430/30.11.83 Hotărîre despre aprobarea Instrucţiunii cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă în RSS Moldovenească

HOTĂRÎREA SOVIETULUI MINIŞTRILOR AL RSS MOLDOVENEŞTI despre aprobarea Instrucţiunii cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă în RSS Moldovenească Nr.430 din 30.11.83 Veştile nr.1/17, 1983 * * * Abrogat: 21.03.2003 Hotărîrea Guvernului nr.308 din 14.03.2003 Sovietul Miniştrilor al RSS Moldoveneşti hotărăşte: 1. A aproba alăturata Instrucţiune cu privire la mopdul de înregistrare a actelor de stare civilă în RSS Moldovenească şi a o pune în aplicare cu începere de la 1 ianuarie 1984. A abroga hotărîrile Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti potrivit listei anexate. Locţiitorul Preşedintelui Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti G. Stepanov Şeful Direcţiei Treburilor a Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti B. Dobînda INSTRUCŢIUNEA cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă în RSS Moldovenească TITLUL I Dispoziţii generale 1. În conformitate cu articolul 155 din Codul căsătoriei şi familiei al RSS Moldoveneşti înregistrarea actelor de stare civilă se efectuează de către secţiile de stare civilă ale comitetelor executive ale Sovietelor raionale, orăşeneşti de deputaţi ai norodului, iar în localităţile, în care nu există asemenea organe, - de către comitetele executive ale Sovietelor de orăşel, săteşti de deputaţi ai norodului în limitele competenţei lor. 2. În conformitate cu articolul 156 din Codul căsătoriei şi familiei al RSS Moldoveneşti secţiile de stare civilă ale comitetelor executive ale Sovietelor raionale, orăşeneşti de deputaţi ai norodului înregistrează naşterea, moartea, căsătoria, desfacerea căsătoriei, înfierea (adoptarea unei fete), stabilirea paternităţii, schibarea numelui de familie, a prenumelui şi a numelui după tată, modifică, complectează, rectifică şi anulează actele de stare civilă, reconstituie actele care s-au pierdut, păstrează registrele de stare civilă şi eliberează duplicate ale certificatelor. Comitetele executive ale Sovietelor de orăşel şi săteşti de deputaţi ai norodului înregistrează naşterea, moartea, căsătoria şi stabilirea paternităţii. 3. La efectuarea menţiunilor în actele de stare civilă trebuie să fie prezentate documente, care să confirme faptele, ce urmează a fi înregistrate la organele de stare civilă, şi documente, care să ateste identitatea petiţionarilor: paşaportul; ofiţerii şi militarii reangajaţi prezintă actul de identitate; militarii care îşi fac serviciul în termen - livretul militar: cetăţenii străini - permisul de şedere pentru cetăţeanul străin şi paşaportul naţional sau numai paşaportul naţional, dacă el cuprinde o menţiune, că i se permite domicilierea în Uniunea RSS; persoanele fără cetăţenie - permisul de şedere pentru persoane fără cetăţenie; pentru deţinuţi - documentele din dosarul personal. 4. În conformitate cu articolul 159 din Codul căsătoriei şi familiei al RSS Moldoveneşti fiecare menţiune, ce se introduce în registrul de stare civilă, trebuie să fie citită petiţionarilor, semnată de ei şi de persoana cu funcţii de răspundere, care efectuează menţiunea, şi întărită prin aplicarea sigiliului. Petiţionarilor li se eliberează certificatul respectiv cu privire la efectuarea menţiunii în actul de stare civilă. 5. Dacă persoana ce s-a adresat pentru înregistrarea actului de stare civilă nu cunoaşte limba, în care se ţin lucrările de secretariat, textele menţiunilor efectuate trebuie să-i fie traduse de către persoana cu funcţii de răspundere, care a efectuat înregistrarea actelor de stare civilă, sau de către traducătorul, ce-i este cunoscut persoanei cu funcţii de răspundere, care efectuează înregistrarea actelor de stare civilă. 6. Persoanele cu funcţii de răspundere din organele de stare civilă nu au dreptul de a efectua înregistrarea actelor de stare civilă privitoare la aceste persoane, la soţul (soţia), părinţii, copiii, fraţii şi surorile lor. 7. Înregistrarea naşterilor şi ale morţilor este obligatoare şi trebguie să fie efectuată în termenele prevăzute de lege. Răspunderea pentru asigurarea înregistrării la timp şi depline a naşterii şi a morţii se pune în seama comitetelor executive ale Sovietelor respective de deputaţi ai norodului. TITLUL II Înregistrarea naşterii Modul şi termenul de înregistrare a naşterii 8. În conformitate cu articolul 162 din Codul căsătoriei şi familiei al RSS Moldoveneşti înregistrarea naşterii se efectuează la organele de stare civilă de la locul de naştere al copiilor sau de la locul de trai al părinţilor ori al unuia dintre ei. 9. Înregistrarea naşterii copilului se efectuează pe baza unei declaraţii scrise sau verbale a părinţilor sau a unuia dintre ei, iar în caz de boală, de moarte a părinţilor sau cînd aceştea nu pot din alte motive să facă declaraţia - pe baza declaraţiei rudelor, a vecinilor, a administraţiei instituţiei medicale, în care se afla mama în momentul naşterii copilului, şi pe baza declaraţiei altor persoane. Textul actului de naştere se înscrie în registrul actelor de stare civilă. 10. Declaraţia cu privire la înregistrarea naşterii copilului trebuie să se facă într-un termen de cel mult o lună din ziua naşterii copilului, iar în caz de naştere a unui copil mort - în termen de cel mult trei zile din momentul naşterii. 11. Organul de stare civilă asigură un cadru solemn pentru înregistrarea naşterii copilului, dacă părinţii îşi dau consimţămîntul pentru aceasta. Înregistrarea într-un cadru solemn a naşterii se efectuează, de regulă, în prezenţa unor reprezentanţi ai organelor locale ale puterii, unor reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti şi ai administraţiei de la locul de muncă, de învăţătură, de trai al părinţilor, în prezenţa rudelor şi a cunoscuţilor, invitaţi de către părinţi. În timpul înregistrării solemne a naşterii nu trebuie să se înregistreze în aceeaşi încăpere alte acte de stare civilă. La înregistrarea solemnă a naşterii şeful secţiei de stare civilă sau locţiitorul lui poată insigna oficială. Documentele ce se prezintă la înregistrarea naşterii 12. La înregistrarea naşterii se prezintă următoarele documente: 1) adeverinţa casei (secţiei) de naştere, care să ateste faptul şi data naşterii. Dacă naşterea a avut loc la domiciliu, se prezintă adeverinţa medicului, care a acordat ajutor la naştere. Dacă copilul s-a născut mort, se prezintă un certificat medical, care confirmă naşterea unui copil mort. Dacă copilul a murit înainte de eşirea mamei din casa (secţia) de naştere, se prezintă o adeverinţă de naştere şi certificatul medical de moarte a copilului; 2) documentele, care să ateste identitatea părinţilor, prevăzute în punctul 3 al prezentei Instrucţiuni. În cazul cînd unul din părinţi nu are posibilitatea să prezinte documentul, fiindcă se află în deplasare, în concediu, la tratament medical ş.a.m.d., se prezintă numai documentul celui de-al doilea părinte. La înregistrarea naşterii copiilor unor cetăţeni străini şi ai unor persoane fără cetăţenie se cere în toate cazurile prezentarea documentelor, care se ateste identitatea ambilor părinţi; 3) certificatul de căsătorie a părinţilor, dacă nu există o menţiune de încheiere a căsătoriei, efetuată în documentele, care atestă identitatea părinţilor, sau certificatul de stabilire a păternităţii. Înregistrarea numelui de familie, a prenumelui şi a numelui după tată ale nou-născutului 13. Numele de familie al copilului este determinat de numele de familie al părinţilor. Dacă părinţii au nume de familie diferite, copilului i se dă numele de familie al mamei sau al tatălui pe baza acordului intervenit între părinţi, iar în lipsa unui acord - potrivit indicaţiei organului de tutelă şi curatelă. 14. Prenumele copilului se înregistrează pe baza acordului dintre părinţi. În cazul cînd lipseşte un acord între părinţi, litigiul se soluţionează de către organul de tutelă şi curatelă. [Pct.14 modifciat prin Hot. Guv. nr.316 din 12.10.88] 15. Copilului i se dă numele după tată pe baza prenumelui, pe care îl poartă tatăl, iar în cazul cînd copilul a fost născut de o mamă, care nu este căsătorită, şi dacă paternitatea nu e stabilită, - pe baza prenumelui persoanei înregistrate în calitate de tată. Dacă tatăl are cîteva prenume, numele după tată al copilului se înregistrează pe baza unuia din aceste prenume, la dorinţa părinţilor. În cazul cînd lipsesc părinţii sau cînd este imposibil a stabili domiciliul lor, numele de familie, prenumele şi numele după tată ale copilului se înregistrează pe baza indicaţiei din partea administraţiei instituţiei medicale sau de copii ori a persoanelor, în îngrijirea cărora se află copilul. Înregistrarea datelor privitoare la părinţi 16. Provenienţa copilului din părinţi căsătorinţi se atestă prin menţiunea despre căsătoria părinţilor. Tatăl şi mama, care sînt căsătoriţi, se înscriu ca părinţi ai copilului în registrul actelor de naştere pe baza declaraţiei oricărui din ei. Persoana înscrisă ca tată sau ca mamă a copilului are dreptul să conteste pe cale judiciară menţiunea efectuată, termenul pentru contestare fiind de un an din ziua în care i-a devenit sau trebuia să-i fi devenit cunoscută efectarea menţiunii. Dacă în decursul acestui termen persoana înscrisă ca tată sau ca mamă a fost minoră, termenul de un an se socoate din momentul în care a împlinit 18 ani. În cazul cînd mama copilului, a cărei căsătorie a fost înregistrată, obiectează în momentul înregistrării naşterii copilului împotriva faptului de a se înscrie în actul de naştere a copilului datele privitoare la soţ pe motiv, că el nu este tatăl copilului, atunci menţiunea referitoare la tatăl copilului se efectuează pe baza numelui de familie al mamei, prenumele, numele după tată şi naţionalitatea părintelui copilului se înscriu potrivit indicaţiei, pe care o dă mama. Alte date referitoare la tată nu se înscriu. În cazul acesta mama copilului trebuie să depună la organul de stare civilă, care înregistrează naşterea copilului, o declaraţie scrisă, în care arată, că soţul ei nu este părintele copilului, în legătură cu care fapt ea roagă, ca în actul de naştere a copilului tatăl să fie indicat în conformitate cu partea 4 a articolului 52 din Codul căsătoriei şi familiei al RSS Moldoveneşti. La rubrica "Pentru menţiuni" din actul de naştere a copilului trebuie să se indice: "Datele privitoare la soţ - cetăţanul (numele de familie) rog să nu fie înscrise, fiindcă el nu este tatăl copilului". Această declaraţie trebuie să fie, de asemenea, semnată de către mama copilului. 17. Dacă copilul s-a născut după moartea persoanei, căsătorite cu mama nou-născutului, căsătoria aceasta fiind înregistrată, atunci persoana decedată poate fi înscrisă în registrul de stare civilă şi în certificatul de naştere în calitate de tată al copilului, dacă din ziua morţii ei şi pînă la naşterea copilului n-au trecut mai mult de zece luni. Înregistrarea naşterii copilului conceput în căsătorie, dar născut după desfacerea căsătoriei sau după anularea ei, se efectuează în acelaşi mod, ca şi înregistrarea naşterii copilului, ai cărui părinţi sînt căsătoriţi, căsătoria aceasta fiind înregistrată, dacă din ziua desfacerii căsătoriei sau a anulării ei şi pînă în ziua naşterii copilului n-au trecut mai mult de zece luni. În punctul 22 al actului de naştere se indică seria şi numărul certificatului de moarte al tatălui copilului sau locul şi data înregistrării desfacerii căsătoriei, ori data hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la anularea căsătoriei şi denumirea instanţei. 18. În cazul cînd părinţii nu sînt căsătoriţi, menţiunea cu privire la mama copilului se face pe baza declaraţiei mamei, iar menţiunea cu privire la tatăl copilului - pe baza declaraţiei comune a tatălui şi a mamei copilului, sau tatăl este înscris în conformitate cu hotărîrea instanţei judecătoreşti. 19. În cazul morţii mamei, care nu era căsătorită cu tatăl copilului precum şi în cazul cînd mama este declarată incapabilă de exerciţiu, cînd e lipsită de drepturi părinteşti sau cînd e imposibil a stabili locul ei de trai, menţiunea cu privire la tatăl copilului se efectuează pe baza declaraţiei tatălui. 20. În cazul cînd copilul a fost născut de mamă necăsătorită, dacă nu există o declaraţie comună a părinţilor sau o hotărîre a instanţei judecătoreşti cu privire la stabilirea paternităţii, menţiunea despre tatăl copilului în registrul actelor de naştere se face după numele de familie al mamei, iar prenumele, numele după tată şi naţionalitatea tatălui copilului se înscriu conform indicaţiei mamei, făcîndu-se despre aceasta o însemnare în punctul 22 al actului de naştere. Dacă mama copilului nu indică prenumele, numele după tată şi naţionalitatea tatălui, atunci prenumele, numele după tată şi naţionalitatea tatălui se înscriu conform indicaţiei organului de tutelă şi curatelă, făcîndu-se despre aceasta o însemnare în punctul 22 al actului de naştere. 21. În cazul decăderii părinţilor sau a unuia dintre ei din drepturile părinteşti, organul de stare civilă, conform hotărîrii instanţei judecătoreşti, rămase definitive, efectuează în punctul 22 al actului de naştere a copilului o însemnare respectivă despre aceasta. Dacă părinţii sau unul dintre ei este restabilit, printr-o hotărîre a instanţei judecătoreşti, în drepturile părinteşti, atunci în punctul 22 al actului de naştere a copilului se face însemnarea respectivă. 22. Dacă după înregistrarea naşterii copilului mama s-a căsătorit cu tatăl lui, secţia de stare civilă, procedînd pe baza declaraţiei în scris a părinţilor şi conform copiei certificatului de căsătorie, complectează menţiunea privind naşterea copilului cu date despre tatăl lui, cu consimţămîntul comun al părinţilor schimbă numele lui de familie dîndu-i numele de familie al tatălui, numele după tată - pe baza numelui, pe care îl poartă tatăl, schimbă de asemenea numele de familie al mamei, dacă ea în momentul căsătoriei şi-a schibat numele de familie, eliberează un nou certificat de naştere, comunică modificările şi complectările la arhiva respectivă a actelor de stare civilă, spre a se introduce modificări şi complectări în exemplarul al doilea al actului de naştere. Dacă înregistrarea naşterii copilului s-a efectuat într-o altă secţie de stare civilă, atunci declaraţia părinţilor şi copia certificatului de căsătorie se trimit secţiei de stare civilă de la locul de înregistrare a naşterii copilului, iar această secţie modifică şi complecteză menţiunea cu privire la naştere, comunică acest lucru arhivei respective de stare civilă şi expediază un nou certificat secţiei de stare civilă de la domiciliul copilului pentru a fi înmînat. În cazul modificării sau complectării menţiunii cu privire la naştere se face în ea însemnarea respectivă, semnată de către şeful secţiei de stare civilă, arătîndu-se pe ce bază a fost făcută modificarea (complectarea). Cazuri speciale de înregistrare a naşterilor 23. Dacă mama, care nu era căsătorită cu tatăl copilului, a murit sau a refuzat să ee copilul de la maternitate sau dacă nu se ştie unde se află mama, iar paternitatea copilului nu e stabilită, înregistrarea naşterii copilului se efectuează de către administraţia instituţiei medicale în care s-a aflat mama în momentul naşterii copilului sau de către administraţia instituţiei de copii, ori de către persoana, în îngrijirea căreia se află copilul. Înscrierea datelor despre mamă se face conform adeverinţei eliberate de instituţia medicală. Numele de familie al tatălui copilului se înscrie după numele de familie al mamei, iar prenumele şi numele după tată ale copilului, prenumele, numele după tată şi naţionalitatea tatălui se înscriu conform indicaţiei instituţiilor sau a persoanelor susarătate. Despre refuzul mamei de a lua copilul de la maternitate se face o însemnare în punctul 22 al actului de naştere. 24. La Înregistrarea naşterii unor gemeni pentru fiecarea din ei se scrie cîte un text separat al actului de naştere şi se eliberează un certificat aparte de naştere. În punctuul 7 al actului de naştere se scrie "doi, trei ş.a.m.d.". Pentru gemenii, care s-au născut morţi, se scriu de asemenea texte separate de acte de naştere. Datele despre părinţi la toţi gemenii trebuie să fie analogice în textele actelor de naştere. 25. Înregistrarea naşterii copiilor găsiţi se face în termen de cel mult trei zile din momentul găsirii copilului pe baza unei declaraţii a organelor de tutelă şi curatelă, ale afacerilor interne, a administraţiei instituţiei de copii, unde a fost internat copilul, a declaraţiei din partea persoanei, la care se află acest copil. Numele de familie, prenumele şi numele după tată ale copilului găsit precum şi numele de familie, prenumele, numele după tată şi naţionalitatea părinţilor lui se înscriu în actul de naştere pe baza indicaţiei organelor şi instituţiilor susmenţionate sau pe baza indicaţiei lucrătorului de la organul de stare civilă, care efectuează înregistrarea. În asemenea caz numele de familie al copilului trebuie să coincidă cu numele de familie al părinţilor sau al unuia dintre ei, iar numele după tată se înscrie potrivit prenumelui persoanei indicate ca tată al copilului. Alte date privitoare la părinţii copilului nu se indică în registrul actelor de naştere. Data naşterii copilului găsit se înscrie în actul de naştere de către lucrătorul organului de stare civilă, conform adevedinţei eliberate de instituţia medicală cu privire la vîrsta copilului respectiv. La rubrica "Locul naşterii" se indică locul, unde a fost găsit copilul. În punctul 22 al actului de naştere se indică: "Copil găsit, părinţi necunoscuţi", precum şi denimirea instituţiei de copii sau adresa persoanei, care a luat copilul pentru a-l educa. 