465a/08.07.94 Hotărîre cu privire la Contractul colectiv de muncă (nivel republican) între Guvern, Patronat, reprezentat de către Uniunea industriaşilor, Uniunea antreprenorilor şi arendaşilor, Federaţia Patronatului din Construcţie, şi Federaţia Sindicatelor Îndependente din Moldova pe anul 1994

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la Contractul colectiv de muncă (nivel republican) între

Guvern, Patronat, reprezentat de către Uniunea industriaşilor,

Uniunea antreprenorilor şi arendaşilor, Federaţia Patronatului

din Construcţie, şi Federaţia Sindicatelor Independente

din Moldova pe anul 1994

nr. 465a  din  08.07.94

 (în vigoare 10.11.1994) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.12 art.105 din 10.11.1994

* * *

În scopul protecţiei sociale a salariaţilor, stopării scăderii nivelului de trai şi depăşirii unor fenomene negative în condiţiile statornicirii relaţiilor de piaţă, Guvernul, Patronatul, reprezentat de către Uniunea industriaşilor, Uniunea antreprenorilor şi arendaşilor, Federaţia Patronatului din Construcţii şi Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova

HOTĂRĂSC:

1. Se încheie contractul colectiv de muncă (nivel republican) între Guvern, Patronat, reprezentat de către Uniunea industriaşilor, Uniunea antreprenorilor şi arendaşilor, Federaţia Patronatului din Construcţii şi Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova pe anul 1994 (se anexează).

2. Ministerele, departamentele şi alte structuri subordonate Guvernului, organizaţiile Patronatului, organele şi organizaţiile sindicale vor întreprinde măsuri practice între realizarea prevederilor Contractului colectiv de muncă nominalizat.

3. Se stabileşte că sus-numitul Contract va constitui drept bază pentru elaborarea şi încheierea contractelor de muncă cu sindicatele de ramură respective.

4. Ministerele, departamentele şi alte structuri subordonate Guvernului, agenţii economici cu diverse forme de proprietate şi organizaţiile Patronatului vor lua drept directive executorii prevederile legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova, în baza căreia ei sînt obligaţi să negocieze, vizavi de încheierea contractelor colective de muncă, la nivel de ramură şi unitate economică, dacă sindicatele respective vor prezenta o atare propunere.

5. Controlul realizării Contractului colectiv de muncă (nivel republican) si examinarea litigiilor apărute vor fi efectuate de către Comisia republicană pentru negocieri colective.

6. Se recomandă mijloacelor mass-media să reflecte sistematic realizarea Contractului colectiv (nivel republican) pe anul 1994.

CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ

(nivel republican)

între Guvern, Patronat, reprezentat de către Uniunea

industriaşilor, Uniunea antreprenorilor şi arendaşilor,

Federaţia Patronatului din Construcţie, şi Federaţia

Sindicatelor Independente din Moldova pe anul 1994

Guvernul Republicii Moldova, Patronatul, reprezentat de către Uniunea industriaşilor, Uniunea antreprenorilor şi arendaşilor, Federaţia Patronatului din Construcţie, şi Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova, denumite în continuare Părţi, în scopul conjugării acţiunilor şi măsurilor coordonate întru stabilizarea economiei, asigurarea garanţiilor social-economice minime pentru cetăţeni, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale salariaţilor, au încheiat prezentul Contract colectiv de muncă (nivel republican) pe anul 1994, convenind următoarele:

Articolul I

Dispoziţii generale

1. Părţile se angajează să-şi îndeplinească cu stricteţe obligaţiunile asumate. În caz de încălcare a prevederilor prezentului Contract, fiecare dintre Părţi este în drept să ceară, în termen de 10 zile lucrătoare, convocarea Comisiei republicane pentru negocieri colective în vederea soluţionării situaţiilor de conflict.

2. Guvernul se obligă să întreprindă acţiuni necesare pentru asigurarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, garantate prin lege.

3. Patronatul, în persoana Uniunii industriaşilor, Uniunii antreprenorilor şi arendaşilor şi Federaţiei Patronatului din Construcţie, în relaţiile cu Guvernul şi alte organe de stat şi sindicale, reprezintă interesele şi drepturile social-economice ale patronilor.

4. Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova şi sindicatele republicane de ramură îşi asumă obligaţiunea de a apăra şi promova drepturile şi interesele profesionale, economice, sociale şi culturale ale membrilor lor, în relaţiile cu Guvernul, alte organe de stat şi Patronatul, prevăzute de legislaţia muncii şi contractele colective de muncă.

5. Prevederile prezentului contract colectiv de muncă sînt considerate minime. Negocierea tuturor celorlalte contracte colective de muncă va începe în mod obligatoriu de la nivelul stipulat în el.

6. În contractele colective de muncă la nivel de ramură (la nivelul grupurilor de unităţi) nu pot fi incluse clauze prin care drepturile acordate salariaţilor să fie sub minimul prevăzut de lege şi de contractul colectiv de muncă al nivel republican.

7. În conformitate cu Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.164 din 27 august 1991, Guvernul şi organizaţiile Patronatului garantează sindicatelor dreptul de a acţiona pe teritoriul întreprinderii, instituţiei şi organizaţiei unde lucrează membrii acestora, în scopul realizării sarcinilor statutare.

