427/13.06.2017 Hotărîre cu privire la aprobarea Avizului la amendamentele înaintate la Legea nr.37 din 24 martie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540-XII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Avizului la amendamentele înaintate la
Legea nr.37 din 24 martie 2017 pentru modificarea şi completarea
Legii nr.1540-XII din 25 februarie 1998 privind plata
pentru poluarea mediului
nr. 427 din 13.06.2017
(în vigoare 23.06.2017)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 201-213 art. 527 din 23.06.2017
* * *
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la amendamentele înaintate la Legea nr.37 din 24 martie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540-XII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului.
| PRIM-MINISTRU | Pavel FILIP |
| Contrasemnează: | |
| Viceprim-ministru, | |
| ministrul economiei | Octavian Calmîc |
| Ministrul finanţelor | Octavian Armaşu |
| Ministrul justiţiei | Vladimir Cebotari |
| Nr.427. Chişinău, 13 iunie 2017. | |
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
nr.427 din 13 iunie 2017
AVIZ
la amendamentele înaintate la Legea nr.37 din 24 martie 2017
pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540-XII din
25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului
Guvernul a examinat amendamentele înaintate de către Preşedintele Republicii Moldova prin iniţiativa legislativă nr.01/1-06-50 din 27 aprilie 2017 la Legea nr.37 din 24 martie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540-XII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului şi informează că nu le susţine.
Legea nr.37 din 24 martie 2017 prevede concretizarea normelor ce ţin de aplicarea noului mecanism de calculare, achitare şi control al taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului.
Propunerile de modificare sînt determinate de faptul că atît reprezentanţii mediului de afaceri, cît şi autorităţile responsabile de administrarea taxelor s-au confruntat cu dificultăţi de interpretare şi aplicare a prevederilor Legii nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, care au fost puse în aplicare la 1 ianuarie 2017.
Astfel, menţionăm că modificările aduse Legii nr.1540-XII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului prin prisma Legii nr.37 din 24 martie 2017 au scopul de a elimina lacunele depistate în aceasta, de a exclude interpretările duale şi de a evita deficienţele de interpretare şi aplicare a prevederilor legale.
Or soluţia propusă prin amendamente înaintate de Preşedintele Republicii Moldova este o revenire la situaţia alarmantă aplanată prin efortul comun al Guvernului, Parlamentului şi al mediului de afaceri.
Este important de menţionat faptul că modificarea şi completarea Legii nr.1540-XIII din 25 februarie1998 privind plata pentru poluarea mediului prin Legea nr.37 din 24 martie 2017 a fost efectuată în scopul conformării prevederilor vizate la angajamentele asumate de către Republica Moldova în Acordurile din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, precum şi Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.
În acest sens, reiterăm faptul că plata pentru poluarea mediului impusă la frontieră prelua forma unor taxe suplimentare la import, fapt care nu este justificat nici prin prisma prevederilor Acordului de Asociere RM–UE, nici prin alte acorduri de liber schimb şi nici prin normele internaţionale ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Republica Moldova are două litigii în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului aferente subiectului vizat, care, la etapa actuală, sînt suspendate doar datorită faptului că Republica Moldova a promis să găsească o soluţie pentru soluţionarea problemelor respective pe cale amiabilă.
Astfel, atragem atenţia asupra faptului că taxa pentru poluarea mediului nu poate fi impusă la frontieră, aceasta urmînd a fi percepută ca taxă pe interior faţă de toţi agenţii economici, indiferent de originea produselor (atît de import, cît şi autohtone), iar în cazul în care aceste produse au impact negativ asupra mediului, acestea trebuie supuse plăţii vizate.
În partea ce ţine de noţiunile aferente ambalajului primar, secundar şi terţiar, remarcăm că noţiunile respective corespund celor din Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje. Prin semnarea Acordului de Asociere RM-UE, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul să transpună această Directivă în legislaţia naţională.
Referitor la reducerea încasărilor la bugetul de stat din cauza micşorării taxei, menţionăm că majorarea încasărilor la bugetul de stat pe seama creşterii preţurilor mărfurilor de consum larg nu este un lucru dorit nici de consumatori, nici de comercianţi. De altfel, majorarea preţurilor poate cauza reducerea consumului final şi, respectiv, micşorarea încasărilor din alte impozite mai semnificative la bugetul de stat, de exemplu TVA.