26. Dacă copilul s-a născut mort în instituţia medicală, obligaţia de a comunica organului de stare civilă faptul că s-a născut un copil mort revine conducătorului instituţiei medicale, în care se afla mama în momentul naşterii. Dacă naşterea a avut loc la domiciliu, obligaţia de a comunica organului de stare civilă că s-a născut un copil mort revine medicului de circumscripţie. Copilul născut mort se înscrie în registrul actelor de naştere. În punctul 8 al actului cuvintele "născut mort" se subliniază. Înregistrarea naşterii unui copil mort se efectuează pe baza certificatului instituţiei medicale, care confirmă faptul şi data naşterii copilului mort. 27. Dacă copilul a mai trăit puţin după naştere (fie ciar şi cîteva minute), atunc pe baza adeverinţei eliberate de instituţia medicală cu privire la naşterea copilului şi pe baza certificatului medical de moarte se întocmesc acte de naştere şi de moarte. În cazul acesta se eliberează numai certificatul de moarte. 28. Fătul, care s-a născut înainte de şase luni de sarcină, se consideră avorton şi nu se înregistrează. 29. Dacă declaraţia de înregistrare a naşterii s-a primit după expirarea unui an de la naşterea copilului, înregistrarea naşterii se efectuează de către secţia de stare civilă după verificarea preliminară, care se înfăptueşte în modul prevăzut pentru reconstituirea actelor de naştere pierdute. În asemenea cazuri actul de naştere se întocmeşte ca text iniţial conform dispoziţiilor generale şi se înscrie în registrul actelor de naştere reconstituite, conform dispoziţiilor generale, adăugîndu-se, însă, după numărul de ordine cuvintele "înregistrarea s-a efectuat după expirarea termenului". Exemplarele doi ale actelor de naştere, în asemenea cazuri, nu se transmit organelor statistice de stat. Însemnările cu privire la naştere, efectuate în documente, eliberarea de certificate şi adeverinţe de naştere 30. La înregistrarea naşterii se introduc în paşapoartele părinţilor sau în alte documente ale lor, arătate în punctul 3 al prezentei Instrucţiuni, date cu privire la copil: numele de familie, prenumele, numele după tată, ziua, luna şi anul naşterii, indicîndu-se seria, numărul şi data certificatului de naştere a copilului. Datele cu privire la copiii născuţi în urma căsătoriei unui cetăţean al Uniunii RSS cu cetăţeni străini sau cu persoane fără cetăţenie se înscriu în documentul părintelui - cetăţean al Uniunii RSS. 31. Pe baza actului de naştere se eliberează certificatul de naştere. Seria şi numărul certificatului se introduc în punctul 21 al actului de naştere. La rugămintea petiţionarului se eliberează, de asemenea, o adeverinţă de naştere pentru primirea ajutorului în legătură cu naşterea unui copil. Pentru copiii născuţi morţi nu se eliberează un certificat de naştere, ci se dă o adeverinţă de naştere a unui copil mort pentru a fi prezentată la locul de muncă al părinţilor. 32. La înregistrarea naşterii copilului, în cazul cînd mama nu este căsătorită cu tatăl copilului şi nu e stabilită paternitatea, mamei copilului i se eliberează o adeverinţă de naştere a copilului pentru a fi prezentată organului de asistenţă socială. În legătură cu eliberarea adeverinţei se face o însemnare pe ambele exemplare ale menţiunii despre actul de naştere. TITLUL III Înregistrarea morţii Modul şi termenele de înregistrare a morţii 33. Înregistrarea morţii se efectuează la organele de stare civilă de la locul, în care domicilia decedatul, sau de la locul, unde a survenit moartea. Înregistrarea morţii pe baza hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la constatarea morţii sau la declararea morţii cetăţeanului se efectuează la organele de stare civilă de la locul aflării instanţei judecătoreşti, care a pronunţat hotărîrea. 34. Înregistrarea morţii se efectuează pe baza declaraţiei rudelor decedatului, a vecinilor lui, a lucrătorilor din organizaţiile de exploatare a locuinţelor, precum şi pe baza comunicării făcute de administraţia instituţiei medicale, în care a survenit moartea, şi pe baza declaraţiei altor persoane. 35. Declaraţia cu privire la moarte trebuie să se facă în termen de cel mult trei zile din momentul survenirii morţii sau al descoperirii cadavrului. 36. În declaraţia cu privire la moarte trebuie să fie indicate următoarele date despre decedat: numele de familie, prenumele, numele după tată, anul naşterii, naţionalitatea şi ultimul domiciliu, unde şi în ce calitate a luctrat, starea familială, anul, luna şi ziua morţii, locul morţii, cauza morţii, precum şi numele de familie, prenumele, numele după tată şi locul de trai ale persoanei sau denumirea şi locul unde se află instituţia, care a făcut declaraţia cu privire la moarte. 37. Faptul morţii trebuie să fie atestat prin unul din următoarele documente: 1) certificatul medical de moarte; 2) copia hotărîrii, pronunţate de instanţa judecătorească şi rămase definitivă cu privire la constatarea morţii sau un extras din hotărîre; 3) copia hotărîrii, pronunţate de instanţa judecătorească, şi rămase definitivă cu privire la declararea morţii cetăţeanului sau un extras din hotărîre. Documentul susmenţionat se anexează la exemplarul al doilea al actlui de moarte şi se pune pe el numărul actului de moarte, precum şi data înregistrării morţii. Moartea se înregistrează prin înscrierea actului de moarte în registrul actelor de moarte. 38. La înregistrarea morţii persoanelor decorate cu ordene şi medalii ale Uniunii RSS organul de stare civilă trimite înştiinţarea respectivă comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc (de subordonare republicană) de deputaţi ai norodului. 39. Dacă la înregistrarea morţii se va afla, că rămîn fără îngrijire copii minori ai decedatului, organul de stare civilă este obligat să comunice în aceeaşi zi acest lucru organului de tutelă şi curatelă de la locul de trai al copiilor. 40. Înregistrarea morţii militarilor în timp de pace se efectuează la organele de stare civilă pe baza dispoziţiilor generale. Cazuri speciale de înregistrare a morţii 41. Înregistrarea morţii persoanelor, care au încetat din viaţă cu mai mult de un an în urmă, precum şi a persoanelor a căror moarte a fost declarată pe cale judiciară, se efectuează de secţia de stare civilă de la ultimul domiciliu cunoscut al acestor persoane. Înregistrarea se face într-un registru special al actelor de moarte. 42. La înregistarea morţii persoanelor, a căror moarte a declarată pe cale judiciară, se indică data cînd a rămas definitivă hotărîrea instanţei judecătoreşti, dacă data morţii n-a fost stabilită printr-o hotărîre a instanţei judecătoreşti. Dacă prin hotărîrea instanţei judecătoreşti se constată moartea persoanei la o anumită dată şi într-un anumit loc, atunci în actul de moarte se înscriu data şi locul morţii, indicate în hotărîrea instanţei judecătoreşti. În cazurile susmenţionate se înscrie în punctul 12 al actului de moarte denumirea instanţei judecătoreşti şi data pronunţării hotărîrii. 43. La înregistrarea morţii persoanelor necunoscute (neindentificate) se introduc în actul de moarte numai datele necesare pentru înregistrare, care sînt cuprinse în certificatul medical de moarte. Dacă ulterior decedatul va fi identificat, datele despre el, care lipsesc, se introduc în actul de moarte pe baza avizului organului de anchetă penală. 44. Moartea persoanelor, care au încetat din viaţă în timpul călătoriei (în trenuri, pe vapoare, în avioane ş.a.m.d.), poate fi înregistrată de către organul de stare civilă în locul, unde decedatul a fost scos din mijlocul de transport. 45. Moartea persoanelor, care au încetat din viaţă la staţiile polare, în expediţii şi în alte locuri îndepărtate, unde nu sînt organe de stare civilă, se înregistrează la organul de la ultimul domiciliu permanent al acestor persoane. 46. Înregistrarea morţii persoanelor, care au încetat din viaţă în locurile de deţinere, se efectuează, pe baza înştiinţărilor administraţiei locurilor de deţinere, de către organul de stare civilă de la ultimul (îniante de arestare) domiciliu permanent la deceatului, iar dacă domiciliul permanent de pînă la arestare nu poate fi stabilit, - la locul unde se află instituţia de corectare prin muncă. Despre documentele persoanele ale decedaţilor 47. Dacă decedatul a avut paşaport, livret militar sau certificat de înmatriculare, atunci la înregistrarea morţii ele sînt cerute şi pe prima pagină a documentelor susmenţionate se face însemnarea:"Posesorul paşaportului (livretului militar, certificatului de înmatriculare) a decedat". Anul 19 , menţiunea despre actul de moarte N ". 48. Paşapoartele decedaţilor, primite la înregistrarea morţii de către organul de stare civilă, se transmit o dată pe lună cu o listă la secţia (direcţia) afacerilor interne a comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului de la locul unde se află organul de stare civilă, care a înregistrat moartea. Livretul militar sau certificatul de înmatriculare se tranmite în termen de zece zile comisariatului militar raional, orăşenesc, raional din oraş, în care decedatul se afla la evidenţa militară. 49. Permisele de şedere ale persoanelor fără cetăţenie, care locuiesc permanent în Uniunea RSS, la înregistrarea morţii acestor persoane sînt cerute şi împreună cu certificatul de moarte se transmit secţiei (direcţiei) afacerilor interne a comitetului executiv a Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului. 50. Nepredarea paşaportului, a livretului militar, a certificatului de înmatriculare sau a permisului de şedere nu poate servi drept pedică pentru înregistrarea morţii. Organul de stare civilă comunică despre nepredarea paşaportului sau a permisului de şedere secţiei (direcţiei) afacerilor interne a comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului. Organul de stare civilă trebuie să comunice în termen de zece zile comisariatului militar raional, orăşenesc, raional din oraş despre nepredarea livretului militar sau a certificatului de înmatriculare. Eliberarea certifictelor şi a adeverinţelor de moarte 51. După înregistrarea actului de moarte se întocmeşte un certificat de moarte. Seria şi numătul certificatului de moarte se menţionează în punctul 14 al actului de moarte. La rugămintea petiţionarului i se eligerează, de asemenea, o adeverinţă cu privire la moarte pentru primirea ajutorului de înmormîntare. TITLUL IV Înregistrarea căsătoriei Condiţiile, termenul şi modul de înregistrare a căsătoriei 52. În conformitate cu articolul 13 din Codul căsătoriei şi familiei al RSS Moldoveneşti căsătoria se încheie la organele de stat de stare civilă. Înregistrarea căsătoriei se face atăt în interesul statului şi societăţii, cît şi în scopul apărării drepturilor şi intereselor personale şi patrimoniale ale soţilor şi copiilor. Numai căsătoria încheiată la organele de stat de stare civilă determină drepturile şi îndatoririle soţilor. 53. Înregistrarea căsătoriei se efectuează la organele de stare civilă de la locul de trai al unea din persoanele, care încheie căsătoria, sau al părinţilor lor. Modul de înregistrare al căsătoriei 54. Cei de doresc să se căsătorească depun personal o declaraţie în acest sens la unul din organele de stare civilă, la alegerea lor din rîndul organelor de stare civilă, indicate în punctul 2 al prezentei Instrucţiuni, şi prezintă documentele, care atestă identitatea lor. În declaraţie ei trebuie să confirme, că pentru încheierea căsătoriei nu există pedicile, prevăzute în punctul 65 din prezenta Instrucţiune, precum şi să indice a cîta oară se căsătoreşte fiecare din ei, cîţi copii are, ce nume de familie doreşte fiecare să-şi alegă la încheierea căsătoriei, şi să răspundă la celelalte întrebări, care figurează în formulareul declaraţiei. Dacă în paşapoartele naţionale ale cetăţenilor străini, care doresc să se căsătorească, nu există o menţiune cu privire la starea lor familială, ei prezintă la secţia de stare civilă adeverinţe cu privire la starea familială, eliberate de organele competente ale statelor străine, ai căror cetăţeni sînt. 55. Organul de stare civilă, care a primit declaraţia, este obligat să aducă la cunoştinţa celor ce se căsătoresc condiţiile şi modul de înregistrare a încheierii căsătoriei, să se convingă, că aceste persoane sînt informate reciproc asupra stării sănătăţii şi situaţiei lor familiale, precum şi să le explice drepturile şi îndatoririle lor ca viitori soţi şi părinţi şi să-i prevină asupra răspunderii penale ce o poartă pentru tăinuirea împrejurărilor, care împedică încheierea căsătoriei. Dacă persoanele, care se căsătoresc, au copii comuni, li se lămureşte modul de complectare a menţiunilor cu privire la naşterea copiilor cu date despre tatăl copiilor în conformitate cu punctul 22 din prezenta Instrucţiune. 56. După primirea declaraţiei organul de stare civilă fixează, cu consimţămîntul celor ce se căsătoresc, ziua şi ora înregistrării căsătoriei, fără a excenta zilele de odihnă, stabilite potrivit dispoziţiilor generale. Despre fixarea zile de încheiere a căsătoriei se face o însemnare pe declaraţie. La fixarea zilei de înregistrare a căsătoriei organul de stare civilă clarifică, dacă persoanele care se căsătoresc vor să-şi înregistreze căsătoria într-un cadru solemn. Încheierea căsătoriei se efectuează după expirarea termenului de o lună din ziua în care ce-i ce doresc să se căsătorească au depus declaraţia la organul de stat de stare civilă. În unele cazuri, cînd există motive, ce merită atenţie, la rugămintea persoanelor, care doresc să se căsătorească, termenul acesta poate fi redus sau prelungit de către organul de stare civilă. Prelungirea termenului susmenţionat nu poate, însă, depăşi trei luni. În cazul cînd persoanele, care se căsătoresc, nu s-au prezentat la timpul fixat, dacă ele n-au comunicat cauza neprezentării sau dacă neprezentarea este considerată nemotivată, atunci declaraţia de înregistrare a căsătoriei se consideră nulă. Dacă persoanele, care se căsătoresc, nu şi-au schimbat intenţia, ele trebuie să depună o declaraţie nouă şi organul de stare civilă trebuie să fixeze din nou termenul de înregistrare a căsătoriei. 57. Pentru încheierea căsătoriei este necesar consimţămîntul reciproc al persoanelor, care se căsătoresc, şi împlinirea vîrstei de căsătorie. Bîrsta de căsătorie este de optsprezece ani. În cazuri excepţionale comitetele executive ale Sovietelor raionale, orăşeneşti, raionale din oraşe de deputaţi ai norodului pot reduce vîrsta de căsătorie pentru femei, dar nu mai mult decît cu un an. În aceste cazuri în punctul 15 al actului de căsătorie se indică: "Prin hotărîrea comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului din anul 19.. cetăţenei - vîrsta de căsătorie i s-a redus cu ....". 58. Înregistrarea căsătoriei se efectuează în prezenţa persoanelor care se căsătoresc. Înregistrarea căsătoriei se face în localul organului de stare civilă sau într-o altă clădire, în care se poate asigura un cadru solemn. 59. Dacă una din persoanele, care doresc să se căsătorească, este grav bolnavă, înregistrarea căsătoeiri, la cererea acestora şi cu consimţămîntul medicului curant, poate fi efectuată de către organul de stare civilă la domiciliu sau la instituţia medicală. În punctul 15 al actului de căsătorie se face însemnarea, că înregistrarea căsătoriei s-a efectuat la domiciliu sau la instituţia medicală. Dacă la înregistrarea căsătoriei a asistat medicul curant, atunc actul de căsătorie este semnat şi de către medic în calitate de martor. 60. Încheierea căsătoriei se efectuează în mod solemn. Organele de stare civilă asigură un cadru solemn la înregistrarea căsătoriei, dacă există un consimţămînt în acest sens din partea persoanelor, care se căsătoresc. Înregistrarea solemnă a căsătoreiei se efectuează, de regulă, în prezenţa unor reprezentanţi ai organelor locale ale puterii, unor reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti şi ai administraţiei de la locul de muncă, de învăţătură, de trai al celor ce se căsătoresc, în prezenţa martorilor, a rudelor şi a cunoscuţilor invitaţi. În timpul înregistrării solemne a căsătoriei nu trebuie să se înregistreze în aceiaşi încăpere alte acte de stare civilă. La înregistrarea solemnă a căsătoriei şeful secţiei de stare civilă sau locţiitorul lui poartă insigna oficială. 61. La înregistrarea căsătoriei pot asista şi martori. Martorii se iscălesc în punctul 13 al actului de căsătorie. Martorii pot fi în număr de cel mult doi. Prezenţa lor la înregistrarea căsătoriei nu este obligatoare. 62. În timpul înregistrării se constată, dacă persoanele, care se căsătoresc, îşi dau consimţămîntl reciproc de a încheia căsătoria. După ce în registul actelor de căsătoie s-a înscris textul actului de căsătorie, soţilor li se eliberează certificatul de căsătorie. 63. La încheierea căsătoriei soţii aleg, la dorinţa lor, numele de familie al unuia dintre soţi în calitate de nume de familie comun al lor sau fiecare dintre soţi îşi păstrează numele de familie, ce-l purta înainte de căsătorie. 64. Persoanele, care au fost în trecut căsătorite, pot să înregistreze noua căsătorie numai dacă prezintă certificatul de desfacere a căsătoriei sau certificatul de moarte a soţului, sau o copie a hotărării, rămase definitive, care a fost pronunţată de instanţa judecătorească şi prin care căsătoria anterioară este declarată nulă, ori prezintă un extras din hotărîre. În punctul 15 al actului de căsătorie se face o referire la documentul despre încetarea căsătoriei anterioare şi se indică numărul lui, de către cine şi cînd a fost eliberat. 65. Nu se admite încheierea căsătoriei: 1) între persoane, dintre care măcar una este de acum căsătorită; 2) între rude în linie directă accendentă sau deccendentă (tatăl cu fiica, mama cu fiul, bunicul cu nepoata ş.a.m.d), între fraţii şi surorile de sînge (care au acelaşi tată şi aceiaşi mamă) şi între fraţii şi surorile care nu sînt rude de sînge (au acelaşi tată, dar mame diferite, ori au aceeaşi mamă, dar taţi diferiţi), precum şi între înfietori şi înfieaţi; 3) între persoane, dintre care măcar una a fost declarată de către instanţa judecătorească incapabilă de exerciţiu din cauza unei boli psihice sau a debilităţii mintale. 