Hotărâre nr. 514 din 17.07.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile

administrative referitoare la aeronavele uşoare

şi ultrauşoare fără certificat de tip

nr. 514  din  17.07.2024

 (în vigoare 05.12.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 380-382 art. 713 din 05.09.2024

* * *

În temeiul art.33 alin.(2) din Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.95-104, art.189), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip (se anexează).

2. La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă Reglementările aeronautice civile RAC-VLA (LSpA) – Operarea aparatelor de zbor ultrauşoare cu destinaţie diversă şi aeronavelor uşoare cu destinaţie sportivă, aprobate prin Ordinul directorului general al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile nr.27/GEN/2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.112-118, art.249).

3. Proprietarii aeronavelor uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip, înmatriculate în baza cerinţelor existente anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi incluse în Jurnalul de evidenţă a aeronavelor uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip, vor asigura conformitatea documentelor aeronavelor cu prevederile prezentei hotărâri în termen de un an.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.514/2024

REGULAMENT

privind procedurile administrative referitoare la

aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip (în continuare – Regulament) are drept obiectiv aplicarea procedurilor administrative cu privire la admiterea la zbor şi operarea/utilizarea aeronavelor uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip emis, recunoscut de Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova (în continuare – AAC), în materie de înmatriculare şi de emitere a certificatelor de înmatriculare şi a permiselor de zbor.

2. În funcţie de nivelul cerinţelor privind emiterea certificatelor de înmatriculare şi a permiselor de zbor, aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip emis sau recunoscut de AAC pot fi restricţionate operaţional, conform prevederilor de la capitolul VI.

3. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele definiţii:

3.1. aeronavă – aeronavă ultrauşoară motorizată (ULM), aeronavă ultrauşoară nemotorizată (AUN), aeronavă istorică, aeronavă experimentală, aeronavă experimentală construită de amatori (EAB), cu masa maximă la decolare până la 5 700 kg, construită sau care va fi construită în conformitate cu cerinţele aplicabile din prezentul Regulament;

3.2. aeronavă fără certificat de tip (AFCT) – aeronavă care cade sub incidenţa prevederilor anexei nr.2 a Codului aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 sau care nu posedă certificat de tip emis sau recunoscut de către AAC;

3.3. aeronavă ultrauşoară motorizată (ULM) – aeronavă cu cel mult două locuri (inclusiv pilotul), care are viteza de sustentaţie măsurabilă sau viteza minimă de zbor stabilizată în configuraţia de aterizare ce nu depăşeşte viteza calibrată (CAS) de 85 km/h şi a cărei masă şi caracteristici se încadrează în limitele prevăzute în tabelul de mai jos:

3.4. aeronavă ultrauşoară nemotorizată (AUN) – aeronavă cu cel mult două locuri (inclusiv pilotul), ce poate fi lansată de pe picioare sau cu ajutorul unui tren de aterizare, de pe o înălţime sau cu ajutorul unui mijloc de ridicare (mosor, tractare) şi ale cărei masă şi caracteristici se încadrează în limitele prevăzute în tabelul de mai jos:

3.5. aeronavă istorică – aeronavă incomplexă al cărei proiect iniţial a fost realizat înainte de 1 ianuarie 1955 sau a cărei producţie a încetat înainte de 1 ianuarie 1975, sau are o importanţă istorică evidentă, precum:

3.5. 1. a participat la un eveniment istoric marcant;

3.5. 2. a marcat o etapă importantă în dezvoltarea aviaţiei;

3.5. 3. a jucat un rol important în forţele armate;

3.6. aeronavă experimentală – aeronavă special proiectată sau modificată în scopuri experimentale, ştiinţifice sau de cercetare, care este produsă, cel mai probabil, în număr foarte limitat;

3.7. aeronavă experimentală construită de amatori (EAB) – aeronavă pentru care sarcinile de fabricare şi de asamblare sunt efectuate în proporţie de cel puţin 51% de un amator sau de o asociaţie de amatori, fără scop lucrativ, pentru folosinţă proprie şi fără scopuri comerciale, inclusiv cea furnizată în formă de set de asamblat;

3.8. cerinţe procedurale – cerinţele din prezentul Regulament referitoare la modul de tratare a solicitărilor privind eliberarea certificatelor de înmatriculare şi eliberarea permiselor de zbor, pentru AFCT;

3.9. norme tehnice – cerinţele din prezentul Regulament referitoare la condiţiile pe care o AFCT trebuie să le îndeplinească din punctul de vedere al obţinerii permisului de zbor;

3.10. permis de zbor (PZ) – documentul de navigabilitate emis/eliberat de către AAC în legătură cu o AFCT, care indică faptul că aceasta îndeplineşte cerinţele minime de navigabilitate, conform celor prevăzute în prezentul Regulament;

3.11. certificat de înmatriculare (CÎ) – documentul emis/eliberat de AAC în legătură cu o aeronavă, care certifică faptul că aceasta a fost înmatriculată în Jurnalul de evidenţă a aeronavelor uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip;

3.12. dosar tehnic – setul de documente asociate unei aeronave, construită în serie sau nu, în Republica Moldova sau importată, care, dacă nu este specificat altfel în cuprinsul prezentului Regulament, conţine următoarele documente:

3.12.1. o listă cu conţinutul acestui dosar;

3.12.2. un desen de ansamblu al aeronavei în trei vederi, desenele de ansamblu şi desenele părţilor cu pondere decisivă în ceea ce priveşte siguranţa în utilizare/operare a aeronavei, precum şi specificaţiile necesare pentru definirea configuraţiei aeronavei şi a caracteristicilor de proiectare, care demonstrează conformarea cu cerinţele aplicabile din prezentul Regulament. În cadrul listei, desenele vor avea o listă distinctă;

3.12.3. informaţii despre dimensiuni, materiale şi procese de construcţie, necesare pentru definirea rezistenţei structurale a aeronavei;

3.12.4. manualul de utilizare şi de întreţinere;

3.12.5. raportul privind modul de conformare a aeronavei cu normele tehnice aplicabile şi, după caz, cu cerinţele din prezentul Regulament, programul privind modul de efectuare a calculelor, raportul de calcul, programul de probe statice, raportul de probe statice, programul de probe în zbor, raportul de probe în zbor;

3.12.6. fişa de date;

3.12.7. alte documente (informaţii) care demonstrează conformarea aeronavei de tipul/modelul respectiv cu cerinţele aplicabile din prezentul Regulament, inclusiv instrucţiuni de asamblare, date despre grupul motopropulsor (motor, elice etc.), despre sisteme, instalaţii, echipamente, instrumente şi aparate de bord, fotografii, precum şi despre modul de asigurare a calităţii în procesul de construcţie etc.;

3.13. dosar al aeronavei – set de documente necesare conform prevederilor prezentului Regulament. În urma eliberării CÎ şi a PZ, dosarul aeronavei se consideră aprobat;

3.14. aeronave construite în serie – tipuri/modele de aeronave construite complet în număr de cel puţin două exemplare, de către aceiaşi constructori, în conformitate cu dosarul tehnic aprobat;

3.15. aeronave unicat – tipuri/modele de aeronave care nu sunt construite în serie, indiferent de numărul de bucăţi de acelaşi tip/model construite, inclusiv aeronavele construite din kit;

3.16. echivalarea documentelor emise de către alte state/autorităţi – ansamblu de verificări efectuate pentru eliberarea de către AAC a documentelor echivalente, ce cuprinde controale şi/sau inspecţii prin care se constată că documentele respective au fost eliberate în baza unor cerinţe situate cel puţin la nivelul cerinţelor impuse de prezentul Regulament;

3.17. recunoaşterea documentelor emise de către alte state/autorităţi – ansamblu de verificări, de controale şi/sau de inspecţii prin care se constată că documentele respective au fost eliberate în baza unor cerinţe situate cel puţin la nivelul cerinţelor impuse de prezentul Regulament, efectuate pentru acordarea dreptului ca aeronava ale cărei documente sunt recunoscute să fie utilizată/operată în condiţiile permise de prezentul Regulament;

3.18. verificare – ansamblu de verificări, controale şi/sau inspecţii efectuate pentru eliberarea CÎ şi/sau PZ, după caz;

3.19. kit – aeronavă proiectată şi construită parţial, a cărei construcţie este finalizată de către alte persoane decât constructorii kitului, pe baza instrucţiunilor furnizate împreună cu aceasta. În sensul prezentului Regulament, se consideră constructori atât constructorii kitului, cât şi persoanele care le asamblează, altele decât constructorii kitului. Totodată, constructorii deţin privilegiile de a efectua totalitatea activităţilor şi lucrărilor necesare pentru menţinerea navigabilităţii aeronavei;

3.20. masa maximă la decolare (MTOM) – greutatea aeronavei indicată în certificatul de navigabilitate al aeronavei sau în alt document care conţine datele respective.