Concomitent, în vederea compensării pierderilor la buget ca urmare a diminuării cotei taxei pentru poluarea mediului, a fost extinsă baza impozabilă, prin includerea ambalajului din aluminiu. De asemenea, menţionăm că taxa pentru poluarea mediului urmează a fi aplicată atît pentru produsele importate, cît şi pentru cele autohtone.
În aceeaşi ordine de idei, remarcăm că diminuarea taxelor pentru poluarea mediului (prin Legea nr.37 din 24 martie 2017) s-a realizat în vederea conformării cu standardele internaţionale şi excluderea barierelor tarifare la import, acest fapt fiind un angajament asumat în cadrul acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, în special al Acordului de Asociere RM-UE. De asemenea, diminuarea taxelor urmăreşte eliminarea discrepanţelor dintre tarifele stabilite spre achitare de către importatori şi producătorii de ambalaj autohtoni.
La aceasta, este indispensabil să menţionăm că, potrivit art.152 din Acordul de Asociere RM-UE, acordă tratament naţional mărfurilor celeilalte Părţi în conformitate cu articolul III din Acordul General pentru Tarife Vamale şi Comerţ (în continuare – GATT 1994), inclusiv notele sale interpretative.
Astfel, art.III din GATT 1994 reglementează principiul tratamentului naţional în materie de impozitare şi reglementări interne, care stabileşte că fiecare membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului acordă produselor altui membru tratament de reglementare şi fiscal nu mai puţin favorabil decît tratamentul acordat produselor naţionale. Prin urmare, un produs importat, care a trecut frontiera după plata taxelor vamale şi a altor taxe, trebuie să beneficieze de un tratament egal cu cel aplicat produselor autohtone.
Aferent aspectelor ce vizează diminuarea taxei în detrimentul producătorilor autohtoni, evidenţiem faptul că legea prevede scutirea de taxă pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului pentru ambalajul aferent medicamentelor prevăzute de Legea nr.1409-XIII din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente, ambalajul aferent dispozitivelor medicale prevăzute de Legea nr.92 din 26 aprilie 2012 cu privire la dispozitivele medicale, precum şi pentru mărfurile fabricate de subiecţi care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului şi la a căror producere au fost utilizate, în calitate de materie primă şi/sau materiale, mărfuri indicate în anexa nr.8 din Legea nr.1540-XII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului.
În acest context, prin prisma Legii nr.37 din 24 martie 2017 producătorii autohtoni sînt avantajaţi considerabil, fiind scutiţi de taxă în situaţii concret reglementate în lege.
În partea ce ţine de amendamentele ce vizează aplicarea taxei asupra ambalajelor care conţin produse cu un conţinut solid, menţionăm că aceste modificări necesită elaborarea unui mecanism de determinare a volumului sau masei conţinutului, posibilitate care ar putea fi examinată doar în cadrul unui alt exerciţiu, cu consultarea repetată a mediului de afaceri, şi doar după realizarea unei analize economico-financiare ample.
Acest exerciţiu trebuie realizat după implementarea integrală a Legii nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile, sistemul de aplicare a plăţii pentru poluarea mediului urmînd a fi corelat cu cele mai bune practici europene.
Suplimentar, în cazul ambalajelor utilizate la ambalarea produselor solide, sub incidenţa taxei pentru poluarea mediului vor cădea toate mărfurile industriale şi alimentare cu consistenţă solidă ambalate în ambalaje poluante. Sub incidenţa taxei pentru poluarea mediului vor cădea şi mărfurile social importante sau de primă necesitate – produsele de panificaţie, produsele pentru copii etc., ceea ce va duce, indispensabil, la creşterea preţurilor acestora, respectiv la reducerea puterii de cumpărare a populaţiei.
Este de menţionat că pînă în prezent nu există un mecanism de aplicare a taxei pentru poluarea mediului pentru ambalajele ce conţin produse cu o consistenţă solidă.
Referitor la posibilitatea declarării eronate de către agenţii economici a volumului ambalajului, reducînd astfel suma ce urmează a fi achitată la buget, menţionăm că agenţii economici sînt obligaţi să se conformeze legii în vigoare, iar Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal, în concordanţă cu art.3 lit.d) din Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, au obligaţia să aplice principiul prezumţiei bunei-credinţe şi a respectării legislaţiei de către persoana supusă controlului.
Suplimentar, amintim că ajustarea cotelor taxei pentru mărfuri care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, a fost realizată ca urmare a examinării capacităţii mărfurilor respective de poluare a mediului.