Hotărâre nr. 523 din 15.07.2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Avizului la amendamentele înaintate la proiectul de lege

pentru modificarea Legii nr.276/2016 cu privire la principiile de subvenţionare

în dezvoltarea agriculturii şi mediului rural

nr. 523  din  15.07.2020

 (în vigoare 17.07.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.180-187 art. 629 din 17.07.2020

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la amendamentele înaintate la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.276/2016 cu privire la principiile de subvenţionare în dezvoltarea agriculturii şi mediului rural.

Aprobat

prin Ноtărârеа Guvernului nr.523/2020

AVIZ

la amendamentele înaintate la proiectul de lege pentru modificarea

Legii nr.276/2016 cu privire la principiile de subvenţionare

în dezvoltarea agriculturii şi mediului rural

Guvernul a examinat amendamentele CAI nr.202 din 29 iunie 2020, înaintate de către deputaţii în Parlament Alexandru Slusari (AS nr.28 din 15 iunie 2020) şi Nicolae Ciubuc (NC nr.15 din 22 iunie 2020) la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.276/2016 cu privire la principiile de subvenţionare în dezvoltarea agriculturii şi mediului rural (iniţiativa legislativă a Guvernului nr.144 din 2 aprilie 2020), şi comunică următoarele.

1. La amendamentul AS nr.28 din 15 iunie 2020 la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.276/2016 cu privire la principiile de subvenţionare în dezvoltarea agriculturii şi mediului rural (în continuare – Legea nr.276/2016)

Referitor la excluderea din proiect a modificării art.9 alin.(3) din Legea nr.276/2016, prin care se propune a condiţiona acordarea subvenţiilor (plăţilor directe) de respectarea asolamentului, protejării solului, aceasta este argumentată de autor astfel: “Având în vedere că nu există niciun act normativ care ar reglementa tehnologia respectării asolamentului, această procedură de selecţie a beneficiarilor bazată pe unele principii neclare stimulează acte de corupţie în procesul decizional, fapt care determină în majoritatea cazurilor refuzarea neîntemeiată a agricultorilor la solicitarea subvenţiilor de către aceştia şi, respectiv, demotivarea de a accesa subvenţii”.

În acest context, semnalăm că art.35 lit.a) din Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător stabileşte că “agenţii economici, deţinători de terenuri agricole, indiferent de forma de proprietate, vor gospodări solul în vederea obţinerii de produse alimentare şi de venituri, având grijă de păstrarea lui pentru generaţiile prezente şi viitoare, în care sunt obligaţi să respecte prevederile actelor normative, celor menţionate în art.68 lit.e) din prezenta lege, recomandările autorităţilor agricole cu privire la organizarea asolamentelor şi rotaţiei lor, respectarea structurii culturilor agricole, fertilizarea fundamentală ştiinţific, ameliorările funciare, menţinerea unui bilanţ pozitiv de humus şi reducerea pierderilor prin eroziune sub limita restituirii lui naturale”. Obligaţia utilizatorilor de terenuri agricole de a respecta asolamentul este prevăzută şi în mai multe acte normative subordonate legii, printre care menţionăm: Reglementarea tehnică “Măsurile de protecţie a solului în cadrul practicilor agricole”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1157/2008, Regulamentul privind prevenirea poluării apelor din activităţi agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.836/2013.

În acest context, Guvernul nu acceptă amendamentul privind excluderea din proiect a art.9 alin.(3).

Propunerea privind expunerea alin.(1) al art.18 din Legea nr.276/2016 în formularea: “(1) Alocaţiile anuale din bugetul de stat, cumulativ cu alte surse, pentru Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural (în continuare – FNDAMR) vor constitui nu mai puţin de 3% din cheltuielile aprobate ale bugetului de stat. Alocaţiile anuale vor fi prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv”, nu poate fi acceptată conceptual, deoarece contravine prevederilor Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.

Astfel, conform art.17 alin.(3) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, stabilirea prin acte normative, altele decât legea/decizia bugetară anuală a unor sume sau cote procentuale din buget sau din produsul intern brut, destinate anumitor domenii, sectoare sau programe, nu se admite.

Practica de a stabili anumite cote procentuale din PIB sau din buget pentru anumite sectoare sau programe se consideră una defectuoasă, deoarece afectează negativ procesul bugetar şi, pe termen mediu şi lung, poate conduce la subminarea sustenabilităţii bugetului public naţional.

În condiţiile în care Guvernul are o agendă de priorităţi de politici bine definită, este imperativă existenţa unei flexibilităţi adecvate în procesul de alocare a cheltuielilor publice. În plus, rezervarea resurselor pentru anumite cheltuieli reduce eforturile autorităţilor de sporire a calităţii managementului, identificării acţiunilor de utilizare mai eficientă a resurselor publice, în cazurile în care analizele denotă existenţa unor asemenea rezerve.

Prin urmare, modificările propuse, ce prevăd stabilirea cotei procentuale din buget (cheltuielile aprobate) pentru FNDMR nu pot fi susţinute, legea bugetară anuală fiind mediul unic în care se planifică şi se repartizează resursele bugetare disponibile ale statului, în strânsă corelare cu priorităţile politice ale Guvernului şi ţinând cont de performanţa programelor de cheltuieli publice.