66. Dacă pînă la înregistrarea căsătoriei se va primi de la cineva o declaraţie cu privire la existenţa pedicilor, prevăzute în punctul 65 al prezentei Instrucţiuni, stînd în calea încheierii căsătoriei, organul de stare civilă amînă înregistrarea şi propune celui care a făcut declaraţia să prezinte dovezile respective. Termenul de prezenteare a dovezilor trebuie să fie de cel mult o lună din ziua primirii declaraţiei cu privire la existenţa pedicilor. În unele cazuri, la rugămintea celui care a făcut declaraţia, organul de stare civilă cere informaţiile necesare. Persoanele, care se căsătoresc, sînt înştiinţate că înregistrarea căsătoriei se amînă şi li se face cunoscută declaraţia primită. La prezentarea dovezilor, ce confirmă existenţa unor pedici în calea înregistrării căsătoriei, organul de stare civilă refuză să înregistreze căsătoria, comunicînd despre aceasta în scris persoanelor, care au depus declaraţia de înregistrare a căsătoriei. Dacă pînă la expirarea termenului fixat nu vor fi prezentate dovezile cu privire la pedicile în calea înregistrării căsătoriei, ea se înregistrează potrivit dispoziţiilor generale. Dacă ulterior se va stabili, că persoanele, care şi-au înregistrat căsătoria, au tăinuit împrejurările ce împiedică încheierea căsătoriei, sau au comunicat date vădit false despre sine, organul de stare civilă comunică acest lucru procurorului raional, orăşenesc, raional din oraş, pentru ca vinovaţii să fie traşi la răspundere şi ca să se intenteze o acţiune de declarare a nulităţii căsătoriei. Cazuri speciale de înregistrare a căsătoriei 67. Persoanele, care se aflau de fapt în relaţii matrimoniale pînă la 8 iulie 1944, pot să-şi legalizeze căsătoria prin înregistrarea ei, indicînd momentul cînd au luat naştere relaţiile matrimoniale. Momentul, cînd au luat naştere relaţiile matrimoniale, se indică pe baza spuselor acelor persoane, care îşi legalizează căsătoria, în punctul 15 al actului de încheiere a căsătoriei. 68. În caz de moarte sau de dispariţie fără urmă pe front a uneia dintre persoanele, care s-au aflat de fapt în relaţii matrimoniale pînă la 8 iulie 1944, asemenea relaţii se înregistrează la organele de stare civilă numai pe baza hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la constatarea situaţiei de fapt a relaţiilor matrimoniale. În punctul 15 al actului de căsătorie se indică denumirea instanţei judecătoreşti, care a pronunţat hotărîrea de stabilire a situaţiei de fapt din relaţiile matrimoniale, data, cînd a fost pronunţată hotărîre, şi data, cînd au luat naştere relaţiile matrimoniale. 69. Înregistrarea căsătoriei cu condamnaţii, care îşi execută pedeapsa în instituţii de corectare prin muncă, se efectuează cu respectarea condiţiilor de încheiere a căsătoriei, prevăzute de Codul căsătoriei şi familiei al RSS Moldoveneşti. 70. Înregistrarea căsătoriei cu condamnaţii, care îşi execută pedeapsa în instituţii de corectare prin muncă, se efectuează de către secţia de stare civilă a comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc de deputaţi ai norodului, iar în localităţile săteşti şi în aşezările de tip orăşenesc - de către comitetul executiv al Sovietului de orăşel, sătesc de deputaţi ai norodului de la locul aflării instituţiei de corectare prin muncă. 71. Persoana, care doreşte să se căsătorească cu un condamnat, complectează o declaraţie pentru încheierea căsătoriei, folosind formularul stabilit, şi o prezintă la organul de stare civilă de la domiciliul său permanent sau de la locul aflării instituţieie de corectare prin muncă. Organul de stare civilă confruntă datele, menţionate în declaraţie, cu documentele, care atestă identitatea petiţionarului, certifică semnătura lui şi autenticitatea datelor, comunicate în declaraţie (atestă prin semnătura persoanei respective cu funcţii de răspundere şi prin aplicarea sigiliului), şi o restituie petiţionarului, pe urmă persoana, care doreşte să se căsătorească cu condamnatul, expediează această declaraţie administraţiei instituţiei de corectare prin muncă pentru a o transmite condamnatului. 72. După primirea declaraţiei privind încheierea căsătoriei cu condamnatul administraţia instituţiei de corectare prin muncă o transmite condamnatului pentru a complecta acea parte a declaraţiei, care se referă la el. După introducerea în declaraţie a datelor care lipseau adminstraţia instituţiei de corectare prin muncă confruntă datele, menţionate în declaraţie, cu documentele din dosarul persoanl al condamnatului, certifică semnătura lui şi autenticitatea datelor menţionate şi expediază declaraţia comună privind încheierea căsătoriei la organul de stare civilă de la locul aflării instituţiei de corectare prin muncă. Dacă în dosarul personal al condamnatului lipsesc datele despre starea lui familială sau dacă ele sînt incomplecte, contradictorii, administraţia instituţiei de corectare prin muncă ia prin intermediul organelor, instituţiilor respective măsuri pentru a le cere sau a le preciza. 73. Dacă căsătoria doreşte s-o încheie condamnatul, atunci administraţia instituţiei de corectare prin muncă este obligată să-l asigure cu un formular de declaraţie, privind încheierea căsărotiei, de forma stabilită. După complectarea de către condamnat a acelei părţi a declaraţiei, care se rerferă la el, administraţia instituţiei de corectare prin muncă confruntă datele, menţionate în declaraţie, cu documentele din dosarul persoanl al condamnatului şi certifică semnătura lui, precum şi autenticitatea datelor menţionate în declaraţie (atestă prin semnătura şefului instituţiei de corectare prin muncă şi prin aplicare sigiliului). După aceasta administraţia instituţiei de corectare prin muncă expediază această declaraţie persoanei, cu care condamnatul doreşte să se căsătorească. În acelaşi timp persoanei date i se comunică denumirea şi adresa organului de stare civilă de la locul aflării instituţiei de corectare prin muncă, în care poate fi efectuată înregistrarea căsătoriei. Dacă persoana, care a primit o asemenea declaraţie, consimte să încheie căsătoria, ea complectează acea parte a declaraţiei, care se referă la dînsa, şi o transmite organului de stare civilă de la locul său de trai pentru certificarea semnăturii şi a datelor, menţionate în declaraţie, apoi expediază declaraţia organului de stare civilă, despre care i-a comunicat instituţia de corectare prin muncă. 74. Organul de stare civilă de la locul aflării instituţiei de corectare prin muncă, primind declaraţia comună privind încheierea căsătoriei, fixează data şi ora înregistrării căsătoriei şi comunică din timp despre aceasta persoanelor, care doresc să se căsătorească. 75. Încheierea căsătoriei are loc după expirarea termenului de o lună din ziua primirii de către organul de stare civilă a declaraţiei în scris, de forma stabilită, din partea persoanelor care doresc să se căsătorească. Termenul acesta poate fi redus sau prelungit în conformitate cu legialaţia RSS Moldoveneşti. 76. Înregistrarea căsătoriei cu condamnaţii se efectuează în prezenţa persoanelor, care se căsătoresc, în încăperea, rezervată de către administraţia instituţiei de corectare prin muncă, de conmun acord cu organul de stare civilă. Înregistrarea căsătoriei cu condamnaţii, care îşi execută pedeapsa în colonii-aşezări, se efectuează în localul organului de stare civilă. 77. Persoanei, care s-a căsătorit cu un condamnat, i se eliberează de către organul de stare civilă un certificat de căsătorie. Condamnatului, la cererea lui, i se poate elibera un duplicat al certificatului de încheiere a căsătoriei. 78. În anheta, ce se află în dosarul personal al condamnatului, se aplică de către organul de stare civilă ştampila de înregistrare a căsătorieim indicîdu-se totodată numele de familie, prenumele, numele după tată şi anul naşterii soţului, denumirea organului de stare civilă şi data înregistrării căsătoriei. Ştampila de înregistrare a căsătoriei cu indicarea aceloraşi date se aplică, de asemenea, în paşapoartele persoanelor, care au încheiat căsătorie. Dacă în timpul căsătoriei condamnatul a ales numele de familie al celuilalt soţ, atunci în anchetă, sub ştampila de înregistrare a căsătoriei, se face menţiunea respectivă, ce se certifică prin semnătura persoanei, care a înregistrat căsătoria, şi prin aplicarea sigiliului organului de stare civilă. În cazul acesta pe pagina întîia din paşaportul condamnatului se face însemnarea: "În legătură cu schimbarea numelui de familie paşaportul urmează a fi preschimbat" ce se certifică prin semnătura persoanei, care a înregistrat căsătoria, şi prin aplicarea sigiliului organului de stare civilă. 79. Pentru înregistrarea căsătoriei organul de stare civilă percepe, în conformitate cu legislaţia în vigoare, o taxă de stat. 80. Înregistrarea căsătoriei cu condamnaţi, care îşi execută pedeapsa disciplinară, poate fi efectuată numai după executarea acestei pedepse. 81. Înregistrarea căsătoriei cu persoane, în privinţa cărora înainte de judecată a fost dispusă arestarea ca măsură preventivă, se efectuează de către organul de stare civilă în izolatoarele de anchetă penală (în închisori) cu permisiunea persoanei sau a organului, în faţa cărora se află dosarul (în modul şi conform regulilor, expuse în punctele 70-79 ale prezentei Instriucţiuni). 82. Înregistrarea căsătoriilor dintre condamnaţi, care îşi execută pedeapsa în instituţii de corectare prin muncă, nu se permite. Menţiunea din documentele soţilor cu privire la înregistrarea căsătoriei 83. În actele de identitate ale soţilor se aplică ştampila de înregistrare a căsătoriei, în care se indică numele de familie de pînă la căsătorie, prenumele, numele după tată şi anul naşterii a celuilalt soţ, locul şi data înregistrării căsătoriei şi numele de familie, pe care îl va purta soţul după încheierea căsătoriei. Ştampila de înregistrare a căsătoriei se aplică: 1) în paşapoarte - pe pagina "Starea familiară"; 2) în certifictele de naştere - pe pagina a treia; 3) în actele de identitate ale ofiţerilor şi militarilor reangajaţi - pe pagina "Starea familiară"; 4) în livretele militare ale militarilor, care îşi fac serviciul în termen, - la rubrica "Însemnări speciale"; 5) în paşapoartele naţionale ale cetăţenilor străini - pe prima pagină, pe care nu sînt menţiuni; 6) în permisele de şedere ale persoanelor fără cetăţenie - pe pagina "Însemnări speciale"; Dacă persoana, în paşaportul căreia s-a aplicat ştampila de înregistrare a căsătoriei, a preluat numele de familie al soţului, atunci pe prima pagină a paşaportului se aplică ştampila cu indicaţia, că în legătură cu schimbarea numelui de familie paşaportul urmează a fi preschimbat în termen de o lună. Dacă supusul militar sau recrutul a preluat la înregistrarea căsătoriei numele de familie al soţului, organul de stare civilă trebuie să comunice acest lucru comisariatului militar raional, orăşenesc, raional din oraş, unde supusul militar sau recrutul se află l evidenţa militară. Despre înregistrarea căsătoriei unei persoane fără cetăţenie, care locuieşte permanent în Uniunea RSS, organul de stare civilă comunică secţiei (direcţiei) afacerilor interne a comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului de la locul de trai al acestei persoane. TITLUL V Înregistrarea desfacerii căsătoriei. Dispoziţii generale 84. Înregistrarea desfacerii căsătoriei se efectuează de către secţiiule de stare civilă de la locul de trai al soţilor sau al unuia dintre ei prin întocmirea actului de desfacere a căsătoriei, care se înscrie în registrul actelor de desfacere a căsătoriei. 85. Înregistrarea desfacerii căsătoriei se efectuează: 1) pe baza unei hotărîri a instanţei judecătoreşti cu privire la desfacerea căsătoriei; 2) pe baza declaraţiei comune de desfacere a căsătoriei soţilor, care nu au copii minori; 3) pe baza declaraţiei unuia dintre soţi de desfacere a căsătoriei cu soţul absent fără veste, incapabil de exerciţiu sau condamnat printr-o sentinţă a instanţei judecătoreşti la privaţiune de libertate pe un termen de cel puţin trei ani. Înregistrarea desfacerii căsătoriei în temeiul unei hotărîri a instanţei judecătoreşti 86. Înregistrarea desfacerii căsătoriei în temeiul unei hotărîri a instanţei judecătoreşti se efectuează de către organul de stare civilă pe baza declaraţiei atît a ambilor soţi, cît şi a unuia dintre ei. În caz de înregistrare a desfacerii căsătoriei pe baza declaraţiei, făcute numai de către unul din soţi, căsătoria se consideră încetată, dar celălalt soţ, pînă la primirea certificatului de desfacere a căsătoriei, nu are dreptul să înregistreze o nouă căsătorie. Căsătoriea se consideră încetată din momentul în care s-a înregistrat desfacerea căsătoriei la organele de stare civilă. 87. La declaraţia cu privire la înregistrarea desfaceii căsătoriei în temeiul unei hotărîri a instanţei judecătoreşti trebuie să fie anexate: 1) copia hotărîrii, rămase definitive, a instanţei judecătoreşti cu privire la desfacerea căsătoriei sau un extras din hotărîre; 2) chitanţa de achitare a taxei de stat, fixate de instanţa judecătorească spre a fi percepută de la soţul care a depus declaraţia de înregistrare a desfacerii căsătoriei. În cazul cînd soţul care a depus declaraţia de înregistrare a desfacerii căsătoriei, a plătit taxa de stat, stabilită de instanţa judecătorească spre a fi percepută de la el la înregistrarea desfacerii căsătoriei, sau dacă el a fost scutit de plata taxei de stat, înregistrarea desfacerii căsătoriei se efectuează indefernt de achitarea taxei de stat de către celălalt soţ. 88. În cazul cînd unul dintre soţi a depus o declaraţie de înregistrare a desfacerii căsătoriei în temeiul unei hotărîri a instanţei judecătoreşti, secţia de stare civilă verifică, dacă defacerea căsătoriei n-a fost înregistrată mai înainte la secţia de stare civilă pe baza unei declaraţii a celuilalt soţ. Dacă înregistrarea desfacerii căsătoriei s-a efectuat de acum de către celălalt soţ, actul de desfacere a căsătoriei se complectează cu datele care lipsesc şi despre aceasta se comunică arhivei actelor de stare civilă, unde se păstrează al doilea exemplar al actului de desfacere a căsătoriei. Soţului, care s-a adresat, i se elibereze certificatul de desfacere a căsătoriei, în care se indică aceeaşi dată a desfacerii căsătoriei, ca şi la celălalt soţ. Dacă înregistrarea desfacerii căsătoriei nu s-a efectuat şi în menţiunea despre căsătoria petiţionarului nu există date referitoare la înregistrarea desfacerii căsătoriei sau dacă înregistrarea căsătoriei s-a efectuat într-o altă secţie de stare civilă, atunci se cere, ca secţia de stare civilă, în care a fost înregistrată căsătoria, să comunice, dacă nu cumva sînt acolo date despre înregistrarea desfacerii căsătoriei. Dacă s-a comunicat, că asemenea date nu există, înregistrarea desfaceii căsătoriei se efectuează potrivit normelor generale. Desfacerea căsătoriei în temeiul declaraţiei comune a soţilor, care nu au copii minori 89. În cazul cînd soţii, care nu au copii minori, consimt reciproc să desfacă căsătoria, aceasta se efectuează de către secţia de stare civilă în temeiul declaraţiei comune de desfacere a căsătoriei. În declaraţia de desfacere a căsătoriri soţii sînt obligaţi să-şi reafirme consimţămîntul de a desface căsătoria şi faptul că nu au copii minori. La declaraţia de desfacere a căsătoriei prin acordul comun al soţilor trebuie să fie anexate: 1) certificatul de căsătorie; 2) adeverinţa organizaţiei de exploatare a locuinţelor sau a comitetului executiv al Sovietului de orăşel, sătesc de deputaţi ai norodului, care se ateste, că soţii nu au copii minori; 3) chitanţa de achitare a taxei de stat. Dacă soţii n-au ajuns la o înţelegere cu privire la plata mijloacelor de întreţinere a soţului incapabil de muncă şi care are nevoie de ajutor sau cu privire la împărţirea bunurilor, ce sînt proprietatea lor comună în composesiune, secţia de stare civilă trebuie să le explice soţilor, că au dreptul să intenteze la instanţa judecătorească o acţiune de desfacere a căsătoriei. 90. Declaraţia comună de desfacere a căsătoriei se depune la secţia de stare civilă. În cazul cînd unul dintre soţi nu se poate prezenta din motive întemeiate (boală, serviciul militar, domiciliu aflat în locuri îndepărtate ş.a.m.d.), declaraţia comună poate fi prezentată de către celălalt soţ. După primirea declaraţiei secţia de stare civilă fixează ziua de înregistrare a desfacerii căsătoriei şi face o menţiune despre aceasta pe declaraţie. Declaraţia primită se înregistrează în registrul de evidenţă a declaraţiilor. 91. Dacă unul dinte soţi prezintă o declaraţie de înregistrare a desfacerii căsătoriei, celuilalt soţ i se trimite o înştiinţare cu privire la ziua de înregistrare a desfacerii căsătoriei şi la necesitatea de a se prezenta în termenul indicat. Autenticitatea semnăturii, făcute pe declaraţie de către soţul care lipseşte, urmează a fi certificată de către organul de stare civilă de la locul de trai sau de către alte organe, indicate în parea a treia a articolului 46 din Codul civil al RSS Moldoveneşti. 92. Înregistrarea divorţului şi eliberarea certificatului de desfacere a căsătoriei se efectuează după expirarea a trei luni din ziua în care soţii au depus declaraţia de divorţ. 93. Înregistrarea desfacerii căsătoriei se efectuează în prezenţa ambilor soţi. Înregistrarea desfacerii căsătoriei se poate efectua în lipsa unui dintre soţi, dacă din motive întemeiate soţul acesta nu se poate prezenta la organul de stare civilă şi în numele lui va fi prezentată o declaraţie, certificată în modul cuvenit, care să ateste consimţămîntul lui de a desface căsătoria. Semnătura lui pe declaraţia susmenţionată trebuie să fie certificată de către organul notarial, comandantul unităţii militare, administraţia instituţiei medicale staţionare, casei pentru invalizi (pansionatului de asistenţă socială), căpitanul navei sau de către administraţia locului de deţinere. 