Hotărâre nr. 490 din 10.07.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Strategiei

de dezvoltare "Sport 2030"

nr. 490  din  10.07.2024

 (în vigoare 25.07.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 318-320 art. 638 din 25.07.2024

* * *

În temeiul art.6 alin.(1) din Legea nr.330/1999 cu privire la cultura fizică şi sport (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 199, nr.83-86, art.399), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Strategia de dezvoltare "Sport 2030" (se anexează).

2. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va prezenta Guvernului:

2.1. raportul de evaluare intermediară privind implementarea Strategiei în semestrul I al anului 2027;

2.2. raportul de evaluare finală privind implementarea Strategiei în semestrul I al anului 2031.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.490/2024

STRATEGIA

DE DEZVOLTARE "SPORT 2030"

I. INTRODUCERE

Secţiunea 1

Scopul Strategiei de dezvoltare "Sport 2030"

1. Strategia de dezvoltare "Sport 2030" pentru anii 2024-2030 (în continuare – SD "Sport 2030") trasează politicile Guvernului în domeniul educaţiei fizice şi sportului, descrie conţinutul şi mecanismul de realizare prin activităţile planificate, determină impactul asupra sistemului sportiv, a societăţii şi a statului, pentru a optimiza pregătirea fizică, formarea culturală şi profesională a cetăţenilor, fiind parte componentă a dezvoltării armonioase a personalităţii, a fortificării sănătăţii şi a politicilor pe segmentul sportului de performanţă. În acest sens, SD "Sport 2030" descrie procesul de realizare a politicilor în domeniul educaţiei fizice şi sportului pentru anii 2024-2030 şi elucidează impactul aşteptat asupra statului şi a societăţii în plan social şi economic.

2. În corelaţie cu prevederile Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022, precum şi cu angajamentele Republicii Moldova asumate prin Acordul de asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, şi cu obţinerea statutului de ţară candidat a apărut necesitatea elaborării SD "Sport 2030". În art.126 din capitolul 23 al Acordului nominalizat se stipulează: "Părţile promovează cooperarea în domeniul activităţilor sportive şi fizice prin intermediul schimbului de informaţii şi de bune practici, pentru a susţine un stil de viaţă sănătos, valorile sociale şi educative ale sportului şi buna guvernanţă în sport în cadrul societăţilor din UE şi din Republica Moldova."

3. Totodată, obiectivele descrise în SD "Sport 2030" confirmă faptul că la elaborarea documentului s-a ţinut cont de un şir de contradicţii, precum şi de unii factori interni şi externi care împiedică dezvoltarea domeniului educaţiei fizice şi sportului.

4. Sportul şi educaţia fizică reprezintă un fenomen social-economic în continuă dezvoltare, cu o contribuţie importantă la obiectivele strategice ale Uniunii Europene cu privire la solidaritate şi prosperitate. Activitatea fizică este definită, de obicei, ca "orice mişcare a corpului asociată cu contracţia musculară care creşte consumul de energie peste nivelul de repaus". Această definiţie, în sens larg, include toate contextele de activitate fizică.

5. Sportul reprezintă activitatea fizică a cărei practică presupune un antrenament metodic, respectarea anumitor reguli şi a unei anumite discipline, având la bază elementul competitiv şi urmărind obţinerea performanţelor; fiecare dintre formele particulare reglementate ale acestei activităţi.

6. Educaţia fizică reprezintă activitatea de formare-dezvoltare a personalităţii umane proiectată şi realizată prin valorificarea deplină a potenţialului fizic, fiziologic şi psihologic al organismului în condiţiile specifice societăţii moderne, contemporane. Educaţia fizică este considerată un proces instructiv-educativ al cărui obiectiv îl constituie creşterea potenţialului fizic şi psihic, atât în plan personal, cât şi în cel social. Or aceasta este, în principal, o activitate construită şi desfăşurată pentru perfecţionarea dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice a fiinţei umane, în funcţie de particularităţile de vârstă, de sex, de cerinţele de integrare socială, de specificul unor profesii. Într-o percepţie restrânsă, în înţelesul pedagogic, educaţia fizică urmăreşte dezvoltarea posibilităţilor fizice şi psihice, individuale şi/sau colective.

7. În Republica Moldova, practicarea sportului constituie factorul de bază în menţinerea sănătăţii şi dezvoltării armonioase a personalităţii, în crearea şi transmiterea unor noi cunoştinţe şi valori general-umane, în dezvoltarea capitalului uman şi în formarea conştiinţei şi identităţii naţionale, în promovarea aspiraţiilor de integrare europeană. Un rol primordial în stabilirea premiselor pentru dezvoltarea umană durabilă şi în promovarea modului sănătos de viaţă îl au valorile sociale şi educative ale sportului. Practicarea sportului pentru toţi şi a celui de performanţă se realizează într-un cadru formal, care urmează a fi reactualizat şi adaptat la exigenţele şi la cerinţele actuale. Disciplina şcolară educaţia fizică, în instituţiile de învăţământ general, profesional tehnic şi superior, urmăreşte educarea şi formarea unor elevi şi studenţi cu competenţe specifice, iar activităţile extraşcolare desfăşurate în şcolile sportive şi în Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale vor contribui la formarea competenţelor specifice sportive. Mediul social influenţează elevii şi tinerii în afara educaţiei formale şi ajută la formarea valorilor şi a percepţiilor care determină comportamentul acestora. Sportul joacă un rol esenţial în formarea şi educaţia formală şi informală a indivizilor.

8. Republica Moldova promovează o politică de dezvoltare a sportului, racordată la politicile de dezvoltare a sportului din Europa, relevantă problemelor şi nevoilor actuale ale sistemului de educaţie fizică şi sport, dar şi ale beneficiarilor acestuia. Documentele adoptate privind dezvoltarea strategică a educaţiei fizice şi a sportului demonstrează preocuparea Guvernului pentru schimbarea accentelor în sportul pentru toţi şi cel de performanţă în favoarea calităţii proceselor şi a competenţelor pe care sportivii le obţin în cadrul activităţilor.

9. Sportul îi atrage pe cetăţeni, majoritatea dintre ei participă în mod regulat la activităţi sportive. Acesta generează valori importante precum: spiritul de echipă, solidaritatea, toleranţa şi fairplayul, contribuind la dezvoltarea personală. De asemenea, sportul promovează contribuţia activă a cetăţenilor în societate şi, în acest sens, sprijină cetăţenia activă. Comisia Europeană recunoaşte rolul esenţial al sportului în dezvoltarea societăţii europene, mai cu seamă în momentul de faţă, când este necesar să se realizeze o conexiune mai bună între cetăţeni şi să se accentueze aspectele pentru care aceştia manifestă interes.

10. Pentru asigurarea integrării politicilor care prevăd creşterea activităţii fizice în viaţa de zi cu zi, ar trebui să existe o cooperare strânsă şi consecventă între actorii publici şi privaţi atunci când sunt dezvoltate politicile pentru sport, sănătate, educaţie, organizare a timpului liber etc. Dacă politicile care promovează activitatea fizică sunt integrate cu succes, cea mai uşoară opţiune disponibilă pentru cetăţeni ar trebui să fie de a alege un stil de viaţă sănătos.

11. În ultimii ani, calitatea sportului de performanţă din Republica Moldova a început să se îmbunătăţească. Cu toate acestea se atestă unele probleme: managementul şcolilor sportive şi al unor federaţii sportive naţionale necesită ameliorare şi dezvoltare; condiţiile de antrenament al sportivilor nu sunt corespunzătoare standardelor; riscul crescut de utilizare a substanţelor şi a metodelor interzise de către sportivi; insuficienţa mijloacelor financiare pentru a acoperi necesarul cerut.

12. În contextul problemelor enunţate, menţionăm că unele federaţii sportive naţionale sunt insuficient dezvoltate şi duc lipsă de resurse atât materiale şi umane, cât şi de viziuni strategice evidente.

13. SD "Sport 2030" prezintă o viziune coerentă asupra condiţiilor necesare pentru participarea activă a tuturor cetăţenilor la activităţile sportive, dar şi asupra unui cadru unificat de performanţă înaltă a sportivilor.

14. SD "Sport 2030" stabileşte următoarea linie de acţiune: de la dezvoltarea sportului pentru toţi (prin campanii de conştientizare a importanţei sportului pentru sănătate şi instruirea societăţii în spiritul valorilor olimpice, prin revizuirea curricumului şcolar) la conceptualizarea sportului de performanţă (prin crearea centrelor regionale sportive, creşterea numărului de rezultate ale sportivilor moldoveni pe arena internaţională şi naţională).

15. Implementarea SD "Sport 2030" va permite creşterea coeziunii sociale şi îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei de toate de vârstele. Implementând SD "Sport 2030", imaginea Republicii Moldova va fi îmbunătăţită la nivel internaţional graţie rezultatelor obţinute de sportivii de performanţă.

16. Scopul SD "Sport 2030" constă în determinarea direcţiilor strategice de acţiuni necesare pentru soluţionarea problemelor identificate sistematic, pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare în domeniul educaţiei fizice şi sportului, precum şi pentru previziunea schimbărilor intervenite în contextul implementării acesteia.

17. În esenţă, SD "Sport 2030" valorifică pilonii şi obiectivele de dezvoltare durabilă prevăzute în Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" şi le aliniază strategic pentru dezvoltarea domeniului prenotat pe termen mediu şi pe termen lung.

18. SD "Sport 2030" va fi implementată pe parcursul anilor 2024-2030 în două etape: pe termen mediu şi pe termen lung, în baza documentelor de politici în domeniu, a actelor normative, inclusiv prin modificarea unor prevederi legislative. Astfel, SD "Sport 2030" va fi însoţită de Programul de implementare al acesteia pentru anii 2024-2026, precum şi de Programul de implementare pentru anii 2027-2030. Totodată, SD "Sport 2030" şi Programele respective constituie drept bază pentru planificarea strategică şi operaţională a dezvoltării sportului la nivel central şi local.

19. La elaborarea SD "Sport 2030" au fost implicate instituţii relevante: Ministerul Educaţiei şi Cercetării în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova (Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport persoană juridică absorbită), Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale, Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv, Comitetul Paralimpic din Republica Moldova, Liceul Republican cu Profil Sportiv, cu consultarea prealabilă a tuturor părţilor interesate. Grupurile-ţintă ale SD "Sport 2030" sunt copii/elevii din învăţământul general, studenţii, specialiştii din domeniul sportului, cercetătorii, părinţii, comunităţile locale, angajatorii, sportivii şi personalul asistent al sportivului, medici sportivi, persoanele care practică activitatea fizică sau din domeniile aferente sportului.

Secţiunea a 2-a

Corelarea cu Strategia naţională de dezvoltare

"Moldova Europeană 2030" şi cu Programul de activitate

al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană"

20. Corelarea cu Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" operaţionalizează obiectivele strategice de convergenţă asumate după cum urmează:

20.1. îmbunătăţirea cadrului de politici privind dezvoltarea educaţiei fizice şi a sportului, inclusiv a sportului pentru toţi şi a celui de performanţă;

20.2. includerea în curriculumul şcolar obligatoriu a modulelor de educaţie pentru sănătate, inclusiv privind modul sănătos de viaţă, nutriţia, educaţia sexuală şi reproductivă (O3.1, O5.1), (cap. V);

20.3. dezvoltarea competenţelor profesionale a cadrelor didactice şi a celor manageriale în domeniul dezvoltării durabile, în particular abordarea bazată pe drepturile omului şi egalitatea de gen, protecţia mediului, promovarea modului sănătos de viaţă, predarea cu ajutorul tehnologiilor digitale în scop informativ, aplicativ şi creativ (O3.1).

