Hotărâre nr. 417 din 12.06.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind  aprobarea  Regulamentului  cu privire la  procedura de

 examinare medicală a deţinuţilor grav bolnavi pentru aplicarea

liberării de la  executarea pedepsei sau pentru înlocuirea,

 revocarea arestului preventiv, precum şi a Listei bolilor

grave care împiedică aflarea persoanelor în detenţie

nr. 417  din  12.06.2024

 (în vigoare 25.06.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 268-270 art. 537 din 25.06.2024

* * *

În temeiul art.95 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.72-74, art.195), cu modificările ulterioare, al art.271 din Codul de executare al Republicii Moldova nr.443/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.214- 220, art.704), cu modificările ulterioare, al art.97 pct.3¹) şi al art.195 alin.(3¹) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.248-251, art.699), cu modificările ulterioare, şi pentru a asigura selectarea obiectivă şi imparţială a deţinuţilor grav bolnavi, examinarea medicală a acestora pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Regulamentul cu privire la procedura de examinare medicală a deţinuţilor grav bolnavi pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv, conform anexei nr.1;

2) Lista bolilor grave care împiedică aflarea persoanelor în detenţie, conform anexei nr.2.

2. Controlul executării prezentei hotărâri se pune în sarcina directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

3. Ministerul Justiţiei, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, va modifica actele sale normative în conformitate cu aceasta.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.417/2024

REGULAMENT

cu privire la procedura de examinare medicală a deţinuţilor

 grav bolnavi pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei

sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la procedura de examinare medicală a deţinuţilor grav bolnavi pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv (în continuare – Regulament) stabileşte modul, condiţiile, competenţele, procedurile de identificare şi de examinare medicală a deţinuţilor grav bolnavi aflaţi în arest preventiv sau condamnaţi la executarea pedepsei cu închisoare sau la detenţiune pe viaţă pentru prezentarea demersului privind aplicarea liberării de la executarea pedepsei în baza art.95 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (în continuare – Cod penal) sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv în temeiul art.195 alin.(3¹) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003 (în continuare – Cod de procedură penală) instanţei de judecată.

2. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

administraţia organului care pune în executare pedeapsa sau arestul preventiv – directorul instituţiei penitenciare sau al spitalului penitenciar şi persoanele care îi substituie;

boală gravă ce împiedică detenţia – o modificare organică ireversibilă a unui sau a mai multe organe, caracterizată printr-o incapacitate vitală a acestuia / ale acestora, care a determinat o pierdere considerabilă a potenţialului funcţional al organismului, din cauza caracterului progresiv al bolii, şi a dus la pierderea capacitaţii deţinutului de autoîngrijire şi de respectare a activităţilor de regim penitenciar, fără a aduce atingere demnităţii umane, sau faza terminală a unei boli incurabile;

boală psihică ce lipseşte persoana de posibilitatea de a-şi da seama de acţiunile ori inacţiunile sale sau de a le dirija – stare de alienaţie mentală care nu dispare sub influenţa tratamentului sau a altor factori şi lipseşte deţinutul de capacitatea de autoîngrijire, din cauza unui grad ridicat de dependenţă fizică sau psihică şi a limitării severe a activităţii acestuia provocând necesitatea de îngrijire şi/sau supraveghere permanentă din partea unei alte persoane.

3. Pentru asigurarea respectării principiului umanismului, administraţia organului care pune în executare pedeapsa penală sau arestul preventiv şi personalul penitenciar trebuie să identifice orice situaţie care ar semnala că deţinutul necesită îngrijirii medicale şi să informeze serviciul medical despre necesitatea examinării medicale neîntârziate a acestuia. Deţinuţii au dreptul de a se adresa medicilor din spitalul penitenciar cu o solicitare de a fi examinaţi în conformitate cu procedurile prevăzute de prezentul Regulament.

4. În momentul constatării medicale a bolii grave, administraţia organului care pune în executare pedeapsa penală sau arestul preventiv are obligaţia de a asigura înaintarea demersului pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei a deţinuţilor grav bolnavi sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv instanţei de judecată, conform procedurilor stabilite în Codul de procedură penală şi în prezentul Regulament.

II. IDENTIFICAREA, EXAMINAREA ŞI CONSTATAREA

BOLII GRAVE A DEŢINUTULUI

5. Administraţia organului care pune în executare pedeapsa sau arestul preventiv şi medicii din instituţiile penitenciare sunt responsabili de asigurarea examenelor medicale periodice profilactice deţinuţilor, pentru depistarea stărilor patologice în etapele iniţiale, neadmiterea cronicizării bolilor acute şi survenirea dizabilităţii la deţinuţi.