4. Prezentul Regulament stabileşte cerinţele procedurale şi tehnice aplicabile necesare pentru eliberarea CÎ şi PZ pentru AFCT, construite în serie sau nu, în Republica Moldova sau importate, precum şi cerinţele cu privire la operarea/utilizarea acestor categorii de aeronave.

Capitolul II

PROCEDURI PENTRU ELIBERAREA CÎ ŞI/SAU PZ

5. Solicitările pentru eliberarea/prelungirea valabilităţii CÎ şi/sau PZ, precum şi cele pentru, după caz, recunoaşterea sau echivalarea documentelor similare CÎ şi PZ, emise de alte state/autorităţi, pentru AFCT, se fac de către proprietarii acestor aeronave, persoane fizice şi/sau juridice, direct sau prin reprezentanţii acestora, în baza cererilor-tip, conform anexei nr.1.

6. Parapantele şi deltaplanele nu vor avea CÎ, dar vor avea ştampila sau eticheta fabricantului, eliberate de către producător.

7. Proprietarii aeronavelor, precum şi titularii (utilizatorii) CÎ şi/sau PZ, odată cu eliberarea acestora, pot fi persoane diferite, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

8. Cererile pentru eliberarea/prelungirea valabilităţii CÎ şi/sau PZ se depun de către solicitanţi sau de către reprezentanţii acestora, la AAC, în original, cu aplicarea semnăturii olografe sau în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice. Examinarea cererilor şi eliberarea actelor este gratuită.

Cererile vor fi însoţite de toate documentele necesare în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

Depunerea, ulterioară cererilor solicitanţilor, a oricăror documente legate de soluţionarea acestor cereri se face prin AAC direct de către solicitanţi sau de către reprezentanţii acestora.

9. În situaţia în care o aeronavă are mai mult de doi proprietari şi/sau constructori, după caz, aceştia vor stabili reprezentanţii (dintre aceştia sau alţii) pentru, după caz, efectuarea solicitărilor/depunerea cererilor, depunerea documentelor însoţitoare acestora şi a documentelor depuse ulterior cererilor.

10. Documentele depuse la AAC prin reprezentanţi, conform cerinţelor specificate la pct.9, vor fi înregistrate şi luate în considerare la soluţionarea cererilor numai dacă acestea sunt însoţite de documentele confirmative a calităţii emise de reprezentanţi, fiind componente ale dosarului tehnic sau, după caz, ale dosarului aeronavei.

11. În cazul depunerii cererilor însoţite de documente, precum şi al documentelor depuse ulterior cererilor, solicitanţii vor întocmi o listă a acestora, fie ca anexă la cerere, fie ca anexă a documentului prin care se înaintează documentele depuse ulterior. Pe cereri, la rubrica "menţiuni", sau, după caz, pe documentele de înaintare precizate anterior se specifică faptul că acestea sunt însoţite de lista cu documentele depuse/înaintate.

12. În cazul în care pe cereri, la rubrica "menţiuni", este suficient spaţiu pentru precizarea documentelor depuse, lista poate fi înscrisă pe acestea.

13. Documentele însoţitoare pot fi depuse la AAC şi în copie, cu condiţia ca în perioada înscrisă de către solicitant pe cerere (cu menţionarea datei înscrierii şi sub semnătura acestuia, nu mai mare de 45 de zile de la data depunerii) să fie depuse şi documentele originale. Documentele depuse în copie nu vor fi luate în considerare pentru soluţionarea cererilor dacă până la data stabilită nu au fost depuse originalele. Emiterea CÎ şi/sau PZ, după caz, va fi făcută numai dacă au fost depuse documentele originale.

14. Solicitanţii, precum şi titularii (deţinătorii) CÎ şi/sau PZ, după caz, poartă întreaga responsabilitate ce decurge din aceste calităţi, în conformitate cu prezentul Regulament.

15. În situaţia în care o aeronavă are mai mulţi proprietari şi/sau constructori, după caz, responsabilităţile ce decurg din prezentul Regulament revin, în mod corespunzător, tuturor celor menţionaţi, în conformitate cu legislaţia.

16. Termenele de soluţionare a cererilor sunt prevăzute de lege, respectiv 14 zile de la data înregistrării acestora sau, în cazurile în care este necesară o cercetare mai amănunţită, 30 de zile, în cazul unei soluţii favorabile sau al uneia nefavorabile.

Soluţionarea favorabilă nu presupune eliberarea/prelungirea valabilităţii CÎ/PZ, după caz, ci demararea activităţilor necesare acestui scop, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament. Aceste documente se vor emite numai după ce solicitanţii au îndeplinit toate cerinţele prevăzute de prezentul Regulament şi numai după finalizarea verificărilor necesare în conformitate cu prezentul Regulament.

Dacă eliberarea/prelungirea valabilităţii documentelor menţionate anterior nu se poate efectua în termenul legal, solicitantul va fi informat în scris, ca răspuns la cererea sa.

17. Pentru soluţionarea cererilor, solicitanţii asigură şi demonstrează îndeplinirea tuturor cerinţelor aplicabile impuse în conformitate cu prezentul Regulament şi ca urmare a solicitărilor adresate prin cererile respective, în părţile care îi privesc.

18. Depunerea documentelor necorespunzătoare cu prevederile prezentului Regulament atrage după sine posibilitatea suspendării termenului de examinare până la 30 de zile, cu notificarea solicitantului despre necesitatea prezentării documentelor potrivite.

19. În situaţia prelungirii valabilităţii documentelor (CÎ şi/sau PZ), precum şi în situaţia oricăror modificări în conţinutul acestora, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, se vor emite noi documente pe formularele tipizate respective, vechile documente tipizate pierzându-şi valabilitatea.

Capitolul III

EMITEREA CERTIFICATULUI DE ÎNMATRICULARE

20. O AFCT se identifică numai dacă nu este înregistrată în alt stat şi aparţine unei persoane fizice sau juridice din Republica Moldova, ori unui cetăţean străin cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, sau unei persoane juridice străine constituite în mod legal, care desfăşoară activităţi economice în conformitate cu legislaţia naţională, iar aeronava civilă respectivă îşi are baza şi este utilizată/operată în Republica Moldova.

21. Pentru emiterea CÎ, solicitanţii trebuie să depună la AAC următoarele documente ale dosarului aeronavei:

21.1. cerere-tip (original), conform modelului din anexa nr.1, însoţită de copii ale documentelor care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute la pct.20;

21.2. o listă cu conţinutul dosarului aeronavei (denumire document, număr de pagini);

21.3. copia actului/actelor de proprietate/declaraţie de proprietate (original);

21.4. manualul de utilizare şi de întreţinere – copie, modelul fiind prezentat în anexa nr.2;

21.5. fotografii ale aeronavei şi, după caz, ale sistemelor, echipamentelor, instalaţiilor, instrumentelor şi aparatelor de bord cu care este prevăzută şi va fi utilizată/operată aeronava (echipamente radio, dispozitive de remorcaj, flotoare, schiuri etc.), montate pe aeronavă, astfel încât aeronava să poată fi uşor identificată şi definită pe baza acestora.

22. Documentele menţionate la subpct. 21.1-21.5 se vor depune împreună cu cererea şi vor fi confirmate prin semnătură de către solicitanţi, prin menţionarea datei şi prin precizarea că aparţin aeronavei respective (tip/model, serie, după caz, data depunerii şi înregistrării la AAC etc.), toate scrise de mână.

23. În cazul în care manualul de utilizare şi de întreţinere nu există sau conţinutul nu corespunde modelului din anexa nr.2, acesta se poate depune în formă de proiect, urmând a fi definitivat de către solicitant în conformitate cu cerinţele din prezentul Regulament.

24. La emiterea CÎ, pentru aeronavele de import, solicitantul depune suplimentar la dosarul aeronavei, conform prevederilor pct.21, următoarele documente:

24.1. certificatul de radiere emis de autoritatea competentă a statului exportator (original), cu excepţia motoparapantelor/motoparaşutelor;

24.2. livretul (copie), dacă există;

24.3. în cazul statelor în care livretul aeronavei nu este obligatoriu, o declaraţie notarială a proprietarului anterior (copie) privind starea tehnică (îndeplineşte sau nu aeronava cerinţele de a fi admisă la zbor în statul respectiv) şi activitatea celulei, a motorului şi a elicei (orele de funcţionare, numărul de aterizări, după caz), precum şi o declaraţie ce va fi confirmată de către solicitant, similară prevederilor de la pct.22.

25. În cazul statelor în care nu este obligatorie existenţa unui manual de utilizare şi de întreţinere sau conţinutul acestuia nu este conform cerinţelor din anexa nr.2, solicitantul va întocmi manualul respectiv conform cerinţelor din anexa respectivă.

26. Ca urmare a cererilor depuse, AAC va verifica conformitatea documentelor întocmite în baza cerinţelor prezentului Regulament.