8. Guvernul adoptă acte normative şi prezintă Parlamentului spre examinare proiectele legilor care vizează interesele social-economice ale salariaţilor după consultările prealabile cu organele Patronatului şi Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova.

9. Părţile asigură publicarea sistemului în mass-media a datelor privind situaţia social-economică în republică, inclusiv cele care vizează indicii preţurilor de consum, gradul de utilizare a forţei de muncă, bugetul minim de consum, nivelul salariului.

10. În termenul de valabilitate al prezentului Contract, cu condiţia realizării lui, Federaţia Sindicatelor Independente se abţine de la declanşarea grevelor naţionale, iar organizaţiile Patronatului – de la concedierea în masă a salariaţilor (de la lokouturi).

Articolul 2

Stabilizarea economiei, dezvoltarea antreprenoriatului

11. Părţile se obligă să asigure coordonarea acţiunilor la realizarea unor măsuri concrete şi prezentarea propunerilor orientate spre intensificarea activităţii de afaceri în toate sferele economice, stimularea antreprenoriatului şi sporirea productivităţii muncii, evitarea inflaţiei şi stabilizarea economiei, avînd în vedere:

1) Adoptarea şi realizarea concepţiei unice de reformare structurală a economiei, cu stabilirea direcţiilor prioritare în dezvoltarea anumitor ramuri şi concentrarea respectivă a investiţiilor capitale şi altor resurse necesare optimizării lor;

2) Perfecţionarea sistemului de impunere fiscală, intensificînd acţiunea lui stimulatoare asupra rentabilităţii producţiei şi activităţii antreprenoriale;

3) Adoptarea unui complex de măsuri privind economisirea strictă a mijloacelor financiare şi reducerea deficitului bugetului de stat;

4) Reglementarea proceselor de privatizare, crearea mecanismului de administrare a averii de stat, precizarea statutului de patron şi conformarea lui cu normele de drept internaţional;

5) Elaborarea, nu mai tîrziu de trimestrul III al anului 1994, a mecanismului de repartizare, pînă la 20% de acţiuni, membrilor colectivului întreprinderii supuse privatizării la preţ nominal, conform legislaţiei în vigoare;

6) Corelarea propunerilor fundamentale privind contracararea inflaţiei şi evitarea blocajelor de achitare dintre agenţii economici printr-o politică financiară şi de creditare de maximă eficienţă, prin reformarea sistemului bancar, activizarea pieţei financiare interbancare şi a pieţei capitalurilor;

7) Perfecţionarea sistemului şi mecanismului de relaţii economice externe, stabilirea priorităţilor în dezvoltarea relaţiilor cu diverse state, elaborarea şi aplicarea unor noi stimulenţi în activitatea de import-export, constituirea pieţei valutare naţionale, a mecanismului de stimulare a exportului, extinderea posibilităţilor de investire în ţară a mijloacelor valutare.

12. Părţile se obligă să întreprindă acţiuni coordonate pentru a nu admite scăderea nivelului producerii şi reducerea neîntemeiată a locurilor de muncă, să examineze în comun situaţiile de conflict, cauzate de reducerea în masă a salariaţilor, şi să găsească posibilităţi pentru asigurarea întreprinderilor cu volumul necesar de producere.

13. Părţile au convenit să examineze şi să soluţioneze în decursul anului 1994 problemele referitoare la perfecţionarea legislaţiei privind activitatea sindicatelor şi organizaţiilor Patronatului, precum şi la mecanismul parteneriatului social în ansamblu.

Articolul 3

Încheierea, modificarea şi desfacerea

contractelor individuale de muncă

14. Încheierea, modificarea şi desfacerea contractelor individuale de muncă se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova vizînd domeniul muncii şi cu normele respective ale dreptului internaţional, prevăzute de Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

15. Contractul individual de muncă se încheie, de regulă, în formă scrisă la toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, indiferent de forma lui de proprietate.

16. La încheierea contractelor individuale de muncă, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile sînt în drept să stabilească, din contul mijloacelor lor disponibile, avantaje şi facilităţi peste cele prevăzute de legislaţia în vigoare şi prezentul Contract.

17. Contractul individual de muncă nu poate conţine clauze care să contravină celor stabilite în contractul colectiv de muncă.

18. Desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativa patronului se efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi cu acordul comitetului sindical, indiferent de profesia, specialitatea şi funcţia salariatului, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

19. La încheierea, modificarea şi desfacerea contractelor individuale de muncă, se asigură egalitatea persoanelor, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, cetăţenie, convingeri politice, apartenenţă de partid, apartenenţă sindicală, atitudine faţă de religie şi alte circumstanţe, care nu ţin de calităţile profesionale ale salariaţilor.

20. Nu se admite transferul salariatului la un alt loc de lucru fără acordul acestuia, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare şi de condiţiile contractului individual de muncă. În cazurile în care anumite necesităţi de producere impun transferul salariatului la alt loc de lucru cu o retribuţie mai mică, acestuia i se va păstra salariu mediu pe care îl primea în funcţia anterioară. În contractele de ramură şi cele colective sînt prevăzute listele (nomenclatoarele) concrete sau aproximative ale cazurilor excepţionale, cînd este admis transferul salariatului fără acordul acestuia.

21. În termenul de două luni de la data preavizului privind concedierea din cauza reducerii statelor sau în legătură cu lichidarea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, salariatului i se oferă, după posibilităţi, cel puţin cîte două zile pe săptămînă, cu menţinerea salariului (salariul tarifar sau salariul de funcţie) pentru căutarea unui alt loc de lucru.

