Hotărâre nr. 534 din 22.09.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de infrastructură feroviară pentru anii

2026-2030 şi aprobarea încheierii Contractului multianual pentru administrarea

 infrastructurii  feroviare  pentru  anii  2026-2030  şi  a Contractului  privind

serviciile publice de transport feroviar de călători pentru anii 2026-2027

nr. 534  din  22.09.2026

 (în vigoare 23.09.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 471-474 art. 531 din 23.09.2026

* * *

UE

În temeiul art.3 alin.(3) lit.e), art.17 alin.(1) şi (2), art.30 alin.(2), art.61 alin.(1) şi art.78¹ din Codul transportului feroviar nr.19/2022 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.45-52, art.57), cu modificările ulterioare, precum şi al art.II din Legea nr.147/2026 pentru modificarea Codului transportului feroviar nr.19/2022 (cofinanţarea sectorului transportului feroviar) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2026, nr.367-370, art.379), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1.1. Programul naţional de infrastructură feroviară pentru anii 2026-2030, conform anexei nr.1;

1.2. încheierea Contractului multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare pentru anii 2026-2030 între Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale şi Întreprinderea de Stat "Calea Ferată din Moldova", conform anexei nr.2;

1.3. încheierea Contractului privind serviciile publice de transport feroviar de călători pentru anii 2026-2027 între Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale şi Întreprinderea de Stat "Calea Ferată din Moldova", conform anexei nr.3.

2. Se împuterniceşte domnul Vladimir Bolea, viceprim-ministru, ministru al infrastructurii şi dezvoltării regionale, să semneze contractele prevăzute la subpunctele 1.2 şi 1.3.

3. Mijloacele financiare destinate executării Contractului privind serviciile publice de transport feroviar de călători pentru anii 2026-2027 se alocă cu condiţia utilizării sistemelor informaţionale pentru evidenţa călătorilor în vagoane, în conformitate cu art.78 alin.(8) din Codul transportului feroviar nr.19/2022.

4. Programul prevăzut la subpunctul 1.1 se implementează, iar obligaţiile prevăzute în Contractul multianual menţionat la subpunctul 1.2 se finanţează în limitele alocaţiilor aprobate anual în bugetul de stat în aceste scopuri.

5. Beneficiarul mijloacelor financiare alocate în temeiul contractelor prevăzute la subpunctele 1.2 şi 1.3 ţine evidenţa separată a veniturilor şi costurilor aferente întreţinerii şi reînnoirii infrastructurii feroviare, precum şi a transportului feroviar de călători, inclusiv prin conturi separate, astfel încât sprijinul acordat în aceste scopuri să fie utilizat exclusiv pentru activităţile respective, fără a se admite supracompensarea sau subvenţionarea încrucişată.

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.534/2026

PROGRAM

naţional de infrastructură feroviară pentru anii 2026-2030

I. Caracteristicile actuale şi starea infrastructurii feroviare

Infrastructura feroviară a Republicii Moldova reprezintă un complex tehnologic unitar care asigură circulaţia trenurilor de călători şi de mărfuri, efectuarea transporturilor internaţionale, funcţionarea coridoarelor de transport de importanţă naţională şi internaţională, precum şi conectivitatea teritorială a regiunilor ţării.

Reţeaua feroviară are o lungime de 1 127 km, cu ecartament 1 520 mm, dintre care 1 053,1 km reprezintă linii curente cu cale simplă, iar 74 km - linii curente cu cale dublă. De asemenea, în staţiile feroviare Ungheni şi Giurgiuleşti, există 7,8 km de linii cu ecartament european de 1 435 mm, destinate asigurării transportului şi efectuării operaţiunilor de schimbare a boghiurilor pentru trecerea de la ecartamentul de la 1 520 mm la cel de 1 435 mm şi invers. Lungimea totală a liniilor din staţii constituie 654,8 km, inclusiv 84,7 km de linii industriale. În reţeaua feroviară sunt utilizate şine de tip R-65 pe o lungime de 794,7 km, R-50 - de 239,9 km şi R- 43 - de 41,9 km.

În punctele de intersectare a căii ferate cu cursuri de apă, precum şi în zonele cu diferenţe de nivel sau cu alte obstacole sunt amplasate lucrări de artă, inclusiv 562 de poduri, dintre care 9 pietonale, 650 de podeţe, precum şi şanţuri pentru evacuarea apei de-a lungul liniilor de cale ferată, ziduri de sprijin şi un tunel.

Reţeaua feroviară include şapte noduri feroviare şi 54 de staţii, dintre care 44 sunt deschise pentru efectuarea operaţiunilor de transport de mărfuri, iar 10 - pentru transportul de călători.

Sistemul de comunicaţii tehnologice include 1 905,2 km de linii de telecomunicaţii şi semnalizare, inclusiv linii de fibră optică, linii în cablu subteran şi linii aeriene, care asigură funcţionarea sistemelor de semnalizare, centralizare şi interblocare, precum şi a comunicaţiilor telefonice şi radiotelefonice necesare pentru asigurarea circulaţiei în siguranţă a trenurilor.

Circa 941,2 km de linii de cale ferată din Republica Moldova sunt echipate cu sistem de circulaţie cu bloc de linie automat (BLA), iar 493,757 km - cu sistem de semnalizare cu bloc de linii semiautomat (BLS), precum şi cu instalaţii de semnalizare automată a locomotivelor (SAL).

Instalaţiile de alimentare cu energie electrică a infrastructurii feroviare asigură distribuirea energiei electrice necesare funcţionării tuturor instalaţiilor, echipamentelor, mecanismelor şi sistemelor, de automatizare, telemecanică, semnalizare, centralizare şi interblocare (SCB), precum şi alimentarea cu energie electrică a edificiilor din staţii şi a consumatorilor terţi din regiunile deservite. Serviciul de alimentare cu energie electrică este structurat în nouă sectoare de distribuire a energiei electrice. Lungimea totală a liniilor electrice subterane în cablu constituie 460,1 km, iar cea a liniilor electrice aeriene - 1 170,8 km. Reţeaua dispune de 952 de posturi şi cutii de transformare a energiei electrice de înaltă tensiune, amplasate pe întreg teritoriul reţelei feroviare în funcţie de necesităţile de exploatare.

Reţeaua feroviară a Republicii Moldova este în prezent neelectrificată, iar circulaţia trenurilor este asigurată exclusiv prin tracţiune diesel.

Ca urmare a finanţării insuficiente a infrastructurii feroviare publice, starea tehnică a acesteia s-a degradat. Aproximativ 80-90% din totalul sistemelor, instalaţiilor şi construcţiilor aferente semnalizării, precum şi alimentării şi distribuţiei energiei electrice au depăşit durata normativă de exploatare.

Conform situaţiei din anul 2026, 359,9 km de linii curente necesită reparaţii capitale, iar 256,1 km - reparaţii medii, ceea ce reprezintă aproximativ 54% din lungimea totală de exploatare a liniilor curente. O parte semnificativă a construcţiilor inginereşti se află, de asemenea, într-o stare tehnică nesatisfăcătoare: 246 de construcţii feroviare necesită reparaţii capitale, iar 274 - reparaţii curente.

Deşi reţeaua feroviară publică este proiectată pentru viteze de circulaţie de 60-80 km/h, în prezent sunt instituite 216 restricţii de viteză, până la 25 km/h, pe sectoare cu o lungime totală de 584,48 km.

Restricţiile de viteză sunt determinate de starea tehnică precară a infrastructurii feroviare, în special de starea necorespunzătoare a traverselor, a şinelor şi a sistemelor de prindere şină-traversă, precum şi de insuficienţa pietrei sparte în prisma căii ferate. Ponderea traverselor defecte ajunge la 90%. Totodată, ca urmare a depăşirii duratei de exploatare a şinelor, la nivelul acestora se constată frecvent ondulări şi flambări laterale. Majoritatea traverselor din lemn au depăşit durata de exploatare şi sunt afectate de putrezire, iar traversele din beton armat prezintă fisuri.

O preocupare deosebită o constituie starea tehnică a singurului tunel feroviar din Republica Moldova, situat pe sectorul Şoldăneşti - Mateuţi şi dat în exploatare la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ca urmare a degradării zidăriei şi a acţiunii apelor subterane, tunelul se află într-o stare avansată de degradare şi necesită efectuarea unor lucrări complexe de reconstrucţie.

Un grad ridicat de uzură fizică şi de învechire morală caracterizează şi instalaţiile de semnalizare, centralizare şi blocare. Peste jumătate dintre aceste instalaţii sunt exploatate de mai bine de 50 de ani, o parte semnificativă a echipamentelor depăşind durata normativă de funcţionare, iar în unele staţii aparatele de cale continuă să fie acţionate manual. Lipsa unei baze moderne de reparaţii şi a pieselor de schimb pentru echipamentele învechite îngreunează considerabil asigurarea fiabilităţii şi siguranţei în exploatare.

Un alt factor care limitează eficienţa exploatării infrastructurii îl constituie nivelul insuficient de mecanizare a lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a căii. Lipsa utilajelor moderne pentru curăţarea profundă a prismei de piatră spartă, a sistemelor de diagnosticare şi a utilajului feroviar specializat conduce la creşterea volumului de muncă manuală, majorarea costurilor de exploatare şi reducerea productivităţii lucrărilor de reparaţie.

Reprezentanţii ÎS “Calea Ferată din Moldova” efectuează inspecţii periodice a stării tehnice a infrastructurii feroviare publice, identifică sectoarele care prezintă deficienţe din perspectiva exploatării în condiţii de siguranţă şi execută, după caz, lucrări urgente de reparaţie.

În ansamblu, starea actuală a infrastructurii feroviare demonstrează necesitatea implementării unei politici publice complexe, orientate spre restabilirea parametrilor funcţionali ai reţelei, modernizarea infrastructurii, implementarea tehnologiilor digitale moderne de gestionare a circulaţiei trenurilor şi alinierea sistemului feroviar naţional la cerinţele europene actuale în materie de siguranţă, fiabilitate şi rezilienţă a infrastructurii de transport.

Activele infrastructurii feroviare trebuie menţinute şi reînnoite pentru a susţine funcţionalitatea şi performanţa reţelei. Noţiunile de întreţinere şi reînnoire diferă atât în ceea ce priveşte rezultatele urmărite, cât şi din perspectiva tratamentului contabil.

Întreţinerea include identificarea şi remedierea oricăror defecţiuni. În funcţie de momentul efectuării lucrărilor în raport cu apariţia defecţiunii, întreţinerea poate fi preventivă sau corectivă. Întreţinerea preventivă se efectuează înainte de apariţia unei defecţiuni, iar întreţinerea corectivă - după producerea defecţiunii şi include lucrările necesare pentru remedierea defecţiunilor, inclusiv a celor survenite în urma unor incidente. Din punct de vedere contabil, lucrările de întreţinere a infrastructurii sunt încadrate în categoria cheltuielilor de exploatare.

Până anul 2025, ÎS “Calea Ferată din Moldova” nu a beneficiat de sprijin financiar din bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare. În consecinţă, bugetele destinate întreţinerii infrastructurii au fost stabilite în funcţie de posibilităţile financiare ale întreprinderii, şi nu de necesităţile reale ale infrastructurii. Ca urmare, lucrările de întreţinere s-au concentrat, în principal, asupra intervenţiilor cu caracter urgent, a căror amânare ar fi putut afecta în continuare starea infrastructurii şi siguranţa exploatării acesteia.

Reînnoire presupune executarea unor lucrări capitale de amploare sau înlocuirea activelor reţelei în vederea menţinerii capacităţii necesare a acesteia. Astfel de lucrări pot deveni necesare în anumite circumstanţe, însă, de regulă, sunt executate conform programelor stabilite de către Administratorul infrastructurii. În cazul ÎS “Calea Ferată din Moldova”, insuficienţa resurselor financiare proprii a determinat recurgerea la finanţarea lucrărilor de reînnoire, în principal, din sursele instituţiilor financiare internaţionale. Din punct de vedere contabil, reînnoirea infrastructurii reprezintă cheltuieli de capital.

Costurile aferente utilizării infrastructurii depind de aportul dintre lucrările de întreţinere şi cele de reînnoire, acesta fiind influenţat, la rândul său, de conţinutul concret al lucrărilor şi de modul de corelare a celor două tipuri de intervenţii. Asigurarea unui raport optim între întreţinere şi reînnoire este esenţială pentru utilizarea eficientă a resurselor financiare, având în vedere următoarele:

- menţinerea activelor la un standard mai înalt presupune un volum mai mare de lucrări de întreţinere, dar poate reduce frecvenţa lucrărilor de reînnoire;

- reducerea volumului lucrărilor de întreţinere conduce, de regulă, la degradarea mai rapidă a activelor, atât ca urmare a uzurii naturale, cât şi a exploatării acestora, ceea ce determină necesitatea efectuării mai frecvente a lucrărilor de reînnoire.

Programul naţional de infrastructură feroviară pentru anii 2026-2030 (denumit în continuare Program) urmăreşte creşterea vitezei minime admise de circulaţie pe reţeaua feroviară până la cel puţin 80 km/h.

II. Strategia privind construcţia, reconstrucţia

şi întreţinerea infrastructurii feroviare

Scopul principal al Strategiei privind construcţia, reconstrucţia şi întreţinerea infrastructurii feroviare (denumită în continuare Strategie) constă în fundamentarea necesităţilor de finanţare a infrastructurii feroviare în următorii cinci ani, în baza unei viziuni strategice pe termen mediu şi lung, ţinând cont de necesităţile pieţei interne a transporturilor şi de nevoile generale transfrontaliere. În acest sens, Strategia acoperă toate domeniile relevante ale dezvoltării infrastructurii feroviare, şi nume: întreţinerea şi reparaţia, exploatarea, reînnoirea şi modernizarea acesteia. Abordarea integrată prevăzută de Strategie contribuie la utilizarea eficientă a fondurilor publice necesare pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, în vederea sporirii eficienţei economice a sistemului naţional de transport prin reabilitarea transportului feroviar, implicit, a competitivităţii economiei naţionale.

Strategia constituie un document de referinţă pentru contractul de activitate al Administratorului infrastructurii feroviare, în special prin faptul că:

- contractul stabileşte obligaţiile reciproce ale părţilor privind implementarea Strategiei;

- contractul prevede planul multianual de finanţare a infrastructurii feroviare, elaborat în baza necesităţilor de finanţare fundamentate în cadrul Strategiei.

Strategia este corelată cu Strategia de mobilitate 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.589/2024, prin preluarea priorităţilor privind modernizarea infrastructurii aferente reţelei feroviare. Totodată, necesităţile de finanţare identificate pentru perioada 2026-2030 sunt corelate cu proiectele finanţate cu suportul instituţiilor financiare internaţionale.

Strategia se bazează pe o analiză cuprinzătoare a situaţiei actuale a transportului feroviar pe piaţa transportului de călători şi de mărfuri, în contextul evoluţiei acestuia din ultimii 30 de ani. Analizele evidenţiază nivelul redus de competitivitate a transportului feroviar în raport cu celelalte moduri de transport, în special cu transportul rutier. Această situaţie a determinat un dezechilibru în structura sistemului naţional de transport, reflectat în cotele modale aferente diferitor moduri de transport.

