Hotărâre nr. 423 din 05.08.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la modificarea  Hotărârii  Guvernului nr. 837/2018 pentru

aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii

de  întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile

de control ale Agenţiei Navale

nr. 423  din  05.08.2026

 (în vigoare 11.09.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 367-370 art. 436 din 11.08.2026

* * *

În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Hotărârea Guvernului nr.837/2018 pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Agenţiei Navale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.347-357, art.922), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.1. în denumire şi la punctul 1 din hotărâre, cuvintele "asupra activităţii de întreprinzător" se exclud;

1.2. în clauza de adoptare şi pe tot parcursul textului Metodologiei, textul "Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "Legea nr.131/2012 privind controlul de stat", la forma gramaticală corespunzătoare;

1.3. la punctul 2 din hotărâre, cuvintele "Ministerului Economiei şi Infrastructurii" se substituie cu cuvintele "Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale";

1.4. anexa va avea următorul cuprins:

“Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.837/2018

METODOLOGIA

privind controlul de stat în baza analizei riscurilor

în domeniile de control ale Agenţiei Navale

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia privind controlul de stat în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Agenţiei Navale (denumită în continuare Metodologie) are drept scop eficientizarea controlului şi supravegherii de stat în domeniile de competenţă ale Agenţiei Navale a Republicii Moldova (denumită în continuare Agenţie), prin aplicarea sistematică a analizei riscurilor, în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat şi ale Hotărârii Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.

2. Prezenta Metodologie stabileşte cadrul unic de planificare, efectuare, documentare şi monitorizare a controalelor de stat desfăşurate de către Agenţie în domeniile sale de competenţă, prin utilizarea criteriilor de risc, a gradării şi ponderării acestora, precum şi a procedurilor standardizate de evaluare a nivelului de risc al persoanelor şi/sau obiectelor supuse controlului.

3. Agenţia aplică prezenta Metodologie pentru următoarele domenii atribuite în competenţa sa:

3.1. securitatea, siguranţa navigaţiei şi exploatarea tehnică a unităţilor plutitoare;

3.2. activităţi conexe transportului naval şi infrastructură portuară;

3.3. protecţia consumatorilor şi calitatea serviciilor de transport naval;

3.4. supravegherea pieţei şi conformitatea produselor reglementate;

3.5. respectarea condiţiilor de autorizare sau de certificare în domeniul aferent.

4. Termenii şi expresiile utilizate în prezenta Metodologie au semnificaţiile prevăzute de Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, de Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor, de Legea nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor, precum şi de alte acte normative din domeniul de competenţă al Agenţiei. În cazul în care aceiaşi termeni sunt definiţi diferit în acte normative distincte, în sensul prezentei Metodologii prevalează semnificaţia stabilită de Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, fără a aduce atingere aplicării actelor normative de specialitate.

Capitolul II

PLANIFICAREA CONTROALELOR

ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

Secţiunea 1

Criteriile de risc

5. Pentru a asigura acoperirea şi delimitarea clară a domeniilor de competenţă ale Agenţiei, în anexa nr.1 se prezintă lista domeniilor şi/sau subdomeniilor de activitate supuse controlului de către Agenţie, în conformitate cu Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei (CAEM-2).

6. Anexa nr.1 se revizuieşte cel puţin o dată la 3 ani sau ori de câte ori intervine o modificare a CAEM-2 relevantă pentru domeniile de competenţă ale Agenţiei. Revizuirea se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

7. Criteriile de risc utilizate de către Agenţie au la bază următoarele principii:

7.1. să fie relevante pentru scopul activităţii Agenţiei;

7.2. să acopere toate persoanele/obiectele pasibile controlului efectuat de către Agenţie;

7.3. să se bazeze pe informaţii certe, veridice, accesibile şi actualizate;

7.4. să poată fi ierarhizate în funcţie de ponderea şi intensitatea riscului pe care îl reflectă;

7.5. să evite suprapunerile şi să reflecte atât riscurile asociate subiectului controlului, cât şi cele aferente obiectului, serviciilor prestate, produselor supuse supravegherii pieţei şi istoricului de conformitate.