6. Depistarea primară a deţinuţilor grav bolnavi se efectuează de către medicii din instituţiile penitenciare, inclusiv de către cei din izolatoarele de urmărire penală, care asigură internarea lor în spitalul penitenciar.

7. Spitalul penitenciar asigură examinarea, diagnosticarea şi tratamentul deţinuţilor conform standardelor de diagnostic şi tratament, protocoalelor clinice naţionale şi altor acte normative şi întreprinde măsuri constante pentru asigurarea deţinuţilor cu medicamente esenţiale pentru tratamentul afecţiunilor respective, consumabile pentru îngrijire şi condiţii de detenţie adecvate.

8. În cazul în care medicul din spitalul penitenciar constată că deţinutul suferă de o boală gravă ce împiedică detenţia, solicită examinarea acestuia de către Consiliul medical consultativ al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (în continuare – Consiliu).

9. Dacă, la examinarea şi stabilirea diagnosticului clinic definitiv pentru constatarea unei boli psihice, boala deţinutului poartă un caracter temporar, tranzitor, cu un pronostic favorabil, aceasta nu serveşte drept temei de înaintare a demersului pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv instanţei de judecată. Deţinutul urmează a fi internat în secţia specializată care asigură tratamentul psihoneurologic. În cazul unor crize acute ce necesită tratament specializat sau al formelor rezistente la tratament antipsihotic şi/sau cu polimorfism clinic şi dificultăţi la stabilirea diagnosticului, deţinutul poate fi plasat pentru tratament într-o instituţie medico-sanitară publică conform protocoalelor şi standardelor medicale.

10. Consiliul examinează deţinuţii grav bolnavi şi documentaţia medicală, verifică autenticitatea datelor clinice/paraclinice prezentate şi corectitudinea diagnosticului clinic stabilit, corespunderea bolii respective cu cele din Lista bolilor grave care împiedică aflarea persoanelor în detenţie (în continuare – Lista bolilor grave), precum şi întocmeşte raportul privind examinarea medicală a deţinutului pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv (în continuare – raport medical) conform anexei nr.1.

11. În cazul bolilor psihice, raportul medical cuprinde:

1) diagnosticul clinic definitiv;

2) constatarea că debutul bolii sau o recădere psihotică a unei boli preexistente a survenit în timpul executării pedepsei sau al arestului preventiv;

3) gravitatea bolii, care se stabileşte în conformitate cu protocoalele şi standardele medicale;

4) constatarea că boala este sau nu inclusă în Lista bolilor grave;

5) concluzia că boala respectivă împiedică executarea pedepsei, arestului preventiv şi/sau că prezintă un pronostic nefavorabil pentru viaţă;

6) alte date relevante şi/sau recomandări constatate în timpul examinării medicale.

12. Constatarea de către Consiliu a bolilor psihice incluse în Lista bolilor grave nu constituie o concluzie privind starea de incapacitate mintală permanentă a deţinutului.

13. În cazul bolilor grave ce împiedică detenţia, altele decât cele menţionate la pct.11, raportul medical cuprinde:

1) diagnosticul clinic definitiv;

2) constatarea că debutul bolii a survenit până la pronunţarea sentinţei sau în timpul executării pedepsei ori al arestului preventiv;

3) gravitatea bolii;

4) constatarea că boala este sau nu inclusă în Lista bolilor grave;

5) concluzia că boala împiedică sau nu executarea pedepsei ori arestul preventiv şi/sau că prezintă un pronostic nefavorabil pentru viaţă;

6) alte date relevante şi/sau recomandări constatate în timpul examinării medicale.

14. Constatarea bolii grave ce împiedică detenţia şi înaintarea demersului pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv al deţinuţilor grav bolnavi instanţei de judecată nu exclude continuarea acordării asistenţei medicale necesare şi/sau a asistenţei paliative conform standardelor medicale de către serviciile medicale din cadrul sistemului administraţiei penitenciare sau de către instituţiile medico-sanitare publice şi/sau private în temeiul contractelor de prestări servicii corespunzătoare, încheiate de către acestea cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor sau cu instituţia penitenciară respectivă.

15. După întocmirea raportului medical, acesta se înregistrează în Registrul de evidenţă a deţinuţilor grav bolnavi pentru care a fost înaintat demersul privind aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv instanţei de judecată (în continuare – Registru de evidenţă), conform anexei nr.2, şi se prezintă secretariatului instituţiei penitenciare în care se află deţinutul.

