Hotărâre nr. 495 din 10.07.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului de promovare

 a economiei verzi şi circulare în Republica

Moldova pentru perioada 2024-2028

nr. 495  din  10.07.2024

 (în vigoare 02.09.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 332-335 art. 664 din 02.08.2024

* * *

În temeiul art.4 lit.i), art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de promovare a economiei verzi şi circulare în Republica Moldova pentru perioada 2024-2028 (se anexează).

2. Autorităţile şi instituţiile publice responsabile de implementarea prevederilor Programului vor prezenta anual, până la data de 1 martie, Ministerului Mediului informaţia privind progresul înregistrat la executarea indicatorilor prevăzuţi în Programul menţionat.

3. Ministerul Mediului va prezenta Guvernului:

1) raportul de evaluare intermediară privind implementarea Programului nominalizat, până la data de 31 iulie a anului 2027;

2) raportul de evaluare finală privind implementarea Programului numit, până la data de 31 iulie a anului 2029.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.495/2024

PROGRAM

de promovare a economiei verzi şi circulare

în Republica Moldova pentru perioada 2024-2028

I. INTRODUCERE

1. Programul de promovare a economiei verzi şi circulare pentru perioada 2024-2028 (în continuare – Program) analizează provocările majore de mediu generate de economie şi propune un plan de acţiuni naţional pe termen mediu, conceput pentru a consolida şi a asigura coerenţa acţiunilor în cadrul tranziţiei Republicii Moldova spre o economie verde şi circulară.

2. Scopul prezentului Program este de a crea un mediu propice dezvoltării durabile, în armonie cu dezvoltarea economică şi bunăstarea socială, generarea prosperităţii economice, îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor şi asigurarea conservării mediului înconjurător pentru generaţiile viitoare, prin promovarea şi implementarea principiilor economiei verzi şi adoptarea conceptelor economiei circulare în Republica Moldova.

3. În sensul prezentului Program se definesc următoarele noţiuni principale:

3.1. economie verde – model economic orientat spre îmbunătăţirea bunăstării oamenilor şi promovarea echităţii sociale, simultan cu minimizarea riscurilor şi a impactului asupra mediului. Această abordare se distinge prin caracteristicile sale definitorii, incluzând emisii reduse de carbon, eficienţă în utilizarea resurselor şi accent pe incluziunea socială;

3.2. economie circulară – model economic inovator, care are drept obiectiv eliminarea deşeurilor şi a poluării încă din faza de proiectare, orientându-se spre promovarea circulaţiei continue a produselor şi a materialelor la cel mai înalt nivel de valoare. Acest concept presupune nu doar reducerea la minimum a deşeurilor, ci şi regenerarea resurselor naturale într-un ciclu sustenabil şi eficient. Într-un sistem circular, produsele sunt concepute să fie durabile, uşor de reparat, reutilizabile şi reciclabile, facilitând astfel menţinerea valorii lor pe termen lung şi minimizarea impactului asupra mediului;

3.3. eficientizarea resurselor şi producerea mai pură (RECP) – aplicarea continuă a strategiilor de prevenire a impactului asupra mediului la nivelul proceselor, produselor şi serviciilor, în scopul de a creşte eficienţa şi de a reduce riscurile asupra oamenilor şi mediului;

3.4. decarbonizare – procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin reducerea intensităţii carbonului şi a cantităţii de emisii provenite din arderea combustibililor fosili;

3.5. tranziţia spre o economie verde şi circulară – trecerea de la un model economic poluant, bazat pe consumul intensiv de combustibili fosili şi alte resurse naturale neregenerabile, la o economie nepoluantă, care utilizează resursele naturale într-un mod durabil şi circular. Acest proces implică dezvoltarea tehnologiilor şi a practicilor orientate spre reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea surselor de energie regenerabilă, sporirea eficienţei energetice şi utilizarea eficientă a resurselor, inclusiv prin diminuarea şi valorificarea deşeurilor;

3.6. achiziţii publice verzi/ durabile – achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări care respectă criteriile de mediu, sociale şi economice specifice, luând în calcul performanţele legate de ciclul de viaţă şi sustenabilitatea procesului de producţie, a produsului şi a serviciului;

3.7. lucrări verzi – lucrări de construcţie, renovare sau reabilitare care respectă criterii de performanţă energetică şi ambientală ridicate, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi la conservarea resurselor naturale;

3.8. bioeconomie circulară – reprezintă un model economic care utilizează resursele biologice în mod durabil, reducând la minimum deşeurile şi emisiile, valorificând biomasa şi promovând reciclarea;

3.9. economie albastră – ramură a economiei care se bazează pe resursele marine şi acvatice, care include pescuitul durabil, acvacultura, turismul maritim şi biotehnologiile marine;

3.10. transport multimodal – transportul de mărfuri sau persoane care utilizează mai multe moduri de transport (rutier, feroviar, maritim) pentru a optimiza eficienţa şi a reduce impactul asupra mediului;

3.11. cheltuieli bugetare verzi – cheltuieli publice dedicate proiectelor şi programelor care contribuie la protecţia mediului, combaterea schimbărilor climatice şi promovarea dezvoltării durabile;

3.12. afaceri verzi – afaceri care operează în mod durabil, respectând criterii de mediu, sociale şi economice specifice şi contribuind la o economie verde;

3.13. locuri de muncă verzi – locuri de muncă create în sectoare economice care contribuie la protecţia mediului, combaterea schimbărilor climatice şi promovarea dezvoltării durabile;

3.14. produse şi servicii ecosistemice – varietate largă de produse (hrană, apă, biomasă şi lemnul sau alţi combustibili) şi servicii oferite omenirii de ecosistemele de pe glob (formarea solului, polenizare, reciclarea naturală a deşeurilor, alimentarea cu apă, purificarea aerului, mecanismele de reglare naturală etc.).

Secţiunea 1

Contextul global şi regional

4. Ultimele decenii au fost marcate de provocări semnificative, inclusiv de schimbări climatice, reducerea alarmantă a biodiversităţii, gestionarea resurselor naturale, inegalităţile crescânde, tensiunile politice şi instabilitatea financiară. Cu perspectivele creşterii populaţiei mondiale şi a nivelului de trai, aceste provocări se preconizează că vor persista şi se pot amplifica dacă nu se iau măsuri adecvate. Majoritatea economiilor naţionale încurajează consumerismul, afectând mediul şi epuizând resursele naturale. Procesele de extracţie, prelucrare şi eliminare a materialelor au un impact semnificativ asupra mediului, inclusiv creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră care pun în pericol obiectivele de mediu. Pentru a rezolva aceste probleme, este necesară o tranziţie spre modele de afaceri circulare, care să reducă consumul de resurse şi să minimizeze impactul asupra mediului. În această direcţie, dezvoltarea durabilă a devenit un pilon central atât pentru UE, cât şi pentru cooperarea internaţională la nivel regional şi naţional.

5. Importanţa economiei verzi şi circulare rezidă în contribuţia ei semnificativă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a altor forme de poluare, ceea ce conduce la protejarea mediului înconjurător şi la asigurarea unui viitor durabil pentru generaţiile viitoare. De asemenea, economia verde şi circulară vizează reducerea sărăciei şi a şomajului, generând noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă în sectoare precum energia regenerabilă, reciclarea deşeurilor şi dezvoltarea altor servicii esenţiale în zonele rurale.

6. Aceste abordări contribuie la îmbunătăţirea rezilienţei economiei naţionale şi la creşterea securităţii energetice prin reducerea dependenţei de sursele de energie fosilă şi promovarea utilizării surselor de energie regenerabilă. Mai mult decât atât, economia circulară poate reduce dependenţa de resursele naturale limitate şi poate contribui la reducerea costurilor de producţie prin utilizarea mai eficientă a materiilor şi a resurselor.

7. Acordul de la Paris, semnat în 2015 în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbările climatice, ratificat prin Legea nr.78/2017, urmăreşte limitarea creşterii temperaturii globale sub 2℃ faţă de nivelurile preindustriale şi încurajarea eforturilor pentru limitarea la 1,5℃. Începând cu 2020, ţările Parteneriatului Estic şi-au revizuit Contribuţiile Naţionale Determinate (NDC-uri), pentru a alinia obiectivele lor la agendele globale, inclusiv la angajamentele stabilite în Acordul de la Paris. În acest context, Republica Moldova şi-a stabilit drept obiectiv reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor totale naţionale de GES nete cu nu mai puţin de 70%, comparativ cu nivelul anului 1990. Cu sprijinul extern, mai multe ţări au elaborat aceste obiective prin programe precum "Uniunea Europeană pentru climă" (EU4Climate) sau cu suportul agenţiilor ONU. Cu toate acestea, rezultatele Conferinţei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, ediţia a 26-a (COP26), care a avut loc la 1 noiembrie 2021 la Glasgow, Marea Britanie, nu au reflectat în totalitate potenţialul Parteneriatului Estic în abordarea problemelor climatice. În acest sens, ţările mai puţin dezvoltate ar putea fi nevoite să ajusteze creşterea industrială pentru a îmbunătăţi eficienţa resurselor şi a reduce emisiile, în special în sectorul energetic, care este caracterizat de dependenţa de aprovizionare din Federaţia Rusă şi utilizarea predominantă a surselor cu emisii mari, cum ar fi cărbunele, produsele petroliere şi gazele naturale. Astfel, tranziţia spre o economie verde a ţărilor Parteneriatului Estic reprezintă o provocare semnificativă, ce necesită investiţii considerabile în modele de afaceri şi tehnologii verzi, inclusiv în vederea gestionării mai eficiente a resurselor, ale căror rezultate nu vor aduce întotdeauna beneficii imediate.

8. Obiectivele globale de Dezvoltare Durabilă (ODD), reflectate la nivel naţional în Agenda de dezvoltare durabilă 2030, reprezintă un cadru esenţial pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, în armonie cu mediul înconjurător, şi pentru un viitor durabil. Dezvoltarea durabilă urmăreşte decuplarea creşterii economice de degradarea mediului şi reducerea inegalităţilor sociale. În promovarea economiei verzi şi circulare, ODD-urile relevante pentru Republica Moldova sunt:

ODD 3. Sănătate şi bunăstare. Economia verde contribuie la un mediu curat şi sănătos, reduce riscurile pentru sănătate asociate poluării şi schimbărilor climatice şi generează locuri de muncă în sectoarele energeticii regenerabile şi a protecţiei mediului.

ODD 7. Energie curată şi accesibilă. Economia verde promovează tranziţia spre surse regenerabile de energie, contribuie la furnizarea de energie curată şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

ODD 8. Muncă decentă şi creştere economică. Economia circulară generează locuri de muncă în domeniile reciclării şi reutilizării, susţine creşterea economică durabilă şi incluziunea socială.

ODD 9. Industrie, inovare şi infrastructură. Economia circulară încurajează inovaţia în procesele de producţie şi infrastructură durabilă.

ODD 11. Oraşe şi comunităţi durabile. Economia verde şi circulară contribuie la dezvoltarea urbană sustenabilă prin promovarea transportului public ecologic şi a eficienţei energetice în clădiri.

ODD 12. Consum şi producţie durabilă. Economia circulară promovează modele de producţie şi consum sustenabil, minimizând deşeurile şi promovând reciclarea.

ODD 13. Acţiune climatică. Economia verde contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea surselor regenerabile de energie şi promovarea practicilor agricole sustenabile.

ODD 14. Viaţa acvatică şi ODD 15: Viaţa terestră: Economia circulară şi dezvoltarea durabilă a activităţilor agricole contribuie la conservarea biodiversităţii şi a ecosistemelor marine şi terestre.

ODD 16. Pace, justiţie şi instituţii puternice. O economie verde necesită instituţii interdisciplinare pentru implementarea cu succes, încorporând ştiinţa, economia şi cunoştinţele locale.

ODD 17. Parteneriate pentru implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Implementarea economiei verzi şi circulare necesită colaborare între Guvern, sectorul privat şi societatea civilă.

9. Obţinerea statutului de ţară candidat pentru aderarea la UE, în iunie 2022, a deschis noi oportunităţi pentru Republica Moldova, inclusiv accesul la piaţa UE pentru producătorii locali, sprijin pentru reformele-cheie, atragerea investiţiilor străine directe şi participarea la programe europene. În acest context, este esenţial să se transpună şi să se implementeze întregul acquis comunitar prin elaborarea de politici publice aliniate la obiectivele Pactului verde european şi a altor strategii care vizează protecţia mediului şi dezvoltarea economiei verzi şi circulare.

10. Pactul verde european, lansat de Comisia Europeană în decembrie 2019, este un cadru amplu de iniţiative şi politici menite să conducă UE spre o economie modernă, competitivă şi durabilă. Acesta este structurat în jurul a opt elemente-cheie şi îşi propune să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Printre obiectivele Pactului verde european se numără creşterea ambiţiei UE în materie de climă pentru 2030 şi 2050, furnizarea de energie curată şi sigură, mobilizarea industriei pentru o economie curată şi circulară, construirea şi renovarea eficientă din punct de vedere energetic, accelerarea tranziţiei spre mobilitatea durabilă şi inteligentă, promovarea unui sistem alimentar sănătos şi prietenos cu mediul, conservarea şi restaurarea ecosistemelor şi a biodiversităţii, precum şi aspiraţia spre un mediu fără toxine. Pactul verde european a devenit un pilon central pentru dezvoltarea durabilă în UE, asigurând că obiectivele de mediu sunt integrate în toate sectoarele. Aderarea la acest cadru poate reprezenta pentru Republica Moldova un moment de cotitură spre o dezvoltare mai durabilă şi un viitor prosper, aliniat cu valorile şi angajamentele UE şi ale comunităţii internaţionale, contribuind astfel la realizarea obiectivelor de neutralitate climatică şi decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor.

11. În perioada 2020-2023, Comisia Europeană a adoptat mai multe documente de politici de bază în vederea atingerii acestor obiective, inclusiv Planul de acţiune pentru economia circulară, Planul de acţiune al UE "Către reducerea la zero a poluării aerului, apei şi solului", Strategia industrială pentru Europa, Strategia "De la fermă la consumator", Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice şi Regulamentul (UE) 2021/1119 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr.401/2009 şi (UE) 2018/1999 ("Legea europeană a climei"). Aceste documente vizează să transforme ambiţiile politice în acţiuni concrete, menite să conducă la o tranziţie verde eficientă şi echitabilă din punct de vedere social, oferind previzibilitate şi un cadru legal clar pentru atingerea obiectivelor stabilite.

Secţiunea a 2-a

Alinierea la obiectivele Strategiei naţionale

de dezvoltare "Moldova Europeană 2030"

12. Prezentul Program şi plan de acţiuni vor contribui la dezvoltarea şi implementarea unor modele noi de dezvoltare economică şi la asigurarea unui mediu sănătos şi sigur prin tranziţia activă spre o economie verde şi circulară, aşa cum este reflectat în documentul de bază al cadrului naţional de dezvoltare strategică – Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" (în continuare – SND), adoptată prin Legea nr.315/2022, în special va contribui direct la atingerea obiectivului general 10. Asigurarea unui mediu sănătos şi sigur, care include:

Obiectivul specific 10.1. Îmbunătăţirea calităţii apei, aerului şi a solurilor

Obiectivul specific 10.2. Creşterea durabilă a suprafeţei pădurilor şi ariilor protejate

Obiectivul specific 10.3. Asigurarea unui consum responsabil al resurselor naturale

Obiectivul specific 10.4. Tranziţia activă spre economia verde şi circulară.