În contextul celor menţionate, reiterăm poziţia expusă în Avizul la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.276/2016 (iniţiativa legislativă nr.111 din 9 martie 2020), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.223/2020, privind neacceptarea modificării art.18 alin.(1) din Legea nr.276/2016.

2. La amendamentul NC nr.15 din 22 iunie 2020

Modificările autorului privind completarea art.3 cu noţiunile “femeie fermier” şi “tânăr fermier” se acceptă parţial, în următoarea formulare: “femeie fermier – producător agricol înregistrat într-o localitate rurală, al cărui fondator/membru (în cazul gospodăriilor ţărăneşti) şi administrator este o femeie care deţine competenţele şi calificările profesionale corespunzătoare şi care se iniţiază pentru prima dată într-o exploataţie agricolă ca administrator al acesteia.”

Prevederea “Perioada de iniţiere într-o exploataţie se consideră perioada de 3 ani, ulteriori înregistrării în calitate de producător agricol.”, propusă la noţiunile “tânăr fermier” şi “femeie fermier”, nu se acceptă, deoarece contravine noţiunii de producător agricol, care nu face referinţă la o perioadă de tranziţie pentru femei fermier şi tânăr fermier şi care prevede că criteriile stabilite pentru producătorii agricoli nu vor depăşi criteriile stabilite pentru întreprinderile micro-, mici şi mijlocii prin Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, care prevede că întreprinderea nou-înregistrată se consideră întreprinderea înregistrată conform legislaţiei, care nu depăşeşte termenul de un an de la înfiinţare.

Odată cu aprobarea acestui amendament, anual cca 18 mil. lei vor fi alocate ca subvenţii majorate pentru categoria de femei fermier şi cca 3 mil. lei pentru categoria de tânăr fermier. Această modificare va spori suma subvenţiilor solicitate de către producătorii agricoli din FNDAMR.

Totodată, la acelaşi articol, privitor la noţiunea “lucrător migrant”, amendamentul se acceptă parţial, deoarece migrantul revenit are posibilitatea de a primi sprijin financiar atât la subvenţionarea postinvestiţională, cât şi la plăţile în avans. Complementar, noţiunea “lucrător migrant” se aplică la Programul Pare 1+1, unde grantul se oferă rudelor migrantului aflat peste hotare, în cazul acordării subvenţiilor din FNDAMR, acestea se acordă nemijlocit migrantului revenit. Deci se acceptă următorul cuprins al noţiunii “migrant revenit” – “cetăţean al Republicii Moldova, aflat minimum un an peste hotarele ţării în scopul desfăşurării activităţii de muncă, în bază de contract de muncă, revenit în Republica Moldova, începând cu anul 2020 şi care a înregistrat activitatea sa agricolă în una dintre formele stabilite de lege”.

Propunerea privind excluderea amendamentelor propuse la pct.22 alin.(2) şi (3) nu se acceptă, deoarece aceasta va majora solicitările din FNDAMR. În context, remarcăm că anual din FNDAMR cca 30 mil. lei constituie subvenţii majorate ce sunt alocate solicitanţilor de subvenţii conform criteriilor stabilite în Hotărârea Guvernului nr.455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural . Mai mult decât atât, ca urmare a misiunii de audit efectuată de Curtea de Conturi în anul 2019, s-a recomandat ca înlesnirile acordate producătorilor agricoli să fie expuse mai clar, şi anume să fie specificată perioada acordării şi numărul înlesnirilor acordate. Aşadar, reiterăm necesitatea privind expunerea alin.(2) al art.22 în următoarea formulare: “În cazul în care solicitantul subvenţiei cade sub incidenţa mai multor înlesniri enumerate la alin.(1), acesta, pe parcursul unui an de subvenţionare, va beneficia doar de una, la alegere.” Totodată, prin modificările introduse în alin.(3), “înlesnirile enumerate la alin.(1) din legea în vigoare nu vor depăşi plafonul maximum de 30% din valoarea investiţiei eligibile şi se vor stabili în limitele alocaţiilor disponibile.” Deci se lasă loc ca Guvernul, în funcţie de priorităţile de dezvoltare a sectorului, să poată oferi subvenţii majorate pe diverse domenii, în limitele surselor disponibile. Din aceste considerente, propunerea privind excluderea din proiect a amendamentelor la pct.22 alin.(2) şi (3) nu poate fi acceptată.

Guvernul nu acceptă amendamentul propus privind excluderea lit.h) din art.23. Actualmente, condiţia prevăzută la art.23 alin.(2) lit.h), “fondatorul/fondatorii solicitantului nu sunt afiliaţi unui alt producător agricol”, se aplică doar în cazul acordării subvenţiilor în avans pentru proiectele start-up. Astfel, afilierea, în cazul respectiv, este o barieră în accesarea subvenţiilor în avans de către tineri ai căror părinţi sunt beneficiari de subvenţii clasice. Ca urmare a punerii în aplicare a actelor normative din domeniul vizat, producătorii agricoli interesaţi, precum şi asociaţiile de profil insistă asupra excluderii acestei prevederi pentru a motiva şi a atrage tineri să se lanseze în afaceri în domeniul agriculturii.