16. Administraţia organului care pune în executare pedeapsa sau arestul preventiv examinează raportul medical în vederea iniţierii procedurilor de înaintare a demersului pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv al deţinutului grav bolnav instanţei de judecată.

III. CONSILIUL MEDICAL CONSULTATIV AL ADMINISTRAŢIEI

NAŢIONALE A PENITENCIARELOR

17. Consiliul prevăzut la art.97 pct.3¹) din Codul de procedură penală, se instituie în cadrul spitalului penitenciar, la propunerea directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, ca urmare a consultării prealabile a Ministerului Sănătăţii, prin ordin al ministrului justiţiei.

18. În componenţa Consiliului sunt incluşi cel puţin 5 medici, şefii secţiilor medicale şi medici specialişti, cu asigurarea reprezentării următoarelor specialităţi medicale:

1) medicină internă;

2) ftiziopneumologie;

3) chirurgie;

4) psihiatrie.

Participarea medicului curant este obligatorie pentru fiecare caz în parte.

19. Ţinând cont de profilul bolii deţinutului, la şedinţele Consiliului, la necesitate, pot fi invitaţi şi medici specialişti din cadrul instituţiilor medico-sanitare publice sau private. Medicii specialişti sunt invitaţi la cererea Consiliului.

20. Preşedintele Consiliului este ales din rândul membrilor săi, prin votul majorităţii, la prima şedinţă.

21. Consiliul are sarcina de a forma o opinie medicală prin care se constată că deţinutul supus consultării este sau nu bolnav şi dacă s-a îmbolnăvit sau nu de o boală gravă ce împiedică executarea pedepsei sau a arestului preventiv.

22. Consiliul are următoarele atribuţii:

1) eliberează concluzia medicală consultativă;

2) efectuează analiza calităţii şi a complexităţii măsurilor de diagnosticare şi tratament realizate şi prezintă informaţia şi propunerile respective spre informare conducerii instituţiei medico-sanitare (spitalului penitenciar);

3) consultă deţinuţii cu stări grave şi dificile pentru stabilirea diagnosticului şi a tratamentului, cu specificarea conduitei de tratament şi a volumului de investigaţii de laborator şi instrumentale;

4) decide continuarea tratamentului în cazuri argumentate din punct de vedere medical, în ceea ce priveşte externarea sau transferul deţinutului pentru continuarea tratamentului în condiţii de ambulatoriu, şi înregistrează argumentele de rigoare în documentaţia medicală primară;

5) asigură şi verifică respectarea tuturor protocoalelor medicale la stabilirea diagnosticului şi a tratamentului medical;

6) constată încadrarea cazurilor examinate conform Listei bolilor grave şi/sau criteriilor de determinare a stării de sănătate cu pronostic nefavorabil şi dinamică negativă, care fac imposibilă executarea pedepsei sau a arestului preventiv;

7) întocmeşte raportul medical.

23. Şedinţele Consiliului se convoacă ori de câte ori este necesară expunerea unei concluzii privind diagnosticarea şi/sau tratamentul unei boli a deţinutului, precum şi în cazul existenţei unei boli grave ce necesită examinarea şi emiterea unei concluzii medicale definitive privind încadrarea acesteia în Lista bolilor grave.

24. Concluziile Consiliului se indică în fişa medicală, iar în cazul înaintării demersului pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv al deţinutului grav bolnav instanţei de judecată – în raportul medical, care trebuie să fie semnat de către toţi medicii prezenţi la examinare.

25. Consiliul este obligat să înregistreze concluziile (deciziile) în documentaţia medicală primară a pacienţilor deţinuţi (fişa medicală de staţionar a pacientului – Formularul 035-e), precum şi în registrul de activitate al Consiliului, aprobat prin ordin al directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

26. Administraţia spitalului penitenciar, la nivel local, ţine evidenţa rapoartelor medicale emise de către Consiliu, precum şi a deţinuţilor grav bolnavi pentru care au fost înaintate demersuri privind aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv instanţei de judecată, conform registrului de activitate al Consiliului, aprobat prin ordin al directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

27. Direcţia medicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor asigură verificarea planificată şi/sau inopinată a activităţii Consiliului privind:

1) veridicitatea deciziilor de constatare a corespunderii cazurilor examinate de Consiliu criteriilor de determinare a stării de sănătate cu pronostic nefavorabil şi dinamică negativă şi a conformităţii acestora cu Lista bolilor grave care fac imposibilă executarea pedepsei sau a arestului preventiv;

2) respectarea protocoalelor clinice naţionale privind formularea concluziei medicale şi înaintarea demersului pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv al deţinuţilor grav bolnavi instanţei de judecată;

3) ţinerea evidenţei centralizate, în baza informaţiei prezentate de către spitalele penitenciare, a rapoartelor medicale emise şi a deţinuţilor grav bolnavi pentru care au fost înaintate demersuri pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv instanţei de judecată.