21. Corelarea cu Programul de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană" (în continuare – PAG). SD "Sport 2030" trasează viziunea strategică asupra modului de realizare a obiectivelor într-o formă sustenabilă şi sistemică care prevede:

21.1. îmbunătăţirea cadrului de politici pentru modernizarea sistemului de educaţie fizică şi sport şi creşterea alocaţiilor financiare pentru sporirea posibilităţilor de participare a sportivilor de performanţă la competiţii naţionale şi internaţionale şi promovarea sportului pentru toţi (cap. V);

21.2. creşterea accesului populaţiei la programe sociale, culturale, sportive, şi servicii digitale pentru persoanele în etate (cap. V);

21.3. promovarea unui program de renovare a sălilor de sport şi încurajarea utilizării de către elevi şi tineri a spaţiilor şcolare (săli de sport, săli de calculatoare, biblioteci), pentru activităţi de recreere;

21.4. creşterea alocaţiilor financiare pentru sporirea posibilităţilor de participare a sportivilor de performanţă la competiţii sportive naţionale şi internaţionale.

Dezvoltarea oportunităţilor de creare a parteneriatelor publice-private pentru atragerea fondurilor necesare pentru dezvoltarea bazelor sportive la nivel local şi naţional.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

Secţiunea 1

Contextul general

22. Situaţia economică dificilă are impact negativ asupra stării de sănătate a populaţiei şi a dezvoltării sistemului de educaţie fizică şi sport. În pofida finanţării insuficiente a sportului, documentele elaborate şi adoptate în ultima perioadă privind dezvoltarea strategică a educaţiei fizice şi a sportului demonstrează preocuparea Guvernului pentru schimbarea accentelor în sportul pentru toţi şi sportul de performanţă, în favoarea calităţii abilităţilor şi a competenţelor pe care sportivii le obţin în cadrul activităţilor desfăşurate.

23. În etapa actuală, activează 23 de instituţii publice sportive, al căror fondator este Ministerul Educaţiei şi Cercetării. În cadrul acestor instituţii finanţate din bugetul de stat, activează 5 377 de sportivi, iar 33 523 de copii frecventează 78 de şcoli şi licee sportive care activează în subordinea altor autorităţi publice centrale şi locale, cu finanţare din bugetul de stat, inclusiv prin intermediul transferurilor cu destinaţie specială.

24. Şcolile sportive sunt instituţii publice de învăţământ extraşcolar, care, prin mijloacele educaţiei fizice şi ale sportului, contribuie la pregătirea rezervelor pentru loturile naţionale.

25. Administraţia publică centrală şi unităţile administrativ-teritoriale au la întreţinere 262 de edificii sportive, dintre care 14 stadioane cu o capacitate de peste 500 de locuri, 77 de terenuri sportive, 84 de săli sportive, 10 bazine de înot, 79 de spaţii sportive adaptate pentru practicarea educaţiei fizice şi a sportului.

26. Complexele sportive Manejul de atletică uşoară şi Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale oferă condiţii de a practica sportul atât sportivilor de performanţă, cât şi persoanelor care manifestă interes. Complexul multifuncţional "Chişinău Arena" funcţionează începând cu anul 2023 şi are capacităţi mari de a fi gazdă a diferite competiţii sportive naţionale şi internaţionale; Bazinul Olimpic cu o lungime de 50 m, Sala polivalentă cu o capacitate maximă de 5 mii de locuri şi Sala mică cu 400 de locuri sunt destinate jocurilor sportive. De asemenea, este funcţional Complexul polivalent sportiv din or. Căuşeni, cu o capacitate mică pentru spectatori, dar care oferă condiţii optime pentru antrenament şi pentru desfăşurarea diferitelor competiţii.

27. În Republica Moldova popularizarea sportului este reglementată de Legea nr.330/1999 cu privire la cultura fizică şi sport. Conform acesteia, popularizarea pe scară largă în ţară a culturii fizice şi sportului este în sarcina tuturor federaţiilor de sport, a autorităţilor de specialitate, a agenţilor economici şi a asociaţiilor obşteşti din domeniu. Studiile realizate de către Ministerul Sănătăţii, cu suportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (în continuare – OMS), demonstrează că aproape 50% din adolescenţii din Republica Moldova nu practică sportul în mod consecvent. Una dintre cauzele majore pentru care populaţia nu practică sportul este lipsa infrastructurii sportive şi lipsa cadrelor calificate şi motivate. Populaţia are acces redus la spaţiile sportive (săli de sport, stadioane, bazine etc.). O altă cauză evidenţiată în rândul tinerilor care nu practică sportul este faptul că dezvoltarea educaţiei fizice şi a sportului a fost insuficient promovată în rândul populaţiei Republicii Moldova.

28. Datele studiului STEPS 2021 indică că fiecare al treilea adult (31,8%) din Republica Moldova are trei sau mai mulţi factori de risc legaţi de stilul de viaţă, numărul acestora în rândul bărbaţilor fiind de două ori mai mare decât al celor din rândul femeilor. Totodată, inactivitatea fizică prezintă un factor de risc major care duce la supraponderabilitate şi obezitate, boli cardiovasculare şi diabet. În condiţiile în care unul din 10 adulţi (9,1%) nu îndeplineşte recomandările OMS privind activitatea fizică pentru sănătate, ca rezultat se înregistrează o tendinţă de scădere, la ambele sexe şi la toate vârstele, a timpului destinat activităţii fizice.

29. Rezultatele preliminare ale studiului privind comportamentele de sănătate ale adolescenţilor (HBSC, 2022) denotă faptul că doar unu din şase adolescenţi face sport în mod regulat, iar activitatea fizică de minimum 60 de minute pe zi este practicată de 17% din numărul adolescenţilor (comparativ cu 14% în 2018).

30. Specialiştii în domeniu sunt alarmaţi de starea actuală a sănătăţii fizice, psihice şi morale a elevilor. Actualmente, în Republica Moldova, în medie, fiecare copil suferă de 2-3 boli în decurs de un an. Aproape 30% din copii sunt bolnavi timp îndelungat, mai mult de 30% au anumite deficienţe fizice (mai ales, ale coloanei vertebrale), iar peste 40% necesită psihofiziocorecţie, fapt care explică, în fond, nivelul redus al pregătirii copiilor (mai mult de 40%) pentru studii în şcoala primară, dat fiind faptul că marea majoritate suferă de hipodinamie şi are un nivel scăzut al imunităţii.

31. SD "Sport 2030" derivă din necesitatea:

31.1. de a promova un stil de viaţă activ, care este esenţial pentru menţinerea sănătăţii populaţiei, ceea ce ar reduce riscul unor afecţiuni, precum obezitatea, bolile cardiovasculare şi diabetul;

31.2. de a dezvolta sportul de performanţă şi sportul pentru toţi, de a crea oportunităţi pentru ca tinerii sportivi să obţină rezultate de performanţă şi pentru a avea succes la nivel naţional şi internaţional;

31.3. de a stimula şi a încuraja dezvoltarea industriei sportului, care poate contribui semnificativ la economie prin generarea locurilor de muncă, îmbunătăţirea infrastructurii;

31.4. de a promova valori olimpice, educaţia antidoping, etica şi integritatea în sport;

31.5. de a reduce criminalitatea şi comportamentele antisociale, practicarea sportului poate oferi tinerilor o educaţie nonformală, care va combate comportamentele antisociale sau implicarea în activităţi ilegale.

32. SD "Sport 2030" a fost elaborată conform cerinţelor actuale şi a documentelor de politici, ale căror obiective şi acţiuni vor fi incluse în următorul Program de implementare, etapizat în două perioade a câte 3 şi 4 ani.

33. Având la bază necesitatea promovării unei abordări strategice în realizarea politicii din domeniul sportului asumate în cadrul Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, în diversitatea şi amplitudinea intervenţiilor proiectate, SD "Sport 2030" contribuie la atingerea următoarelor obiective:

33.1. asigurarea schimbului de informaţii şi de bune practici în domeniul sportului şi al activităţilor fizice, ce ţin de stilul de viaţă sănătos, de mediu, de valorile sociale şi educaţionale ale sportului şi ale bunei guvernanţe în sport;

33.2. dezvoltarea procesului de cooperare pentru organizarea anuală a Săptămânii Europene a Sportului;

33.3. promovarea modului activ şi sănătos de viaţă;

33.4. practicarea sistematică a sportului de către cetăţeni;

33.5. îmbunătăţirea sănătăţii persoanelor şi creşterea duratei de viaţă;

33.6. formarea unei societăţi competitive şi creşterea nivelului de trai.

Secţiunea a 2-a

Corelarea cu prevederile Agendei de dezvoltare durabilă 2030,

cu documentele de planificare şi cu cele de politici publice conexe

34. Toţi elevii şi studenţii vor obţine cunoştinţe şi competenţe necesare pentru promovarea dezvoltării durabile şi a stilurilor de viaţă durabile, a protecţiei mediului, a modului sănătos de viaţă, a drepturilor omului, a egalităţii de gen, a culturii, a păcii, a nonviolenţei şi a cetăţeniei globale şi pentru aprecierea diversităţii culturale, promovarea contribuţiei culturii la dezvoltarea durabilă (ODD 4.7).

35. SD "Sport 2030" abordează probleme conexe cu documente de planificare şi documente de politici publice din Strategia de dezvoltare regională 2022-2028 (funcţionarea complexurilor sportive multifuncţionale şi a zonelor de recreere de importanţă regională), Strategia de dezvoltare "Educaţia 2030" pentru anii 2023-2025 (până în anul 2030 toate instituţiile de învăţământ extraşcolar vor fi asigurate, cel puţin 90%, cu cadre didactice cu grad înalt de pregătire, maeştri, antrenori etc. Vor fi asigurate condiţii de educaţie, inclusiv de educaţie fizică a unei generaţii sănătoase, nonvulnerabile, cu rezilienţă psihoemoţională şi deprinderi de viaţă dezvoltate, vor fi dezvoltate şcolile sportive, astfel încât până în anul 2025 numărul copiilor şi tinerilor să crească cu 3-5% anual, în special al celor din familiile vulnerabile, în situaţii de risc şi/sau al celor cu comportament deviant şi al celor cu nevoi speciale, va fi desfăşurată pregătirea calificată a antrenorilor).

36. SD "Sport 2030" abordează în viziune, în acţiuni şi în impactul dorit următorii actori:

36.1. sportivii de performanţă şi sportivii amatori;

36.2. federaţiile sportive naţionale;

36.3 Agenţia Naţională Antidoping;

36.4. Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv;

36.5. Comitetul Paralimpic din Republica Moldova;

36.6. Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale;

36.7. instituţiile de învăţământ general şi superior;

36.8. şcolile sportive, cluburile sportive, asociaţiile sportive;

36.9. autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.

37. SD "Sport 2030" trasează viziunea statului în domeniul educaţiei fizice şi sportului şi proiectează rezultatele şi ţintele care urmează a fi atinse până în anul 2030. Programul de implementare a SD "Sport 2030" va reprezenta un document de planificare strategică pe termen mediu (de 3 ani) şi va corela cu PAG "Moldova prosperă, sigură, europeană", care va consolida şi va susţine acest sector important în vederea fortificării şi menţinerii sănătăţii. SD "Sport 2030" are drept scop îmbunătăţirea cadrului normativ în domeniul sportului, a infrastructurii sportive şi creşterea numărului persoanelor care practică modul sănătos de viaţă.