22. În conformitate cu legislaţia în vigoare, salariaţilor, al căror contract individual de muncă a fost desfăcut din iniţiativa patronului, li se plăteşte la concediere o compensaţie în sumă de pînă la trei salarii medii lunare în cazul:

reducerii statelor de salariaţi;

reorganizării sau lichidării întreprinderii, instituţiei, organizaţiei şi subdiviziunilor lor structurale.

În alte cazuri specificate în contractele de ramură, colective şi individuale de muncă por fi plătite compensaţii suplimentare reieşind din posibilităţile colectivelor de muncă.

Articolul 4

Obligaţiile de bază ale salariaţilor

23. Salariaţii tuturor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, indiferent de forma lor de proprietate, îşi asumă următoarele obligaţii:

1) să respecte cu stricteţe disciplina de muncă şi cea tehnologică, să-şi îndeplinească sarcinile de muncă (de serviciu), ce le sînt date în seamă conform legislaţiei în vigoare, prevederile contractului individual şi colectiv de muncă, ale statutului întreprinderii, organizaţiei, instituţiei şi regulamentului de ordine interioară, precum şi în corespundere cu dispoziţiile patronului privind activitatea de muncă;

2) să sporească productivitatea muncii, să lucreze cinstit şi conştiincios, să execute la timp şi exact dispoziţiile patronului, să folosească tot timpul de lucru pentru munca productivă, să se abţină de la acţiuni care creează altor salariaţi dificultăţi şi exercitarea obligaţiilor de serviciu;

3) să analizeze calitatea muncii şi a producţiei fabricate şi să nu admită rebut în lucru;

4) să respecte prescripţiile vizînd protecţia muncii, tehnica securităţii, normele sanitare de producţie, igiena de muncă şi protecţia antiincendiară, prevăzute de actele normative respective, să lucreze în echipament de protecţie şi încălţăminte specială, să se folosească de mijloacele necesare de protecţie individuală, după caz;

5) să ia măsuri în vederea lichidării cauzelor şi condiţiilor care împiedică derularea normală a procesului de producţie (staţionare, avarie) şi să avizeze imediat patronul despre cele întîmplate;

6) să respecte modul stabilit de păstrare a valorilor materiale şi documentelor;

7) să ocrotească şi să sporească averea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, să folosească eficient utilajul, echipamentul, tehnologia, instrumentele, să utilizeze raţional şi eficient materiile prime şi alte resurse materiale;

8) să păstreze cu stricteţea prescrisă de legislaţia în vigoare secretele tehnologice şi comerciale.

Articolul 5

Soluţionarea conflictelor colective de muncă

24. Părţile au convenit să depună eforturi în vederea prevenirii apariţiei conflictelor colective de muncă la nivel de întreprindere, instituţie, organizaţie, precum şi la nivel de grup de întreprinderi, de ramură şi republican.

25. În caz de apariţie a conflictelor colective de muncă, soluţionarea lor se reglementează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi modul, stabilit de Părţile prezentului contract colectiv (anexa nr.1).

Articolul 6

Utilizarea forţei de muncă

26. Părţile au stabilit să definitiveze în semestrul II al anului 1994 Programul de stat de utilizare a forţei de muncă.

27. Mijloacele necesare pentru reciclarea şomerilor şi instruirea profesională a populaţiei neantrenate în procesul de producţie să fie alocate din fondul de şomaj al Fondului Social al Republicii Moldova.

28. Lichidarea întreprinderii, organizaţiei, instituţiei şi a subdiviziunilor structurale ale acestora, staţionarea totală sau parţială a procesului de producţie la iniţiativa patronului (antreprenorului), fiind acţiuni care conduc la reducerea în masă a locurilor de muncă sau înrăutăţirea condiţiilor de muncă, se admit numai cu condiţia preavizării, cu cel puţin trei luni înainte de data declanşării lor, a sindicatelor respective şi negocierii cu ele în vederea respectării drepturilor şi intereselor salariaţilor, anunţîndu-se în acelaşi termen şi organele administraţiei locale.

Concediere în masă se consideră punerea în disponibilitate a mai mult de 50 persoane pe lună.

29. În contractele ramurale şi cele colective de muncă pe anul 1994 urmează să fie preconizate măsuri concrete în vederea creării locurilor suplimentare de muncă pentru tineri, tinerii specialişti şi invalizi, ţinîndu-se cont de garanţiile suplimentare, stabilite de legislaţia în vigoare.

30. Părţile efectuează controlul asupra utilizării forţei de muncă în limitele competenţei lor, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 7

Timpul de muncă şi de odihnă

31. Durata normală a timpului de muncă al salariaţilor nu poate depăşi 40 ore pe săptămînă şi 8 ore pe parcursul zilei de muncă. În funcţie de condiţiile şi specificul procesului de producţie, în contractele ramurale şi colective de muncă poate fi stabilită o altă durară a zilei de muncă, precum şi evidenţa sumară a timpului de lucru, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

32. Pe parcursul zilei de muncă salariaţilor li se oferă o pauză de odihnă şi prînz cu o durată de cel puţin 30 minute. Durata intervalului între schimburi nu poate să fie mai mică decît durata dublă a timpului de lucru în schimbul trecut (se include şi durata prînzului).