IV. PROCEDURA DE ÎNAINTARE A DEMERSULUI PENTRU APLICAREA

LIBERĂRII DE LA EXECUTARE A PEDEPSEI SAU PENTRU ÎNLOCUIREA,

REVOCAREA ARESTULUI PREVENTIV INSTANŢEI DE JUDECATĂ

28. Liberarea de la executarea pedepsei sau înlocuirea, revocarea arestului preventiv se dispune de către instanţa de judecată competentă şi se aplică persoanelor arestate preventiv sau condamnate la pedeapsa cu închisoare sau la detenţiune pe viaţă, care, până la pronunţarea sentinţei, emiterea mandatului de arestare sau în timpul executării pedepsei sau al arestului preventiv:

1) s-au îmbolnăvit de o boală psihică ce lipseşte persoana de posibilitatea de a-şi da seama de acţiunile şi/sau inacţiunile sale sau de a le dirija;

2) s-au îmbolnăvit de o boală gravă ce împiedică detenţia, alta decât cea prevăzută la subpct. 1), pentru care lipseşte posibilitatea de a fi trataţi sau de a se vindeca în instituţiile medicale din cadrul sistemului administraţiei penitenciare, ori există un pronostic de viaţă nefavorabil constatat printr-un act medical de către Consiliu.

29. Demersul administraţiei spitalului penitenciar pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv al deţinutului grav bolnav se depune în instanţa de judecată doar în cazul constatării de către Consiliu a existenţei unei boli prevăzute în Lista bolilor grave.

30. În toate cazurile, demersul pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv al deţinutului grav bolnav este înaintat instanţei de judecată de către instituţia penitenciară care asigură detenţia acestuia în acel moment şi constituie o obligaţie a administraţiei organului care pune în executare pedeapsa sau arestul preventiv. Acordul persoanei deţinute privind aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv pe motiv de boală gravă este obligatoriu, acesta urmând să fie obţinut în formă scrisă. În cazul în care persoana este în imposibilitate de a-şi exprima acordul, acest lucru trebuie constatat în prezenţa a 2 medici, care nu fac parte din Consiliu, până la întocmirea raportului medical.

31. Administraţia organului care pune în executare pedeapsa sau arestul preventiv unde se află deţinutul, imediat, dar nu mai târziu de 5 zile de la recepţionarea raportului medical, înaintează, după caz, instanţei de judecată pe rolul căreia se află cauza penală ori procurorului care conduce sau care efectuează urmărirea penală demersul pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv al deţinutului grav bolnav. De asemenea, despre faptul depistării bolii grave a persoanelor reţinute sau arestate se informează apărătorul acestora.

32. La demersul prevăzut la pct.31 se anexează raportul medical şi dosarul personal al deţinutului. Deţinutul poate solicita un exemplar al raportului medical.

33. Extrasul din Registrul de evidenţă după sesizarea instanţei de judecată, informaţiile ulterioare privind examinarea cauzelor respective şi soluţiile pronunţate (cu remiterea unei copii) se prezintă Direcţiei medicale a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în vederea ţinerii evidenţei centralizate a cauzelor date. Responsabili de prezentarea informaţiilor respective sunt deţinătorul Registrului de evidenţă şi serviciile responsabile de reprezentarea instituţiei penitenciare în instanţa de judecată.

34. La examinarea demersului pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea, revocarea arestului preventiv al deţinutului grav bolnav în instanţa de judecată, prezenţa unui reprezentant al Consiliului este obligatorie.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.417/2024

LISTA

bolilor grave care împiedică aflarea persoanelor în detenţie

I. Lista bolilor psihice ce lipsesc persoana de posibilitatea de a-şi da seama

 de  acţiunile  sale sau de a le  dirija, care constituie  temei  pentru  înaintarea

demersului pentru liberarea de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea,

revocarea arestului preventiv a deţinuţilor grav bolnavi instanţei de judecată

1. Tulburări mintale şi boli psihice:

1.1. tulburări (boli) psihice organice, de următoarele tipuri:

1.1.1. demenţă de etiologie diferită (boala Alzheimer, demenţă vasculară, alte tipuri de demenţă organică);

1.1.2. psihoza organică trenantă şi cronică;

1.1.3. tulburări de personalitate din cauza bolii, lezării sau disfuncţiei creierului cu decompensare frecventă şi prelungită;