Dezechilibrul modal al sistemului naţional de transport se manifestă, în primul rând, prin suprasolicitarea reţelei rutiere, a cărei capacitate de transport a atins niveluri critice pe principalele relaţii de transport, având drept consecinţe creşterea frecvenţei ambuteiajelor, reducerea vitezei de deplasare şi creşterea numărului de accidente rutiere.

Analiza evoluţiei transportului feroviar de călători şi de mărfuri relevă un declin major în ultimii 30 de ani, atât în ceea ce priveşte volumul transporturilor, exprimat prin numărul de călători şi, respectiv, prin cantitatea de mărfuri transportate, cât şi în ceea ce priveşte volumul prestaţiilor de transport, exprimat în călători-km şi, respectiv, tone-km.

Distorsionarea semnificativă a mediului competiţional, mai ales între modurile de transport terestru, creează un dezavantaj competitiv transportului feroviar în raport cu cel rutier. În principal este vorba despre externalizarea asimetrică şi extinsă a costurilor aferente transporturilor (ex: costurile de utilizare a infrastructurilor de transport, costurile privind tracţiunea, costurile privind folosirea materialului rulant etc.) şi a costurilor generate de transporturi (ex: costurile privind combustibilul, costurile privind efectele neîntreţinerii corespunzătoare a infrastructurii). Aceasta permite operatorilor rutieri să ofere preţuri mult mai atractive decât preţurile ÎS “Calea Ferată din Moldova”. Nivelul redus de performanţă şi calitate al serviciilor de transport feroviar, cauzat în măsură semnificativă de nivelul redus de performanţă al infrastructurii feroviare şi, implicit, al serviciilor şi facilităţilor oferite de către Administratorul infrastructurii feroviare.

Finanţarea publică a infrastructurii feroviare s-a situat constant cu mult sub nivelul necesităţilor. Cu excepţia anilor 2025 şi 2023, alocări nu au fost. Consecinţa directă a nefinanţării a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare este degradarea progresivă a acesteia şi apariţia din ce în ce mai frecventă a unor defectări care necesită limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor pentru asigurarea condiţiilor minimale de siguranţă. Aceasta a generat limitarea suplimentară a competitivităţii transportului feroviar în raport cu alte moduri de transport, materializată prin migrarea masivă a clienţilor către transportul rutier.

Un efect mai puţin vizibil, dar semnificativ, al subfinanţării infrastructurii feroviare constă în accentuarea vulnerabilităţii economiei naţionale prin favorizarea unui mod de transport care generează costuri totale, inclusiv costuri bugetare, substanţial mai ridicate.

Totodată, favorizarea excesivă a transportului rutier contribuie la menţinerea unui nivel ridicat de dependenţă de produsele petroliere, ceea ce sporeşte vulnerabilitatea din perspectiva securităţii energetice.

În acelaşi timp, reducerea competitivităţii transportului feroviar, determinată de finanţarea insuficientă a infrastructurii feroviare, conduce la suprasolicitarea reţelei rutiere, a cărei capacitate de transport este deja la niveluri critice pe numeroase relaţii de transport.

În concordanţă cu logica de dezvoltare prezentată anterior, pentru fiecare obiectiv strategic specific sunt identificate acţiunile necesare pentru realizarea acestuia.

Tabelul de mai jos prezintă, în mod sintetic, obiectivele strategice generale, obiectivele specifice şi acţiunile necesare pentru realizarea acestora, identificate în cadrul Strategiei.

Tabelul 1

Obiectivele strategice generale, obiectivele specifice şi acţiunile necesare

Principala prioritate strategică constă în implementarea unui program de recuperare a restanţelor în procesul de reînnoire a infrastructurii feroviare, având ca obiectiv restabilirea parametrilor de performanţă proiectaţi iniţial ai acesteia. Implementarea prezentului Program este eşalonată pe o perioadă de 15 ani şi este prezentată sintetic în tabelul următor.

Tabelul 2

Implementarea eşalonată a Programului

Ca urmare a implementării prezentului Program, se estimează o creştere medie de cel puţin 40 % a vitezelor maxime admise pe magistralele feroviare. Totodată, se estimează că vitezele comerciale efective ale trenurilor pe magistralele feroviare vor creşte cu cel puţin aceeaşi rată procentuală.

Strategia evidenţiază, de asemenea, necesitatea implementării prioritare a unui program de recuperare accelerată a restanţelor privind reparaţiile, în scopul eliminării restricţiilor de viteză existente, precum şi necesitatea întreţinerii curente în regim permanent şi continuu, pentru a preveni mărirea ecartului dintre viteza proiectată şi viteza maximă admisă de infrastructura feroviară.

Complementar acestei abordări, Strategia prevede modernizarea sistemului de gestionare a traficului feroviar, ceea ce ar permite o creştere suplimentară cu peste 20 % a vitezelor comerciale faţă de nivelul actual.

Sinteză fondurilor publice necesare pentru perioada 2026-2030, structurate pe obiective strategice generale şi specifice, este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabelul 3

Sinteza fondurilor publice necesare pentru perioada 2026-2030

Strategia a fost concepută astfel încât, în condiţiile asigurării finanţării din fonduri publice la nivelul necesităţilor identificate anterior, să permită stoparea degradării infrastructurii şi recuperarea progresivă, într-un interval de aproximativ 25 de ani, a deficitului actual de performanţă al infrastructurii feroviare.

Necesităţile de finanţare pentru infrastructura feroviară sunt detaliate în capitolul IV al prezentului Program.

Pe lângă asigurarea sustenabilităţii financiare şi a conformităţii cu politicile naţională şi europene în domeniul transporturilor, implementarea Strategiei este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a unor condiţii care depăşesc domeniul de competenţă al Administratorului infrastructurii feroviare şi, în anumite cazuri, chiar al sistemului feroviar în ansamblu.

Este necesară reconsiderarea rolului transportului feroviar în cadrul sistemului naţional de transport, în sensul valorificării avantajelor sale economice intrinseci în scopul creşterii eficienţei economice a sistemului naţional de transport şi a reducerii costurilor economiei naţionale generate de sectorul transporturilor

Asigurarea unor condiţii concurenţiale echitabile pentru diferitele moduri de transport pe piaţa internă a transporturilor terestre constituie o condiție necesară pentru reabilitarea transportului feroviar şi, implicit, pentru implementarea Strategiei. Aceasta presupune eliminarea distorsiunilor existente pe piaţă în ceea ce priveşte condiţiile de concurenţă dintre modurile de transport, în vederea asigurării cadrului necesar pentru echilibrarea structurii modale a sistemului naţional de transport.

Este necesară instituirea unor reguli uniforme privind finanţarea infrastructurilor de transport, în vederea asigurării stabilităţii şi predictibilităţii finanţării acestora. În special, regulile uniforme privind finanţarea infrastructurilor de transport trebuie să asigure aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale şi europene referitoare la acoperirea necesităţilor de finanţare a infrastructurii feroviare.

Este necesară consolidarea sistemului de servicii publice de transport feroviar de călători, în vederea asigurării alternative viabile şi atractive la transportul rutier individual, ceea ce ar contribui la reducerea gradului de suprasolicitare a infrastructurii rutiere şi, implicit, la fluidizarea traficului pe reţeaua rutieră naţională. În caz contrar, eforturile de reabilitare a infrastructurii feroviare ar putea fi afectate de menţinerea unei oferte insuficiente de servicii de transport feroviar de călători, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi din perspectiva performanţei şi calităţii acestora.

În perioada de tranziţie către internalizarea costurilor externe ale transporturilor, în vederea asigurării unui unor condiţii concurenţiale echilibrate şi echitabile pentru diferitele moduri de transport, necesitatea transferului către transportul feroviar a unei părţi din fluxurile de mărfuri transportate în prezent pe cale rutieră impune implementarea unor măsuri de promovare a transportului intermodal şi combinat de mărfuri, precum şi a transportului feroviar de mărfuri. Aceste măsuri urmăresc asigurarea unor condiţii concurenţiale mai echilibrate între modurile de transport, inclusiv pe segmentul transportului de mărfuri în loturi mici..

Implementarea Strategiei, ca obligaţie asumată prin contractul de performanţă şi activitate al Administratorului infrastructurii feroviare, impune necesitatea asigurării unui plan multianual de finanţare a infrastructurii feroviare, stabilit astfel încât să asigure acoperirea de o manieră predictibilă a necesităţilor de finanţare fundamentate în cadrul Strategiei. Totodată, este necesară instituirea unor mecanisme legale de finanţare multianuală a acţiunilor a căror realizare se desfăşoară pe perioade care depăşesc un an calendaristic.

În vederea implementării Strategiei urmează să fie încheiat contractul multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare, în conformitate cu Codul transportului feroviar nr.19/2022 şi cu Hotărârea Guvernului nr.264/2025. Contractul constituie instrumentul juridic prin care se stabilesc, pe de o parte, angajamentele reciproce ale Guvernului, prin intermediul Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, şi ale Administratorului infrastructurii feroviare privind implementarea Strategiei şi, pe de altă parte, responsabilitatea asumată de către părţi în acest scop.

Contractul prevede necesităţile de finanţare din fonduri publice ale Administratorului infrastructurii feroviare, stabilite în baza Strategiei astfel în vederea asigurării realizării obiectivelor prevăzute de aceasta.

De asemenea, contractul stabileşte volumul fondurilor publice alocate Administratorului infrastructurii feroviare pentru realizarea obiectului contractului. Fondurile publice alocate includ atât mijloacele financiare din surse naţionale, cât şi mijloacele financiare atrase sub formă de împrumuturi.

Contractul stabileşte un set de indicatori de performanţă aferent infrastructurii feroviare, prin intermediul cărora se evaluează activitatea Administratorului infrastructurii în vederea realizării obiectivelor prevăzute în Strategie. În funcţie de nivelul finanţării asigurate, contractul stabileşte valorile-ţintă aferente acestor indicatori de performanţă. Sinteză valorilor-ţintă aferente principalilor indicatori de performanţă ai infrastructurii feroviare este prezentată mai jos.

Tabelul 4

Sinteza obiectivelor asociate principalilor indicatori de performanţă

Acţiunile strategice identificate ca fiind necesare pentru atingerea acestor obiective vizează asigurarea suportului logistic necesar pentru îmbunătăţirea parametrilor de performanţă şi de calitate ai serviciilor de transport feroviar, prin creşterea performanţelor circulaţiei trenurilor şi asigurarea serviciilor şi facilităţilor necesare pentru creşterea atractivităţii transportului feroviar. În acest context, implementarea Strategiei are un rol esenţial în realizarea obiectivelor asumate privind creşterea semnificativă a ponderii transportului feroviar în perioada următoare, prin transferarea către transportul feroviar a fluxurilor de transport realizate în prezent prin alte moduri de transport.

Totodată, implementarea Strategiei se realizează pe mai multe direcţii, care vizează conservarea şi dezvoltarea reţelei feroviare existente, eliminarea deficitului acumulat de lucrări de reparaţie, modernizarea infrastructurii feroviare, dezvoltarea unor noi capacităţi de infrastructură, precum şi transformarea digitală a proceselor de administrare a infrastructurii feroviare.

Prima direcţie prioritară vizează eliminarea volumului acumulat al lucrărilor de reparaţie capitală şi de reparaţie medie a liniilor feroviare principale şi restabilirea parametrilor tehnici ai infrastructurii prevăzute de proiect.

În cadrul acestei direcţii sunt prevăzute următoarele măsuri:

- efectuarea reparaţiei capitale a sectoarelor de cale ferată care au atins durata maximă de exploatare;

- efectuarea reparaţiilor medii cu respectarea termenelor normative dintre reparaţii;

- înlocuirea şinelor, traverselor, aparatelor de cale şi a altor elemente ale suprastructurii căii;

- refacerea prismei de balast şi a terasamentului căii ferate;

- efectuarea curăţării profunde a prismei de balast cu utilizarea utilajelor feroviare specializate moderne;

- implementarea tehnologiilor moderne de diagnosticare a stării tehnice a căii ferate.

Implementarea acestor măsuri va contribui la reducerea numărului sectoarelor cu restricţii de viteză, la sporirea fiabilităţii infrastructurii şi la diminuarea cheltuielilor de exploatare.

A doua direcţie prioritară vizează restabilirea fiabilităţii în exploatare a construcţiilor inginereşti aferente infrastructurii feroviare.

În acest scop, se prevede executarea lucrărilor de reparaţie capitală şi de reconstrucţie a podurilor feroviare, podeţelor, sistemelor de drenaj, zidurilor de sprijin şi a altor construcţii inginereşti.

O atenţie deosebită va fi acordată reconstrucţiei tunelului feroviar de pe sectorul Mateuţi, singurul tunel feroviar din Republica Moldova şi obiectiv de importanţă strategică pentru asigurarea continuităţii procesului de transport.

Totodată, se prevede realizarea unui ansamblu de măsuri privind consolidarea terasamentului căii ferate, prevenirea alunecărilor de teren, stabilizarea rambleurilor şi modernizarea sistemelor de evacuare a apelor.

A treia direcţie prioritară vizează modernizarea complexă a sistemelor existente de dirijare a circulaţiei trenurilor.

În acest sens, Strategia prevede înlocuirea etapizată a instalaţiilor de semnalizare, centralizare uzate fizic şi şi depăşite din punct de vedere tehnic, cu sisteme moderne de comandă bazate pe microprocesoare, conforme cerinţelor standardelor europene de siguranţă.

În paralel, se prevede modernizarea reţelelor de comunicaţii tehnologice, dezvoltarea telecomunicaţiilor digitale, implementarea sistemelor moderne de dirijare dispecerizată a circulaţiei trenurilor şi crearea unei platforme digitale unice pentru administrarea infrastructurii feroviare.

A patra direcţie prioritară vizează modernizarea sistemelor de alimentare cu energie electrică a posturilor de transformare, a instalaţiilor de distribuţie şi a surselor de alimentare de rezervă.

O atenţie deosebită va fi acordată sporirii fiabilităţii alimentării cu energie electrică a instalaţiilor de semnalizare, comunicaţii şi dirijare a circulaţiei trenurilor, ceea ce va permite reducerea riscului producerii situaţiilor de urgenţă.

A cincea direcţie prioritară cuprinde un ansamblu de măsuri destinate consolidării securităţii infrastructurii feroviare critice.

Principalele măsuri includ:

- modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată;

- implementarea sistemelor automate de semnalizare şi a barierelor;

- dotarea obiectivelor infrastructurii critice cu sisteme moderne de supraveghere video;

- implementarea sistemelor inteligente de monitorizare a stării infrastructurii;

- dezvoltarea mijloacelor de protecţie a obiectivelor strategice ale transportului feroviar împotriva ameninţărilor teroriste.

A şasea direcţie prioritară vizează modernizarea tehnică a subdiviziunilor Administratorului infrastructurii prin procurarea utilajului feroviar specializat modern, a mijloacelor mecanizate şi a echipamentelor de diagnosticare.

Utilizarea utilajului de înaltă performanţă va permite reducerea semnificativă a volumului muncii manuale, îmbunătăţirea calităţii lucrărilor de reparaţie, diminuarea costurilor de exploatare şi executarea la timp a lucrărilor de întreţinere preventivă.

A şaptea direcţie prioritară vizează crearea unei platforme digitale unice pentru administrarea infrastructurii feroviare, care va asigura automatizarea proceselor de planificare, monitorizarea stării tehnice a obiectivelor, dirijarea circulaţiei trenurilor, gestionarea exploatării materialului rulant, gestionarea documentelor în format electronic şi schimbul de date între toţi participanţii la procesul de transport.