33. Pentru salariaţi se stabileşte săptămîna de muncă de cinci sau şase zile, acordîndu-li-se, respectiv, cel puţin două sau o zi de odihnă. Totodată, în decursul lunii li se va acorda cel puţin o zi de odihnă în ziua de duminică.

34. Durata concediului minim anual, garantat şi plătit, se stabileşte de 24 zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de muncă de şase zile). Durata concediilor suplimentare se stabileşte conform actelor normative şi se adaugă la durata minimă a concediului anual.

Concediul de odihnă poate fi fracţionat, la cererea salariatului, cu condiţia că una dintre fracţiuni să nu fie mai mică de 12 zile lucrătoare.

Pe durata concediului, salariatului îi poate fi acordat un ajutor material din contul mijloacelor unităţilor economice în mărime de pînă la un salariu tarifar sau de funcţie, conform condiţiilor prevăzute de actele normative în vigoare, contractele colective la nivel de ramură şi unităţi economice.

Datorită unor circumstanţe neprevăzute, salariatul are dreptul la concediu fără plată, conform legislaţiei în vigoare.

Patronul este obligat să coordoneze cu comitetul sindical aprobarea şi aplicarea orarului flexibil de concediu al salariaţilor.

35. Din motive familiare, prezentîndu-se actele respective, salariaţilor li se poate oferi un concediu suplimentar, plătit conform salariului tarifar (salariului de funcţie), în cazurile şi limitele enumerate:

căsătoria salariatului – 3 zile;

căsătoria copiilor salariatului – 1 zi;

naşterea ori înfierea copilului – 1 zi;

decesul părinţilor, soţului, soţiei, copiilor – 3 zile;

decesul buneilor, fratelui, surorii salariatului – 1 zi.

36. Se interzice neacordarea concediului anual lucrătorului pe parcursul a doi ani la rînd, precum şi lucrătorilor care au dreptul la concediu suplimentar în legătură cu condiţii nocive de muncă.

Articolul 8

Organizarea muncii şi salarizarea

37. Salariul minim este negociat de către Părţi şi se stabileşte în baza bugetului minim de consum prin hotărîrea Guvernului.

În salariul minim nu se includ suplimentele şi sporurile de retribuţie, premiile şi alte plăţi de stimulare.

38. Reducerea salariilor tarifare şi de funcţie, prevăzute în contractele colective şi individuale de muncă nu se va efectua de Părţi mai înainte de împlinirea unui an de la data stabilirii lor.

39. Părţile se obligă:

să asigure indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei, în conformitate cu Legea Republicii Moldova “Cu privire la indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei”;

să recalculeze cuantumul retribuţiei pentru concediu, calculat lucrătorului care pleacă în concediu în momentul majorării de către Guvern a nivelului minim garantat al salariului.

40. Nivelul salariului minim stabilit pe ţară este obligatoriu pentru toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, indiferent de forma lor de proprietate, şi nu poate fi redus nici în contractele individuale, nici în cele colective.

În caz de neachitare la timp a salariului, precum şi în toate cazurile de salarizare incorectă, se efectuează plata sumelor neachitate ţinîndu-se cont de indexare, în conformitate cu Legea “Cu privire la indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei”.

41. Salariul lucrătorilor din sfera bugetară se stabileşte în baza Reţelei tarifare unice de salarizare. Salariul tarifar minim al salariaţilor din sfera productivă se determină, de regulă, în baza salariului minim stabilit şi a coeficienţilor tarifari ai Reţelei tarifare unice, în cazul executării de către ei a obligaţiunilor (normelor) de muncă în orele de program potrivit legislaţiei, în modul indicat în anexa nr.2, care este parte integrantă a prezentului Contract.

42. Dacă salariul tarifar al salariatului pentru luna curentă este, din motive ce nu depind de el, mai mic decît salariul minim ce i se cuvine potrivit profesiei, funcţiei şi calificării, patronul acoperă diferenţa în conformitate cu legislaţia în vigoare privind salarizarea.

43. Pe timp de noapte (de la orele 22.00 pînă la ora 6.00 durata schimbului se micşorează cu o oră. Această regulă nu se extinde asupra salariaţilor pentru care a fost deja stabilită reducerea timpului de lucru. Mărimea retribuţiei pentru munca prestată în timp de noapte, este de cel puţin 1,5 din salariu tarifar pe unitate de timp (salariul lunar) stabilit salariatului.

În asociaţii, la întreprinderile şi organizaţiile din industrie, construcţii, transport şi telecomunicaţii, precum şi în ramurile prelucrătoare ale complexului agroindustrial, schimbul premergător celui de noapte se consideră de seară. Salariaţilor care muncesc în acest schimb li se plăteşte un supliment în mărime de cel puţin 20 la sută din salariul tarifar (salariul de funcţie) pentru fiecare oră de lucru.

44. În conformitate cu Legea salarizării, pentru muncă în condiţii nefavorabile salariaţilor li se plăteşte un supliment în mărimi fixe, însă nu mai puţin de 50 la sută din salariul minim reieşind din timpul lucrat în aceste condiţii.

45. Munca prestată în zilele de sîmbătă, duminică, precum şi în zilele de sărbători legale, în care, potrivit legii, nu se lucrează, se compensează oferindu-i-se salariatului, în decurs de o lună, o altă zi de odihnă, cu retribuţia în mărime de cel puţin un salariu mediu pe zi, sau se remunerează, la dorinţa acestuia, în mărime dublă a salariului pe unitate de timp fără acordarea unei zile suplimentare de odihnă.