1.2. tulburări psihice (boli) din cauza utilizării substanţelor psihoactive, de următoarele tipuri:

1.2.1. psihoză cronică din cauza dependenţei de substanţele psihoactive;

1.2.2. demenţă severă din cauza dependenţei de substanţele psihoactive;

1.3. schizofrenie, tulburări schizotipice şi delirante de următoarele tipuri:

1.3.1. toate tipurile clinice ale schizofreniei cu o evoluţie continuă sau un defect pronunţat în remisie;

1.3.2. tulburări cronice delirante;

1.3.3. tulburări schizoafective cu exacerbări psihotice frecvente sau un defect pronunţat în remisie;

1.4. afecţiuni afective de următoarele tipuri:

1.4.1. tulburare depresivă severă cu simptome psihotice sau fără simptome psihotice;

1.4.2. tulburare afectivă bipolară cu simptome psihotice sau depresie prelungită şi severă (manie);

1.5. sindroame comportamentale asociate tulburărilor fiziologice sau factorilor fizici, de următoarele tipuri:

1.5.1. anorexie nervoasă prelungită severă;

1.5.2. tulburări mintale severe (boli) asociate cu perioada postpartum;

1.6. tulburări de personalitate matură (paranoidă, schizoidă, mixtă etc.), cu dereglare de adaptare îndelungată gravă, care nu se corectează sub tratament;

1.7. retard mental sever;

1.8. tulburări comportamentale severe şi/sau tulburări emoţionale severe ale copilăriei sau adolescenţei, care exclud posibilitatea corecţiei terapeutice.

II. Lista bolilor somatice care constituie temei referitor la înaintarea

demersului pentru liberare de la executarea pedepsei sau pentru înlocuirea,

revocarea arestului preventiv a deţinuţilor grav bolnavi instanţei de judecată

1. Tuberculoza de următoarele tipuri:

1.1. tuberculoză pulmonară fibrocavitară extinsă sau ciroză pulmonară unilaterală sau bilaterală, cu simptome de insuficienţă cardiopulmonară de gradul II sau III;

1.2. empiem pleural unilateral sau bilateral cu fistula bronşică şi simptome de insuficienţă cardiopulmonară de gradul II sau III;

1.3. tuberculoză pulmonară infiltrativă progresivă unilaterală sau bilaterală, cu simptome de insuficienţă cardiopulmonară de gradul II sau III;

1.4. tuberculoză pulmonară diseminată progresivă unilaterală sau bilaterală, cu simptome de diseminare în alte organe şi sisteme, insuficienţă cardiopulmonară de gradul II sau III;

1.5. pneumonie cazeoasă unilaterală sau bilaterală, cu evoluţie progresivă şi simptome de insuficienţă cardiopulmonară de gradul II sau III;

1.6. complicaţii după intervenţii chirurgicale pentru tuberculoză pulmonară sub formă de colaps pulmonar, fistula bronhotoracică şi simptome de insuficienţă cardiopulmonară de gradul II sau III;

1.7. tuberculoza progresivă cu distrucţie a coloanei vertebrale, a oaselor şi articulaţiilor mari, complicate de amiloidoza organelor interne, tuberculoza progresivă renală bilaterală (sau tuberculoza unicului rinichi cu distrucţie), complicate cu proces specific al tractului urinar şi dezvoltarea insuficienţei renale cronice intermitente sau în stadiu terminal;

1.8. forme progresive de tuberculoză pulmonară, cu simptome de insuficienţă cardiopulmonară de gradul II şi în combinaţie cu infecţia HIV;

1.9. forme progresive de tuberculoză pulmonară, cu simptome de insuficienţă cardiopulmonară de gradul II, în asociere cu diabet zaharat sever sau moderat.

2. Boala cauzată de virusul imunodeficienţei umane, în stadiul terminal al infecţiei generalizate, tumori maligne sau afectarea sistemului nervos central. Infecţia HIV categoria clinică C include bolnavii cu suferinţele indicatoare de SIDA pe fundal de tratament adecvat, de următoarele tipuri:

2.1. leucoencefalopatie progresivă multifocală;

2.2. limfom non-Hodjkin;

2.3. limfom primar cerebral;

2.4. mycobacteria Tuberculosis diseminată;

2.5. neoplasme (tumori);

2.6. pneumonie cu pneumocistis jirovecii;

2.7. sarcomul Capoşii;

2.8. sindrom caşectizant;

2.9. toxoplasmoză cerebrală.

