Hotărâre nr. 347 din 11.06.2025
cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.558/2011 privind măsurile de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspândirea în Republica Moldova a unor organisme dăunătoare plantelor, produselor vegetale şi altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E
cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.558/2011 privind măsurile
de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi
răspândirea în Republica Moldova a unor organisme dăunătoare
plantelor, produselor vegetale şi altor bunuri conexe
supuse regimului de carantină fitosanitară
nr. 347 din 11.06.2025
(în vigoare 25.08.2025)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 397-400 art. 470 din 25.07.2025
* * *
UE
În temeiul art.31 alin.(1) din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.98-100, art.147), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Hotărârea Guvernului nr.558/2011 privind măsurile de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspândirea în Republica Moldova a unor organisme dăunătoare plantelor, produselor vegetale şi altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.122-127, art.630), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1.1. în hotărâre:
1.1.1. denumirea va avea următorul cuprins:
"Hotărârea Guvernului nr.558/2011 privind măsurile specifice
mai stricte din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea
sau răspândirea în Republica Moldova a unor organisme dăunătoare
plantelor, a produselor vegetale şi a altor obiecte";
1.1.2. în clauza de adoptare, textul "Pentru realizarea prevederilor Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.241-246, art.748)," se substituie cu textul "În temeiul art.31 alin.(1) din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.98-100, art.147),";
1.1.3. la punctul 1:
1.1.3.1. subpunctul 1) va avea următorul cuprins:
"1) Regulamentul de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării şi răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a Anoplophora chinensis (Forster), conform anexei nr.1";
1.1.3.2. subpunctele 4) şi 12) se abrogă;
1.1.3.3. se completează cu subpunctele 20)-26) cu următorul cuprins:
"20) Regulamentul de stabilire a unor măsuri vizând izolarea prezenţei Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) la anumite zone demarcate, conform anexei nr.20;
21) Regulamentul privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulaţiei, răspândirii, multiplicării şi eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Republicii Moldova, conform anexei nr.21;
22) Regulamentul de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova a Fusarium circinatum Nirenberg & O′Donnell (denumită anterior Gibberella circinata), conform anexei nr.22;
23) Regulamentul de stabilire a măsurilor de prevenire a stabilirii şi a răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova şi de eradicare a Pomacea (Perry), conform anexei nr.23;
24) Regulamentul de stabilire a cerinţelor fitosanitare la introducerea în Republica Moldova a lemnului tăiat decojit de Quercus L. provenind din Statele Unite ale Americii, conform anexei nr.24;
25) Regulamentul de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova a Anoplophora glabripennis (Motschulsky), conform anexei nr.25;
26) Măsurile de control pentru Diabrotica virgifera virgifera Le Conte în Republica Moldova, conform anexei nr.26";
1.1.4. se completează cu punctul 4 cu următorul cuprins:
"4. Anexele nr.1, nr.19, nr.20, nr.21 şi nr.23 se abrogă la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.";
1.2. anexa nr.1 va avea următorul cuprins:
"Anexa nr.1
la Hotărârea Guvernului nr.558/2011
REGULAMENT
de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii,
instalării şi răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova
a Anoplophora chinensis (Forster)
Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2095 al Comisiei din 28 octombrie 2022 de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării şi răspândirii pe teritoriul Uniunii a Anoplophora chinensis (Forster) şi de abrogare a Deciziei 2012/138/UE, CELEX: 32022R2095, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 281 din 31 octombrie 2022, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2130 al Comisiei din 2 decembrie 2021.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Prezentul Regulament stabileşte măsurile de prevenire a introducerii, instalării şi răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a Anoplophora chinensis (Forster), precum şi a eradicării sau izolării acesteia, în cazul în care se constată prezenţa acesteia pe teritoriul ţării.
2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:
2.1. organism dăunător specificat – organismul dăunător Anoplophora chinensis (Forster);
2.2. plante specificate – plante destinate plantării, cu diametrul tulpinii sau al coletului de minimum 1 cm în zona cea mai groasă a tulpinii sau coletului, din speciile Acer spp., Aesculus hippocastanum, Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Citrus spp., Cornus spp., Corylus spp., Cotoneaster spp., Crataegus spp., Fagus spp., Lagerstroemia spp., Malus spp., Melia spp., Ostrya spp., Photinia spp., Platanus spp., Populus spp., Prunus laurocerasus, Pyrus spp., Rosa spp., Salix spp., Ulmus spp. şi Vaccinium corymbosum;
2.3. loc de producţie – orice spaţiu sau mai multe câmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie agricolă. Locul de producţie poate include amplasamente de producţie, monitorizate separat în scopuri fitosanitare;
2.4. plante-gazdă – plante destinate plantării, cu diametrul tulpinii sau al coletului de minimum 1 cm în zona cea mai dezvoltată a tulpinii sau coletului, din speciile Acer spp., Aesculus hippocastanum, Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Chaenomeles spp., Citrus spp., Cornus spp., Corylus spp., Cotoneaster spp., Crataegus spp., Cryptomeria spp., Fagus spp., Ficus spp., Hibiscus spp., Lagerstroemia spp., Malus spp., Melia spp., Morus spp., Ostrya spp., Parrotia spp., Photiniaspp., Platanus spp., Populus spp., Prunus laurocerasus, Pyrus spp., Rosa spp., Salix spp., Ulmus spp. şi Vaccinium corymbosum;
2.5. plante-santinelă – plante specificate, plantate special pentru a sprijini depistarea timpurie a organismului dăunător specificat şi utilizate pentru supraveghere;
2.6. unitate de inspecţie – plante, părţi de plante, mărfuri, materiale, vectori ai organismului dăunător care au fost analizaţi pentru identificarea şi depistarea organismelor dăunătoare;
2.7. unitate epidemiologică – zonă omogenă în care interacţiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă şi factorii şi condiţiile abiotice şi biotice ar determina aceeaşi situaţie epidemiologică, dacă organismul dăunător ar fi prezent;
2.8. sensibilitatea metodei – probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezenţa organismului dăunător.
Capitolul II
ANCHETE ANUALE VIZÂND PREZENŢA ORGANISMULUI
DĂUNĂTOR SPECIFICAT ŞI PLANURI DE URGENŢĂ
3. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale bazate pe riscuri cu privire la plantele-gazdă din zonele de pe teritoriile unde prezenţa organismului dăunător specificat nu este cunoscută, pentru depistarea prezenţei acestuia.
4. Concepţia şi planul de eşantionare ale acestor anchete trebuie să permită detectarea, cu un nivel suficient de încredere, a unui nivel mic de prezenţă a plantelor infestate în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Anchetele se bazează pe orientările generale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) pentru anchete din punct de vedere statistic şi bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor.
5. Anchetele se efectuează astfel:
5.1. în funcţie de nivelul respectiv de risc fitosanitar;
5.2. în aer liber, precum şi în pepiniere, în magazine de grădinărit, în centre comerciale, în arii naturale şi zone urbane, în alte locuri de producţie, după caz;
5.3. în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce priveşte posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, ţinând cont de biologia acestuia, de prezenţa şi biologia plantelor-gazdă şi de informaţiile ştiinţifice şi tehnice menţionate în buletinul autorităţii privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Anoplophora chinensis.
6. Anchetele constau în:
6.1. examinarea vizuală a plantelor-gazdă;
6.2. dacă este cazul, prelevarea de eşantioane şi testarea plantelor destinate plantării.