Salariatul aduce la cunoştinţa administraţiei ziua care urmează să fie compensată cu cel puţin trei zile înainte.

Pentru primele ore de muncă prestată peste program se plăteşte 1,5 din salariul tarifar (lunar) pe oră, iar pentru orele care urmează – în mărime dublă.

46. Plata pentru staţionare din cauze care nu pot fi imputate salariatului (dacă lucrătorul a prevenit patronul despre o eventuală staţionare etc.) se efectuează în mărime de cel puţin două treimi din salariul tarifar fixat salariatului, însă nu mai puţin de un salariu minim pe unitate de timp pentru fiecare oră de staţionare.

Patronul ţine evidenţa staţionărilor neproductive ale salariaţilor.

47. Plăţile suplimentare pentru cumularea a două sau mai multe funcţii, extinderea zonelor de deservire sau majorarea volumului lucrărilor executate se efectuează fără restricţii (pentru o persoană), în limitele mijloacelor de retribuire a muncii, economisite din salariile tarifare (salariile de funcţie) ale lucrătorilor puşi în disponibilitate, conform legislaţiei în vigoare.

48. În cazurile în care întreprinderile sau subdiviziunile ei staţionează în urma încălcărilor legislaţiei cu privire la protecţia muncii, ce nu au survenit din vina salariaţilor, precum şi în care salariatul refuză să-şi execute obligaţiile din motive de încălcare a normelor securităţii muncii, încălcări ce-i periclitează viaţa şi sănătatea, salariatului i se păstrează salariul mediu.

49. În contractele colective, în contractele individuale de muncă poate fi prevăzută înlocuirea parţială (dar nu mai mult de 50%) a plăţii salariului în bani cu plata în natură echivalentă ca valoare, cu excepţia produselor alcoolice şi narcotice.

50. Întru menţinerea nivelului de existenţă, Guvernul, de comun acord cu Părţile, în trimestrul III, va perfecta mecanismul de protecţie a salariaţilor, care se află în concedii forţate, fără menţinerea salariului.

51. Părţile vor perfecta în trimestrul III al anului 1994 mecanismul finanţării şi achitării, în primul rînd, a salariilor.

În cazul falimentării întreprinderii, achitarea restanţelor la salarii şi satisfacerea pretenţiilor se efectuează conform Legii Republicii Moldova “Cu privire la faliment”.

Articolul 9

Asistenţa socială, protecţia muncii şi sănătăţii

52. Părţile îşi asumă obligaţiile:

1) Să asigure realizarea programului de stat de ameliorare a protecţiei muncii în economia naţională în anii 1992-1995;

2) Să organizeze elaborarea programelor ramurale similare;

3) Să elaboreze şi să aprobe Programul de Stat cu privire la ocrotirea sănătăţii şi deservirea medicală a salariaţilor pe termen îndelungat şi să asigure realizarea lui.

53. Patronii asigură, prin încheierea contractelor la nivel de ramură şi a contractelor colective de muncă, crearea condiţiilor de muncă în conformitate cu prevederile Legii Republicii Moldova “Cu privire la protecţia muncii” şi actele normative respective în acest domeniu.

54. Guvernul garantează:

din mijloacele bugetului de stat:

1) Minimul obligatoriu de asistenţă medicală gratuită (tratament, diagnosticare, profilaxie, igienă antiepidemică) acordată de instituţiile de stat de ocrotire a sănătăţii populaţiei;

2) Asigurarea gratuită sau la preţ redus cu medicamente şi articole de îngrijire medicală de primă necesitate a copiilor, invalizilor, pensionarilor, conform legislaţiei în vigoare;

3) Indexarea alocărilor bugetare pentru compensarea costului medicamentelor şi articolelor de îngrijire medicală, produselor alimentare pentru instituţiile medico-sanitare şi de tratament preventoriu, meselor calde în şcolile de cultură generală şi pentru copiii din familiile socialmente vulnerabile, precum şi a cotei respective a hranei în instituţiile preşcolare;

4) Compensarea parţială a cheltuielilor cauzate de organizarea odihnei de vară a copiilor;

5) Protecţia socială preventivă a populaţiei, în primul rînd a copiilor, familiilor cu mulţi copii şi familiilor socialmente vulnerabile, în cazul majorării preţurilor la produsele alimentare, mărfurile industriale şi serviciile prestate;

din mijloacele Fondului special de pensii:

1) Plata la timp şi în întregime a pensiilor, în conformitate cu Legea Republicii Moldova “Cu privire la asigurarea cu pensii de stat”;

2) Încheierea acordurilor interstatale privind asigurarea protecţiei sociale şi juridice a persoanelor, angajate pe teritoriul altor state.

55. Consiliul Federaţiei Sindicatelor Independente din Moldova administrează Fondul special de asigurări sociale şi asigură plătirea din mijloacele acestuia a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă, pentru sarcină şi lehuzie, pentru naşterea copilului, pentru înmormîntare, pentru organizarea tratamentului sanatorial şi odihnei salariaţilor şi copiilor lor.