3. Tumori maligne de următoarele tipuri:

3.1. toate tumorile maligne în stadiul clinic IV după clasificarea internaţională TNM.

Diagnosticul clinic este confirmat, de obicei, prin examinarea histologică. Excepţii sunt tumorile maligne în care este imposibil să se efectueze o biopsie şi examinarea histologică ulterioară a biopsiei sau inaplicabil din cauza riscului generalizării tumorii şi agravării stării pacientului;

3.2. tumori maligne limfatice şi hematopoietice. Tumori mieloproliferative de următoarele tipuri:

3.2.1. leucemie acută (toate formele);

3.2.2. leucemie mieloidă cronică cu caşexie, anemie, splenomegalie şi sindrom hemoragic;

3.2.3. eritromieloza cronică, stadiu terminal;

3.2.4. eritremia complicată cu hemoragie sau tromboză a vaselor cerebrale;

3.2.5. leucemie limfocitară cronică, complicată de anemie, trombocitopenie şi infecţii recurente;

3.2.6. leucemie monocitară cronică, stadiu final cu anemie şi sindrom hemoragic;

3.2.7. mielom multiplu cu procese osteodestructive (fracturi patologice ale coloanei vertebrale şi ale oaselor membrelor inferioare);

3.2.8. limfogranulomatoză, stadiul IV, cu leziune difuză a unui sau mai multe organe extralimfatice, cu leziunea ganglionilor limfatici;

3.3. tumori maligne ale organelor vitale, fără metastaze îndepărtate, supuse numai terapiei simptomatice.

4. Boli ale sistemului endocrin de următoarele tipuri:

4.1. diabet zaharat insulinodependent (doza de insulină nictemerale 44UA), evoluţie gravă, cu prezenţa neuropatiei exprimate, retinopatie proliferativă cu pierderea progresivă a vederii, sindromul piciorului diabetic (defecte ulceroase ale piciorului nevindecabile, osteoartropatie diabetică stadiul acut şi subacut, gangrena), nefropatie diabetic, cu insuficienţă renală cronică faza intermitentă (în absenţa unei dinamici pozitive timp de 1-2 luni pe fundal de tratament spitalicesc) sau faza terminală;

4.2. boala (sindromul) Itsenko-Cushing, cu prezenţa unor complicaţii pronunţate: fracturi patologice ale oaselor tubulare şi coloanei vertebrale, atrofie musculară, cardiomiopatie cu insuficienţă circulatorie grad IB-III sau dereglări ale circulaţiei cerebrale, cu tulburări motorii profunde şi persistente ale două sau a mai multe membre;

4.3. insuficienţă suprarenală cronică severă, cu dezvoltarea crizelor addisonice, pierdere de greutate corporală mai mare de 30% din starea iniţială, hipoglicemie şi stări hipoglicemice clinic severe;

4.4. guşă toxică difuză (boala Graves) gravă, cu refractare la terapia antitiroidiană şi dezvoltarea "inimii tirotoxice (extinderea limitelor inimii, reducerea contractilităţii miocardice, fibrilaţia atrială, edeme)", oftalmopatie progresivă;

4.5. hiperparatiroidism, formă severă, cu osteoporoză generalizată, fracturi patologice spontane frecvente ale oaselor tubulare lungi şi leziuni ale coloanei vertebrale sau renale şi dezvoltarea insuficienţei renale în stadiul intermitent (în absenţa dinamicii pozitive în timpul tratamentului spitalicesc timp de 1 până la 2 luni) sau în stadiul final;

4.6. hipopituitarism în stadiul de decompensare;

4.7. tumori active hormonale ale hipofizei şi hipotalamusului, cu tulburări de vedere, tulburări neurologice şi psihice severe;

4.8. diabet insipidus, formă severă.

5. Boli ale sistemului nervos şi ale organelor de simţ de următoarele tipuri:

5.1. afecţiuni vasculare ale creierului şi ale măduvei spinării: dereglare acută a circulaţiei cerebrale şi a circulaţiei sanguine a măduvei spinării, cu semne persistente (mai mult de 6 luni) şi grave de lezare focală a creierului sau a măduvei spinării (hemi-, para-, tetraplegia, hemi- , tetrapareză, tulburări de coordonare pronunţate, sindrom akinetico-rigid, disfuncţie pronunţată a organelor pelvine);

5.2. boli inflamatorii ale sistemului nervos central (meningită, encefalită, mielită, encefalomielită, abces şi granulom intracranian şi intracerebral, neurosifilis, leziuni ale sistemului nervos în tuberculoză, o boală cauzată de virusul imunodeficienţei umane şi alte boli) şi prezenţa semnelor persistente de tetraplegie, hemi-, para-, tetrapareză profundă; tulburări de coordonare pronunţate, sindrom akinetic-rigid pronunţat, disfuncţie pronunţată a organelor pelvine, tulburări trofice, evoluţie progresivă;