Secţiunea a 3-a

Contextul internaţional

38. Experienţa internaţională demonstrează că sportul este unul dintre cei mai importanţi factori pentru a forma unitatea unei naţiuni. Evoluţiile internaţionale majore în promovarea sportului şi a educaţiei fizice conform datelor cronologice datează de la apariţia Cartei Europene a Sportului (European Sports Charter), adoptată de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei încă din anul 1992 şi revizuită în anul 2001. Carta a fost necesară pentru asigurarea posibilităţii populaţiei de a participa la activităţi sportive şi de recreere fizică într-un mediu sigur şi sănătos, inclusiv la cooperarea cu organizaţiile sportive de resort.

39. Carta completează principiile etice şi orientările politice stabilite în Convenţia europeană privind violenţa şi ieşirile necontrolate ale spectatorilor, în cadrul desfăşurării manifestărilor sportive, în mod special la meciurile de fotbal (European Convention on Spectator Violence and Misbehaviour at Sports Events and in particular at Football Matches), şi în Convenţia Internaţională Antidoping (International Convention against Doping in Sport).

40. Comisia Europeană a abordat pentru prima dată iniţiativa legată de sport într-un mod cuprinzător în Cartea albă privind sportul (European Commision, EU White Paper on Sport, 2007). Documentul nominalizat este însoţit de Planul de acţiune "Pierre de Coubertin", care cuprinde 53 de acţiuni propuse pentru a fi puse în aplicare sau sprijinite de către Comisie. Trei acţiuni se concentrează în mod specific asupra sănătăţii publice şi a activităţii fizice. Obiectivul său general este de a oferi o orientare strategică privind rolul sportului în Europa, pentru a încuraja dezbaterea problemelor specifice, pentru a spori vizibilitatea sportului în procesul de elaborare a politicilor UE şi sensibilizarea publicului cu privire la nevoile şi caracteristicile specifice sectorului.

41. Conform sondajului Eurobarometru (European Comission, Eurobarimeter – Sport and Physical activity, September 2022), indicatorii arată că 38% din europeni practică sportul sau fac exerciţii fizice cel puţin o dată pe săptămână sau mai des, în timp ce 17% din europeni fac exerciţii mai rar de o dată pe săptămână. Până la 45% din europeni nu practică exerciţiile fizice sau activităţile sportive. Deşi datele prezentate reprezintă o stabilizare în comparaţie cu Eurobarometrul din 2017, considerăm că este necesar de a promova sportul şi activitatea fizică. De asemenea, sondajul arată că, în timpul pandemiei de COVID-19, jumătate din europeni şi-au redus nivelul de activitate sportivă sau chiar au întrerupt-o complet.

42. Comisia Europeană, în planul său de acţiuni privind Strategia Uniunii Europene pentru persoanele cu dizabilităţi (European Disability Strategy 2021-2030), a luat în considerare importanţa sportului pentru persoanele cu dizabilităţi şi va sprijini acţiunile statelor în acest domeniu.

43. Conform Raportului cu privire la educaţie fizică şi sport în şcolile din Europa (European Commission, Physical Education and Sport at School in Europe, 2018), educaţia fizică din şcoală contribuie nu numai la o stare fizică bună şi la sănătatea elevilor, ci, de asemenea, ajută tinerii să facă şi să înţeleagă mai bine activitatea fizică, cu repercusiuni pozitive pentru întreaga lor viaţă. Cu atât mai mult, educaţia fizică din şcoală determină transferul unor cunoştinţe, deprinderi şi competenţe pentru dezvoltarea spiritului de echipă şi fairplayul, cultivă respectul, dezvoltă gradul de conştientizare socială şi asupra propriului corp, oferă o înţelegere generală a "regulilor jocului", noţiuni pe care elevii le pot folosi ulterior mai prompt la alte discipline şcolare sau în diverse situaţii din viaţă.

44. Toate aceste documente internaţionale abordează aspectele legate de sport într-un mod cuprinzător, pentru a se asigura că toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a lua parte la activităţi sportive şi de recreere fizică într-un mediu sigur. Dacă politicile naţionale care promovează activitatea fizică sunt integrate cu succes, cea mai uşoară opţiune disponibilă pentru cetăţeni ar trebui să fie de a alege un stil de viaţă sănătos.

45. Remarcăm că, în conformitate cu estimările mondiale, circa 27,5% din adulţi şi 81% din adolescenţi nu respectă recomandările OMS din anul 2010 privind activitatea fizică şi, practic, nu se constată o îmbunătăţire pe dimensiunea respectivă în ultimul deceniu. Mai mult decât atât, în ţările dezvoltate se constată o agravare a situaţiei odată cu creşterea timpului în faţa ecranelor (telefon, tabletă, laptop, televizor etc.).

46. OMS a publicat la finele lunii noiembrie 2020 noile sale recomandări privind activitatea fizică şi sedentarismul. Prima constatare generală confirmă că activitatea fizică, practicată în mod regulat, este un factor protector esenţial pentru prevenirea şi controlul bolilor deja manifestate, pentru ameliorarea sănătăţii mintale, menţinerea funcţiilor cognitive şi evitarea depresiei şi a anxietăţii.

47. De asemenea, se observă importante inegalităţi privind practicarea sportului. Astfel, în majoritatea ţărilor, fetele şi femeile sunt mai puţin active decât băieţii şi bărbaţii, existând şi diferenţe semnificative în funcţie de venit, ţară sau regiune. Între 4 şi 5 milioane de decese ar putea fi evitate anual, dacă populaţia mondială ar fi mai activă fizic.

48. În aceste condiţii, OMS propune mai multă activitate fizică de orice fel şi evitarea sedentarismului. Recomandările OMS vizează toată populaţia şi toate grupele de vârstă (de la 5 ani la 65+ ani), indiferent de sex, religie, statut socioeconomic sau aptitudini. Statele membre OMS au stabilit obiectivul de a reduce insuficienţa activităţii fizice cu 10% până în anul 2025.

Tabel

Recomandări minime de activitate fizică ale OMS

Secţiunea a 4-a

Contextul sectorial

49. Conform definiţiei, sportul în legislaţia Uniunii Europene determină toate formele de activităţi motrice care, prin participarea mai mult sau mai puţin organizată, au drept obiectiv îmbunătăţirea condiţiei fizice şi psihice a persoanei, dezvoltarea relaţiilor sociale sau obţinerea rezultatelor pozitive în competiţiile de toate nivelurile. Sportul este un fenomen social şi economic în continuă dezvoltare, cu o contribuţie importantă în realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene privind solidaritatea şi prosperitatea.

50. Din enunţurile menţionate derivă că Republica Moldova se aliniază la legislaţia europeană privind dezvoltarea şi promovarea sportului, organizarea şi finanţarea acestei verigi importante a economiei naţionale.

51. Actualmente, în Republica Moldova, elaborarea politicilor în domeniul sportului se bazează pe date şi cifre, precum şi pe responsabilizarea autorităţilor publice centrale pentru identificarea problemelor, elaborarea şi implementarea politicilor funcţionale corespunzătoare.

52. După o perioadă lungă de stagnare, în ultimii 4 ani, sectorul sportului de performanţă atestă o revelaţie a indicatorilor în anumite aspecte, cum ar fi:

52.1. dublarea alocaţiilor financiare destinate federaţiilor sportive în anul 2019 şi majorarea cu 25% în 2023 în raport cu anul 2022;

52.2. majorarea cuantumului burselor pentru sportivii de performanţă care au obţinut rezultate remarcabile (în anul 2023);

52.3. investiţii capitale în infrastructura Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale din mun. Chişinău, la Baza de canotaj din or. Vatra (2021-2023) şi la Şcoala Sportivă Specializată de Box din s. Grimăncăuţi, r-nul Briceni (2018-2023), astfel a fost creată o infrastructură cu condiţii din cele mai bune pentru sportivii de performanţă.

53. Diametral opus cu cele enumerate anterior, constatăm o stagnare esenţială în domeniul sportului pentru toţi, unde instrumentele şi mijloacele existente nu satisfac nici pe departe cerinţele consumatorilor pentru a moderniza sistemul. În acest context, există mai multe probleme în domeniul sportului:

53.1. condiţiile precare de practicare a sportului în sălile şi terenurile sportive;

53.2. insuficienţa utilajului şi echipamentului sportiv;

53.3. finanţarea insuficientă;

53.4. insuficienţa cadrelor didactice din domeniu, această problemă afectează, în mod direct, practicarea unui mod sănătos de viaţă activă, determinat de toate aspectele şi manifestările societăţii moderne.

Secţiunea a 5-a

Infrastructura sportivă

54. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (în continuare – BNS), numărul total de spaţii sportive pe regiuni, în ultimii doi ani, este în creştere. Efectuând o retrospectivă, în anul 1995 numărul total al edificiilor sportive a scăzut de la 6 486 la 4 342 în anul 2020. Începând cu anul 2021, numărul edificiilor sportive a început să crească în toată ţara. În anul 2021 s-au înregistrat 4 936 de edificii, iar în 2022 numărul lor s-a majorat până la 5 087. În 1995 numărul de stadioane cu peste 500 de locuri era de 59 de unităţi, fiind în descreştere permanentă, în anul 2004 ajungând la 38 de unităţi. Treptat au început să se construiască stadioane, astfel că în anii 2021-2022 s-a revenit la numărul de stadioane din anul 1995 – 59 de unităţi.

55. Actualmente nu dispunem de un stadion naţional care ar găzdui meciurile lotului naţional de fotbal. Numărul bazinelor de înot s-a micşorat de două ori începând cu anul 1995, în prezent fiind funcţionale doar 25 de bazine cu lungimea de 25 m şi un bazin cu lungimea de 50 m. Numărul terenurilor amenajate cu tribune de peste 150 de locuri s-a redus din anul 2012 până în anul 2014 cu 16 unităţi, înregistrând o creştere semnificativă, începând doar cu anul 2021. Numărul sălilor sportive a scăzut, comparativ cu anul 1995, de la 1 264 la 1 211 în anul 2022. Această diminuare este legată şi de optimizarea şcolilor în învăţământul general. Totodată, valoarea serviciilor prestate populaţiei în aceste centre este în creştere.

56. Factori cauzali: după anul 1991, o parte din complexurile sportive au fost transmise în gestiunea altor organizaţii, care au distrus şi au vândut infrastructura sportivă. În consecinţă, terenurile sportive destinate pentru practicarea activităţilor cu caracter sportiv şi de asanare a populaţiei au fost folosite în alte scopuri.

57. Actualmente în Republica Moldova nu au fost desfăşurate studii privind evaluarea calităţii spaţiilor cu destinaţie sportivă.

58. În pofida planurilor urbanistice de dezvoltare a localităţilor, spaţiile sportive existente sunt utilizate în alte scopuri decât cele destinate, iar altele noi sunt construite într-un număr insuficient. Populaţia Republicii Moldova, conform BNS, în anul 2019 constituia 3 542 708 mii de persoane. Raportat la distribuţia populaţiei, pe teritoriul Republicii Moldova se atestă o descreştere a numărului de spaţii sportive în zona de Centru, în special Chişinău, şi o creştere a acestora în celelalte zone ale ţării. Este necesar a fi menţionat faptul că edificiile sportive nu corespund cerinţelor actuale, iar starea bazei tehnico-materiale a instituţiilor extraşcolare sportive din majoritatea raioanelor este precară şi slab dezvoltată.