94. Dacă înregistrarea desfacerii căsătoriei se efectuează în lipsa unuia dintre soţi, atunci în punctul 15 al actului de desfacere a căsătoriei se indică, cine dintre soţi nu s-a prezentat, care organ şi cînd a certificat autenticitatea semnăturii soţului absent, atestînd-o pe declaraţia de înregistrare a desfacerii căsătoriei în lipsa lui. Desfacerea căsătoriei pe baza declaraţiei unuia dintre soţ 95. La organele de stare civilă se efectuează desfacerea căsătoriei pe baza declaraţiei unuia din soţi, dacă celălalt soţ: a fost declarat, în modul stabilit de lege, absent fără veste; a fost declarat, în modul stabilit de lege, incapabil de exerciţiu din cauza unei boli psihice sau a debilităţii mintale; a fost condamnat, pentru infracţiunile săvîrşite, la privaţiune de libertate pe un termen de cel puţin trei ani. Înregiatrarea desfacerii căsătoriei în cazurile susmenţionate se efectuează de către secţia de stare civilă pe baza declaraţiei scrise a celuilalt soţ de la locul lui de trai. Declaraţia primită se înregistrează în registrul de evidenţă a declaraţiilor. Soţul nu are dreptul de a intenta, fără consimţămîntul soţiei, o acţiune de desfacere a căsătoriei în perioada cînd soţia este gravidă şi în curs de un an după naşterea copilului. Desfacerea căsătoriei cu o persoană condamantă la privaţiune de libertate pe un termen de cel puţin trei ani poate fi efectuată de către secţia de stare civilă în perioada cînd condamnatul se află în locurile de deţinere. Dacă pînă în ziua fixată pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei condamnatul va fi pus în libertate, înregistrarea desfacerii căsătoriei pe baza declaraţiei unuia dintre soţi nu se efectuează de către secţia de stare civilă. 96. La declaraţia de înregistrare a desfacerii căsătoriei în temeiurile, indicate în punctul 95 al prezentei Instrucţiuni, treguie să fie anexat unul din următoarele documente: 1) copia hotărării, rămase definitive, a instanţei judecătoreşti cu privire la declararea celuilalt soţ ca fiind absent fără veste sau incapabil de exerciţiu din cauza unei boli psihice sau a debilităţii mintale, ori un extras din hotărîre; 2) copia sentinţei, rămase definitive, a instanţei judecătoreşti cu privire la condamnarea celuilalt soţ la privaţiune de libertate pe un termen de cel puţin trei ani, ori un extras din hotărăre. 97. Secţia de stare civilă înştiinţează despre depunerea declaraţiei pe soţul, care se află în detenţiune, sau pe tutorele soţului incapabil de exerciu. În înştiinţare se fixează un termen penru a anunţa, dacă există un litigiu cu privire la copii sau la împărţirea bunurilor, ce constituie propietatea comună în composesiune a soţilor, sau vre-un litigiu privitor la plata pensiei alimentare soţului incapabil de exerciţiu în care are novoie de ajutor. După primirea comunicării despre lipsa vre-unui litigiu su dacă nu s-a primit un răspus în termenul, fixat în anunţ, organele de stare civilă înregistrează desfacerea căsătoriei. Dacă soţul căruia i se trimite înştiinţarea şi-a schimbat la înceierea căsătoriei numele de familie, i se propune să comunice, dacă după desfacerea căsătoriei doreşte să rămînă cu acelaşi nume de familie sau roagă să i se acorde numele de familie, pe care îl purta înainte de căsătorie. 98. În cazul apariţiei soţului, declarat în modul stabilit de lege ca fiind decedat, şi în cazul anulării hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la declararea morţii lui căsătoria este considerată restabilită, dacă celălalt soţ nu s-a căsătorit din nou. Dacă soţul pesoanei declarate ca fiind decedate s-a căsătorit din nou, atunci soţul, care a apărtu, are dreptul de a primi la secţia de stare civilă, care a înregistrat încheierea căsătoriei celuilalt soţ, o adeverinţă ce atestă că se consideră încetată căsătoria lui în legătură cu faptul că celălalt soţ s-a căsătorit din nou. În cauza prezentării soţului, declarat, în modul stabilit de lege, absent fără veste, dacă în temeiul acesta căsătoria cu dînstul a fost desfăcută, şi în cazul anulării hotărîrii instanţei judecătoreşti de declarare a faptului că el e absent fără veste căsătoria poate fi restabilită de către organul de stare civilă pe baza unei declaraţii comune a soţilor. Dacă căsătoria a fost desfăcută pe cale judiciară, ea poate fi restabilită, după ce instanţa judecătorească va fi anulat hotărîrea de desfacere a căsătoriei. Anularea menţiunii de defacere a căsătoriei şi reconstituirea menţiunii de desfacere a căsătoriei se efectuează în temeiul Dispoziţiilor de bază, ce stabilesc modul de schimbare, reconstituire şi anulare a actelor de stare civilă, modul şi termenele de păstrare a registrelor de stare civilă, şi în temeiul regulilor corespunzătoare. Căsătoria nu poate fi restabilită, dacă soţul persoanei, declarate absentă fără veste, s-a căsătorit din nou. În cazul acesta soţul, care s-a prezentat, poate primi un certificat de desfacere a căsătoriei de la secţia de stare civilă, care a înregistrat desfacerea căsătoriei. Totodată menţiunea despre desfacerea căsătoriei se complectează cu datele, care lipseau. Înregistrarea desfacerii căsătoriei, în temeiul declaraţiei unuia dintre soţi, cu soţul absent fără veste, incapabil de exerciţiu sau condamnat la privaţiune de libertate pe un termen de cel puţin trei ani, se efectuează în prezenţa soţului care a depus declaraţia de desfacere a căsătoriei, după primirea răspunsului, că nu există nici un litigiu sau în cazul cînd nu s-a primit răspuns în termenul, fixat în înştiinţare. Dacă există un litigiu cu privire la copii, la împărţirea bunurilor, ce constituie proprietate comună în composesiune a soţilor, sau cu privire la plătirea de mijloace soţului incapabil de muncă şi care are nevoie de ajutor, desfacerea căsătoriei se efectuează de instanţa judecătorească. Scinbarea numelui de familie al soţilor la desfacerea căsătoriei 99. Soţul, care la încheierea căsătoriei şi-a schimbat numele de familie, preluînd numele de familie al celuilalt soţ, are dreptul să rămînă după desfacerea căsătoriei cu acest nume de familie sau ca la înregistrarea de către organele de stare civilă a desfacerii căsătoriei să i se atribuie, la cererea lui, numele de familie, pe care îl purtase înainte de căsătorie. Soţul, care doreşte să i se atribuie numele de familie, purtat înainte de căsătorie, este dator să declare acest lucru în momentul cînd se înregistrează desfacerea căsătoriei la organele de stare civilă. Despre faptul că soţului i s-a atribuit numele de familie, purtat înainte de căsătorie, organele de stare civilă fac menţiunea corespunzătoare. La înregistrarea desfacerii căsătoriei în temeiul declaraţiei unuia dintre soţi privitor la desfacerea căsătoriei cu o persoană absentă fără veste, incapabilă de exerciţiu sau condamnată la privaţiune de libertate pe un termen de cel puţin trei ani soţul, care a depus declaraţia de înregistrare a desfacerii căsătoriei, menţionează în declaraţie, că doreşte să-şi schimbe numele de familie pe cel purtat înainte de căsătore. Celălalt soţ, dacă doreşte să-şi schimbe numele de familie pe cel purtat înainte de căsătorie, trebuie să comunice despre aceasta în răspunsul la anunţ, pe care îl dă secţiei de stare civilă. Numele de familie ales se indică în actul de înregistrare a desfacerii căsătoriei. 100. Încetarea căsătoriei între părinţi şi adoptarea de către unul dintre ei a numelui de familie purtat înainte de căsătorie nu atrage după sinte schimbarea numelui de familie al copiilor. În cazul cînd părintele, la care a rămas copilul pentru educaţie după desfacerea căsătoriei, doreşte să-i atribuie numele său de familie, chestiunea aceasta se rezolvă de către organul de tutelă şi curatelă, ţinîndu-se seama de interesele copilului. Menţiunile de desfacere a căsătoriei, ce se introduc în documentele şi actele de stare civilă 101. În documentele, ce atestă identitatea persoanelor, care au înregistrat desfacerea căsătoriei, se aplică o ştampilă, care arată, cînd, de către cine şi de care secţie de stare civilă a fost înregistrată desfacerea căsătoriei. Ştampăla se aplică: 1) în paşapoarte - pe pagina "Starea familială"; 2) în certificatele de naştere - pe pagina a trea; 3) în actele de identitate ale ofiţerilor şi militarilor reangajaţi - pe pagina "Starea familială"; 4) în livretele militare ale militarilor, care îşi fac serviciul în termen, - la rubrica "Însemnări speciale"; 5) în paşapoartele naţionale ale cetăţenilor străini - pe prima pagină, pe care nu sînt menţiuni; 6) în permisele de şedere ale persoanelor fără cetăţenie - pe paginile "Însemnări speciale"; 7) la înregistrarea desfacerii căsătoriei persoanelor, care îşi execută pedeapsa în locurile de deţinere, - în documentele din dosarul lor personal. 102. În documentele soţului, care nu era prezent la înregistrarea desfacerii căsătoriei, ştampila de desfacere a căsătoriei se aplică de către secţia de stare civilă de la locul de treai al acestui soţ în momentul cînd i se înmînează certificatul de desfacere a căsătoriei. 103. Dacă persoanei, în paşaportul căreia se aplică ştampila de desfacere a căsătoriei, i se atribuie numele de familie, purtat înainte de căsătorie, atunci pe prima pagină a paşaportului se aplică o ştampilă în care se arată, că în legătură cu schimbarea numelui de familie paşaportul urmează a fi preschimbat în termen de o lună. Dacă supusului militar sau recrutului i se atribuie la înregistrarea desfacerii căsătoriei numele de familie purtat înainte de căsătorie, secţia de stare civilă trebuie să aducă la cunoştinţă acest lucru comisariatului militar raional, orăşenesc, raional din oraş, unde supusul militar sau recrutul se află la evidenţa militară. 104. Dacă înregistrarea desfacerii căsătoriei se efectuează la locul de înregistrare a încheierii căsătoriei, secţia de stare civilă face o însemnare cu privire la desfacerea căsătoriei în actul de căsătorie şi trimite o înştiinţare despre înregistrarea desfacerii căsătoriei la arhiva actelor de stare civilă de la locul unde se află al doilea exemplar al actului de căsătorie pentru a se face o însemnare cu privire la desfacerea căsătoriei. 105. Dacă încheierea căsătoriei a fost înregistrată într-un alt loc, secţia de stare civilă, care a înregistrat desfacerea căsătoriei, trimite o înştiinţare despre desfacerea căsătoriei la secţia de stare civilă de la locul, în care fusese înregistrată încheierea căsătoriei, pentru a se face o însemnare cu privire la desfacerea căsătoriei. Pe baza înştiinţării secţia de stare civilă de la locul, în care fusese înregistrată căsătoria, face în textul actului o însemnare cu privire la desfacera căsătoriei şi trimite înştiinţarea la arhiva actelor de stare civilă de la locul, unde se află al doilea exemplar al actului de căsătorie, pentru a se face o însemnare cu privire la desfacerea căsătoriei. Eliberarea certificatelor de desfacere a căsătoriei 106. La înregistrarea desfacerii căsătoriei în temeiul unei hotărîri rămase definitive, a instanţei judecătoreşti certificatul de desfacere a căsătoriei i se eliberează fiecărui soţ, după ce fiecare dintre ei a plătit taxa de stat, stabilită de instanţa judecătorească, dacă printr-o hotărîre a instanţei judecătoreşti el n-a fost scutit de plata taxei de stat. Dacă înregistrarea desfacerii căsătoriei se efectuează în temeiul unei declaraţii comune a soţilor, care nu au copii minori, sau în temeiul declaraţiei unuia dintre soţ cu privire la desfacerea căsătoriei cu soţul absent fără veste, incapabil de exerciţiu sau condamnat la privaţiune de libertate pe un termen de cel puţin trei ani, atunci la cererea soţului, care n-a fost prezent la înregistrarea desfacerii căsătoriei sau la cererea tutorelui acestuia se trimite secţiei de stare civilă de la locul lui de trai sau la administraţia instituţiei de corectare prin muncă certificatul de desfacere a căsătoriei pentru înmînare, fapt ce se aduce la cunoştinţa petiţionarului. TITLUL VI Înregistrarea înfierii (adoptării unei fete). Condiţiile şi modul de înregistrare a înfierii 107. Se admite înfierea numai a copiilor minori şi în interesul lor. Înfierea se efectuează printr-o hotărîre a comitetului executiv a Sovietului raional, orăşenesc sau raional din oraş de deputaţi ai norodului la rugămintea persoanei, care doreşte să înfieze copilul. 108. În conformitate cu art. 109 şi 182-184 din Codul căsătoriei şi familiei al RSS Moldoveneşti înfierea urmează a fi înregistrată în mod obligator la secţia de stare civilă pe baza hotărîrii comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc sau raional din oraş de deputaţi ai norodului cu privire la înfiere şi la locul adoptării acestei hotărîri. [Pct.108 în redacţia Hot. Guv. nr.386 din 13.11.86] 109. Înregistrarea înfierii se efectuează pe baza unei declaraţii comune a înfietorilor sau pe baza declaraţiei unuia dintre ei în urma comunicării, făcute de organul de tutelă şi curatelă. Declaraţia de înregistrare a înfierii trebuie să se facă în forma scrisă. Declaraţiile sosite de la cetăţeni şi comunicările organelor de tutelă şi curatelă cu privire la înregistrarea înfierii, precum şi hotărîrile, anexate la ele, cu privire la înfiere se înregistrează de către secţia de stare civilă într-un registru special. [Alin.2 pct.109 introdus prin Hot. Guv. nr.386 din 13.11.86] 110. Înregistrarea înfierii se efectuează la secţia de stare civilă prin întocmirea actului de înfiere, ce se înscrie în registrul actelor de înfiere. După înregistrarea înfierii li se eliberează înfietorilor certificatul de înfiere. Secţia de stare civilă este obligată să înregistreze înfierea indiferent de timpul ce a trecut după adoptarea de către comitetul executiv a hotărîrii cu privire la înfiere, şi de vîrsta la care înfiatul a ajuns în momentul înregistrării. [Alin.3 pct.110 introdus prin Hot. Guv. nr.386 din 13.11.86] 111. Secţia de stare civilă efectuează înregistrarea înfierii în conformitate cu hotărîrea comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului cu privire la înfiere. 112. Înregistrarea înfierii se admite numai după înregistrarea naşterii copilului sau după reconstituirea actului de naştere pierdut. 113. În cazul cînd copilul înfiat i se atribuie numele de familie al înfietorului şi numele după tată pe baza prenumelui acestuia, precum şi în cazul cînd copilului înfiat i se schimbă prenumele sau locul de naştere, ori în cazul cînd înfietorii sînt înscrişi în calitate de părinţi ai copilului înfiat, organele de stare civilă, în temeiul unei hotărîri a comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului cu privire la înfiere, introduc modificările respective în actul de naştere al copilului înfiat şi eliberează un nou certificat de naştere, ţinîndu-se seama de modificările introduse. Despre înregistrarea înfierii se comunică secţiei de asistenţă socială de la locul de trai al mamei copilului înfiat. Certificatul de naştere a copilului înfiat, eliberat anterior, este declarat nul. La înregistrarea înfierii se introduc în paşaport sau într-un alt document care atestă identitatea înfietorilor, datele cu privire la copil, indicăndu-se în acelaş timp seria, numărul şi data eliberării certificatului de naştere a copilului înfiat. Dacă la înregistrarea înfierii i s-au schibat recrutului numele de familie, prenumele, numele după tată sau locul de naştere, secţia de stare civilă trebuie să comunice acest lucru comisariatului militar raional, orăşenesc, raional din oraş, unde recrutul se află la evidenţa militară. 