5.3. atrofii sistemice care afectează în mod predominant sistemul nervos central (boala Huntington, ataxie ereditară, atrofie musculară spinală, boala neuronului motor), degenerare multisistem, syringomyelie, mielopatie, mieloză funiculară cu hemi-, para-, tetraplegici, hemi-, para-, tetrapareză; tulburări de coordonare pronunţate, tulburări cognitive pronunţate, evoluţie progresivă;

5.4. tulburări motorii extrapiramidale şi alte boli degenerative ale sistemului nervos (boala Parkinson, parkinsonism secundar, distonie, degenerare hepatocebrală, boala Alzheimer), cu prezenţa hemi-, para-, tetraplegiei pronunţate şi persistente hemi-, para-, tetraprase; sindrom akinetic-rigid pronunţat, tulburări cognitive pronunţate, evoluţia progresivă, lipsa efectului tratamentului;

5.5. dereglări demielinizante ale sistemului nervos central (scleroză multiplă, encefalomielită multiplă, leukoencefalită Schilder etc.), cu prezenţa hemi-, para-, tetraplegiei pronunţate şi persistente, hemi-, para-, tetrapraze profunde; tulburări de coordonare pronunţate, sindrom akinetic-rigid pronunţat, disfuncţie pronunţată a organelor pelvine, dereglări trofice, evoluţie progresivă;

5.6. polineuropatie cu paralizie severă, pareză profundă a membrelor, dereglare gravă a funcţiilor de mişcare şi autoîngrijire, lipsa efectului de tratament;

5.7. myasthenia gravis, formă generalizată, cu insuficienţă locomotorie gravă, care nu poate fi corectată cu medicamente;

5.8. leziuni musculare primare (distrofie musculară, miopatie, miotonie), cu pareză profundă a membrelor, afectarea gravă a funcţiilor de mişcare şi autoîngrijire, lipsa efectului tratamentului efectuat;

5.9. leziuni traumatice ale sistemului nervos central, cu manifestări pronunţate (mai mult de 6 luni) ale leziunilor focale ale creierului şi/sau ale măduvei spinării, cu prezenţa hemi-, para-, tetraplegiei, hemi-, para-, tetrapracii profunde; dereglări pronunţate de coordonare; sindrom akinetico-rigid, disfuncţie pronunţată a organelor pelvine;

5.10. tumori ale creierului sau ale măduvei spinării, evoluţie progresivă cu prezenţa dereglărilor motorii şi senzoriale pronunţate, sindrom hipertensiv, tulburări cognitive, disfuncţie a organelor pelvine;

5.11. cecitate totală, precum şi o stare în care, pe baza modificărilor patologice persistente, acuitatea vizuală într-un ochi mai bun nu depăşeşte 0,03 şi nu poate fi corectată sau câmpul vizual al ambilor ochi este îngustat concentric până la 10 grade.

6. Boli ale sistemului circulator de următoarele tipuri:

6.1. boli cardiace cu insuficienţă circulatorie IIB (în absenţa dinamicii pozitive pe fundalul tratamentului spitalicesc adecvat timp de la 1 până la 2 luni) sau de gradul III, de următoarele tipuri:

6.1.1. pericardită constrictivă, care nu poate fi supusă unui tratament chirurgical;

6.1.2. vicii cardiace congenitale sau dobândite;

6.1.3. endocardită bacteriană, evoluţie subacută sau prelungită;

6.1.4. cardiomiopatie (dilatată, hipertrofică, restrictivă);

6.1.5. fibroza endomiocardică;

6.1.6. cardioscleroză miocarditică;

6.1.7. boala ischemică a cordului, angină stabilă CF III, IV;

6.1.8. aritmii cardiace, tahiaritmii ventriculare, bloc A-V şi S-A de grad înalt, cu stări sincopale cu ameninţarea cu moartea subită, tahiaritmii supraventriculare, fibrilaţie atrială şi flutter cu frecvenţă ridicată;

6.2. hipertensiune arterială de gradul III, de următoarele tipuri:

6.2.1. cu infarct miocardic transmural acut repetat sau cu focalizare mare, cu tulburări de ritm persistent şi insuficienţă circulatorie progresivă;

6.2.2. cu insuficienţă circulatorie IIB (în absenţa dinamicii pozitive pe fundalul tratamentului spitalicesc adecvat timp de la 1 până la 2 luni) sau de gradul III;