Referitor la amendamentul propus la art.25 alin.(1) pct.6) lit.a), în următoarea formulare: “solicitantul deţine baza de producţie a materiei prime. Sunt facilitaţi producătorii agricoli, după caz grupurile de producători care fac dovada deţinerii bazei materiale de producţie, inclusiv a suprafeţei de terenuri deţinute legal, care ar asigura cel puţin:

- 50% din capacitatea de păstrare în cazul depozitelor agroindustriale;

- 50% producţie proprie procesată, din volumul total prelucrat, sau care urmează a fi prelucrată anual în perioada de implementare a proiectului în cazul echipamentelor de procesare a producţiei agricole;

- 100% producţie autohtonă, în cazul prelucrării primare a cărnii şi procesării laptelui.

Pentru investiţiile, altele decât cele menţionate, valoarea subvenţiei se reduce cu 50% din valoarea de bază a acesteia.” Potrivit autorului, scopul acestui amendament este de a susţine producătorii agricoli care produc produse agricole, contribuie la crearea şi menţinerea locurilor de muncă, plătesc impozite.

Semnalăm că norma descrisă în acest amendament nu este funcţională şi va genera disfuncţionalităţi de ordin economic şi social. Actualmente, sunt producători agricoli (vinării) care nu au plantaţii viticole proprii şi sunt multe gospodării agricole care deţin plantaţii viticole, dar nu posedă vinării. Deci prin amendamentul menţionat supra se impune ca vinăriile să îşi creeze plantaţiile viticole proprii. Totodată, apare incertitudinea în raport cu deţinătorii de plantaţii viticole. Tot în acest context menţionăm că va fi imposibil de efectuat calcule privind deţinerea bazei de producţie proprie ce asigură cel puţin 50% din capacitatea de păstrare/prelucrare pentru casele de ambalare, containere, stivuitor, utilaj de procesare a fructelor, legumelor, cartofului, cerealelor. Din aceste considerente, acest indicator va fi evaluat subiectiv şi va lăsa loc de interpretare. Această normă poate fi aplicată doar pentru construcţia şi modernizarea frigiderelor.

Mai mult decât atât, textul “100% producţie autohtonă, în cazul prelucrării primare a cărnii şi procesării laptelui” nu poate fi acceptat pentru că ar crea impedimente potenţialilor beneficiari, similar situaţiei anului de subvenţionare 2016, când niciun producător agricol nu a beneficiat de subvenţii, deoarece, în faza de procesare a cărnii şi a laptelui, procesatorii utilizează şi produse din import.

Aşadar, amendamentul la art.25 alin.(1) pct.6) lit.a) se acceptă parţial şi va avea următorul cuprins: “a) solicitantul deţine baza de producţie a materiei prime, care face dovada deţinerii bazei materiale de producţie, inclusiv a suprafeţei de terenuri deţinute legal, care ar asigura cel puţin 50% din capacitatea de păstrare în frigidere a fructelor, strugurilor şi a legumelor. În cazul prelucrării primare a cărnii şi procesării laptelui, solicitantul confirmă prelucrarea şi/sau procesarea producţiei de origine autohtonă”.

La amendamentul aferent modificării art.26 lit.j), dispoziţia de modificare nu corespunde cu normele derivate din aceasta, referitoare la lit.f) şi j). În acest context, modificările propuse la art.26 lit.j) se acceptă parţial. După textul “art.17, prioritatea III,” se completează cu textul “literele a), c), d) şi e).”

Modificarea art.36 alin.(3) prin substituirea cifrelor “2020” cu cifrele “2021” este greşită conceptual, deoarece de la intrarea legii în vigoare şi până la ieşirea ei din vigoare aceasta are eficienţă deplină şi continuă. O lege intrată în vigoare poate fi ulterior modificată, abrogată parţial sau integral. Amânarea termenului de intrare în vigoare a unei legi sau a unor prevederi ale acesteia poate avea loc doar până la intrarea în vigoare a acestora. Intrarea în vigoare semnifică faptul că norma juridică este validă, dobândeşte forţă juridică, guvernează deplin relaţiile sociale şi din acest moment începe să producă efecte juridice, fiind executorie şi opozabilă tuturor subiecţilor vizaţi.

Amânarea acţiunii normelor propuse de proiect după intrarea în vigoare a acestora ar echivala cu suspendarea provizorie a acţiunii lor, ceea ce contravine bazelor procesului legislativ. Nici Constituţia Republicii Moldova, nici alte acte legislative nu conţin prevederi despre suspendarea prin acte normative ulterioare a acţiunii actelor normative în vigoare (a se vedea Hotărârea Curţii Constituţionale nr.19/1999 privind controlul constituţionalităţii prevederilor art.2 alin.(2) şi art.52 din Legea bugetului pe anul 1999 nr.216-XIV din 12 decembrie 1998).

Astfel, Guvernul acceptă parţial amendamentele NC nr.15 din 22 iunie 2020 în contextul expus supra.