13. Obiectivul de îmbunătăţire tangibilă a calităţii componentelor mediului va fi atins prin promovarea activă a principiului "poluatorul plăteşte" şi prin impunerea internalizării efectelor negative ale activităţilor economice, inclusiv printr-o taxare şi impozitare corectă, precum şi prin subvenţionarea practicilor prietenoase mediului. Integrarea măsurilor şi a principiilor economiei circulare în procesele de producţie din ramurile economiei naţionale va contribui la îmbunătăţirea calităţii mediului şi, respectiv, a nivelului de trai al populaţiei Republicii Moldova. Vor fi susţinute ideile, soluţiile şi proiectele inovative de gestionare integrată a deşeurilor. Aceasta va permite o reală decuplare a creşterii economice de degradarea mediului. Totodată, va fi promovată încurajarea şi implicarea activă în eforturile de colaborare dintre Guvern şi organizaţiile angajatorilor şi ale angajaţilor, cu sprijinul organizaţiilor internaţionale, pentru a încorpora în mod eficient politici care să permită o tranziţie spre un mediu durabil.

14. În mod indirect, prezentul Program va contribui la atingerea următoarelor obiective din SND:

14.1. Obiectivul general 1. Creşterea veniturilor din surse durabile şi atenuarea inegalităţilor

14.1.1. Obiectivul specific 1.1. Creşterea accelerată a productivităţii muncii

14.1.2. Obiectivul specific 1.2. Dezvoltarea oportunităţilor pentru inovaţii şi antreprenoriat

14.1.3. Obiectivul specific 1.3. Ameliorarea condiţiilor de muncă şi reducerea ocupării informale

14.1.3.1 stimularea creşterii productivităţii prin diversificare, modernizare tehnologică şi inovaţie;

14.1.3.2. promovarea locurilor de muncă verzi ca o modalitate eficientă de a combina dezvoltarea socială şi de mediu, precum şi de a îmbunătăţi competenţele şi practicile de afaceri pentru o creştere durabilă şi favorabilă incluziunii.

14.2. Obiectivul general 3. Garantarea educaţiei corespunzătoare şi de calitate pentru toţi pe tot parcursul vieţii, inclusiv toţi elevii/studenţii vor obţine cunoştinţe în domeniul educaţiei ecologice, în vederea formării abilităţilor şi competenţelor necesare pentru promovarea dezvoltării durabile, a stilurilor de viaţă durabile, a protecţiei mediului şi a resurselor naturale, a modului sănătos de viaţă etc.

14.3. Obiectivul general 4. Ridicarea nivelului de cultură şi de dezvoltare personală prin elaborarea şi implementarea politicilor de promovare a turismului durabil precum ecoturismul.

14.4. Obiectivul general 5. Îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi mintală a populaţiei prin popularizarea unui mod de viaţă sănătos prin intermediul informării/comunicării şi educaţiei şi pentru a diminua influenţa factorilor de risc precum poluarea mediului, produsele alimentare nesănătoase, condiţiile precare de muncă etc.

14.5. Obiectivul general 6. Un sistem de protecţie socială solid şi incluziv prin crearea rezilienţei persoanelor sărace şi a celor în situaţii vulnerabile şi reducerea expunerii şi a vulnerabilităţii acestora la evenimente extreme legate de climă, inclusiv la secetă şi inundaţii şi prin asigurarea unui cadru naţional de politici adecvat, bazat pe strategii sensibile la dimensiunile de sărăcie şi de gen şi pe respectarea drepturilor omului, ce ar susţine investiţiile în eradicarea sărăciei.

15. Direcţiile şi intervenţiile prioritare din cadrul SND nu doar contribuie la atingerea obiectivelor stabilite, dar şi se aliniază la angajamentele din Acordul de asociere dintre UE şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte (în continuare – Acordul de asociere RM-UE), inclusiv măsurile pregătitoare pentru aderare la UE.

16. Prezentul Program se aliniază şi la obiectivele Programului de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană", aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.28/2023, care sunt următoarele:

16.1. implementarea de politici şi măsuri coerente de accelerare a tranziţiei la economia circulară şi economia verde şi de adaptare a tuturor sectoarelor la efectele schimbărilor climatice, în vederea atingerii obiectivului neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon până în 2030;

16.2. implementarea principiilor de management integrat al resurselor naturale şi al deşeurilor, dezvoltarea sistemului de monitorizare, control şi de responsabilitate a utilizării resurselor;

16.3. repere privind integrarea europeană: asigurarea dezvoltării durabile a ţării şi a bunăstării oamenilor prin implementarea Pactului verde european şi alinierea la politica de neutralitate la schimbările climatice a UE pe toate domeniile de activitate.

17. Strategia de mediu pentru anii 2024-2030 (în continuare – Strategie de mediu) îşi propune să continue tranziţia spre o economie verde incluzivă, cu accentul pus, în special, pe trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare. Aceasta urmăreşte să asigure tranziţia de la modelul economic actual bazat pe producţie şi consum la o economie verde şi circulară. Perspectivele oferite de economia verde şi circulară vin să consolideze abordarea mai largă a dezvoltării durabile, având drept obiectiv comun protecţia mediului, creşterea competitivităţii şi a productivităţii resurselor disponibile în cadrul economiei naţionale. Strategia de mediu propune investiţii în inovare, inclusiv promovarea inovaţiilor tehnologice prietenoase mediului, susţinerea dezvoltării afacerilor verzi, implementarea eco-etichetării produselor şi a serviciilor şi stimularea unui comportament sustenabil al consumatorilor.

18. Obiectivul general 8 al Strategiei de mediu este Promovarea economiei verzi, eficientizarea utilizării resurselor şi dezvoltarea economiei circulare. Direcţiile de acţiune în acest sens se vor concentra pe 2 direcţii prioritare:

18.1. Direcţia prioritară 8.1. Impulsionarea tranziţiei spre o economie verde

18.2. Direcţia prioritară 8.2. Eficientizarea utilizării resurselor şi promovarea economiei circulare.

Strategia de mediu stabileşte că programele de promovare a economiei verzi, ce vor fi elaborate şi implementate în acest scop, vor avea o abordare intersectorială cu obiective precum: îmbunătăţirea proceselor de guvernare verde şi circulară, majorarea gradului de educaţie şi conştientizare, susţinerea inovaţiilor şi atragerea investiţiilor, şi vor cuprinde acţiuni şi măsuri privind:

18.2.1. promovarea colaborării intersectoriale şi consolidarea capacităţilor instituţionale la toate nivelele de guvernare pentru promovarea economiei verzi şi circulare;

18.2.2. creşterea gradului de conştientizare a publicului privind implementarea unei abordări verzi în cadrul politicilor naţionale şi schimbarea comportamentului producătorilor şi consumatorilor, dezvoltarea mecanismelor financiare care să susţină perioada de tranziţie;

18.2.3. elaborarea programelor educaţionale pentru diverşi actori (instituţii publice, instituţii de învăţământ, populaţie etc.);

18.2.4. promovarea instrumentelor care conduc la îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale întreprinderilor, prin campanii de informare şi conştientizare privind avantajele obţinerii etichetei ecologice pentru produse şi servicii, precum şi a obţinerii standardelor de calitate (EMAS) de către organizaţiile publice sau private;

18.2.5. implementarea practicilor durabile de achiziţii publice verzi, în conformitate cu priorităţile naţionale şi politicile europene.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

Secţiunea 1

Cadrul legal şi strategic în domeniu

19. Prezentul Program a fost elaborat în baza cadrului de politici la nivel naţional, în mod special în baza SND, ţinând cont de aspectele legale şi strategice în domeniul mediului, dezvoltării antreprenoriale, infrastructurii şi dezvoltării regionale, cuprinzând prevederi ce se înscriu în:

19.1. Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător;

19.2. Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii;

19.3. Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

19.4. Legea nr.209/2016 privind deşeurile;

19.5. Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice;

19.6. Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale;

19.7. Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică;

19.8. Legea nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic;

19.9. Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic.

20. Prezentul Program asigură sinergia cu strategiile sectoriale existente sau în curs de elaborare:

20.1. Strategia de mediu pentru anii 2024-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.409/2024;

20.2. Strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.248/2013;

20.3. Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova până în anul 2030 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1470/2016;

20.4. Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.102/2013;

20.5. Proiectul Planului Naţional Integrat pentru Energie şi Climă (PNIEC);

20.6. Strategia naţională de sănătate "Sănătatea 2030", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.387/2023;

20.7. Strategia naţională de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.56/2023;

20.8. Strategia de dezvoltare "Educaţia 2030", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.114/2023;

20.9. Strategia naţională de dezvoltare regională a Republicii Moldova pentru anii 2022-2028, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.40/2022;

20.10. Strategia naţională de dezvoltare economică 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.393/2024.

21. În acelaşi timp, prezentul Program îşi propune să extindă şi să înglobeze obiectivele stabilite în cadrul altor programe naţionale, sprijinind tranziţia spre o economie verde şi circulară, precum:

21.1. Programul de ecologizare a întreprinderilor mici şi mijlocii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.592/2019;

21.2. Programul de retehnologizare şi eficienţă energetică a întreprinderilor mici şi mijlocii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.515/2022;

21.3. Programul de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.659/2023;

21.4. Programul naţional de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.624/2023;

21.5. Programul naţional de extindere şi reabilitare a pădurilor pentru perioada 2023-2032, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.55/2023;

21.6. Programul pentru gestionarea deşeurilor pentru anii 2023-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.972/2023;

21.7. Programul de management durabil al substanţelor chimice pentru anii 2023-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.816/2023;

21.8. Programul Naţional pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1063/2016;

21.9. Programul naţional pentru promovarea antreprenoriatului şi creşterea competitivităţii în anii 2023-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.653/2023;

21.10. Programul naţional de dezvoltare industrială pentru perioada 2024-2028, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.280/2024.

22. Prin integrarea şi armonizarea cu programele menţionate la pct.21, prezentul Program urmăreşte să îmbunătăţească colaborarea dintre diferitele iniţiative şi să creeze un cadru coerent pentru dezvoltarea durabilă şi trecerea la o economie verde şi circulară.

Secţiunea a 2-a

Realizările şi lecţiile învăţate în promovarea economiei verzi

23. Deşi în ultimul deceniu au fost înregistrate anumite progrese în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor naţionale pentru o economie verde, Republica Moldova se află încă într-o etapă incipientă a tranziţiei de la modele economice liniare la modele economice circulare. Dificultăţile politice şi tehnice continuă să reprezinte obstacole, iar tensiunile şi conflictele din regiune au un impact semnificativ asupra evoluţiilor economice, politice şi instituţionale, complicând procesul de elaborare a politicilor şi încetinind ritmul progresului realizat. De asemenea, nivelul scăzut de conştientizare publică cu privire la schimbările climatice rămâne o provocare şi necesită eforturi continue în acest sens.

24. Un pas semnificativ în această direcţie a fost efectuat în anul 2018, odată cu aprobarea Programului de promovare a economiei verzi în Republica Moldova pentru perioada 2018-2020 – primul document de politici care a susţinut implementarea principiilor economiei verzi în ţară. Ca urmare a punerii în aplicare a acestui program, s-au înregistrat o serie de realizări notabile, printre care:

24.1. menţinerea unui mecanism interministerial de coordonare şi a unui organism de coordonare pentru promovarea economiei verzi;

24.2. promovarea şi implementarea principiului responsabilităţii extinse a producătorului în cadrul legal naţional;

24.3. dezvoltarea şi promovarea reglementărilor pentru eliminarea treptată a pungilor de plastic;

24.4. aprobarea şi implementarea cu succes a Programului de ecologizare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.592/2019 cu privire la aprobarea Programului de ecologizare a întreprinderilor mici şi mijlocii;

24.5. susţinerea întreprinderilor prin programe de finanţare (Programul EU4Business) în direcţia utilizării tehnologiilor verzi;

24.6. aprobarea şi implementarea eficientă a Programului de modernizare şi eficienţă energetică pentru întreprinderile mici şi mijlocii (Hotărârea Guvernului nr.515/2022 cu privire la aprobarea Programului de retehnologizare şi eficienţă energetică a întreprinderilor mici şi mijlocii) şi a Programului de sprijinire a inovaţiilor digitale şi a start-upurilor tehnologice (Hotărârea Guvernului nr.243/2022 cu privire la aprobarea Programului de susţinere a inovaţiilor digitale şi start-upurilor tehnologice);

24.7. creşterea suprafeţelor agricole dedicate producţiei ecologice şi a numărului de fermieri implicaţi în practici ecologice, inclusiv realizarea unui atlas al agriculturii ecologice;

24.8. dezvoltarea programelor de formare în domeniul economiei verzi şi agriculturii ecologice în cadrul instituţiilor de învăţământ, inclusiv realizarea proiectelor de cercetare pentru organizaţii din domeniile cercetării şi inovării.

25. Cu toate acestea, Raportul de evaluare finală a implementării Programului de promovare a economiei verzi în Republica Moldova pentru perioada 2018-2020 a scos la iveală câteva provocări semnificative în funcţionarea sistemului instituţional, managerial şi de implementare în domeniul promovării economiei verzi, menţionate în Program, şi care rămân încă relevante:

25.1. coordonarea şi schimbul de informaţii între autorităţile publice la nivel naţional şi local în domeniul economiei verzi prezintă deficienţe;

25.2. documentele strategice sectoriale nu includ prevederi cu privire la economia verde, iar acţiunile pe termen scurt cu indicatori clari şi surse financiare prevăzute sunt limitate;

25.3. ministerelor le lipseşte structura responsabilă de gestionare a economiei verzi, iar capacităţile umane şi financiare sunt limitate pentru a răspunde cerinţelor şi provocărilor actuale în acest domeniu;

25.4. repartizarea atribuţiilor pentru elaborarea, implementarea şi monitorizarea politicilor economiei verzi între instituţiile de stat nu este suficient de clar definită;

25.5. impactul negativ al emisiilor din transport asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei continuă să crească;

25.6. beneficiile economice ale utilizării eficiente a resurselor şi energiei nu sunt încă pe deplin conştientizate şi aplicate, în special în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii;

25.7. principiile economiei verzi sunt înţelese şi susţinute doar de o parte minoritară a populaţiei şi a organizaţiilor neguvernamentale cu preocupări legate de mediu.

Secţiunea a 3-a

Indicatori de creştere verde

26. Resursele naturale reprezintă fundamentul vital al dezvoltării şi creşterii economice. Pentru o dezvoltare durabilă, ce îşi propune să satisfacă nevoile actuale fără a compromite resursele pentru generaţiile viitoare, se conturează o economie circulară şi verde. Această abordare vizează minimizarea şi gestionarea responsabilă a impactului negativ asupra mediului, optimizarea utilizării resurselor şi reducerea risipei la nivel global. Conceptul de creştere verde devine realitate în cazul în care economia îşi depăşeşte dependenţa de resursele naturale şi generează o creştere economică sustenabilă şi consum redus de resurse pentru fiecare unitate de creştere. Acest lucru conduce la scăderea poluării şi la îmbunătăţirea calităţii mediului.

27. Aerul curat este vital pentru sănătatea şi funcţionarea ecosistemelor. Particulele fine (PM2,5), particulele solide şi lichide cu diametrul sub 2,5 microni suspendate în aer reprezintă un indicator al impactului poluării asupra sănătăţii. În Republica Moldova expunerea populaţiei la particule fine scade, situându-se la nivel mediu comparativ cu alte state europene. Datele OCDE arată că expunerea la particule fine a scăzut de la 18,5 micrograme/m³ în 2010 la 14 micrograme/m³ în 2019. Această tendinţă corespunde reducerii la nivelul UE, unde valoarea era de 13,5 micrograme/m³ în 2019.

Figura 1. Expunerea populaţiei la particule fine (PM2,5), micrograme/m³

Sursa: OCDE

28. Poluarea atmosferică şi emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din industrii, vehicule şi alte activităţi afectează sănătatea populaţiei şi contribuie la schimbările climatice. Republica Moldova s-a angajat, în conformitate cu Acordul de la Paris, să reducă emisiile GES cu cel puţin 2/3 până în 2030 faţă de nivelurile din 1990. Între 2010 şi 2019, emisiile GES au fost stabile în jurul valorii de 13,4 milioane tone echivalent CO₂ anual, din care 2/3 sunt CO₂. Structura emisiilor pe sectoare a rămas relativ constantă, cu o uşoară scădere în sectorul energetic şi o creştere în cel industrial. Cu toate acestea, datele privind poluarea în Republica Moldova sunt incomplete din cauza estimărilor pentru regiunea din stânga Nistrului.

Sursa: http://clima.md/libview.php?l=ro&idc=264&id=5024, calculele autorilor

29. Poluarea apelor de suprafaţă are un impact semnificativ asupra securităţii aprovizionării cu apă, biodiversităţii şi sectoarelor economice. Disponibilitatea resurselor de apă joacă un rol fundamental în asigurarea dezvoltării socioeconomice durabile, fiind esenţială pentru stimularea creşterii sectorului agricol şi menţinerea sănătăţii populaţiei la un nivel adecvat. Având resurse limitate de apă, cantitatea captată este semnificativă, reprezentând aproximativ jumătate din resursele regenerabile de apă (970 de milioane de m³ anual sau 370 de m³ per capita din totalul de 13 milioane de m³ anual al resurselor totale regenerabile de apă).

Sursa: EUROSTAT, BNS, calculele Expert-Grup

30. În perioada 2001-2019, pierderile de apă din cauza transportului au rămas relativ constante, situându-se între 60-70 de milioane de m³. Volumul apelor epurate a crescut între 2015 şi 2021, însă nivelul de epurare rămâne scăzut. Calitatea apei continuă să fie o problemă semnificativă, iar deversările de poluanţi continuă să crească. În acest context, este esenţial ca eforturile să se concentreze pe o utilizare mai eficientă a apei în agricultură, industrie şi uz casnic. De asemenea, sunt necesare măsuri urgente pentru conservarea ecosistemelor acvatice şi reducerea poluării.

Sursa: EUROSTAT, Banca Mondială, Biroul Naţional de Statistică,

Atlasul agriculturii ecologice din Republica Moldova

31. Utilizarea mai eficientă a resurselor limitate de apă este un indicator important al progresului în direcţia creşterii economice durabile. Creşterea productivităţii apei indică faptul că producerea unui leu de PIB necesită mai puţină apă. În Republica Moldova, după 2010, consumul de apă a rămas constant, în timp ce PIB-ul a crescut. Aceasta a dus la o creştere a productivităţii apei, dar în comparaţie cu alte state europene acest indicator este încă unul foarte scăzut. În anul 2020, consumul total a fost de aproximativ 787 de milioane de m³, din care 580 de milioane de m³ – în sectorul de producţie, adică aproximativ trei sferturi din consumul total. În agricultură s-au folosit între 38 şi 50 de milioane de m³ de apă pentru irigare. Consumul de apă în gospodării a înregistrat o uşoară scădere, de la 118 milioane de m³ în 2010 la 112 milioane de m³ în 2020. În acelaşi timp, PIB-ul a crescut cu aproximativ 32%, ceea ce a dus la o creştere a productivităţii apei şi la o decuplare a creşterii economice de consumul de apă. În termeni de paritate a puterii de cumpărare, nivelul productivităţii apei a crescut de la 35,2 la 45,5 USD/m³, o sporire de 31%. Cu toate aceste progrese, nivelul productivităţii apei în Republica Moldova rămâne unul dintre cele mai scăzute în comparaţie cu alte state europene.

Figura 8. Resursele interne de apă regenerabile,

per capita, m³ şi nivelul de stres hidric, %

Sursa: https://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=99&, Banca Mondială

32. Bazându-ne pe publicaţia Spre o transformare verde a Republicii Moldova: Analiza situaţiei din 2021. Monitorizarea progresului în baza indicatorilor creşterii verzi ai OCDE, elaborată în conformitate cu cadrul indicatorilor de creştere verde propus de OCDE şi Ghidul pentru ţările Parteneriatului Estic, putem evidenţia următoarele constatări:

32.1. Indicatorii ce relevă productivitatea resurselor au avut în general o dinamică pozitivă. Astfel, productivitatea CO₂, cea energetică sau a apei au fost în creştere, atestându-se majorarea productivităţii CO₂ de la 7,3 la 9,5 lei/kg. Totodată, şi raportul dintre PIB şi emisiile de gaze cu efect de seră s-a majorat de la 10,7 la 14 lei/kg echivalent CO₂. Datorită acestor evoluţii s-a produs o decuplare parţială a creşterii economice de emisiile de CO₂, utilizarea energiei sau apei. În fond, acest lucru semnifică faptul că economia Republicii Moldova creşte mai rapid în raport cu utilizarea resurselor naturale.

Figura 9. Productivitatea GES şi CO₂ în Republica Moldova

Sursele de date: BNS, Resursele naturale şi mediul în Republica Moldova, 2021, 2022, https://statistica.gov.md/files/files/publicatii_electronice/Mediu/Resursele_naturale_editia_2022.pdf 

BNS, Indicatori-cheie, Energetica, 2022

https://statistica.gov.md/ro/statistic_indicator_details/14 

Ministerul Mediului, Spre o transformare verde a Republicii Moldova, 2021:

https://mediu.gov.md/indicatori/index.html

AEE, Energia din surse regenerabile, 2021:

 https://www.aee.md/ro/page/surse-de-energie-regenerabila

Totuşi, în pofida acestor progrese, nivelul productivităţii resurselor mediului din Republica Moldova este cu mult mai mic faţă de valoarea indicatorului similar înregistrat în statele europene. Astfel, analiza comparativă cu alte state din Europa indică asupra faptului că în Republica Moldova intensitatea utilizării resurselor de mediu e relativ înaltă, fapt ce pune presiuni asupra capitalului natural şi a durabilităţii dezvoltării economice.

Figura 10. Productivitatea CO_2, USD PPC (2017=1)/kg

Sursa: EUROSTAT, Banca Mondială,

http://clima.md/libview.php?l=ro&idc=264&id=5024, 

BNS, calculele Expert-Grup

32.2. Începând cu 2010, oferta de energie primară şi consumul final de energie au crescut. Majorarea ofertei de energie a fost mai mică decât ascensiunea PIB-ului. În consecinţă, a avut loc creşterea productivităţii energetice, mult mai rapid în raport cu alte state europene. De exemplu, între 2010 şi 2019, în UE creşterea productivităţii a reprezentat 24,4% şi a fost cu 2,7 p.p. mai mică decât ascensiunea înregistrată în Republica Moldova. În pofida acestui progres, nivelul productivităţii din Republica Moldova rămâne scăzut comparativ cu valoarea indicatorului atestată în alte state europene.

Figura 11. Productivitatea energetică, USD PPC (2017=1)/g echivalent petrol

Sursa: EUROSTAT, Banca Mondială, Biroul Naţional de Statistică

32.3. Începând cu 2010, consumul de energie din surse regenerabile a crescut. În consecinţă, s-a majorat şi ponderea energiei regenerabile în oferta de energie primară şi în consumul final de energie. Totuşi, în Republica Moldova, oferta de energie regenerabilă, practic, este reprezentată integral de biocombustibili şi deşeuri. Acestea reprezintă 98-99% din oferta primară de energie regenerabilă. La rândul său, peste 80% din biocombustibili şi deşeuri le constituie lemnele de foc. Acest fapt indică asupra fazei embrionare de dezvoltare a unui sector modern de generare a energiei regenerabile.

Figura 12. Consumul de energie din surse regenerabile în tone echivalent petrol şi ponderea

energiei regenerabile în oferta de energie primară şi în consumul final de energie, %

Sursele de date: BNS, Resursele naturale şi mediul în Republica Moldova, 2021, 2022,

https://statistica.gov.md/files/files/publicatii_electronice/Mediu/Resursele_naturale_editia_2022.pdf

BNS, Indicatori cheie, Energetica, 2022

https://statistica.gov.md/ro/statistic_indicator_details/14

Ministerul Mediului, Spre o transformare verde a Republicii Moldova, 2021:

https://mediu.gov.md/indicatori/index.html

AEE, Energia din surse regenerabile, 2021:

  https://www.aee.md/ro/page/surse-de-energie-regenerabila

32.4. Gestionarea deşeurilor poate afecta în mod semnificativ mediul şi sănătatea umană, iar limitarea generării deşeurilor în era creşterii producţiei şi a consumului este o condiţie importantă de reducere a efectelor acestuia. Recuperarea deşeurilor prin depozitarea deşeurilor este un exemplu de gestionare ineficientă a resurselor, generând emisii poluante în aer, pământ şi apă, dar şi la irosirea terenurilor pe depozitele de deşeuri sau la deteriorarea frumuseţii naturale a peisajului. În schimb, reutilizarea deşeurilor, recuperarea sau reciclarea acestora fac posibilă transformarea lor într-o resursă ce poate contribui la reducerea utilizării materiilor prime pentru producţia de bunuri şi la o gestionare mai eficientă a resurselor. Din 2015 se atestă o tendinţă clară de reducere a deşeurilor de producţie. Între 2010 şi 2019, cantitatea deşeurilor de producţie generate s-a redus cu 34,3%. În aceeaşi perioadă VAB (indicator care reflectă procesul de producţie) a crescut cu 42,1%. În acest context, se atestă decuplarea procesului de producţie de generarea deşeurilor. În cazul deşeurilor de la gospodării e o altă situaţie. Deşeurile colectate de la populaţie şi consumul gospodăriilor au avut o dinamică similară între 2014 şi 2017 şi o traiectorie diferită după 2018. În urma acestor evoluţii, deşeurile colectate de la populaţie au crescut mai rapid comparativ cu consumul gospodăriilor. Între 2014 şi 2020, deşeurile formate la gospodării s-au majorat cu 20,9%, iar consumul gospodăriilor s-a mărit doar cu 5,4%. Astfel, actualul model de consum al populaţiei continuă să favorizeze formarea accelerată a deşeurilor. Ca urmare, una dintre sarcinile cele mai importante în gestionarea deşeurilor municipale ţine nu doar de reducerea la minimum a producţiei de deşeuri, dar şi de maximizarea gestionării acestora, precum şi de reducerea depozitării în mediu.

Sursa: BNS, Spre o transformare verde a Republicii Moldova,

2021: https://mediu.gov.md/indicatori/index.html

32.5. Tratarea apelor uzate, în special a celor industriale, reprezintă o condiţie esenţială pentru reducerea impactului poluării asupra apelor de suprafaţă şi subterane. Evoluţia gradului de conectare a populaţiei la sistemele de colectare şi epurare a apelor uzate reflectă o creştere modestă a numărului de beneficiari ai serviciilor de canalizare.

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Volumul apelor uzate epurate rămâne în mare parte constant, cu o uşoară creştere în anii 2017-2018. În schimb, în ceea ce priveşte numărul de staţii de tratare a apelor uzate, această tendinţă este invers proporţională. Numărul de staţii de epurare a apelor uzate a scăzut aproximativ de două ori, înregistrând în anul 2018 doar 83 de unităţi, în comparaţie cu cele 156 existente în anul 2002. Această situaţie alarmantă se explică printr-o creştere a presiunii asupra staţiilor de epurare a apelor uzate, care nu au fost modernizate tehnologic de mai mulţi ani. Staţiile de epurare a apelor reziduale trebuie să se conformeze unor standarde minime în desfăşurarea operaţiunilor, inclusiv norme de mediu pentru tratarea apei. În timp ce pentru ţările dezvoltate procesul tehnologic implică trei etape de tratare, inclusiv epurarea terţiară (avansată), care elimină eficient materiile organice, compuşii de fosfor şi azot, în ţara noastră acest proces se limitează la tratarea mecanică şi biologică.

Sursa: BNS, EUROSTAT, calculele Expert-Grup

32.6. Investiţiile în domeniul protecţiei mediului în Republica Moldova sunt cele mai mici în comparaţie cu ţările europene. Atât Guvernul, cât şi întreprinderile cheltuie prea puţin în scopul protecţiei mediului în comparaţie cu majoritatea ţărilor europene. În ultimii ani, Republica Moldova a alocat doar 0,5% din PIB pentru protecţia mediului, în timp ce media UE este de 1,9%. Există multiple cauze ale investiţiilor scăzute, fiind legate în general de constrângerile financiare şi de starea economică a ţării. Instrumentele economice de mediu (taxele şi autorizaţiile de mediu) nu sunt capabile să îmbunătăţească situaţia. Protecţia mediului este adesea sacrificată în favoarea altor priorităţi politice sau economice.

Figura 19. Cheltuielile guvernamentale destinate protecţiei

mediului la nivel european, % din PIB în 2019

Sursa: EUROSTAT, Rapoartele de executare a bugetului de stat

Subvenţiile pentru energie apar în mare parte ca urmare a reducerii de taxe pentru consumatorii casnici de gaz şi electricitate. Aceasta se datorează dependenţei absolute de energie de import şi de nivelul de trai scăzut al unei mari majorităţi a populaţiei. Astfel, tarifele la resursele energetice sunt un subiect de discuţii permanente în societate, de multe ori chiar cu tentă politică. Atât timp cât ţara nu cunoaşte un avans economic semnificativ, orice eliminare de taxe sau majorare de tarife este imediat taxată de populaţie, mediul de afaceri sau oponenţii politici.

Secţiunea a 4-a

Sectoare de intervenţie prioritare a dezvoltării economiei verzi şi circulare

33. Industrie. Examinarea mai multor studii şi evoluţia politicilor publice a evidenţiat necesitatea unor acţiuni suplimentare pentru a încuraja dezvoltarea industrială prin crearea de parcuri eco-industriale şi a infrastructurii de sprijin, precum şi încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii (în continuare – ÎMM-uri), care reprezintă peste 98% din totalul întreprinderilor, să adopte practicile de afaceri mai prietenoase cu mediul. Analizele statistice internaţionale au arătat că ÎMM-urile generează aproximativ 64% din poluarea industrială, în timp ce doar 16% din ele se angajează în acţiuni de mediu. Astfel, o serie de instrumente şi bune practici pentru promovarea ecologizării ÎMM-urilor, implementate de statele membre ale Uniunii Europene, pot fi adaptate şi diseminate între ÎMM-urile din Republica Moldova pentru a stimula dezvoltarea durabilă şi competitivitatea economică internaţională.

34. Înverzirea ÎMM-urilor va oferi Republicii Moldova numeroase oportunităţi pentru a beneficia pe deplin de Acordul de Asociere şi de Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA), precum şi pentru a atinge obiectivele de mediu ale Agendei 2030, adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite în 2015. Cu toate acestea, aceste oportunităţi nu au fost încă exploatate în totalitate, deoarece viziunea dezvoltării economice verzi a fost conturată recent la nivelul Guvernului, prin integrarea principiilor economiei verzi în Strategia de mediu pentru anii 2014-2023, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.301/2014, şi prin introducerea, în 2016, a direcţiei prioritare 8. Dezvoltarea economiei verzi pentru întreprinderile mici şi mijlocii în Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.685/2012.

35. Întrucât sectoarele economice precum turismul (HoReCa), industria textilă şi construcţiile reprezintă componente semnificative ale lanţurilor valorice globale şi, în acelaşi timp, generează cantităţi semnificative de deşeuri, tranziţia acestora de la un model economic liniar la unul circular poate conduce la realizarea unor economii mai durabile şi eficiente, reflectate într-un consum mai eficient al resurselor, reducerea impactului asupra mediului şi promovarea afacerilor sustenabile. Însă aceste tranziţii urmează să se realizeze printr-o "tranziţie justă", astfel încât cei implicaţi în aceste domenii să nu fie afectaţi negativ de schimbare, aducând totuşi multiple beneficii, inclusiv creşterea economiilor locale, conservarea patrimoniului natural şi cultural, îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru comunităţile locale şi reducerea impactului asupra mediului, precum şi îmbunătăţirea achiziţiilor. Astfel, cele mai bune practici în economia verde şi circulară pot ajuta aceste sectoare economice mari să treacă la un consum şi o producţie durabilă, promovând astfel sustenabilitatea şi contribuind la realizarea ODD-urilor.

Figura 20. Scorul indicilor ÎMM-urilor în Republica Moldova, scorul 2020 vs. 2016

Sursa: Republic of Moldova: Small Business Act country profile | SME Policy Index:

Eastern Partner Countries 2020: Assessing the Implementation of the

Small Business Act for Europe | OECD iLibrary (oecd-ilibrary.org)

36. Energie. Productivitatea carbonului şi a energiei a continuat să crească în regiunea Parteneriatului Estic, ceea ce înseamnă că creşterea economică a ţărilor s-a decuplat parţial de emisiile de dioxid de carbon (CO₂) şi de utilizarea energiei. Totodată, sectorul reprezintă cea mai importantă sursă a emisiilor totale naţionale de gaze cu efect de seră direct, ponderea acestuia a variat pe parcursul perioadei 1990-2015 între 79,8% şi 68,1%. Cu toate că progresul înregistrat este încurajator, există loc pentru îmbunătăţiri, deoarece productivitatea CO₂ şi a energiei în ţările regiunii este mult mai mică decât media ţărilor UE. În acelaşi timp, Republica Moldova a depăşit obiectivul general pentru 2020 de 17%, atingând 25,06% energie regenerabilă în 2020. Totuşi, contribuţiile energiei regenerabile la electricitate şi transport sunt încă foarte mici. Procedurile de autorizare trebuie simplificate şi eficientizate pentru a permite o implementare mai rapidă a surselor regenerabile.

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Figura 23. Ponderea energiei regenerabile în oferta

de energie primară în statele europene, %

Sursa: EUROSTAT, Biroul Naţional de Statistică

37. Transport. Transportul aduce o contribuţie mică la produsul intern brut în Republica Moldova – mai puţin de 5%. Cu toate acestea, sectorul este responsabil de 22% din emisiile de gaze cu efect de seră – al doilea după sectorul energetic. Sectorul transporturilor este principala sursă de poluare a aerului, în special în zonele urbane, reprezentând cel puţin 86% din emisiile de noxe totale. În 2020, emisiile de la sursele mobile au fost de 10 ori mai mari decât cele staţionare. Creşterea accelerată a numărului de automobile (27,9% între 2015 şi 2020) pune presiune pe mediu, inclusiv din cauza faptului că majoritatea maşinilor importate sunt vechi. Poluarea aerului provoacă aproximativ o treime din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale, boli respiratorii cronice şi cancer pulmonar, precum şi un sfert din decesele cauzate de infarctul miocardic. Municipiul Chişinău, în special, se confruntă cu o creştere substanţială a bolilor legate de poluarea aerului. Cu toate că au fost făcute investiţii semnificative în reţeaua rutieră în ultimii ani, reţelele de transport de proastă calitate, inclusiv sistemele de drumuri şi căi ferate învechite, precum şi numeroasele bariere regulatorii şi politice în calea fluxurilor transfrontaliere, restricţionează creşterea economică şi comerţul. Investiţiile sporite în infrastructura de transport sunt esenţiale pentru a facilita integrarea în lanţurile de valoare globale şi pentru a profita de poziţia strategică a regiunii în cadrul unor iniţiative de coridor de transport emergente.

Sursa: https://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/10%20Mediul%20inconjurator/10%20Mediul%20inconjurator__

MED030/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774 

38. De asemenea, diferenţele semnificative dintre zonele urbane şi cele rurale în prestarea serviciilor publice acţionează ca o barieră în calea oportunităţilor economice pentru locuitorii din mediul rural. Guvernul şi partenerii de dezvoltare şi-au intensificat eforturile pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură durabilă pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile în alimentarea cu energie. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, proiectele actuale nu sunt suficient de transformative şi continuă să perpetueze dependenţa regională de combustibilii fosili. În sectorul transporturilor, Republica Moldova, la fel ca majoritatea ţărilor din regiunea Europei de Est, investeşte mai intens în proiecte rutiere decât în alte moduri de transport şi subfinanţează întreţinerea şi modernizarea parcurilor de transport existente, inclusiv a sistemelor feroviare din aceste ţări, care continuă să fie ineficiente.

39. Agricultură. Sectorul agricol este o prioritate de dezvoltare naţională, având un rol vital în reducerea sărăciei, asigurarea securităţii alimentare şi promovarea dezvoltării durabile în ţară. Astăzi, rolul producţiei agricole primare s-a extins pentru a fi multifuncţional şi interdependent. Agricultura modernă se dezvoltă în relaţie cu mediul înconjurător şi are, de asemenea, un rol important ecologic şi social. Sectorul agricol se află întotdeauna în fruntea agendei Guvernului, care dezvoltă, creează şi implementează politici, programe şi strategii pentru prosperarea acestui sector important strategic pentru dezvoltarea durabilă a ţării, precum: Strategia naţională de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.56/2023, Strategia securităţii alimentare a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.775/2022 etc.

40. Pentru a asigura securitatea alimentară şi reducerea poluării mediului (apă, sol, fond funciar), există o nevoie urgentă de a introduce practici agricole durabile, de a creşte eficienţa, de a stimula productivitatea agricolă, de a dezvolta lanţurile valorice agricole şi de a reduce risipa. Un alt aspect important este că în Republica Moldova proprietatea asupra terenurilor este predominant privată, persoanele fizice şi întreprinderile agricole deţinând majoritatea terenurilor. Practicile agricole durabile şi de gestionare durabilă a terenurilor sunt vitale pentru restaurarea şi protejarea biodiversităţii agricole. Promovarea şi aplicarea practicilor agrosilvopastorale, a agriculturii ecologice şi susţinerea activităţilor în materie de agromediu şi climă (agroecologia) va contribui la optimizarea utilizării apei, solului, energiei şi capitalului. De asemenea, sprijinirea agricultorilor în adoptarea practicilor de conservare a solului, cum ar fi rotaţia culturilor şi utilizarea îngrăşămintelor organice, poate îmbunătăţi fertilitatea solului şi reduce impactul negativ asupra calităţii acestuia. Promovarea diversificării culturilor şi a sistemelor agroforestiere poate avea, de asemenea, beneficii semnificative în ceea ce priveşte securitatea alimentară şi conservarea mediului.

Figura 26. Suprafaţa terenurilor (ha) şi numărul fermierilor încadraţi în agricultura ecologică

Sursa: Atlasul agriculturii ecologice din Republica Moldova -

EcoVisio - A sustainable vision for Moldova

41. Practicile agricole durabile au potenţialul de a crea noi locuri de muncă, de a stimula activităţile de procesare a materiei prime agroalimentare şi de a conecta agricultorii mici la lanţurile de valoare ale pieţei internaţionale prin promovarea accesului la piaţă şi crearea de noi nişe de piaţă. Înverzirea sectorului agricol necesită eforturi şi investiţii consistente publice şi private. Concomitent, investiţiile în reîmpădurire, împădurire, reabilitare a solului şi iniţiative de restaurare a ecosistemelor vor conduce la reabilitarea terenurilor degradate, la îmbunătăţirea fertilităţii solului şi la îmbunătăţirea calităţii apei. De asemenea, dezvoltarea infrastructurii verzi, cum ar fi coridoarele verzi, făşiile forestiere, zonele de agrement etc., vor oferi nu doar beneficii socioeconomice, ci vor contribui la atenuarea schimbărilor climatice, la păstrarea biodiversităţii şi la îmbunătăţirea calităţii generale a mediului.

42. Gestionarea deşeurilor. Conform prevederilor Programului de gestionare a deşeurilor pentru anii 2023-2027, în perioada 2016-2020, generarea deşeurilor municipale pe cap de locuitor aveau următoarele valori pentru localităţile rurale: 0,5-0,7 kg/loc/zi, respectiv 0,9 kg/loc/zi pentru localităţile urbane mici şi centrele raionale şi între 1,3-1,5 kg/loc/zi pentru municipiile Bălţi şi Chişinău. Din totalul deşeurilor municipale colectate, 61-63% reprezintă deşeuri municipale generate de populaţie, 30-32 % sunt deşeurile generate de instituţii publice şi agenţi economici, şi 3-6% constituie deşeurile stradale. Deşeurile colectate din instituţii, de la agenţii economici reprezintă, în cea mai mare parte, deşeuri reciclabile (hârtie/carton, plastic, sticlă) şi, într-o măsură mai mică, metal, iar cele din pieţe cuprind în proporţie de circa 70% deşeuri biodegradabile.

43. În contextul creşterii volumului de deşeuri şi a necesităţii gestionării diferitelor tipuri de deşeuri, inclusiv ambalaje, baterii, electronice etc. este de menţionat că Republica Moldova se confruntă cu o problemă tot mai mare în gestionarea acestora, ceea ce provoacă daune mediului înconjurător şi sănătăţii umane, impunând adoptarea unei strategii şi a unor măsuri durabile pentru gestionarea deşeurilor solide, care să se concentreze pe evitarea, reducerea, reutilizarea şi reciclarea deşeurilor. Politica în domeniul gestionării integrate a deşeurilor va contribui la dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor necesare, având drept obiectiv principal prevenirea poluării mediului şi reducerea consumului de resurse naturale, care stau la baza producţiei de bunuri şi proprietăţi la nivel global, naţional şi local, şi planificarea investiţiilor în dezvoltarea unei infrastructuri eficiente de gestionare a deşeurilor, promovând transformarea deşeurilor în resurse. Adoptarea unui sistem integrat şi durabil de gestionare a deşeurilor solide poate crea noi oportunităţi de afaceri, locuri de muncă şi poate îmbunătăţi mediul şi sănătatea.

44. Concomitent cu adoptarea principiilor economiei verzi şi circulare în sectoarele prioritare de dezvoltare ale ţării, este necesar ca instituţiile şi întreprinderile să crească performanţa de management luând în considerare şi aspectele ce ţin de:

44.1. guvernanţă – include coordonarea şi cooperarea între diferite niveluri de autorităţi, sectorul privat şi societatea civilă, precum şi integrarea principiilor economiei verzi şi circulare în politicile şi strategiile naţionale;

44.2. economie – include crearea de noi modele de afaceri, stimularea inovării şi competitivităţii, asigurarea finanţării şi investiţiilor adecvate, precum şi promovarea pieţelor interne şi internaţionale pentru produse şi servicii verzi şi circulare;

44.3. societate – include creşterea gradului de conştientizare şi implicare a consumatorilor, asigurarea tranziţiei juste şi echitabile pentru lucrătorii afectaţi de schimbările structurale, precum şi reconversia sau dezvoltarea competenţelor şi educaţiei necesare pentru economia verde şi circulară;

44.4. mediu – include reducerea impactului asupra resurselor naturale, biodiversităţii şi schimbărilor climatice, prevenirea şi gestionarea deşeurilor, eliminarea substanţelor nocive şi a poluanţilor din ciclurile materiale, precum şi îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului.

45. Totodată, se vor lua în calcul şi se vor încuraja aplicarea tehnologiilor digitale în procesul de aplicare a principiilor de economie verde şi circulară, cum ar fi cele ce permit urmărirea traseului produselor, al componentelor şi al materialelor şi pot asigura accesul în condiţii de securitate la datele rezultate. De asemenea, vor fi coordonate şi susţinute iniţiativele de inovare în materie de economie verde şi circulară în colaborare cu actori-cheie, precum universităţile, organizaţiile de cercetare, partenerii de dezvoltare, industria şi ÎMM-urile. În acelaşi timp, se vor încuraja iniţiativele de preluare de bune practici, transfer şi adaptare de tehnologii noi, inclusiv prin elaborarea unor modele de afaceri care să respecte principiile economiei verzi şi circulare. Toate acestea vor fi completate de sprijinirea dezvoltării de competenţe, formare şi reconversie a resurselor umane.

46. Pentru respectarea principiului LNOB (nimeni nu este lăsat în urmă), prezentul Program va contribui la dezvoltarea unui sistem de protecţie socială durabil şi social responsabil, care să susţină în mod adecvat şi nediscriminatoriu (pe categorii de mediu de trai, sex, vârstă, venituri, dizabilitate şi etnie etc.) populaţia în depăşirea situaţiilor de risc, să o ajute să devină rezilientă şi să se adapteze la diverse şocuri şi riscuri la nivel de persoană, gospodărie şi comunitate, iar obiectivul de lungă durată rămâne cel de atenuare a sărăciei şi de asigurare a oportunităţilor egale pentru grupurile vulnerabile ale societăţii.

47. Pentru a promova dezvoltarea unei economii verzi, prezentul Program va promova o tranziţie justă, care să asigure o distribuire echitabilă a beneficiilor şi costurilor, să protejeze drepturile lucrătorilor, să gestioneze cu atenţie schimbările în industrii şi comunităţi, să implice activ cetăţenii şi să faciliteze o educaţie adaptată pentru pregătirea forţei de muncă în direcţia unei economii verzi şi durabile. Prin această tranziţie, se urmăresc nu doar obiectivele de mediu, ci şi cele sociale, asigurând că niciun segment al societăţii nu este ignorat sau afectat negativ în decursul acestui proces de transformare.

III. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE

48. Viziunea prezentului Program constă în abordarea consecventă a provocărilor mediului înconjurător, punând accent pe promovarea politicii proactive de adaptare la schimbările climatice şi reducerea impactului activităţilor economice şi umane asupra ecosistemelor fragile, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european, cu priorităţile stabilite în SND pe termen mediu şi lung, cu obiectivele Strategiei de mediu pentru anii 2024-2030 etc. Aceasta implică integrarea capacităţilor Republicii Moldova în adoptarea principiilor economiei verzi şi circulare, pentru a facilita o tranziţie economică spre o dezvoltare durabilă, caracterizată prin creştere economică sustenabilă, dezvoltare socială echitabilă, generare de noi locuri de muncă, sporire a securităţii energetice, reducere a costurilor de producţie şi responsabilitate faţă de mediul înconjurător.

49. Tranziţia spre o economie verde şi circulară necesită o transformare sistemică, în special în procesele industriale şi activităţile economice, în scopul de a reduce utilizarea resurselor şi de a permite materialelor deja prezente în economie să păstreze cea mai mare valoare posibilă. Această tranziţie poate ajuta sectorul de afaceri să transforme provocările de mediu în oportunităţi de dezvoltare. Pentru a realiza această transformare, sunt necesare schimbări urgente în domenii transversale de politică, în special în domeniile: educaţie şi formare profesională, cercetare, dezvoltare şi inovare, digitalizare, antreprenoriat, infrastructură şi achiziţii publice.

50. Inovaţiile şi tehnologiile curate sunt esenţiale pentru stimularea creşterii economice durabile, favorizează utilizarea eficientă a resurselor naturale, reduc impactul negativ al proceselor de producţie şi servicii asupra mediului şi au potenţial de a genera noi produse şi locuri de muncă, de a spori competitivitatea economiei şi a contribui la tranziţia spre o economie verde şi circulară. Ele reduc utilizarea resurselor naturale, emisiile de carbon şi menţinerea fluxului de materiale, prevenind formarea deşeurilor şi poluarea mediului. Utilizarea reziduurilor de producţie ca materie primă secundară ajută la recuperarea materialelor din deşeuri şi la utilizarea acestor materiale ca materii prime secundare.

51. Mai mult decât atât, susţinerea ecoinovaţiilor constituie o prioritate pentru Guvern, având un impact semnificativ atât asupra antreprenorilor, cât şi asupra întregii ţări. Aceasta contribuie la optimizarea utilizării resurselor în cadrul economiei şi la reducerea impactului negativ al activităţii umane asupra mediului. Inovaţiile şi tehnologiile legate de mediu reprezintă un factor semnificativ în stimularea creşterii economice durabile.

52. Activitatea de cercetare şi dezvoltare joacă un rol important nu doar în creşterea economică, ci şi în procesul de ecologizare a economiei, deoarece, pe lângă impulsionarea inovării şi a competitivităţii economiei, aceasta poate încuraja, printre altele, activităţile care vizează îmbunătăţirea eficienţei utilizării resurselor în economie sau reducerea unui impact negativ al activităţii umane asupra mediului. Prin investiţii semnificative în cercetare şi dezvoltare (C&D sau R&D), se pot identifica şi implementa tehnologii noi şi soluţii inovatoare care să sprijine tranziţia spre o economie verde şi circulară. Aceste eforturi pot include dezvoltarea proceselor de producţie mai eficiente, utilizarea materialelor reciclabile sau biodegradabile şi dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. Cercetarea şi dezvoltarea pot, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea unor modele de afaceri sustenabile, care să pună accent pe utilizarea responsabilă a resurselor şi pe reducerea amprentei ecologice. Prin colaborarea dintre sectorul de cercetare, Guvern şi industrie se pot realiza avansuri semnificative în identificarea şi implementarea unor practici mai prietenoase cu mediul.

53. Achiziţiile publice verzi reprezintă un instrument important pentru stimularea antreprenorilor în direcţia fabricării produselor cu impact redus asupra mediului şi furnizării serviciilor care integrează aspectele de mediu. Acest demers ar trebui să conducă la achiziţionarea de produse, servicii sau lucrări verzi, caracterizate printr-o mai mare sustenabilitate şi eficienţă energetică, având în vedere cerinţele de eficacitate a costurilor, de viabilitate economică, de fezabilitate tehnică, precum şi de menţinere a unui nivel adecvat de concurenţă. Obiectivul este de a minimiza impactul asupra mediului, comparativ cu produsele/serviciile convenţionale similare care îndeplinesc aceleaşi funcţii. Pe lângă beneficiile ecologice, achiziţiile publice verzi pot contribui la economiile financiare ale entităţilor publice care le implementează, mai ales în cazul în care se ia în considerare costul total al produselor sau serviciilor pe întreg parcursul ciclului lor de viaţă. Prin stabilirea unor astfel de standarde, achiziţiile publice pot influenţa modelele de producţie şi consum, contribuind la promovarea unei abordări mai responsabile din punct de vedere ecologic. O atenţie sporită acordată criteriilor de mediu în cadrul achiziţiilor publice poate servi ca suport pentru implementarea politicii de mediu la nivel de stat. O cerere crescută din partea autorităţilor publice pentru produse şi servicii mai ecologice poate genera dezvoltarea şi extinderea pieţei de produse şi servicii ecologice, contribuind la creşterea impactului pozitiv asupra mediului şi la promovarea unei economii durabile.

54. Astfel, luând în considerare contextul naţional şi regional de mediu, economie, geopolitică şi cadrul de politici în domeniul mediului, dezvoltării antreprenoriale, de infrastructură şi dezvoltare regională, inclusiv prin utilizarea durabilă şi eficientă a resurselor naturale, materiei prime, vizând schimbările climatice şi necesităţile socioeconomice pe termen mediu, prezentul Program îşi propune să atingă următoarele obiective generale şi specifice, însoţite de acţiuni şi ţinte corespunzătoare:

Obiectivul general 1. Îmbunătăţirea proceselor de guvernare verde, care se va realiza prin atingerea următoarelor obiective specifice:

55. Obiectivul specific 1.1. Încorporarea principiilor Pactului verde european în actele normative şi în documentele de politică sectorială elaborate între anii 2024 şi 2028

Acest obiectiv vizează în primul rând elaborarea unei strategii cuprinzătoare ce va ghida tranziţia spre neutralitate climatică până în 2050. Această foaie de parcurs va oferi o viziune clară în privinţa măsurilor ce trebuie luate în diferite sectoare pentru a atinge obiectivele climatice stabilite. Totodată, pentru monitorizarea progresului în direcţia creşterii economiei verzi şi circulare, se va elabora anual un raport privind tranziţia verde a Republicii Moldova conform Ghidului OECD, iar pentru a facilita obţinerea datelor de mediu, va fi transpus Regulamentul UE privind conturile economice de mediu europene.

56. Încorporarea principiilor Pactului verde european în actele normative şi în documentele de politică sectorială va fi realizată prin revizuirea legislaţiei naţionale privind emisiile de CO₂, actualizarea Hotărârii Guvernului pentru etichetarea pneurilor, integrarea obiectivelor privind ambalajele şi deşeurile de ambalaj în legea privind comerţul interior, stabilirea cerinţelor şi ţintelor minime pentru recuperare şi reciclare pentru anumite produse, actualizarea Regulamentului privind procedura generală de evaluare a conformităţii produselor pentru construcţii etc. De asemenea, se va integra în Programul privind biodiversitatea 2024-2030 principiile Pactului verde european, pentru restaurarea ecosistemelor şi sporirea biodiversităţii în spaţiile urbane.

Obiectivul specific 1.1 va contribui la atingerea obiectivelor SND aplicând următoarele direcţii de politici şi intervenţii prioritare din SND:

56.1. Politici şi management în domeniul dezvoltării regionale, locale şi construcţiilor (5.17) – prin armonizarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale în domeniul construcţiilor cu legislaţia şi standardele europene.

56.2. Elaborarea politicilor şi managementului în domeniul protecţiei mediului (5.23) – prin crearea sistemului de management integrat al calităţii aerului, reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă şi a gazelor cu efect de seră comparativ cu anul de referinţă 1990; prin integrarea principiilor de dezvoltare durabilă şi de adaptare la schimbările climatice în toate sectoarele economiei naţionale, inclusiv în politicile comerciale, de achiziţii publice, de subvenţionare şi privind ajutorul de stat; prin implementarea standardelor de mediu în sectoarele economice (energetică, agricultură, transport, industrie, construcţii, comerţ, turism etc.) şi alinierea la obiectivele Pactului verde european.

57. Obiectivul specific 1.2. Dezvoltarea, până în anul 2028, a unui cadru legislativ care să faciliteze îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale întreprinderilor şi investiţiile durabile

Acest obiectiv vizează instituirea unui cadru pentru investiţiile durabile conform taxonomiei UE, actualizarea legislaţiei privind participarea voluntară la un sistem de management de mediu şi audit, precum şi elaborarea şi promovarea unui cadru de reglementare pentru implementarea standardelor şi principiilor ESG. De asemenea, se va lucra la elaborarea Regulamentului privind însemnele etichetei ecologice şi condiţiile de utilizare a acesteia, consolidarea achiziţiilor publice durabile şi elaborarea unui plan de investiţii publice verzi pentru dezvoltarea economică, socială şi de mediu. În plus, vor fi elaborate proiecte de Hotărâri ale Guvernului pentru transpunerea Regulamentului (UE) 2021/1056 de instituire a Fondului pentru o tranziţie justă şi a Regulamentului (UE) 2021/783 de instituire a unui program pentru mediu şi politici climatice (LIFE).

58. Obiectivul specific 1.2 va contribui la atingerea obiectivelor SND aplicând următoarele direcţii de politici şi intervenţii prioritare din SND:

58.1. Politici şi management în domeniul macroeconomic şi de dezvoltare a economiei (5.9) – prin revizuirea politicii statului cu privire la întreprinderile de stat în vederea stabilirii condiţiilor pentru participarea statului în întreprinderi, precum şi în vederea sporirii impactului social şi de mediu, a eficienţei şi transparenţei economice, financiare şi fiscale a întreprinderilor de stat, şi prin ecologizarea întreprinderilor mici şi mijlocii, crearea locurilor de muncă verzi, promovarea eco-inovaţiilor şi eco-etichetării pentru produsele şi serviciile oferite de întreprinderile mici şi mijlocii.

58.2. Promovarea oportunităţilor investiţionale (5.12) – prin identificarea sectoarelor prioritare pentru investiţiile străine şi autohtone, stimularea proiectelor investiţionale inovative şi prietenoase cu mediul.

58.3. În domeniul politicilor şi managementului în domeniul protecţiei mediului (5.23) – acţiunile vor fi orientate spre: promovarea implementării Sistemelor de management şi audit de mediu (EMAS) în cadrul instituţiilor publice şi al organizaţiilor şi prin încurajarea întreprinderilor şi a tehnologiilor ecologice (care ţintesc în mod direct îmbunătăţirea condiţiilor de mediu) prin oferirea de diverse facilităţi, inclusiv accesul la finanţare, atragerea de investiţii verzi şi promovarea obligaţiilor verzi (green bonds).

59. Obiectivul specific 1.3. Optimizarea coordonării, intensificarea colaborării şi dezvoltarea abilităţilor instituţiilor de stat pentru implementarea principiilor economiei verzi şi circulare până în anul 2028

Acest obiectiv vizează revizuirea şi actualizarea domeniilor de activitate ale instituţiilor publice, integrând responsabilităţile specifice economiei verzi şi circulare. Totodată, pentru a dezvolta competenţele personalului din instituţiile guvernamentale şi ale agenţiilor/instituţiilor subordonate vor fi realizate instruiri axate pe aspecte practice legate de elaborarea, implementarea şi monitorizarea politicilor şi programelor ce conţin principii ale economiei verzi şi circulare, inclusiv pentru efectuarea achiziţiilor publice durabile. Organizarea vizitelor de studiu în diverse sectoare economice va facilita transferul de cunoştinţe şi schimbul de bune practici, consolidând astfel abilităţile personalului şi promovând o înţelegere mai profundă a implementării practicilor sustenabile. Preluarea şi actualizarea regulată a indicatorilor de creştere verde vor oferi o modalitate eficientă de evaluare a progresului şi vor stimula instituţiile să adopte continuu măsuri pentru consolidarea economiei verzi şi circulare în Republica Moldova.

60. Prin consolidarea activităţilor grupului de lucru interministerial, se va asigura o coordonare eficientă între diversele instituţii guvernamentale implicate în promovarea economiei verzi şi circulare. Crearea unui mecanism de monitorizare a implementării acţiunilor din programele sectoriale va oferi o viziune cuprinzătoare asupra progresului şi va permite ajustarea strategiilor în timp util. Îmbunătăţirea dialogului continuu între actorii-cheie se va realiza inclusiv prin intermediul platformei Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova, care reprezintă un forum central pentru discuţii şi colaborare, facilitând implementarea de programe şi acţiuni care să ofere sprijin financiar şi stimulente pentru adoptarea de noi modele de afaceri şi creşterea investiţiilor în domeniul economic verde. Totodată, prin consolidarea colaborării dintre instituţiile de gestionare a mediului, instituţiile de învăţământ superior, organizaţiile de cercetare şi întreprinderile din domenii precum schimbările climatice, energia durabilă, alimentele viitorului şi transportul urban inteligent vor fi create sinergii puternice. Această colaborare multifactorială va permite schimbul de experienţă şi abordarea integrată a provocărilor, contribuind la dezvoltarea durabilă şi inovatoare a Republicii Moldova.

61. Obiectivul specific 1.3 va contribui la atingerea obiectivului SND aplicând direcţia strategică de promovare a oportunităţilor investiţionale (5.12) – prin consolidarea capacităţilor autorităţilor publice de a promova oportunităţile investiţionale şi de a dezvolta o diplomaţie economică eficientă şi sustenabilă. Totodată, va contribui şi la Asigurarea unei guvernări eficiente bazate pe evidenţe şi ştiinţă (5.5), susţinând cooperarea şi interconectarea regională a datelor şi a serviciilor publice şi ajustarea cadrului legal la normele UE şi la politicile şi mecanismele altor organizaţii internaţionale, precum Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Va contribui la Reforma administraţiei publice (5.2) – prin preluarea bunelor practici ale agenţiilor de dezvoltare internaţională în derularea achiziţiilor publice; prin asigurarea unui proces decizional transparent, receptiv, incluziv, participativ, reprezentativ şi eficient la toate nivelurile; prin asigurarea unui mecanism clar de punere în aplicare a deciziilor conform principiilor subsidiarităţii şi de monitorizare a implementării acestora şi îmbunătăţirea mecanismelor de cooperare a statului cu societatea civilă, inclusiv prin dezvoltarea platformelor de comunicare şi coordonare, finanţarea directă a organizaţiilor societăţii civile şi contractarea socială.

Obiectivul general 2. Stimularea tranziţiei şi dezvoltării afacerilor verzi şi circulare, care se va realiza prin atingerea următoarelor obiective specifice:

62. Obiectivul specific 2.1. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea instrumentelor de suport în vederea impulsionării tranziţiei spre o economie verde şi circulară

Acest obiectiv vizează susţinerea creării afacerilor verzi şi a afacerilor care adoptă principiile economiei verzi şi circulare în sectoarele-cheie ale economiei precum construcţiile, producţia, gestionarea deşeurilor, energia, turismul, silvicultura şi agricultura, prin intermediul instrumentelor de susţinere antreprenorială. Parte a efortului de susţinere va fi, inclusiv, continuarea şi extinderea Programului de ecologizare a ÎMM-urilor, ale cărui criterii vor fi dezvoltate în vederea susţinerii unei varietăţi mai largi de tehnologii ecologice şi de circularitate în toate sectoarele economiei, inclusiv: includerea criteriilor de finanţare care să promoveze substituirea materialelor şi ambalajelor din plastic cu materiale bio-compostabile, proiectarea ambalajelor pentru a fi reutilizate şi reciclate, circularitatea produselor în domeniul industrial şi în rândul ÎMM-urilor, inclusiv pentru modelele de afaceri de tip "produs ca serviciu" sau a altor modele în care producătorii îşi păstrează dreptul de proprietate asupra produsului sau răspunderea pentru funcţionarea acestuia de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produsului, şi pentru cele bazate pe închirierea şi utilizarea în comun a bunurilor şi a serviciilor.

63. Se va elabora şi se va implementa un instrument de suport pentru afacerile ce oferă servicii axate pe îmbunătăţirea componentelor de mediu, precum operatorii de gestionare a deşeurilor, reciclatorii, sistemele colective de implementare a "responsabilităţii extinse a producătorilor" şi sistemele de depozit, operatorii de epurare a apelor uzate, companiile de design sustenabil şi îmbunătăţire a landşaftului, de restabilire a terenurilor degradate, şi pentru companiile ce oferă servicii de plantări şi împăduriri sustenabile, inclusiv pepinierele silvice etc.

64. Preponderent, pentru sectorul agricol se va elabora un sistem de recompense orientat spre performanţă, menit să încurajeze furnizorii de servicii ecosistemice, fermierii şi practicanţii de agroecologie, permacultură, agrosilvicultură pastorală, care îşi îmbunătăţesc performanţele în materie de bunăstare a animalelor, mediu şi climă. Aceste performanţe includ gestionarea şi stocarea carbonului în sol, gestionarea mai eficientă a nutrienţilor pentru ameliorarea calităţii apei, reducerea emisiilor, crearea şi menţinerea componentelor de infrastructură verde etc. Prezentul Program va sprijini, de asemenea, activităţile ecoturistice în zonele cu valoare sau potenţial peisagistic care sunt vulnerabile economic în ceea ce priveşte menţinerea lor.

65. Se va dezvolta un mecanism de susţinere a certificării şi etichetării produselor agroalimentare ecologice în conformitate cu Legea nr.237/2023 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi cu actele normative de implementare a acesteia.

66. Se va dezvolta un mecanism de susţinere a certificării şi etichetării ecologice a produselor şi serviciilor, bazat pe criterii de performanţă legate de calitate şi sustenabilitate, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.204/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind etichetarea ecologică, iar sistemul taxelor de mediu va fi îmbunătăţit pentru a stimula adoptarea practicilor mai sustenabile.

67. Obiectivul specific 2.1 va contribui la atingerea obiectivelor SND aplicând următoarele direcţii de politici şi intervenţii prioritare din SND:

67.1 Susţinerea dezvoltării antreprenoriatului (5.10) – prin îmbunătăţirea accesului antreprenorilor la finanţare.

67.2. Protecţia concurenţei şi ajutoarele de stat (5.11) – prin tranziţia graduală de la subvenţiile acordate sectoarelor economice/de activitate la subvenţiile acordate pe baza principiilor de inovare, de durabilitate a afacerilor şi de incluziune socială.

67.3. Dezvoltarea durabilă a agriculturii (5.13) – prin promovarea unor practici agricole sustenabile prin reducerea consumului de produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi datorită implementării asolamentelor raţionale cu o diversitate mai mare de culturi; prin implementarea unor sisteme inovaţionale de agricultură; prin majorarea sechestrării carbonului în sol şi prin reducerea consumului de resurse energetice neregenerabile şi a derivatelor lor; prin promovarea agriculturii ecologice prin implementarea principiilor agriculturii organice şi agriculturii durabile, gestionarea durabilă a terenurilor şi solului; prin implementarea protocoalelor obligatorii de management durabil al solului şi prin finanţarea prioritară a elaborării soluţiilor tehnologice adaptate sistemului agricol naţional pentru reducerea eroziunii şi a degradării solului.

67.4. Securitatea şi eficienţa energetică, energia din surse regenerabile (5.15) – promovând întreprinderile durabile şi crearea locurilor de muncă decente pentru toţi – prin promovarea antreprenoriatului ecologic; prin înfiinţarea de afaceri ecologice, întreprinderi ecologice şi prin intervenţii sectoriale în construcţii, deşeuri, energie, turism, silvicultură şi agricultură. Asigurarea condiţiilor necesare pentru derularea investiţiilor de stocare a energiei provenite din surse regenerabile în concordanţă cu apariţia noilor capacităţi de generare.

Concomitent, prioritatea 5.15 va fi realizată prin facilitarea creării comunităţilor de energie din surse regenerabile, conform Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, în scopul ridicării gradului de autonomie energetică la nivel local, prin utilizarea resurselor energetice regenerabile, şi prin asigurarea Ministerului Energiei cu condiţii necesare pentru instalarea a circa 510 MW capacităţi de generare a energiei, electrice din surse regenerabile, alocate pentru implementarea schemelor de sprijin şi accelerarea ritmului de instalare a acestora, în special a instalaţiilor pe bază de biogaz, precum şi folosirea masei verzi a culturilor leguminoase perene pe terenuri arabile în scopul fixării azotului biologic (pentru înlocuirea azotului tehnic din îngrăşămintele minerale) pentru producerea biogazului prin "metanizare".

68. Obiectivul specific 2.2. Dezvoltarea instrumentelor de suport în vederea eficientizării utilizării resurselor naturale de către întreprinderi, reducerea şi reintegrarea deşeurilor în circuitul economic

Acest obiectiv vizează elaborarea unui studiu pentru identificarea categoriilor de deşeuri şi produse ce pot fi reintroduse în circuitul economic, generând idei de afaceri ce promovează utilizarea materialelor secundare şi recuperarea componentelor de înaltă calitate în sectoare prioritare. De asemenea, se vor realiza studii şi analize privind proiectarea ecologică a produselor, inclusiv a textilelor. În paralel, se va dezvolta şi implementa un sistem de rambursare a depozitului pentru toate produsele din cadrul responsabilităţii extinse a producătorului şi alte măsuri menite să încurajeze colectarea eficientă şi reciclarea acestora, iar producătorii care adoptă ambalaje reutilizabile/returnabile în industria alimentară vor beneficia de instrumente de subvenţionare. Pe lângă acestea, se vor crea abordări inovatoare privind taxa pentru gestionarea deşeurilor municipale, promovând modele precum "plăteşti în funcţie de cantitate", şi se vor oferi stimulente şi sprijin municipalităţilor pentru implementarea acestor noi abordări, facilitând trecerea de la schemele bazate pe abonamente la cele bazate pe cantitate.

69. Obiectivul specific 2.2 va contribui la atingerea obiectivelor SND aplicând următoarele direcţii de politici şi intervenţii prioritare din SND:

69.1. Susţinerea dezvoltării antreprenoriatului (5.10) – prin îmbunătăţirea competitivităţii şi a accesului la pieţe de desfacere.

69.2. Dezvoltarea sectorului industrial (5.16) – prin crearea unor mecanisme/instrumente de suport/linii de credit preferenţiale pentru întreprinderile industriale destinate proiectelor de eficientizare a utilizării resurselor şi producţiei industriale competitive; prin elaborarea politicilor de dezvoltare a sectorului industrial rezilient, competitiv şi sustenabil (clean industry) şi aplicarea universală a principiului responsabilităţii extinse a producătorului.

70. Obiectivul specific 2.3. Dezvoltarea infrastructurii de suport privind economia verde şi circulară

Acest obiectiv vizează crearea şi consolidarea unei infrastructuri de suport, inclusiv pentru produse, servicii, inovaţie şi cercetare, care va susţine aplicarea principiilor de economie verde şi circulară. Vor fi elaborate studii pentru identificarea şi aplicarea instrumentelor necesare pentru extinderea infrastructurii ecologice şi cartografierea activităţilor economice circulare, inclusiv a potenţialelor sinergii industriale. De asemenea, se vor stabili standarde pentru înfiinţarea pieţei de materii prime secundare din deşeuri.

71. Va fi creată o platformă digitală care să includă actori-cheie pentru gestionarea sinergiilor industriale şi a materiilor prime secundare, pentru a stimula cererea şi oferta de materii prime secundare, precum şi o bancă de date pe produse industriale, facilitând astfel vânzarea bunurilor de folosinţă îndelungată şi prevenind distrugerea lor.

72. Se va elabora un studiu privind dezvoltarea conceptului de parcuri eco-industriale la nivel naţional şi se va implementa un program de cercetare şi inovare, implicând diverse părţi interesate de îmbunătăţirea mediului. De asemenea, vor fi iniţiate şi implementate programe educaţionale şi de cercetare şi inovare pentru a promova tranziţia verde în sectoarele prioritare.

73. Obiectivul specific 2.3 va contribui la atingerea obiectivelor SND aplicând următoarele direcţii de politici şi intervenţii prioritare din SND:

73.1. Dezvoltarea durabilă a agriculturii (5.13) – prin restabilirea reţelei ecologice naţionale de arii naturale, restaurarea zonelor de protecţie ale râurilor, stimularea plantării pădurilor private pe terenurile agricole private, prin promovarea unor practici agricole sustenabile prin reducerea consumului de produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi graţie implementării asolamentelor raţionale cu o diversitate mai mare de culturi, prin implementarea unor sisteme inovaţionale de agricultură, prin majorarea sechestrării carbonului în sol şi prin reducerea consumului de resurse energetice neregenerabile şi a derivatelor lor, gestionarea durabilă a terenurilor şi solului, implementarea protocoalelor obligatorii de management durabil al solului, şi prin finanţarea prioritară a elaborării soluţiilor tehnologice adaptate sistemului agricol naţional pentru reducerea eroziunii şi a degradării solului.

73.2. Politici şi management în domeniul protecţiei mediului (5.23) – prin crearea unor sisteme integrate de gestionare a deşeurilor prin dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor necesare, având drept obiective principale prevenirea poluării mediului, reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate, creşterea ratei de reciclare şi reducerea consumului de resurse naturale.

Obiectivul general 3. Creşterea gradului de educaţie, conştientizare şi implicare a societăţii în tranziţia spre o economie verde şi circulară, care se va realiza prin atingerea următoarelor obiective specifice:

74. Obiectivul specific 3.1. Creşterea gradului de educaţie, conştientizare şi implicare a mediului privat şi asociativ în practici de economie verde şi circulară

Acest obiectiv vizează integrarea competenţelor verzi în standardele ocupaţionale şi programele de dezvoltare tehnologică şi antreprenorială, inclusiv prin cursuri acreditate, cum ar fi cele pentru tranziţia justă, responsabilul de gestionare a deşeurilor şi inspectorul conformităţii ecologice.

75. Pentru a sprijini această tranziţie, se va crea şi se va menţine o bază de date cuprinzătoare cu experţi, consultanţi şi prestatori de servicii în domeniul economiei verzi şi circulare, evidenţiind resursele şi expertiza disponibilă, dar şi programele şi proiectele de suport în domeniul economiei verzi şi circulare şi nu doar. Campanii de conştientizare, expoziţii şi evenimente vor fi organizate la nivel naţional pentru a informa şi a implica mediul de afaceri, academic şi asociativ în practici mai pure, sustenabile şi eficiente.

76. Obiectivul specific 3.1 va contribui la atingerea obiectivelor SND aplicând următoarele direcţii de politici şi intervenţii prioritare din SND:

Politici de educaţie, cercetare, tineret şi sport (5.26) – prin crearea condiţiilor pentru dezvoltarea şi consolidarea legăturilor dintre mediul de cercetare şi cel de afaceri; prin elaborarea şi implementarea unui cadru normativ şi financiar pentru dezvoltarea antreprenoriatului tehnologic şi a transferului de tehnologii, inclusiv prin stimularea creării de start-upuri.

77. Obiectivul specific 3.2. Îmbunătăţirea nivelului de conştientizare şi implicare a consumatorilor în procesul de economie verde şi circulară

Acest obiectiv vizează elaborarea şi implementarea unui curs de formare dedicat organizaţiilor media, pentru dezvoltarea abilităţilor de accesare şi transmitere a informaţiilor legate de sustenabilitate, agenda verde, schimbările climatice, economia circulară etc. De asemenea, se va efectua un studiu pentru evaluarea nevoilor de capacitate în tranziţia verde şi se va dezvolta un program de dezvoltare a capacităţii, cu accent pe aspectele legate de gen şi inclusiv copii şi tineri.

78. Va fi creată o platformă informaţională privind produsele/serviciile verzi şi durabile şi se vor organiza campanii de conştientizare şi materiale informative pentru promovarea economiei verzi şi circulare în rândul consumatorilor casnici. De asemenea, se va promova şi se va facilita utilizarea transportului public durabil şi a mobilităţii urbane, iar politici privind dezvoltarea infrastructurii rutiere ecologice vor fi promovate şi implementate, inclusiv prin adaptarea acesteia pentru circulaţia bicicliştilor şi a altor mijloace ecologice de mobilitate individuală. De asemenea, vor fi puse în aplicare cerinţele Directivei privind apa potabilă, construind robinete publice cu apă potabilă pentru a reduce dependenţa de apă îmbuteliată şi pentru a preveni generarea de deşeuri de ambalaje. În plus, se va elabora un program de competiţii şi premiere a asociaţiilor de locatari/consumatori/cetăţeni exemplari în gestionarea corectă şi aplicarea principiilor de durabilitate în gospodăriile lor.

79. Obiectivul specific 3.2 va contribui la atingerea obiectivelor SND aplicând următoarele direcţii de politici şi intervenţii prioritare din SND:

79.1. Politici şi management în domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor (5.18) – prin susţinerea mobilităţii în domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor pe termen lung şi promovarea politicilor privind dezvoltarea infrastructurii rutiere adaptată circulaţiei bicicliştilor şi a altor mijloace de mobilitate individuală; prin promovarea politicilor privind dezvoltarea infrastructurii rutiere adaptată circulaţiei bicicliştilor şi a altor mijloace de mobilitate individuală; prin modernizarea vehiculelor care efectuează transporturi rutiere prin servicii regulate în trafic local/municipal şi migrarea spre vehiculele nonpoluante şi transportul alternativ şi prin promovarea eliminării treptate/eşalonate a mijloacelor de transport poluante; prin introducerea unor restricţii eşalonate la importul acestor mijloace de transport, precum şi introducerea treptată a mecanismelor de taxare în funcţie de nivelul de poluare al vehiculelor.

79.2. Politici şi management în domeniul protecţiei mediului (5.23) – prin promovarea modernizării parcului auto prin introducerea taxei de mediu diferenţiate în funcţie de nivelul de poluare.

79.3. Politici şi management în domeniile locuinţelor, serviciilor comunale, utilităţilor publice şi dezvoltării comunitare (5.24) – prin managementul integrat al resurselor de apă, inclusiv introducerea planurilor de siguranţă a apei ca instrument de management preventiv de la captare la consumator.

80. Obiectivul specific 3.3. Creşterea numărului de programe educaţionale în domeniul economiei verzi şi circulare

Acest obiectiv vizează integrarea principiilor de economie verde şi circulară în programele de învăţământ, inclusiv în învăţământul superior şi vocaţional, care va oferi studenţilor o bază solidă în domeniul sustenabilităţii, pregătindu-i pentru a deveni consumatori informaţi şi responsabili. Asigurarea continuităţii şi diseminarea cursurilor de economie verde şi evaluare strategică de mediu în instituţiile de învăţământ superior va contribui la menţinerea unui accent pe aceste teme importante.

81. Elaborarea şi implementarea de programe şi activităţi de cercetare şi inovare în economia verde şi circulară, prin cooperarea între diverse părţi interesate, inclusiv academia, instituţiile de cercetare şi sectorul privat, va stimula dezvoltarea şi adoptarea practicilor sustenabile. Promovarea conceptului de universităţi verzi şi şcoli ecologice va crea un mediu educaţional în care valorile şi practicile sustenabile devin parte integrantă a formării individuale, contribuind astfel la creşterea nivelului de conştientizare şi implicare a consumatorilor într-o economie verde şi circulară.

82. Obiectivul specific 3.3 va contribui la atingerea obiectivelor SND aplicând următoarele direcţii de politici şi intervenţii prioritare din SND:

82.1. Cultură şi politici culturale (5.8) – prin dezvoltarea calitativă a forţei de muncă şi a programelor educaţionale.

82.2. Politici de educaţie, cercetare, tineret şi sport (5.26) – prin elaborarea unei viziuni integrate de dezvoltare a educaţiei pe termen lung, care să includă: (i) conceptul de calitate a serviciilor educaţionale; (ii) rolul şi conexiunea educaţiei cu alte domenii, precum piaţa muncii, ocrotirea sănătăţii, protecţia mediului, participarea la procesul decizional etc.; (iii) competenţele şi abilităţile ce trebuie dezvoltate de sistemul educaţional; (iv) pregătirea copiilor potrivit abilităţilor individuale; prin revizuirea formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice în scopul asigurării pieţei muncii cu resurse umane calificate, susceptibile la transformările şi cerinţele societale; prin diversificarea ofertei educaţionale publice şi private prin integrarea prognozării nevoilor de competenţe, elaborarea programelor de formare pe tot parcursul vieţii şi de incluziune digitală, inclusiv pentru grupurile vulnerabile şi persoanele cu nevoi speciale, precum şi pentru recalificarea personalului; prin legiferarea revizuirii şi actualizării periodice a curriculumului şi a ofertei educaţionale în cadrul unor exerciţii participative de evaluare şi previziune (foresight) economică şi tehnologică, cu implicarea unui spectru larg de subiecţi interesaţi, inclusiv elevi, părinţi, studenţi, cadre didactice, angajatori, sindicate, comitete sectoriale; prin modernizarea curriculumului pentru promovarea educaţiei centrate pe elev, ţinând cont de provocările dezvoltării durabile (automatizarea locurilor de muncă, utilizarea eficientă a resurselor, protecţia mediului, atenuarea efectelor schimbărilor climatice, schimbările demografice, drepturile omului şi egalitatea de gen, nediscriminarea, cetăţenia activă etc.), dezvoltând aptitudini, abilităţi şi competenţe soft (soft skills) precum gândirea critică şi creativă, colaborarea, flexibilitatea, utilizarea tehnologiilor informaţionale, antreprenoriatul, care îl vor ajuta să ia decizii, să soluţioneze probleme, să comunice eficient, să îşi cunoască şi să îşi exercite drepturile, să construiască relaţii sănătoase, să gestioneze timpul, să facă faţă stresului şi să-şi trăiască viaţa într-o manieră sănătoasă şi productivă, de asemenea formând abilităţi de viaţă (life skills), care vor contribui la prevenirea comportamentelor de risc legate de starea de sănătate fizică şi mintală a tinerilor şi vor influenţa direct capacitatea acestora de învăţare şi autorealizare; prin integrarea educaţiei pentru dezvoltare durabilă în programele de studii ale învăţământului primar, secundar general, profesional tehnic şi superior; prin dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice şi a celor manageriale în domeniul dezvoltării durabile, în particular abordarea bazată pe drepturile omului şi egalitatea de gen, protecţia mediului, promovarea modului sănătos de viaţă, predarea cu ajutorul tehnologiilor digitale în scop informativ, aplicativ şi creativ, şi prin evaluarea domeniului cercetărilor aplicate şi asigurarea orientării acestuia spre teme relevante pentru dezvoltarea socioeconomică, cum ar fi valorificarea deşeurilor, eficientizarea consumului de apă, prezervarea fondului silvicol, specii şi rase rezistente la schimbările climatice etc.

IV. IMPACTUL

83. Implementarea prezentului Program poate avea un impact semnificativ pentru promovarea economiei verzi şi protecţia mediului înconjurător pe termen mediu. Promovarea utilizării materialelor secundare şi a economiei circulare vor duce la o reducere semnificativă a consumului de materiale şi a impactului asociat asupra mediului. Introducerea unor standarde de calitate pentru materialele de construcţie reciclate poate încuraja utilizarea acestora şi poate spori încrederea în aceste produse. Implementarea sistemelor de depozitare şi returnare poate încuraja colectarea eficientă a produselor şi a materialelor utilizate, reducând astfel cantitatea de deşeuri care ajunge în mediul înconjurător.

84. Promovarea utilizării materialelor secundare în proiectele de renovare poate contribui la crearea unor locuri de muncă verzi şi la dezvoltarea unei economii verzi durabile. De asemenea, creşterea utilizării de materiale reciclate poate reduce dependenţa de materiale noi şi poate spori securitatea aprovizionării cu materii prime.

85. Încurajarea consumatorilor de a preveni generarea deşeurilor prin aplicarea de taxe asupra produselor dăunătoare mediului poate reduce cantitatea de deşeuri generate şi poate încuraja consumul responsabil şi sustenabil. Dezvoltarea instrumentelor de comunicare eficiente poate spori gradul de conştientizare a consumatorilor cu privire la problemele de mediu şi poate duce la o schimbare eficientă a comportamentului acestora.

Secţiunea 1

Contribuţia la atingerea obiectivelor şi a ţintelor strategice

86. Implementarea prezentului Program va contribui la atingerea următoarelor obiective şi ţinte strategice:

86.1. promovarea locurilor de muncă verzi ca o modalitate eficientă de a combina dezvoltarea socială şi de mediu, precum şi de a îmbunătăţi competenţele şi practicile de afaceri pentru o creştere durabilă şi favorabilă incluziunii (ODD 8.4);

86.2. stimularea creşterii productivităţii prin diversificare, modernizare tehnologică şi inovaţie (ODD 8.2);

86.3. până în 2030, modernizarea infrastructurii şi reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficienţă sporită în utilizarea resurselor şi adoptarea sporită a tehnologiilor şi proceselor industriale curate şi ecologice, fiind luate măsuri în conformitate cu capacităţile respective (ODD 9.4);

86.4. integrarea producţiei şi a consumului durabil în politicile naţionale şi implementarea acestora (ODD 12.1);

86.5. până în 2030, realizarea gestionării durabile şi utilizării eficiente a resurselor naturale (ODD 12.2);

86.6. încurajarea companiilor, în special a companiilor mari şi transnaţionale, să adopte practici durabile şi să integreze informaţiile privind durabilitatea în ciclul de raportare (ODD 12.6);

86.7. promovarea practicilor durabile de achiziţii publice în conformitate cu politicile şi priorităţile naţionale (ODD 12.7).

87. Datorită eforturilor comune depuse de către instituţiile statului, mediul economic şi societatea civilă, odată cu atingerea obiectivelor propuse în cadrul prezentului Program se va contribui şi la atingerea obiectivelor naţionale şi regionale de mediu, precum:

87.1. reducerea cantităţii de deşeuri: prin implementarea strategiilor de economie circulară şi creşterea utilizării materialelor secundare, Programul ar putea duce la reducerea cantităţii de deşeuri generate şi ar putea îmbunătăţi managementul deşeurilor în ansamblu;

87.2. reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: prin reducerea cantităţii de materii prime folosite, Programul ar putea contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din producţia şi transportul materialelor, precum şi din procesele de producţie;

87.3. creşterea utilizării de materiale secundare şi regenerabile: prin promovarea utilizării de materiale secundare şi regenerabile, Programul ar putea contribui la creşterea eficienţei materialelor şi a resurselor, precum şi la reducerea dependenţei de materiale finite;

87.4. reducerea consumului de energie: prin promovarea economiei circulare şi creşterea utilizării materialelor secundare, Programul ar putea contribui la reducerea consumului de energie din procesele de producţie şi transport;

87.5. creşterea inovaţiei: prin stimularea dezvoltării de produse şi servicii durabile şi circulare, Programul ar putea stimula inovaţia în industria producătoare şi ar putea contribui la creşterea competitivităţii economice a ţării;

87.6. menţinerea creşterii temperaturii globale sub pragul de 2°C în raport cu nivelurile preindustriale, continuând acţiunile desfăşurate pentru a limita creşterea temperaturii cu 1,5°C, fapt care ar reduce considerabil riscurile şi efectele schimbărilor climatice;

87.7. reducerea rapidă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 şi obţinerea neutralităţii climatice până în 2050;

87.8. creşterea capacităţii de adaptare, inclusiv pe baza abordărilor ecosistemice, consolidarea rezilienţei şi o mai bună adaptare şi reducere a vulnerabilităţii mediului, a societăţii şi a tuturor sectoarelor economiei la schimbările climatice, inclusiv prevenirea dezastrelor meteorologice şi climatice şi pregătirea pentru acestea;

87.9. accelerarea tranziţiei spre o economie circulară netoxică, în care creşterea este regenerativă, resursele sunt folosite eficient şi sustenabil şi se aplică ierarhia deşeurilor;

87.10. urmărirea obiectivului de reducere la zero a poluării, inclusiv în privinţa produselor chimice periculoase, pentru a obţine un mediu fără substanţe toxice, inclusiv pentru aer, apă şi sol, precum şi în privinţa poluării fonice şi protecţia sănătăţii şi prosperităţii oamenilor, animalelor şi ecosistemelor de riscurile legate de mediu şi de impactul negativ;

87.11. protecţia, conservarea şi refacerea biodiversităţii: prin oprirea şi inversarea declinului biodiversităţii şi prin ameliorarea stării ecosistemelor şi a funcţiilor şi serviciilor pe care le oferă, prin ameliorarea stării mediului, în special a aerului, a apei şi a solului, precum şi prin combaterea deşertificării şi degradării solului;

87.12. reducerea presiunilor asupra climei şi mediului legate de producţie şi consum, în special în domeniile: energiei, industriei, clădirilor şi infrastructurii, transportului, turismului, comerţului internaţional şi sistemului alimentar.

Secţiunea a 2-a

Prognoze de evoluţie în cazul lipsei acţiunilor

88. Lipsa continuităţii acţiunilor de promovare a economiei verzi sau nerealizarea acţiunilor propuse în cadrul prezentului Program ar putea duce la:

88.1. menţinerea unui nivel scăzut de cunoaştere şi adoptare a principiilor de economie verde şi circulară de către consumatori, inclusiv a celor legate de utilizarea eficientă a resurselor de lumină, apă, plastic, de colectare separată a deşeurilor, de reutilizare a produselor şi a ambalajelor;

88.2. necunoaşterea sau cunoaşterea şi adaptarea la un nivel insuficient a măsurilor legate de colectarea, sortarea, reciclarea şi recuperarea altor materiale din deşeuri de către autorităţi, antreprenori şi consumatori;

88.3. menţinerea unei cereri pe piaţă stagnante sau moderate de materiale secundare, şi, prin urmare suprasolicitarea resurselor naturale;

88.4. nivel scăzut de adoptare a principiilor de economie verde şi circulară, a inovaţiilor şi a mecanismelor corespunzătoare implementării acestora în toate sferele de dezvoltare socioeconomice a ţării;

88.5. grad redus de conştientizare a impactului negativ asupra dezvoltării socioeconomice şi a calităţii vieţii datorită atitudinii ignorante şi a insuficienţei de cunoştinţe;

88.6. aplicare redusă a inovării şi a tehnologiilor în economie şi în procesele legate de gestionarea resurselor atât de administraţiile publice naţionale şi internaţionale, cât şi de către mediul de afaceri şi consumatori;

88.7. capacităţi scăzute de integrare a companiilor locale în cadrul lanţurilor valorice internaţionale şi de competitivitate a companiilor locale pe pieţele internaţionale;

88.8. necorespunderea activităţii economice desfăşurate de către companiile locale, comparativ cu cele promovate de companiile internaţionale, aliniate cadrului de reglementare al pieţei unice europene, dar şi acordurilor internaţionale ce vizează impactul acestora asupra mediului şi comunităţilor;

88.9. neatingerea obiectivelor propuse privind tranziţia la economia verde şi circulară în Republica Moldova, conform SND şi Acordului de Asociere cu UE şi a altor documente strategice;

88.10. adaptarea la un grad mai redus a stilurilor de viaţă sustenabile şi mai prietenoase cu mediul ambiant şi societatea.

89. Totodată, lipsa continuităţii măsurilor privind promovarea economiei verzi, precum şi nerealizarea acţiunilor propuse în cadrul Programului va conduce nu doar la neîndeplinirea obiectivelor stabilite în prezentul document şi în politicile naţionale relevante, ci şi la nerespectarea angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova, inclusiv, dar fără a se limita la Acordul de la Paris, semnat în 2015, în cadrul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, ratificat prin Legea nr.78/2017.

Secţiunea a 3-a

Indicatori de progres şi performanţă

90. Implementarea unui program de economie verde şi circulară poate avea un impact pozitiv asupra mediului pe termen mediu prin reducerea impactului negativ al producţiei şi consumului asupra resurselor naturale şi a mediului înconjurător. Efectele pozitive pot include:

90.1. reducerea deşeurilor: prezentul Program încurajează reducerea, reutilizarea şi reciclarea produselor, ceea ce poate reduce cantitatea de deşeuri generate;

90.2. conservarea resurselor naturale: economia circulară se concentrează pe a utiliza resursele într-un mod eficient, conservând astfel resursele naturale şi limitând extragerea excesivă a acestora;

90.3. reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: implementarea prezentului Program poate ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin reducerea utilizării energiei neregenerabile şi prin utilizarea mai eficientă a energiei;

90.4. creşterea competitivităţii: prezentul Program va creşte competitivitatea prin eficientizarea proceselor şi prin crearea de noi oportunităţi de afaceri în domeniul produselor reciclate sau a serviciilor de gestionare a deşeurilor.

91. Cu toate acestea, implementarea prezentului Program de economie verde şi circulară poate fi costisitoare şi poate necesita schimbări semnificative în abordările curente ale producţiei şi consumului. Este important să se evalueze cu atenţie impactul potenţial şi să se adopte soluţii viabile şi sustenabile în cazul implementării.

92. Indicatorii de creştere verde vor reflecta impactul prezentului Program şi realizările privind implementarea principiilor economiei verzi şi a Pactului verde european şi vor include:

92.1. reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: aceasta poate fi măsurată prin indicatori precum intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul sectorului energetic, industrial sau de transport;

92.2. creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie: această performanţă poate fi evaluată prin indicatori precum ponderea energiei din surse regenerabile în complexul energetic şi capacitatea instalată de producţie a energiei din surse regenerabile;

92.3. creşterea eficienţei energetice: această performanţă poate fi măsurată prin indicatori precum consumul de energie final pe unitatea de producţie sau per capital;

92.4. creşterea ratei de reciclare a deşeurilor: această performanţă poate fi evaluată prin indicatori precum ponderea deşeurilor reciclate în totalul deşeurilor generate sau cantitatea de materii prime secundare obţinute prin reciclare.

93. Totodată, se preconizează că implementarea integrală a prezentului Program va contribui la atingerea rezultatelor strategice de mediu la nivel de ţară, conform tabelului 1.

Tabelul 1

Ţintele şi indicatorii corespunzători

fiecărui obiectiv specific al Programului

94. Acţiunile propuse vor include extinderea setului de indicatori ai creşterii verzi şi de monitorizare ai economiei circulare, inclusiv: numărul de întreprinderi (ÎMM-uri) ecologice (verzi), numărul de locuri de muncă verzi, productivitatea/eficienţa materială a economiei, investiţii verzi, eco-inovaţii implementate, numărul de companii (produse şi servicii) care au obţinut certificări eco, şi indicatori pentru economia circulară (generarea deşeurilor de ambalaje pe cap de locuitor, deşeurile de plastic, deşeurile alimentare etc.).

95. Principalele surse de date pentru aceşti indicatori vor fi reprezentate de informaţiile furnizate de Biroul Naţional de Statistică, Agenţia de Mediu, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului şi alte instituţii relevante, inclusiv organizaţii internaţionale. Pentru a obţine indicatori specifici, datele vor fi colectate, procesate şi publicate în cadrul raportului anual privind progresul înregistrat în creşterea verde.

V. COSTURI

96. Resursele financiare, tehnice şi umane necesare pentru implementarea prezentului Program sunt estimate şi detaliate pentru fiecare element al procesului de implementare a acestuia. În plus, faţă de costurile directe legate de implementarea Programului de economie verde, există şi alte costuri indirecte, precum costuri administrative şi costuri acoperite nemijlocit de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. De asemenea, sunt necesare investiţii în infrastructură şi tehnologie pentru a face posibilă trecerea la o economie verde. În scopul implementării obiectivelor generale şi specifice ale prezentului Program pentru perioada 2024-2028, sunt necesare următoarele resurse financiare şi nefinanciare:

96.1. finanţare publică pentru dezvoltarea şi implementarea politicilor şi măsurilor aferente economiei verzi;

96.2. investiţii din partea sectorului privat în sectoarele economiei verzi, cum ar fi energiile regenerabile şi eficienţa energetică, gestionarea durabilă a resurselor naturale şi economia circulară;

96.3. resurse umane cu competenţe şi expertiză în domeniul economiei verzi, precum şi capacităţi instituţionale pentru implementarea politicilor şi măsurilor aferente economiei verzi;

96.4. tehnologii şi inovaţii care să susţină dezvoltarea economiei verzi în Republica Moldova.

97. Cheltuielile planificate pentru perioada următoare, în conformitate cu prevederile Cadrului bugetar pe termen mediu, şi cheltuielile estimate pentru perioada care excedează Cadrul bugetar pe termen mediu la momentul aprobării prezentului Program vor fi determinate de bugetul disponibil şi de priorităţile stabilite în cadrul prezentului Program.

98. În vederea atingerii obiectivelor propuse în cadrul Programului, vor fi facilitate şi susţinute cooperări şi parteneriate, inclusiv programe de asistenţă tehnică, programe privind transferul de tehnologie etc.

99. Costul total al prezentului Program este de 209 570 mii de lei, din care 110 770 mii de lei sunt costuri ale bugetului de stat, iar 98 800 mii de lei sunt costuri ce vor fi acoperite din alte surse. Repartizarea costurilor pe fiecare obiectiv general şi specific în parte este descrisă în tabelul 2, iar repartizarea costurilor pe ani este indicată în tabelul 3. Descrierea detaliată a costurilor pe fiecare acţiune şi obiectiv, pe ani şi pe tipul sursei de finanţare, este făcută în cadrul Planul de acţiuni al Programului.

Tabelul 2

Costurile acoperite din bugetul de stat şi costurile acoperite din alte surse,

repartizate pe fiecare obiectiv general şi specific al Programului

Tabelul 3

Costurile acoperite din bugetul de stat şi costurile acoperite din alte surse,

repartizate pe fiecare an în perioada 2024-2028

100. În ceea ce priveşte alinierea cu strategiile sectoriale de cheltuieli în contextul Cadrului bugetar pe termen mediu 2024-2026, prezentul Program propune o serie de măsuri şi acţiuni care vizează creşterea eficienţei energetice, dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, protejarea resurselor naturale şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, integrarea principiilor de economie verde şi circulară. Aceste obiective sunt aliniate cu priorităţile Guvernului şi cu obiectivele strategiilor sectoriale de cheltuieli în contextul CBTM, în special cu următoarele obiective:

Obiectivele sectorului "Cercetările ştiinţifice fundamentale" (16)

Subprogramul 1602 "Cercetări ştiinţifice fundamentale în direcţia strategică "Materiale, tehnologii şi produse inovative"

Subprogramul 1603 "Cercetări ştiinţifice fundamentale în direcţia strategică "Eficienţă, energetică şi valorificarea surselor regenerabile de energie"

Obiectivele sectorului "Servicii economice generale" (50)

Subprogramul 5004 "Susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii"

Subprogramul 5017 "Cercetări ştiinţifice aplicate în domeniul politicilor macroeconomice şi programelor de dezvoltare economică în direcţia strategică "Materiale, tehnologii şi produse inovative"

Subprogramul 5010 "Schimbări climatice – predicţii, prognoze şi avertizări"

Subprogramul 5016 "Promovarea investiţiilor"

Obiectivele sectorului "Dezvoltarea agriculturii" (51)

Subprogramul 5102 "Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal"

Subprogramul 5108 "Îmbunătăţiri funciare şi irigarea terenurilor agricole"

Obiectivele sectorului "Gestiunea durabilă a sectorului forestier naţional" (54)

Subprogramul 5403 "Dezvoltarea ecoturismului, pisciculturii şi gospodăriei de vânătoare"

Obiectivele sectorului "Dezvoltare regională şi construcţii" (61)

Subprogramul 6105 "Implementarea politicii de dezvoltare regională"

Subprogramul 6107 "Cercetări ştiinţifice aplicate în domeniul construcţiilor"

Obiectivele sectorului "Dezvoltarea sectorului energetic" (58)

Subprogramul 5807 "Cercetări ştiinţifice aplicate în sectorul energetic în direcţia strategică "Eficienţa, energetică şi valorificarea surselor regenerabile de energie"

Subprogramul 5809 "Surse regenerabile"

Subprogramul 5810 "Eficienţă energetică"

Obiectivele sectorului "Geodezia, cartografia şi cadastrul" (69)

Subprogramul 6903 "Conservarea şi sporirea fertilităţii solului"

Obiectivele sectorului "Protecţia mediului" (70)

Subprogramul 7001 "Politici şi management în domeniul protecţiei mediului"

Subprogramul 7002 "Managementul integrat al deşeurilor şi a substanţelor chimice"

Subprogramul 7003 "Controlul şi supravegherea respectării legislaţiei de mediu"

Subprogramul 7004 "Protecţia şi gestionarea resurselor de apă, a inundaţiilor şi secetelor"

Subprogramul 7007 "Cercetări ştiinţifice aplicate în domeniul protecţiei mediului"

Subprogramul 7009 "Asigurarea de către stat a securităţii ecologice la nivel local"

Subprogramul 7011 "Atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice"

Obiectivele sectorului "Învăţământ" (88)

Subprogramul 8812 "Perfecţionarea cadrelor"

Subprogramul 8815 "Curriculum".

VI. RISCURI DE IMPLEMENTARE

101. Există o serie de riscuri care pot afecta activităţile şi rezultatele prezentului Program dacă nu vor fi evaluate şi luate în considerare în mod corespunzător. Monitorizarea atentă a tuturor riscurilor şi evaluarea acestora la intervale determinate de timp va asigura prevenirea oricăror probleme şi eşecuri.

102. Analiza riscurilor şi acţiunile de reducere a acestora sunt prezentate în tabelul 4.

Tabelul 4

VII. AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

103. Dezvoltarea cadrului de strategii şi politici naţionale a fost, în multe cazuri, însoţită şi de crearea mai multor mecanisme de coordonare interministerială. Scopul lor este de a facilita dialogul dintre ministere şi instituţiile subordonate cu privire la integrarea consideraţiilor de mediu şi ecologice în procesele de politică de dezvoltare.

104. Competenţele şi atribuţiile autorităţilor publice centrale specializate şi ale administraţiei publice locale în economia verde sunt determinate de mai multe acte normative, în special de Legea nr.209/2016 privind deşeurile. În general, s-a înregistrat o evoluţie pozitivă în care ministerele şi agenţiile de mediu au fost consolidate, chiar dacă au suferit schimbări frecvente. De exemplu, în cadrul noii structuri guvernamentale adoptate de Parlament în 2021, Ministerul Mediului a fost restabilit ca instituţie separată. Acesta a devenit organismul central responsabil de dezvoltarea şi promovarea politicilor naţionale în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale în ţară.

105. Ministerul Mediului şi Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării sunt responsabili de coordonarea implementării prezentului Program şi a Planului de acţiuni. Alte ministere şi autorităţi administrative centrale, precum şi alte autorităţi publice sunt responsabile de implementarea acţiunilor în cadrul prezentului Program.

106. În procesul de elaborare, examinare, aprobare şi consultare a Programului pentru promovarea economiei verzi şi circulare, participarea actorilor-cheie la nivel naţional şi regional din mediul asociativ, academic şi privat a avut un rol important în elaborarea şi ulterioara implementare a acţiunilor planificate. De asemenea, prevederile Legii nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional şi ale Hotărârii Guvernului nr.967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional au fost aplicate în mod corespunzător în consultări.

107. În procesul de implementare a prezentului Program vor fi implicaţi următorii actori-cheie:

107.1. Ministerul Mediului, cu subdiviziunile sale interne şi instituţiile subordonate, după caz (Agenţia de Mediu, Agenţia "Apele Moldovei", Agenţia "Moldsilva", Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, Agenţia Naţională pentru Reglementarea Activităţilor Nucleare şi Radiologice, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Instituţia Publică Oficiul Naţional de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului);

107.2. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului;

107.3. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu instituţiile subordonate;

107.4. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, cu instituţiile subordonate;

107.5. Ministerul Energiei, Instituţia Publică Centrul Naţional pentru Energie Durabilă;

107.6. Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională de Sănătate Publică;

107.7. Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Instituţia Publică Universitatea de Stat din Moldova (persoană juridică absorbantă a Institutului de Zoologie, Institutului de Ecologie şi Geografie, Institutul de Administrare Publică şi Grădina Botanică Naţională (Institut) "Alexandru Ciubotaru", conform Hotărârii Guvernului nr.485/2022);

107.8. Reprezentanţii mediului de afaceri (EBA, AmCham, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru etc.);

107.9. Reprezentanţii societăţii civile în domeniul mediului (Centrul Naţional de Mediu, Asociaţia experţilor Pro-Mediu, EcoContact, Ecovisio, e-Circular etc.);

107.10. Reprezentanţii partenerilor de dezvoltare.

108. Un rol aparte în coordonarea implementării prezentului Program îi revine Grupului de lucru interministerial pentru promovarea economiei verzi şi circulare. Grupul de lucru este creat prin ordin comun al Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării şi Ministerului Mediului, în iulie 2023, pentru coordonarea implementării prevederilor privind promovarea activă a economiei verzi şi circulare din SND, Pactul verde european şi Acordul de asociere RM-UE cu Agenda de Asociere 2021-2027.

109. Părţile implicate în elaborarea prezentului Program sunt instituţiile membre ale Grupului de lucru interministerial, creat prin ordin comun al Ministrului Dezvoltării Economice şi Digitalizării şi Ministrului Mediului nr.94/117 din 10 iulie 2023, pentru promovarea economiei verzi şi circulare.

110. În procesul implementării acestui Program, autorităţile responsabile vor colabora cu organismele administraţiei publice centrale şi locale, cu reprezentanţii mediului de afaceri (producători şi importatori/distribuitori de produse; asociaţii de afaceri), cu instituţiile de cercetare, cu organizaţiile neguvernamentale, cu mass-media, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare.

VIII. PROCEDURI DE RAPORTARE

111. Responsabil pentru monitorizarea implementării prezentului Program este Ministerul Mediului, care va colecta, va analiza şi va sistematiza datele cu privire la indicatorii de monitorizare şi rezultatele la sfârşitul fiecărui semestru.

112. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, precum şi instituţiile publice şi asociaţiile de profil, în conformitate cu competenţele atribuite, vor fi responsabile de implementarea eficientă a prezentului Program şi a Planului de acţiuni aferent, raportând Ministerului Mediului anual, până la data de 1 martie, privind progresele înregistrate şi acţiunile desfăşurate.

113. Ministerul Mediului, în baza rapoartelor autorităţilor responsabile, va generaliza şi va prezenta Grupului de lucru interministerial pentru promovarea economiei verzi şi Guvernului anual, până la data de 1 aprilie, raportul integral privind realizarea Planului de acţiuni.

114. Ministerul Mediului va asigura publicarea rapoartelor anuale de progres şi a rapoartelor de evaluare intermediară şi finală a prezentului Program pe site-ul web oficial al autorităţii.

115. Sistemul de evaluare a prezentului Program va fi integrat în ciclul de politici/programe şi va cuprinde două exerciţii de evaluare: unul la finalul primei faze a Programului (2024-2026) – până la data de 1 aprilie 2027, şi unul la finalizarea Programului (2027-2028) – 1 aprilie 2029. Ministerul Mediului va fi responsabil de coordonarea atât a evaluărilor intermediare, cât şi a evaluării finale.

116. Primul exerciţiu de evaluare va analiza gradul de realizare a obiectivelor şi schimbările produse ca urmare a intervenţiilor de politici. Prin comparare cu datele de referinţă, se vor evidenţia schimbările în contextul general şi se va evalua dacă obiectivele specifice rămân relevante înainte de lansarea celei de-a doua etape a Programului (2027-2028).

117. Evaluarea finală, care va fi realizată în 2029, va reflecta performanţa întregului Program. Aceasta va raporta asupra eficacităţii intervenţiilor şi măsura în care rezultatele aşteptate au fost atinse. Întrebările de evaluare şi de cercetare primare se vor axa pe:

117.1. relevanţă: măsura în care obiectivele politicii de promovare a economiei verzi şi circulare au răspuns nevoilor şi priorităţilor naţionale;

117.2. eficacitate: măsura în care obiectivele au fost atinse, dacă intervenţiile şi mijloacele utilizate au atins rezultatele aşteptate şi dacă utilizând diferite mijloace s-ar fi putut obţine mai mult;

117.3. eficienţă: dacă obiectivele au fost atinse la cel mai mic cost posibil;

117.4. sustenabilitate: măsura în care rezultatele, inclusiv schimbările instituţionale, sunt durabile în timp.

PLANUL DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului de promovare a economiei

verzi şi circulare pentru perioada 2024-2028