6.2.3. cu insuficienţă renală cronică stadiul intermitent (în absenţa dinamicii pozitive pe fundalul tratamentului spitalicesc adecvat timp de la 1 până la 2 luni) sau în stadiul final;

6.3. boli ale arterelor cu leziuni vasculare a cel puţin două membre în stadiul gangreno-necrotic, de următoarele tipuri:

6.3.1. endarterită obliterantă, gradul II-IV după Fonteyn;

6.3.2. ateroscleroza obliterantă;

6.3.3. aortoarterita nespecifică (boala Takayasu-Dinerey-Leriche);

6.3.4. angiopatie diabetică;

6.3.5. tromboza şi embolie.

7. Afecţiuni respiratorii de următoarele tipuri:

7.1. boli ale sistemului respirator, cu fibroză pulmonară difuză, emfizem pulmonar, cord pulmonar cronic decompensat, insuficienţă respiratorie de gradul III sau amiloidoza organelor interne şi insuficienţă renală cronică în stadiul intermitent (în absenţa unei dinamici pozitive pe fundal de tratament spitalicesc pentru 1-2 luni) sau stadiul terminal, de următoarele tipuri:

7.1.1. boala pulmonară obstructivă cronică;

7.1.2. boală bronşiectatică;

7.1.3. abces pulmonar;

7.1.4. empiem pleural;

7.1.5. pneumoconioza de diversă etiologie;

7.1.6. alveolită fibroasă idiopatică;

7.1.7. sarcoidoza;

7.1.8. emfizem primar;

7.1.9. fibroza chistică;

7.2. astm bronşic, evoluţie gravă, necontrolat, cu exacerbări frecvente (mai mult de 4 ori pe an), cu necesitate de corticosteroizi sistemici şi insuficienţă respiratorie de gradul III.

8. Boli ale sistemului digestiv de următoarele tipuri:

8.1. boli ale sistemului digestiv cu sindrom sever de malabsorbţie în stadiul de caşexie;

8.2. ciroză hepatică decompensată, indiferent de etiologie, în stadiul Child-Puch C în absenţa dinamicii pozitive pe fundal de tratament staţionar timp de 1-2 luni.

9. Boli renale de următoarele tipuri:

9.1. boli de rinichi cu insuficienţă renală cronică în stadiul intermitent (în absenţa dinamicii pozitive pe fundalul tratamentului spitalicesc timp de 1-2 luni) sau în stadiul terminal (RFG < 15ml/min/1,73m²), de următoarele tipuri:

9.1.1. glomerulonefrita cronică;

9.1.2. pielonefrită cronică;

9.1.3. hidronefroză;

9.1.4. polichistoză renală;

9.1.5. amiloidoza rinichilor.

10. Boli ale sistemului osteoarticular şi ale ţesutului conjunctiv de următoarele tipuri:

10.1. boli ale sistemului osteoarticular şi ale ţesutului conjunctiv, cu evoluţie progresivă şi în prezenţa insuficienţei renale cronice în stadiul intermitent (în absenţa dinamicii pozitive în timpul tratamentului spitalicesc timpde 1-2 luni) sau în stadiul terminal ori cu insuficienţă circulatorie IIB (în absenţa dinamicii pozitive pe fundalul tratamentului adecvat într-un spital timp de 1-2 luni), gradul III sau leziuni focale persistente ale sistemului nervos central (hemi-, paraplegie, hemi-, parapareză), sau afectare generalizată a muşchilor transversali, cu disfagie, dizartrie, de următoarele tipuri:

10.1.1. artrita reumatoidă;

10.1.2. vasculită hemoragică;

10.1.3. spondilita anchilozantă;

10.1.4. lupus eritematos sistemic;

10.1.5. dermatomiozita;

10.1.6. periarterită nodoasă;

10.1.7. sclerodermie sistemică;

10.2. gută cu nefropatie gutoasă şi insuficienţă renală cronică în stadiul intermitent (în absenţa dinamicii pozitive în timpul tratamentului în spital timp de 1-2 luni) sau în stadiul terminal.

11. Defectele anatomice în urma patologiilor sau a traumelor suportate pe parcursul ultimei detenţii: amputaţia proximală a ambelor membre superioare sau inferioare, de asemenea, combinaţia de amputare proximală a unui membru superior şi a unui membru inferior.

12. Boala actinică acută şi cronică de gradul IV

13. Alte boli de următoarele tipuri:

13.1. anemie hipoplastică şi aplastică, formă severă;

13.2. agranulocitoză, formă severă.