56. Patronii garantează, prin încheierea contractelor colective de muncă şi la nivel de ramură realizarea măsurilor de creare a condiţiilor pentru ocrotirea sănătăţii salariaţilor lor, în care scop:

1) Alocă anual, pentru măsurile de ameliorare a condiţiilor şi de securitate a muncii, mijloace în volum de cel puţin 2 procente din sumele cheltuite pentru remunerarea muncii;

2) Dacă numărul salariaţilor e de cel puţin 300 persoane, finanţează activitatea punctului medical de pe lîngă întreprindere;

3) Examenele medicale prealabile (la încheierea contractului individual de muncă) şi periodice (cel puţin o dată în semestru) ale lucrătorilor care muncesc în condiţii grele şi nocive de muncă se efectuează din contul patronului. Modul şi termenele efectuării examenelor medicale sînt stabilite de organele supravegherii sanitare de stat.

Pentru perioada controlului medical salariaţilor li se menţine locul de lucru (funcţia) şi salariul mediu. Eschivarea salariatului de la examenul medical este calificată drept încălcare a disciplinei de muncă;

4) Efectuează din cont propriu asigurarea obligatorie a tuturor salariaţilor pentru cazuri de accidente şi îmbolnăviri profesionale, precum şi asigurarea personală a salariaţilor care muncesc în condiţii de risc sporit, conform prevederilor legislaţiei.

Articolul 10

Munca femeilor şi minorilor

57. Părţile se obligă să îndeplinească în volum deplin un complex de măsuri în vederea ameliorării situaţiei sociale a familiei în cadrul desfăşurării în 1994 a Anului internaţional al familiei, declarat de Adunarea Generală a O.N.U.

58. Părţile garantează respectarea legislaţiei în vigoare şi realizarea actelor normative vizînd măsurile suplimentare orientate spre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale femeilor şi minorilor.

Îndeplinirea acestora trebuie să fie organizată la nivelul ministerelor, departamentelor şi organelor sindicale de ramură respective.

59. Patronii stabilesc, la solicitarea femeilor care au copii sub vîrsta de 14 ani sau copii-invalizi sub vîrsta de 16 ani, ziua sau săptămîna de muncă incompletă, ori asigurarea cu muncă la domiciliu.

60. Este interzisă concedierea, la iniţiativa patronului, a femeilor gravide şi a femeilor care au copii în vîrstă de pînă la 3 ani sau copii-invalizi sub vîrsta de 16 ani, precum şi a mamelor singure, văduvelor, care educă copii pînă la 14 ani, cu excepţia cazurilor de lichidare a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei sau concediere după terminarea contractului individual de muncă de durată determinată, cînd se admite concedierea cu angajare obligatorie.

Articolul 11

Garantarea activităţii sindicatelor

61. Guvernul, organizaţiile Patronatului, conducătorii organelor autoadministrării locale, ministerelor, departamentelor, întreprinderilor, asociaţiilor, instituţiilor şi altor organizaţii, indiferent de formele proprietate şi apartenenţa lor departamentală, se angajează să respecte cu stricteţe drepturile sindicatelor, obligaţiunile asumate faţă de ele, drepturile lor patrimoniale, prevăzute în statutele sindicatelor, legislaţia în vigoare şi normele de drept internaţional.

62. În conformitate cu art.49 din Constituţia Republicii Moldova, Guvernul şi organizaţiile Patronatului garantează sindicatelor condiţii favorabile pentru a-şi exercita funcţiile statutare şi împuternicirile juridice, contribuie la realizarea hotărîrilor organelor sindicale de toate nivelurile.

63. Patronii nu au dreptul să interzică sau să împiedice vizitarea întreprinderilor, instituţiilor, subdiviziunilor lor structurale de către reprezentanţii sindicatelor în scopul realizării sarcinilor statutare şi drepturilor juridice ale sindicatelor.

64. Patronii se obligă să respecte cu stricteţe drepturile salariaţilor, aleşi în organele sindicale şi neeliberaţi din activitatea de producţie, acordîndu-le pe parcursul săptămînii pînă la 4 ore de lucru, pentru a-şi exercita obligaţiile sindicale (împuternicirile juridice) şi păstrîndu-li-se salariul mediu lunar. În contractele ramurale şi cele colective poate fi prevăzută în acest scop o durată mai mare de timp.

65. Patronii nu pot aplica salariaţilor, aleşi în componenţa organelor sindicale şi neeliberaţi din serviciul de bază, sancţiuni disciplinare fără acordul prealabil al organului, în componenţa căruia au fost aleşi, iar preşedinţilor şi membrilor comitetelor de secţie – fără acordul prealabil al comitetului sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei respective, indiferent de formele lor de proprietate. Preşedinţii comitetelor sindicale şi organizatorii sindicali nu pot fi sancţionaţi disciplinar fără acordul prealabil al organului sindical superior.

66. Concedierea din iniţiativa patronului, a persoanelor alese în componenţa organelor sindicale şi neeliberate din activitatea de bază, este admisă (respectîndu-se procedura generală de concediere) după consultarea prealabilă a organului sindical, în componenţa căruia acestea au fost alese.

Concedierea, din iniţiativa patronului, a organizatorilor sindicali şi a organizatorilor grupelor sindicale se admite doar după consultarea organului sindical superior.

67. Retribuirea muncii lucrătorilor sindicali eliberaţi din activitatea de bază a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, colhozurilor, indiferent de forma lor de proprietate (cu excepţia instituţiilor bugetare), se efectuează din contul mijloacelor patronului. Persoanele în cauză beneficiază de aceleaşi garanţii de muncă şi sociale ca şi ceilalţi salariaţi.