Implementarea soluţiilor digitale va contribui la sporirea eficienţei utilizării infrastructurii, asigurarea transparenţei proceselor de administrare, îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate şi crearea condiţiilor necesare pentru integrarea ulterioară a sistemului feroviar al Republicii Moldova în sistemul feroviar european.

III. Componentele de dezvoltare privind construirea unor noi capacităţi

de infrastructură de importanţă deosebită pentru Republica Moldova

Dezvoltarea infrastructurii feroviare a Republicii Moldova urmează să fie realizată prin implementarea unui ansamblu de proiecte investiţionale interdependente, orientate spre consolidarea conectivităţii teritoriale a ţării, asigurarea funcţionării durabile a coridoarelor internaţionale de transport, integrarea reţelei feroviare naţionale în spaţiul european al transporturilor şi consolidarea securităţii economice a statului.

Componentele prioritare de dezvoltare au fost stabilite ţinând cont de starea tehnică actuală a infrastructurii feroviare, prognoza creşterii volumului transporturilor de mărfuri, evoluţia comerţului exterior, modificările fluxurilor logistice internaţionale şi necesitatea adaptării sistemului de transport al Republicii Moldova la cerinţele pieţei europene.

Componenta 1. Dezvoltarea coridorului feroviar Sud

Coridorul feroviar Bender - Basarabeasca - Etulia - Giurgiuleşti reprezintă unul dintre elementele-cheie ale sistemului naţional de transport, asigurând accesul Republicii Moldova la Portul de stat Giurgiuleşti, precum şi conexiunile feroviare cu România şi statele Uniunii Europene.

În cadrul acestei componente sunt prevăzute următoarele măsuri:

- finalizarea lucrărilor de reparaţie capitală şi reparaţie medie a căii ferate;

- reconstrucţia podurilor, podeţelor şi sistemelor de drenaj;

- modernizarea instalaţiilor de semnalizare, centralizare şi comunicaţii;

- modernizarea sistemelor de alimentare cu energie electrică;

- majorarea vitezei de circulaţie a trenurilor;

- sporirea capacităţii de transport a liniei feroviare.

Implementarea proiectului va asigura funcţionarea durabilă a coridorului feroviar sudic, va spori competitivitatea transportului feroviar şi va crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea operaţiunilor de export şi import.

Componenta 2. Reabilitarea coridoarelor feroviare Nord şi Centru

Coridoarele feroviare Vălcineţ - Ocniţa - Bălţi - Ungheni - Chişinău - Căinari asigură transporturile interne, conexiunile internaţionale cu Ucraina şi România, precum şi deservirea principalelor regiuni industriale şi agricole ale ţării.

n cadrul acestei componente sunt prevăzute următoarele măsuri:

- efectuarea lucrărilor de reparaţie capitală şi de reparaţie medie a căii;

- reconstrucţia construcţiilor inginereşti;

- înlocuirea aparatelor de cale;

- modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată;

- refacerea terasamentului;

- reabilitarea sistemelor de evacuare a apelor;

- implementarea sistemelor moderne de diagnosticare a stării tehnice a infrastructurii.

Implementarea acestei componente va permite restabilirea parametrilor de exploatare ai celor mai solicitate sectoare ale reţelei şi va asigura funcţionarea durabilă a transporturilor interne şi internaţionale.

Componenta 3. Dezvoltarea infrastructurii feroviare în direcţia Portului de stat Giurgiuleşti

Având în vedere importanţa strategică a Portului de stat Giurgiuleşti pentru comerţul exterior al Republicii Moldova, una dintre direcţiile prioritare de dezvoltare este construirea şi modernizarea acceselor feroviare către complexul portuar.

În cadrul acestei componente se prevede:

- construirea unei noi linii de acces feroviar;

- dezvoltarea infrastructurii staţionare;

- crearea condiţiilor pentru manipularea unor volume sporite de mărfuri;

- asigurarea accesului materialului rulant cu ecartament de 1520 mm şi 1435 mm;

- eliminarea constrângerilor existente privind transportul mărfurilor de export şi import.

Implementarea acestei componente va contribui la a dezvoltarea unui nod modern de transport şi logistică multimodală de importanţă naţională şi la integrarea eficientă a transportului feroviar cu transportul pe căi navigabile.

Componenta 4. Dezvoltarea infrastructurii feroviare de frontieră

În contextul intensificării transporturilor internaţionale, dezvoltarea infrastructurii feroviare din zonele de frontieră capătă o importanţă strategică.

Priorităţile acestei componente sunt:

- modernizarea sectorului Cantemir - Fălciu, inclusiv construirea liniei feroviare cu ecartament european 1435 mm;

- dezvoltarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei;

- crearea condiţiilor pentru creşterea volumului transporturilor internaţionale;

- sporirea capacităţii staţiilor de frontieră;

- modernizarea dotării tehnice a punctelor de trecere a frontierei de stat.

Implementarea acestor măsuri va contribui la integrarea reţelei feroviare a Republicii Moldova în coridoarele internaţionale de transport şi la consolidarea cooperării economice cu statele Uniunii Europene şi cu Ucraina.

Componenta 5. Implementarea platformei digitale unificate de administrare a infrastructurii feroviare şi a procesului de transport “ASOUP CorePlatform”

Una dintre direcţiile prioritare de dezvoltare a infrastructurii feroviare este implementarea platformei digitale moderne “ASOUP CorePlatform”, destinată administrării procesului de transport şi infrastructurii feroviare, care va constitui baza transformării digitale a sectorului feroviar.

Platforma va permite trecerea de la utilizarea sistemelor informatice disparate la un spaţiu digital unic pentru administrarea infrastructurii, organizarea transporturilor, gestionarea materialului rulant şi coordonarea activităţilor Administratorului infrastructurii şi ale operatorilor de transport feroviar.

Principalele funcţionalităţi ale platformei includ:

- dirijarea centralizată, în timp real, a circulaţiei trenurilor;

- automatizarea proceselor de planificare şi organizare a transporturilor;

- administrarea capacităţii infrastructurii feroviare;

- gestionarea digitală a exploatării infrastructurii feroviare;

- gestionarea ciclului de viaţă al activelor infrastructurii şi al întreţinerii acestora;

- administrarea parcului de locomotive şi vagoane;

- gestionarea documentelor în format electronic;

- integrarea cu sistemele financiare, logistice şi informaţionale;

- schimbul automatizat de informaţii cu autorităţile publice, organele vamale, administratorii infrastructurii şi întreprinderile feroviare;

- colectarea, stocarea şi prelucrarea datelor provenite direct de la instalaţiile de semnalizare, telecomunicaţii, diagnosticare şi monitorizare a stării tehnice a infrastructurii.

Arhitectura platformei se bazează pe un principiu modular, asigurând scalabilitatea, compatibilitatea cu sistemele informatice existente şi posibilitatea integrării ulterioare cu platformele digitale ale administraţiilor feroviare europene.

Implementarea platformei “ASOUP CorePlatform” va asigura controlul deplin al Administratorului infrastructurii asupra resurselor informaţionale, independenţa faţă de furnizorii de software, consolidarea securităţii cibernetice, transparenţa proceselor de administrare şi va crea baza tehnologică pentru digitalizarea completă a sectorului feroviar din Republica Moldova.

Implementarea acestei componente va contribui la creşterea eficienţei administrării procesului de transport, reducerea costurilor de exploatare, optimizarea utilizării infrastructurii, îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi integrarea sistemului feroviar naţional în spaţiul digital european al transporturilor.

Componenta 6. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale a Administratorului infrastructurii

În vederea asigurării întreţinerii durabile şi eficiente a infrastructurii feroviare, se prevede crearea şi dezvoltarea unei baze tehnico-materiale moderne a Administratorului infrastructurii.

În cadrul acestei componente se prevăd:

- procurarea utilajelor feroviare performante destinate lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a căii;

- achiziţionarea maşinilor şi echipamentelor pentru construcţia, reabilitarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare;

- procurarea sistemelor moderne de diagnosticare şi monitorizare a stării tehnice a infrastructurii;

- dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de mecanizare de mică capacitate;

- modernizarea bazelor de producţie şi a atelierelor de reparaţii ale Administratorului infrastructurii.

Implementarea acestei componente va permite executarea, cu mijloace proprii, a unui volum mai mare de lucrări, reducerea termenelor de intervenţie, sporirea calităţii lucrărilor de întreţinere şi reducerea dependenţei de serviciile contractate de la terţi.

Componenta 7. Crearea unui sistem modern de management al siguranţei infrastructurii feroviare

Această componentă prevede dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de management al siguranţei infrastructurii feroviare, inclusiv prin modernizarea echipamentelor şi tehnologiilor utilizate pentru protecţia infrastructurii critice.

În acest scop se prevăd:

- modernizarea sistemelor de supraveghere video;

- implementarea sistemelor inteligente de monitorizare a infrastructurii critice;

- protecţia podurilor, tunelurilor şi a altor obiective strategice ale infrastructurii feroviare;

- implementarea sistemelor moderne de avertizare şi control la distanţă;

- consolidarea măsurilor de securitate şi rezilienţă a infrastructurii în conformitate cu standardele europene.

Realizarea acestei componente va contribui la reducerea riscurilor operaţionale, sporirea nivelului de siguranţă a circulaţiei trenurilor şi protejarea infrastructurii feroviare împotriva ameninţărilor şi factorilor externi.

Componenta 8. Dezvoltarea potenţialului tehnic şi tehnologic al Administratorului infrastructurii

Dezvoltarea durabilă a infrastructurii feroviare presupune consolidarea capacităţilor tehnice şi tehnologice ale Administratorului infrastructurii.

În acest scop se prevăd:

- reînnoirea parcului de utilaje feroviare specializate;

- achiziţionarea echipamentelor moderne necesare pentru construcţia, întreţinerea şi diagnosticarea căii;

- dezvoltarea mijloacelor moderne de mecanizare;

- dotarea cu echipamente pentru întreţinerea construcţiilor inginereşti;

- implementarea tehnologiilor moderne de control şi diagnosticare tehnică.

Implementarea acestei componente va contribui la sporirea eficienţei activităţilor de administrare şi întreţinere a infrastructurii, la reducerea costurilor operaţionale şi la creşterea duratei de viaţă a activelor infrastructurii feroviare.

Dezvoltarea capacităţilor infrastructurii feroviare constituie unul dintre factorii determinanţi pentru asigurarea dezvoltării economice şi sociale durabile a Republicii Moldova, sporirea competitivităţii economiei naţionale şi consolidarea securităţii transporturilor.

Implementarea componentelor prevăzute va permite crearea unei infrastructuri feroviare moderne, fiabile şi reziliente, aliniate cerinţelor europene în materie de siguranţă, fiabilitate operaţională, digitalizare şi dezvoltare durabilă.

Dezvoltarea complexă a infrastructurii feroviare va asigura:

- restabilirea parametrilor funcţionali ai coridoarelor feroviare naţionale şi internaţionale;

- sporirea capacităţii de transport şi de tranzit a reţelei feroviare;

- reducerea duratei transportului de mărfuri şi de călători;

- majorarea vitezei medii de exploatare a trenurilor;

- reducerea costurilor de exploatare şi întreţinere a infrastructurii;

- sporirea nivelului de siguranţă a circulaţiei şi a fiabilităţii infrastructurii feroviare;

- dezvoltarea transportului multimodal şi a centrelor logistice;

- sporirea rezilienţei sistemului de transport al Republicii Moldova la schimbările intervenite în lanţurile logistice internaţionale;

- crearea condiţiilor necesare pentru creşterea volumului transporturilor de tranzit, export şi import;

- integrarea reţelei feroviare a Republicii Moldova în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) şi în spaţiul feroviar european.

O importanţă deosebită pentru atingerea acestor obiective o are implementarea tehnologiilor digitale moderne de administrare a infrastructurii feroviare, care va asigura trecerea la un model digital de gestionare a procesului de transport şi va integra administrarea infrastructurii, dirijarea circulaţiei trenurilor, gestionarea materialului rulant, întreţinerea activelor infrastructurii, gestionarea documentelor în format electronic şi schimbul informaţional dintre toţi participanţii la procesul de transport.

Implementarea măsurilor prevăzute va permite realizarea etapizată a tranziţiei infrastructurii feroviare a Republicii Moldova către standardele europene moderne de administrare, va spori eficienţa utilizării investiţiilor publice, va contribui la asigurarea sustenabilităţii financiare pe termen lung a Administratorului infrastructurii şi va crea condiţiile necesare pentru dezvoltarea transportului feroviar ca element strategic al sistemului naţional de transport.

Analizele efectuate au evidenţiat necesitatea transferului modal către transportul feroviar al fluxurilor de transport realizate în prezent prin alte moduri de transport, ca direcţie suplimentară de dezvoltare. În acest scop, sunt necesare două categorii principale de acţiuni:

- asigurarea unui mediu concurenţial echitabil şi nediscriminatoriu între modurile de transport, astfel încât tarifele şi preţurile serviciilor de transport să reflecte, în măsura posibilului, costurile reale de operare a acestor servicii. În acest context, este necesară reducerea dezavantajului competitiv al transportului feroviar în raport cu alte moduri de transport, inclusiv prin luarea în considerare a costurilor externe generate de transport, în special de transportul rutier;

- sporirea competitivităţii serviciilor de transport feroviar în raport cu alte moduri de transport, prin îmbunătăţirea performanţei şi calităţii acestora, precum şi prin dezvoltarea unor servicii adaptate într-o măsură mai mare necesităţilor şi aşteptărilor beneficiarilor serviciilor de transport.

Implementarea acestor acţiuni poate determina reorientarea progresivă a opţiunilor beneficiarilor serviciilor de transport către transportul feroviar.

Pentru iniţierea şi susţinerea transferului modal al fluxurilor de transport de la transportul rutier către transportul feroviar este necesară asigurarea competitivităţii preţurilor serviciilor de transport feroviar în raport cu cele ale serviciilor similare de transport rutier.

În acest sens, pot fi identificate două direcţii principale de acţiune:

a) internalizarea costurilor externe ale transportului rutier, prin taxarea transporturilor rutiere comerciale (autocare, autobuze, microbuze, camioane) în raport de distanţă şi dimensionarea acestor taxe astfel încât să acopere costurile de infrastructură, de mediu, de siguranţă, de accidente într-o proporţie comparabilă cu costurile similare suportate de transportul feroviar. Implementarea noului sistem de taxare trebuie realizată progresiv pentru a preveni destabilizarea sistemului naţional de transport şi afectarea economiei naţionale. De asemenea, această abordare trebuie corelată cu cadrul normativ european.

b) implementarea unor instrumente de reducere a dezavantajului competitiv al transportului feroviar în raport cu transportul rutier, inclusiv prin compensarea din fonduri publice a efectelor asupra veniturilor operatorilor de transport feroviar generate de externalizarea costurilor transportului rutier.

O serie de astfel de instrumente sunt deja prevăzute de legislaţia europeană. Astfel:

- Directiva 2012/34/UE, transpusă în legislaţia naţională prin Codul transportului feroviar nr.19/2022 şi Hotărârea Guvernului nr.264/2025, prevăd obligaţia statului privind finanţarea din fonduri publice a infrastructurii feroviare astfel încât să asigure atât acoperirea tuturor costurilor necesare de administrare a infrastructurii feroviare, cât şi echilibrul financiar al Administratorului infrastructurii. În acest fel se vizează limitarea contribuţiei infrastructurii la preţul serviciilor de transport feroviar.