59. Consecinţe şi riscuri: lipsa unor asumări clare şi a unor acţiuni concrete în vederea soluţionării cu succes a problemei privind corespunderea edificiilor sportive cerinţelor actuale va duce indiscutabil la un pericol direct pentru viaţa şi sănătatea adulţilor şi a copiilor. În acest context, putem menţiona că populaţia va avea un stil de viaţă sedentar, crescând astfel rata obezităţii şi a problemelor de sănătate asociate. Activitatea fizică practicată în mod regulat este esenţială pentru menţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular. În lipsa unei infrastructuri sportive corespunzătoare şi în număr suficient, riscul bolilor cardiovasculare poate creşte. Studiile demonstrează că efectul practicării activităţii fizice în mod regulat poate îmbunătăţi esenţial performanţa şcolară, iar lipsa ei poate diminua semnificativ succesele. În absenţa unei infrastructurii corespunzătoare, riscăm să nu descoperim tinere talente sau să rămână nedezvoltate. Dezvoltarea unei infrastructuri sportive conform cerinţelor în vigoare poate crea situaţii favorabile pentru creşterea economică, prin dezvoltarea turismului sportiv, desfăşurarea diverselor evenimente sportive şi alte activităţi conexe. Liberul acces la întreg ansamblul de activităţi sportive şi recreative constituie un atu în motivarea populaţiei privind practicarea activităţilor sportive cu statut activ. Privarea populaţiei de aceste posibilităţi va afecta într-un mod defectuos calitatea vieţii.

Secţiunea a 6-a

Promovarea sportului pentru toţi

60. Conform datelor BNS, în Republica Moldova funcţionează 101 şcoli sportive cu un contingent de 38,9 mii de copii, inclusiv: 20,8 mii de sportivi în grupele de instruire a începătorilor; 17,0 mii de sportivi în grupele de instruire avansată; 0,9 mii de sportivi în grupele de instruire a măiestriei sportive; 0,2 mii de sportivi în grupele de instruire a măiestriei sportive superioare; 197 de candidaţi în maeştri ai sportului; 93 de maeştri ai sportului; 25 de maeştri internaţionali ai sportului. În şcolile pentru copii şi tineret activează 1 112 persoane. Comparativ cu anul 2000, numărul şcolilor s-a majorat cu 23 de unităţi (sau cu 29,9 %).

61. În acelaşi context, numărul sportivilor s-a mărit cu 8,5 mii de persoane (sau cu 28,9%) (nu sunt incluse datele privind regiunea transnistreană şi mun. Tighina). Şcolile şi liceele sportive sunt unicele instituţii specializate care pregătesc sportivi pentru sportul de performanţă. În instituţiile de învăţământ superior sportul este administrat de către federaţiile sportive naţionale, precum şi de alte federaţii sportive care organizează anual competiţii sportive şi fac selecţia lotului pentru participare la Jocurile Mondiale Universitare. Ponderea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale şi cu dizabilităţi, integraţi în instituţiile de învăţământ general, s-a majorat.

62. La începutul anului de studii 2022-2023, în instituţiile de învăţământ primar şi secundar din ţară au fost înscrişi 10,5 mii de elevi cu cerinţe educaţionale speciale şi cu dizabilităţi, din care majoritatea a urmat studiile în instituţiile de învăţământ general (94,8%), iar 5,2% – în şcolile pentru copii cu întârziere în achiziţiile psihomotorii sau fizice. Comparativ cu anul de studii 2018-2019, în instituţiile de învăţământ general a crescut atât numărul de elevi cu cerinţe educaţionale speciale (cu 3,8%), cât şi numărul de elevi cu dizabilităţi (cu 8,3%). Rata băieţilor cu cerinţe educaţionale speciale şi cu dizabilităţi, cuprinşi în învăţământul general, rămâne a fi mai mare comparativ cu cea a fetelor, acest indicator, în anul de studii 2022-2023, a constituit 66,2% comparativ cu 33,8% (în anul 2021-2022 – 65,7%, şi, respectiv, 34,3%).

63. Conform datelor oferite de federaţile sportive naţionale, circa 70 de persoane cu dizabilităţi practică sportul de performanţă în diferite ramuri de sport: parajudo, parapowerlifting, paraarmwrestling, paraatletism. Dintre cei 70 de sportivi circa 25 de sportivi de performanţă au obţinut rezultate remarcabile la jocurile paralimpice, campionatele europene, mondiale şi în diverse competiţii internaţionale.

64. Factori cauzali: conform datelor prezentate de BNS şi alte studii acreditate sunt:

64.1. populaţia nu conştientizează legătura directă dintre activitatea sportivă şi starea sănătăţii proprii, iar instituţiile statului nu promovează activităţi convingătoare pentru enunţul: "Sănătatea este standardul educaţional nr.1.";

64.2. interesul scăzut al tinerilor pentru mişcare şi, respectiv, pentru practicarea sportului activ;

64.3. numărul mare al elevilor scutiţi de efort fizic la lecţiile de educaţie fizică din programa şcolară;

64.4. curriculumul la disciplina educaţie fizică necesită a fi actualizat pentru a deveni mai atractiv în privinţa educaţiei bazate pe valori, cu includerea elementelor de educaţie antidoping, etică sportivă, incluziune, respect reciproc şi acordarea primului ajutor medical în caz de traumatisme sportive;

64.5. lipsa activităţilor sportive de creştere a motivaţiei pentru adolescenţii care, în proporţie de 50%, fac parte din grupa a II-a de sănătate (sănătoşi şi neantrenaţi);

64.6. în majoritatea instituţiilor de învăţământ preşcolar din ţară se atestă lipsa unei infrastructuri sportive funcţionale şi insuficienţa cadrelor didactice de specialitate pregătite corespunzător;

64.7. lipsa programelor de educaţie fizică pentru persoanele cu deficienţe multiple conform categoriilor de vârstă şi sociale;

64.8. lipsa producţiei naţionale şi a unei pieţe accesibile de mijloace tehnice destinate reabilitării motrice, precum şi lipsa actelor normative privind asigurarea drepturilor persoanelor cu grad de invaliditate sau cu deficienţe multiple;

64.9. lipsa unei metodologii de stabilire a standardelor calităţii vieţii, ştiinţific argumentate, pentru diferite grupe ale populaţiei cu necesităţi speciale, în funcţie de nivelul activităţii motrice;

64.10. lipsa programelor de dezvoltare pe termen lung a sportului paralimpic, deaflympic şi olimpic special.

65. Consecinţe şi riscuri: reforma strategică a sportului pentru toţi are la bază factori-cheie. În cazul nefuncţionării factorilor-cheie ai reformei strategice a sportului, şansele de succes în acest domeniu sunt reduse. Lipsa activităţii motrice produce efecte negative semnificative atât la nivel individual (lipsa activităţii fizice duce la exces în greutate, la apariţia obezităţii şi a unor afecţiuni cronice precum bolile cardiovasculare şi diabetul), cât şi la nivel comunitar (afectează direct calitatea vieţii cetăţenilor, produce cheltuieli suplimentare din bugetele alocate pentru sănătate şi are un impact economic negativ pe termen lung).

Secţiunea a 7-a

Promovarea sportului de performanţă

66. Sportul de performanţă este activitatea de bază a federaţiilor sportive. Obiectivul principal al sportului de performanţă este promovarea excelenţei prin performanţe superioare, încurajând participarea sportivilor în marile competiţii internaţionale şi clasarea lor pe primele poziţii, dezvoltarea programelor de susţinere a sportivilor de performanţă, majorarea susţinerii financiare pentru federaţiile sportive naţionale, creşterea numărului sportivilor de performanţă care înregistrează rezultate notorii, promovarea tinerilor talente prin organizarea acţiunilor de selecţie. Aşadar, analiza acestui subsistem se poate realiza în funcţie de performanţele realizate, medaliile obţinute, dar şi prin numărul cât mai mare al celor implicaţi în procesul de pregătire sportivă.

67. Conform datelor statistice, în perioada 1960-2023, Republica Moldova a câştigat 25 de medalii olimpice. În cadrul şcolilor sportive/centrelor sportive şi liceelor sportive la capitolul performanţe se atestă o dinamică ascendentă de la un an la altul. În anul 2022, finanţarea de la bugetul de stat a federaţiilor sportive naţionale pentru participarea la competiţii naţionale/internaţionale a constituit 46 470,1 mii de lei.

Numărul total al sportivilor din Republica Moldova în perioada 2012-2022

Se atestă un număr mic al sportivilor de performanţă, motivul este baza mică de selecţie, deoarece a fost efectuată o selectare sportivă slabă.

68. În anul 2012, de exemplu, în ţară au funcţionat 89 de şcoli sportive cu un număr de 34 600 de elevi, din care 700 au fost sportivi de performanţă. În anul 2022, numărul şcolilor sportive a crescut considerabil – până la 101 unităţi, cu un număr de 38 900 de elevi. Totodată, se înregistrează o creştere uşoară a practicanţilor sportului de performanţă (1 100 de persoane în anul 2022, comparativ cu 700 în anul 2012). Lipsa infrastructurii sportive, a condiţiilor de activitate, de trai, precum şi insuficienţa financiară în realizarea calendarului competiţional naţional şi internaţional a scăzut interesul atât pentru practicarea sportului, cât şi pentru procesul de pregătire sportivă eminentă.

69. Factori cauzali: la nivel de ţară, în domeniul finanţării sportului şi a activităţilor sportive de către mediul de afaceri şi chiar de către agenţii economici mai persistă unele lacune. În momentul de faţă, acest fenomen este provocat de legislaţia fiscală. De asemenea, statul nu are resurse financiare suficiente pentru a oferi tot necesarul pentru pregătirea multilaterală a sportivilor de performanţă. O altă problemă majoră este exodul sportivilor autohtoni în alte ţări, unde acestora li se oferă toate condiţiile şi facilităţile necesare.

70. Consecinţe şi riscuri: ca repercusiune, Republica Moldova ar avea mai puţini sportivi de top la nivel internaţional, ceea ce ar duce la o scădere a prestigiului ţării la nivel internaţional. Tinerii talentaţi ar avea mai puţine oportunităţi de a-şi valorifica potenţialul sportiv. Fără crearea unor instrumente adiţionale celor existente, Republica Moldova şi-ar epuiza rapid potenţialul existent, întrucât, în contextul diminuării numărului populaţiei, ar emigra, de asemenea, şi sportivii amatori, care ar putea fi viitorii performeri.

Secţiunea a 8-a

Cercetare şi inovare (studii/cercetări cu referire la formarea

şi dezvoltarea cadrelor în domeniul sportului)

71. Cercetarea ştiinţifică reprezintă instrumentul esenţial de dezvoltare şi promovare a valorilor fizice, psihice şi morale ale educaţiei fizice, a sportului şi a altor activităţi motrice. Obiectivul principal al cercetării ştiinţifice constă în oferirea unor soluţii valabile şi modalităţi care să promoveze un mod de viaţă sănătos, performanţa, socializarea, dezvoltarea durabilă, prevenirea şi combaterea dopajului în sport.