68. Patronii se obligă să menţină salariul mediu lunar membrilor organelor sindicale elective, care continuă să-şi exercite atribuţiile de serviciu pentru perioada în care aceştia urmează cursuri sindicale de scurtă durată, participă la congrese şi conferinţe convocate de sindicate, la lucrările organelor ierarhic superioare.

69. Patronii se obligă să asigure salariaţilor aleşi în organele sindicale, după expirarea împuternicirilor elective ale acestora, locul precedent de lucru (funcţia) sau dacă nu sînt vacante – un alt loc de lucru (o altă funcţie) la aceeaşi (sau cu acordul salariatului la o altă) întreprindere, instituţie, organizaţie, indiferent de formele lor de proprietate.

Dacă salariatului nu-i poate fi asigurat locul de muncă (funcţia) precedent, patronul (iar în cazul lichidării unităţii economice – succesorul de drepturi) îşi asumă obligaţia să-i menţină salariatului salariul mediu lunar pentru perioada plasării în cîmpul muncii, însă nu mai mult de 6 luni, iar în cazul reciclării – pînă la 1 an.

70. Concedierea, din iniţiativa patronului, a persoanelor alese în componenţa organelor sindicale se admite numai conform legislaţiei în vigoare.

71. Patronii sînt obligaţi să pună gratuit la dispoziţia sindicatelor de la unitatea economică respectivă încăperi amenajate corespunzător pentru activitatea lor, precum şi mijloace de transport şi telecomunicaţie. Condiţiile de acordare spre folosinţa gratuită a încăperilor şi altor bunuri se stabilesc în baza contractelor ramurale şi celor colective. Pe aceleaşi temeiuri se stabileşte şi modul de dare în folosinţă gratuită a spaţiilor, clădirilor şi altor obiective, arendate de sindicate, precum şi a staţiunilor balneare, taberelor de întremare pentru copii şi altor complexe sociale, aflate la balanţa întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor.

72. Patronii se obligă să aloce sindicatelor mijloace în proporţie de 0,15% din fondul de retribuire a muncii în scopurile definite în contractele ramurale şi contractele colective.

73. Calitatea de membru al sindicatului nu afectează drepturile social-economice şi de muncă şi libertăţile salariatului.

74. Patronii nu au dreptul să se opună constituirii salariaţilor în sindicate pentru a-şi proteja interesele social-economice.

75. Patronii se obligă să efectueze, în termenul şi modul stabilit, încasarea cotizaţiilor de membru al sindicatului şi să le transfere la conturile bancare ale organelor sindicale corespunzătoare.

Articolul 12

Dispoziţii finale

76. Părţile prezintă Parlamentului propuneri coordonate privind introducerea modificărilor şi completărilor în actele legislative.

77. Părţile elaborează şi prezintă Parlamentului Republicii Moldova:

1) Varianta coordonată a proiectului de lege a Republicii Moldova “Cu privire la Patronat”;

2) Lista convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, care urmează a fi ratificate;

3) Varianta coordonată a proiectului de lege cu privire la sindicate.

78. Guvernul, de comun acord cu Părţile, stabileşte nomenclatorul mărfurilor şi serviciilor de primă necesitate, inclusiv: serviciile comunale (chiria, energia electrică şi termică, alimentarea cu apă rece şi fierbinte, gaz), transportul auto, etc. şi creează mecanismul de supraveghere al nivelului maxim al preţurilor.

79. Guvernul Republicii Moldova, Patronatul şi Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova se obligă să negocieze, cel puţin o dată în semestru, în cadrul întîlnirilor oficiale comune, asupra problemelor urgente.

80. Părţile determină mecanismul de asigurare cu spaţiu locativ a persoanelor înscrise în liste către 1 ianuarie 1994.

81. Părţile sînt obligate să includă în comisiile pentru privatizarea proprietăţii de stat reprezentanţi ai comitetului sindical respectiv.

Se stabileşte că lucrătorii sindicali de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, din colhozuri, societăţi pe acţiuni se consideră egali în drepturi cu membrii colectivului de muncă respectiv.

82. Oricare dintre Părţile semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, pe parcursul termenului lui de validitate, este în drept să introducă modificări şi completări în baza unei înţelegeri reciproce.

83. Comisia republicană pentru negocieri colective exercită controlul asupra realizării Contractului colectiv de muncă. Totalurile se fac la finele semestrului, anului şi se dau publicităţii.

84. Pentru neexecutarea prevederilor Controlului colectiv de muncă, la propunerea Comisiei republicane pentru negocieri colective, Părţile întreprind măsuri în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

85. Cu două luni înainte se expirarea termenului de valabilitate a prezentului Contract, Părţile se obligă să iniţieze negocieri în vederea prolongării lui sau încheierii unui nou contract colectiv de muncă.

86. Prezentul Contract colectiv de muncă intră în vigoare la data semnării lui de către Părţi şi este valabil pînă la încheierea unui nou contract.