- Regulamentul (CE) nr.1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.1191/69 şi nr.1107/70 ale Consiliului transpus în legislaţia naţională prin Codul transportului feroviar nr.19/2022 şi Hotărârea Guvernului nr.47/2023, prevede instituirea obligaţiilor de serviciu public privind transportul feroviar al călătorilor şi compensarea din fonduri publice a diferenţei din costurile şi veniturile aferente serviciilor de transport care fac obiectul obligaţiilor de serviciu public. Acest instrument permite stabilirea unor preţuri ale serviciilor de transport feroviar la nivel competitiv în raport cu transportul rutier. În condiţiile implementării unui sistem atractiv de servicii publice de transport feroviar de călători, acest instrument poate contribui în mod semnificativ la transferul modal către transportul feroviar al fluxurilor de călători care utilizează în prezent transportul rutier.

În concluzie, în perioada următoare, competitivitatea preţurilor serviciilor de transport feroviar în raport cu cele ale serviciilor similare de transport rutier poate fi asigurată, în principal, prin utilizarea instrumentelor de compensare din fonduri publice a costurilor aferente prestării serviciilor de transport feroviar şi administrării infrastructurii feroviare.

Realizarea obiectivelor de reformă asumate privind creşterea traficului feroviar ca urmare a transferului modal al fluxurilor de transport de la alte moduri de transport şi, implicit, iniţierea unei tendinţe durabile de reechilibrare modală a sistemului naţional de transport, va genera o serie de beneficii relevante pe diverse paliere economice şi sociale.

Din perspectiva i sistemului feroviar naţional, reorientarea progresivă a opţiunilor clienţilor către transportul feroviar va determina creşterea veniturilor operatorilor feroviari şi, în consecinţă, reducerea treptată a diferenţei dintre costuri şi venituri. Această evoluţie va contribui, în primul rând, la consolidarea progresivă a situaţiei economico-financiare a operatorilor feroviari. Totodată, creşterea veniturilor va crea premise pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor, atragerea unui număr mai mare de clienţi şi generarea unor venituri suplimentare, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a sectorului feroviar şi la inversarea tendinţei de declin a transportului feroviar.

Din perspectiva economiei naţionale, transferul modal către transportul feroviar al fluxurilor de transport de la alte moduri de transport şi reechilibrarea modală a sistemului naţional de transport vor contribui, în principal, la sporirea eficienţei economice a sistemului naţional de transport şi la reducerea semnificativă a costurilor suportate de economia naţională în legătură cu activitatea de transport. Transferul către transportul feroviar al unei ponderi de 10% din volumul actual al transporturilor rutiere de călători şi de mărfuri ar putea determina o reducere a costurilor suportate de economia naţională pentru compensarea unor efecte generate de activitatea de transport, estimată la aproximativ 30-40 % din valoarea contractelor multianuale pentru administrarea infrastructurii şi a contractelor de servicii publice de transport feroviar de călători.

O altă consecinţă majoră a transferului modal către calea ferată al fluxurilor de transport de la alte moduri de transport o reprezintă reducerea volumului total al emisiilor de gaze cu efect de seră şi al altor emisii poluante generate de sistemul naţional de transport, cu consecinţe privind reducerea costurilor suportate de economia naţională pentru compensarea efectelor negative ale acestor emisii.

Totodată, transferul modal către transportul feroviar al fluxurilor de transport de la alte moduri de transport este de natură să contribuie la creşterea mobilităţii persoanelor şi bunurilor, inclusiv prin diversificarea opţiunilor de transport.

Din perspectiva intereselor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, implementarea unor politici şi măsuri orientate spre transferul modal către transportul feroviar al fluxurilor de transport de la alte moduri de transport va contribui la sporirea contribuţiei Republicii Moldova la eforturile Uniunii Europene de eficientizare a sistemului european de transport şi, implicit, la consolidarea competitivităţii economiei Uniunii Europene pe pieţele internaţionale.

În contextul costurilor externe semnificative aferente transportului rutier, asigurarea serviciilor de transport feroviar de călători în condiţii exclusiv comerciale este dificilă. În consecinţă, realizarea obiectivului asumat privind creşterea traficului feroviar de călători presupune consolidarea şi eficientizarea sistemului de servicii publice de transport feroviar de călători, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr.1370/2007, transpuse în legislaţia naţională prin Codul transportului feroviar nr.19/2022 şi Hotărârea Guvernului nr.47/2023.

Pentru perioada următoare, principala ţintă a acţiunilor destinate creşterii traficului feroviar de călători trebuie să vizeze transferul modal către calea ferată a fluxurilor de transport derulate în prezent prin intermediul transportului rutier public (cu autocare, autobuze, microbuze). Cu toate acestea, sunt avute în vedere inclusiv măsuri destinate să încurajeze transferul modal către calea ferată a fluxurilor de transport derulate în prezent prin intermediul transportului rutier individual.

Asigurarea competitivităţii serviciilor de transport feroviar de mărfuri este orientată spre implementarea unor servicii de transport feroviar de mărfuri atractive pentru clienţi, caracterizate prin nivelul ridicat de performanţă şi calitate al acestor servicii, precum şi prin nivelul ridicat de adecvare al acestor servicii în raport cu cerinţele şi aşteptările clienţilor.

Acţiunile din această categorie sunt complementare celor privind asigurarea competitivităţii preţurilor în raport cu preţurile serviciilor similare de transport rutier şi sunt diferenţiate în raport tipul lanţului logistic de transport. Această opţiune trebuie de luat în calcul din perspectiva asigurării competitivităţii serviciilor de transport combinat de mărfuri pe rute terestre prin creşterea vitezei comerciale a trenurilor de mărfuri, prin implementarea măsurilor de dezvoltare a infrastructurii feroviare.

Creşterea calităţii serviciilor de transport combinat de mărfuri pe rute terestre şi adaptarea acestora la necesităţile de transport şi la cerinţele clienţilor, presupun următoarele măsuri:

a) implementarea unor servicii adaptate necesităţilor de transport: inclusiv a serviciilor de transport feroviar între terminale, operate conform unui orar prestabilit, precum şi a serviciilor de transport rutier al containerelor în zonele de influenţă ale terminalelor (transportul rutier de proximitate);

b) asigurarea unui nivel ridicat al vitezei comerciale de transport al mărfurilor, inclusiv prin digitalizarea proceselor şi şi implementarea unor soluţii de management inteligent al expediţiilor.

Asigurarea competitivităţii serviciilor de transport de mărfuri presupune, de asemenea, dezvoltarea unui sistem performant de servicii de transport combinat de mărfuri şi integrarea terminalelor private în sistemul naţional de servicii publice de transport combinat de mărfuri pe rute terestre.

Totodată, pentru sporirea competitivităţii serviciilor de transport feroviar de mărfuri este necesară majorarea vitezei comerciale a trenurilor de marfă, îmbunătăţirea calităţii serviciilor de transport feroviar de mărfuri şi dezvoltarea unui sistem performant de servicii de transport feroviar de mărfuri.

IV. Stabilirea structurii, a etapelor de implementare şi a priorităţilor,

precum şi a volumului şi a surselor de finanţare necesare

pentru realizarea activităţilor prevăzute în Program

În vederea creşterii ponderii transportului feroviar pe piaţa serviciilor de transport şi, implicit, a realizării obiectivelor privind majorarea volumului transporturilor de mărfuri şi de călători, au fost identificate o serie de măsuri care urmează să fie implementat cu prioritate de către Administratorul infrastructurii, operatorii de transport feroviar, Agenţia Feroviară, Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale şi Guvern. Implementarea coordonată a acestor măsuri va contribui la sporirea atractivităţii transportului feroviar şi la apropierea evoluţiei acestuia de tendinţele înregistrate la nivelul Uniunii Europene.

Potenţialul de creştere a transportului feroviar este unul semnificativ, având în vedere măsurile care urmează să fie implementate în perioada următoare, în conformitate cu obiectivele strategice asumate şi în corelare cu programele de finanţare şi de investiţii.

Deşi, în prezent, obiectivul privind creşterea traficului feroviar pare unul ambiţios, realizarea acestuia este posibilă în condiţiile valorificării potenţialului existent de creştere şi ale implementării consecvente a măsurilor prevăzute, ţinând cont inclusiv de contextul economic şi geopolitic actual:

Transportul feroviar poate prezenta avantaje de eficienţă economică în raport cu transportul rutier, în special în contextul evoluţiei costurilor aferente combustibililor şi al actualelor condiţii geopolitice. Totodată, transportul feroviar de călători, în special pentru fluxurile importante de călători, precum şi transportul feroviar de mărfuri în volume mari pot oferi avantaje de eficienţă pe distanţe scurte, inclusiv în zonele metropolitane, precum şi pe distanţe medii şi lungi. În aceste condiţii, se estimează creşterea atractivităţii transportului feroviar inclusiv din perspectiva costurilor de transport.

Transportul feroviar generează, în general, un nivel mai redus de emisii poluante comparativ cu transportul rutier şi, implicit, costuri publice mai mici asociate efectelor negative ale poluării. În contextul politicilor actuale ale Uniunii Europene privind protecţia mediului şi reducerea amprentei de carbon, inclusiv al obiectivelor promovate prin Pactul verde european, dezvoltarea transportului feroviar contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă şi la reducerea impactului transporturilor asupra mediului. Mai mult decât atât, prin respectarea Strategiei de mobilitate 2030, prin trecerea volumelor de călători și de mărfuri din sectorul rutier în cel feroviar se ating două ţinte importante: reducere emisiilor şi a gazelor cu efect de seră, respectiv, reducerea dependenţei de petrolul importat.

Transportul feroviar prezintă, de asemenea, un nivel ridicat de siguranţă în raport cu transportul rutier. Potrivit datelor disponibile la nivel naţional, transportul rutier înregistrează un număr mai mare de accidente raportat la volumul de transport exprimat în pasageri-km. În contextul obiectivului european “Vision Zero”, orientat spre reducerea semnificativă a numărului de decese şi de vătămări grave produse în accidente rutiere, nivelul accidentelor înregistrate pe drumurile publice din Republica Moldova rămâne o problemă relevantă pentru siguranţa transporturilor.

Dezvoltarea transportului feroviar şi transferul modal al unei părţi din fluxurile de călători către calea ferată pot contribui la reducerea riscurilor asociate transportului rutier. Accidentele produse la trecerile la nivel cu calea ferată sunt determinate, în principal, de interacţiunea dintre traficul rutier şi cel feroviar şi, în unele cazuri, de nerespectarea regulilor de circulaţie rutieră.

Deşi o parte semnificativă a infrastructurii feroviare necesită reabilitare şi modernizare, iar în exploatarea feroviară se înregistrează incidente şi deraieri, transportul feroviar continuă să prezinte avantaje importante din perspectiva siguranţei călătorilor. Acest aspect constituie un criteriu relevant în alegerea modului de transport, în special în cazul transportului de călători.

Transportul feroviar poate oferi avantaje din perspectiva duratei şi confortului pe călătoriei pe distanţe mici, medii şi lungi, inclusiv în raport cu deplasarea cu autoturismul personal, în special în condiţiile configuraţiei actuale a reţelei rutiere. n cazul existenţei unei infrastructuri feroviare modernizate, transportul feroviar poate asigura un nivel sporit de conectivitate între localităţi şi timpi de călătorie competitivi în raport cu transportul rutier.

Transportul feroviar poate contribui, de asemenea, la decongestionarea zonelor urbane şi la asigurarea unor conexiuni rapide între localităţile din zonele periurbane şi centrele urbane. Deşi, în Republica Moldova, conceptul serviciilor feroviare metropolitane se află la etapa de planificare, analizele preliminare indică existenţa unui potenţial de dezvoltare a unor asemenea servicii. Astfel, o călătorie cu noul serviciu feroviar între Aeroportul Internaţional “Eugen Doga” Chişinău şi Gara feroviară centrală din Chişinău durează 15 minute, iar una cu autoturismul variază între 40 de minute şi o oră şi jumătate, în funcţie de perioada zilei. Acest serviciu va fi multiplicat în alte arii raionale din Republica Moldova, ceea ce va conduce la atragerea a cât mai mulţi călători, în special a navetiştilor.

În vederea valorificării eficiente şi accelerate a potenţialului transport feroviar şi a realizării obiectivelor privind creşterea volumului transportului de călători şi de mărfuri, au fost identificate şi detaliate o serie de măsuri care urmează să fie implementate. Realizarea acestor măsuri presupune o abordare coordonată din partea tuturor autorităţilor, instituţiilor şi operatorilor implicaţi, în conformitate cu un plan de acţiuni clar stabilit. Totodată, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale urmează să monitorizeze implementarea măsurilor prevăzute şi să identifice în timp util eventualele întârzieri sau blocaje în realizarea acestora.

Creşterea numărului de călători care utilizează transportul feroviar constituie unul dintre obiectivele urmărite de Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, de Administratorul infrastructurii şi de operatoriii de transport feroviar.

Acest obiectiv poate fi realizat prin sporirea atractivităţii transportului feroviar, inclusiv prin:

a) majorarea vitezei comerciale şi reducerea duratei de parcurs;

b) sporirea confortului călătoriei şi a calităţii serviciilor de transport;

c) dezvoltarea şi introducerea unor noi servicii feroviare de transport de călători;

d) promovarea transportului feroviar, atragerea şi fidelizarea călătorilor, inclusiv prin stimularea transferului modal şi generarea unor noi fluxuri de călători;

e) analiza oportunităţii construcţiei unei linii de mare viteză Iaşi - Ungheni - Chişinău.

Durata de parcurs, nivelul de confort şi condiţiile tarifare reprezintă factori principali care influenţează atractivitatea transportului feroviar şi capacitatea acestuia de a atrage noi fluxuri de călători, suplimentar celor existente.

În ceea ce priveşte obiectivul de creştere a traficului feroviar de mărfuri, acesta poate fi realizat prin sporirea atractivităţii transportului feroviar de mărfuri, inclusiv prin:

a) majorarea vitezei comerciale şi reducerea duratei de parcurs;

b) aplicarea unor tarife competitive pentru utilizarea infrastructurii feroviare;

c) dezvoltarea unor noi conexiuni feroviare cu liniile feroviare industriale;

d) promovarea unei politici atractive în domeniul transportului de tranzit;

e) aplicarea măsurilor de decarbonizare a transportului rutier, în concordanţă cu principiul “poluatorul plăteşte”, în vederea stimulării transferului transportului de mărfuri către transportul feroviar.

În prezent, durata de parcurs a trenurilor de marfă nu este competitivă în raport cu transportul rutier. Printre cauzele principale se numără starea infrastructurii feroviare, precum şi insuficienţa materialului rulant şi a mijloacelor tehnice necesare pentru efectuarea operaţiunilor de cuplare, decuplare şi manevră a vagoanelor.

În vederea realizării obiectivelor enunţate, a fost elaborat planul de acţiuni prezentat în capitolul V.