113/1. Dacă datele privitoare la înfiat, indicate în hotărîrea comitetului executiv cu privire la înfiere, nu corespund datelor de aceiaş natură, existente în certificatul lui de naştere, sau datele din documentele, ce atestă persoana înfietorilor, nu corespund celor înscrise în hotărîrea comitetului executiv cu privire la înfiere, înregistrarea înfierii se amînă. Înfietorilor trebuie să li se propună, ca să se adreseze comitetului executiv respectiv pentru precizarea acestor date în hotărîre. [Pct.113/1 introdus prin Hot. Guv. nr.386 din 13.11.86] 114. Dacă naşterea înfiatului e înregistrată într-un alt loc, atunci secţia de stare civilă, care a înregistrat înfierea, trimite cel mult în termen de o lună la secţia de stare civilă de la locul de înregistrare a naşterii înfiatului înştiinţarea, că în actul de naştere au fost introduse modificările necesare în legătură cu înfierea şi că s-a expediat un nou certificat de naştere, care cuprinde modificările introduse. Dacă a fost modificată menţiunea cu privire la locul de naştere al înfiatului, acest lucru se indică printr-o însemnare în înştiinţare. Pe baza înştinţării primite secţia de stare civilă de la locul unde se află înregistrat actul de naştere a înfiatului introduce în el rectificările necesare şi trimite un nou cetificat de naştere la secţia de stare civilă, indicată în înştiinţare, totodată expediază o înştiinţare arhivei actelor de stare civilă de la locul unde se află al doilea exemplar al actului de naştere a înfiatului. Dacă printr-o hotărîre a comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului cu privire la înfiere a fost modificat locul de naştere al copilului înfiat şi dacă introducerea modificărilor în actul de naştere nu asigură secretul înfierii, atunci la rugămintea înfietorilor se admite să fie întocmit un nou text al actului de naştere în registrul actelor de naştere reconstituite la secţia de stare civilă de la locul naşterii, indicat de către comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului. În punctul 16 al textului reconstituit al actului de naştere se arată data, numărul şi locul de înregistrare a primei menţiuni despre actul de naştere. În conformitate cu noul text, reconstituit, al actului de naştere, întocmit pentru înfiat, modificările introduse se comunică de către organul de stare civilă la locul unde se află exemplarele întîi şi doi ale actului de înfiere (de adoptare a unei fete) şi la locul unde se află textul iniţial al actului de naştere a înfiatului. În acest caz textul iniţial al actului de naştere este declarat nul. 114/1. În cazul cînd prin hotărîrea cu privire la înfiere se modifică (în conformitate cu art. 115 din Codul căsătoriei şi familiei al RSS Moldoveneşti) data naşterii înfiatului, secţia de stare civilă, modificînd data naşterii în menţiunea din actul de naştere, modifică în caz de necesitate şi data înregistrării actului de naştere. [Pct.114/1 introdus prin Hot. Guv. nr.386 din 13.11.86] 114/2. În cazul cînd comitetul executiv adoptă suplimentar la hotărîrea, adoptată anterior cu privire la înfiere, o hotărîre nouă, suplimentară, potrivit căreia în conformitate cu legea înfietorii trebuie să fie înscrişi în calitate de părinţi ai înfiatului ori se schimbă numele de familie, prenumele, numele după tată ale copilului, data şi locul lui de naştere, secţia de stare civilă nu este în drept să refuze de a întroduce modificări în menţiunile, întocmite anterior, din actele cu privire la înfierea şi la naşterea înfiatului. O astfel de hotărîre suplimentară este în drept s-o adopte numai acel comitet executiv, care a adoptat hotărîrea cu privire la înfiere. [Pct.114/2 introdus prin Hot. Guv. nr.386 din 13.11.86] 114/3. Atunci cînd la secţia de stare civilă soseşte hotărîrea comitetului executiv cu privire la înfiere, înregistrarea înfierii este obligatorie. Dacă hotărîrea comitetului executiv cu privire la înfiere a fost adoptată prin încălcarea art. 99, 111 şi 115 din Codul căsătoriei şi familiei al RSS Moldoveneşti (adică înfiatul a atins vîrsta de 18 ani în momentul adoptării hotărîrii cu privire la înfiere, numele de familie şi numele după tată i s-au stabilit copilului nu după numele de familie şi prenumele înfietorului, ci după cele ale unei alte persoane ori locul şi data naşterii înfiatului au fost stabilite prin încălcarea legislaţiei) înregistrarea înfierii se suspendă, iar copia hotărîrii cu privire la înfiere i se trimite procurorului pentru contestaţia în contra ei. Secţia de stare civilă trebuie să-i trimită procurorului materialele şi în cazul cînd comitetul executiv a adoptat o hotărîre nouă cu privire la înfierea unui minor, fără ca instanţa judecătorească să fie anulat hotărîrea, adoptată anterior cu privire la înfierea aceluiaş copil de către o altă persoană. [Pct.114/3 introdus prin Hot. Guv. nr.386 din 13.11.86] 115. Înfierea poate fi declarată nulă şi anulată numai pe cale judiciară. Anularea înfierii la cererea părinţilor copilului sau a soţului înfietorului, precum şi la cererea organului de tutelă şi curatelă sau a procurorului se efectuează pe cale judecătorească. Înfierea încetează din ziua cînd a devenit definitivă hotărîrea instanţei judecătoreşti cu privire la anulare înfierii. În cazurile susmenţionate actul de înfiere se anulează în modul, stabilit în titlul IX al prezentei Instrucţiuni. 116. Secretul înfierii este ocrotit de lege. Este interzis, ca în lipsa consimţămîntului înfietorilor, iar în caz de moarte a acestora - în lipsa consimţămîntului organelor de tutelă şi curatelă să se comunice orice fel de informaţii despre infiere, precum şi să se elibereze extrase din registrele actelor de stare civilă, din care s-ar putea constata, că înfietorii nu sînt părinţi de sînge ai înfiatului. Persoanele, care au divulgat secretul înfierii contrar voinţei înfietorului, pot fi trase la răspundere în modul stabilit de lege. TITLUL VII Înregistrarea stabilirii paternităţii 117. Înregistrarea stabilirii paternităţii se efectuează la organele de stare civilă de la locul de trai al unuia dintre părinţi sau de la locul, unde a fost pronunţată hotărîrea instanţei judecătoreşti cu privire la stabilirea paternităţii. 118. Înregistrarea stabilirii paternităţii se efectuează pe baza declaraţiei comune a părinţilor sau în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti, iar în caz de moarte a mamei, în cazul cînd mama a fost declarată incapabilă de exerciţiu, a decăzut din drepturile părinteşti sau în caz de imposibilitate de a se stabili domiciliul ei - pe baza declaraţiei tatălui. La înregistrare se întocmeşte actul de stabilire a paternităţii, care se înscrie în registrul actelor de stabilire a paternităţii. Dacă tatăl, care a depus împreună cu mama copilului o declaraţie comună cu privire la stabilirea paternităţii, n-a ajuns la majorat, organul de stare civilă comunică despre declaraţia depusă părinţilor sau tutorilor lui, ori organului de tutelă şi curatelă. 119. În caz de moarte a mamei, în cazul cînd mama a fost declarată incapabilă de exerciţiu, a decăzut din drepturile părinteşti sau în caz de imposibilitate de a se stabili domiciliul ei, atunci la declaraţia persoanei, care se declară drept părinte al copilului, trebuie să fie anexate de asemenea copia certificatului de moarte a mamei, un extras din hotărărea instanţei judecătoreşti, prin care mama a fost declarată incapabilă de exerciţiu sau decăzută din drepturile părinteşti, ori documente, ce atestă imposibilitatea de a se stabili domiciliul ei. 120. În cazurile cînd declaraţia de stabilire a paternităţii este depusă înainte de înregistrarea naşterii copilului sau odată cu declaraţia de înregistrare a naşterii copilului, înregistrarea stabilirii paternităţii şi înregistrarea naşterii copilului se efectuează în acelaşi timp. 121. Înregistrarea stabilirii paternităţii în ceea ce priveşte copiii majori se admite numai cu consimţămîntul lor, exprimat în scris. În declaraţia cu privire la consimţămîntul pentru înregistrarea stbilirii paternităţii terbuie să se indice, dacă petiţionarul doreşte să-şi schibe numele de familie şi numele după tată în legătură cu stabilirea paternităţii. Consimţămîntul copiilor majori pentru stabilirea paternităţii este specificat printr-o însemnare în punctul 19 al actului de stabilire a paternităţii. 122. Dacă unul dintre părinţi din motive întemeiate, nu se poate prezenta personal la organul de stare civilă pentru înregistrarea stabilirii paternităţii, semnătura lui pe declaraţia comună trebuie să fie certificată de organul notatial, comandantul unităţii militare, administraţia instituţiei medicale staţionare, a casei pentru invalizi (pensionatului de asistenţă socială), de către căpitanul navei, de administraţia locului de deţinere. 123. După înregistrarea stabilirii paternităţii li se eliberează părinţilor copilului un certificat de stabilire a paternităţii. În certificatul de stabilire a paternităţii numele de familie al copilului se indică, ţinîndu-se seama de menţiunea din punctul 7 al actului de stabilire a paternităţii. După înregistrarea stabilirii paternităţii, la dorinţa exprimată de către tatăl copilului, organul de stare civilă introduce în paşaportul lui sau într-un alt document, care îi atestă identitatea, datele cu privire la copil. 124. Pe baza actului de stabilire a paternităţii organul de stare civilă introduce datele cu privire la tatăl copilului în actul de naştere a copilului, în caz de necesitate schimbă numele de familie şi numele după tată ale copilului, rectificînd actul de naştere a copilului şi eliberează un nou certificat de naştere a copilului. Schimbul numelui după tată al unei persoane majore se efectuează, în acest caz, pe baza declaraţiei acesteea. Scimbarea numelui de familie al unei persoane majore se poate efectua în modul stabilit pentru schimbarea numelui de familie. Certificatul de naştere, eliberat anterior, se anulează. Rectificările introduse sînt aduse la cunoştinţa arhivei respective a actelor de stare civilă pentru a se introduce rectificări în exemplarul al doilea al actului de naştere. Dacă înregistrarea naşterii s-a făcut în alt loc, atunci organul de stare civilă, care a înregistrat stabilirea paternităţii, trimite o înştiinţare la secţia de stare civilă de la locul unde se află primul exemplar al actului de naştere, pentru a se introduce modificările necesare în actul de naştere. Primind înştiinţarea, secţia de stare civilă de la locul de înregistrare a naşterii introduce modificările necesare în prinmul exemplar al actului de naştere, întocmeşte un nou certificat de naştere şi îl trimite la secţia de stare civilă de la locul de trai al petiţionarului pentru a-i fi înmînat. Înştiinţarea se trimite apoi la arhiva respectivă a actelor de stare civilă pentru a se introduce modificările necesare în exemplarul al doilea al actului. 125. În cazul stabilirii paternităţii şi introducerii datelor cu privire la tatăl copilului în actul de naştere, care cuprinde o însemnare privitoare la eliberarea unei adeverinţe pentru a fi prezentată organelor de asistenţă socială, organul de stare civilă, care introduce modificările, e dator să expedieze la secţia de asistenţă socială de la locul de trai al mamei copilului o înştiinţare cu privire la stabilirea paternităţii, în cazul cînd copilul n-a împlinit 16 ani (pentru elevi, care nu primesc stipendie, - 18 ani). Dacă în legătură cu stabilirea paternităţii se schimbă numele de familie sau nemele după tată al supusului militar sau al recrutului, secţia de stare civilă trebuie să comunice acest lucru comisaruatului militar raional, orăşenesc, raional din oraş, unde supusul militar sau recrutul se află la evidenţa militară. TITLUL VIII Reconstituirea actelor de stare civilă pierdute Condiţiile de reconstituire a actelor de stare civilă pierdute 126. Prin reconstituirea actelor de stare civilă pierdute se subînţelege reproducerea autentică, în modul stabilit, a conţinutului actelor de stare civilă pierdute. 127. Cererea de reconstituire a unui act de stare civilă pierdut se depune la secţia de stare civilă de la locul de treai al petiţionarului. 128. Cererea de reconstituire a actului de naştere pierdut al unei persoane, care n-a împlinit 18 ani, se depune de către părinţi, tutori (curatori), de administraţia instituţiilor, în care minorul este educat. Cererea poate fi depusă de către însuşi minorul în vîrstă de 16-18 ani, dacă el are asupra sa un document de identitate. 129. Reconstituirea actelor pierdute de căsătorie, de înfiere (de adoptare a unei fete), de stabilire a paternităţii, de schimbare a numelui de familie, a prenumelui şi a numelui după tată, de desfacere a căsătoriei, de coarte se efectuează numai la prezentarea documentelor, ce confirmă faptul că actul respectiv a existat mai înainte, sau în temeiul unei hotărîri a instanţei judecătoreşti. 130. Faptul că actul de stare civilă s-a pierdut trebuie să fie confirmat de arhiva regională, ţinutală sau republicană respectivă a actelor de stare civilă de la locul unde s-a aflat actul pierdut. Arhiva actelor de stare civilă, care confirmă faptul că actul de stare civilă s-a pierdut, este obligată să verifice existenţa actului de stare civilă după registrele de acte de stare civilă din oraşul, orăşelul sau Sovietul sătăsc, indicat în cerere. Se verifice că datele dintr-o perioadă de şapte ani (anul indicat în cerere, trei ani precedenţi şi trei ani ulteriori). Adeverinţa cu privire la lipsa actului de stare civilă poate fi eliberată (expedieată) numai după ce se verifică existenţa actului în arhiva secţiei raionale, orăşeneşti de stare civilă, unde se păstrează primele exemplare ale registrelor respective de acte de stare civilă. În adeverinţă se indică, pentru cine, pentru ce perioadă şi după registrele de acte de stare civilă ale cărui oraş, orăşel şi Soviet sătăsc s-a efectuat verificarea existenţei actului de stare civilă, se indică de asemenea, dacă s-au păstrat din perioada cercetată (în întregime sau parţial) registrele respective de acte de stare civilă şi menţiunile din ele. 131. În cazul imposibilităţii reconstituirii de către secţia de stare civilă a actului, care s-a pierdut, faptul înregistrării actului de stare civilă se stabileşte pe cale judiciară. 132. În caz de stabilire pe cale judiciară a faptului înregistrării actului de stare civilă secţia de stare civilă înregistrează actul de stare civilă în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti, fără să fi fost întocmit un aviz. 133. Înregistrarea textului reconstituit al actelor de stare civilă se efectuează de către secţia de stare civilă de la locul, unde se afla actul, care s-a pierdut. Pe baza actului reconstituit se întocmeşte certificatul de înregistrare a actului de stare civilă şi acest certificat i se eliberează petiţionarului sau se expediază la secţia de stare civilă de la domiciliul petiţionarului pentru a i se înmîna. Exzemplarul al doilea al actului reconstituit se expediază arhivei republicane a actelor de stare civilă. 134. Cetăţenii sovietici, care locuiesc permanent în străinătate, precum şi cetăţenii străini şi persoanele fără cetăţenie, care au înregistrat acte de stare civilă la organele de stare civilă ale Uniunii RSS şi care locuiesc permanent în străinătate, depun cererile de reconstituire a actelor de stare civilă pierdute la consulii din străinătate ai Uniunii RSS. Reconstituirea actelor se efectuează, potrivit normelor generale, de către secţia de stare civilă de la locul unde se afla actul pierdut, la cererea consulilor din străinătate ai Uniunii RSS. 135. Reconstituirea actelor de stare civilă pierdute ale cătăţenilor străini şi ale persoanelor fără cetăţenie, care locuiesc pe teritoriul Uniunii RSS şi care au înregistrat acte de stare civilă în organele de stare civilă ale Uniunii RSS, se efectuează conform dispoziţiilor generale. 136. La primirea cererii de reconstituire a actului de stare civilă pierdut secţia de stare civilă îl previne pe petiţionar despre răspunderea penală, conform articolului 212 din Codul penal al RSS Moldoveneşti, pentru comunicarea intenţionată a unor date false. Cererea primită se înregistrează în registrul de evidenţă a cererilor. 137. Secţia de stare civilă verifică datele, indicte de către petiţionar, cerînd informaţii de la întreprinderile, instituţiile, organizaţiile respective. Documentele, care cuprind ştersături şi rectificări de text necertificate, se confrunt cu alte documente, care conţin date analoge. Materialele cu privire la reconstituirea actelor de stare civilă pierdute referitoare la persoane, care au fost anterior condamnate sau care au cîteva nume de familie, prenume şi nume după tată, precum şi în alte cazuri necesare se trimit, pentru verificare, la organele afacerilor interne de la locul unde se află secţia de stare civilă a comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc de deputaţi ai norodului, care a primit cererea. După verificare organele afacerilor interne restitue materialele la secţia de stare civilă împreună cu avizul privitor la rezultatele verificării. 138. Pe baza documentelor prezentate şi a rezultatelor verificării secţia de stare civilă de la locul de trai al petiţionarului întocmeşte un aviz cu privire la reconstituirea sau la refuzul de a reconstitui actul de stare civilă pierdut, aviz care trebuie să fie aprobat printr-o hotărîre a comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc (de subordonare republicană) de deputaţi ai norodului. În aviz trebuie să se indice, cine şi cînd a depus cererea de reconstituire a actului de stare civilă pierdut şi ce fel de act de stare civilă se reconstituie; rezultatele verificării datelor, comunicate de către petiţionar; părerea secţiei de stare civilă cu privire la reconstituirea sau la refuzul de a reconstitui actul de stare civilă pierdut. Afară de aceasta, în aviz se indică toate datele, ce trebuie să fie introduse în punctele respective ale actului de stare civilă, care se reconstituie, sau se anexează la aviz un formular complectat cu proiectul actului de stare civilă, ce se reconstituie, indicîndu-se în el datele, confirmate prin documente şi prin materialele verificării. Formularul împreună cu proiectul actului de stare civilă se certifică prin semnătura persoanei, care a întocmit avizul, şi prin aplicarea sigiliului. În avizul cu privire la reconstituirea actului de naştere pierdut ce mai indică, în afară de aceasta, prin ce documete se confirmă vîrsta persoanei, căreia i se reconstituie actul de naştere pierdut. Petiţionarului i se dă un răspuns în scris, motivat. 139. Examinarea chestiunilor cu privire la reconstituirea actelor de stare civilă pierdute trebuie să fie încheiată de către secţia de stare civilă cel mult în termen de două luni din ziua în care a fost primită cererea. Dacă există motive întemeiate, termenul acesta poate fi prelungit cel mult cu încă două luni de către comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc de depoutaţi ai norodului. Prelungirea în continuare a termenului se poate face numai în cazuri excepţionale de către şeful Direcţiei actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti. Înregistrarea actului reconstituit pe baza materialelor prinmite din alte secţii de stare civilă trebuie să se efectueze în termen de 15 zile. Particularităţile reconstituirii actelor de naştere pierdute 140. Pentru reconstituirea actului de naştere pierdut petiţionarul prezintă secţiei de stare civilă documente, care atestă identitatea lui, şi depune următoarele documente: 1) cererea de reconstituirea a actului pierdut; 2) adeverinţa arhivei respective a actelor de stare civilă cu privire la lipsa actului; 3) o autobiografie amănunţită; 4) documente, ce confirmă faptul că actul de stare civilă pierdut fusese înregistrat; 5) adeverinţa de la locul de trai; 6) alte documente, ce confirmă datele indicate de către petiţionar. În unele cazuri, la cererea secţiei de stare civilă, petiţionarul prezintă fotografii, pentru a fi trimise împreună cu cererea unor informaţii la secţia de stare civilă de la fostul loc de trai al petiţionarului. 141. La înregistrarea actului de naştere reconstituit se întocmeşte actul de naştere reconstituit, care este consemnat în registrul de acte de naştere reconstituite. În cazuriel cînd în documentele, prezentate de către petiţionar, şi în materialele de verificare lipsesc date despre vîrsta persoanei, referitor la care se reconstituie actul de naştere, sau în cazul cînd ele conţin date contradictorii, stabilirea vîrstei se face de către o comisie, formată în acest scop de comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc (de subordonare republicană) de deputaţi ai norodului. În componenţa comisiei pentru stabilirea vîrstei sînt incluşi secretarul comitetului executiv al Sovietului resprectiv de deputaţi ai norodului, şeful secţiei de stare civilă, precum şi reprezentanţi ai organelor afacerilor interne şi ai celor de ocrotire a sănătăţii. La lucrările comisiei pentru stabilirea vîrstei se atrag reprezentanţi ai instituţiilor interesate (în caz de reconstituire a actelor de naştere pierdute ale unor persoane care au vîrsta de pensionare - reprezentanţi ai secţie de asistenţă socială, în caz de reconstituire a actelor de naştere pierdute ale unor persoane care au vîrsta de recrutare - reprezentanţi ai comisariatului militar raional, orăşenesc, raional din oraş ş.a.). Împotriva hotărîrii comisiei pentru stabilirea vîrstei se poate depune o plîngere la comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc de deputaţi ai norodului. În cazurile susmenţionate avizul cu privire la reconstituirea actului de naştere secţia de stare civilă îl întocmeşte după primirea hotărîrii comisiei pentru stabilirea vîrstei. Avizul cu privire la restabilirea actelor de stare civilă urmează să fie aprobat de către comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc (de subordonare republicană) de deputaţi ai norodului. Înregistrarea actelor de stare civilă reconstituie 142. După aprobarea avizului, întocmit în conformitate cu punctul 141 al prezentei Instriucţiuni, comitetul executiv al Sovietului respectiv de deputaţi ai norodului trimite o copie a avizului la secţia de stare civilă, unde se află actul, care s-a pierdut, pentru înregistrarea actului de stare civilă reconstituit. Avizele, precum şi materialele de verificare, anexate la ele şi care urmează să fie trimise într-o altă republică pentru înregistrarea actelor reconstituite, se întocmesc în limba rusă. Dacă avizele şi materialele n-au fost întocmite în limba rusă, ele se trimit împreună cu traducerea lor în limba rusă. 143. La complectarea punctelor din actul de stare civilă reconstituit datele respective se indică potrivit situaţiei din ziua înregistrării actului iniţial. 144. În actul de naştere reconstituit datele cu privire la părinţii copilului se înscriu potrivit cerificatului de căsătorie al părinţilor sau certificatului de stabilire a paternităţii, iar în lipsa acestor documente datele cu privire la tatăl copilului se înscriu conform punctului 20 al prezentei Instrucţiuni. 145. Înregistrarea actelor de naştere reconstituite se face în registrul actelor de naştere reconstituite, iar înregistrarea altor acte de stare civilă reconstituite - în registrele curente ale actelor respective de stare civilă. 146. Reconstituirea actelor de stare civilă se efectuează în două exemplare, ambele purtînd acelaş număr. Numerotarea actelor reconstituite se face de la primul număr consecutiv în cursul anului calendaristic, exemplarele doi ale actelor reconstituite se prezintă arhivei actelor de stare civilă în prima jumătate a lui ianuarie din anul următor. 147. După reconstituirea actului de stare civilă secţia de stare civilă întocmeşte certificatul, în care se face inscripţia sau se aplică ştampila: "Actul e reconstituit" şi îl eliberează petiţionarului sau îl expediază secţiei de stare civilă de la domiciliul petiţionarului pentru a i se înmîna. TITLUL IX Anularea actului de stare civilă 148. Actul de stare civilă poate fi anulat pe baza unei hotărîri a instanţei judecătoreşti, iar actul de stare civilă reconstituit sau întocmit a doua oară - pe baza unei hotărîri a instanţei judecătoreşti sau pe baza avizului Direcţiei actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti. Anularea actului se efectuează de către secţia de stare civilă de la locul unde actul a fost întocmit. Dacă o căsătorie a fost desfăcută în legătură cu faptul că unul dintre soţi a fost declarat, în modul prevăzut de lege, absent fără veste, în cazul cînd hotărîrea instanţei judecătoreşti cu privire la declararea absenţei fără veste a persoanei e anulată şi căsătoria - restabilită, atunci actul de desfacere a căsătoriei se anulează de către organul de stare civilă, care a întocmit acest act. 149. Anularea actului de stare civilă se efectuează prin tragerea unei linii în diagonală pe actul respectiv. Se va face pe actul anulat următoarea însemnare: "Actul de stare civilă a fost anulat pe baza _______________ din 19__". Însemnarea se certifică prin semnătura şefului secţiei de stare civilă. 150. După acnularea primului exemplar al actului se trimite o înştiinţare persoanelor, la cererea cărora s-a efectuat anularea actului de stare civilă, şi arhivei respective a actelor de stare civilă pentru anularea exemplarului al doilea al actului. 151. Certificatele, eliberate pe baza actului de stare civilă anulat trebuie să fie predate secţiei de stare civilă, spre a fi distruse. În acelaşi timp în documentele, care atestă identitatea, se anulează însemnarea, făcută de organele de stare civilă, cu privire la înregistrarea actelor respective. În scopul acesta pe diagonala ştampilei de înregistrare se face inscripţia: "Anulat", pe care o semnează şeful secţiei de stare civilă şi care se certifică prin aplicarea sigiliului. 152. Declararea nulităţii căsătoriei se face pe cale judiciară. Căsătoria declarată nulă e considerată ca atare din momentul încheierii ei. În cazul cînd căsătoria este declarată nulă, secţia de stare civilă anulează actul de căsătorie. Dacă pînă în momentul soluţionării chestiunii în instanţa judecătorească au dispărut împrejurările, care împedicau încheierea căsătoriei, atunci căsătoria poate fi declarată valabilă printr-o hotărîre a instanţei judecătoreşti din momentul în care au dispărut aceste împrejurări. În cazul cînd căsătoria este declarată nulă printr-o hotărîre a instanţei judecătoreşti numai pînă în momentul dispariţiei împrejurărilor, care împedică încheierea căsătoriei, atunci secţia de stare civilă face în punctul 15 al actului de căsătorie următoarea însemnare: "Prin hotărîrea instanţei judecătoreşti din 19__ căsătoria din momentul încheierii ei şi pînă la 19__ este declarată nulă". Însemnarea se certifică prin semnătura şefului secţiei de stare civilă şi prin aplicarea sigiliului. Certificatul de căsătorie, eliberat anterior, se anulează şi în locul lui se dă un nou certificat de căsătorie, în care data încheierii căsătoriei este indicată în conformitate cu hotărîrea instanţei judecătoreşti. 153. Soţul, care la înregistrarea căsătoriei şi-a schimbat numele de familie, preluînd numele de familie al celuilalt soţ, în cazul declarării nulităţii căsătoriei îşi păstrează numele de familie, ales la înregistrarea căsătoriei, dacă acest lucru este prevăzut de hotărîrea instanţei judecătoreşti cu privire la declararea nulităţii căsătoriei. În cazul acesta, dacă se anulează actul de căsătorie, în punctul 15 se face o însemnare, în care se arată, că după declararea nulităţii căsătoriei soţul îşi menţine numele de familie, ales la înregistrarea căsătoriei. În caz de necesitate secţia de stare civilă îi eliberează soţului adeverinţa respectivă. Dacă actul de încheiere a căsătoriei a fost anulat şi în hotărîrea instanţei judecătoreşti cu privire la declararea nulităţii căsătoriei nu se arată, că persoana care şi-a schimbat numele de familie la înregistrarea căsătoriei îşi menţiene acest nume de familie, atunci în paşaportul ei se aplică, pe prima pagină, ştampila: "În ligătură cu schibarea numelui de familie (se indică fostul nume de familie şi actualul nume de familie) paşaportul urmează a fi preschimbat în decurs de o lună din momentul anulării actului de căsătorie. Declararea nulităţii căsătoriei dintre părinţi şi atribuirea unuia dintre ei a numelui de familie purtat înainte de căsătorie nu atrage după sine schimbarea numelui de familie al copiilor. În cazul cînd părintele, la care copilul a rămas pentru educaţie după declararea nulităţii căsătoriei, doreşte să-i dee numele său de familie, organul de tutelă şi curatelă rezolvă această chestiune, ţinînd seama de interesele copilului. Dacă în legătură cu anulara actului de stare civilă se schimbă numele de familie, prenumele, numele după tată, locul naşterii supusului militar sau al recturului, secţia de stare civilă comunică acest lucru comisariatului militar, unde supusul militar sau recrutul se află la evedenţa militară. 154. Dacă anularea actului de căsătorie nu se efectuează la secţia de stare civilă de la locul de trai al foştilor soţi, atunci secţia de stare civilă, care a efectueat anularea, trebuie să anunţe acest lucru secţiei de stare civilă de la locul de trai al acestor persoane pentru a se face însemnările respective în documentele lor de identitate şi pentru retragerea certifictului de căsătorie. 155. Actul de înfiere se anulează în temeiul hotărîrii, rămase definitive, a instanţei judecătoreşti cu privire la declararea nulităţii înfierii sau în momentul anulării înfierii. Faptul anulării actului de înfiere secţia de stare civilă îl aduce la conoştina secţiei de stare civilă de la locul de înregistrare a naşterii copilului înfiat, iar această secţie reconstituie datele iniţiale în actul de naştere. Persoanele sau instituţia, cărora, în conformitate cu hotărîrea instanţei judecătoreşti, li se predă copilul, primesc un nou certificat de naştere a acestuia. Dacă la anularea înfierii instanţa judecătorească a menţinut pentru copil numele de familie, prenumele, numele după tată, atribuite copilului la înfierea lui, atunci la anularea actului de înfiere se face o însemnare respectivă în punctul 19 al actului de înfiere şi în punctul 22 al actului de naştere. 156. În cazul cînd persoana, declarată în cale judiciară ca fiind decedată, a apărut şi hotărîrea instanţei judecătoreşti cu privire la declararea morţii acestei persoane n-a fost anultă, actul de moarte a persoanei, declarate ca fiind decedată, se anulează pe baza unei hotărîri a instanţei judecătoreşti, care a anulat hotărîrea adoptată anterior. 157. În cazul cînd căsătoria a încetat în legătură cu declararea, pe cale judiciară, a morţii cetăţeanului, iar după apariţia lui şi după anularea actului de moarte căsătoria n-a putut fi restabilită în legătură cu faptul că între timp celălalt soţ s-a căsătorit din nou, atunci secţia de stare civilă face următoarea însemnare în punctul 15 al actului de căsătorie: "Căsătoria a încetat în legătură cu declararea morţii cet. .............. pe baza hotărîrii instanţei judecătoreşti din .......... 19..". Secţia de stare civilă face această însemnare pe baza declaraţiei unuia dintre foştii soţi. La declaraţie se anexează următoarele documente: 1) copia hotărîrii instanţei judecătoreşti de declarare a morţii unuia dintre soţi sau un extras din hotărîre; 2) copia hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la anularea hotărîrii instanţei judecătoreşti de declarare a morţii unuia dintre soţi sau un extras din hotărîre; 3) certificatul de încheiere a unei alte căsătorii de către al doilea soţ după declararea morţii primului soţ. Secţia de stare civilă înştiinţează despre menţiunea făcută arhiva actelor de stare civilă pentru a se introduce o menţiune similară în al doilea exemplar al actului de căsătorie. La cererea oricărui din foştii soţi secţia de stare civilă poate eliberea adeverinţa respectivă pentru confirmarea faptului încetării căsătoriei. 158. În cazul apariţiei soţului, declarat de către instanţa judecătorească absent fără veste, dacă pe această bază căsătoria cu el a fost desfăcută de către secţia de stare civilă, şi în cazul cînd a fost anulată hotărîrea instanţei judecătoreşti, prin care el fusese declarat absent făfă veste, atunci pe baza declaraţie comune a soţilor actul de desfacere a căsătoriei poate fi anulat de către secţia de stare civilă, dacă al doilea soţ n-a încheiat o altă căsătorie. În declaraţia cu privire la anularea actului de desfacere a căsătoriei soţii trebuie să confirme consimţămîntul reciproc de a restabili căsătoria şi să confirme, de asemenea, că nici unul dinte ei n-a încheiat o altă căsătorie. La declaraţie trebuie să fie anexate următoarele documente: 1) copia hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la declararea unuia dintre soţi absent fără veste sau un extras din hotărîre; 2) copia hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la anularea hotărîrii instanţei judecătoreşti, prin care unul dintre soţi fusese declarat absent fără veste, sau un extras din hotărîre; 3) certificatul de desfacere a căsătoriei; 4) certificatul de căsătorie. În cazul cînd căsătoria cu soţul declarat absent fără veste a fost desfăcută printr-o hotărîre a instanţei judecătoreşti, atunci anularea actului de desfacere a căsătoriei şi restabilirea căsătoriei, dacă al doilea soţi n-a încheiat o altă căsătorie, poate fi efectuată de către secţia de stare civilă numai în temeiul unei hotărîri a instanţei judecătoreşti de anulare a hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la desfacerea căsătoriei. După anularea actului de desfacere a căsătoriei se reconstituie actul de căsătorie. În punctul 15 al actului de căsătorie secţia de stare civilă face însemnarea, că desfacerea căsătoriei a fost anulată. Dacă actul de căsătorie a fost întocmit în alt loc, atunci secţia de stare civilă trimite o înştiinţare secţiei de stare civilă de la locul unde se află actul de căsătorie, pentru ca în primul exemplar al actului de căsătorie să fie introdusă însemnarea, că desfacerea căsătoriei a fost anulată. Primind înştiinţarea, secţia de stare civilă de la locul unde se află actul de căsătorie introduce în primul exemplar al actului de căsătorie însemnarea, că desfacerea căsătoriei a fost anulată, şi trimite înştiinţarea la arhiva respectivă a actelor de stare civilă pentru introducerea unei însemnăr în exemplarul al doilea al actului de căsătorie. 159. Anularea actelor de stare civilă li se face cunoscută persoanelor, pe baza declaraţiilor cărora a fost înregistrat actul de stare civilă. 160. Actul de stare civilă poate fi anulat, dacă organul de stare civilă primeşte o copie a hotărîrii respective a instanţei judecătoreşti şi la cererea persoanelor interesate, iar textul reconstituit şi cel întocmit a doua oară pot fi anulate de asemenea şi din iniţiativa organelor de stare civilă, care au descoperit textul iniţial. 161. Cererile cu privire la anularea actelor de stare civilă se prezintă de către persoanele interesate judecătoriei norodnice, iar în cazutile respective, - secţiei de stare civilă a comitetului executv al Sovietului raional, orăşenesc de deputaţi ai norodului de la locul permament de trai. Secţia de stare civilă, în caz de necesitate, cere petiţionarului şi instituţiilor respective documente şi date suplimentare, iar după aceasta trimite toate materialele Direcţiei actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldovenşti. Materialele cu privire la anularea acterlor de stare civilă pentru persoanele cu atecedente penale sau care au căteva nume de familie, prenume şi nume după tată, precum şi în alte cazuri necesare se trimit pentru verificare organelor afacerilor interne de la locul unde se află secţia de stare civilă a comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc de deputaţi ai norodului, care a primit cererea. După verificare organele afacerilor interne restituie materialele la secţia de stare civilă împreună cu avizul referitor la rezultatele verificării. 162. Anularea actelor de stare civilă în temeiul unei hotărîri a instanţei judecătoreşti, precum şi în cazurile prevăzute în alineatul al treilea din punctul 148 al prezentei hotărîri, se efectuează de către organele de stare civilă fără întocmirea avizului. În celelalte cazuri întocmirea avizului este obligatoare. 163. Avizul cu privire la anularea actului de stare civilă sau cu privire la respingerea unei cereri în acest sens, după verificarea corespunzătoare, se întocmeşte de către Direcţia actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti. 164. Avizul organului de stare civilă cu privire la anularea actului de stare civilă sau cu privire la respingerea cererii în acest sens poate fi atacat de către persoana interesată printr-o plîngere, adresată Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti. 165. Examinarea chestiunilor cu privire la anularea actelor de stare civilă trebuie să fie încheiată de către organele de stare civilă în termen de o lună din ziua primirii cererii. Dacă există motive întemeiate termenul asesta poate fi prelungit cel mult cu încă o lună de către Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti. Anularea actului de stare civilă trebuie să se facă de către secţia de stare civilă a comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc de deputaţi ai norodului în termen de 15 zile din momentul primirii documentelor respective. 166. Cetăţenii sovietici, care locuiesc permanent în străinătate, precum şi cetăţenii străini şi persoanele fără cetăţenie, care au înregistrat acte de stare civilă la organele de stare civilă ale Uniunii RSS şi care locuiesc permanent în străinătate, depun la consulii din străinătate ai Uniunii RSS cererile de anulare a actelor de stare civilă reconstituite sau întocmite a doua oară; aceasta se face, dacă au fost descoperite actele iniţiale. Anularea actelor se efectuează potrivit normelor generale de către organele de stare civilă de la locul unde se află actul ce urmează a fi anulat, la cererile consulilor din străinătate ai Uniunii RSS, care se trimit Direcţiei actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justriţie al RSS Moldoveneşti. 167. Anularea actelor de stare civilă ale cetăţenilor străini şi ale persoanelor fără cetăţenie, care locuiesc pe teritoriul RSS Moldoveneşti şi care au înregistrat acte de stare civilă la organele de stare civilă ale Uniunii RSS, se efectuează conform dispoziţiilor generale. TITLUL X Eliberarea de duplicate ale certificatelor 168. Pe baza registrelor de stare civilă şi a celor de buletine metricale secţiile de stare civilă, iar dacă asemenea registre nu s-au păstrat - Arhiva republicană a actelor de stare civilă a RSS Moldoveneşti le eliberează cetăţenilor, la cererea lor, duplicate ale certificatelor de înregistrare a actelor de stare civilă. Duplicatele certificaterlor li se eliberează personal cetăţenilor, pe numele cărora a fost întocmit actul respectiv de stare civilă. Duplicatele certificatelor de naştere pentru copiii de pînă la 16 ani se eliberează părinţilor lor, înfietorilor, tutorilor, curatorilor şi administraţiei instituţiilor pentru copii, în care aceşti copii se află pentru educaţie. Duplicatele certificatelor de naştere a copilului nu li se eliberează persoanelor decăzute din drepturile părinteşti. În cazul cînd căsătoria a fost desfăcută, organul de stare civilă nu are dreptul de a elibera duplicatul certificatului de căsătorie. În caz de necesitate, la rugămintea fostului soţ, i se poate elibera adeverinţa respectivă. Certificatul de moarte li se eliberează rudelor decedaţilor. La primirea certificatelor cetăţenii prezintă un act de identitate. 169. Cererile de eliberare a duplicatelor de certificate se depun de către persoanele interesate la secţia de stare civilă de la locul în care se află actul de stare civilă. 170. În cazul cînd la secţia de stare civilă lipseşte actul de stare civilă, lucrătorul secţiei de stare civilă face o însemnare în acest sens pe cererea primită şi o expediază la Arhiva respublică a actelor de stare civilă a RSS Moldoveneşti. Dacă actul de stare civilă lipseşte şi la Arhiva republicană a actelor de stare civilă a RSS Moldoveneşti, i se eliberează petiţionarului o adeverinţă despre lipsa actului de stare civilă. 171. În cererile cu privire la eliberarea de duplicate ale certificatelor trebuie să se indice: 1) numele de familie, prenumele, numele după tată şi adresa petiţionarului; 2) numele de familie, prenumele, numele după tată ale persoanei, pentru care se cere duplicatul certificatului; 3) duplicatul cărui certificat ce cere; 4) cînd şi ce organ de stare civilă (cu indicarea oraşului, satului, raionului, republicii) a întocmit actul de stare civilă; 5) cu ce scop se cere duplicatul certificatului. Dacă ce cere duplicatul unui certificat de naştere, atunci în afară de datele enumerate, se indică numele de familie, prenumele şi numele după tată ale tatălui şi ale mamei. Cînd se cer duplicate ale certificatelor de căsătorie şi de desfacere a căsătoriei se arătă, cu cine a fost încheiată sau desfăcute căsătoria. 172. Cererile cetăţenilor cu privire la eliberarea de duplicate ale certificatelor se înscriu în regisrul de evidenţă a cererilor. 173. Pe duplicatele certificatelor, care se eliberează, se aplică ştampila "Duplicat". Duplicatele certificatelor de înregistrare a actelor de stare civilă se întocmesc în conformitate cu actele de stare civilă sau buletinele metricale. La eliberara de duplicate ale certificatelor pe baza registrelor de buletine metricale data trebuie să fie indicată după stilul nou, potrivit căruia se adaugă 12 zile la data, indicată în buletinul metrical, referitor la evenimente ce au avut loc pînă la 1 ianuarie 1901 şi 13 zile referitor la evenimente ce au abut loc de la 1 ianuarie 1901 pînă la 31 decembrie 1917. Denumirile localităţilor se indică în conformitate cu împărţirea administrativ-teritorială existentă în ziua eliberării certificatului, iar dacă acest lucru nu e cu putinţă, atunci potrivit vechii împărţiri administrativ-teritoriale. Dacă în registrul de buletine metricale nu există date cu privire la naţionalitate, atunci în rubricile respective din duplicatele de certificate se trage o linie. 174. Verificarea cererilor cu privire la eliberarea de duplicate ale certificatelor pe baza meniţiunilor din acte (din buletine metricale) trebuie să se efectuieze folosindu-se registrele din anul, indicat în cerere, iar în cazul lipsei actului de stare civilă din acest an verificarea se face pe trei ani înainte şi pe trei ani înapoi faţă de anul de înregistrare a actului de stare civilă, indicat în cerere. 175. Cetăţenilor, care s-au adresat personal la secţia de stare civilă, duplicatele certificatelor trebuie să li se elibereze, de regulă în aceiaş zi la prezentarea actelor de identitate, urmînd ca ei să se iscălească în registrul de evidenţă a eliberării certificatului. Cererile cetăţenilor de a li se trimite duplicate ale certificatelor se îndeplinesc în termen de pînă la 10 zile. La cererile primite din alte localităţi duplicatele certificatelor se trimit secţiei de stare civilă de la locul de trai al petiţionarului. Militarilor duplicatele de certificate li se trimit la unitatea militară. Pe cererile cetăţenilor, în baza cărora se trimit duplicatele de certificare spre a fi înmînate petiţionarilor la secţia de stare civilă de la locul lor de trai, se indică seria şi numărul duplicatului de certificat, care a fost expediat, şi data expedierii. Duplicatele de certificate se expediază recomandat. Este interzis a coase sau a îndoi duplicatele de certificate. 176. Copia actelor de stare civilă se trimite numai la cererea organelor de stare civilă, ale procuraturii, justiţiei, securităţii de stat şi afacerilor interne. Este interzis să li se elibereze cetăţenilor copii ale actelor de stare civilă. 177. Cererile, primite nemijlocit de la persoane, care locuiesc în străinătate, de la ambasade, misii străine şi de la consulate ale Uniunii RSS, solicitînd eliberarea unor duplicate de certificate, şi solicitările unor informaţii din partea Ministerului afacerilor externe al Uniunii RSS, a Colegiului juridic pentru străinătate şi din partea cetăţenilor pentru a se elibera duplicate de certificate spre a fi trimise în străinătate, dacă aceste cereri s-au primit la secţiile de stare civilă, se trimit împreună cu copiile cerute ale actelor de stare civilă la Direcţia actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti. TITLUL XI Regulile de complectare a registrelor de stare civilă 178. Toate menţiunile actelor de stare civilă se întocmesc în două exemplare. În mod corespunzător registrele de stare civilă se ţin, de acemenea, în două exemplare. În primele exemplare ale registrelor de stare civilă sînt cusute primele exemplare ale actelor de stare civilă, iar în exemplarele doi ale registrelor de satare civilă - exemplarele N 2 ale actelor de stare civilă. Exemplarul întîi şi cel de-al doilea ale actului de stare civilă se complectează concomitent şi primesc acelaş număr de ordine. Numerotarea actelor de stare civilă în registrele de stare civilă se începe de la 1 şi se complectează consecutiv în cursul anului calendaristic. Pentru fiecare gen de acte de stare civilă se face o numerotare separată. Formularul stricat (primul exemplar şi cel de-al doilea) al actului de stare civilă se anulează şi el rămîne în registrul actelor de stare civilă. Numărul de pe formularul stricat al actului de stare civilă se trece pe formularul curat, următor, pe care se întocmeşte textul corect al actului de stare civilă. Registrele de stare civilă sînt broşate separat pe genuri de acte de stare civilă. Registrele sînt şnurate şi sigelate cu sigiliul organului de stare civilă. 179. Formularele actelor de stare civilă se complectează cu cerneală sau tuş cu un scris clar şi citeţ, la toate întrebările se dau răspunsuri complecte. Nu se admit omisiuni sau abrevieri ale unor cuvinte, cu excepţia abrevierilor unanim acceptate ale unor denumiri de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, de asemenea nu se admit îndreptări şi ştersături. Punctele, în care se dau răspunsuri negative la întrebări, se complectează prin cuvîntul "nu". Numele de familie, prenumele şi numele după tată se scriu în întregime în conformitate cu documentele prezentate. Datele, indicate în certificatul de înregistrare a actului de stare civilă, trebuie să corespundă întocmai datelor, indicate în actul de stare civilă. Certificatele de naştere, de căsătorie, de desfacere a căsătoriei, de recunoaştere a paternităţii, de înfiere (de adoptare a unei fete) şi de moarte se complectează cu tuş negru sau cu cerneală specială în limba rusă. 180. Naţionalitatea persoanei se indică în conformitate cu paşaportul. La înregistrarea actelor de stare civilă ale unui cetăţean străin, se indică, în afară de naţionalitate, denumirea statului, al cărui cătăţean (supus) este el. De exemplu: "bulgăroaică - cetăţeană a Republicii Populare Bulgaria". La persoane fără cetăţenie naţionalitatea se indică, adăugîndu-se cuvintele: "persoană fără cetăţenie". De exemplu: "spaniolă - persoană fără cetăţenie". 181. La rubricile "Locul naşterii" şi "Domiciliul permanent" din actele de stare civilă se indică locul (republica, republica autonomă, ţinutul, regiunea, raionul, oraşul, satul), din care face parte localitatea respectivă, potrivit împărţirii teritoriale existente, iar în cazurile cînd acest lucru este cu neputinţă de a se stabili, - conform împărţirii administrativ-teritoriale, care există în trecut. 182. La rubrica "Unde şi în ce calitate lucrează" se indică denumirea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, colhozului ş.a.m.d. funcţia sau munca îndelplinită; în privinţa militarilor - denumirea unităţii militare sau a instituţiei militare, în conformitate cu documentele personale ale militarilor. Dacă în momentul înregistrării petiţionarul nu lucrează, se indică sursa mijloacelor lui de existenţă ("pensionar", "întreţinută de soţul - slujbaş" ş.a.m.d.). La rubrica "Studii" datele privitoare de studii se indică pe baza declaraţiei verbale a petiţionarului. Documente, care să confirme studiile, nu trebuie să i se ceară. La înregistrarea actelor de moarte a pensionarilor se indică suplimentar la rubrica "Unde şi în ce calitate a lucrat" fosta ocupaţie principală a pensionarului decedat ("pensionară - normatoare", "pensionar - învăţător"). 183. La rubrica "Documentele de identitate" se indică denumirea documentului, seria şi numărul lui, de către cine şi cînd a fost eliberat. 184. Pentru comoditatea folisirii actelor de stare civilă organul de stare civilă întocmeşte fişe în ordine alfabetică, în două exemplare, indicînd în ele numele de familie, prenumele şi numele după tată ale persoanei, referitor la care a fost întocmit actul de stare civilă, se indică, de asemenea, genul de act, precum şi numărul actului de stare civilă. Nu mai tîrziu de ziua a cincea a lunii următoare un exemplar al fişelor alfabetice pe o lună ce trimite Direcţiei actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti. 185. La înregistrarea actului de stare civilă textul lui trebuie să i se traducă cetăţeanului, dacă el nu cunoaşte limba, în care se întocmeşte actul. Despre traducerea actului de stare civilă cetăţeanului ce nu cunoaşte limba, în care actul a fost întocmit, se face o însemnare în actul de stare civilă, la rubrica "Pentru însemnări". Cetăţanul ce nu ştie să se iscălească în limba, în care e întimcit actul de stare civilă, după traducerea actului semnează în limba, pe care o posedă. În locul cetăţeanului, care nu poate semna din cauza bolii sau din alte motive, semnează, din însărcinarea lui, un alt cetăţean în prezenţa lucrătorului de la organul de stare civilă, care întocmeşte actul de stare civilă. Surdul, mutul sau surdomutul, care asistă la întocmirea actului de stare civilă, dacă ştie carte, citeşte actul de stare civilă şi îl semnează personal. În cazul cînd surdul, mutul sau surdomutul este analfabet, atunci în momentul întocmirii actului trebuie să asiste o persoană, ce poate să comunice cu cetăţeanul, căreia i se întocmeşte actul, şi să certifice prin semnătura sa, că conţinutul actului acesta corespunde dorinţei surdului, mutului sau a surdomutului. La întocmirea actului de stare civilă pentru un cetăţean orb textul i se citeşte de către lucrătorul organului de stare civilă, care întocmeşte actul, fapt ce este consemnat în actul de stare civilă la rubrica "Pentru însemnare". În acest caz, dacă cetăţeanul orb ştie carte el semnează personal actul, iar dacă este analfabet, semnează pentru el din însărcinarea lui, un alt cetăţean. TITLUL XII Evidenţa şi păstrarea formularelor de certificate 186. Asigurarea secţiilor de stare civilă cu formulare ale certificatelor de stare civilă se face de către Direcţia actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti prin intermediul comitetelor executive ale Sovietelor raionale, orăşteneşti de deputaţi ai norodului. Formularele de certificate sînt documente de strictă evidenţă. Responsabil pentru evidenţa şi păstrarea formularelor de certificate la secţiile de stare civilă este şeful secţiei de stare civilă, iar la comitetele executive ale Sovietelor de orăşel şi săteşti de deputaţi ai norodului sînt responsabili secretarii comitetelor executive. 187. Formularele de certificate trebuie să se păstreze în seifuri sau lăzi de fer. În orele nelucrătoare seifurile şi lăzile de fer, în care sînt formularele de certificate, urmează a fi sigilate. 188. La primirea formularelor de certificate se verifică, dacă numărul formularelor primite corespunde celui indicat în documentele de însoţire. Odată cu aceasta se controlează fiecare exemplar. Dacă se decoperă formulare cu defecte (lipsa sau deteriorarea reţelei de protecţie, a textului tipărit, prezenţa unor numere dublate, a unor formulare cu caractere strîmbe, tăiate greşit, de format neregulat, lipsa de corespundere dintre seriile, numerele formularelor şi cele indicate în eticheta Goznac-ului, aplicată pe pachete) se întomeşte un proces-verbal în două exemplare. Un exemplar al procesului-verbal împreună cu eticheta Goznac-ului şi cu formularele ce au defecte se trimite la Direcţia actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justriţiei al RSS Moldoveneşti. 189. Pentru evidenţa formularelor de certificate la organele de stare civilă se ţin următoarrle documente de evidenţă: 1) la secţia de stare civilă - registrul de evidenţă a întrării şi ieşirii de formulare ale certificatelor de stare civilă; 2) la comitetele executive ale Sovietelor orăşeneşti (de subordonare raională), de orăşel şi săteşti de deputaţi ai norodului - listele de intrare şi ieşire a formularelor de certificate. Documentaţia pentru evidenţa formularelor de certificate se complectează clar şi citeţ. Greşelile comise se corectează, făcîndu-se însemnările respective. 190. Certificatele, primite de la alte secţii de stare civilă pentru a fi înmînate cetăţenilor, se înregistrează într-o condică specială. 191. Nu mai tîrziu de data de 2 a lunii, ce urmează după trimestrul pentru care se face darea de seamă, comitetele executive ale Sovietelor orăşeneşti (de subordonare raională), de orăşel şi săteşti de deputaţi ai norodului prezintă secţiei raionale de stare civilă o dare de seamă despre folosirea formularelor de certificate. 192. În fiecare trimestru, cel tîrziu pe data de 13 a lunii, ce succede trimestrul, după efectuarea reviziei trimestriale, secţiile de stare civilă prezintă Direcţiei actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti o dare de seamă despre folisirea formularelor de certificate în trimestrul ce s-a scurs. 193. Despre pierderea sau sustragerea formularelor de certificate se comunică în aceeaş zi comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc (de subordonare republicană) de deputaţi ai norodului şi secţiei (direcţiei) afacerilor interne a comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului precum şi Direcţiei actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti. 194. Urmează să fie distruse: 1) certificatele, depuse spre a fi preschimbate în legătură cu introducerea unor rectificări în actele de stare civilă; 2) certificatele uzate; 3) certificatele găsite; 4) certificatele anulate; 5) certificatele stricate în timpul complectării lor. După un an urmează a fi distrunse, de asemenea, duplicatele certificatelor, trimise din alte organe de stare civilă şi care n-au fost primite de către cetăţeni în decurs de şase luni. Distrugerea se efectuează prin ardere de cel puţin o dată pe an de către comisia de revizie, întocmindu-se despre aceasta un proces-verbal. Dările de seamă cu privire la înregistrarea actelor de stare civilă 195. Cel tîrziu pe data de 2 a fiecărei luni comitetele executive ale Sovietelor de orăşel, săteşti de deputaţi ai norodului prezintă la secţiile de stare civilă din cadrul comitetelor executive ale Sovietelor raionale, orăşeneşti de deputaţi ai norodului exemplarul al doilea al actelor de naştere, de căsătorie, de stabilire a paternităţii şi de moarte (împreună cu certificatele medicale şi cu adeverinţele de moarte, semnate de felcer) cu lista de inventar. Actele de stare civilă, întocmite incomplect (lipsa semnăturilor, a sigiliului sau a ştampilei, necomplectarea unor rubrici ş.a.m.d.) se restituie de către secţiile de stare civilă comitetelor executive ale Sovietelor de orăşel, săteşti de deputaţi ai norodului pentru a fi complectate suplimentar. Actele de stare civilă, complectate în modul cuvenit, urmează a fi restituite în termen de trei zile. 196. Secţia de stare civilă a comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc de deputaţi ai norodului întocmeşte lunar, în patru exemplare, tabelul de dare de seamă cu privire la înregistrarea actelor de stare civilă, potrivit formei N 97, pe raion în ansamblu şi pe fiecare orăşel, Soviet sătesc în parte, şi cel tîrziu pe data de 7 a lunii următoare le trimite în două exemplare Direcţiei actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti împreună cu exemplarele doi ale actelor de naştere, de căsătorie şi de moarte cu certificatele medicale şi adeverinţele de moarte, semnate de felcer (cu excepţia cazurilor de moarte a persoanelor, al căror deces a fost recunoscut ca avînd loc, şi a celor, care au decedat cu mai mult de un an în urmă). Al doilea exemplar al tabelului de dare de seamă se expediază organelor statisticii de stat din raion sau din oraş, al treilea exemplar rămîne la secţia de stare civilă. La sfîrşitul anului se trimit Direcţiei actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justriţiei al RSS Moldoveneşti exemplarele doi ale actelor de înfiere (de adoptare a unei fete), de stabilire a paternităţii, de schimbare a numelui de familie, a prenumelui şi a numelui după tată, de moarte a persoanelor, al căror deces a fost recunoscut ca avînd loc, şi a celor, care au decedat cu mai mult de un an în urmă, precum şi textele reconstituite ale actelor de stare civilă. 197. Direcţia actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti verifică, dacă au fost complectate corect exemplarele doi ale actelor şi ale textelor reconstituite de acte de stare civilă, primite de la secţiile de stare civilă din cadrul comitetelor executive ale Sovietelor raionale, orăşeneşti de deputaţi ai norodului. Textele necomplecte ale actelor de stare civilă se restituie secţiilor de stare civilă din cadrul comitetelor executive ale Sovietelor raionale, orăşeneşti de deputaţi ai norodului pentru a fi complectate suplimentar. Textele actelor, complectate în modul cuvenit, urmează a fi restituite în termen de trei zile. 198. Exemplarele doi ale actelor de naştere, de căsătorie, de desfacere a căsătoriei şi de moarte (împreună cu certificatele medicale de moarte şi cu adeverinţele de moarte, semnate de felcer) Direcţia actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti le predă Direcţiei Centrale de Statistică de pe lîngă Sovietul Miniştrilor al RSS Moldoveneşti. Exemplarele doi ale actelor de înfiere (de adoptare a unei fete), de stabilire a paternităţii, de schimbare a numelui de familie, a prenumelui, a numelui după tată, de moarte a persoanelor, al căror deces a fost recunoscut ca avînd loc, şi a celor, care au decedat cu mai mult de un an în urmă, precum şi textele reconstituite ale actelor de stare civilă se transmit, la sfîrşitul anului, spre păstrare la Arhiva republicană a actelor de stare civilă a RSS Moldoveneşti. Direcţia Centrală de Statistică de pe lîngă Sovietul Miniştrilor al RSS Moldoveneşti, după încheierea lucrărilor cu exemplarele doi ale actelor de stare civilă - de naştere, de căsătorie, de desfacere a căsătoriei, le predă, nu mai tîrziu de 1 decembrie a anului următor, spre păstrare la Arhiva republicană a actelor de stare civilă a RSS Moldoveneşti (pe raionane, oraşe, orăşele, Soviete săteşti, precum şi pe genurile de înregistrare a actelor de stare civilă şi în ordinea numerelor). TITLUL XIII Arhivele secţiilor raionale, orăşeneşti de stare civilă 190. Exemplarele întîi ale registrelor de stare civilă, întocmite pe teritoriul raionului, oraşului (de subordonare republicană) respectiv, precum şi registrele de buletine metricale, întocmite înainte de formarea organelor de stare civilă, se păstrează la arhiva secţiei raionale, orăşeneşti de stare civilă. 200. Comitetele executive ale Sovietelor orăşeneşti (de subordonare raională), de orăşel şi săteşti de deputaţi ai norodului predau exemplarele întîi ale actelor de stare civilă pentru anul precedent la secţiile de stare civilă cel tîrziu pe data de 10 ianuarie. Aceste acte trebuie să fie broşate după genurile actelor şi în ordinea numerelor, cu foae de titlu, care se certifică prin aplicarea sigiliului şi prin semnătura preşedintelui comitetului executiv al Sovietului orăşenesc (de subordonare raională), de orăşel, sătesc de deputaţi ai norodului. 201. Registrele legate, care cuprind actele de stare civilă, precum şi registrele de buletine metricale sînt luate la evidenţă în fondul de arhivă, se repartizează în depozitele arhivei secţiei de stare civilă în ordine cronologică, aparte pe genurile actelor şi pe fiecare comitet executiv al Sovietului orăşenesc (de subordonare raională), de orăşel, sătesc de dputaţi ai norodului. Actele de stare civilă şi buletinele metricale pentru cetăţenii sovietici, întocmite în străinătate, se păstrează: la arhiva regională din Moscova a actelor de stare civilă - acte de naştere, de moarte, de căsătorie, de desfacere a căsătoriei şi de înfiere ale cetăţenilor sovietici, întomite de către instituţiile consulare ale Uniunii RSS în străinătate; la arhiva raională din Leningrad a actelor de stare civilă - registrele de buletine metricale ale fostelor instituţii consulare ruse din străinătate (pînă la 1916). La arhiva ţinutală din Primorie a actelor de stare civilă - registrele de buletine metricale ale bisericilor ruse din Manciuria din perioada anilor 1901 - 1921. Afară de aceasta, la arhiva regională din Leningrad a actelor de stare civilă se păstrează parţial registrele de buletine metricale ale bisericilor regimentale, cirhelor, costiolurilor şi sinagogilor, ce se aflau pe teritoriul Rusiei prerevoluţionare. 202. Exemplarele doi ale registrelor de acte de stare civilă şi ale registrelor de buletine meticale, întocmite pe teritoriul RSS Moldoveneşti, se păstrează la Arhiva republicană a actelor de stare civilă a RSS Moldoveneşti în curs de 75 ani din momentul întocmirii lor. După expirarea acestui termen exermplarele doi ale registrelor de acte de stare civilă se predau spre păstrare Arhivei Centrale de Stat a RSS Moldoveneşti. 203. Documentele, pe baza cărora se introduc modificări, complectări şi rectificări în textele actelor de stare civilă, precum şi documentele pe baza cărora a fost reconstituit un text pierdut sau a fost anulat un text, materialele verificărilor, avizele organului de stare civilă se păstrează în curs de 50 de ani la secţia de stare civilă, care a introdus în text modificarea, complectarea sau rectificarea, care a înregistrat textul reconstituit sau a anulat un text. După expirarea termenului susmenţionat documentele, materialele şi avizele se distrug în modul stabilit. Încăperea arhivei 204. Materialele de arhivă trebuie să se păstreze într-o cameră separată, în dulapuri sau pe stelaje. Accesul persoanelor străine în încăperea arhivei este interzis. În orele nelucrătoare încăperea arhivei trebuie să fie sigilată. Dacă în localul secţiei de stare civilă nu există o cameră separată pentru arhivă, registrele se păstrează într-o cameră de serviciu în dulapuri închise cu cheia. În orele nelucrătoare dulapurile trebuie să fie sigilate. 205. Încăperea arhivei trebuie să fie uscată, protejată contra incendiilor şi să aibă mijloacele antiincendiare necesare. Nu se admite amplasarea arhivei în subsoluri şi în podurile caselor. În orele nelucrătoare uşa ce duce la arhivă se închide şi se sigilează sau se plombează. Sigiliul sau cleştele de plumbuit se păstrează la şeful secţiei de stare civilă sau la un alt lucrător, care este responsabil pentru arhivă; arhiva se deschide şi se închide în prezenţa lor. 206. Se interzice a scoate din arhivă cheile de la uşile interioare, de la dulapuri şi de la mese. Cheile de la uşa exterioară a arhivei se păstrează la şeful secţiei sau la un alt lucrător, care este responsabil penru arhivă. În încăperile arhivei se interzice: fumatul şi luarea mesei, folosira aparatelor de încălzit, păstrarea unor obiecte străine (serviete, genţi, alimente ş.a.m.d.). În cazul apariţiei mucegaiului în depozitele arhivei, a insectelor şi a rozătoarelor se iau imediat măsuri pentru nimicirea lor. Registrele actelor de stare civilă, atacate de mucegai sau vătămate de insecte, sănt izolate şi dezinfectate. Dacă s-au descoperit în depozitele arhivei rozătoare, trebuie să se anunţe imediat cea mai apropiată stanţie de depatizare. Răspunderea pentru integritatea arhivei la Direcţia actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti se pune în seama şefului Direcţiei, iar la secţia raională, orăşenească de stare civilă - în seama şefului. Asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru păstrarea registrelor de acte de stare civilă şi a registrelor de buletine meticale la arhivele secţiilor de stare civilă se pune în seama comitetelor executive ale Sovietelor raionale, orăşeneşti de deputaţi ai norodului. Condiţiile de păstrare a registrelor de acte de stare civilă şi a registrelor de buletine metricale la organele de stare civilă, precum şi modul de transmitere a acestor registre la arhiva de stat spre păstrare se stabilesc de către Ministerul justiţiei al Uniunii RSS de comun acord cu Direcţia generală a arhivelor de pe lîngă Sovietul Miniştrilor al Uniunii RSS. Termenul de păstrare a actelor de stare civilă şi a altor documente la arhiva secţiei de stare civilă 207. Exemplarele întîi ale registrelor de acte de stare civilă şi ale registrelor de buletine metricale se păstrează la arhivele secţiilor raionale, orăşeneşti de stare civilă în curs de 75 ani din momentul întocmirii lor. După expirarea acestui termen o parte din exemplarele întîi ale registrelor de acte de stare civilă (registrelor de buletine metricale) se expediează la Arhiva republicană a actelor de stare civilă a RSS Moldoveneşti pentru complectarea materialelor de arhivă lipsă sau deteriorate ale Arhivei repulicane a actelor de stare civilă a RSS Moldoveneşti. Cealaltă parte a exemplarelor întîi ale registrelor de acte de stare civilă (registre de buletine metricale) urmează a fi distruse, întocmindu-se despre aseasta un proces-verbal. Înainte de distrugerea materialului de arhivă procesul-verbal trebuie să fie coordonat cu Direcţia actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti şi aprobat de către preşedintele comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc (de subordonare republicană) de deputaţi ai norodului. Distrugerea se efectuează de către comisia de revizie. 208. Materiale în legătură cu înregistrarea schimbării numelui de familie, a prenumelui şi a numelui după tată, cu modificarea, complectarea şi rectificarea actelor de stare civilă se păstrează la arhiva secţiei raionale, orăşeneşti (de subordonare republicană) de stare civilă în curs de 75 ani, apoi sînt distruse de către comisia de revizie. 209. Materialele în legătură cu înregistrarea actelor de stare civilă (declaraţiile cetăţenilor, copiile de hotărări ale instanţelor judecătoreşti, chitanţele de achitare a taxei de stat) se păstrează la arhiva secţiei de stare civilă în curs de 5 ani, apoi sînt distruse de către comisia de revizie. TITLUL XIV Reviziile organelor de stare civilă 210. În fiecare trimestru, în perioada dintre data de 1 şi data de 10 ale lunii, care urmeză după încheierea trimestrului, trebuie să se efectuieze în toate secţiile de stare civilă revizii de către comisiile de revizie, aprobate de comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc (de subordonare republicană) de deputaţi ai norodului. 211. Comisia de revizie verifică: 1) starea evidenţei şi a păstrării formularelor de certificate; 2) justeţa reconstituirii, rectificării, anulării actelor de stare civilă; 3) respectarea modului de retragere, anulare, evidenţă şi predare a paşapoartelor şi a livretelor militare ale decedaţilor; 4) justeţa perceperii taxei de stat pentru înregistratea actelor de stare civilă; 5) evidenţa şi păstrarea duplicatelor de certificate, primite de la alte secţii de stare civilă, şi eliberarea lor la timp; 6) evidenţa şi păstrarea cererilor şi a plîngerilor depuse de către cetăţeni, soluţionarea lor justă şi la timp. 212. După verificarea justeţei eliberăii duplicatelor de certificate şi a perceperii taxei de stat cererile de eliberare a duplicatelor de certificate, precum şi declaraţiile de căsătorie şi de desfacere a căsătorie sînt sigilate în pachete de către comisiile de revizie şi se păstrează în acest fel pînă la distrugerea lor. În caz de necesitate deschiderea pachetelor se face în prezenţa comisiei de revizie. 213. Comisia de revizie distruge cererile şi declaraţiile cetăţenilor, al căror termen de păstrare a expirat. Distrugerea se efectuează prin ardere, întocmindu-se privitor la aceasta un proces-verbal. 214. Rezultatele reviziei sînt consemnate de către comisia de revizie într-un proces-verbal, întomit în trei exemplare, dintre care primul exemplar este prezentat comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc (de subordonare republicană) de deputaţi ai norodului al doilea exemplar se trimite la Direcţia actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti, iar al treilea exemplar rămîne la secţia de stare civilă. La Arhiva republicană a actelor de stare civilă a RSS Moldoveneşti se face o dată pe an o revizie de către o comisie specială, numită de şeful Direcţiei actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti. 215. Lucrătorii secţiilor raionale de stare civilă efectuează periodic verificarea activităţii comitetelor executive ale Sovietelor orăşeneşti (de subordonare raională), de orăşel şi săteşti de deputaţi ai norodului în chestiunile privind înregistrarea actelor de stare civilă. 216. Direcţia actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti verifică periodic activitatea tuturor organelor de stare civilă din republică. TITLUL XV Modul de luare în primire şi de predare a registrelor de acte de stare civilă şi a altor documente 217. Dacă se schimbă şeful secţiei de stare civilă, comitetul executiv al Sovietului raional, orăşenesc (de subordonare republicană) de deputaţi ai norodului numeşte o comisie de revizie pentru efectuarea reviziei la secţia de stare civilă şi pentru luarea în primire şi predarea registrelor de acte de stare civilă, a formularelor de certificate şi a altor documente. Luarea în primire şi predarea documentaţiei se consemnează printr-un proces-verbal de luare în primire-predare, care se întocmeşte în trei exemplare, fiind semnat de către cel ce predă şi de către cel ce ia în primire dosarele şi documentele, precum şi de către membrii comisiei. Exemplarul întîi al procesului-verbal de luare în primire-predare este prezentat comitetului executiv al Sovietului raional, orăşenesc (de subordonare republicană) de deputaţi ai norodului, cel de-al doilea - Direcţiei actelor de stare civilă de pe lîngă Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti, iar exemplarul al treilea rămîne la secţia de stare civilă. 218. Dacă se schimbă lucrătorul comitetului executiv al Sovietului orăşenesc (de subordonare raională), de orăşel şi sătesc de deputaţi ai norodului, care răspunde de înregistrarea actelor de ctare civilă, comitetul executiv al Sovietului raional de deputaţi ai norodului numeşte o comisie de revizie pentru verificarea documentaţiei ce se păstrează la lucrătorul comitetului executiv al Sovietului orăşenesc (de subordonare raională), de orăşel şi sătesc de deputaţi ai norodului şi pentru luarea în primirea şi predarea registrelor de acte de stare civilă, a formularelor de certificate şi a altor documente. Luarea în primire şi predarea documentaţiei se consemnează printr-un proces-verbal de luare în primire-predare, care se întocmeşte în două exemplare, fiind semnat de către cel ce predă şi de către cel ce ia în primire dosarele şi documentele, precum şi de către membrii comisiei de revizie. Exerciţiul întîi al procesului-verbal se trimite la secţia raională de stare civilă, iar exemplarul al doilea rămîne în dosarele comitetului executiv al Sovietului orăşenesc (de subordonare raională), de orăşel sau sătesc de deputaţi ai norodului. LISTA unor hotărîri abrogate ale Guvernului RSS Moldoveneşti 1. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti din 20 aprilie 1970, N 154, "Despre aprobarea Instrucţiunii cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă în RSS Moldovenească". 2. Punctul 2 al hotărîrii Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti din 20 octombrie 1971, N 341, "Despre hotărîrea Sovietului Miniştrilor al Uniunii RSS din 20 august 1971, N 587, "Cu privire la aprobarea Regulametului referitor la modul de examinare a cererilor de schimbare de către cetăţenii Uniunii RSS a numelui de familie, a prenumelui şi a numelui după tată" şi la modificarea şi complectarea Instrucţiunii cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă în RSS Moldovenească" (Veştile RSSM, 1971, N11, art.163). 3. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti din 27 iunie 1973, N 190, "Despre introducerea unor modificări în Instrucţiunea cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă în RSS Moldovenească" (Veştile RSSM, 1973, N 7, 8, art.77). 4. Punctul 4 al hotărîrii Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti din 1 februarie 1977, N 39, "Despre hotărîrea Sovietului Miniştrilor al Uniunii RSS din 10 februarie 1976, N 1006, "Cu privire la aprobarea Dispoziţiilor de bază, ce determină modul de schimbare, reconstituire şi anulare a actelor de stare civilă, modul şi termenul de păstrare a registrelor de stare civilă" (Veştile RSSM, 1977, N 3, art.22). 5. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti din 5 iulie 1977, N 253, "Despre introducerea unor complectări în Instrucţiunea cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă în RSS Moldovenească".