72. Cercetarea şi inovarea în sport sunt procese esenţiale pentru îmbunătăţirea performanţelor sportive şi pentru dezvoltarea continuă a sportului. Cercetarea trebuie să se bazeze pe fundamente ştiinţifice durabile şi pe date empirice relevante pentru a fi credibile şi eficiente. Aceste procese ar trebui să integreze cunoştinţe din diferite domenii: biomecanică, fiziologie, medicină, nutriţie şi psihologie, pentru a obţine rezultate optime. Scopul principal al cercetărilor ştiinţifice în domeniul ştiinţe ale sportului este îmbunătăţirea performanţelor atleţilor. Tehnologiile şi strategiile noi ar trebui să contribuie esenţial la îmbunătăţirea performanţelor sportivilor şi la reducerea riscului de accidentare. Inovaţiile ar trebui să fie sustenabile din punct de vedere ecologic şi economic, pentru a asigura o dezvoltare pe termen lung a sportului şi pentru a minimiza impactul asupra mediului înconjurător. Ştiinţa în domeniul educaţiei fizice şi sportului trebuie să consolideze colaborarea între cercetători, antrenori, sportivi şi alte părţi cointeresate. Colaborarea influenţează schimbul de idei şi dezvoltarea soluţiilor inovatoare pentru a fi mai eficiente. Sportul este în continuă dezvoltare, deci cercetarea ştiinţifică şi inovaţia trebuie să fie flexibile şi adaptabile pentru a fi în pas cu noile tendinţe, tehnologii şi cerinţe din domeniul educaţiei fizice şi sportului.

73. Factori cauzali: în domeniul educaţiei fizice şi sportului din Republica Moldova nu există institute de cercetări ştiinţifice. În prezent, activitatea de cercetare ştiinţifică şi cea de inovaţie în domeniul educaţiei fizice şi sportului este efectuată, în mod principal, în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport (persoană juridică absorbită)), în conformitate cu acordurile încheiate şi cu cererile departamentelor.

74. Situaţia actuală în domeniul cercetării şi inovării cu privire la educaţia fizică şi sport, pe plan naţional, reprezintă o insuficienţă relativă a rezultatelor activităţii de cercetare, care scoate în evidenţă următoarele:

74.1. lipsa unui proiect naţional în domeniul cercetării ştiinţifice în educaţia fizică şi sport;

74.2. asigurarea insuficientă privind cercetarea ştiinţifică a educaţiei fizice şi sportului în contextul inexistenţei unei structuri specializate, care să asigure procesul de dezvoltare a educaţiei fizice şi pregătirea sportivilor de performanţă, cu rezultate argumentate ştiinţific atât în plan naţional, cât şi internaţional;

74.3. susţinerea financiară insuficientă a activităţii de cercetare a specialiştilor în domeniul educaţiei fizice şi sportului;

74.4. lipsa concordanţei direcţiilor de cercetare ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului cu direcţiile de cercetare la nivel internaţional;

74.5. evidenţa insuficientă a potenţialului biomotric al elevilor din instituţiile de învăţământ de la toate nivelurile.

75. Consecinţe şi riscuri: nesoluţionarea problemei ce ţine de necesitatea desfăşurării cercetărilor ştiinţifice în domeniul educaţiei fizice şi sportului va duce, cu siguranţă, la dezinteresul atât al sportivilor, cât şi al antrenorilor de a înregistra rezultate înalte la nivel internaţional. Până la etapa actuală, antrenorii, în afară de atribuţiile de serviciu, exercită şi alte funcţii conexe, cum ar fi maseur, psiholog, kinetoterapeut. Consecinţele cumulării altor profesii duc la eşecul rezultatului. Toate acestea sunt urmări ale lipsei îndrumărilor ştiinţifice din partea specialiştilor acreditaţi. În prezent, sportul de performanţă în ţară este în ascensiune, dar dacă nu se va interveni ştiinţific, persistă riscul de a pierde sportivii cu potenţial mare şi de a nu descoperi noile talente.

Secţiunea a 9-a

Finanţarea domeniului educaţiei fizice şi sportului

76. Finanţarea domeniului educaţiei fizice şi sportului în Republica Moldova este esenţială pentru dezvoltarea fizică şi mentală a cetăţenilor şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos. O finanţare corespunzătoare şi administrată corect poate asigura accesul la infrastructuri sportive, programe educaţionale şi antrenori înalt calificaţi, ceea ce va îmbunătăţi calitatea vieţii şi performanţa sportivă a populaţiei.

77. Republica Moldova alocă anual aproximativ 0,22% din PIB pentru domeniul sportului. În comparaţie, statele Uniunii Europene alocă de la 0,1% până la 0,7 % în funcţie de statul-membru, dar o discrepanţă majoră la acest capitol nu se observă. Totodată, în Republica Moldova domeniul sportului rămâne insuficient finanţat, iar construcţia edificiilor sportive este imposibil a fi realizată (stadion naţional, bazine olimpice de înot, săli polivalente).

78. Conform Legii nr.330/1999 cu privire la cultura fizică şi sport, finanţarea culturii fizice şi a sportului şi construcţia edificiilor sportive se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat, al bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, din mijloacele instituţiilor, ale organizaţiilor, ale întreprinderilor şi ale asociaţiilor, din mijloacele provenite din desfăşurarea loteriilor sportive, desfăşurarea acţiunilor sportive publice, din filantropie şi din donaţii ale organizaţiilor şi ale cetăţenilor, precum şi din alte surse care nu contravin legislaţiei.

79. Federaţiile sportive pot desfăşura activitatea economică, iar venitul obţinut au dreptul să-l folosească numai pentru acţiuni sportive. De asemenea, federaţiile sportive pot încasa cotizaţii sau aplica penalităţi cluburilor sportive membre, în cazurile necesare, conform prevederilor statutelor şi regulamentelor.

80. Sursele de finanţare a Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv/Comitetului Paralimpic din Republica Moldova provin din:

80.1. mijloace financiare alocate de la bugetul de stat pentru participarea loturilor naţionale olimpice/paralimpice la competiţiile internaţionale organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic/Comitetului Internaţional Paralimpic prin intermediul autorităţii publice centrale de specialitate, în baza contractelor de finanţare încheiate;

80.2. mijloace financiare destinate finanţării programelor sportive olimpice/paralimpice şi înscrise în contractele încheiate cu organele autorităţile administraţiei publice centrale;

80.3. venituri realizate din acordarea dreptului de folosinţă a însemnelor şi simbolurilor olimpice/paralimpice naţionale şi internaţionale;

80.4. timbrul olimpic/paralimpic, reprezentând din valoarea biletelor de acces la manifestările sportive;

80.5. venituri provenite din jocurile de noroc şi din pariurile sportive;

80.6. contribuţii financiare din partea Comitetului Internaţional Olimpic/Comitetului Internaţional Paralimpic şi a Programului Solidarităţii Olimpice;

80.7. donaţii, sponsorizări;

80.8. cotizaţii de membru, stabilite prin hotărârea organului suprem de conducere;

80.9. sume neutilizate în anii financiari precedenţi;

80.10. alte venituri realizate în condiţiile legii.

81. Instituţiile de învăţământ au dreptul de a contribui, din contul veniturilor colectate/proprii, la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a culturii fizice şi a sportului şi de a organiza şi a desfăşura diferite activităţi sportive.

82. Instituţiile de învăţământ ar funcţiona destul de bine, dacă domeniul sportului ar fi finanţat suficient şi ar avea mai multe surse de finanţare. Luând în considerare faptul că Republica Moldova este în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar domeniul sportului joacă un rol important în menţinerea şi fortificarea sănătăţii, se propun următoarele acţiuni în domeniile de competenţă.

83. Factori cauzali: în Republica Moldova avem înregistrate circa 90 de federaţii sportive naţionale. Începând cu anul 2023, bugetul destinat sportului de performanţă se repartizează federaţiilor sportive în conformitate cu Regulamentul cu privire la mecanismul de finanţare a sportului de performanţă conform criteriilor distincte, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.22/2023. Având în vedere faptul că pentru organizarea unui campionat european la o probă olimpică costurile se ridică la circa 10 milioane de lei, va fi imposibil să se organizeze mai multe competiţii cu o finanţare de 47 de milioane de lei pentru federaţiile sportive naţionale. De exemplu, în anul 2023 a fost organizat în premieră Campionatul European la haltere pentru juniori şi tineret, pentru care, estimativ, cheltuielile s-au ridicat la suma de 10 milioane de lei, statul reuşind să acopere doar jumătate din bugetul campionatului.

84. În acest context, la nivel micro, sectorul se confruntă cu următoarele probleme:

84.1. numărul insuficient de săli sportive raportate la numărul populaţiei;

84.2. scăderea numărului de săli sportive;

84.3. infrastructura sportivă destinată pentru organizarea şi desfăşurarea antrenamentelor şi competiţiilor sportive este învechită;

84.4. insuficienţa unei infrastructuri necesare pentru practicarea sportului în mediul rural;

84.5. lipsa grupurilor sanitare în sălile de sport din mediul rural;

84.6. lipsa ieşirilor de rezervă în majoritatea sălilor în caz de evacuare forţată;

84.7 lipsa truselor medicale şi a defibrilatoarelor;

84.8. lipsa condiţiilor adaptate în sălile sportive pentru sportivii cu deficienţe de vedere şi locomotorii;

84.9. lipsa acută a infrastructurii antidoping (staţii de control doping în cadrul spaţiilor sportive).

85. La nivel macro, sectorul se confruntă cu următoarele probleme:

85.1. lipsa bazinelor de nataţie în fiecare centru raional;

85.2. lipsa unui stadion naţional de fotbal;

85.3. lipsa stadioanelor moderne polivalente în fiecare centru raional;

85.4. lipsa pistelor pentru biciclişti în mediul urban;

85.5. lipsa unei arene naţionale de atletism conform standardelor internaţionale;

85.6. lipsa sălilor specializate de gimnastică;

85.7. numărul insuficient de zone sportive de agrement destinate tuturor, cum ar fi parcuri acvatice, piste de alergări şi jogging în zonele forestiere, mountain bike, rollerdrom, climbing, hipism etc.;

8) lipsa taberelor de vară în zonele ecologice destinate practicării activităţilor sportive de asanare şi fortificare a sănătăţii;

9) lipsa centrelor de pregătire a loturilor naţionale şi olimpice în zonele ecologice.

86. Consecinţe şi riscuri: în contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este binevenită finanţarea adecvată a sectorului. În caz contrar, o finanţare insuficientă poate duce la incapacitatea de întreţinere şi utilizare corespunzătoare a infrastructurii sportive şi la reducerea numărului de programe cu caracter sportiv pentru copii şi tineri. Reducerea nivelului de practicare activă a sportului sau încetarea activităţilor sportive poate afecta dezvoltarea fizică şi mentală a noilor generaţii, ducând la un stil de viaţă sedentar şi la obezitate crescută. Finanţarea insuficientă poate afecta procesul instructiv-educativ. Evident, consecinţele pot evidenţia performanţele scăzute în competiţiile internaţionale şi pot afecta numele ţării în sportul internaţional. Lipsa evenimentelor sportive de calitate şi a suportului pentru sportivi poate duce la scăderea interesului publicului pentru sport. Acest lucru poate afecta implicarea în activităţi fizice şi sportive, având un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei. Lipsa investiţiilor în sport poate afecta direct industria sportivă în ansamblu, inclusiv sectorul de turism sportiv, vânzările de echipamente şi alte afaceri legate de sport. Aceasta poate contribui la scăderea rezultatelor în domeniul economic. Finanţarea redusă poate duce la acces limitat privind facilităţile şi programele sportive destinate localităţilor slab dezvoltate. Astfel, inegalităţile pe plan social pot creşte, deoarece cei cu resurse financiare limitate vor avea mai puţin acces la beneficiile sportului. O finanţare insuficientă poate limita pregătirea sportivilor pentru participarea la Jocurile Olimpice şi la alte competiţii internaţionale majore, ceea ce ar reduce şansele de a obţine performanţe la nivel internaţional, obţinând medalii pentru prestigiul ţării.