8. Agenţia aplică analiza riscurilor, în baza criteriilor de risc, în următoarele situaţii:

8.1. la planificarea anuală a controalelor;

8.2. la adoptarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;

8.3. la identificarea soluţiei optime cu privire la plângerile depuse la Agenţie sau la informaţiile privind încălcarea legislaţiei, devenite cunoscute Agenţiei;

8.4. la elaborarea listelor de verificare şi la stabilirea cerinţelor de reglementare care trebuie incluse în acestea;

8.5. în cazul planificării strategice a activităţii sale de control;

8.6. în alte situaţii referitoare la adoptarea deciziilor în domeniul controlului de stat.

9. În actul administrativ al Agenţiei cu privire la situaţiile prevăzute la pct.7 se indică criteriile de risc utilizate la adoptarea deciziei şi modul în care acestea au fost luate în considerare.

10. În cazul în care acelaşi criteriu de risc este utilizat pentru efectuarea analizei riscurilor în mai multe situaţii dintre cele indicate la pct.8, referitoare la acelaşi domeniu de activitate supus controlului, pot fi utilizate aceleaşi punctaje, ponderi şi formule de raportare a riscurilor la persoanele supuse controlului şi/sau obiectelor controlului ca cele utilizate la planificarea anuală a controalelor.

11. Criteriul de risc reprezintă un ansamblu de însuşiri ale persoanei şi/sau ale obiectului pasibil de control ori de circumstanţe referitoare la raporturile anterioare ale persoanei supuse controlului cu Agenţia, ale căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea de a cauza daune vieţii şi sănătăţii oamenilor, mediului înconjurător sau bunurilor, precum şi gravitatea acestor daune.

12. Criteriile de risc reflectă probabilitatea apariţiei prejudiciului şi/sau mărimea acestuia.

13. La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului, Agenţia va utiliza următoarele criterii de risc:

13.1. domeniul activităţii economice;

13.2. istoricul conformităţii sau al neconformităţii cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile Agenţiei;

13.3. probabilitatea repetării prejudiciului;

13.4. perioada de activitate a întreprinderii/instituţiei;

13.5. data efectuării ultimului control.

14. La stabilirea mărimii prejudiciului, Agenţia utilizează următoarele criterii de risc:

14.1. dimensiunea operaţională a persoanei supuse controlului;

14.2. domeniul activităţii economice.

15. Criteriile de risc aplicabile în domeniile de competenţă ale Agenţiei includ:

15.1. criterii de risc obligatorii;

15.2. criterii de risc specifice.

16. Criteriile obligatorii de risc aplicabile în domeniile de competenţă ale Agenţiei sunt următoarele:

16.1. domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice (conform codului CAEM-2);

16.2. istoricul conformităţii sau al neconformităţii cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile Agenţiei;

16.3. data ultimului control.

17. Criteriile de risc specifice domeniilor de competenţă ale Agenţiei sunt următoarele:

17.1. perioada de activitate a întreprinderii/instituţiei;

17.2. dimensiunea operaţională a persoanei supuse controlului.

Secţiunea a 2-a

Gradarea intensităţii riscului

18. Fiecare criteriu de risc se clasifică pe grade/niveluri de intensitate/severitate, cărora li se aplică punctaje conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 - gradul maxim de risc.

19. În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită evaluarea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, Agenţia, în termen de 5 zile lucrătoare, revizuieşte şi actualizează punctajul acordat, în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.

20. Pentru criteriile de risc stabilite conform pct.16, Agenţia acordă punctajele în felul următor:

20.1. domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice (conform codului CAEM-2)

Raţionamentul general: domeniul de activitate economică este unul dintre cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Riscul asociat activităţii economice este determinat de gradul de periculozitate intrinsec al operaţiunilor navale şi de complexitatea tehnică a produselor introduse pe piaţă. Impactul potenţial al unui incident asupra siguranţei navigaţiei, a vieţii persoanelor sau a mediului variază în funcţie de natura proceselor operaţionale şi a serviciilor prestate. Pentru clasificarea domeniilor şi/sau a subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) al persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1, identificate conform sistemului naţional de clasificare statistică şi codificare (Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei - (CAEM-2)), în limitele competenţelor atribuite Agenţiei.

20.2. istoricul conformităţii sau al neconformităţii cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile Agenţiei

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe când existenţa încălcărilor, nerespectarea prescripţiilor emise anterior de către Agenţie şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt conform tabelului 1.