27. În urma rezultatelor favorabile ale verificării documentelor, se verifică integritatea constructivă a aeronavei vizual, conform cerinţelor din anexa nr.3. După aceea, se întocmeşte procesul-verbal, conform modelului din anexa nr.4 şi, în cazul rezultatelor pozitive, se vor atribui însemnele de înmatriculare, respectiv, însemnul de naţionalitate şi marca de ordine (în cazul emiterii iniţiale a anexei CÎ), prin înscrierea acestora pe procesul-verbal prin care se propune eliberarea certificatului de înmatriculare.

28. Solicitantul furnizează toate datele legate de aeronavă, pe care inspectorul le solicită şi care au legătură cu siguranţa în zbor, şi asigură toate condiţiile necesare pentru efectuarea verificărilor.

29. CÎ, al cărui model se află în anexa nr.6, va fi emis şi eliberat/transmis solicitantului numai după ce acesta depune la AAC, nu mai târziu de 45 de zile de la data semnării procesului-verbal, două fotografii color, faţă şi lateral, astfel încât să se observe însemnele de înmatriculare, şi un desen cu dimensiunile, culoarea şi amplasarea însemnelor de înmatriculare (în cazul emiterii iniţiale a anexei CÎ), care vor completa dosarul aeronavei.

CÎ se emite în două exemplare, unul se transmite solicitantului, iar celălalt se păstrează în dosarul aeronavei aflat la AAC.

Fotografiile vor fi confirmate de către solicitant, similar prevederilor de la pct.22. Dacă în termenul prevăzut mai sus solicitantul nu depune fotografiile, acesta trebuie să depună o nouă cerere. Respectiv, procesul de verificare pentru eliberarea CÎ se reia, iar vechea cerere îşi pierde valabilitatea.

30. CÎ nu atestă în niciun fel navigabilitatea aeronavei respective.

31. Însemnele de înmatriculare alocate AFCT sunt formate din însemnul de naţionalitate (ER-) şi din marca de ordine cuprinsă între numerele 0001 şi 9999.

32. Mărcile alocate anterior datei de intrare în vigoare a prezentului Regulament se menţin până când aeronavele respective vor fi radiate.

33. Rezervarea şi alocarea mărcilor se efectuează conform solicitărilor proprietarilor şi disponibilităţii mărcilor de ordine.

34. Însemnele de înmatriculare se aplică de către solicitanţi pe corpul aeronavei, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.473/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind înmatricularea aeronavelor civile şi Administrarea Registrului aerian al Republicii Moldova.

35. AAC poate rezerva, la cerere, însemnele de înmatriculare, rezervarea fiind valabilă şase luni de la data înregistrării cererii. Pentru a beneficia de rezervare în această perioadă, solicitantul depune cererea-tip conform prevederilor pct.21

36. Livretul (conform modelului din anexa nr.8) sau Logbookul aeronavei este documentul obligatoriu în care se ţine evidenţa activităţii de zbor, a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii efectuate. Livretul/Logbookul se prezintă inspectorilor spre verificare, la cerere, iar în caz de neprezentare, nu se emite CÎ.

37. Valabilitatea CÎ este nelimitată.

38. AAC revocă sau suspendă CÎ dacă se constată că utilizatorii/operatorii aeronavei nu mai respectă condiţiile stipulate de prezentul Regulament, în baza cărora a fost eliberat acesta.

39. În cazul aeronavelor radiate, pentru care se doreşte înmatricularea conform prevederilor prezentului Regulament, este necesară depunerea unei noi cereri şi efectuarea de noi verificări ale documentelor componente din dosarul aeronavei, precum şi de verificări ale aeronavei, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

40. Documentele emise de alte state/autorităţi pot fi echivalate cu CÎ (prin emiterea unui CÎ) la cerere, numai dacă cerinţele în baza cărora acestea au fost emise corespund cel puţin celor prevăzute în prezentul Regulament.

41. Documentele emise de alte state/autorităţi sunt recunoscute pentru utilizarea/operarea aeronavei.

42. Perioada de valabilitate a documentelor echivalate sau, după caz, recunoscute nu poate fi mai mare de doi ani şi nici nu poate depăşi durata de valabilitate înscrisă în acestea de către emitentul documentelor.

Capitolul IV

EMITEREA PERMISULUI DE ZBOR

43. Toate AFCT sunt eligibile pentru a li se elibera un PZ, care să însoţească CÎ pentru utilizarea/operarea aeronavei.

Documentele componente ale dosarului aeronavei, necesar a fi depus de către solicitanţi pentru emiterea iniţială a unui PZ, sunt următoarele:

43.1. cerere-tip (conform modelului din anexa nr.1) – în original;

43.2. pentru aeronavele construite în Republica Moldova, copiile legalizate de către constructor, în cazul celor din import – copii ale documentelor echivalente;

43.3. declaraţia de conformitate (cu dosarul tehnic prezentat) emisă de către constructor, în original, conform modelului din anexa nr.10, pentru cele construite în Republica Moldova, sau, pentru cele din import – un document echivalent;

43.4. în cazul aeronavelor din import, documente relevante emise în statul exportator, din care să reiasă dacă la data exportului aeronava îndeplinea sau nu cerinţele pentru a fi admisă la zbor, în conformitate cu legislaţia statului respectiv (original sau copie legalizată), cum ar fi: certificate de navigabilitate, permise de zbor, certificate de înmatriculare, certificate de navigabilitate de export, rapoarte de inspecţie la sol şi/sau în zbor etc.

44. Declaraţia de conformitate (DOC) nu este valabilă decât dacă este vizată de către AAC, în urma confirmării pe verso, de către un inspector, a faptului că aeronava a fost construită sub supravegherea acestuia sau au fost prezentate informaţii suficiente despre procesul construcţiei. Viza atestă faptul că produsul, pentru care aceasta a fost emisă, a fost realizat sub supravegherea AAC, în cazul celor construite în Republica Moldova.

45. În cazul aeronavelor din import, ale căror documente au fost echivalate, DOC poate fi înlocuită de documentul emis de către autoritatea statului exportator, care confirmă că la data exportului aeronava îndeplinea cerinţele pentru a fi admisă la zbor, în conformitate cu legislaţia statului respectiv.

46. Documentele depuse de către solicitant vor fi confirmate prin semnătura sa, prin menţionarea datei înregistrării/depunerii la AAC şi prin precizarea că acestea aparţin aeronavei respective (tipul/modelul, serie, după caz, producătorul, anul fabricării).

47. După depunerea cererilor şi după aprobare, AAC iniţiază procesul de verificare în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

48. Verificarea documentelor depuse de către solicitanţi, precum şi verificarea aeronavei la sol şi în zbor, pentru emiterea PZ, va fi efectuată de către inspectorii din cadrul AAC, la cererea expresă formulată de către deţinători (conform anexei nr.1).

49. Persoana desemnată din cadrul AAC va verifica dacă documentele depuse sunt întocmite conform cerinţelor prezentului Regulament.

50. În urma rezultatelor favorabile ale verificării documentelor, inspectorul verifică vizual aeronava din punctul de vedere al integrităţii constructive a acesteia şi poate utiliza drept ghid elementele prezentate în anexa nr.3.

51. Dacă rezultatul verificărilor la sol este favorabil, sub supravegherea unui inspector, va fi efectuată verificarea în zbor a datelor înscrise în manualul de utilizare şi de întreţinere.

52. Ca urmare a verificărilor efectuate, inspectorul completează procesul-verbal (conform modelului din anexa nr.5) şi, dacă rezultatul verificărilor este favorabil, se emite/eliberează PZ (conform modelului din anexa nr.7).

Dacă rezultatul verificărilor este nefavorabil, acesta se consemnează în procesul-verbal.

53. PZ se emite în două exemplare, unul se transmite solicitantului, iar celălalt se păstrează în dosarul aeronavei.

54. Valabilitatea PZ este de doi ani de la data emiterii, acesta poate fi revocat sau suspendat în cazul în care AAC constată că utilizatorii/operatorii aeronavei nu mai respectă condiţiile impuse de prezentul Regulament.

55. Înscrierea categoriilor de zboruri pe care aeronava este autorizată să le efectueze se face în PZ în conformitate cu prevederile capitolului IV.

56. Înscrierea opţiunilor de echipare, respectiv, de flotoare, paraşută balistică, schiuri, dispozitive de remorcaj şi instalaţie pentru pulverizare de substanţe, cu care aeronava este autorizată, se face în PZ.

57. PZ atestă navigabilitatea aeronavei, constatată în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

58. Pentru prelungirea valabilităţii PZ se depune o nouă cerere şi se efectuează verificarea documentelor componente ale dosarului aeronavei, a documentelor de întreţinere, precum şi verificarea aeronavei.

59. Scopul emiterii/eliberării PZ este constatarea navigabilităţii aeronavei, însă această prevedere nu poate în niciun fel să degreveze persoanele fizice angajate în zborurile cu AFCT de întreaga responsabilitate şi de asumarea tuturor riscurilor (legate de construcţia, întreţinerea şi operarea/utilizarea acestor categorii de aeronave).