Secţiunea a 10-a

Provocările sectorului

87. Obiectivul principal la nivel sectorial este dezvoltarea cadrului normativ adaptat la cerinţele sociale actuale şi armonizat la Agenda de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova, crearea politicilor pentru a asigura transparenţa şi corectitudinea în administrarea sportului.

88. Problema analizată a situaţiei din sector, bazată pe date de cercetare, a scos în evidenţă 10 provocări mari în privinţa dezvoltării sistemului de educaţie fizică şi sport:

88.1. infrastructură insuficientă: multe stadioane, săli de sport şi bazine de nataţie din Republica Moldova sunt în stare deplorabilă, ceea ce afectează capacitatea sportivilor de a se antrena în condiţii adecvate şi sigure;

88.2. finanţare limitată: bugetul alocat sectorului sportiv este limitat, ceea ce face dificilă investiţia în infrastructură modernă, programe de dezvoltare a tinerelor talente şi susţinerea sportivilor de performanţă;

88.3. lipsa investiţiilor private: sectorul privat nu investeşte suficient în sport, fie din lipsa interesului, fie din cauza legislaţiei fiscale care nu-i scuteşte cu nimic pe antreprenori, fie din cauza instabilităţii economice şi a incertitudinii situaţiei geopolitice din zonă;

88.4. deficitul general de cadre didactice de calificare înaltă (antrenori, profesori de educaţie fizică) şi manageriale, bine pregătite şi motivate (cu precădere, în rândul tinerilor absolvenţi cu studii pedagogice), şi diminuarea motivaţiei pentru cariera în domeniul sportului;

88.5. exodul sportivilor: lipsa oportunităţilor şi a infrastructurii adecvate îi determină pe mulţi sportivi talentaţi să îşi caute şansele în străinătate, ceea ce duce la pierderea potenţialului talent local;

88.6. existenţa problemelor sociale: anumite comunităţi se confruntă cu probleme sociale precum sărăcia şi lipsa accesului la educaţie şi servicii de sănătate, ceea ce face dificilă participarea acestor persoane la activităţi sportive;

88.7. corupţia şi managementul ineficient: corupţia din cadrul structurilor sportului şi managementul ineficient pot duce la distribuirea necorespunzătoare a resurselor financiare şi la lipsa transparenţei în procesul de selecţie a sportivilor şi a antrenorilor;

88.8. promovarea insuficientă: sportul nu este suficient de promovat în şcoli şi localităţi, ceea ce face dificilă atragerea tinerilor în activităţi sportive şi formarea unei culturi a sportului în societate;

88.9. lipsa unei metodologii de finanţare a şcolilor sportive duce la subfinanţarea unor instituţii sau la utilizarea ineficientă şi neexecutarea bugetului acordat de către alte instituţii;

88.10. incluziunea socială insuficient dezvoltată. Lipsa condiţiilor adaptate pentru sportivii cu deficienţe de vedere şi locomotorii. Această problemă persistă în toate sălile din ţară destinate activităţilor fizice. Se impune crearea condiţiilor optime pentru toate categoriile sociale ale populaţiei;

88.11. dopajul: lipsa programelor de educaţie şi formare în şcoli, colegii, universităţi şi în structuri sportive bazate pe promovarea valorilor şi spiritului olimpic, a eticii şi integrităţii în sport, necunoaşterea regulilor antidoping şi a substanţelor şi metodelor interzise duce la creşterea ratei încălcărilor reglementărilor antidoping.

III. VIZIUNE

89. Formarea şi formularea unei viziuni strategice asupra dezvoltării educaţiei fizice şi a sportului pe termen mediu şi lung sunt determinate de următorii factori:

89.1. racordarea la prevederile SND "Moldova Europeană 2030";

89.2. racordarea la prevederile PAG "Moldova prosperă, sigură, europeană".

90. Legislaţia privind domeniul educaţiei fizice şi sportului trebuie să fie clară, cuprinzătoare şi actualizată, pentru a reglementa toate aspectele relevante domeniului, inclusiv organizarea competiţiilor, stagiilor de pregătire, finanţarea, drepturile sportivilor şi responsabilităţile organizaţiilor sportive.

91. Viziunea strategică cu privire la dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului se va axa pe consolidarea dezvoltării sportului pentru toţi la toate nivelurile şi pentru toate categoriile de vârstă ale populaţiei, în acest fel se va atinge obiectivul strategic ca, până în anul 2030, 55 % din populaţie să practice sportul în scop de întreţinere şi asanativ. Totodată, se va îmbunătăţi şi cadrul normativ, iar ca rezultat, până în anul 2030, va fi diversificată finanţarea sportului de performanţă şi a sportului pentru toţi.

92. Viziunea strategică asupra dezvoltării educaţiei fizice şi a sportului pe termen mediu şi pe termen lung se axează pe obiectivele de dezvoltare durabilă ale SND "Moldova Europeană 2030".

93. Îmbunătăţirea/modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii sportive pentru practicarea exerciţiilor fizice şi a sportului, precum şi a centrelor de antrenament de înaltă performanţă pentru loturile naţionale, conform standardelor internaţionale până în anul 2030. Este necesară modernizarea spaţiilor deschise destinate activităţilor sportive (terenuri de sport) din instituţiile de învăţământ general, profesional tehnic şi superior, prin:

93.1. asigurarea accesului adecvat la infrastructura sportivă în comunităţi şi şcoli;

93.2. asigurarea accesului la infrastructura sportivă şi crearea condiţiilor adaptate pentru persoanele cu deficienţe locomotorii şi de vedere în sălile de sport şi în ariile destinate activităţilor sportive pentru toţi;

93.3. dezvoltarea centrelor de antrenament de înaltă performanţă pentru loturile naţionale;

93.4. alocarea resurselor în mod eficient pentru dezvoltarea sportului, reparaţii capitale şi investiţii capitale;

93.5. dotarea complexurilor sportive/terenurilor sportive de tip închis şi deschis cu defibrilatoare şi truse medicale.

94. Stimularea practicării activităţilor sportive în masă pentru un mod de viaţă sănătos şi promovarea valorilor olimpice şi antidoping (etică şi integritate) în rândul copiilor şi tinerilor prin programe şcolare şi extraşcolare. Pentru a îmbunătăţi starea de sănătate fizică şi mentală a populaţiei sunt necesare:

94.1. sporirea numărului de copii şi adulţi care practică activităţile sportive în vederea fortificării sănătăţii;

94.2. promovarea sportului în rândul copiilor şi tinerilor prin programe şcolare şi extraşcolare;

94.3. creşterea gradului de participare activă a persoanelor cu dizabilităţi la activităţi sportive cu caracter permanent;

94.4. promovarea unui stil de viaţă activ în rândul persoanelor vârstnice, prin practicarea educaţiei fizice şi sportului;

94.5. creşterea numărului de evenimente şi acţiuni cu caracter sportiv pentru toţi.

95. Dezvoltarea sportului de performanţă, elaborarea programelor de educaţie antidoping şi asigurarea instruirii sportivilor de performanţă. Îmbunătăţirea performanţelor sportive la nivel internaţional de către sportivii moldoveni prin:

95.1. dezvoltarea programelor de susţinere a sportivilor de performanţă şi a echipelor naţionale;

95.2. susţinerea financiară a federaţiilor sportive naţionale;

95.3. creşterea numărului sportivilor de performanţă care să înregistreze rezultate notorii;

95.4. promovarea unui număr mai mare de tinere talente prin organizarea acţiunilor de selectare.

96. Îmbunătăţirea procesului de formare continuă a cadrelor didactice în contextul realizării studiilor/cercetărilor în domeniul sportului, acreditarea de către Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare (în continuare – ANACEC) a programelor de educaţie, formare şi perfecţionare a ambasadorilor antidoping, a ofiţerilor de integritate în sport şi a ofiţerilor de control antidoping prin:

96.1. crearea şi desfăşurarea unui curs de formare continuă pentru cadrele didactice din domeniul educaţiei fizice în activitatea cu persoanele cu nevoi speciale/copii cu nevoi speciale (deficienţe fizice/mentale);

96.2. introducerea în curricula la toate treptele de învăţământ a cursului de acordare a primului ajutor medical de urgenţă în traumatisme sportive;

96.3. crearea şi desfăşurarea unui curs de acordare a primului ajutor medical pentru specialiştii din domeniul educaţiei fizice şi sportului în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport (persoană juridică absorbită)), organizat de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (în continuare – IGSU);

96.4. acreditarea de către ANACEC a programelor de perfecţionare a arbitrilor de categorie naţională organizate de asociaţiile şi federaţiile sportive naţionale;

96.5. acreditarea de către ANACEC a programelor de perfecţionare organizate de asociaţiile, federaţiile sportive naţionale şi/sau de alte instituţii acreditate pentru profesorii de educaţie fizică şi pentru antrenori.

97. Asigurarea calităţii procesului de finanţare, monitorizare şi evaluare a sectorului de educaţie fizică şi sport. Obiectivele generale şi specifice vor fi atinse, iar indicatorii de rezultat ai politicii publice vor fi măsurabili şi analizaţi pentru a evalua impactul politicilor. Toate acţiunile se vor derula conform planificării iniţiale, iar resursele alocate vor fi utilizate eficient şi în mod corespunzător, asigurând o implementare corectă şi sustenabilă a programelor:

97.1. eficientizarea cheltuielilor alocate din resursele bugetare, având la bază Regulamentul de finanţare a federaţiilor sportive naţionale şi crearea Metodologiei de finanţare pentru instituţiile publice extraşcolare;

97.2. monitorizarea implementării cu succes a curricula la probele de sport practicate;

97.3. instituţia responsabilă de monitorizare este Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin intermediul Direcţiei politici în domeniul sport;

97.4. subdiviziunile responsabile de colectare şi furnizare a datelor autorităţii publice centrale sunt autorităţile publice locale şi Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale.

98. Structurile sportive, de exemplu, federaţiile, cluburile şi asociaţiile sportive vor fi supuse unor reguli stricte privind transparenţa, responsabilitatea şi managementul. Acest lucru va implica adoptarea unor statute actualizate, care să asigure o conducere echitabilă şi eficientă prin:

98.1. elaborarea hotărârii Guvernului privind aprobarea conceptului şi regulamentului cu privire la funcţionarea sistemului informaţional al registrului sportiv. Organizaţiile sportive finanţate de la bugetul de stat vor prezenta rapoarte financiare detaliate, care vor fi plasate public în registrul sportiv;

98.2. implementarea procedurilor de acreditare prin intermediul ANACEC pentru organizaţiile sportive care doresc să presteze servicii de calitate, cum ar fi cursuri de formare pentru antrenori şi arbitri;

98.3. administrarea domeniului educaţiei fizice şi sportului în Republica Moldova trebuie să fie eficientă, transparentă şi orientată spre dezvoltarea durabilă şi incluzivă.