Tabelul 1

20.3. data ultimului control

Raţionamentul general: menţinerea standardelor de siguranţă şi a integrităţii echipamentelor specifice domeniului naval necesită o supraveghere ciclică din partea Agenţiei. Lipsa monitorizării pe o perioadă extinsă sporeşte incertitudinea privind respectarea curentă a reglementărilor şi poate conduce la o diminuare a disciplinei operaţionale. Expunerea la risc creşte pe măsură ce intervalul de timp de la ultima verificare se prelungeşte. Astfel, gradul de risc este direct proporţional cu intervalul de timp de la data ultimului control, conform tabelului 2.

Tabelul 2

21. Pentru criteriile de risc stabilite conform pct.17, Agenţia acordă punctajele în felul următor:

21.1. perioada de activitate a întreprinderii/instituţiei

Raţionamentul general: riscul de nerespectare a normelor este, de regulă, mai ridicat în cazul subiecţilor care iniţiază o activitate nouă sau au o perioadă scurtă de activitate. Cunoaşterea cadrului normativ, respectarea reglementărilor tehnice şi a standardelor specifice domeniului naval, precum şi aplicarea bunelor practici se consolidează în timp. Experienţa acumulată contribuie la previzibilitatea comportamentului agentului economic şi la diminuarea probabilităţii de comitere a încălcărilor, conform tabelului 3.

Perioada de activitate a persoanei supuse controlului se calculează de la data înregistrării de stat sau autorizării/certificării specifice şi vizează gradul de maturitate operaţională şi de consolidare a procedurilor interne de siguranţă, existenţa unui istoric de activitate care permite evaluarea consecvenţei în respectarea standardelor navale.

Tabelul 3

21.2. dimensiunea operaţională a persoanei supuse controlului

Raţionamentul general: dimensiunea operaţională reprezintă intensitatea activităţii economice a persoanei supuse controlului. Un volum mai mare al activităţii determină, în mod proporţional, o probabilitate mai ridicată de apariţie a unui prejudiciu, conform tabelelor 4.1-4.3.

Pentru domeniul naval aceasta poate include, după caz: numărul de nave operate; numărul de curse/operaţiuni efectuate; volumul de mărfuri manipulate; numărul de nave deservite/reparate; cantitatea de produse introduse pe piaţă (supuse supravegherii pieţei); numărul de consumatori finali deserviţi, volumul de servicii prestate într-o perioadă de referinţă.

Tabelul 4.1

Tabelul 4.2

Tabelul 4.3

Secţiunea a 3-a

Ponderarea criteriilor

22. Fiecărui criteriu de risc i se stabileşte ponderea în raport cu toate criteriile selectate, luând în calcul importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită în funcţie de domeniul de control, conform tabelului 5.

Tabelul 5

Revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc ca urmare a controalelor anterioare, în funcţie de noile date disponibile şi de actualizarea informaţiei colectate, este obligatorie.

Secţiunea a 4-a

Aplicarea criteriilor de risc în raport cu

persoanele/obiectele supuse controlului

23. După ce au fost determinate criteriile de risc concrete ce se utilizează şi ponderea acestora, criteriile se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

R_g = (w₁R₁ + w₂R₂ +….+ w_nR_n) × 200 ,

unde:

R_g - gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

1, 2, n - criteriile de risc;

w - ponderea fiecărui criteriu de risc (suma ponderilor individuale va fi egală cu o unitate);

R - gradul de risc atribuit fiecărui criteriu.

24. În urma aplicării formulei stabilite la pct.23, riscul global primeşte valori între 200 şi 1000 de unităţi, persoanele/obiectele supuse controlului care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc; 1000 de unităţi indică nivelul maxim de risc.

25. Subiecţii controlului sunt clasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasate persoanele care au acumulat punctajul maxim. Acestea sunt asociate cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuse controlului în mod prioritar.

În cazul în care două sau mai multe persoane/obiecte supuse controlului obţin acelaşi punctaj Rg, departajarea se realizează în ordinea următoare:

25.1. valoarea cea mai ridicată a criteriului R3 (intervalul cel mai lung de la ultimul control);

25.2. la egalitate persistentă, valoarea cea mai ridicată a criteriului R1 (domeniul cu risc intrinsec mai ridicat);

25.3. la egalitate persistentă, randomizare prin sistemul informaţional, fără posibilitatea de influenţare din partea operatorilor sau a inspectorilor.