V. Acţiunile de implementare a Programului

Tabelul 5

Planul de acţiuni de implementare a Programului

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.534/2026

CONTRACT

multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare

pentru anii 2026-2030

Republica Moldova,

Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale

(denumirea organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar)

mun. Chişinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale 1

(adresa)

reprezentat de către ministrul Vladimir Bolea

(numele, prenumele)

denumit în continuare Minister

şi

Întreprinderea de Stat “Calea Ferată din Moldova”,

(denumirea persoanei juridice în gestiunea căreia a fost transmisă infrastructura feroviară)

mun. Chişinău, str. Vlaicu Pârcălab 48,

(adresa)

reprezentată de către Serghei Cotelnic

(numele, prenumele organului executiv)

denumit în continuare Administrator al infrastructurii

au încheiat

CONTRACTUL

multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare

2026, mun. Chişinău

(anul, localitatea)

Preambul

În conformitate cu Codul transportului feroviar nr.19/2022, infrastructura feroviară constituie proprietate din domeniul public al statului.

Potrivit art.8 lit.a) din Codul transportului feroviar nr.19/2022, Administratorul infrastructurii este responsabil de gestionarea, inclusiv conducerea, administrarea şi controlul intern, a infrastructurii feroviare şi promovează şi implementează proiecte de investiţii în infrastructura feroviară în cooperare cu Ministerul. Administratorul infrastructurii este organizat ca entitate distinctă din punct de vedere juridic faţă de orice întreprindere feroviară şi gestionează infrastructura feroviară publică, inclusiv traficul feroviar prin intermediul sistemelor de control-comandă şi de semnalizare, asigurând administrarea, întreţinerea şi dezvoltarea acesteia.

Administratorul infrastructurii are obligaţia să asigure o reţea feroviară sigură şi calitativă, care să permită întreprinderilor feroviare să concureze pe piaţa serviciilor de transport feroviar. Condiţiile obligatorii privind reţeaua feroviară sunt stabilite prin indicatorii de calitate prevăzuţi în prezentul Contract multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare (denumit în continuare Contract).

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) şi articolul 30 alineatul (2) din Codul transportului feroviar nr.19/2022, Guvernul aprobă încheierea Contractului, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile Ministerului şi ale Administratorului infrastructurii în ceea ce priveşte finanţarea infrastructurii feroviare, precum şi contribuţia financiară anuală.

Contribuţia financiară a statului se stabileşte în funcţie de nivelul de calitate al serviciilor care urmează a fi prestate.

Obiectivul general al Contractului constă în asigurarea unui nivel ridicat de eficienţă a utilizării bugetului de stat, în scopul îmbunătăţirii calităţii şi disponibilităţii infrastructurii feroviare. Gradul de îmbunătăţire a calităţii infrastructurii feroviare se evaluează în baza indicatorilor de calitate.

Stabilirea cerinţelor privind calitatea şi capacitatea, corelată cu finanţarea din bugetul de stat, contribuie la asigurarea unui nivel sporit al calităţii infrastructurii feroviare.

Contractul se întemeiază pe condiţiile stabilite în Codul transportului feroviar nr.19/2022. Administratorul infrastructurii, în calitate de operator al infrastructurii feroviare, beneficiază de stimulente pentru reducerea costurilor aferente infrastructurii, în conformitate cu prezentul Contract. Un factor de stimulare a reducerii costurilor aferente infrastructurii îl constituie faptul că fondurile destinate reînnoirii nu sunt ajustate în funcţie de evoluţia inflaţiei pe durata Contractului.

Totodată, Contractul prevede îmbunătăţirea stării infrastructurii feroviare, reflectată prin indicatorii anuali de calitate. Administratorul Infrastructurii este obligat să respecte cerinţele privind calitatea şi raportarea, iar nerespectarea acestora atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute de Contract.

Articolul 1 - Dispoziţii generale

(1) Scopul prezentului Contract este finanţarea întreţinerii şi reînnoirii reţelei feroviare, dezvoltarea infrastructurii şi vehiculelor feroviare necesare pentru mentenanţa acesteia, gestionate de Administratorul infrastructurii.

(2) Cadrul de investiţii şi întreţinere şi planul de afaceri al Administratorului infrastructurii urmează să fie armonizate cu prevederile prezentului Contract.

(3) Infrastructura feroviară se află în proprietatea Republicii Moldova, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) litera f) din Legea nr.29/2018 privind delimitarea proprietăţii publice şi cu articolele 52-54 din Codul transportului feroviar nr.19/2022.

(4) Administratorul infrastructurii prezintă o descriere funcţională a activelor infrastructurii feroviare şi a instalaţiilor de servicii necesare pentru furnizarea serviciilor prevăzute de Codul transportului feroviar nr.19/2022, care se află în administrarea Administratorului infrastructurii.

(5) Obiectivul general constă în asigurarea unei infrastructuri feroviare sigure şi de calitate. Finanţarea se acordă în funcţie de obiectivele de performanţă stabilite.

(6) Administratorul infrastructurii este obligat să prezinte rapoarte anuale privind infrastructura şi activităţile desfăşurate.

Articolul 2 - Excluderi

(1) Obligaţiile aferente serviciului public de transport feroviar de călători nu fac obiectul prezentului Contract.

(2) Elaborarea şi aprobarea tarifelor de acces la reţea şi a metodelor de calcul al acestora nu fac obiectul prezentului Contract.

(3) Principiile de operare a reţelei feroviare nu fac obiectul prezentului Contract.

Articolul 3 - Definiţii

(1) Operarea infrastructurii feroviare înseamnă alocarea traselor, managementul traficului şi tarifarea infrastructurii.

(2) Întreţinerea infrastructurii feroviare se referă la lucrările destinate întreţinerii condiţiilor şi a capacităţii infrastructurii existente.

(3) Reînnoirea infrastructurii înseamnă lucrări semnificative de înlocuire a infrastructurii existente, fără modificarea performanţei generale a acesteia.

Articolul 4 - Finanţarea infrastructurii feroviare de către Guvern

(1) Având în vedere starea actuală a infrastructurii, determinat[ de neexecutarea lucrărilor necesare de întreţinere şi reînnoire, precum şi din lipsa unui Contract, deficitul de întreţinere constituie 573 000,0 mii lei anual.

(2) Pentru operarea reţelei, Guvernul, prin intermediul Ministerului, asigură următoarele fonduri:

(3) Pentru investiţii în infrastructura feroviară realizate în temeiul următoarelor acorduri şi contracte:

- Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziţie a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare, semnat la Chişinău la 14 noiembrie 2014, ratificat prin Legea nr.22/2015 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziţie a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare;

- Amendamentului din 18 august 2017 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziţie a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare, ratificat prin Legea nr.214/2021 pentru ratificarea Amendamentului din 18 august 2017 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziţie a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare;

- Amendamentului din 6 octombrie 2021 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziţie a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare, ratificat prin Legea nr.215/2021 pentru ratificarea Amendamentului din 6 octombrie 2021 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziţie a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare;

- Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii privind infrastructura feroviară şi parcul de material rulant ale Republicii Moldova, semnat la Chişinău la 26 septembrie 2016, ratificat prin Legea nr.298/2016 pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii privind infrastructura feroviară şi parcul de material rulant ale Republicii Moldova;

- Acordului de modificare şi reformulare a Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii privind infrastructura feroviară şi parcul de material rulant ale Republicii Moldova (din 26 septembrie 2016), semnat la Chişinău la 17 decembrie 2021 ratificat prin Legea nr.10/2022 pentru ratificarea Acordului de modificare şi reformulare a Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii privind infrastructura feroviară şi parcul de material rulant ale Republicii Moldova;

- Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare “RLF - Răspuns de urgenţă - Căile Ferate din Moldova”, semnat la Chişinău la 27 iunie 2023, ratificat prin Legea nr.351/2023 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare “RLF - Răspuns de urgenţă - Căile Ferate din Moldova”;

- Acordul de modificare nr.1, semnat la Chişinău la 14 iunie 2024, la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare “RLF - Răspuns de urgenţă - Căile Ferate din Moldova”, semnat la Chişinău la 27 iunie 2023, ratificat prin Legea nr.172/2024 pentru ratificarea Acordului de modificare nr.1 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare “RLF - Răspuns de urgenţă - Căile Ferate din Moldova”;

- Acordului de grant “RLF - Răspuns de urgenţă - Căile Ferate din Moldova” dintre Republica Moldova, Î.S. “Calea Ferată din Moldova” şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Chişinău la 27 iunie 2023, ratificat prin Legea nr.385/2023 pentru ratificarea Acordului de grant “RLF - Răspuns de urgenţă - Căile Ferate din Moldova” dintre Republica Moldova, Î.S. “Calea Ferată din Moldova” şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;

- Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii “EFSD + Fereastra dedicată investiţiei 1”, semnat la Chişinău la 15 decembrie 2023, ratificat prin Legea nr.54/2024 pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii “EFSD + Fereastra dedicată investiţiei 1”,

Guvernul, prin intermediul Ministerului, asigură finanţarea după cum urmează:

(4) În vederea realizării scopului prezentului Contract, Guvernul, prin intermediul Ministerului, se obligă să finanţeze întreţinerea şi reînnoirea infrastructurii feroviare prin alocarea unor mijloace financiare (“contribuţia pentru infrastructură”), în următoarele cuantumuri:

(5) În total, Guvernul, prin intermediul Ministerului, asigură următoarele mijloace financiare:

(6) Mijloacele financiare destinate contribuţiei pentru infrastructură, acoperirii deficitului de întreţinere şi operării reţelei se acordă sub formă de subvenţie nerambursabilă, cu destinaţie exclusivă pentru Administratorul infrastructurii.

(7) Administratorul infrastructurii nu are dreptul să utilizeze mijloacele financiare alocate în alte scopuri decât cele stabilite în prezentul Contract.

(8) În cazul unor modificări semnificative ale condiţiilor de executare a Contractului (întreruperi, catastrofe, calamităţi naturale, situaţii de urgenţă, altor clauze contractuale), reprezentanţii Administratorului infrastructurii şi ai organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar se întrunesc, în termen de trei zile lucrătoare de la notificare, pentru a conveni asupra modificării cuantumului mijloacelor financiare sau a altor detalii contractuale.

(9) Administratorul infrastructurii elaborează şi aprobă regulamente interne privind gestionarea întreruperilor majore ale operaţiunilor şi a situaţiilor de urgenţă, inclusiv planurile de urgenţă. În cazul unei situaţii de urgenţă sau al unei întreruperi majore a operaţiunilor, Administratorul infrastructurii furnizează utilizatorilor informaţiile necesare în timp util.

(10) Lungimea efectivă a reţelei aflate în exploatare se stabileşte anual în raportul privind infrastructura. În cazul reducerii sau majorării lungimii reţelei aflate în exploatare, cuantumul mijloacelor financiare planificate de Guvern pentru anul următor se reduce sau se majorează cu acelaşi procent.

(11) Administratorul infrastructurii este obligat să utilizeze mijloacele financiare alocate în temeiul prezentului Contract pentru contribuţia la infrastructură, acoperirea deficitului de întreţinere şi operarea reţelei cu respectarea principiilor eficienţei costurilor şi utilizării economice a mijloacelor financiare.

(12) Organul central de specialitate în domeniul transportului feroviar are dreptul să desemneze un auditor financiar pentru analiza şi verificarea sumelor cheltuite pentru întreţinerea infrastructurii şi reînnoirea infrastructurii, dacă acestea nu sunt conforme cu prevederile prezentului Contract.

(13) În cazul în care auditorul financiar constată unele nereguli sau utilizarea necorespunzătoare a mijloacelor financiare, organul central de specialitate în domeniul transportului feroviar recuperează valoarea fondurilor utilizate necorespunzător, conform legislaţiei civile.

Articolul 5 - Alocarea fondurilor

(1) Fondurile anuale pentru contribuţia la infrastructurii se alocă după cum urmează:

1) minimum 360 000,0 mii lei pentru liniile feroviare pentru fiecare dintre anii 2027-2030 şi 278 334,944 mii lei pentru anul 2026;

2) minimum 40 000,0 mii lei pentru facilităţile feroviare stabilite conform art.20 din Codul transportului feroviar nr.19/2022, pentru fiecare dintre anii 2027-2030, şi 10 000,0 mii lei (pentru anul 2026).

(2) Fondurile anuale destinate acoperirii deficitului de întreţinere se alocă după cum urmează:

1) minimum 150 000,0 mii lei pentru liniile feroviare, pentru fiecare dintre anii 2027-2030, şi 192 654,02 mii lei pentru anul 2026;

2) minimum 23 000,0 mii lei pentru facilităţile feroviare stabilite conform art.20 din Codul transportului feroviar nr.19/2022, pentru fiecare dintre anii 2027-2030), şi 92 011,036 mii lei pentru anul 2026.

(3) Fondurile suplimentare care nu sunt prevăzute la alineatele (1) şi (2) se asigură de către Administratorul infrastructurii.

Articolul 6 - Modalitatea de plată

(1) Plăţile se efectuează lunar, conform graficului de plăţi prevăzut în anexa nr.1 la prezentul Contract, în următorul cont bancar:

BC “Moldova-Agroindbank” fil. 1

   (denumirea băncii comerciale şi a filialei)

MD73AG0000000225 12004872

    (cod IBAN)

1002600001257

    (codul fiscal)

0200957

    (codul TVA)

AGRNMD2X885

    (codul băncii)

(2) Cuantumul plăţilor lunare este stabilit în anexa nr.1 la prezentul Contract şi poate fi modificat prin acordul Părţilor, în raportului Administratorului infrastructurii privind necesitatea modificării cuantumului anual şi a cuantumului plăţilor lunare.

(3) Cuantumul total al plăţilor lunare nu poate depăşi cuantumul anual convenit.

(4) Ministerul acceptă modificările propuse în termen de 10 zile lucrătoare, dacă nu formulează obiecţii.

Articolul 7 - Fondurile externe

(1) Administratorul infrastructurii informează Ministerul cu privire la cererile de finanţare din externe sau din alte fonduri naţionale sau internaţionale (denumite în continuare alte fonduri). Utilizarea acestor fonduri trebuie se coordonează în prealabil, în scris, cu organul central de specialitate în domeniul transportului feroviar şi cu organul abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

(2) Orice finanţare suplimentară din alte fonduri destinate întreţinerii şi reînnoirii infrastructurii, precum şi lucrările de întreţinere şi reînnoire efectuate în vederea reducerii deficitului de întreţinere determină reducerea corespunzătoare, pentru anul calendaristic respectiv, a contribuţiilor prevăzute la articolul 4 alineatele (2) şi (4).

Articolul 8 - Registrul infrastructurii

(1) Administratorul infrastructurii ţine Registrul infrastructurii, care cuprinde descrierea funcţională a infrastructurii administrată de acesta.

(2) Descrierea funcţională cuprinde infrastructura feroviară prevăzută la art.52 din Codul transportului feroviar nr.19/2022, inclusiv toate instalaţiile aflate în administrarea şi proprietatea Administratorului infrastructurii, necesare pentru prestarea serviciilor în conformitate cu Codul transportului feroviar nr.19/2022.

(3) Menţinerea infrastructurii în stare de funcţionare se organizează în conformitate cu cadrul de investiţii şi de întreţinere.

(4) Administratorul infrastructurii utilizează Registrul infrastructurii pentru evaluarea necesarului de finanţare pentru repararea sau reconstrucţia infrastructurii.

(5) Extrasul din Registrul infrastructurii este prevăzut în anexa nr.2 la prezentul Contract.

(6) Registrul infrastructurii se actualizează anual, în baza activităţilor desfăşurate de către Administratorul infrastructurii, iar informaţiile se includ în raportul privind infrastructura.