60. Prevederile pct.59 nu-i absolvă de responsabilităţi pe constructorii aeronavelor, care au obligaţia să informeze utilizatorii/operatorii aeronavelor construite de ei asupra riscurilor şi responsabilităţilor asumate.

Constructorii pun la dispoziţia utilizatorilor/operatorilor informaţiile respective prin intermediul manualului de utilizare şi de întreţinere sau prin oricare altă formă convenită. Acestea se vor regăsi şi în dosarul tehnic aprobat. Informaţiile respective nu trebuie să contravină prevederilor prezentului Regulament, deoarece au rolul de a proteja utilizatorii/operatorii în calitate de consumatori ai bunurilor şi/sau serviciilor furnizate de către constructori, în conformitate cu legislaţia.

61. Constructorul aeronavei poartă întreaga responsabilitate privind exactitatea datelor incluse în DOC, însă această prevedere nu poate în niciun fel să degreveze persoanele fizice angajate în zborurile cu AFCT de întreaga responsabilitate şi de asumarea tuturor riscurilor legate de construcţia, întreţinerea şi zborul cu aeronave din această categorie.

62. Constructorul va furniza beneficiarului un exemplar (copie) al manualului de utilizare şi de întreţinere (identic cu cel din dosarul tehnic aprobat), legalizat de către constructor. Acesta va fi prezentat de către solicitant la verificarea documentelor efectuată de către inspectori.

63. Sarcinile legate de efectuarea zborurilor tehnice necesare verificărilor în zbor, pentru emiterea PZ, revin solicitantului şi inspectorului din cadrul AAC, sub a cărui supraveghere se vor efectua zborurile.

64. Solicitanţii au obligaţia să păstreze un exemplar al conţinutului dosarului aeronavei, care va fi pus la dispoziţia inspectorilor AAC atunci când aceştia îl solicită.

65. Lipsa dosarelor tehnice şi a dosarelor aeronavelor sau refuzul acestora de a le pune la dispoziţia inspectorilor duce, după caz, la neemiterea, la suspendarea sau la retragerea PZ.

66. Solicitantul va furniza inspectorilor datele necesare pentru efectuarea verificărilor şi va asigura condiţiile de efectuare a acestora, în părţile care îl privesc.

67. Documentele emise de alte state/autorităţi se echivalează, la cerere, cu PZ (prin emiterea unui PZ) numai dacă cerinţele în baza cărora acestea au fost emise sunt similare cu prevederile din prezentul Regulament.

68. Documentele emise de alte state/autorităţi sunt recunoscute.

69. Valabilitatea documentelor echivalate sau, după caz, recunoscute nu poate fi mai mare de doi ani şi nici mai mare decât valabilitatea înscrisă în acestea de către statul/autoritatea emitentă.

70. Categoriile de zboruri pentru care se autorizează aeronava ale cărei documente se echivalează sau, după caz, se recunosc, precum şi opţiunile de echipare cu care aceasta va fi certificată pot fi cel mult cele prevăzute de prezentul Regulament, dar nu mai multe decât cele stabilite de statul/autoritatea emitentă a documentelor echivalate sau, după caz, recunoscute.

71. Modificările efectuate unei aeronave, pentru care constructorul a emis iniţial DOC, care alterează configuraţia şi caracteristicile acesteia, se fac numai cu acordul constructorului şi/sau al AAC.

Capitolul V

CERINŢE PRIVIND OPERAREA/UTILIZAREA AERONAVELOR

72. Operarea/utilizarea AFCT se poate face în conformitate cu regulile de zbor la vedere (VFR) pe timpul zilei sau, în cazul în care aceasta este echipată corespunzător, şi noaptea sau după regulile de zbor instrumental (IFR), cu respectarea prevederilor Codului aerian al Republicii Moldova nr.301/2017, precum şi a tuturor reglementărilor specifice aplicabile domeniului aeronauticii civile cu aeronave uşoare şi ultrauşoare.

73. Aeronavele pot fi operate/utilizate numai dacă posedă CÎ, după caz, şi PZ, având înscrise în acestea categoriile de zboruri pentru care sunt autorizate.

Aeronavele pot efectua următoarele categorii de zboruri:

73.1. zboruri în interes propriu;

73.2. zboruri particulare;

73.3. zboruri-şcoală (iniţiere, pregătire, instruire şi perfecţionare);

73.4. zboruri tehnice pentru eliberarea/prelungirea valabilităţii PZ (pentru emiterea iniţială sau în cazul în care valabilitatea acestuia a expirat);

73.5. lansare de paraşutişti;

73.6. remorcaj de banderolă sau planoare ultrauşoare şi largarea acestora;

73.7. lansare de încărcături;

73.8. filmare/fotografiere aeriană;

73.9. orice alte categorii de zboruri pentru care operatorul deţine autorizaţiile şi/sau certificatele specifice, conform reglementărilor aeronautice şi legislaţiei aplicabile respectivelor zboruri sau operaţiuni aeriene civile.

74. Documentele obligatorii pe care trebuie să le deţină operatorii/utilizatorii unei aeronave:

74.1. certificatul de înmatriculare;

74.2. permisul de zbor;

74.3. manualul de utilizare şi de întreţinere (imprimat sau electronic).

În cazul în care utilizatorii/operatorii nu deţin aceste documente, aeronava nu va putea fi utilizată/operată până la remedierea situaţiei. În caz contrar, AAC poate să suspende sau să retragă PZ.

75. Operarea aeronavelor pentru care AAC a eliberat CÎ şi/sau PZ are loc sub supravegherea, controlul şi inspecţia, din punct de vedere operaţional, ale acesteia.

76. Utilizarea/operarea aeronavelor fără CÎ şi/sau PZ sau cu termenul de valabilitate expirat, după caz, se sancţionează de către AAC conform prevederilor legale privind aeronavele civile.

Capitolul VI

CONDIŢII PRIVIND MODIFICAREA PROPRIETARILOR

77. În cazul modificării proprietarului unei AFCT înmatriculate în Republica Moldova, noul proprietar trebuie să dispună de următoarele documente transmise de către proprietarul anterior, pentru utilizarea/operarea aeronavei în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, după cum urmează:

77.1. actul prin care a fost transferată proprietatea aeronavei – original;

77.2. certificatul de înmatriculare – original;

77.3. declaraţia vânzătorului (vechiului proprietar) privind starea de navigabilitate a aeronavei – original, din care să reiasă dacă aeronava îndeplineşte sau nu, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, cerinţele pentru admiterea la zbor, cele privind activitatea de zbor (număr de decolări şi ore pentru celulă şi număr de ore pentru motor şi elice);

77.4. dosarul aeronavei, inclusiv manualul de utilizare şi de întreţinere, precum şi livretul (exemplarul aflat la vechiul proprietar, inclusiv cele expirate).

78. Proprietarul, anterior, va informa AAC despre modificarea proprietarului printr-o scrisoare recomandată sau prin poşta electronică, cu confirmare de primire, în termen de 15 zile de la data încheierii actului prin care a fost transferată proprietatea, pentru încetarea temporară a dreptului aeronavei de a fi utilizată/operată până la emiterea unui nou CÎ, având înscrise pe acesta noile date care decurg ca urmare a schimbării proprietarului.

79. După efectuarea informării prevăzute la pct.78, precum şi în momentul în care documentul prevăzut la subpct. 77.1. a fost întocmit, vechiul CÎ îşi pierde valabilitatea.

80. În cazul neinformării AAC în termenul prevăzut la pct.78, responsabilităţile ce revin vechiului proprietar, legate de utilizarea/operarea aeronavei respective, se menţin până la efectuarea acesteia.

81. Pentru utilizarea/operarea aeronavei, noul proprietar solicită eliberarea unui nou CÎ prin depunerea la AAC a unei noi cereri în acest sens. Cererile vor fi însoţite de documentul menţionat la subpct. 77.1.

82. Inspectorii din cadrul AAC verifică documentele menţionate la pct.81, atât pe cele care rămâne în dosarul aeronavei aflat la AAC, cât şi pe cele aflate la noul proprietar, după care se efectuează, din nou, verificările necesare pentru eliberarea de noi documente, având ca titular pe noul proprietar.

83. O copie a documentului menţionat la subpct. 77.1 şi originalele de la subpct. 77.2 şi 77.3 se anexează în dosarul aeronavei aflat la AAC, iar copiile acestora, la dosarul tehnic aflat la noul proprietar. Documentul de la subpct. 77.1 se păstrează în dosarul aeronavei aflat la noul proprietar.

84. În cazul în care o aeronavă a fost deja identificată de către AAC, noul proprietar nu va depune documentele care există în dosarul aeronavei, în afară de cazul în care apar modificări ale aeronavei, care impun completarea cu noi documente.

85. Odată cu emiterea unui nou CÎ, se emite şi un nou PZ, care va avea termenul de valabilitate şi categoriile de zboruri autorizate identice cu cel anterior.