26. Agenţia nu este în drept să efectueze controlul planificat mai mult decât o dată într-un an calendaristic asupra uneia şi aceleiaşi persoane sau asupra unuia şi aceluiaşi obiect al controlului, cu excepţia cazurilor în care se impune o frecvenţă mai înaltă a controalelor în funcţie de următoarele particularităţi:

26.1.activităţi sezoniere: corelarea controlului cu perioada de exploatare a navelor (în special pentru ambarcaţiunile de agrement);

26.2.condiţii hidrometeorologice şi de navigaţie: existenţa fenomenelor de îngheţ, cote scăzute ale apelor pe Dunăre şi Prut ori alte restricţii care împiedică accesul tehnic la obiect;

26.3.eficienţă logistică: gruparea controalelor în funcţie de amplasarea geografică a obiectelor (terminale portuare, şantiere navale) pentru optimizarea timpului şi resurselor.

27. În baza clasamentului, Agenţia întocmeşte proiectul planului anual al controalelor conform modelului din anexa nr.2, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor, în modul şi termenul stabilite de către Guvern.

28. Clasamentul se utilizează de către Agenţie în scopul stabilirii frecvenţei controalelor recomandate pentru fiecare persoană/unitate/obiect supusă/supus controlului. Frecvenţa recomandată se utilizează pentru prioritizarea controlului inopinat, în cazul în care mai multe întreprinderi cad în acelaşi timp sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

29. La sfârşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Agenţia elaborează un raport prin care se determină ponderea persoanelor supuse controlului din numărul total şi modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma efectuării controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat şi a actualizării profilului fiecărei persoane supuse controlului.

30. Evaluarea riscului pentru persoanele supuse controlului concret trebuie efectuată după fiecare control, cu excepţia verificării suplimentare, realizate conform art.28 alin.(9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat sau a controlului la solicitarea directă din partea persoanei supuse controlului. Dacă datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, atunci clasamentul existent rămâne neschimbat.

Noul clasament calculat se aplică în cazul planificării controalelor pentru perioada ulterioară de planificare, adică pentru anul următor.

31. Nivelul de risc al persoanei/obiectului supus controlului şi/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului reprezintă informaţie publică şi se pune la dispoziţia publicului pe site-ul web oficial al Agenţiei.

Secţiunea a 5-a

Întocmirea planului anual de control

în urma evaluării nivelului de risc

32. După aranjarea clasamentelor pentru fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se selectează un număr estimativ de persoane/unităţi care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor.

32.1. Numărul de persoane/unităţi selectate din clasament şi incluse în planul anual al controalelor se stabileşte în funcţie de capacităţile instituţionale ale Agenţiei şi de numărul maxim potenţial de persoane/unităţi care pot fi supuse controalelor de către Agenţie.

32.2. Selectarea persoanelor/unităţilor din clasament se efectuează în ordine descrescătoare, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei prevăzute la pct.23.

32.3. Prin derogare de la prevederile subpunctelor 32.1 şi 32.2, selectarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează pe perioade determinate şi sub aspect administrativ teritorial, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului repartizat pentru fiecare perioadă determinată.

33. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor şi constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării şi consolidării:

33.1. în urma comparării şi a contrapunerii listelor persoanelor/unităţilor, pe domeniile pentru care s-a făcut clasamentul, din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, Agenţia definitivează, consolidează şi aprobă planul anual al controalelor, în conformitate cu prevederile cadrului normativ şi regulile aprobate de către conducătorul Agenţiei;

33.2. planul anual al controalelor se întocmeşte conform modelului din anexa nr.2 şi anexei la Regulamentul privind ţinerea Registrului de stat al controalelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.464/2018.

34. Planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc, conform formulei stabilite de prezenta Metodologie.

Până la aprobarea planului, prioritatea şi ordinea persoanelor din plan (identificată conform punctajului de risc) este revizuită în funcţie de particularităţile sezoniere într-un domeniu de control, de resursele disponibile, de graficul de lucru pe parcursul anului şi de restricţiile de acces în infrastructura portuară.