Articolul 9 - Cadrul de investiţii şi întreţinere pe cinci ani

(1) Administratorul infrastructurii elaborează un Cadru de investiţii şi întreţinere pentru cinci ani (denumit în continuare CII), care se extinde anual cu încă un an. CII cuprinde pentru fiecare an, măsurile şi investiţiile destinate reînnoirii şi întreţinerii infrastructurii feroviare şi a infrastructurii de servicii aflate în proprietatea şi administrarea Administratorului infrastructurii.

(2) CII se întemeiază pe programele prioritare şi pe obiectivele generale ale sectorului feroviar.

(3) CII acordă prioritate reînnoirii şi întreţinerii infrastructurii feroviare..

(4) CII se aprobă de către Minister.

(5) Administratorul infrastructurii asigură coerenţa dintre CII şi Planul de afaceri.

(6) Administratorul infrastructurii este obligat să execute şi să verifice lucrările de întreţinere în conformitate cu CII aprobat.

(7) Administratorul infrastructurii raportează anual, în raportul privind infrastructura, statutul realizării CII

(8) Cu aprobarea Ministerului, Administratorul infrastructurii poate modifica CII pentru anul următor.

(9) Modificările se justifică în special în ceea ce priveşte impactul acestora asupra măsurilor de întreţinere care urmează a fi realizate. Administratorul infrastructurii trebuie să demonstreze că modificările sunt impuse de cerinţele cadrului normativ.

(10) Ministerul acceptă modificările în termen de 10 zile lucrătoare, dacă acestea nu produc efecte negative asupra realizării CII sau dacă sunt impuse de cadrul normativ.

(11) După încheierea fiecărui an inclus în CII, Administratorul infrastructurii completează CII cu datele aferente unui nou an, astfel încât acesta să acopere în permanenţă un orizont de planificare de cinci ani.

Articolul 10 - Planul de afaceri

(1) Administratorul infrastructurii elaborează un Plan de afaceri pentru o perioadă de cinci ani, care cuprinde inclusiv costurile aferente dezvoltării, modernizării, reînnoirii şi întreţinerii, în conformitate cu CII.

(2) Planul de afaceri se elaborează în baza următoarelor principii:

1) utilizarea şi exploatarea eficientă a infrastructurii;

2) dezvoltarea eficientă a infrastructurii;

3) eficienţa costurilor şi utilizarea economică a fondurilor;

4) asigurarea echilibrului financiar.

(3) Planul de afaceri include descrierea detaliată a măsurilor necesare pentru asigurarea unei infrastructuri calitative şi sigure, precum şi pentru utilizarea eficientă a acesteia, inclusiv planificarea termenelor şi a costurilor, tarifele de acces la infrastructura feroviară şi alte venituri.

(4) Planul de afaceri include costurile şi veniturile aferente pachetului minim de acces, accesului la facilităţile de servicii, precum şi serviciile suplimentare şi auxiliare.

(5) Veniturile aferente pachetului minim de acces şi accesului la facilităţile de servicii se stabilesc pe baza costurilor directe.

(6) Planul de afaceri se coordonează cu Ministerul.

(7) Administratorul infrastructurii asigură coerenţa dintre CII şi Planul de afaceri.

(8) Planul de afaceri se actualizează anual prin includerea unui nou an, astfel încât să acopere în permanenţă o perioadă de cinci ani.

(9) Conţinutul minim al Planului de afaceri este stabilit în anexa nr.3 la prezentul Contract.

(10) Exercitarea de către Minister a atribuției de coordonare a Planului de afaceri nu aduce atingere competenţelor Organului de reglementare a pieţei, inclusiv competenței acestuia de a verifica, monitoriza și evalua aspectele menționate din perspectiva asigurării regulilor de concurență și a asigurării accesului echitabil și nediscriminatoriu la infrastructura feroviară.

Articolul 11 - Obiectivele de performanţă

(1) Administratorul infrastructurii este responsabil de asigurarea unei infrastructuri feroviare sigure, fiabile, durabile şi de înaltă calitate.

(2) În vederea îmbunătăţirii calităţii reţelei feroviare, Administratorul infrastructurii stabileşte obiective de performanţă orientate către utilizatori. Obiectivele de performanţă se stabilesc de comun acord de către Administratorul infrastructurii şi de către Minister.

(3) Stimulentele acordate Administratorului infrastructurii şi legate de obiectivele de performanţă orientate spre utilizatori, sub formă de indicatori şi criterii de calitate, reduc, ţinând cont de siguranţa şi de menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii serviciului de infrastructură, costurile de furnizare a infrastructurii şi nivelul taxelor de acces.

(4) Obiectivele de performanţă sunt stabilite în detaliu în anexa nr.4 la prezentul Contract.

(5) Obiectivele de performanţă sunt incluse în raportul privind infrastructura.

(6) Părţile pot stabili obiective de performanţă suplimentare.

(7) Administratorul infrastructurii poate stabili şi aplica obiective şi indicatori de performanţă suplimentari pentru evaluarea propriei performanţe interne.

(8) Pe durata prezentului Contract, părţile analizează posibilitatea stabilirii unor obiective de performanţă suplimentare, în vederea asigurării unei mai mari transparenţe cu privi9re la calitatea reţelei.

(9) Obiectivele de performanţă măsurate şi raportate în raportul de infrastructură sunt revizuite în urma consultării cu Organul de reglementare a pieţei conform articolului 51 alineatul (3) literele d) şi f) şi alineatele (11) şi (12) din Codul transportului feroviar nr.19/2022.

Articolul 12 - Recuperarea fondurilor pentru infrastructură

(1) În cazul în care Administratorul infrastructurii, din motive care nu-i sunt imputabile, nu realizează un obiectiv de performanţă stabilit, Ministerul are dreptul să recupereze o parte din contribuţia anuală acordată.

(2) Cuantumul sumei recuperate se stabileşte în funcţie de gradul de abatere a indicatorului de la obiectivul de performanţă stabilit.

(3) Cuantumul maxim al sumei recuperate este de 5 000,0 mii lei pentru fiecare obiectiv de performanţă, în cazul unei deteriorări cu 15% a performanţei aferente unuia dintre următorii indicatori:

1) indicatorii privind restricţiile de viteză;

2) indicatorii de siguranţă;

3) indicatorii de punctualitate;

4) indicatorii de accesibilitate;

5) indicatorii de fiabilitate;

6) capacitatea maximă a reţelei;

7) capacitatea actuală a reţelei.

(4) În cazul în care abaterea este mai mică de 15%, cuantumul sumei recuperate se reduce proporţional cu abaterea constatată. Abaterea în procente (%) se împarte la 15 şi rezultatul coeficientului se înmulţeşte cu 1 000,0 mii lei.

(5) În cazul în care se preconizează o abatere de 15 %, Administratorul infrastructurii informează Ministerul şi convine cu acesta asupra măsurilor de atenuare.

(6) În cazul în care o abatere mai mare de 15% este cauzată de un impediment justificator sau de alte cauze neimputabile Administratorului infrastructurii, acesta informează Ministerul, în termen de trei zile lucrătoare, şi convine cu acesta asupra măsurilor de atenuare.

Articolul 13 - Recuperarea fondurilor pentru infrastructură din alte motive

(1) Ministerul are dreptul să recupereze 2% din cuantumul anual al fondurilor alocate în cazul în care Administratorul infrastructurii nu prezintă în termen raportul privind infrastructura sau dacă raportul nu îndeplineşte cerinţele stabilite.

(2) Ministerul poate acorda, în scris, Administratorului infrastructurii o prelungire cu 30 de zile a termenului prezentare a raportului.

(3) În cazul încălcării intenţionate sau din neglijenţă a principiilor eficienţei costurilor şi utilizării economice a fondurilor, Ministerul are dreptul să solicite rambursarea fondurilor.

Articolul 14 - Raportul privind infrastructura

(1) Administratorul infrastructurii este obligat sa prezinte raportul privind infrastructura până la data de 1 martie a anului următor celui de raportare. Raportul trebuie să demonstreze că întreţinerea infrastructurii a fost realizată în conformitate cu obiectivele de performanţă.

(2) Raportul privind infrastructura include calcularea şi evaluarea indicatorilor de performanţă stabiliţi.

(3) Conţinutul raportului privind infrastructura este stabilit în anexa nr.5 la prezentul Contract.

(4) Administratorul infrastructurii îşi îndeplineşte obligaţiile de raportare în termenul stabilit.

Articolul 15 - Colectarea şi furnizarea datelor

(1) Administratorul infrastructurii este obligat să instituie sisteme de colectare şi furnizare a datelor necesare pentru calcularea şi evaluarea indicatorilor de calitate stabiliţi.

(2) Administratorul infrastructurii furnizează datele Organului de reglementare a pieţei.

Articolul 16 - Supervizarea de către Minister

(1) Ministerul are dreptul să verifice, fără notificare prealabilă, modul de implementare a obligaţiilor stabilite în prezentul Contract.

(2) În vederea efectuării verificărilor, Ministerul are dreptul să contracteze serviciile unor terţi pentru acordarea asistenţei necesare.

(3) Administratorul infrastructurii permite Ministerului şi terţilor contractaţi de acesta:

1) accesul la bunurile imobile, birourile şi facilităţile de servicii;

2) examinarea documentelor aferente activităţi;

3) efectuarea testărilor pe reţeaua feroviară în vederea verificării caracteristicilor liniilor, sistemelor de semnalizare, substructurii şi suprastructurii căii. Administratorul infrastructurii nu percepe tarife de acces la infrastructura feroviară pentru circulaţia trenurilor de încercare.

(4) Ministerul şi terţii autorizaţi respectă normele şi reglementările aplicabile la accesul pe infrastructura feroviară.

(5) Administratorul infrastructurii şi angajaţii acestuia sunt obligaţi să furnizeze Ministerului sau terţilor:

1) informaţii veridice;

2) documente veridice;

3) alte resurse şi servicii necesare efectuării verificărilor.

(6) Informaţiile se furnizează în format electronic sau pe suport de hârtie. Administratorul infrastructurii nu percepe taxe pentru furnizarea acestora.

Articolul 17 - Rezoluţiunea Contractului

(1) Ministerul are dreptul să rezoluţioneze Contractul, cu efect la sfârşitul anului calendaristic, în cazul în care Administratorul infrastructurii nu realizează în mod repetat obiectivele de performanţă stabilite.

Articolul 18 - Durata, modificarea şi încetarea Contractului

(1) Prezentul Contract se încheie pentru o perioadă de cinci ani, structurată în două etape:

1) primii trei ani, 2026-2028, constituie perioada de bază;

2) condiţiile aplicabile pentru ultimii doi ani, 2029-2030, se stabilesc prin amendamente la prezentul Contract.

(2) Modificarea prezentului Contract se efectuează prin acordul Părţilor.

(3) Prezentul Contract poate înceta înainte de termen în oricare dintre următoarele cazuri:

1) fiecare Parte are dreptul să rezoluţioneze prezentul Contract printr-o notificare care prevede data propusă de încetare în cazul în care cealaltă Parte: abandonează sau încetează executarea prezentului Contract sau demonstrează în mod clar intenţia de a nu-şi continua îndeplinirea prezentului Contract sau acordă dreptul de executare a Contractului terţilor, fără consimţământul celeilalte părţi;

2) în cazul în care oricare dintre Părţi nu îşi respectă obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului Contract, Partea care nu se află în situaţie de neîndeplinire va notifica neîndeplinirea obligaţiilor faţă de cealaltă Parte şi părţile vor depune eforturi rezonabile pentru a identifica metoda prin care se va remedia situaţia. Fără a aduce atingere celor de mai sus, în cazul în care o astfel de neîndeplinire a obligaţiilor nu este remediată în mod satisfăcător în termen de treizeci (30) de zile de la data notificării neîndeplinirii obligaţiilor Partea care nu se află în situaţie de neîndeplinire a obligaţiei poate notifica partea care a încălcat prezentul Contract despre rezoluţiunea cu efect imediat. În cazul în care neîndeplinirea obligaţiilor este ireparabilă, Partea care nu se află în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor reziliază prezentul Contract printr-o notificare scrisă adresată părţii implicate în termen de treizeci (30) de zile de la data notificării;

3) una dintre Părţi solicită încetarea prezentului Contract ca urmare a intervenirii unui impediment justificator;

4) autorizaţia de siguranţă sau certificatul de siguranţă a fost retras ori a expirat, iar prelungirea sau reînnoirea acestuia nu este posibilă.

(4) Ministerul are dreptul să rezoluţioneze prezentul Contract cu efect imediat, prin notificarea Administratorul infrastructurii, în cazul în care acesta intră în procedură de insolvabilitate sau de faliment.

(5) Orice rezoluţiune a prezentului Contract se notifică în scris.

Articolul 19 - Prelungirea Contractului

(1) Cu cel puţin 12 luni înainte de expirarea termenului Contractului, părţile iniţiază negocierile privind prelungirea acestuia.

Articolul 20 - Publicarea Contractului

(1) După încheierea Contractului, Administratorul infrastructurii şi Ministerul publică Contractul pe site-urile lor web oficiale.

Articolul 21 - Impedimentul justificator

(1) În sensul prezentului Contract, constituie impediment justificator evenimentele care nu au putut fi prevăzute de către părţi sau care, deşi puteau fi prevăzute, nu au putut fi evitate, inclusiv furtunile, cutremurele, inundaţiile, alunecările de teren, incendiile, accidentele, revoltele, actele de sabotaj, tulburările publice sau tulburări civile, intervenţiile comisiilor pentru situaţii excepţionale ori ale autorităţilor militare, actele de război (declarat sau nedeclarat), actele emise de autorităţile publice, precum şi întreruperea furnizării resurselor energetice.

(2) În sensul prezentului Contract, impedimentul justificator este reglementat de articolul 904 din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002.

(3) Niciuna dintre părţi nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor prevăzute în prezentul Contract atât timp cât şi în măsura în care executarea acestora este împiedicată sau întârziată ca urmare directă a unui impediment justificator.

(4) De îndată ce ia cunoştinţă de existenţa unui impediment justificator care cauzează întârzierea sau împiedică executarea oricărei obligaţii prevăzute de prezentul Contract, Partea afectată notifică fără întârziere cealaltă Parte, dar nu mai târziu de 72 de ore de la momentul în care a luat cunoştinţă de producerea acestuia, indicând natura impedimentului şi efectele preconizate ale acestuia.

(5) În cazul în care, ca urmare a unui impediment justificator, una dintre părţi este împiedicată sau întârziată în executarea obligaţiilor sale pentru o perioadă neîntreruptă de şase luni sau mai mult de la data notificării prevăzute la alineatul (4), aceasta poate denunţa Contractul printr-o notificare scrisă transmisă celeilalte părţi u cel puţin şapte zile înainte, În acest caz, Ministerul nu este obligat la plata unor despăgubiri.

Articolul 22 - Clauze finale

(1) În cazul în care oricare dintre prevederile prezentului Contract este declarată nevalabilă, ilegală, inaplicabilă sau contrară cadrului normativ, aceasta nu afectează validitatea, legalitatea şi aplicabilitatea celorlalte prevederi ale Contractului.

(2) Informaţiile cu caracter comercial transmise de către Administratorul infrastructurii Ministerului în cadrul executării prezentului Contract se tratează ca informaţii de interes public, cu excepţiile prevăzute de lege.