99. Administrarea domeniului educaţiei fizice şi sportului trebuie să îndeplinească următoarele principii:

99.1. transparenţă şi responsabilitate. Toate deciziile şi procesele administrative trebuie să fie transparente şi accesibile publicului. Administraţia trebuie să fie responsabilă faţă de cetăţeni şi să ofere rapoarte periodice privind progresele şi rezultatele în domeniul educaţiei fizice şi sportului;

99.2. dezvoltarea infrastructurii. Investiţii continue în infrastructura sportivă, inclusiv construirea şi întreţinerea terenurilor de sport, a sălilor de antrenament şi a facilităţilor de agrement. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii ar trebui să fie adaptate nevoilor locale şi să acopere toate regiunile ţării;

99.3. incluziunea şi diversitatea. Crearea programelor sportive incluzive pentru persoanele cu dizabilităţi, fete şi femei, minorităţi etnice şi alte grupuri marginalizate. Eliminarea barierelor stereotipice pentru persoanele de vârsta a treia pentru participarea la activităţi sportive;

99.4. educaţie şi conştientizare. Dezvoltarea programelor de conştientizare pentru a educa populaţia cu privire la beneficiile sportului şi ale unui stil de viaţă activ şi sănătos. Colaborarea cu şcolile, universităţile, mediul de afaceri şi mass-media pentru a promova aceste mesaje în comunităţi;

99.5. cooperare internaţională. Colaborarea cu organizaţiile internaţionale şi guvernele altor state pentru a împărtăşi experienţă şi pentru a accesa fonduri şi expertize suplimentare. Participarea activă la competiţii şi evenimente de rang internaţional pentru a promova sportul moldovenesc şi a stabili legături strânse cu alte comunităţi sportive ale altor state;

99.6. evaluare şi adaptare constantă. Implementarea unui sistem de evaluare continuă a programelor şi a politicilor, cu ajustarea lor în funcţie de rezultatele obţinute şi de nevoile societăţii. Colectarea feedbackurilor pentru îmbunătăţirea programelor existente;

99.7. etică şi integritate. Contrasemnarea acordurilor anuale cu Agenţia Naţională Antidoping (în continuare – ANAD) şi respectarea reglementărilor antidoping în cadrul activităţilor. Asigurarea unui mediu fără dopaj, bazat pe valorile olimpismului, fairplayului şi integrităţii sportive.

IV. OBIECTIVELE STRATEGICE, OBIECTIVELE

GENERALE ŞI DIRECŢIILE PRIORITARE DE ACŢIUNE

Secţiunea 1

Modernizarea infrastructurii sportive

Obiectivul general 1. Îmbunătăţirea/modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii sportive pentru practicarea exerciţiului fizic şi sportului până în anul 2030

100. Conform PAG "Moldova prosperă, sigură, europeană", una dintre acţiunile prioritare este dezvoltarea oportunităţilor de creare a parteneriatelor publice-private pentru atragerea fondurilor necesare pentru dezvoltarea bazelor sportive la nivel local şi naţional.

Direcţiile prioritare de acţiune:

100.1. construcţia/reabilitarea sălilor polivalente (inclusiv cu bazin de nataţie de 25 m), cu arenă multifuncţională pentru desfăşurarea diferitelor activităţi (şi altele decât cele sportive) în regiunile-cheie ale ţării (Chişinău, Cahul, Bălţi, Ungheni, Soroca);

100.2. construcţia unei arene naţionale de fotbal (parteneriat public-privat) cu capacitatea minimă de 30 000 de locuri;

100.3. reabilitarea/construcţia stadioanelor centrale de fotbal din centrele raionale (stadioane multifuncţionale (pentru utilizarea şi pentru practicarea altor probe de sport), tribune cu minimum 500 de locuri şi alte facilităţi)), care vor corespunde standardelor Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal pentru găzduirea meciurilor din campionatul naţional;

100.4. crearea condiţiilor adaptate în infrastructura existentă pentru sportivii cu dizabilităţi;

100.5. asamblarea şi amenajarea în cadrul centrelor polivalente a staţiilor de control doping, conform standardelor Agenţiei Mondiale Antidoping;

100.6. dotarea complexurilor sportive/terenurilor sportive de tip închis şi deschis cu defibrilatoare şi truse medicale.

101. Promovarea sportului pentru toţi este un domeniu de activitate umană care prezintă un grad înalt de interes pentru toate categoriile de populaţie, indiferent de nivelul biomotric al acestora, şi care asigură posibilitatea de autoinfluenţare fizică şi psihică, starea de sănătate în acelaşi timp cu satisfacerea nevoilor de mişcare şi participare la viaţa socială (integrare în mediu, exercitarea responsabilităţii etc.), a nevoilor de comunicare şi de exprimare. Sportul pentru toţi reprezintă un instrument prin care autorităţile administraţiei publice locale pot sprijini direct îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin valorificarea atractivităţii sociale a activităţilor fizice şi a imaginii pozitive de care se bucură.

102. Factorii strategici-cheie au două caracteristici: influenţa pe termen lung şi maniera structurală de a evolua în domeniul sportului pentru toţi. Capacitatea de a identifica aceşti factori este foarte importantă pentru a înţelege principalele provocări strategice şi pentru a nu canaliza eforturile organizaţiei în zone irelevante.

103. Actualmente, în sectorul asociativ al sportului se realizează activităţi majore, care necesită extindere pentru promovarea ulterioară a sportului pentru toţi, şi anume:

103.1. festivalul "Jocurile de mişcări" (la nivel republican), organizat de către Federaţia Sportului Şcolar;

103.2. festivalul "Starturi vesele" (la nivel republican), organizat anual de către A.O. "Clipa siderală";

103.3. campionatul la fotbal "Cupa Guvernului" între elevi şi "Speranţa" între eleve (la nivel republican), organizat de către Federaţia Moldovenească de Fotbal;

103.4. săptămâna Europeană a Sportului (la nivel republican);

103.5. maratonul din Chişinău (la nivel republican);

103.6. Ziua sportivului şi a Mişcării Olimpice (la nivel republican);

103.7. festivalul olimpic "Eco Fest".

Secţiunea a 2-a

Dezvoltarea sportului pentru toţi

Obiectivul general 2. Stimularea practicării activităţilor sportive în masă pentru un mod de viaţă sănătos

104. Direcţiile prioritare de acţiune:

104.1. dezvoltarea sportului pentru toţi prin extinderea acţiunilor sportive la toate nivelurile şi pentru toate categoriile de vârstă (autoritatea publică centrală, autorităţile publice locale);

104.2. încheierea acordurilor de parteneriat dintre instituţiile din ţară şi din străinătate pentru realizarea în comun a unor activităţi cu caracter sportiv-educativ. Stimularea practicării sportului la locul de muncă;

104.3. crearea şi implementarea registrului naţional de monitorizare a potenţialului biomotric al elevilor din instituţiile de învăţământ de toate nivelurile ca instrument de diagnoză a stării de sănătate şi de prognosticare a acesteia;

104.4. implementarea campaniilor de informare şi marketing privind conştietizarea beneficiilor activităţii fizice şi a sportului pentru sănătate pe tot parcursul vieţii.

105. Sportul de performanţă în Republica Moldova este un domeniu de mândrie naţională şi un sector în care statul investeşte eforturi considerabile pentru a promova excelenţa şi competitivitatea la nivel internaţional. Cu toate că este o ţară mică, Republica Moldova are numeroşi sportivi talentaţi şi dedicaţi, care reuşesc să obţină performanţe remarcabile în diverse discipline sportive. Luând în considerare infrastructura sportivă şi resursele financiare limitate în comparaţie cu alte ţări din vecinătate, remarcăm faptul că sportivii moldoveni demonstrează o determinare impresionantă, obţinând medalii şi titluri la competiţii internaţionale. Guvernul susţine dezvoltarea sportului de performanţă prin acordarea de burse, premierea şi acordarea indemnizaţiilor viagere sportivilor de performanţă şi antrenorilor acestora.

106. Cu toate acestea, mai există provocări în calea dezvoltării sportului de performanţă în Republica Moldova, cum ar fi:

106.1. lipsa infrastructurii moderne;

106.2. finanţarea insuficientă şi exodul sportivilor talentaţi în căutarea unor oportunităţi mai bune în străinătate;

106.3. insuficienţa programelor educative şi de prevenire a dopajului în sport.

107. În pofida acestor fapte, Republica Moldova continuă să crească şi să inspire viitoare generaţii de sportivi.

Secţiunea a 3-a

Sportul de performanţă

Obiectivul general 3. Dezvoltarea sportului de performanţă

108. Direcţiile prioritare de acţiune:

108.1. înfiinţarea cabinetelor medicale moderne de recuperare în cadrul centrelor de pregătire a loturilor naţionale, prin cooperare cu ANAD şi Centrul Naţional de Medicină Sportivă "AtletMED", unde vor avea acces toţi sportivii de performanţă, în baza unui certificat eliberat de federaţia sportivă de profil, care să confirme că sportivul este membru al lotului naţional;

108.2. crearea din Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale a unui centru unic de susţinere a loturilor naţionale cu vitamine, suplimente nutritive şi preparate medicamentoase, prin cooperare strategică cu ANAD;

108.3. crearea din Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale a unui centru unic de susţinere a loturilor naţionale cu echipament necesar pentru reprezentarea ţării la competiţiile internaţionale;

108.4. crearea sistemului de asigurare medicală specială a sportivilor de performanţă;

108.5. calcularea stagiului de cotizare pentru sportivii de performanţă pe perioada beneficierii de burse lunare;

108.6. motivarea viitorilor medici în selectarea programelor de rezidenţiat în domeniul medicinei sportive, reabilitării sportive, pentru asigurarea cu specialişti a cluburilor şi a loturilor locale, regionale şi republicane de sportivi;

108.7. majorarea susţinerii financiare pentru federaţiile sportive naţionale care ocupă un loc şi un rol important în dezvoltarea sportului de performanţă.

109. Pregătirea profesională a cadrelor didactice în domeniul educaţiei fizice şi sportului din Republica Moldova este realizată prin programele acreditate de către ANACEC în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport (persoană juridică absorbită)).

Secţiunea a 4-a

Formarea continuă a cadrelor didactice

în domeniul sportului

Obiectivul general 4. Îmbunătăţirea procesului de formare continuă a cadrelor didactice

110. Direcţiile prioritare de acţiune:

110.1. crearea şi desfăşurarea unui curs de formare continuă pentru cadrele didactice din domeniul educaţiei fizice, în activitatea cu persoanele cu nevoi speciale/copii cu nevoi speciale (deficienţe fizice/mentale);

110.2. crearea şi desfăşurarea unui curs de acordare a primului ajutor medical pentru specialiştii din domeniul educaţiei fizice şi sportului în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport (persoană juridică absorbită));

110.3. acreditarea de către ANACEC a programelor de perfecţionare a arbitrilor de categorie naţională, organizate de asociaţiile şi federaţiile sportive naţionale;

110.4. acreditarea de către ANACEC a programelor de perfecţionare organizate de asociaţiile, federaţiile sportive naţionale sau/şi alte instituţii acreditate pentru profesorii de educaţie fizică şi pentru antrenori;

110.5. acreditarea de către ANACEC a programelor de educaţie, formare şi perfecţionare a ambasadorilor antidoping, a ofiţerilor de integritate în sport şi a ofiţerilor de control doping.

111. Monitorizarea şi evaluarea diferitelor procese din domeniul sportului sunt o serie de acţiuni care asigură transparenţa şi corectitudinea resurselor financiare utilizate, dar şi respectarea procesului instructiv-educativ şi a finalităţilor educaţionale. Dezvoltarea unui cadru simplu de monitorizare va oferi date cantitative cu privire la progresul implementării. Evaluarea în domeniul educaţiei fizice şi sportului reprezintă o sarcină complexă, care implică analiza atentă a multiplelor aspecte care influenţează eficacitatea politicilor implementate.