Anexa nr.1

la Contractul colectiv de muncă

(nivel republican pe anul 1994)

MODUL

de soluţionare a conflictelor colective de muncă şi

de desfăşurare a grevelor la nivel republican (naţional)

1. Conform punctului 4 al art.5 din Legea privind contractul colectiv de muncă şi punctului 1 din Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.247 din 15 decembrie 1992 “Cu privire la asigurarea drepturilor în sfera parteneriatului social” la încheierea contractelor colective de muncă la nivel republican, salariaţii (oamenii muncii) sînt reprezentaţi, în relaţiile cu Guvernul şi Patronatul, de către Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova (F.S.I.M.).

2. Părţile au stabilit că conflictele colective de muncă la nivel de întreprinderi, instituţii şi organizaţii se soluţionează în deplină conformitate cu prevederile Legii pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă nr.1298-XII din 24 februarie 1993 şi alte acte normative.

3. Părţile recunosc că conflictele colective de muncă apărute la nivel ramural pot fi soluţionate în conformitate cu stipulările contractelor colective, încheiate la nivel de ramură (grup de întreprinderi, instituţii, organizaţii), conform punctului 3 al art.8 din Legea privind contractul colectiv de muncă.

4. Părţile au stabilit că se consideră conflicte colective de muncă, apărute la nivel republican (naţional), litigiile ce ţin de interesele profesionale cu caracter economic şi social dintre Sindicate, Guvern şi Patronat (organele lor ierarhic superioare). În calitate de patron sînt recunoscute persoanele împuternicite cu funcţii de administrare ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de forma lor de proprietate.

5. Părţile stabilesc următorul mecanism de soluţionare a conflictelor colective de muncă şi de declanşare a grevelor:

1) Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova, ca organ care reprezintă interesele salariaţilor, prezintă în scris Guvernului ori Patronatului revendicările argumentate, ce ţin de conflict, ale sindicatelor şi propunerile de soluţionare a lor;

2) Guvernul ori Patronatul sînt obligaţi să primească revendicările şi să le înregistreze imediat;

3) Guvernul ori Patronatul sînt obligaţi să dea un răspuns în scris F.S.I.M. în timp de cinci zile calendaristice din momentul înregistrării revendicărilor sindicatelor, precizîndu-se propria opinie asupra fiecărei revendicări în parte;

4) În cazul că Guvernul ori Patronatul n-au răspuns la revendicările prezentate de sindicate, ori au răspuns, însă nu s-a ajuns la un consens conflictul colectiv de muncă se consideră declanşat;

5) Începutul şi derularea negocierilor între părţile aflate în litigiul asupra conflictului colectiv de muncă apărut urmează să fie înregistrate în modul stabilit;

6) În continuare soluţionarea conflictului colectiv de muncă se efectuează de către Comisia republicană pentru negocieri colective sau comisiile de conciliere, create în termen de trei zile din iniţiativa uneia din Părţi dintr-un număr egal de reprezentanţi;

7) Comisiile sus-numite examinează conflictul colectiv de muncă apărut într-un termen de cinci zile;

8) Deciziile comisiilor sus-numite se adoptă în urma acordului dintre Părţi în baza negocierilor, se consemnează într-un proces-verbal şi sînt obligatorii pentru Părţi;

9) Dacă Părţile nu ajung la înţelegere, consiliul Federaţiei Sindicatelor Independente din Moldova este în drept să declare grevă la nivel naţional sau interramural;

10) Decizia privind declararea grevei se adoptă la plenara Consiliului E.S.I.M., indicîndu-se durata ei;

11) Despre începutul grevei, ca suspendare a muncii în mod colectiv şi benevol, Părţile sînt informate în scris cu 5 zile înainte;

12) Greva poate fi declarată numai în scopul apărării intereselor profesionale cu caracter economic şi social şi nu poate urmări scopuri politice;

13) Participarea salariaţilor la grevă este benevolă; patronii nu le pot interzice participarea la grevă;

14) Salariaţii, care participă la grevă, prin acţiunile lor nu trebuie să împiedice executarea lucrărilor de către persoanele care nu participă la grevă; totodată, nu se consideră drept împiedicare a executării lucrărilor sistarea întregului proces de producţie ca rezultat al grevei;

15) Participarea la grevă ori organizarea ei cu respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare şi prezentului mod nu constituie o încălcare a obligaţiunilor de serviciu şi nu poate avea consecinţe pentru grevişti şi organizatorii ei;

16) În cazul în care după declararea grevei a nouă plenară a Consiliului F.S.I.M. anulează decizia sa anterioară privind desfăşurarea grevei, ea urmează să înceteze, indiferent de alte decizii ale organelor de conducere ale sindicatelor de ramură ori ale unui grup de organe sindicale;

17) În urma adresării unei Părţi cointeresate, Judecătoria Supremă are dreptul să sisteze pe un termen de pînă la 90 zile declanşarea sau continuarea grevei, dacă ea poate cauza prejudicii economiei naţionale ori intereselor general umane;

18) În scopul satisfacerii revendicărilor sindicatelor, care au servit drept temei pentru declararea grevei, Părţile continuă negocierile; în cazul găsirii unei soluţii greva încetează;

19) Greva este interzisă în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare;

20) Declararea ori continuarea ilegală a grevei are drept consecinţă responsabilitatea conform legislaţiei Republicii Moldova.

6. În cazul negocierilor de către Părţi a conflictului colectiv de muncă, fiecare din părţi are dreptul să se adreseze la alegerea proprie, pentru soluţionarea lui la Comisia de arbitraj sau judecată, instanţe prevăzute de Legea pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă.