500/01.11.2019 Hotărîre cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.397/2003 privind finanţele publice locale

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului

de lege pentru modificarea Legii nr.397/2003

privind finanţele publice locale

nr. 500  din  01.11.2019

 (în vigoare 02.11.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 326-327 art. 731 din 02.11.2019

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.397/2003 privind finanţele publice locale.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.500/2019

AVIZ

asupra proiectului de lege pentru modificarea

Legii nr.397/2003 privind finanţele publice locale

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.397/2003 privind finanţele publice locale, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.214 din 1 octombrie 2019) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Descentralizarea financiară, o componentă importantă în procesul descentralizării administrative, necesită a fi realizată prin măsuri eficiente, complexe şi echilibrate pentru neadmiterea materializării riscurilor de ordin financiar atît la nivel central, cît şi la nivel local.

Impactul iniţiativei propuse doar în partea ce se referă la impozitul pe venitul persoanelor juridice (majorarea Fondului de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale şi defalcări la bugetele locale de nivelul întîi în proporţii corespunzătoare de 25% din încasările de la acest impozit) pentru anul 2020 constituie 1 257,4 mil. lei.

De asemenea, majorarea la 100% a cotelor de defalcare de la impozitul pe venitul persoanelor fizice la bugetele locale de nivelul întîi are impact negativ asupra încasărilor de la acest impozit la bugetele raionale, nefiind prevăzute excluderea anumitor competenţe proprii ale autorităţilor publice locale de nivelul al doilea, ceea ce presupune compensarea acestor pierderi bugetelor raionale, deoarece este afectată stabilitatea financiară a acestora. Pentru anul 2020 aceste pierderi sînt estimate la 126,6 mil. lei.

Suplimentar la aceasta, impactul negativ asupra bugetelor raionale se va agrava şi ca urmare a diminuării parametrului de divizare de la 55 la 50%.

Pe lîngă aceasta, orice majorare a cotei defalcărilor de la impozitul pe venitul persoanelor fizice la bugetele locale are impact negativ asupra volumului Fondului de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, deoarece acesta se formează din impozitul pe venitul persoanelor fizice nealocat sub formă de defalcări la bugetele locale.

În proiectul de lege se propune majorarea cotelor de defalcări de la impozitul pe venitul persoanelor fizice la bugetele oraşelor-reşedinţă de raion la 100%, comparativ cu 50% la municipiile-reşedinţă de raion. În acest caz, impactul asupra Fondului de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale în anul 2022 este de peste 98,4 mil. lei, care nu vor fi redistribuite, prin formula stabilită, ca transferuri cu destinaţie generală la bugetele locale de ambele niveluri. Concomitent, 25 de bugete raionale vor fi private de încasări de la impozitul pe venitul persoanelor fizice începînd cu anul 2020.

Stabilirea cotelor de defalcări de la impozitul pe venitul persoanelor juridice nu va asigura neapărat bugetelor locale de nivelul întîi resurse consistente ca şi fonduri de dezvoltare în vederea promovării unor proiecte investiţionale la nivel local, deoarece distribuţia acestui impozit este eterogenă (încasările sînt concentrate în special în municipiul Chişinău, precum şi în municipiul Bălţi şi în oraşele/municipiile-reşedinţă de raion), nu asigură stabilitate în încasări, întrucât acestea fluctuează de la an la an, în funcţie de ciclul economic.

Din aceste considerente, Guvernul, ţinînd cont şi de spaţiul fiscal disponibil pentru anul 2020, vine cu o propunere alternativă şi echilibrată în modificarea cotelor defalcărilor de la impozitul pe venitul persoanelor fizice, determinarea cotei-părţi din impozitul pe venitul obţinut din activitatea de întreprinzător pentru suplimentarea Fondului de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, care constituie 10%.

Modificările se rezumă la următoarele:

“LEGE

pentru modificarea Legii nr.397/2003 privind finanţele publice locale

Art.I. – Legea nr.397/2003 privind finanţele publice locale (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.384-395, art.612) se modifică după cum urmează:

1. Articolul 5:

a) la alineatul (1) punctul 1) litera b):

la liniuţa întîi, textul “75%” se substituie cu textul “100%”;

la liniuţa a doua, textul “20%” se substituie cu textul “50%”;

la liniuţa a treia, textul “35%” se substituie cu textul “50%”;

b) la alineatul (3) punctul 1), litera b) va avea următorul cuprins:

“b) defalcări de la impozitul pe venitul persoanelor fizice – 25% din volumul total colectat pe teritoriul oraşelor-reşedinţă de raion şi municipiilor-reşedinţă de raion”;

c) la alineatul (5) punctul 1) litera b) liniuţa întîi, textul “45%” se substituie cu textul “50%”.

2. La articolul 11 alineatul (1), după textul “nealocat sub formă de defalcări la bugetele locale,” se introduce textul “şi o cotă-parte din impozitul pe venitul obţinut din activitatea de întreprinzător, stabilită în legea bugetară anuală,”.

Art.II. – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020.”

Ca urmare a modificărilor propuse de Guvern, în anul 2020 bugetele locale îşi vor suplimenta veniturile cu 595,5 mil. lei, din care 208,9 mil. lei din contul modificării cotelor la impozitul pe venitul persoanelor fizice şi 386,6 mil. lei din contul transferurilor cu destinaţie generală pentru echilibrarea posibilităţilor financiare.

Distribuţia cîştigurilor bugetelor locale de ambele niveluri pentru anul 2020 în urma modificărilor propuse, ţinînd cont de necesitatea acoperirii costurilor suplimentare generate de implementarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar aferente domeniilor proprii de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale (conform datelor disponibile pentru anul 2019), se prezintă după cum urmează:

Respectiv, distribuţia cîştigurilor bugetelor locale de nivelul întîi pentru anul 2020 ca urmare a modificărilor propuse, ţinînd cont de necesitatea acoperirii costurilor suplimentare generate de implementarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar aferente domeniilor proprii de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale (conform datelor disponibile pentru anul 2019), se prezintă după cum urmează:

Totuşi, suplimentarea bugetelor locale cu 595,5 mil. lei nu acoperă totalmente costurile autorităţilor administraţiei publice locale generate de implementarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar aferente domeniilor proprii de activitate. Ca urmare a simulărilor efectuate, s-a constatat că un şir de UAT (pierzători) nu-şi vor putea singuri acoperi aceste costuri.

Pentru anul 2020, sub aspect teritorial, se conturează 17 pierzători UAT de nivelul al doilea şi 158 pierzători UAT de nivelul întîi.

Drept urmare, la mijloacele suplimentare obţinute de bugetele locale din transferurile cu destinaţie generală şi defalcări de la impozitul pe venitul persoanelor fizice se vor mai adăuga încă 55,2 mil. lei ca transferuri de compensare. Sub aspectul nivelurilor de administraţie publică locală, acestea se distribuie astfel: 40,0 mil. lei pentru bugetele locale de nivelul al doilea şi 15,2 mil. lei pentru bugetele locale de nivelul întîi.

Distribuţia pierderilor bugetelor locale (insuficienţa veniturilor pentru acoperirea costurilor suplimentare generate de implementarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar pentru domeniile proprii de activitate) conform limitelor maxime şi minime sub aspect de niveluri de administraţie se prezintă mai jos:

Aşadar, impactul net negativ asupra bugetului de stat pentru anul 2020 însumează 650,7 mil. lei (386,6 + 208,9 + 55,2).

Avînd în vedere cele expuse, se solicită susţinerea iniţiativei legislative în varianta propusă de Guvern.

Totodată, amendamentul în cauză poate avea un efect pozitiv multiplicativ, dacă va fi îmbinat cu o politică de stimulare pentru amalgamarea voluntară a UAT.