Secţiunea a 5-a

Monitorizarea şi evaluarea sectorului

de educaţie fizică şi sport

Obiectivul general 5. Asigurarea calităţii procesului de finanţare, monitorizare şi evaluare a sectorului de educaţie fizică şi sport

112. Direcţiile prioritare de acţiune:

112.1. eficientizarea cheltuielilor bugetului alocat, având la bază Regulamentul privind aprobarea mecanismului de finanţare conform criteriilor distincte ale federaţiilor sportive naţionale şi crearea Metodologiei de finanţare pentru instituţiile publice extraşcolare;

112.2. monitorizarea implementării cu succes a curricula la probele de sport practicate (responsabilă de monitorizare este Direcţia politici în domeniul sport, Ministerul Educaţiei şi Cercetării);

112.3. subdiviziunile responsabile de colectare şi furnizare a datelor autorităţii publice centrale sunt autorităţile publice locale şi Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale.

113. Sursele şi instrumentele de colectare:

113.1. surse interne: BNS furnizează datele demografice. În rapoartele şcolilor şi ale cluburilor sportive se oferă informaţii detaliate despre implicarea copiilor şi a adulţilor în activităţile sportive;

113.2. surse externe: studii de cercetare realizate de instituţiile de specialitate, de federaţiile internaţionale sportive, de Comitetul Internaţional Olimpic şi de alte organizaţii sportive internaţionale.

114. Instrumente de colectare: chestionare pentru elevi, părinţi şi profesori pentru evaluarea implicării în activităţile cu caracter sportiv; interviuri structurate cu antrenorii şi sportivii; studii pe grupuri-ţintă pentru evaluarea percepţiei publicului.

115. Datele sunt colectate anual pentru a permite o comparaţie în timp şi pentru a observa tendinţele de implicare în activităţile cu caracter sportiv.

116. În plus, faţă de colectarea anuală se efectuează evaluări semestriale pentru monitorizarea impactului programelor sportive şi pentru a face ajustări în consecinţă.

117. Toate datele colectate se publică pe platforma informaţională "Registrul sportiv", astfel fiind asigurată transparenţa şi accesibilitatea la datele relevante domeniului sportului.

118. Evaluarea implementării politicii în domeniul sportului va implica o abordare multidimensională, începând cu stabilirea obiectivelor generale şi specifice planificate. Indicatorii de rezultat ai politicii publice şi de impact vor fi meticulos stabiliţi, pentru a cuantifica progresele şi realizările în cadrul programelor de educaţie fizică şi sport.

V. IMPACTUL

119. SD "Sport 2030" îşi propune un impact atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Se impune o reconceptualizare a sistemului sportului, dar şi o reconstrucţie a infrastructurii sportive în întreaga ţară.

120. Dezvoltarea domeniului sportului va contribui la reducerea sărăciei prin cultivarea abilităţilor specifice şi la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei. Aceasta va reduce costurile pentru ajutorul de şomaj şi alte plăţi sociale şi va stimula eficienţa cercetărilor, invenţiilor şi inovaţiilor, rezultatul fiind creşterea eficacităţii. Astfel, investiţia în dezvoltarea sportului va genera o creştere economică de calitate şi sustenabilă.

121. Prin majorarea numărului celor care vor practica sportul ca profesie sau ca pasiune va fi promovat un mod sănătos de viaţă, astfel încât să fie majorată speranţa de viaţă sănătoasă, se va reduce rata criminalităţii şi se va îmbunătăţi nivelul de prosperitate şi împlinire. De asemenea, este important faptul că, odată cu creşterea accesului la infrastructura de calitate pentru toţi oamenii, se vor schimba atitudinile, relaţiile sociale se vor îmbunătăţi, administraţia publică va fi mai responsabilă şi mai receptivă, iar generaţii întregi vor fi pregătite pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a ţării.

VI. INDICATORI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Tabel

Indicatori de monitorizare şi evaluare

VII. RISCURI DE IMPLEMENTARE

122. Implementarea eficientă a SD "Sport 2030" presupune crearea unor condiţii şi oportunităţi:

122.1. existenţa voinţei politice la diferite niveluri privind asigurarea implementării SD "Sport 2030", fiind drept prioritate naţională;

122.2. asigurarea financiară, metodologică, logistică etc. a implementării SD "Sport 2030";

122.3. elaborarea unui plan de acţiuni realist şi coerent de realizare a obiectivelor SD "Sport 2030";

122.4. elaborarea strategiilor şi a programelor de dezvoltare a educaţiei fizice şi a sportului la nivel local şi instituţional, corelate cu SD "Sport 2030";

122.5. formarea resurselor umane, a experţilor şi organizarea consultărilor privind implementarea SD "Sport 2030".

123. Conceptul de implementare a SD "Sport 2030" trebuie să se axeze pe câteva principii determinante:

123.1. principiul planificării operaţionale, coerente pentru toate direcţiile strategice de acţiuni;

123.2. principiul pregătirii şi motivării resurselor umane pentru acceptarea şi promovarea schimbărilor;

123.3. principiul respectării politicilor financiare privind realizarea obiectivelor generale şi specifice;

123.4. principiul respectării angajamentelor naţionale şi internaţionale;

123.5. principiul responsabilităţii factorilor implicaţi în realizarea SD "Sport 2030".

124. Implementarea SD "Sport 2030" presupune valorificarea următoarelor mecanisme:

124.1. programul şi planul de acţiuni pentru implementarea SD "Sport 2030";

124.2. programul şi planul de acţiuni pentru implementarea SD "Sport 2030" la nivel local şi instituţional;

124.3. operarea modificărilor în Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, în alte documente de politici educaţionale;

124.4. elaborarea şi aprobarea unei noi legi cu privire la educaţia fizică şi sport şi abrogarea Legii nr.330/1999 cu privire la cultura fizică şi sport;

124.5. corelarea implementării SD "Sport 2030" cu implementarea strategiilor în alte sectoare ale economiei naţionale;

124.6. formarea resurselor umane privind implementarea SD "Sport 2030";

124.7. finanţarea adecvată a implementării SND "Sport 2030";

124.8. elaborarea planurilor de activităţi ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ale organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului.

Totodată, implementarea SD "Sport 2030" este expusă următoarelor riscuri:

-

125. Măsurile de prevenire şi contracarare a riscurilor de implementare a SD "Sport 2030" sunt următoarele:

125.1. corelarea continuă a volumului de finanţare a implementării SD "Sport 2030" cu nivelul de inflaţie, cu dinamica dezvoltării socioeconomice a ţării şi cu apariţia unor noi provocări şi noi probleme;

125.2. organizarea periodică a dezbaterilor privind rezultatele implementării SD "Sport 2030" la diferite niveluri şi introducerea unor schimbări/modificări în strategie şi/sau în modul de implementare a acesteia;

125.3. organizarea permanentă a formării resurselor umane implicate în implementarea SD "Sport 2030";

125.4. gestionarea continuă a proceselor de elaborare şi implementare a planurilor locale şi instituţionale de dezvoltare a sportului, concepute în baza SD "Sport 2030";

125.5. asigurarea cadrului normativ şi metodologic de implementare a SD "Sport 2030".

126. În acest context, Guvernul va întreprinde toate măsurile şi eforturile privind crearea condiţiilor optime de implementare a SD "Sport 2030" şi reducerea riscurilor respective.

VIII. AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE

DE IMPLEMENTAREA SD "SPORT 2030"

127. SD "Sport 2030" va fi aprobată de către Guvern. Responsabilitatea primară pentru monitorizarea şi implementarea SD "Sport 2030" îi revine Ministerului Educaţiei şi Cercetării, precum şi autorităţilor/ministerelor de ramură: Agenţiei Naţionale Antidoping, Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Finanţelor, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, ministerelor care au în subordine instituţii de învăţământ, Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv, Comitetului Paralimpic din Republica Moldova şi altor structuri sportive naţionale.

128. În scopul implementării obiectivelor SD "Sport 2030", anual, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, precum şi ministerele de ramură vor planifica mijloace financiare în bugetele instituţionale în conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile în domeniile de implicare. Planificarea mijloacelor financiare pe termen mediu se va realiza prin Cadrul bugetar pe termen mediu. Utilizarea resurselor umane şi bugetare necesare pentru implementarea obiectivelor SD "Sport 2030" va fi din contul statelor-limită de personal şi al programelor bugetare aprobate.

129. La nivel local, responsabilitatea implementării SD "Sport 2030" îi revine organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului, autorităţilor administraţiei publice locale şi instituţiilor de învăţământ.

IX. PROCEDURI DE RAPORTARE

130. Pentru asigurarea unei monitorizări eficiente şi obiective, BNS, împreună cu alţi producători de statistici oficiale, deţinători de date administrative, şi organele locale de specialitate în domeniul învăţământului, împreună cu instituţiile de învăţământ, vor colabora la colectarea datelor conform criteriilor prestabilite.

131. Având în vedere dinamica schimbărilor la nivel internaţional şi naţional şi orizontul de timp pe termen lung al SD "Sport 2030", valorile de referinţă vor fi periodice şi actualizate pe întreaga durată a implementării acesteia. Astfel, scenariile şi strategiile de dezvoltare a educaţiei fizice şi sportului pe termen lung vor fi revizuite.

132. Pentru a obţine o imagine cuprinzătoare şi detaliată a progresului, pe lângă metodele tradiţionale de acumulare şi colectare a datelor statistice, se vor utiliza şi metode calitative de colectare şi prelucrare a datelor privind dezvoltarea sportului. Monitorizarea şi evaluarea SD "Sport 2030" vor fi realizate din două perspective distincte: expertiza internă şi expertiza externă. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va asigura toate condiţiile necesare pentru aceste procese, incluzând reglementări şi metodologii.

133. Pe parcursul implementării SD "Sport 2030" vor fi realizate următoarele acţiuni de monitorizare şi evaluare:

133.1. monitorizarea anuală a implementării SD "Sport 2030", raportul de progres fiind inclus în raportul anual al Ministerului Educaţiei şi Cercetării;

133.2. monitorizarea şi evaluarea intermediară privind implementarea SD "Sport 2030", care se va realiza în semestrul I al anului 2027;

133.3. monitorizarea şi evaluarea finală privind implementarea SD "Sport 2030", care se va realiza în semestrul I al anului 2031.

134. Întregul proces de implementare a SD "Sport 2030" va fi evaluat în două etape distincte: evaluarea intermediară (2024-2026) şi evaluarea finală (2027-2030). La finalul primei etape, se va elabora un raport de evaluare intermediară, iar la finalul celei de-a doua etape – un raport final privind rezultatele implementării SD "Sport 2030" şi impactul asupra sistemului de educaţie fizică şi sport.

135. Rapoartele de monitorizare şi evaluare vor fi elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pe baza informaţiilor furnizate de federaţiile sportive naţionale, de organele locale de specialitate în domeniul învăţământului şi de instituţiile sportive extraşcolare, inclusiv pe baza datelor obţinute prin colaborarea cu experţi naţionali şi internaţionali. Aceste rapoarte vor fi plasate pe site-ul web oficial al Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi vor fi prezentate Guvernului în scop informativ.

136. Pentru a asigura o evaluare comprehensivă, informaţiile vor fi colectate la nivel instituţional şi raional/municipal, utilizând un sistem de indicatori. Aceste informaţii vor fi prelucrate în cadrul proiectelor ştiinţifice şi de grupuri temporare de experţi, create de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în acest scop. Prin aceste eforturi comune, Republica Moldova va urmări cu atenţie şi responsabilitate progresul şi impactul implementării SD "Sport 2030" pentru a asigura o dezvoltare de calitate a domeniului educaţiei fizice şi sportului pentru toţi cetăţenii săi.