Hotărâre nr. 428 din 14.12.2021

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Avizului la proiectul

de lege privind capitalul familial

nr. 428  din  14.12.2021

 (în vigoare 17.12.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 309-312 art. 725 din 17.12.2021

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege privind capitalul familial.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.428/2021

AVIZ

la proiectul de lege privind capitalul familial

Guvernul a examinat proiectul de lege privind capitalul familial, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.206 din 26 august 2021) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit proiectului de lege vizat, se propune instituirea şi acordarea unei prestaţii sociale, definită capital familial, al cărei scop constă în acordarea sprijinului din partea statului la naşterea copiilor, pentru asigurarea bunăstării, astfel încât aceştia să crească în mediul familial natural, într-o atmosferă de fericire, dragoste şi înţelegere. Valoarea nominală a capitalului familial va depinde de numărul copiilor proprii sau adoptivi, crescuţi şi educaţi la acel moment în familia nou-născutului.

Cadrul normativ al Republicii Moldova reglementează tipurile şi cuantumul prestaţiilor adresate familiilor cu copii. Astfel, Legea nr.315/2016 privind prestaţiile sociale pentru copii stabileşte prestaţiile sociale pentru copii în scopul asigurării unui sprijin financiar minim din partea statului:

- la naşterea copilului;

- pentru îngrijirea copilului;

- pentru creşterea copiilor gemeni;

- prestaţiile sociale de suport pentru copiii adoptaţi, copiii rămaşi temporar fără ocrotire părintească şi copiii rămaşi fără ocrotire părintească, inclusiv în vederea continuării studiilor. Remarcăm, de asemenea, că Legea nr.315/2016 privind prestaţiile sociale pentru copii, în redacţia actuală, are drept scop asigurarea cu măsuri de susţinere nu doar a copiilor, dar şi a familiilor acestora.

Astfel, în contextul în care cadrul normativ reglementează deja tipurile şi cuantumul prestaţiilor adresate familiilor cu copii, autorii proiectului de lege nu au reflectat în nota informativă motivul emiterii unui nou act normativ în acest domeniu.

Adiţional, în scopul asigurării bunăstării copilului prin dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor familiei în creşterea şi educaţia acestuia, inclusiv prin consolidarea factorilor protectori din interiorul familiei şi conectarea ei la resursele relevante din comunitate, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.889/2013 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului social de sprijin pentru familiile cu copii.

Serviciul menţionat se prestează în două forme: sprijin familial primar şi sprijin familial secundar. În cadrul sprijinului familial secundar, familiile cu copii pot beneficia de ajutor bănesc în cuantum de până la 4 000 lei per copil, la stabilirea căruia se ia în considerare necesităţile familiei, numărul de copii în familie, condiţiile de trai, factorii sezonieri, gravitatea problemei etc., precum şi venitul familiei obţinut din salarii, plăţi sociale şi din alte surse de venit declarate sub responsabilitatea familiei.

Subliniem că ajutorul bănesc reprezintă o prestaţie socială care se acordă printr-o plată unică şi/sau lunară pentru o perioadă de până la 6 luni familiilor cu copii beneficiare de sprijin familial secundar, care au nevoie de suport în asigurarea condiţiilor minime pentru creşterea copilului şi/sau încadrarea copilului în procesul educaţional.

În altă ordine de idei, evidenţiem că, potrivit Noului concept demografic "Teoria Schimbării pentru Rezilienţa Demografică – adaptare, atenuare, ajustare", principalul factor care determină scăderea populaţiei Republicii Moldova este emigrarea, şi nu factorii naturali – natalitatea şi mortalitatea.

De asemenea, rezultatele Studiului "Generaţii şi Gen"¹, care este cel mai amplu studiu demografic realizat în Republica Moldova în anul 2020, demonstrează că emigrarea a fost influenţată nu numai de factorii economici, dar şi de cei sociali, culturali şi politici, care împiedică oamenii să aibă numărul dorit de copii şi îi determină să-şi părăsească ţările pentru a căuta oportunităţi în altă parte.

____________________________

¹ https://moldova.unfpa.org/sites/default/files/pubpdf/raportul_studiului_generatii_si_gen_in_republica_moldova.pdf 

Experienţa internaţională şi cele mai bune practici în domeniu dovedesc că în elaborarea şi implementarea politicilor demografice trebuie să se pună accentul pe calitate, dar nu pe cantitate, iar reducerea inegalităţilor este una dintre cele mai eficiente opţiuni de politici din punctul de vedere al costurilor, în special cu referire la inegalităţile de venituri, de gen, de vârstă, de mediu urban şi rural.

Într-o altă ordine de idei, menţionăm că prevederile proiectului de lege prezintă o neclaritate în ceea ce priveşte aplicabilitatea legii. Or, potrivit art.2 din proiect, de prestaţii sociale pot beneficia copiii persoanelor asigurate şi neasigurate care domiciliază permanent pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, art.3 din proiect defineşte noţiunea de capital familial ca prestaţie socială unică acordată familiei la naşterea primului şi următorilor copii, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi al creşterii natalităţii, în timp ce, potrivit art.4 alin.(1), de dreptul la prestaţia capitalului familial vor beneficia copiii vii născuţi de cetăţenii Republicii Moldova pe teritoriul Republicii Moldova începând cu 1 ianuarie 2020.

De asemenea, în proiectul de lege se face referire distinctă la persoanele neasigurate şi la cele asigurate care au născut/adoptat copii, or, potrivit dispoziţiilor proiectului de lege, beneficiari ai prestaţiei capital familial acordată din partea statului din bugetul de stat sunt copiii cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de statutul persoanei de asigurat în sistemul de asigurări sociale sau neasigurat.

Complementar, se propune revizuirea condiţiilor de utilizare a mijloacelor financiare ale capitalului familial, în special ce ţine de reglementarea în situaţiile prevăzute la art.4 alin (2) şi alin.(5) lit.c) şi d). Or întremarea sănătăţii copilului şi reabilitarea acestuia ar putea fi necesară, de asemenea, până la vârsta de 3 ani. Astfel, conform proiectului de lege există riscul de a nu fi realizat scopul prestaţiei sociale capitalul familial, aşa cum este prevăzut în art.l alin.(2) – acordarea sprijinului din partea statului la naşterea copiilor pentru asigurarea bunăstării, astfel încât copiii să crească în mediul familial natural, într-o atmosferă de fericire, dragoste şi înţelegere.

Aceeaşi argumentare se atribuie şi în cazul copiilor rămaşi fără ocrotirea părintească, care, conform prevederilor proiectului în cauză, au dreptul de a folosi capitalul familial doar la împlinirea majoratului. Subliniem, în acest context, că legislaţia privind protecţia specială a copiilor nu utilizează noţiunea "copil orfan", or copiilor ai căror părinţi au decedat li se stabileşte statut de copii rămaşi fără ocrotire părintească (a se vedea art.15 alin.(1) lit.a) din Legea nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi).

Suplimentar, atragem atenţia că proiectul de lege examinat vine în contradicţie cu prevederile art.1, art.3, art.8 şi art.43 alin.(1) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Astfel, noua prestaţie capitalul familial nu se încadrează în principiile organizării şi funcţionării sistemului public de asigurări sociale.

Punerea în aplicare a prestaţiei menţionate va impune derularea paralelă a două mecanisme diferite de gestionare a prestaţiilor sociale, inclusiv prin modificarea mecanismelor de ţinere a evidenţei beneficiarilor de prestaţie şi a evidenţei contabile a mijloacelor financiare alocate în acest sens.

Prin urmare, gestionarea acestei prestaţii va constitui o provocare pentru întregul sistem administrativ gestionat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, deoarece implică costuri administrative, informaţionale şi umane suplimentare semnificative, care nu sunt specificate în proiect.

Subsidiar, atragem atenţia că proiectul de lege conţine prevederi confuze în ceea ce priveşte autoritatea competentă de a elabora şi de a aproba modelul de Certificat de capital familial. Or, potrivit art.7 din proiect, Casa Naţională de Asigurări Sociale are atribuţia de a elabora modelul de Certificat de capital familial, în timp ce, potrivit art.14 alin.(2) lit.c) din proiect, această competenţă îi revine Guvernului.

Suplimentar, remarcăm că, potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, pentru implementarea din contul bugetului de stat a prevederilor proiectului de lege este necesar de a fi identificate mijloace financiare în volum de circa 1334,1 milioane de lei, context în care propunerea privind acordarea capitalului familial este raţional de a fi examinată în condiţiile analizei complexe a tuturor măsurilor existente din domeniul asistenţei sociale a familiei şi copilului, prioritizării acestora şi optarea pentru cele mai eficiente şi efective politici pe segmentul respectiv.

Prin urmare, subliniem că unele prevederi din proiectul de lege menţionat supra se încorporează deja în cadrul normativ existent, care stabileşte susţinerea copiilor şi familiilor cu copii prin oferirea serviciilor şi prestaţiilor sociale, respectiv, în perioada următoare, vor fi supuse unei analize comprehensive în vederea reexaminării şi majorării cuantumului acestora, context în care Guvernul nu susţine varianta propusă a proiectului de lege.