35. Organizarea şi efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului, identificate în planul anual al controalelor.

36. Conducătorul Agenţiei poartă responsabilitatea pentru organizarea şi efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încât să asigure, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii şi ale Legii nr.131/2012 privind controlul de stat, realizarea nu mai mult de un control planificat pe an al persoanei/unităţii supuse controlului.

Capitolul III

EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE

ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

37. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor şi doar în cazul existenţei temeiurilor şi al respectării condiţiilor prevăzute la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat. La analiza riscurilor, Agenţia utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

38. La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului şi a mărimii acestuia, se utilizează criteriile de risc indicate la pct.13 şi 14.

39. Controalele inopinate se înregistrează în Registrul de stat al controalelor, cu indicarea expresă a temeiului legal, a criteriilor de risc aplicate şi a justificării măsurii aplicate.

40. În cazul în care, pe parcursul activităţilor de supraveghere sau al unui control inopinat, se constată un pericol iminent pentru siguranţa navigaţiei sau a mediului marin, inspectorii sunt abilitaţi să aplice măsuri restrictive de suspendare a navigaţiei sau de reţinere a navei. Aplicarea acestor măsuri se consemnează în procesul-verbal de control, întocmit conform prevederilor art.29¹ din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, cu înregistrarea imediată în Registrul de stat al controalelor.

Persoana supusă controlului are dreptul să conteste măsura aplicată în condiţiile art.30 din aceeaşi lege.

Capitolul IV

IDENTIFICAREA SOLUŢIEI OPTIME CU PRIVIRE LA PETIŢIILE DEPUSE LA AGENŢIE SAU

LA INFORMAŢIILE PRIVIND ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI, ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

41. Petiţiile depuse la Agenţie, precum şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei, devenite cunoscute Agenţiei, se evaluează în baza analizei riscurilor.

42. Controlul iniţiat în baza petiţiei sau a informaţiilor privind încălcarea legislaţiei se efectuează doar cu respectarea prevederilor art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi a evaluării criteriilor de risc conform prezentei Metodologii.

43. Înainte de a purcede la analiza riscurilor şi, după caz, la motivarea necesităţii iniţierii unui control inopinat, Agenţia stabileşte dacă:

43.1. petiţia ţine de competenţa Agenţiei, iar informaţia prezentată este relevantă domeniului său de control;

43.2. faptele examinate sunt prevăzute de legislaţia contravenţională sau penală şi plângerea conţine suficiente elemente de fapt care ar permite constatarea contravenţiei sau începerea urmăririi penale fără iniţierea unui control de stat.

44. În cazul examinării petiţiilor şi informaţiilor privind încălcările grave sau foarte grave, situaţiile de avarie sau incidentele ce prezintă pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea sau proprietatea persoanelor, efectuarea controalelor este obligatorie şi fără întârziere, în condiţiile art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

45. Pentru petiţiile şi informaţiile cu privire la posibile încălcări minore, care pot provoca incidente/accidente minore ori un prejudiciu minor, Agenţia, în baza punctajului evaluării petiţiei conform tabelelor 6 şi 7, dispune acţiuni care urmează să se realizeze ulterior analizei efectuate, cu includerea în următorul control planificat a problemelor semnalate în petiţiile depuse sau în informaţiile deţinute.

46. Criteriile de risc utilizate pentru evaluarea petiţiilor parvenite pe adresa Agenţiei cu privire la încălcarea legislaţiei, precum şi ponderea atribuită criteriilor sunt stabilite în tabelul 6.

Tabelul 6

47. În baza punctajului total obţinut în urma evaluării petiţiei conform criteriilor stabilite în tabelul 6, Agenţia adoptă decizia motivată cu privire la petiţie şi dispune una sau mai multe dintre acţiunile prevăzute în
tabelul 7.

Tabelul 7

Capitolul V

ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA CERINŢELOR DE

REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE

48. Desfăşurarea controalelor are loc doar în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare pentru desfăşurarea controlului, asigurând orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.

49. Listele de verificare se întocmesc de către Agenţie în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii şi ale anexei nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor. Conţinutul listelor de verificare urmăreşte reflectarea respectării cerinţelor legale, orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor care sunt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.

50. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu şi potenţiala mărime a acestuia.

51. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă nerespectarea acesteia:

51.1. creează pericol iminent, dar nu imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

51.2. creează pericol iminent sau potenţial pentru viaţa, sănătatea, securitatea persoanelor şi pentru mediului înconjurător sau infrastructurilor portuare;

51.3. afectează consumatorii prin riscuri legate de calitatea sau siguranţa serviciilor de transport naval;

51.4. are drept consecinţă introducerea pe piaţă a produselor neconforme în sensul Legii nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor;

51.5. vizează aspecte majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor în domeniul de competenţă al Agenţiei.

52. Listele de verificare se întocmesc şi se aprobă conform regulilor aprobate de Guvern.

Capitolul VI

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII DE CONTROL A AGENŢIEI

53. Planificarea strategică a activităţii de control reprezintă procesul de analiză pe termen mediu şi lung prin care Agenţia identifică segmentele de activitate, categoriile de subiecţi sau problemele sistemice care prezintă cel mai ridicat potenţial de risc. Acest proces permite Agenţiei să îşi prioritizeze resursele şi să direcţioneze efortul de supraveghere către zonele în care nerespectarea cerinţelor legale poate genera prejudicii majore pentru viaţa umană, siguranţa navigaţiei, protecţia consumatorilor sau mediul marin.

54. În cadrul planificării strategice, Agenţia identifică obiective prioritare ce pot viza:

54.1. tipuri specifice de activităţi economice din sectorul naval sau portuar cu o rată ridicată a incidentelor;

54.2. servicii cu impact sporit asupra siguranţei pasagerilor şi fluxurilor comerciale;

54.3. subdomenii cu incidenţă crescută şi repetitivă a neconformităţilor;

54.4. segmente de piaţă în care se depistează produse sau echipamente maritime neconforme în sensul Legii nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor;

54.5. practici comerciale neloiale care afectează interesele economice ale consumatorilor;

54.6. riscuri transversale ce pot periclita integritatea infrastructurii navale.

55. Rezultatele planificării strategice se materializează prin:

55.1. iniţierea campaniilor tematice de control, integrate în planul anual;

55.2. desfăşurarea unor acţiuni de control axate pe cerinţe specifice privind siguranţa sau conformitatea produselor;

55.3. implementarea programelor de monitorizare pentru reducerea riscurilor în segmentele identificate;

55.4. elaborarea ghidurilor şi desfăşurarea acţiunilor de informare pentru creşterea gradului de conformare voluntară a agenţilor economici.

56. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, acordarea consultanţei persoanelor supuse controlului şi consumatorilor, precum şi asigurarea unui echilibru între controalele efectuate şi acordare consultanţei în vederea realizării obiectivelor de reglementare.

57. În procesul de planificare strategică a activităţii de control a Agenţiei, criteriile de risc, descrierea acestora, atribuirea punctajelor şi a ponderilor pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.

Capitolul VII

CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE

NECESAR PENTRU APLICAREA CRITERIILOR DE RISC

58. Sistemul de planificare a controalelor în baza analizei riscurilor de către Agenţie se întemeiază pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Registrul de stat al controalelor, de Biroul Naţional de Statistică, de alte autorităţi şi instituţii publice, inclusiv din surse informaţionale oficiale, precum şi pe datele colectate de către Agenţie şi din alte surse sigure. Agenţia nu aplică criterii de risc în baza datelor incomplete, neverificate sau insuficiente.

59. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului conform riscului prezentat, Agenţia gestionează, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date, care cuprinde cel puţin:

59.1. lista tuturor persoanelor/obiectelor pasibile controlului, cu datele individuale de identificare;

59.2. istoricul activităţii de control pentru fiecare persoană/obiect;

59.3. profilul fiecărei persoane/unităţi supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificarea acesteia.

60. Agenţia reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc potrivit prezentei Metodologii, cel puţin o dată pe an.

Anexa nr.1

la Metodologia privind controlul de stat

în baza analizei riscurilor în domeniile

de control ale Agenţiei Navale

LISTA

activităţilor din domeniile de control ale Agenţiei Navale

conform Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei - CAEM-2 (2019)

Anexa nr.2

la Metodologia privind controlul de stat în baza

analizei riscurilor în domeniile de control ale

Agenţiei Navale

FORMA ŞI STRUCTURA

planului anual de control

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.