Capitolul VII

EVIDENŢA CERTIFICATELOR DE ÎNMATRICULARE ŞI A PERMISELOR DE ZBOR ELIBERATE

86. Evidenţa CÎ eliberate/emise şi a însemnelor de înmatriculare alocate de către AAC se ţine în Jurnalul de evidenţă a aeronavelor uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip, conform modelului din anexa nr.12.

87. Evidenţa PZ eliberate/emise se ţine în Jurnalul de evidenţă a permiselor de zbor pentru aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip, conform modelului din anexa nr.13.

88. Evidenţa proceselor-verbale/actelor de verificare în scopul emiterii CÎ/PZ se ţine în dosarul aeronavei.

89. Jurnalele de evidenţă se completează de către AAC după ce documentele au fost finalizate (după caz, aprobate şi/sau emise) şi se păstrează la AAC.

90. Pentru o AFCT care urmează a fi radiată se emite, la cererea titularului, un certificat de radiere, conform modelului din anexa nr.11. Acesta va fi emis în două exemplare, unul pentru solicitant, al doilea fiind inclus, împreună cu cererea, în dosarul aeronavei radiate.

Capitolul VIII

OPERAREA DOCUMENTELOR ŞI A DOSARELOR TEHNICE

91. Constatările înscrise de către inspectori în procesele-verbale, prevăzute în prezentul Regulament şi care privesc o aeronavă ca produs fizic verificat, sunt valabile doar la data semnării acestora.

92. Documentele care constituie dosarul tehnic şi/sau dosarul aeronavei se întocmesc în limbile română sau engleză, iar pentru aeronavele din import, acestea vor fi traduse de către solicitanţi în limbile română sau engleză şi însoţite de cele în limba străină respectivă.

93. În situaţia în care documentele constituente ale dosarului tehnic şi/sau ale dosarului aeronavei sunt în limba engleză, solicitanţii semnează o declaraţie privind cunoaşterea limbii engleze la un nivel suficient care să le permită utilizarea/operarea aeronavelor respective pe baza informaţiilor cuprinse în acestea şi care include şi asumarea de către solicitanţi a responsabilităţilor în cazul în care aeronava este utilizată/operată de către alte persoane decât solicitantul. Declaraţia va fi inclusă, după caz, în dosarul tehnic sau în dosarul aeronavei.

94. CÎ, PZ, precum şi certificatele de radiere se emit de către AAC în limbile română şi engleză.

95. În cazul furtului, al pierderii sau al distrugerii CÎ sau PZ aflate în termen de valabilitate, titularii înştiinţează acest fapt printr-un anunţ publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, pentru a putea fi emise duplicate ale acestora.

96. CÎ sau PZ deteriorate se reemit la cerere, vechiul document fiind depus la AAC (împreună cu cererea) pentru distrugere.

97. Un exemplar al dosarului tehnic şi/sau, după caz, al dosarului aeronavei se păstrează de către titularii documentelor care au fost eliberate în baza acestor dosare (CÎ, PZ, după caz).

98. Lipsa dosarelor sau refuzul titularilor de a le pune la dispoziţia inspectorilor în timpul verificărilor efectuate poate atrage neemiterea, suspendarea sau retragerea CÎ şi/sau PZ, după caz, la propunerea AAC sau a inspectorilor respectivi.

99. Dosarele tehnice şi/sau dosarele aeronavei se păstrează în cadrul AAC cel puţin atât timp cât documentele emise în baza acestora (CÎ, PZ) sunt în termen de valabilitate şi, în cazul în care aceste documente nu mai sunt valabile, cel puţin până la termenul legal la care acestea pot fi arhivate.

100. Dosarele tehnice şi dosarele aeronavelor, inclusiv dosarele întocmite pentru AFCT înainte de intrarea în vigoare a prezentului Regulament, sunt arhivate conform reglementărilor în vigoare.

101. Dosarele tehnice şi dosarele aeronavelor pot conţine şi alte documente care au legătură cu aeronava, în afară de cele prevăzute în prezentul Regulament.

102. AAC poate stabili anual locul şi perioada în care se vor efectua verificările necesare pentru eliberarea/prelungirea valabilităţii PZ. Documentul respectiv este public.

103. CÎ şi/sau PZ pot fi suspendate sau retrase în cazul în care AAC constată, prin intermediul inspectorilor, că aeronava pentru care acestea au fost eliberate nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute în prezentul Regulament.

104. Documentele se eliberează/transmit titularilor de către AAC pe bază de semnătură înscrisă pe exemplarele care rămân în dosarul tehnic sau, după caz, în dosarul aeronavei, cu precizarea datei eliberării/transmiterii. În cazul în care există mai mulţi titulari ai acestor documente, este suficient ca unul dintre titulari să efectueze înscrisurile menţionate.

Anexa nr.1

la Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la

aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip

Către Autoritatea Aeronautică

Civilă a Republicii Moldova

CERERE

Pentru înmatricularea/radierea aeronavei, emiterea/prelungirea termenului

de valabilitate/introducerea schimbărilor în permisul de zbor

Anexa nr.2

la Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la

aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip

CONŢINUTUL MINIM RECOMANDAT

AL MANUALULUI DE UTILIZARE ŞI DE ÎNTREŢINERE

I. – MANUALUL DE UTILIZARE

I.1. Manualul este obligatoriu pentru toate aeronavele.

În cazul construcţiilor în serie, acesta se furnizează de către constructor fiecărei aeronave.

I.2. Manualul trebuie să furnizeze, în formă clară şi precisă, uşor de folosit de către utilizatori, orice remarcă utilă asupra condiţiilor de utilizare a aeronavei.

Acesta poate să nu includă furnizarea unor valori fixe, cu precădere în ceea ce priveşte performanţele, maniabilitatea şi stabilitatea, în condiţiile stabilirii procedurilor care să furnizeze pilotului elementele de apreciere a condiţiilor de utilizare, care să nu determine depăşirea domeniului de zbor specificat.

I.3. Condiţiile de utilizare şi limitele de utilizare asociate specificate nu pot ieşi din cadrul condiţiilor de zbor demonstrate sau nu pot depăşi limitele de utilizare asociate.

I.4. Pentru motodeltaplane şi motoparapante/motoparaşute condiţiile de utilizare şi limitele asociate specificate pot fi caracteristice unei aripi şi/sau unui triciclu dat, fără precizarea restrictivă a unui tip de aripă şi/sau tip de triciclu, sub rezerva că constructorul defineşte fie tipurile de aripi şi/sau tricicluri acceptate, fie caracteristicile impuse unui alt tip de aripă şi/sau tip de triciclu ce va fi folosit (limitări de masă, caracteristici ale punctului de acroşare, motorizare etc.) şi sub rezerva că indicaţiile prezentului manual sunt adaptate pentru aceste tipuri sau caracteristici.

I.5. În toate cazurile, manualul cuprinde următoarele paragrafe:

A. – GENERALITĂŢI

A.1. Descrierea aeronavei

A.2. Motor, elice, rotor, arzător (după caz)

A.3. Un desen în trei vederi, având cotele de gabarit principale

A.4. Suprafaţa portantă (volum anvelopă, după caz).

B. – LIMITĂRI

B.1. Mase

B.1.1. Masa maximă la decolare, considerată ca masa cea mai ridicată la care a fost efectuat programul de probe la sol şi în zbor. Aceasta trebuie să fie stabilită astfel încât să fie superioară masei de referinţă a aeronavei, având fiecare loc ocupat şi minimul de carburanţi (cantitatea minimă de carburant impusă este pentru o jumătate de oră de zbor la regimul maxim continuu al motorului).

B.1.2. Masa maximă gol, considerată ca masa totală incluzând structura, grupul motopropulsor, echipamentele impuse de normele tehnice şi cele prevăzute de constructor (inclusiv sistemele, instalaţiile, instrumentele şi aparatele de bord), balastul fix, lichidele de răcire, lichidele hidraulice şi carburantul rezidual, lubrifianţii, lestul fix şi eventualele echipamente opţionale sau speciale (de exemplu, cele necesare pentru fotografiere/filmare aeriană). Aceasta va fi determinată de ansamblul componentelor aeronavei definite de documentele precizate mai jos: un desen în trei vederi al aeronavei; lista de sisteme, echipamente, instalaţii, instrumente şi aparate de bord şi descrierea acestora.

Ansamblul acestor componente, care constituie aeronava de referinţă, este cel considerat ca angajând, în mod direct, siguranţa zborurilor.

Masa maximă gol = Masa maximă la decolare – Sarcina utilă

Sarcina utilă = Masa ocupanţilor + Masa carburantului + Masa bagajelor

B.1.3. Masa minimă admisă în zbor

B.2. Viteze

B.2.1. Viteza maximă admisă

Aceasta trebuie să fie inferioară, de 0,9 din viteza maximă demonstrată.

B.2.2. Viteze de angajare

B.2.3. Viteza minimă la care mai poate fi menţinut zborul în palier (orizontal)

B.2.4. Viteza de manevră

B.2.5. Viteze maxime admise cu flapsurile scoase (după caz)

B.3. Factori de sarcină-limită (de manevră, demonstraţi)

B.4. Limite de mase şi centraje

Dacă este necesar, se indică şi comportarea aeronavei în domeniul de zbor specificat, în funcţie de mase şi centraje.