(3) Litigiile care decurg din prezentul Contract şi care nu pot fi soluţionate pe cale amiabilă de către părţi se soluţionează de către instanţa de judecată competentă, în conformitate cu legislaţia.

(4) Indiferent de natura neînţelegerii sau a litigiului, Administratorul infrastructurii nu poate suspenda prestarea serviciilor prevăzute de prezentul Contract până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Anexa nr.3

la Hotărârea Guvernului nr.534/2026

CONTRACT

privind serviciile publice de transport feroviar de călători

pentru anii 2026-2027

Art.1. Părţile contractante

În temeiul art. 78¹ din Codul transportului feroviar nr.19/2022, al art.II din Legea nr.147/2026 pentru modificarea Codului transportului feroviar nr.19/2022 (cofinanţarea sectorului transportului feroviar) şi al Regulamentului privind serviciile publice de transport feroviar de pasageri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.47/2023,

Republica Moldova, reprezentată de Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale,

cu sediul în mun. Chişinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale 1,

                                    (adresa)

IDNO 1006601000026,

reprezentat prin ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale, domnul

Vladimir Bolea, în calitate de Beneficiar, pe de o parte,

        şi

Întreprinderea de Stat “Calea Ferată din Moldova”,

                      (denumirea întreprinderii feroviare)

cu sediul în mun. Chişinău, str. Vlaicu Pîrcălab 48,

                                 (adresa)

IDNO 1002600001257,

reprezentată prin director general, domnul/doamna

                            (funcţia)

Serghei Cotelinic, în calitate de Prestator, pe de altă parte,

au convenit asupra următoarelor prevederi:

Art.2. Definiţii

În Contractul privind serviciile publice de transport feroviar de călători (denumit în continuare Contract), următoarele noţiuni semnifică:

2.1. impediment justificator ‒ eveniment mai presus de controlul oricărei părţi care, prin natura sa, nu ar fi putut fi prevăzut de către această parte sau, în cazul în care ar fi putut fi prevăzut, a fost inevitabil şi include, dar nu se limitează la acte de dincolo de controlul uman, furtuni, cutremure, inundaţii, incendii, revolte, sabotaj, tulburări publice sau tulburări civile, de interferenţă din partea autorităţilor civile sau militare, acte de război (declarat sau nedeclarat), decizie/ordin al unei agenţii competente de stat şi eşecul surselor de energie.

2.2. linii OSP ‒ liniile specificate în anexa nr.3 care sunt acoperite de prezentul Contract;

2.3. mersul trenurilor ‒ programul trenurilor de călători, precum şi transporturile în scopuri proprii ale infrastructurii feroviare publice, emis de către Administratorul infrastructurii în conformitate cu Codul transportului feroviar nr.19/2022;

2.4. obligaţie de a opera ‒ obligaţie impusă Prestatorului de a opera liniile OSP acoperite de prezentul Contract, în condiţiile prevăzute în anexa nr.1 şi care se referă la îndeplinirea unor standarde fixe privind continuitatea, regularitatea şi capacitatea;

2.5. obligaţie de transport ‒ obligaţie impusă Prestatorului de a accepta şi transporta călători pe liniile OSP acoperite de prezentul Contract, la tarifele specificate şi în anumite condiţii specificate;

2.6. obligaţii tarifare ‒ obligaţie impusă Prestatorului de a aplica, în special pentru anumite categorii de călători sau pentru anumite rute, taxe fixe sau aprobate de orice autoritate publică, rate care sunt contrare intereselor comerciale ale operatorului şi care rezultă din impunerea sau din refuzul de a modifica prevederile tarifare speciale;

2.7. regulă generală ‒ măsură aplicată fără discriminare tuturor serviciilor publice de transport de călători dintr-o regiune geografică pentru care o autoritate competentă este responsabilă;

2.8. tarif întreg ‒ preţ al serviciului de transport al unui pasager, calculat şi aprobat în modul stabilit;

2.9. tarif redus ‒ tarif pentru călători care beneficiază de înlesniri la călătoria cu transportul feroviar în conformitate cu cadrul normativ.

Art.3. Obiectul Contractului

3.1. Prezentul Contract cuprinde prevederile specifice pentru asigurarea transportului feroviar de călători de interes general în Republica Moldova conform necesitaţilor statului de a asigura mobilitatea persoanelor şi de a contribui la coeziunea societăţii moldoveneşti.

3.2. Contractul se aplică curselor locale.

Art.4. Scopul Contractului

4.1. Scopul prezentului Contract este de a reglementa condiţiile în care Prestatorul va furniza serviciile de transport feroviar de călători pentru liniile specificate în anexa nr.3 ca linii OSP şi va beneficia de alocaţii din bugetul de stat în calitate de compensaţie de serviciu public.

4.2. Serviciile care nu sunt prevăzute în anexa nr.3 nu sunt considerate a fi OSP şi nu fac obiectul prezentului Contract.

Art.5. Obligaţia Prestatorului de a presta serviciul public de transport feroviar de călători

5.1. Transportul public feroviar de călători pe liniile respective, cu un număr definit de trenuri, de kilometri şi de material rulant, specificate în anexa nr.3, constituie servicii de transport public de călători de interes general şi este considerat ca OSP în cadrul prezentului Contract.

5.2. Guvernul, prin intermediul Beneficiarului, va compensa, prin plăţi de la bugetul de stat (în limitele alocaţiilor aprobate prin legea bugetară anuală), furnizarea serviciilor publice pentru liniile OSP, specificate în anexa nr.3, Prestatorului, care, dacă ar avea în vedere exclusiv interesele sale comerciale, nu şi-ar asuma sau nu şi-ar asuma în aceleaşi condiţii furnizarea acestor servicii.

Serviciile suplimentare de transport realizate în interesul comercial pe liniile prevăzute în anexa nr.3 nu se consideră transport OSP.

5.3. În cadrul obligaţiilor aferente liniilor OSP, Prestatorul aste obligat să asigure operarea şi prestarea serviciilor de transport, precum şi aplicarea tarifelor, în condiţiile prevăzute la art.7.

5.4. Prestatorul garantează operaţiunile acoperite de prezentul Contract. Întreaga documentaţie va fi pusă la dispoziţia Beneficiarului, la cerere. În vederea evaluării gradului de îndeplinire a nivelului serviciului, Prestatorul este obligat să realizeze sondaje şi numărători de călători pentru toate serviciile OSP, conform cerinţelor stabilite în anexa nr.6. Beneficiarul are dreptul de a include întrebări suplimentare în chestionar.

5.5. Datele obţinute trebuie transmise de către Prestator către Beneficiar în conformitate cu calendarul prevăzut în anexa nr.6. Orice numărătoare separată a călătorilor va fi agreată separat, incluzând costul pentru serviciile suplimentare. La cerere, Prestatorul va informa Beneficiarul cu privire la metodologia, perioada şi locul colectării datelor.

5.6. Beneficiarul poate solicita un eşantion pentru a verifica gradul de încredere şi corectitudinea datelor privind furnizarea serviciilor. În astfel de cazuri, Prestatorul va asigura accesul personalului Beneficiarului şi al specialiştilor desemnaţi de către acesta la zonele destinate călătorilor din trenurile acoperite de prezentul Contract.

5.7. Părţile vor cădea de acord asupra rezultatelor sondajelor şi se vor angaja să continue să adapteze serviciile prevăzute în prezentul Contract prin amendarea anexei nr.3, în special în cazurile de creştere a frecvenţei trenurilor sau de suspendare a serviciilor cu trafic scăzut de călători.

5.8. Prestatorul are obligaţia de a monitoriza veniturile şi cheltuielile fiecărui tren planificat şi poate reduce numărul trenurilor neprofitabile, cu un număr scăzut de călători, implementând alte măsuri de raţionalizare, cu aprobarea Beneficiarului. În astfel de cazuri, anexa nr.3 va fi modificată corespunzător.

Art.6. Cerinţe privind serviciile

6.1. Specificaţiile privind serviciile pentru liniile OSP sunt prevăzute în anexa nr.2.

Specificaţiile serviciului, care sunt indicatori-cheie de performanţă, sunt definite în anexa nr.2.

Art.7. Obligaţii privind tarifele

7.1. Prestatorul are obligaţia de a transporta toţi călătorii care plătesc tarif întreg sau tarif redus, cu condiţia ca titlurile de transport prezentate să fie valabile.

7.2. Plăţile compensatorii ale OSP, agreate prin prezentul Contract, se acordă pentru prestarea serviciului public de transport feroviar de călători pe liniile OSP, cu menţinerea nivelului tarifelor aflat în vigoare la data semnării Contractului.

Orice modificare a nivelului tarifelor de către Prestator face obiectul aprobării scrise prealabile din partea Beneficiarului.

Art.8. Compensaţia şi calculul parametrilor

8.1. Nivelul compensaţiei agreate între Guvern şi Prestator şi furnizarea serviciilor pentru liniile OSP în cadrul prezentului Contract corespund rezultatului financiar net dintre costurile ocazionate şi veniturile generate pentru Prestator, incluzând o marjă de profit de 2 % agreată în comun de către Părţi.

8.2. Costurile anuale detaliate ale Prestatorului, referitoare la furnizarea serviciilor OSP acoperite de prezentul Contract, sunt previzionate în anexa nr.4. Proiecţia costurilor se actualizează anual, cel târziu până la sfârşitul lunii septembrie a fiecărui an, pentru a determina previziunile de costuri pentru anul următor.

8.3. Veniturile anuale detaliate ale Prestatorului sunt previzionate în anexa nr.4. Proiecţia veniturilor se actualizează anual, cel târziu până la sfârşitul lunii septembrie a fiecărui an, pentru a determina previziunile de venituri pentru anul următor.

8.4. Compensaţia OSP anuală se bazează pe previziunile ex ante de costuri, agreate în comun de către Părţi, şi pe previziunile de venituri relevante, definite în anexa nr.4. Acoperirea automată a pierderilor Prestatorului este exclusă.

8.5. Părţile au obligaţia de a se întâlni cel puţin o dată pe an pentru a discuta rezultatele şi rapoartele financiare. Fiecare Parte are dreptul de a solicita, în scris, convocarea unei întâlniri suplimentare pentru discutarea problemelor sau a posibilităţilor de optimizare. Părţile trebuie să se întâlnească în termen de o lună. În cazul în care veniturile obţinute din furnizarea serviciilor pe liniile OSP sunt inferioare veniturilor previzionate, Părţile vor analiza împreună cauzele şi vor adapta, de comun acord, Contractul la noile condiţii.

8.6. În funcţie de rezultatele financiare şi de cauzele performanţei financiare scăzute, Părţile vor conveni asupra uneia sau mai multor dintre următoarele măsuri pentru soluţionarea problemei:

- fie Beneficiarul va compensa pierderile suplimentare generate de performanţa financiară redusă, prin modificarea prezentului Contract, modificare ce va fi aprobată de Guvern;

- fie Prestatorul va modifica frecvenţa trenurilor sau va înceta furnizarea serviciilor pentru trenurile cu un trafic redus de călători;

- fie Prestatorul va îmbunătăţi calitatea serviciilor şi/sau strategia de tarifare, utilizând resurse financiare proprii pentru restabilirea condiţiilor agreate.

În toate cazurile, măsurile convenite se includ într-un act adiţional la prezentul Contract, semnat de ambele Părţi.

8.7. Până la decizia finală privind cauzele performanţei financiare scăzute şi până la adaptarea prezentului Contract la noile condiţii, Prestatorul va continua să furnizeze nivelurile de serviciu agreate.

8.8. Compensarea acordată de către Guvern pentru serviciile de transport feroviar de călători prestate în baza prezentului Contract este prevăzută în anexa nr.5.

8.9. Plata compensaţiei se efectuează conform calendarului prevăzut în anexa nr.5.

8.10. Mecanismul de compensare se aplică exclusiv costurilor nete aferente obligaţiilor de serviciu public stabilite prin Contract şi nu poate fi utilizat pentru finanţarea altor activităţi comerciale desfăşurate de Prestator în afara sferei obligaţiilor de serviciu public, cu excluderea pierderilor rezultate din alte activităţi comerciale sau din ineficienţa Prestatorului.

8.11. Mecanismul de determinare, calcul al efectului financiar net al obligației de serviciu public și modalitatea de determinare a marjei de profit de 2% sunt stabilite în conformitate cu elementele de calcul stabilite la pct.44 din Regulamentul privind serviciile publice de transport feroviar de călători, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.47/2023.

Art.9. Durata şi rezoluţiunea Contractului

9.1. Prezentul Contract este valabil pentru mersul trenurilor valabile pentru anii 2026-2027, ţinând cont de prevederile subpct. 11-14 şi 37 din Regulamentul privind serviciile publice de transport feroviar de călători.

9.2. Prezentul Contractul încetează în oricare dintre următoarele cazuri:

9.2.1. oricare dintre Părţi încetează prezentul Contract prin notificarea scrisă a celeilalte Părţi, cu indicarea datei prevăzute pentru rezoluţiune, în cazul în care cealaltă Parte:

9.2.1.1. abandonează sau cesionează obligaţiile ce îi revin în temeiul Contractului sau demonstrează în mod evident într-un alt fel intenţia de a nu mai continua executarea acestuia;

9.2.1.2. cedează prezentul Contract unei terţe părţi fără consimţământul scris al celeilalte Părţi;

9.2.2. dacă oricare dintre Părţi este în culpă cu privire la executarea oricărei obligaţii contractuale, Partea care nu este în culpă poate notifica în scris această situaţie Părţii aflate în culpă. În continuare, Părţile vor depune eforturile necesare pentru a se întâlni şi a stabili modalitatea de remediere a neexecutării.

Dacă neexecutarea nu este remediată în termen de 30 de zile de la data primirii notificării sau dacă acest termen nu este prelungit prin acordul scris al Părţilor, Partea care nu este în culpă notifică Părţii care este în culpă rezoluţiunea prezentului Contract, cu efect imediat. Dacă neexecutarea este ireparabilă, Partea care nu este în culpă dispune încetarea imediată a prezentului Contract, cu notificarea scrisă adresată Părţii aflate în culpă;

9.2.3. o Parte încetează prezentul Contract, în conformitate cu art.16, ca urmare a unui eveniment de impediment justificator;

9.2.4. autorizaţia feroviară şi/sau certificatul de siguranţă sunt retrase ori expiră şi nu mai este posibilă, din punct de vedere legal, executarea obligaţiilor contractuale.

9.3. Beneficiarul încetează unilateral prezentul Contract, cu efect imediat, prin notificarea celeilalte Părţi, dacă Prestatorul intră în procedură de faliment, insolvenţă, lichidare, procedură de executare silită sau într-o altă situaţie similară.

9.4. Rezoluţiunea prezentului Contract nu aduce atingere drepturilor oricărei Părţi împotriva celeilalte Părţi cu privire la orice faptă sau omisiune în temeiul prezentului Contract survenită anterior unei astfel de rezoluţiuni.

9.5. Partea iniţiatoare a rezoluţiunii Contractului este obligată să comunice în termen de 10 zile lucrătoare celeilalte Părţi intenţia de încetare, printr-o scrisoare motivată. Partea notificată este obligată să răspundă în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea notificării. În lipsa unui răspuns argumentat în termenul indicat, rezoluţiunea va produce efecte în ziua următoare expirării termenului.

Art.10. Adaptarea Contractului, succesiunea legală şi subcontractarea

10.1. În cazul în care, pe durata perioadei contractuale:

10.1.1. au loc schimbări economice sau legale în afara ariei de influenţă a uneia sau a ambelor Părţi (de exemplu, majorarea tarifelor de acces sau a altor tarife percepute de către Administratorul infrastructurii, creşterea costurilor de leasing al materialului rulant, a preţului combustibilului etc.); şi

10.1.2. schimbarea constituie o modificare materială adversă ce afectează obligaţiile asumate de una dintre Părţi prin prezentul Contract,

Părţile se angajează să adapteze Contractul la noua situaţie printr-o înţelegere comună.

10.2. Ambele Părţi se angajează să transmită succesorilor lor legali oficiali toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din prezentul Contract. În cazul în care o modificare a legislaţiei corporative generează consecinţe economice nerezonabile pentru Prestator, Părţile se angajează să adapteze Contractul la noua situaţie printr-o înţelegere comună.

10.3. Dacă schimbările prevăzute la subpct.10.1 şi 10.2 nu pot fi agreate prin negocieri, se consideră că negocierile au eşuat.

În acest caz, Prestatorul ajustează serviciile OSP în conformitate cu propriile cerinţe economice, printr-o notificare scrisă adresată Beneficiarului, iar Beneficiarul reduce plăţile proporţional cu reducerea serviciilor.

După primirea notificării scrise cu privire la eşecul negocierilor, Părţile au dreptul de a rezoluţiona Contractul fără nicio perioadă suplimentară de încheiere.

10.4. Opţiunea 1

10.4.1. În conformitate cu prevederile pct.10.3, Prestatorul nu poate fi înlocuit de o altă parte la furnizarea serviciilor pentru liniile OSP fără acordul prealabil, exprima în scris, al Beneficiarului.

10.4.2. Prestatorul poate subcontracta servicii de transport complementare, cum ar fi asigurarea autocarelor pentru înlocuire. În acest caz, printr-o cerere scrisă adresată Beneficiarului, Prestatorul trebuie să prezinte toate informaţiile relevante despre acordurile de contractare, incluzând numele subcontractorului, dovada calificării acestuia, tipul şi volumul serviciilor subcontractate etc.

10.4.3. Prestatorul poate externaliza servicii referitoare la prezentul Contract, cum ar fi serviciile de curăţenie, de contabilitate, de studii etc. către orice subcontractor.

10.5. Opţiunea 2

10.5.1. Prestatorul poate, în condiţiile prevăzute la subpct. 10.3, să subcontracteze serviciile către subcontractori care îndeplinesc standardele de calitate agreate. Tipul şi volumul serviciilor furnizate de subcontractori, precum şi numele acestora trebuie comunicate Beneficiarului, împreună cu dovada calificării subcontractorilor, anterior semnării Contractului.

10.5.2. Prestatorul poate subcontracta serviciile de transport prevăzute în prezentul Contract doar cu aprobarea scrisă a Beneficiarului. Subcontractarea unor părţi ale serviciilor nu diminuează în nicio formă responsabilitatea Prestatorului de a-şi îndeplini obligaţiile conform prezentului Contract.

10.6. În orice caz, Prestatorul rămâne responsabil în faţa Beneficiarului pentru îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor impuse prin prezentul Contract, iar obligaţiile sale nu vor fi sub nicio formă diminuate de existenţa unui subcontractor sau a unei terţe părţi căreia i se externalizează serviciile.

Art.11. Participarea la emiterea biletelor

11.1. Orice participare la emiterea biletelor integrate sau la serviciile intermodale necesită notificarea prealabilă, în scris, din partea Beneficiarului, chiar dacă Prestatorul nu solicită compensaţii suplimentare.

Art.12. Raportare şi control

12.1. Prestatorul este responsabil de documentarea statisticilor-cheie privind transportul de călători pe linii/reţea, cum ar fi numărul de călători, numărul de pasageri-kilometru, tarifele plătite pentru utilizarea infrastructurii, eficienţa materialului rulant, conform celor prevăzute în anexa nr.6.

12.2. Prestatorul are obligaţia de a raporta Beneficiarului valorile previzionate în anexele nr.1 şi nr.4 conform cerinţelor definite în anexa nr.6.

12.3. Prestatorul trebuie să prezinte o listă detaliată a tuturor plaţilor primite pentru transportul de călători, care vor fi luate în calcul la stabilirea compensaţiei OSP, conform celor definite în anexa nr.6.

12.4. Beneficiarul aplică penalităţi în cuantum de 100 000 de lei pentru fiecare raport în cazul neîndeplinirii de către Prestator a obligaţiilor de raportare prevăzute în
anexa nr.6.

Art.13. Transparenţa în calculul OSP

13.1. Prestatorul este responsabil de asigurarea unei transparenţe financiare complete prin implementarea mecanismelor de contabilitate şi control intern care să permită monitorizarea tuturor activităţilor de afaceri acoperite de prezentul Contract. La solicitarea Beneficiarului, Prestatorul va asigura efectuarea misiunilor pe baza procedurilor convenite conform Standardului Internaţional privind Serviciile Conexe 4400 “Misiuni pe baza procedurilor convenite” de către o entitate de audit, în scopul demonstrării faptului că nicio subvenţie încrucişată şi nicio supracompensare nu sunt plătite din fonduri publice.

13.2. Pentru asigurarea transparenţei financiare şi evitarea subvenţiilor încrucişate şi a supracompensării, în cazul în care Prestatorul nu operează exclusiv servicii OSP acoperite de prezentul Contract şi este, totodată, angajat şi în alte activităţi neacoperite de prezentul Contract, conturile aferente celorlalte activităţi trebuie să fie separate de cele aferente activităţilor OSP, pentru a îndeplini următoarele condiţii:

13.2.1. datele contabile corespunzătoare liniilor OSP trebuie să fie separate, iar proporţia activelor şi a costurilor fixe aferente trebuie calculată în mod corespunzător, în conformitate cu reglementările contabile în vigoare;

13.2.2. toate costurile variabile, o contribuţie adecvată la costurile fixe în legătură cu alte activităţi ale Prestatorului, neacoperite de prezentul Contract, nu pot fi în nicio situaţie incluse în conturile OSP şi invers;

13.2.3. costurile pentru liniile OSP trebuie echilibrate cu veniturile operaţionale generate de aceste linii, compensaţia pentru serviciul public şi plăţile efectuate de către autoritatea publică pentru obligaţiile tarifare, fără posibilitatea transferului vreunui venit provenit din OSP către alte activităţi.

Art.14. Penalităţi şi stimulente

14.1. În cazul în care nivelul de serviciu şi obiectivele privind punctualitatea nu sunt atinse, Prestatorului i se vor aplica penalităţi în conformitate cu prevederile art.8 din anexa nr.1. În cazul aplicării unei penalităţi, suma acesteia va fi dedusă din plata pentru luna aprilie a fiecărui an.

14.2. Pentru acordarea stimulentelor Prestatorului în vederea îmbunătăţirii continue a serviciilor şi a creşterii numărului de călători, Părţile agreează instituirea unui mecanism de calcul anual bonus-malus pe baza creşterii anuale a numărului de călători, exprimat în călători -kilometru (pasageri × kilometru). Se va aplica un coeficient de reducere (bonus) atunci când volumul transportat depăşeşte ţinta stabilită în subpct.14.5 şi se va aplica un coeficient de majorare (malus) atunci când volumul transportat este sub valoarea-ţinta stabilită în subpct.14.5.

14.3. Pentru determinarea valorii coeficientului bonus-malus, Prestatorul va prezenta, în primele trei luni ale fiecărui an calendaristic, un raport privind calculul coeficientului bonus-malus, care va conţine:

14.3.1. volumul de călători (în pasageri × kilometri) transportaţi cu doi ani înainte de respectivul an calendaristic pe respectivele linii OSP;

14.3.2. volumul de călători (în pasageri × kilometri) transportaţi pe respectivele linii OSP în anul calendaristic anterior;

14.3.3. procentul de realizare, calculat prin compararea volumului de călători efectiv transportaţi în anul anterior cu volumul de călători transportaţi cu doi ani înainte.

14.4. Prestatorul este eligibil pentru aplicarea unui coeficient de reducere (bonus) dacă procentul de creştere, măsurat în pasageri-kilometru pe liniile OSP, pentru fiecare an calendaristic este mai mare cu 0,5 % (maximum 3 % pentru a evita orice supracompensare). În acest caz, Prestatorul va primi o recompensă financiară egală cu 0,5 % din valoarea anuală a Contractului pentru anul analizat. Plata recompensei financiare se va efectua împreună cu compensaţia pentru luna aprilie.

14.5. Prestatorului i se va aplica un coeficient de majorare (malus) dacă procentul de scădere, măsurat în pasageri-kilometru pe liniile OSP, pentru fiecare an calendaristic este mai mare cu 0,5% şi acesta a fost generat de acţiunile/inacţiunile sale. În acest caz, Prestatorul va datora o penalitate egală cu 0,5 % din valoarea anuală a Contractului pentru anul analizat. Penalitatea se va deduce din compensaţia pentru luna aprilie.

14.6. Prestatorul va prezenta Beneficiarului un raport al coeficientului bonus-malus conform anexei nr.6. În termen de cinci zile de la prezentarea raportului, Beneficiarul va aproba sau va transmite în scris observaţiile sale cu privire la calculul coeficientului bonus-malus. În cazul respingerii, Părţile vor agrea de comun acord aplicarea coeficientului de reducere (bonus) sau a coeficientului de majorare (malus).

14.7. Coeficientul bonus-malus şi penalităţile se exclud reciproc, iar plăţile sau reducerile corespunzătoare se vor efectua împreună cu compensaţia pentru luna aprilie a fiecărui an.

Art.15. Înlocuirea serviciilor feroviare cu servicii rutiere şi servicii rutiere de urgenţă

15.1. În cazul în care, ca urmare a unor lucrări de întreţinere, construcţie, operare sau alte situaţii cauzate de către Administratorul infrastructurii [denumirea Administratorului infrastructurii], serviciile agreate nu pot fi furnizate pe calea ferată, Prestatorul trebuie să asigure, pe propria cheltuială, servicii de transport rutier pentru înlocuirea serviciilor de transport feroviar, cu rambursarea ulterioară a acestor cheltuieli de către Administratorul infrastructurii. Prestatorul are obligaţia de a informa Beneficiarul despre înlocuirea serviciilor feroviare cu servicii rutiere imediat ce apare această necesitate.

15.2. În cazul în care, din motive de ordin operaţional sau din alte motive cauzate de către Prestator, serviciile agreate nu pot fi furnizate pe calea ferată, acesta va asigura, pe propria cheltuială, servicii rutiere adecvate de urgenţă. Prestatorul are obligaţia de a informa Beneficiarul despre implementarea unui serviciu rutier de urgenţă imediat ce apare această necesitate.

15.3. Costurile suportate de către Prestator pentru serviciile rutiere de înlocuire prevăzute la subpct. 15.1 şi 15.2 şi veniturile aferente obţinute vor fi luate în considerare la calculul compensaţiei OSP, în conformitate cu prevederile art.8.

Art.16. Impediment justificator

16.1. Niciuna din Părţi nu va fi făcută responsabilă pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în prezentul Contract în măsura şi pe durata în care îndeplinirea acestora este blocată, împiedicată sau întârziată ca urmare directă a unui eveniment de impediment justificator.

16.2. Imediat ce ia cunoştinţă de producerea unui eveniment de impediment justificator care cauzează întârzierea sau imposibilitatea îndeplinirii oricărei obligaţii prevăzute de prezentul Contract, Partea afectată este obligată să notifice celeilalte Părţi fără întârziere, dar nu mai târziu de 24 de ore de la momentul constatării evenimentului, producerea evenimentului şi să furnizeze detalii despre natura acestuia şi despre efectele anticipate ale evenimentului. În lipsa notificării în termenul prevăzut, se consideră că Partea afectată renunţă la drepturile conferite în temeiul prezentului articol.

16.3. În cazul în care, ca urmare a unui eveniment de impediment justificator, o Parte este împiedicată sau întârziată în îndeplinirea obligaţiilor sale ori circulaţia este împiedicată sau întârziată pentru o perioadă neîntreruptă de 30 de zile sau mai mult de la data notificării prevăzute la subpct.16.2, respectiva Parte poate denunţa prezentul Contract printr-o notificare scrisă transmisă celeilalte Părţi, cu un preaviz de minimum şapte zile. În acest caz, Beneficiarul nu este obligat să plătească nicio compensaţie pentru neîndeplinirea Contractului.

Art.17. Prevederi finale

17.1. În cazul în care orice prevedere a prezentului Contract este considerată nevalidă, ilegală, inaplicabilă sau în conflict cu legislaţia oricărei jurisdicţii, validitatea, legalitatea şi aplicabilitatea celorlalte prevederi contractuale nu vor fi afectate sau deteriorate.

17.2. Orice informaţii cu caracter confidenţial privind activitatea comercială, transmise de către Prestator Beneficiarului în cadrul prezentului Contract, vor fi tratate de către Beneficiar şi angajaţii acestuia ca strict confidenţiale.

17.3. Toate costurile, taxele şi tarifele referitoare la încheierea prezentului Contract vor fi suportate de către Prestator.

17.4. În cazul unor dezacorduri referitoare la implementarea Contractului, Părţile se angajează să le soluţioneze pe cale amiabilă. Dacă nu este posibilă o soluţionare amiabilă în termen de 30 de zile de la data la care Partea interesată a notificat celeilalte Părţi existenţa unei dispute, Partea interesată poate înainta dosarul către instanţa competentă pentru soluţionarea litigiului.

17.5. Judecătoria Chişinău este instanţa competentă pentru soluţionarea oricăror litigii care decurg din prezentul Contract atunci când Părţile nu reuşesc soluţionarea acestora pe cale amiabilă.

17.6. Indiferent de natura dezacordului, Părţile nu vor reduce sau înceta furnizarea serviciilor prevăzute în prezentul Contract înainte ca Judecătoria Chişinău să emită o hotărâre care a devenit definitivă şi irevocabilă.

17.7. Întreaga comunicare referitoare la prezentul Contract sau efectuată în temeiul acestuia se va realiza în scris şi va fi înaintată sau transmisă prin mijloace electronice, fax sau poştă, cu confirmarea primirii de către destinatar. În cazuri de urgenţă, comunicarea se poate efectua prin telefon, cu condiţia confirmării ulterioare în scris.

17.8. Prezentul Contract cuprinde întregul contract al Părţilor privind acest subiect şi anulează toate acordurile, înţelegerile şi aranjamentele anterioare, verbale sau scrise, referitoare la aceste condiţii. Prezentul Contract poate fi amendat doar în scris sub semnătura reprezentanţilor autorizaţi ai Părţilor.

17.9. Contractul intră în vigoare la data intrării în vigoare a mersului trenurilor sau la o altă dată convenită de ambele Părţi. Fiecare Parte are obligaţia de a pregăti documentaţia necesară, de a asigura reprezentarea necesară şi de a acţiona în vederea intrării în vigoare a prezentului Contract. Orice prevedere care nu este aplicabilă sau valabilă nu va afecta valabilitatea celorlalte prevederi.

17.10. Prezentul Contract, împreună cu anexele sale, care fac parte integrantă din cuprinsul său, reprezintă voinţa Părţilor.

17.11. Prezentul Contract a fost încheiat astăzi, ___ __________ 20___,
în două exemplare, câte unul pentru fiecare Parte.