Notă: Pentru motodeltaplane şi motoparapante, noţiunea de centraj se rezumă la caracteristicile punctului de acroşare.

B.5. Evoluţii permise

B.6. Grup motopropulsor, tip

B.7. Puterea maximă

B.8. Regim maxim

B.9. Viteza de rotaţie maximă a elicei/elicelor şi tipul/tipurile (după caz)

B.10. Tipul reductorului şi raportului de transmisie

B.11. Viteza de rotaţie maximă a rotorului (pentru elicoptere şi autogire)

B.12. Nivelul de zgomot (se determină numai dacă, prin măsurători sau prin comparaţie, rezultă un nivel de zgomot comparabil sau superior aeronavelor din categoria uşoară utilizate în Republica Moldova):

– nivelul zgomotului măsurat: Lm;

– nivelul zgomotului de referinţă: Lr;

– înălţimea de trecere: H.

Formula folosită de utilizatori va fi:

Lh = Lm - 22 log H/H (zgomotul perceput la sol când aeronava zboară la înălţimea H)

Dacă nivelul de zgomot este superior aeronavelor menţionate mai sus, se specifică înălţimea minimă de survol în fazele de aterizare şi de decolare, astfel încât nivelul de zgomot perceput la sol să fie comparabil sau inferior celui produs de aeronavele cu care se face comparaţia.

C. – PROCEDURI DE URGENŢĂ

C.1. Pană de motor

C.2. Repornire motor în zbor

C.3. Fum şi foc la aeronavă

C.4. Zbor planat (cu motorul oprit)

C.5. Aterizare de urgenţă

C.6. Alte urgenţe

D. – PROCEDURI NORMALE

D.1. Control înainte de zbor

D.2. Pornire

D.3. Decolare

D.4. Croazieră

D.5. Aterizare

D.6. După aterizare şi oprire motor

E. – PERFORMANŢE LA MASA MAXIMĂ LA DECOLARE

E.1. Decolare (fără vânt, la temperatura dată)

E.2. Viteza recomandată

E.3. Lungimea de rulare la decolare

E.4. Distanţa de decolare pentru a depăşi înălţimea de 15 m

E.5. Limitele de vânt lateral demonstrate la decolare

E.6. Zbor în urcare

E.7. Cea mai bună viteză ascensională (la viteza dată)

E.8. Viteza ascensională la cea mai bună pantă de urcare (la viteza dată)

E.9. Aterizarea (fără vânt la temperatura dată)

E.10. Viteza recomandată

E.11. Lungimea de rulare la aterizare

E.12. Distanţa de aterizare de la înălţimea de 15 m

E.13. Limitele de vânt lateral demonstrate la decolare

E.14. Fineţea maximă cu motorul oprit şi viteza asociată

F. – MASE ŞI CENTRAJE, ECHIPAMENTE

F.1. Masa gol (de referinţă)

F.2. Centrajul gol (de referinţă)

F.3. Configuraţia aeronavei pentru determinarea masei gol (de referinţă)

F.4. Lista echipamentelor adaptabile

Masa şi centrajul gol – se furnizează toate elementele care permit fiecărui utilizator să calculeze cu exactitate masa gol şi centrajul gol pentru aeronavă. În acest scop, se indică masa tuturor echipamentelor adaptabile şi braţul forţei asociate.

F.5. Masa şi centrajul – se furnizează toate elementele care permit fiecărui utilizator să calculeze masa şi centrajul aeronavei, ţinând cont de masa gol, masa ocupanţilor, masa carburantului şi a bagajelor.

F.6. Metode de reglare a centrajului

G. – MONTARE ŞI REGLAJE

G.1. Consemne de montare şi de demontare

G.2. Lista reglajelor accesibile utilizatorului şi consecinţele acestora asupra caracteristicilor de zbor

H. – ACTIVITĂŢI SPECIFICE

H.1. Această secţiune se include în cazul autorizării aeronavei pentru efectuarea activităţilor specifice prevăzute la capitolul V din prezentul Regulament.

Sunt considerate activităţi specifice următoarele categorii de zboruri:

– lansare de paraşutişti;

– remorcaj de banderolă sau de planoare ultrauşoare şi largarea acestora;

– lansare de încărcături (pliante, mingi de fotbal, paraşutări nepericuloase de bunuri etc.);

– supraveghere aeriană;

– filmare/fotografiere aeriană;

– pulverizare de substanţe.

H.2. Repercusiunea montării echipamentelor opţionale adaptabile pentru activităţi specifice asupra procedurilor şi limitărilor indicate în manualul de utilizare şi condiţiile de utilizare asociate.

H.3. Proceduri şi limitări de utilizare asociate pentru activităţile specifice

I. ALTE UTILIZĂRI

I.1. Lista altor echipamente opţionale adaptabile (flotoare, schiuri, paraşute etc.).

I.2. Repercusiunea montării opţionale a paraşutei, a flotoarelor şi a schiurilor asupra procedurilor şi limitărilor indicate în manualul de utilizare.

II. – MANUALUL DE ÎNTREŢINERE

Manualul tratează separat următoarele părţi ale aeronavei:

A. – Învelişul/voalura/anvelopa

B. – Structura

C. – Grupul motopropulsor, inclusiv elicea/elicele (după caz)

D. – Sistemele, instalaţiile, echipamentele, instrumentele şi aparatele de bord

Întreţinerea unei aeronave depinde, în principal, de condiţiile de utilizare (mediu, categoriile de zboruri efectuate) şi de păstrare/stocare.

Manualul trebuie să definească o întreţinere în condiţii medii şi să prevină utilizatorul ca acesta să ţină cont de factorii care pot afecta nefavorabil aeronava.

Manualul de întreţinere trebuie să prevadă:

– sfaturi generale legate de întreţinerea aeronavei;

– lucrări de întreţinere periodice simple. Se recomandă ca aceste lucrări să fie grupate la un interval de 50 de ore de zbor sau de şase luni de utilizare (în funcţie de care va fi primul);

– lucrări de întreţinere importante ce necesită un control aprofundat (de exemplu, controale anuale). Este recomandată efectuarea unei verificări după primele zece ore de utilizare pentru controale şi reglaje;

– verificările necesare după stocare/păstrare, de exemplu, atunci când aeronava nu este utilizată în timpul iernii;

Notă: O prezentare simplă, sub formă de tabel, cu tipul controlului efectuat permite proprietarului să înscrie data efectuării controlului şi semnătura. Conţinutul fiecărui control poate fi regrupat într-un capitol separat. Fişe complementare vor permite menţionarea eventualelor probleme apărute, soluţiile adoptate şi piesele schimbate.

– criteriile de apreciere (care nu necesită mijloace costisitoare), toleranţele acceptabile şi cele care impun imperativ schimbarea pieselor;

– desene sau schiţe pentru a arăta montarea/demontarea diverselor piese normal demontabile; acestea, dacă este posibil, trebuie să menţioneze referinţa piesei (cod, reper etc.) şi cantitatea.

Aceleaşi criterii sunt valabile şi pentru elice/rotor (după caz). Conceperea aeronavei trebuie să permită un control al structurii fără demontare (de exemplu, capace de vizitare). Zona de control a pânzei trebuie să permită evaluarea periodică a rezistenţei acesteia;

– se stabileşte modul în care se va face nivelarea şi modul în care aceasta va fi verificată periodic.

Anexa nr.3

la Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la

aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip

RECOMANDĂRI PRIVIND EFECTUAREA VERIFICĂRILOR

DOCUMENTELOR ASOCIATE AERONAVELOR UŞOARE ŞI ULTRAUŞOARE

1. VERIFICAREA DOCUMENTELOR AERONAVEI

1.1. Se verifică întreaga documentaţie conţinută în dosarul tehnic al aeronavei, conform fişei A, anexă la procesul-verbal, după cum urmează:

a) se face o primă verificare şi identificare, analizându-se datelor furnizate de către solicitant în baza dosarului tehnic;

b) se analizează desenele de ansamblu şi desenele părţilor cu pondere hotărâtoare în siguranţa în utilizare a aeronavei. Prin intermediul acestora, se identifică elementele componente, soluţiile constructive utilizate, materialele utilizate şi dimensiunile acestora, precum şi dacă materialele corespund caracteristicilor tehnice ale materialelor (se analizează rezultatele încercărilor materialelor sau certificatele de calitate ale acestora etc.);

c) se stabileşte oportunitatea metodelor de calcul aerodinamic, de calcul al performanţelor de zbor, de verificare a rezistenţei, corectitudinea aplicării şi interpretării rezultatelor obţinute. Se verifică dacă valorile caracteristicilor materialelor folosite, precum şi valorile coeficienţilor utilizaţi sunt cele prescrise;

d) se analizează metodele de probă la sarcini statice alese, valorile sarcinilor alese, distribuţia de sarcini utilizată în probe, precum şi implicaţia rezultatelor obţinute asupra rezistenţei structurii aeronavei (după caz);

e) se verifică întocmirea raportului de probe statice cu privire la efectuarea încercărilor statice şi rezultatele acestora, precum şi existenţa semnăturilor solicitanţilor şi a inspectorului care a asistat la aceste probe (după caz);

f) se verifică documentaţia referitoare la principalele procese şi tehnologii utilizate, la principalele operaţii de construire, asamblare şi control şi se verifică dacă procedeele utilizate sunt conforme cu procedeele recunoscute aplicabile clasei de aeronave;

g) se analizează manualul de utilizare şi de întreţinere şi se stabileşte dacă acesta conţine cel puţin secţiunile din conţinutul minim recomandat prevăzut în anexa nr.2;

h) se analizează fişa de date şi se stabileşte dacă aceasta conţine cel puţin elementele din manualul de utilizare şi de întreţinere;

i) în cazul în care există modificări ale aeronavei faţă de documentaţia inclusă în dosarul tehnic, se vor analiza documentaţia de modificare şi rezultatul modificărilor efectuate;

j) în cazul existenţei altor documente decât cele menţionate mai sus, care demonstrează conformarea tipului/modelului de aeronavă cu cerinţele aplicabile din prezentul Regulament, se va analiza conţinutul şi necesitatea acestora. Aceste documente pot fi conţinute în dosarul tehnic sau pot fi documente interne ale solicitantului (dosare de fabricaţie, tehnologii etc.);

k) se vor verifica documentele din punctul de vedere al conformării acestora cu cerinţele procedurale (semnături, legalizări, identificări, înregistrări etc.);

l) pentru aeronavele care au drept de zbor şi în alte state, vor fi verificate documentele care atestă acest fapt (certificate sau acceptări de tip sau individuale, fişe de referinţă ale dosarului tehnic al aeronavei, înmatriculări/identificări, permise de zbor şi certificări de navigabilitate ale aeronavelor de acelaşi tip/model etc.).

În cazul în care se poate ajunge la concluzia că o aeronavă de un tip/model are drept de zbor recunoscut de statul constructor sau de către unul dintre statele importatoare ale aeronavei, punctele a)-e) şi punctele corespondente 2.1.-2.6. şi 2.8-2.11. din fişa A de verificare a documentaţiei aeronavei vor fi considerate îndeplinite.

1.2. După efectuarea verificării documentaţiei şi după completarea fişei A de verificare a documentaţiei aeronavei, în cazul în care se constată îndeplinirea prevederilor pct.2 din fişă, se va efectua verificarea aeronavei la sol şi ulterior, în zbor.

Notă: Pentru autorizarea aeronavei cu echipamente opţionale, este necesară întocmirea corespunzătoare a documentaţiei aferente privind aceste echipamente.

2. VERIFICAREA LA SOL A AERONAVEI

2.1. Verificarea conformării aeronavei cu tipul/modelul acesteia

Se identifică aeronava pe baza documentaţiei conţinute în dosarul tehnic al acesteia, prin verificarea corespondenţei şi a configuraţiei reperelor. Pe baza desenelor din dosarul tehnic, se face o verificare amănunţită a aeronavei din punct de vedere dimensional şi al configuraţiei acesteia/ansamblelor/subansamblelor/reperelor.

2.2. Verificarea tehnică a aeronavei (vizual şi prin punere în funcţiune, după caz)

Se verifică părţile componente ale aeronavei, pe ansamble şi subansamble, vizual, din punct de vedere al integrităţii şi prin punere în funcţiune, după cum urmează:

2.2.1. Verificare aripă/rotor/anvelopă (după caz)

– starea tehnică a voalurei/învelişului (după caz)

1) Se verifică vizual ca materialul (după caz, textil, metalic sau compozit) să nu aibă defecte cum ar fi: arsuri, rupturi, sfâşieri, destrămări, uzură mare, pete de ulei sau de alte substanţe, fisuri, coroziuni etc.

2) Se verifică întinderea sau aşezarea voalurii sau învelişului pe structura de rezistenţă primară. Acestea trebuie să nu prezinte cute sau falduri şi să urmărească forma profilului pe care sunt aşezate. Pentru materialele metalice sau compozite se va verifica, suplimentar, absenţa fisurilor, niturilor slăbite, precum şi integritatea şi rigiditatea îmbinărilor.

3) Se verifică prinderea voalurii sau învelişului pe structură:

– pe tuburile laterale/lonjeroane, după caz: se verifică modul de întărire a bordului de atac şi, după caz, de fugă, prin dublarea pânzei, pentru a nu permite întinderea şi fluturarea în zbor a acesteia. Pentru aripa de construcţie metalică sau compozită, se verifică detaliat fiecare element de îmbinare între lonjeroane, nervuri (sau cheson cu umplutură expandată) şi înveliş;

– pe lateuri/nervuri, după caz: se verifică buna poziţionare a lateurilor/nervurilor şi a dispozitivelor lor de fixare, precum şi starea corzilor de fixare pe voalură. Pentru aripa de construcţie metalică sau compozită, se verifică detaliat fiecare element de îmbinare între nervuri şi lonjeroane (sau cheson cu umplutură expandată) şi îmbinarea acestora cu învelişul. Buzunarele pentru lateuri trebuie să fie construite astfel încât să se evite deteriorarea cusăturilor sau a voalurii prin introducerea acestora;

– modul de efectuare a cusăturilor: acestea trebuie să aibă capetele aţei fixate astfel încât să nu se permită descoaserea acesteia;

– prinderea voalurii/învelişului nu trebuie să creeze tensiuni în structura primară şi trebuie să fie stabilă la aplicarea sarcinilor admise ce pot să apară în zbor.

4) Se verifică felul şi modul de realizare a cusăturilor solicitate în zbor, după caz: cusătura trebuie să fie în dublu zigzag, neîntrerupt şi să nu se oprească în unghi drept, aţa să fie din material compatibil cu voalura, iar găurile să permită uşor trecerea aţei fără să fi fost făcute cu un ac lovit sau necorespunzător.

5) Se verifică ca învelişul/voalura să nu vină în contact neprotejat cu piese metalice care în timpul utilizării ar putea duce la rupturi, sfâşieri etc.

6) În cazul deteriorărilor mici, pentru care s-au făcut reparaţii prin aplicarea de petice, se verifică ca acestea să nu se afle în zone supuse unor eforturi importante, în caz contrar zona trebuind să prezinte o modalitate compatibilă de întărire sau ranforsare.

– starea tehnică a structurii de rezistenţă primare

1) Se verifică vizual integritatea structurii. Aceasta nu trebuie să prezinte deformaţii, jocuri excesive, fisuri sau rupturi şi să fie protejată corespunzător împotriva coroziunii sau degradării din cauza expunerii la soare.

2) Se verifică modul de efectuare a îmbinărilor şi de siguranţă a elementelor de legătură din cadrul structurii.

– starea tehnică a comenzilor de control ale aeronavei

1) În funcţie de soluţia constructivă, se verifică: integritatea structurală a suprafeţelor de comandă, a ferurilor, a tijelor de comandă, a cablurilor, lipsa jocurilor excesive în articulaţiile lanţului de comandă, lipsa gripajelor şi a frecărilor excesive. În cazul îmbinărilor nituite, se verifică lipsa niturilor mişcate sau slăbite şi corespondenţa bracajelor cu cele precizate de constructor.

2) Se verifică rigiditatea şi distanţa de gardă faţă de elementele din cadrul structurii pe parcursul întregului lanţ cinematic.

2.2.2. Verificare fuselaj/triciclu/gondolă – stare tehnică, structură de rezistenţă primară

1) Se verifică vizual integritatea structurii. Aceasta nu trebuie să prezinte deformaţii, fisuri, jocuri excesive sau rupturi şi să fie protejată corespunzător împotriva coroziunii sau degradării din cauza expunerii la soare.

2) Se verifică modul de efectuare a îmbinărilor şi de siguranţare a elementelor de legătură din cadrul structurii.

3) Se verifică fixarea scaunelor, precum şi sistemul centurilor de siguranţă pentru ocupanţi, din punctul de vedere al ergonomiei acestora.

– starea tehnică a trenului de aterizare

1) În funcţie de soluţia constructivă, se verifică integritatea structurală a părţilor componente, a ferurilor, lipsa jocurilor excesive în articulaţii, lipsa gripajelor şi a frecărilor excesive. În cazul îmbinărilor nituite, se va verifica să nu existe nituri mişcate sau slăbite.

2) Se verifică modul de efectuare a îmbinărilor şi de siguranţare a elementelor de legătură.

2.2.3. Verificare ampenaje/rotor anticuplu

Se verifică integritatea structurală a suprafeţelor fixe, lipsa deformărilor, jocurilor, fisurilor, a jocurilor pentru părţile fixe sau a jocurilor exagerate pentru cele mobile. Se verifică geometria şi rigiditatea îmbinării pe fuselaj. În funcţie de soluţia constructivă, se verifică integritatea structurală a suprafeţelor fixe, felurile de prindere ale tijelor de comandă, lipsa jocului excesiv în cuplajul tijelor de comandă, lipsa jocului excesiv în cuplajul de ataşare la felurile fuselajului (după caz), lipsa gripajelor, integritatea structurală şi lipsa jocului la felurile fuselajului (după caz). În cazul îmbinărilor nituite, se va verifica să nu existe nituri mişcate sau slăbite. Va fi verificată corespondenţa bracajelor suprafeţelor mobile cu cele precizate de constructor.

2.2.4. Verificare grup motopropulsor/arzător

1) Se verifică suportul de prindere a motorului pe structură, prinderea acestuia, integritatea acestuia, lipsa deformărilor, şi a fisurilor.

2) Se verifică prinderea motorului pe suport: integritatea elementelor de legătură şi a siguranţărilor lor, a amortizoarelor de şoc, a sistemului de evacuare şi fixarea acestuia; Se verifică integritatea conductelor de răcire şi a conductelor de alimentare cu combustibil, existenţa unei distanţe de siguranţă între acestea din urmă şi sistemul de evacuare, precum şi faţă de celelalte elemente ale blocului motor.

3) Se verifică integritatea elicei. Aceasta nu trebuie să aibă deformări, fisuri, desprinderi importante de material etc.

Se verifică modul de prindere a elicei pe butuc şi a siguranţării acesteia.

Se verifică, ca în timpul rotirii să nu existe riscul de a intra în contact cu părţi componente ale aeronavei.

4) Se verifică buna funcţionare a sistemului de comandă a motorului şi integritatea acestuia.

5) Se verifică integritatea cablurilor electrice, distanţa acestora faţă de părţile grupului motopropulsor care pot să le deterioreze.

6) Se verifică grupul motopropulsor, prin punere în funcţiune, în ceea ce priveşte uşurinţa pornirii, parametrii, repriza, vibraţiile, comportarea sistemelor, instalaţiilor, echipamentelor, instrumentelor şi aparatelor de bord, modul de oprire etc.

7) Se verifică, după oprire, dacă funcţionarea motorului a afectat aeronava din punctul de vedere al integrităţii acesteia.

2.2.5. Verificare sisteme, instalaţii, echipamente, aparate şi instrumente de bord

Acestea se verifică din punctul de vedere al integrităţii, al configuraţiei şi funcţional.

2.2.6. Verificare echipamente opţionale (dacă sunt montate pe aeronavă)

Verificarea echipamentelor opţionale se va face din punctul de vedere al configuraţiei ansamblelor, subansamblelor şi reperelor acestora, al montării acestora pe aeronavă în configuraţia corespunzătoare documentaţiei, din punctul de vedere dimensional, al integrităţii, al stării tehnice a structurii de rezistenţă primare, al stării tehnice a comenzilor, similar celor prezentate mai sus.

2.2.7. Verificare stare tehnică generală (ţinând cont de aspectele tehnice constatate ca fiind nefavorabile din punctul de vedere al navigabilităţii aeronavei)

Pe lângă verificările efectuate până la punctul 2.2.6, vor fi avute în vedere şi alte aspecte tehnice care se constată că pot fi nefavorabile din punctul de vedere al navigabilităţii aeronavei, care, dacă există, se vor nota la rubricile de din fişa B de mai jos, astfel:

– starea tehnică a îmbinărilor/siguranţărilor;

– jocuri/deformări;

– alte aspecte ale stării tehnice.

3. RECOMANDĂRI

3.1. Nervuri

Se verifică geometria nervurilor, modul de prindere pe elementele aripii şi pe lonjeroane, iar pentru învelişul textil, să nu prezinte risc de sfâşiere a voalurii.

3.2. Şuruburi/buloane

1) Se verifică dacă şuruburile/buloanele au dimensiunile menţionate în documentaţia tehnică. Se verifică, vizual, dacă acestea prezintă teşituri, deformări sau fisuri cauzate în urma exploatării sau prelucrării mecanice defectuoase.

2) Se verifică şuruburile/buloanele astfel încât să nu fie supuse, în zona filetului, la eforturi de forfecare.

3.3. Piuliţe

1) Se verifică vizual ca acestea să nu prezinte deformaţii sau fisuri datorate exploatării sau prelucrării mecanice defectuoase.

2) Piuliţele să fie confecţionate din material compatibil cu şuruburile, cu rezistenţă egală cu a acestora, iar la cele cu sistem de siguranţare, se verifică integritatea acestuia.

3) Se verifică ca piuliţele să fie montate pe toată lungimea filetului.

4) În cazul piuliţelor autoblocante, se verifică ca şurubul să depăşească cu cel puţin un pas şi jumătate capătul filetului.

5) Se verifică să nu se fi folosit piuliţe autoblocante în cazul şuruburilor care prezintă mişcări de rotaţie în exploatare.

3.4. Nituri

1) Se verifică compatibilitatea materialului nitului cu cel al pieselor de asamblat.

2) Se verifică să nu existe defecte de nituire.

3) Se verifică cu atenţie dacă există nituri mişcate.

3.5. Siguranţări

Se verifică siguranţările tuturor elementelor de legătură din cadrul structurii şi a comenzilor.

3.6. Hobane

1) Se verifică dacă cablurile sunt identice cu cele indicate în documentaţia tehnică.

2) Se verifică integritatea protecţiei cablurilor împotriva agenţilor corozivi, în zonele unde acestea sunt expuse acţiunii acestora.

3) Se alunecă cu mâna pe cabluri, cu mare atenţie pe cele inferioare, pentru a se putea detecta cel mai mic indiciu de uzură sau de toroane deteriorate.

4) Se verifică să nu existe cabluri care să aibă frecare sau să treacă peste alte piese, să nu existe cabluri cu tensionare excesivă sau insuficientă.

5) Se verifică dacă modul de sertizare a cablurilor este corespunzător normelor recunoscute; cablurile inferioare trebuie să prezinte sertizarea cu două manşoane confecţionate din cupru sau din alt material cu rezistenţă superioară.

6) Dacă pe cabluri există tendori, se verifică modul de asigurare împotriva dereglărilor.

7) Se verifică compatibilitatea coselor cu materialul şi lungimea cablului utilizat şi dacă acestea prezintă ovalizări. Se verifică dopurile sau scripeţii destinaţi a împiedica deformarea coselor.

8) Se verifică eclisele sau piesele de capăt ale cablurilor; acestea nu trebuie să prezinte deformaţii, striviri sau concentratori de eforturi care ar putea duce la cedarea lor din cauza uzurii.

9) Pentru hobanul rigid, se verifică integritatea acestuia, ataşarea la restul celulei, zonele de ataşare şi siguranţările. Nu se admit nituri slăbite sau bolţuri deformate. Suplimentar, se verifică şi felurile de prindere adiacente.

În urma efectuării verificării la sol a aeronavei, se va proceda la completarea şi analizarea Fişei B de verificare la sol a aeronavei ultrauşoare motorizate. În cazul în care se constată că rezultatul verificărilor la sol este favorabil, se va continua cu efectuarea verificării aeronavei în zbor, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

Notă: Fişele A şi B sunt documente cu caracter de ghid şi nu exclud efectuarea de către inspectori a altor verificări, dacă aceştia constată că sunt necesare.

Anexa nr.4

la Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la

aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip

PROCES-VERBAL

nr._________ din _________________

FIŞA CU REZULTATUL VERIFICĂRILOR

Anexă la procesul-verbal nr._______ din ___________

Anexa nr.5

la Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la

aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip

PROCES-VERBAL

nr.________ din _________________

FIŞA CU REZULTATUL VERIFICĂRILOR

Anexă la procesul-verbal nr.________ din _______________

Anexa nr.6

la Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la

aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip

CERTIFICAT DE ÎNMATRICULARE

CERTIFICATE OF REGISTRATION

nr.  _______

Anexa nr.7

la Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la

aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip

PERMIS DE ZBOR

Permit to flight

nr.________

Anexa nr.8

la Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la

aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip

LIVRETUL AERONAVEI

Capitolul 1. Activităţi de zbor

Capitolul 2. Lucrări de întreţinere şi de reparaţii

Observaţii

Diverse

Anexa nr.9

la Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la

aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip

FIŞA A

model de verificare a documentaţiei

Anexă la procesul-verbal nr.________ din ___________

FIŞA B

model de verificare la sol

Anexă la procesul-verbal nr._______ din ____________

FIŞA C

model de verificare în zbor (avioane)

Anexă la procesul-verbal nr._______ din ___________

FIŞA C

model de verificare în zbor

(motodeltaplane, motoparapante/motoparaşute şi autogire)

Anexă la procesul-verbal nr.______ din ___________

Anexa nr.10

la Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la

aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip

Anexa nr.11

la Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la

aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip

Anexa nr.12

la Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la

aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip

Anexa nr.13

la Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la

aeronavele uşoare şi ultrauşoare fără certificat de tip