7. Pe lângă obligaţiile prevăzute la art.25 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor (în continuare – Legea nr.422/2023), autoritatea competentă elaborează un plan de urgenţă care stabileşte măsurile ce trebuie luate pe teritoriul său cu privire la:
7.1. eradicarea organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la pct.18 şi 19;
7.2. circulaţia plantelor specificate pe teritoriul Republicii Moldova, astfel cum se prevede la pct.23-29;
7.3. inspecţiile oficiale care urmează să fie efectuate în ceea ce priveşte circulaţia pe teritoriul Republicii Moldova a plantelor specificate şi introducerea plantelor-gazdă pe teritoriul Republicii Moldova, astfel cum se prevede la pct.23-30;
7.4. resursele minime care urmează să fie puse la dispoziţie şi procedurile de punere la dispoziţie a resurselor suplimentare respective în cazul suspectării sau al confirmării prezenţei organismului dăunător specificat;
7.5. normele care precizează în detaliu procedurile de identificare a proprietarilor plantelor care urmează să fie eliminate, normele de comunicare a procesului-verbal de eliminare şi de acces la proprietăţile private.
8. Autoritatea competentă actualizează planurile de urgenţă, după caz, până la data de 31 decembrie a fiecărui an.
Capitolul III
ZONELE DEMARCATE
9. În cazul în care prezenţa organismului dăunător specificat este confirmată oficial, autoritatea competentă stabileşte, fără întârziere, o zonă demarcată care cuprinde:
9.1. o zonă care include plantele infestate şi toate plantele specificate susceptibile de a fi infestate pe o rază de 100 m în jurul plantelor infestate ("zonă infestată");
9.2. o zonă-tampon cu o lăţime de cel puţin 2 km dincolo de graniţa zonei infestate.
10. Delimitarea zonelor demarcate trebuie să se bazeze pe principii ştiinţifice, pe biologia organismului dăunător specificat, pe nivelul de infestare, pe distribuţia specifică a plantelor-gazdă în zona vizată şi pe dovada instalării în acea zonă a organismului dăunător specificat.
11. În scopul luării măsurilor de eradicare menţionate la pct.18-19 şi în cazul în care autoritatea competentă concluzionează că eradicarea organismului dăunător specificat este posibilă, ţinând cont de circumstanţele focarului, cum ar fi dimensiunea şi localizarea acestuia, nivelul de infestare sau numărul şi distribuţia plantelor-gazdă, lăţimea zonei-tampon poate fi redusă la cel puţin 1 km.
12. În scopul luării măsurilor de izolare menţionate la pct.20-22, zona-tampon trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 4 km.
Lăţimea zonei-tampon poate fi redusă la cel puţin 2 km, ţinând cont de circumstanţele focarului, cum ar fi dimensiunea şi localizarea acestuia, nivelul de infestare sau numărul şi distribuţia plantelor-gazdă.
13. În cazul în care prezenţa organismului dăunător specificat a fost confirmată oficial în zona-tampon a unei zone demarcate pentru izolare, se aplică art.17 şi 18 din Legea nr.422/2023.
14. Prin derogare de la pct.9-13, autoritatea competentă poate să stabilească zona demarcată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
14.1. există dovezi că organismul dăunător specificat a fost introdus în zonă împreună cu plantele pe care a fost depistat şi că acele plante au fost infestate înainte de a fi introduse în zona respectivă sau că depistarea este izolată şi se estimează că respectivul incident nu va duce la instalarea organismului; şi
14.2. se constată că organismul dăunător specificat nu s-a instalat şi că răspândirea şi înmulţirea cu succes a organismului dăunător specificat nu sunt posibile din cauza biologiei acestuia, având în vedere rezultatele unei anchete specifice şi măsurile de eradicare luate.
15. În cazul în care autoritatea competentă utilizează derogarea prevăzută la pct.14, aceasta:
15.1. întreprinde măsuri imediate pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat şi pentru a exclude posibilitatea răspândirii acestuia;
15.2. pe parcursul a cel puţin unui ciclu de viaţă al organismului dăunător specificat plus un an suplimentar şi timp de cel puţin patru ani consecutivi, monitorizează o lăţime de minimum 1 km în jurul plantelor infestate sau în jurul locului în care a fost depistat organismul dăunător specificat, în mod regulat şi intensiv, cel puţin în primul an;
15.3. distruge orice material vegetal infestat;
15.4. identifică originea infestării şi a plantelor care au legătură cu infestarea, în măsura în care este posibil, şi examinează plantele respective pentru a identifica orice simptom de infestare, inclusiv prin prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă;
15.5. sensibilizează publicul cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat; şi
15.6. întreprinde orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, ţinând cont de Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) nr.9 (Ghid pentru programele de eradicare a dăunătorilor. ISPM Nr.9 (1998), Roma, IPPC, FAO 1998) şi aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr.14 (Utilizarea măsurilor integrate într-o abordare sistemică pentru managementul riscului dăunătorilor. ISPM Nr.14 (2002), Roma, IPPC, FAO 2017).
16. Demarcarea poate fi anulată în cazul în care, pe baza anchetelor menţionate la subpct. 18.8, organismul dăunător specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de cel puţin un ciclu de viaţă al organismului dăunător specificat plus încă un an, în total nu mai puţin de patru ani consecutivi. Durata exactă a ciclului de viaţă al organismului dăunător specificat depinde de dovezile care sunt disponibile pentru zona în cauză sau pentru o zonă climatică similară.
17. Demarcarea poate fi anulată, de asemenea, în cazurile în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.14.
Capitolul IV
MĂSURI DE ERADICARE ŞI IZOLARE
18. În zonele demarcate pentru eradicare, autoritatea competentă trebuie să întreprindă următoarele măsuri:
18.1. tăierea imediată a plantelor infestate şi a celor despre care se suspectează că ar fi infestate, precum şi îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora, dacă nu este posibilă îndepărtarea cioturilor cu rădăcini adânci şi a rădăcinilor de suprafaţă, acestea trebuie să fie îngropate la cel puţin 40 cm sub nivelul solului sau să fie acoperite cu material de protecţie împotriva insectelor;
18.2. tăierea imediată a tuturor plantelor specificate şi îndepărtarea rădăcinilor acestora pe o rază de 100 m în jurul plantelor infestate şi examinarea plantelor specificate respective pentru depistarea oricărui simptom de infestare, cu excepţia cazurilor în care plantele infestate au fost găsite în afara perioadei de zbor a organismului dăunător specificat, când tăierea şi îndepărtarea se efectuează în timp util înainte de începerea următoarei perioade de zbor;
18.3. îndepărtarea, examinarea şi eliminarea în siguranţă a plantelor tăiate în conformitate cu subpct. 18.1 şi 18.2 şi a rădăcinilor acestora, luând toate măsurile de precauţie necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat în timpul tăierii şi după aceasta;
18.4. interzicerea circulaţiei oricărui material potenţial infestat în afara zonei demarcate;
18.5. investigarea originii infestării prin reconstituirea traseului plantelor, în măsura în care este posibil, precum şi examinarea plantelor respective pentru identificarea oricărui simptom de infestare, inclusiv prin prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă;
18.6. după caz, înlocuirea plantelor specificate cu alte specii de plante nesusceptibile;
18.7. interdicţia plantării de noi plante specificate în aer liber în zona menţionată la subpct. 18.2, cu excepţia locurilor de producţie menţionate la pct.23;
18.8. efectuarea anchetelor în conformitate cu pct.5 şi 6 cu privire la plantele-gazdă din zona demarcată, în special în zona-tampon, pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat şi incluzând, după caz, prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă efectuată de către autoritatea competentă şi cu indicarea numărului de eşantioane în raportul menţionat la pct.38. Anchetele efectuate în zona-tampon se bazează pe date statistice generale ale autorităţii competente şi sunt bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepţia anchetei şi planul de eşantionare utilizate în zona-tampon trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 95%, un nivel de prezenţă a plantelor infestate de 1%;
18.9. în ceea ce priveşte plantele-santinelă, acestea se supun inspecţiilor cel puţin o dată pe lună şi sunt distruse şi examinate după cel mult doi ani;
18.10. informarea opiniei publice cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat, la măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii şi răspândirii acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la condiţiile privind circulaţia plantelor specificate din zonele demarcate;
18.11. după caz, măsuri specifice de abordare a oricărei particularităţi sau complicaţii care ar putea împiedica, afecta sau întârzia eradicarea, în special cele ce ţin de accesibilitatea şi de eradicarea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, de faptul că sunt sau nu proprietate publică sau privată ori de persoana fizică sau juridică responsabilă de acestea;
18.12. orice altă măsură care ar putea contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, în conformitate cu standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare nr.9 şi la aplicarea unei abordări integrate în conformitate cu principiile stabilite în standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare nr.14.
19. Prin derogare de la subpct. 18.2, în cazul în care autoritatea competentă concluzionează că tăierea nu este o opţiune adecvată pentru un număr limitat de plante individuale, din cauza valorii sociale, culturale sau de mediu deosebite a acestora, plantele individuale respective fac obiectul unei examinări individuale lunare pentru depistarea oricărui simptom de infestare şi se iau măsuri alternative la tăiere care să asigure un nivel înalt de protecţie, în vederea prevenirii oricărei posibile răspândiri a organismului dăunător specificat de la plantele respective. Motivele acestei concluzii şi măsurile luate ca urmare a acesteia se redau în raportul prevăzut la pct.39.
20. În cazul în care rezultatele anchetelor menţionate la subpct. 18.8 au confirmat prezenţa organismului dăunător specificat într-o zonă pe parcursul a mai mult de patru ani consecutivi şi în cazul în care există dovezi că organismul dăunător specificat nu mai poate fi eradicat, autoritatea competentă se poate limita la măsuri de izolare a organismului dăunător specificat.
21. În zonele demarcate pentru izolare, autoritatea competentă întreprinde următoarele măsuri:
21.1. începerea imediată a tăierii plantelor infestate şi a plantelor cu simptome cauzate de organismul dăunător specificat, îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora şi finalizarea tuturor activităţilor în timp util înainte de începerea următoarei perioade de zbor. Dacă nu este posibilă îndepărtarea cioturilor cu rădăcini adânci şi a rădăcinilor de suprafaţă, acestea trebuie să fie îngropate la cel puţin 40 cm sub nivelul solului sau să fie acoperite cu material de protecţie împotriva insectelor;
21.2. îndepărtarea, examinarea şi eliminarea plantelor tăiate şi a rădăcinilor acestora, luând, în acelaşi timp, măsurile de precauţie necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat după tăiere;
21.3. interzicerea circulaţiei oricărui material potenţial infestat în afara zonei demarcate;
21.4. după caz, înlocuirea plantelor specificate cu alte plante nesusceptibile;
21.5. interzicerea plantării de noi plante specificate în aer liber în zona infestată, cu excepţia locurilor de producţie menţionate la pct.23;
21.6. efectuarea anchetelor în conformitate cu pct.5 şi 6 cu privire la plantele-gazdă din zona-tampon, pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat, la momente adecvate şi incluzând, după caz, prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă. Anchetele efectuate în zona-tampon se bazează pe date statistice generale ale autorităţii competente şi pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepţia anchetei şi planul de eşantionare utilizate trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 95%, un nivel de prezenţă al plantelor infestate de 1%;
21.7. în cazurile în care se utilizează plante-santinelă, acestea se supun inspecţiilor cel puţin o dată pe lună şi se distrug şi se examinează după cel târziu doi ani;
21.8. informarea opiniei publice cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat şi la măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii şi răspândirii acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la condiţiile privind circulaţia plantelor specificate din zonele demarcate stabilite în conformitate cu pct.9-13;
21.9. după caz, măsuri specifice de abordare a oricărei particularităţi sau complicaţii care ar putea să apară în mod rezonabil şi care împiedică, afectează sau întârzie acţiunile de împiedicare a răspândirii, în special cele legate de tăierea şi distrugerea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, de forma de proprietate sau de persoana responsabilă de acestea;
21.10. orice altă măsură care poate contribui la izolarea organismului dăunător specificat.
22. Autoritatea competentă informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii şi notifică, după caz, autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine fiecare zonă demarcată de izolare pe care intenţionează să o desemneze sau să o modifice.
Capitolul V
CIRCULAŢIA PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
23. Plantele specificate originare din zonele demarcate, stabilite în conformitate cu pct.9-13, pot fi transportate în afara zonelor demarcate şi din zonele infestate către zonele-tampon numai dacă sunt însoţite de un paşaport fitosanitar întocmit şi eliberat în conformitate cu art.78-95 din Legea nr.422/2023 şi dacă au fost cultivate timp de cel puţin doi ani înainte de a fi puse în circulaţie sau, în cazul plantelor mai tinere de doi ani, pe întreaga durată a vieţii lor, într-un loc de producţie care îndeplineşte cumulativ următoarele cerinţe:
23.1. este înregistrat în conformitate cu art.65 din Legea nr.422/2023;
23.2. a făcut obiectul a cel puţin două inspecţii oficiale pentru depistarea oricărui simptom cauzat de organismul dăunător specificat, efectuate la momentul adecvat, şi nu a fost depistat niciun astfel de simptom;
23.3. este situat într-o zonă demarcată în care au fost efectuate anual anchete oficiale vizând depistarea prezenţei sau a simptomelor cauzate de organismul dăunător specificat într-o zonă cu lăţimea de cel puţin 1 km în jurul locului, la momente adecvate şi nu a fost depistat organismul specificat sau simptome cauzate de acesta şi în care plantele au fost cultivate într-un loc de producţie:
23.3.1. protejat, din punct de vedere fizic, împotriva introducerii organismului dăunător specificat; sau
23.3.2. unde, dacă este cazul, au fost aplicate tratamente profilactice adecvate;
23.3.3. în care prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă se efectuează pentru fiecare lot de plante specificate înainte de punerea acestora în circulaţie.
24. Inspecţiile menţionate la subpct.23.2 includ prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă din rădăcinile şi tulpinile plantelor. Mărimea eşantionului pentru inspecţie trebuie să permită depistarea unui nivel de infestare de cel puţin 1% cu un nivel de încredere de 99%.
25. Prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă menţionată la subpct.23.3.3 se efectuează la nivelul stabilit în tabelul de la pct.37.
26. Anchetele menţionate la subpct.23.3 se bazează pe date statistice generale ale autorităţii competente şi pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepţia anchetei şi planul de eşantionare utilizate trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 95%, un nivel de prezenţă a plantelor infestate de 1%.
27. Portaltoaiele cultivate într-un loc de producţie care îndeplineşte toate cerinţele stabilite la pct.23 pot fi altoite cu altoaie care nu au fost cultivate în condiţiile prevăzute la pct.23, dar care să nu depăşească 1 cm în diametru în zona cea mai dezvoltată.
28. Plantele specificate care nu sunt originare din zonele demarcate, dar care sunt introduse într-un loc de producţie din aceste zone pot fi puse în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă locul de producţie este conform cu cerinţele stabilite la subpct. 23.3 şi numai în cazul în care plantele sunt însoţite de un paşaport fitosanitar prevăzut la pct.23-27.
29. Plantele specificate importate din alte ţări în care organismul dăunător specificat este cunoscut ca fiind prezent, în conformitate cu pct.30-37, pot fi puse în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoţite de paşaportul fitosanitar prevăzut la pct.23-27.
Capitolul VI
INTRODUCEREA PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
A PLANTELOR SPECIFICATE DIN ALTE ŢĂRI
30. Plantele menţionate care provin din altă ţară despre care se ştie că în aceasta organismul dăunător specificat nu este prezent pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova numai în cazul în care plantele-gazdă sunt însoţite de un certificat fitosanitar care atestă la rubrica "Declaraţie suplimentară" că organismul dăunător specificat nu este prezent în ţara exportatoare respectivă.
31. Plantele specificate originare din altă ţară despre care se ştie că în ele organismul dăunător specificat este prezent sunt însoţite de un certificat fitosanitar care conţine la rubrica "Declaraţie suplimentară" una dintre următoarele menţiuni:
31.1. plantele au fost cultivate pe întreaga durată a vieţii lor într-un loc de producţie care este înregistrat şi monitorizat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine şi care este situat într-o zonă indemnă de organisme dăunătoare, stabilită de organizaţia respectivă în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare şi pe baza unor anchete oficiale. Numele zonei indemne de organisme dăunătoare se menţionează la rubrica "loc de origine";
31.2. plantele au fost cultivate, timp de cel puţin doi ani înainte de export sau, în cazul plantelor mai tinere de doi ani, au crescut pe întreaga durată a vieţii lor într-un loc de producţie:
31.2.1. stabilit ca fiind indemn de organismele dăunătoare specificate, în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare;
31.2.2. înregistrat şi supravegheat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine;
31.2.3. care a făcut, anual, obiectul a cel puţin două inspecţii oficiale pentru depistarea oricărui simptom cauzat de organismul dăunător specificat, efectuate la momentul adecvat şi în urma cărora nu a fost depistat niciun simptom cauzat de organismul dăunător; şi
31.2.4. în care plantele au fost cultivate într-un loc de producţie protejat din punct de vedere fizic împotriva introducerii organismului dăunător specificat; sau
31.2.5. în care plantele au fost cultivate într-un loc de producţie în care se aplică tratamente preventive corespunzătoare şi care este înconjurat de o zonă-tampon cu o lăţime de cel puţin 1 km, în care se efectuează anual, la momentul potrivit, anchete oficiale pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat sau a simptomelor cauzate de acesta; şi
31.2.6. în care, imediat înainte de export, loturile de plante au fost supuse unei inspecţii oficiale pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat, în special în rădăcini şi tulpini, inclusiv prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă; sau
31.3. plantele au fost cultivate din portaltoaie care îndeplinesc cerinţele de la subpct.31.2, altoite cu altoaie care îndeplinesc următoarele cerinţe:
31.3.1. în momentul exportului, altoaiele altoite nu au fost mai mari de 1 cm în diametru în zona cea mai dezvoltată; şi
31.3.2. plantele altoite au fost inspectate în conformitate cu subpct.31.2.3.
32. Anchetele menţionate la subpct. 31.1 se bazează pe datele statistice generale ale Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi pe riscurile privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepţia anchetei şi planul de eşantionare utilizate au putut identifica, cu un grad suficient de încredere, un nivel mic de prezenţă a plantelor infestate.
33. Anchetele menţionate la subpct.31.2.5 se bazează pe date statistice generale ale EFSA şi pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepţia anchetei şi planul de eşantionare utilizate au putut identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 95%, un nivel de prezenţă a plantelor infestate de 1%. În cazul în care au fost depistate simptome cauzate de organismul dăunător specificat, se întreprind imediat măsuri de eradicare, pentru a reda zonei-tampon caracterul de zonă indemnă de organismul dăunător.
34. Mărimea eşantionului pentru inspecţie, menţionată la subpct.31.2.6, trebuie să permită depistarea unui nivel de infestare de cel puţin 1% cu un nivel de încredere de 99%.
35. Plantele specificate importate în conformitate cu pct.31 se inspectează la punctul de intrare sau la punctele de control aprobate.
36. Metodele de inspecţie aplicate au ca scop depistarea oricărui simptom cauzat de organismul dăunător specificat, în special în rădăcini şi tulpini şi includ prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă. Mărimea eşantionului pentru inspecţie trebuie să permită depistarea unui nivel de infestare de cel puţin 1% cu un nivel de încredere de 99%, ţinând cont de Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare nr.31.
37. Prelevarea de eşantioane prin metoda distructivă se efectuează la nivelul stabilit în tabelul de mai jos:
| Numărul de plante din lot |
Nivelul prelevării de eşantioane prin metoda distructivă (numărul de plante care trebuie tăiate) |
| 1 - 4 500 | 10% din mărimea lotului |
| > 4 500 | 450 |
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE
38. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă publică pe site-ul său web oficial şi comunică, la cerere, Comisiei Europene şi autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine un raport privind măsurile întreprinse pe parcursul anului precedent, în temeiul prezentului Regulament, şi rezultatele măsurilor prevăzute la pct.3-22.
39. Rezultatele anchetelor efectuate în temeiul pct.18-22 se completează de către autoritatea competentă utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa nr.1.
40. Pentru a proteja teritoriul Republicii Moldova împotriva introducerii şi a răspândirii organismului dăunător specificat, autoritatea competentă va înainta propuneri fundamentate pentru a ajusta prezentul Regulament în funcţie de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice.
|
Anexa nr.1 la Regulamentul de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării şi răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a Anoplophora chinensis (Forster) MODELE pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale Secţiunea 1 1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale |
| 1. Descrierea zonei demarcate | 2. Dimen- siunea iniţială a zonei demarcate (ha) | 3. Dimen- siunea actualizată a zonei demarcate (ha) | 4. Abor darea | 5. Zona | 6. Locuri de anchetă | 7. Zone de risc iden-tificate | 8. Zone de risc inspectate | 9. Material vegetal/ marfă | 10. Lista speciilor de plante-gazdă | 11. Calendar | 12. Detalii privind ancheta (A) Numărul de examinări vizuale (B) Numărul total de eşantioane prelevate (C) Tipul de capcane (sau altă metodă alternativă) (D) Numărul de capcane (sau altă metodă de capturare) (E) Numărul de capcane, dacă diferă de datele raportate la litera (D) (F) Tipul de teste ( de ex. identificarea microscopică, PCR, ELISA etc.) (G) Numărul total de teste (H) Alte măsuri (de ex. drone, elicoptere, campanii de sensibilizare etc.) (I) Numărul altor măsuri |
13. Numărul de eşantioane simptomatice analizate: a) Total b) Pozitive c) Negative d)Nedeter-minate |
14. Numărul de eşantioane asimpto-matice analizate: a) Total b) Pozitive c) Negative d)Nedeter-minate |
15. Numărul de notificare al focarelor notificate, după caz, cu art.103 din Legea nr.422/2023 | 16. Observaţii | |||||||||||||||||
| Nume | Data instalării | Des-criere | Numă-rul | A | B | C | D | E | F | G | H | I | a | b | c | d | a | b | c | d | Numă-rul | Data | ||||||||||
|
2. Instrucţiuni privind completarea modelului Dacă se completează acest model, modelul din secţiunea a 2-a a prezentei anexe nu se completează. 2.1. Pentru coloana 1: Se indică denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită. 2.2. Pentru coloana 2: Se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei. 2.3. Pentru coloana 3: Se indică dimensiunea ZD după anchetă. 2.4. Pentru coloana 4: Se indică abordarea: eradicare sau izolare. Se vor include atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi de modurile de abordare la care sunt supuse aceste zone. 2.5. Pentru coloana 5: Se indică zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, se includ atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT) şi se utilizează rânduri separate. Dacă este cazul, se indică zona din ZT unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZI, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite. 2.6. Pentru coloana 6: Se indică numărul şi descrierea locurilor de anchetă şi se alege una (sau mai multe) dintre următoarele rubrici pentru descriere: 2.6.1. în aer liber (zonă de producţie): 2.6.1.1. teren (arabil, păşune); 2.6.1.2. livadă/plantaţie viticolă; 2.6.1.3. pepinieră; 2.6.1.4. pădure; 2.6.2. în aer liber (altele): 2.6.2.1. grădină privată; 2.6.2.2. spaţii publice; 2.6.2.3. zonă de conservare; 2.6.2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.6.2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare etc.); 2.6.3. medii închise: 2.6.3.1. seră; 2.6.3.2. spaţiu privat, altul decât sera; 2.6.3.3. spaţiu public, altul decât sera; 2.6.3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului). 2.7. Pentru coloana 7: Se indică zonele de risc identificate pe baza biologiei dăunătorului (dăunătorilor), a prezenţei plantelor-gazdă, a condiţiilor ecoclimatice şi a locurilor de risc. 2.8. Pentru coloana 8: Se indică zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele menţionate în coloana 7. 2.9. Pentru coloana 9: Se indică plantele, fructele, seminţele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv. 2.10. Pentru coloana 10: Se indică lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând pentru fiecare specie/gen de plante. 2.11. Pentru coloana 11: Se indică lunile anului în care a fost efectuată ancheta. 2.12. Pentru coloana 12: Se indică detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător, menţionând N/A în cazul în care informaţiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. 2.13. Pentru coloanele 13 şi 14: Se indică rezultatele, dacă este cazul, furnizând informaţiile disponibile în coloanele corespunzătoare. "Nedeterminate" sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi). 2.14. Pentru coloana 15: Se indică notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Numărul de notificare al focarelor nu este necesar să fie inclus în cazul în care autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la art.14 alin.(2), la art.15 alin.(2) sau la art.16 din Legea nr.422/2023. În acest caz, se indică motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie în coloana 16 ("Observaţii"). |
|
Secţiunea a 2-a 1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice |
| 1. Descrierea zonei demarcate | 2. Dimen-siunea iniţială a zonei demarcate (ha) | 3. Dimen-siunea actualizată a zonei demarcate (ha) | 4. Abor-darea | 5. Zona | 6. Locuri de anchetă | 7. Calendar |
A. Definiţia anchetei |
B. Efortul de eşantionare |
C. Rezultatele anchetei |
||||||||||||||||||||||||||||||
| 8. Populaţia - ţintă | 9. Unităţi epidemi-ologice | 10. Metode de depistare | 11. Efica-citatea eşanti-onării | 12. Sensibi-litatea metodei | 13. Factori de risc (activităţi, locuri şi zone) | 14. Numărul de unităţi | 15. Numărul de examinări vizuale | 16. Numărul de eşan-tionare | 17. Numărul de capcane | 18. Numărul de locuri de capcane | 19. Numărul de teste | 20. Numărul altor măsuri | 21. Rezultate | 22. Numărul de notificare al focarelor notificate, după caz, cu art.103 din Legea nr.422/ 2023 | 23. Nivelul de încre-dere atins | 24. Prele-varea detec-tabilă prin | 25. Ob-servaţii | ||||||||||||||||||||||
| Nume | Data insta-lării | Des-criere | Numă-rul | Specii-gazdă | Supra-faţă (ha sau altă unitate de măsură) | Unităţi de in-specţie | Des-criere | Uni-tăţi | Exa-minări vizuale | Cap-cane | Tes-tare | Alte metode | Factor de risc | Niveluri de risc | Numă-rul de locuri | Riscuri relative | Pro-porţia popu-laţiei-gazdă | Pozi-tive | Nega-tive | Nede-termi-nate | Numă-rul | Data | |||||||||||||||||
|
2. Instrucţiuni privind completarea modelului Dacă se completează acest model, modelul din secţiunea 1 a prezentei anexe nu se completează. 2.1. Se explică ipotezele de bază pentru concepţia anchetei pentru fiecare organism dăunător, rezumând şi justificând: 2.1.1. populaţia-ţintă, unitatea epidemiologică şi unităţile de inspecţie; 2.1.2. metoda de depistare şi sensibilitatea metodei; 2.1.3. factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc, a riscurilor relative corespunzătoare şi a proporţiei populaţiei de plante-gazdă. 2.2. Pentru coloana 1: Se indică denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită. 2.3. Pentru coloana 2: Se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei. 2.4. Pentru coloana 3: Se indică dimensiunea ZD după anchetă. 2.5. Pentru coloana 4: Se indică abordarea: eradicare sau izolare. Se vor include atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi de modurile de abordare la care sunt supuse aceste zone. 2.6. Pentru coloana 5: Se indică zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, se includ atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT) şi se utilizează rânduri separate. Dacă este cazul, se indică zona din ZT în care a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZI, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite. 2.7. Pentru coloana 6: Se indică numărul şi descrierea locurilor de anchetă şi se alege una (sau mai multe) dintre următoarele rubrici pentru descriere: 2.7.1. în aer liber (zonă de producţie): 2.7.1.1. teren (arabil, păşune); 2.7.1.2. livadă/plantaţie viticolă; 2.7.1.3. pepinieră; 2.7.1.4. pădure; 2.7.2. în aer liber (altele): 2.7.2.1. grădină privată; 2.7.2.2. spaţii publice; 2.7.2.3. zonă de conservare; 2.7.2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.7.2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare etc.); 2.7.3. medii închise: 2.7.3.1. seră; 2.7.3.2. spaţiu privat, altul decât sera; 2.7.3.3. spaţiu public, altul decât sera; 2.7.3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului). 2.8. Pentru coloana 7: Se indică lunile anului în care au fost efectuate anchetele. 2.9. Pentru coloana 8: Se indică populaţia-ţintă selectată, furnizând în consecinţă lista cu speciile-gazdă şi zona acoperită. Populaţia-ţintă este definită ca ansamblul unităţilor de inspecţie. Dimensiunea sa este definită, de regulă, pentru suprafeţele agricole ca hectare, dar ar putea fi şi loturi, câmpuri, sere etc. Se va justifica alegerea făcută în ipotezele de bază, indicând unităţile de inspecţie care au făcut obiectul anchetei. 2.10. Pentru coloana 9: Se indică unităţile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea şi unitatea de măsură. Unităţile epidemiologice sunt o subdiviziune a populaţiei-ţintă, care sunt omogene din punct de vedere epidemiologic, reprezentând cel puţin o plantă-gazdă. În unele cazuri, întreaga populaţie-gazdă dintr-o regiune/zonă/ţară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Ele pot fi unitate administrativ-teritorială, zonă urbană, păduri, rezervaţii, gospodării ţărăneşti sau terenuri. Alegerea unităţilor epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază. 2.11. Pentru coloana 10: Se indică metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activităţi pentru fiecare caz, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Dacă informaţiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, indicaţi prin N/A. 2.12. Pentru coloana 11: Se indică o estimare a eficacităţii eşantionării. Eficacitatea eşantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părţi infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unui eşantion de sol care conţine organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei. 2.13. Pentru coloana 12: Sensibilitatea metodei este definită drept probabilitatea ca o plantă-gazdă real pozitivă să fie testată cu rezultat pozitiv. Ea este multiplicarea eficacităţii eşantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părţi infectate dintr-o plată infectată) cu sensibilitatea diagnostică (caracterizată prin inspecţie vizuală şi/sau testul de laborator utilizat în procesul de identificare). 2.14. Pentru coloana 13: Se specifică factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, se va indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător şi proporţia populaţiei-gazdă. 2.15. Pentru coloana B: Se indică detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. Se va menţiona N/A în cazul în care informaţiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. Informaţiile care se vor indica în aceste coloane se referă la informaţiile incluse în coloana 10 "Metode de depistare". 2.16. Pentru coloana 18: Se indică numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeaşi capcană este utilizată în locuri diferite). 2.17. Pentru coloana 21: Se indică numărul de eşantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. "Nedeterminate" sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi). 2.18. Pentru coloana 22: Se indică notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare al focarelor nu este necesar să fie inclus în cazul în autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la art.14 alin.(2), la art.15 alin.(2) sau la art.16 din Legea nr.422/2023. În acest caz, se va indica motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie în coloana 25 ("Observaţii"). 2.19. Pentru coloana 23: Se indică sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în ISPM nr.31. Această valoare a nivelului de încredere realizat cu privire la absenţa dăunătorilor se calculează în baza examinărilor (şi/sau a eşantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei şi prevalenţa detectabilă prin concepţie. 2.20. Pentru coloana 24: Se indică prevalenţa detectabilă prin concepţie pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalenţa efectivă posibilă a organismului dăunător în zonă. Prevalenţa detectabilă prin concepţie este stabilită ca un obiectiv al anchetei şi corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenţei organismului dăunător şi resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de depistare se stabileşte o valoare de 1%."; |
1.3. în anexa nr.6:
1.3.1. la punctul 2, textul "Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie)" se substituie cu textul "Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă)";
1.3.2. pe tot parcursul textului, cuvântul "Agenţie", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "autoritate competentă", la forma gramaticală corespunzătoare;
1.4. în anexa nr.17:
1.4.1. la punctul 4, textul "Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţia)" se substituie cu textul "Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă)";
1.4.2. pe tot parcursul textului, cuvântul "Agenţie", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "autoritate competentă", la forma gramaticală corespunzătoare;
1.5. se completează cu anexele nr.20 - nr.26 cu următorul cuprins:
"Anexa nr.20
la Hotărârea Guvernului nr.558/2011
REGULAMENT
de stabilire a unor măsuri vizând izolarea prezenţei Aleurocanthus
spiniferus (Quaintance) la anumite zone demarcate
Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1927 al Comisiei din 11 octombrie 2022 de stabilire a unor măsuri vizând izolarea prezenţei Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) la anumite zone demarcate, CELEX: 32022R1927, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 265 din 10 octombrie 2022, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/589 din 20 februarie 2024.
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
1. Prezentul Regulament stabileşte măsurile pentru izolarea prezenţei Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) în zonele demarcate, unde eradicarea sa nu este posibilă.
2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:
2.1. organism dăunător specificat – organismul dăunător Aleurocanthus spiniferus (Quaintance);
2.2. plante specificate – următoarele plante destinate plantării: Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf., şi hibrizii lor, Ceratonia siliqua L., Cercis siliquastrum L., Clematis vitalba L., Cotoneaster Medik., Crategus L., Cydonia oblonga L., Diospyros kaki L., Eriobotrya japonica (Thunb.) Lindl., Ficus carica L., Hedera L., Magnolia L., Malus Mill., Melia L., Mespilus germanica L., Myrtus communis L., Parthenocissus Planch., Photinia Lindley., Prunus cerasus L., Prunus laurocerasus L., Psidium guajava L., Punica granatum L., Pyracantha M. Roem., Pyrus L., Rosa L., Vitis L., Wisteria Nutt., altele decât seminţele, polenul şi culturile de ţesuturi;
2.3. zonă demarcată pentru izolare – zonă menţionată în anexa nr.1, de unde organismul dăunător specificat nu poate fi eradicat;
2.4. fişă de supraveghere fitosanitară – Fişă de supraveghere fitosanitară a Aleurocanthus spiniferus şi a Aleurocanthus woglumi, întocmită de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;
2.5. unitate de inspecţie – plante, părţi de plante, mărfuri, materiale, vectori ai organismului dăunător care au fost analizaţi pentru identificarea şi depistarea organismelor dăunătoare;
2.6. unitate epidemiologică – zonă omogenă în care interacţiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă şi factorii şi condiţiile abiotice şi biotice ar determina aceeaşi situaţie epidemiologică, dacă organismul dăunător ar fi prezent;
2.7. sensibilitatea metodei – probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezenţa organismului dăunător.
Secţiunea a 2-a
Stabilirea zonelor demarcate şi a măsurilor pentru
izolarea organismului dăunător specificat
3. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) stabileşte zonele demarcate pentru izolarea prezenţei organismului dăunător specificat, constând într-o zonă infestată şi o zonă-tampon, cu o lăţime de cel puţin 2 km, care înconjoară zona infestată.
4. În zonele infestate, autoritatea competentă asigură faptul că se ia(u) una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
4.1. controlul biologic, cum ar fi parazitoizii, al organismului dăunător specificat;
4.2. tratamentele adecvate împotriva organismului dăunător specificat;
4.3. tăierea şi distrugerea părţilor plantelor specificate infestate cu organismul dăunător specificat, după aplicarea tratamentelor prevăzute la subpct.4.2;
4.4. plasarea capcanelor vizând organismul dăunător specificat şi, în cazul în care organismul dăunător specificat este capturat, aplicarea unor tratamente adecvate.
5. În cazul în care prezenţa organismului dăunător specificat a fost confirmată oficial în zona-tampon, se aplică art.17 şi 18 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor în continuare – Legea nr.422/2023).
6. În zonele demarcate pentru izolare, autorităţile competente sensibilizează publicul cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat şi la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea sa ulterioară în afara zonelor respective.
6.1. Autoritatea competentă informează publicul larg şi operatorii profesionişti cu privire la delimitarea zonei demarcate pentru izolare.
Secţiunea a 3-a
Anchete
7. Autoritatea competentă efectuează anchetele prevăzute la pct.8 şi 9, ţinând cont de informaţiile menţionate în fişa de supraveghere fitosanitară.
8. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale bazate pe riscuri pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat în zonele de pe teritoriul Republicii Moldova despre care se ştie că în interiorul lor organismul dăunător specificat nu este prezent, dar unde s-ar putea stabili.
9. În zonele-tampon din zonele demarcate pentru izolare, autoritatea competentă efectuează anchete anuale, astfel cum se menţionează la art.19 alin.(1) din Legea nr.422/2023, pentru a depista prezenţa organismului dăunător specificat.
10. Anchetele includ:
10.1. examinări vizuale, la momente adecvate, pentru a depista organismul dăunător specificat sau simptomele prezenţei acestuia;
10.2. plasarea capcanelor;
10.3. eşantionarea şi testarea, în cazul în care plantele prezintă simptome sau se suspectează infestarea lor cu organismul dăunător specificat.
11. Anchetele trebuie să fie mai amănunţite decât anchetele menţionate la pct.8, cu un număr mai mare de examinări vizuale şi de capcane, după caz, de eşantionări şi de testări.
Secţiunea a 4-a
Raportare
12. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă publică pe site-ul său web oficial şi comunică, la solicitare, autorităţilor naţionale din domeniu ale statelor vecine rezultatele anchetelor efectuate în anul calendaristic precedent, în conformitate cu:
12.1. pct.8, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexele la Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr.140/2024 cu privire la anchetele pentru organismele dăunătoare de carantină şi organismele dăunătoare prioritare;
12.2. pct.9 şi 10, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa nr.2.
13. Autoritatea competentă publică anexa nr.1 pe site-ul său web oficial, cu scopul de a informa importatorii şi publicul larg despre zonele infestate, pentru a preveni introducerea şi răspândirea produselor de origine vegetală potenţial purtătoare a organismului specificat.
|
Anexa nr.1 la Regulamentul de stabilire a unor măsuri vizând izolarea prezenţei Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) la anumite zone demarcate 1. Republica Elenă |
||||
|
Numărul zonei |
Zona din ZD | Regiunea | Municipalităţile sau alte delimitări administrative/geografice | |
| 1. | Zonă infestată | Unitatea regională Thesprotia | Igoumenitsas, Souliou, Filiaton | |
| Zonă-tampon | Unitatea regională Ioannina | Zitsas, Dodonis, Pogoniou | ||
| 2. | Zonă infestată | Unitatea regională Preveza | Zirou, Pargas, Prevezas | |
| Zonă-tampon | Unitatea regională Ioannina | Dodonis | ||
| 3. | Zonă infestată | Unitatea regională Arta | Artaion, Nikolaou Skoufa | |
| Zonă-tampon | Unitatea regională Arta | Georgiou Karaiskaki, Kentrikon Tzoumerkon | ||
| 4. | Zonă infestată | Unitatea regională Aitoloakarnania | Navpaktias, Thermou, Xiromerou, Aktiou – Vonitsas, Amfilohias, Mesologgiou, Agriniou | |
| Zonă-tampon | Unitatea regională Fokida | Doridos | ||
| Unitatea regională Evritania | Karpenisiou, Agrafon | |||
| 5. | Zonă infestată | Insulele Ionice | Corfu (Nu există o zonă-tampon, deoarece întreaga insulă este o zonă infestată) |
|
|
2. Republica Franceză |
||||
| Numărul zonei demarcate (ZD) |
Zona din ZD | Regiunea | Municipalităţile sau alte delimitări administrative/geografice | |
|
1. |
Zonă infestată | Occitania | Aigues-Vives, Aimargues, Aubais, Aubord, Beauvoisin, Bernis, Boissières, Bouillargues, Caissargues, Calvisson, Caveirac, Codognan, Congénies, Gallargues-le-Montueux, Générac, Junas, La Calmette, Langlade, Lansargues, Le Cailar, Lunel, Lunel-Viel, Marsillargues, Milhaud, Mus, Nages-et-Solorgues, Nîmes, Rodilhan, Saint-Dionisy, Saint-Gilles, Saint-Hilaire-de-Beauvoir, Saint-Just, Saint-Laurent-d′Aigouze, Saint-Nazaire-de-Pézan, Saint-Sériès, Saturargues, Sommières, Uchaud, Valergues, Vauvert, Vergèze, Vestric-et-Candiac, Villetelle | |
| Zonă-tampon | Occitania | Aigues-Mortes, Aspères, Aujargues, Baillargues, Bellegarde, Boisseron, Cabrières, Campagne, Candillargues, Castries, Clarensac, Dions, Entre-Vignes, Fontanès, Fourques, Gajan, Galargues, Garons, La Grande-Motte, La Rouvière, Le Grau-du-Roi, Manduel, Marguerittes, Mauguio, Montignargues, Montpezat, Moussac, Mudaison, Parignargues, Poulx, Saint-Brès, Saint-Chaptes, Saint-Côme-et-Maruéjols, Sainte-Anastasie, Saint-Geniès-de-Malgoirès, Saint-Geniès-des-Mourgues, Salinelles, Sanilhac-Sagriès, Saussines, Sauzet, Souvignargues, Villevieille | ||
| Provence Alpes Côte d′Azur | Arles, Saintes-Maries-de-la-Mer | |||
|
3. Republica Croaţia |
||||
| Numărul zonei demarcate (ZD) |
Zona din ZD | Regiunea | Municipalităţile sau alte delimitări administrative/geografice | |
| Municipalitatea | Municipalităţile cadastrale | |||
|
1. |
Zonă infestată | Districtul Dubrovnik Neretva | Konavle | Vitaljina, Gruda, Đurinići, Palje Brdo, Ljuta, Lovorno, Zastolje |
| Dubrovačko Primorje | Slano | |||
| Grad Dubrovnik | Zaton | |||
| Opuzen | Opuzen I., Opuzen II. | |||
| Ploče | Komin | |||
| Zonă-tampon | Districtul Dubrovnik Neretva | Konavle | Pločice, Poljice, Vodovađa, Dubravka, Dunave, Popovići, Komaji, Pridvorje, Radovčići, Kuna Konavoska | |
| Grad Dubrovnik | Grad Dubrovnik, Obuljeno, Sustjepan, Petrovo Selo, Osojnik, Oraac, Gromača, Ljubač | |||
| Dubrovačko Primorje | Majkovi Donji, Majkovi Gornji, Banići, Trnova, Mravinjica | |||
| Ploče | Baćina, Plina, Ploče, Rogotin | |||
| Kula Norinska | Desne, Metković, Krvavac II. | |||
| Zaablje | Vidonje | |||
| Opuzen | Opuzen | |||
| Slivno | Slivno, Komarna-Duboka, Klek, Piinovac-Lovorje, Vlaka-Tutevac, Mihalj-Otok-Lučina, Blace-Trn | |||
|
2. |
Zonă infestată | Districtul Split Dalmatia | Jelsa | Jelsa, Vrisnik, Pitve, Svirče, Vrboska |
| Milna | Milna | |||
| Sutivan | Sutivan | |||
| Bobovića | Bobovića | |||
| Supetar | Mirca, Supetar | |||
| Sućuraj | Bogomolje | |||
| Starigrad | Stari Grad | |||
| Postira | Dol | |||
| Hvar | Hvar | |||
| Podgora | Podgora | |||
| Tučepi | Tučepi | |||
| Baka Voda | Baka Voda | |||
| Brela | Brela | |||
| Makarska | Makarska | |||
| Zonă-tampon | Districtul Split Dalmatia | Marina | Marina, Blizna, Mitlo Vinovac, Račice, Sevid | |
| olta | Gornje Selo | |||
| Nereića | Dračevica, Donji Humac, Nereića | |||
| Supetar | Splitska, krip | |||
| Hvar | Brusje, Grablje | |||
| Vrbanj | Vrbanj | |||
| Jelsa | Zastraiće, Gdinj | |||
| Sućuraj | Sućuraj | |||
| Omi | Rogoznica, Slime | |||
| estanovac | eevica, Grabovac | |||
| Zagvozd | Zagvozd, upa | |||
| Makarska | Veliko Brdo, Kotiina | |||
| Vrgorac | Raćane, Kozica | |||
| Podgora | Igrane, Dranice | |||
| 3. | Zonă infestată | Districtul ibenik Knin | Rogoznica | Rogoznica |
| Zonă-tampon | Districtul ibenik Knin | Primoten | Primoten | |
| Marina | Račice, Sevid | |||
| 4. | Zonă infestată | Districtul Primorje Gorski Kotar | Punat | Punat |
| Zonă-tampon | Districtul Primorje Gorski Kotar | Punat | Stara Baka | |
| Baka | Batomalj, Draga Baćanska | |||
| Vrbnik | Vrbnik | |||
| Krk | Kornić, Krk | |||
|
4. Republica Italiană |
||||
| Numărul zonei demarcate (ZD) |
Zona din ZD | Regiunea | Municipalităţile sau alte delimitări administrative/geografice | |
| 1. Provincia Ascoli Piceno | Zonă infestată | Marche | Întregul teritoriu al municipalităţilor San Benedetto del Tronto şi Grottammare şi partea din teritoriul municipalităţii Cupra Marittima situată la sud de canal în districtul Boccabianca |
|
| Zonă-tampon | Marche | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial următoarele municipalităţi: Massignano, Cupra Marittima, Ripatransone, Acquaviva Picena, Monteprandone |
||
| Abruzzo | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial următoarele municipalităţi: Colonnella, Martinsicuro |
|||
| 2. Roma | Zonă infestată | Lazio | Partea municipalităţii Roma situată între fluviu şi următoarele străzi: fluviul Tibru de la podul “Tor di Quinto” până la podul “Industria”, Via del porto fluviale, Via Pellegrino Matteucci, Piazzale 12 ottobre 1492, Via Martin Alonzo Pinzon până la intersecţia cu Viale C. Colombo. Viale C. Colombo până la “Mura Latine”. “Mura Latine” de la Viale C. Colombo până la Piazzale Metronio. Via dell′Amba Aradam până la Piazza S. Giovanni in Laterano. Porta s. Giovanni, Viale Castrense până la Tangenziale est. Tangenziale est până la podul “Tor di Quinto” |
|
| Zonă-tampon | Lazio | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalitatea Roma | ||
| 3. Campania | Zonă infestată | Campania | Întregul teritoriu al municipalităţilor Afragola, Agropoli, Aversa, Caivano, Capua, Cardito, Casagiove, Casalvelino, Casoria, Castellabate, Cava dei Tirreni, Crispano, Ercolano, Falciano del Massico, Forchia, Forio, Francolise, Frattamaggiore, Frattaminore, Giugliano in Campania, Maddaloni, Marcianise, Massa Lubrense, Napoli, Nocera Inferiore, Nocera Superiore, Nola, Ottaviano, Palma Campania, Piana di Monte Verna, Pontecagnano Faiano, Portici, Quarto, Salerno, San Gennaro Vesuviano, San Giuseppe Vesuviano, San Paolo Belsito, San Salvatore Telesino şi Saviano | |
| Zonă-tampon | Campania | Întregul teritoriu al provinciilor Benevento, Caserta, Napoli şi Salerno | ||
| 4. Catania | Zonă infestată | Sicilia | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 37.521240-15.088460 2. 37.522100-15.090771 3. 37.517678-15.096801 4. 37.507221-15.099466 5. 37.506832-15.095574 6. 37.516288-15.094452 |
|
| Zonă-tampon | Sicilia | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalitatea Catania | ||
| 5. Caltagirone | Zonă infestată | Sicilia | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 37.243173-14.512611 2. 37.249869-14.557329 3. 37.248161-14.570633 4. 37.238800-14.580933 5. 37.227661-14.584537 6. 37.218708-14.582048 7. 37.211873-14.572435 8. 37.205105-14.551836 9. 37.203191-14.538446 10. 37.204353-14.510294 11. 37.221237-14.505402 |
|
| Zonă-tampon | Sicilia | 2 km în jurul zonei infestate. incluzând parţial municipalităţile Caltagirone şi Grammichele | ||
| 6. Siracusa | Zonă infestată | Sicilia | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 37.102476-15.265730 2. 37.104663-15.272803 3. 37.080599-15.284784 4. 37.077892-15.277856 |
|
| Zonă-tampon | Sicilia | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalitatea Siracusa | ||
| 7. Grammichele | Zonă infestată | Sicilia | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 37.216554-14.634357 2. 37.234736-14.619090 3. 37.253151-14.603750 4. 37.253972-14.607088 5. 37.235931-14.622545 6. 37.218425-14.637512 7. 37.214977-14.640685 8. 37.214502-14.640317 |
|
| Zonă-tampon | Sicilia | 2 km în jurul zonei infestate a municipalităţii Grammichele, incluzând parţial municipalităţile Grammichele, Mineo, Caltagirone şi Licodia Eubea | ||
| 8. Palermo | Zonă infestată | Sicilia | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 38.112869-13.37255 2. 38.130459-13.346353 3. 38.19388-13.33289 4. 38.161164-13.333556 5. 38.1429-13.33913 6. 38.1302973-13.3255336 |
|
| Zonă-tampon | Sicilia | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalitatea Palermo | ||
| 9. Modena-Bologna-Ferrara | Zonă infestată | Emilia-Romagna | Întregul teritoriu al municipalităţilor Calderara di Reno, Sala Bolognese, San Giovanni in Persiceto, Sant′Agata Bolognese, Bastiglia, Bomporto, Cavezzo, Camposanto, Medolla, Nonantola, Ravarino, San Possidonio, San Prospero şi Soliera. Şi zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 44.929496-10.975637 2. 44.846813-11.221837 3. 44.723551-11.31684 4. 44.52734-11.365221 5. 44.526581-11.363326 6. 44.552626-10.799975 7. 44.721871-10.887959 8. 44.832179-10.833468 9. 44.84684-10.893975 |
|
| Zonă-tampon | Emilia-Romagna | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial următoarele municipalităţi: Anzola dell′Emilia, Argelato, Bentivoglio, Bologna, Calderara di Reno, Castel Maggiore, Castello d′Argile, Crevalcore, Granarolo dell′Emilia, Pieve di Cento, San Giorgio di Piano, San Pietro in Casale, Valsamoggia, Zola Predosa, Campogalliano, Carpi, Castelfranco Emilia, Castelnuovo Rangone, Castelvetro di Modena, Concordia sulla Secchia, Finale Emilia, Fiorano Modenese, Formigine, Maranello, Mirandola, Modena, Novi di Modena, San Cesario sul Panaro, San Felice sul Panaro, Sassuolo, Savignano sul Panaro, Spilamberto, Cento, Correggio, Rio Saliceto |
||
| 10. Ravenna-Bologna | Zonă infestată | Emilia-Romagna | Întregul teritoriu al municipalităţilor Castel Bolognese şi Solarolo. Şi zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 44.420323-11.906566 2. 44.409126-11.966914 3. 44.238386-11.898766 4. 44.275553-11.722906 5. 44.346453-11.672112 |
|
| Zonă-tampon | Emilia-Romagna | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial următoarele municipalităţi: Dozza, Imola, Mordano, Bagnacavallo, Bagnara di Romagna, Brisighella, Cotignola, Faenza, Lugo, Riolo Terme, Sant′Agata sul Santerno, Forlì |
||
| 11. Forlì-Cesena | Zonă infestată | Emilia-Romagna | 3 m în jurul punctului GPS: 44.086027-12.391683 |
|
| Zonă-tampon | Emilia-Romagna | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial următoarele municipalităţi: Gatteo, Longiano, San Mauro Pascoli, Savignano sul Rubicone, Santarcangelo di Romagna |
||
| 12. Carpenedolo | Zonă infestată | Lombardia | Întregul teritoriu al municipalităţii Carpenedolo. | |
| Zonă-tampon | Lombardia | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial următoarele municipalităţi: Calvisano, Montichiari, Acquafredda | ||
| 13. Castel Goffredo | Zonă infestată | Lombardia | Întregul teritoriu al municipalităţii Castel Goffredo | |
| Zonă-tampon | Lombardia | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial următoarele municipalităţi: Casaloldo, Castiglione delle Stiviere, Ceresara, Guidizzolo, Medole, Casalmoro, Asola | ||
| 14. Quistello | Zonă infestată | Lombardia | Întregul teritoriu al municipalităţilor Schivenoglia, San Giacomo delle Segnate, Quistello, Borgocarbonara, Sermide şi Felonica | |
| Zonă-tampon | Lombardia | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial următoarele municipalităţi: San Benedetto Po, San Giovanni del Dosso, Quingentole, Sustinente, Moglia, Borgo Mantovano, Magnacavallo, Ostiglia, Poggio Rusco |
||
| 15. Bergamo | Zonă infestată | Lombardia | Întregul teritoriu al municipalităţilor Bergamo, Azzano San Paolo, Orio al Serio şi Zanica | |
| Zonă-tampon | Lombardia | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial următoarele municipalităţi: Gorle, Grassobbio, Torre Boldone, Ponteranica, Sorisole, Seriate, Lallio, Mozzo, Curno, Valbrembo, Treviolo, Stezzano, Paladina, Stezzano, Cavernago, Comun Nuovo, Urgnano |
||
| 16. San Colombano al Lambro | Zonă infestată | Lombardia | Întregul teritoriu al municipalităţii San Colombano al Lambro | |
| Zonă-tampon | Lombardia | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial următoarele municipalităţi: Borghetto Lodigiano, Livraga, Graffignana, Orio Litta, Chignolo Po, Miradolo Terme | ||
| 17. Pantigliate | Zonă infestată | Lombardia | Întregul teritoriu al municipalităţii Pantigliate | |
| Zonă-tampon | Lombardia | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial următoarele municipalităţi: Mediglia, Peschiera Borromeo, Tribiano, Settala, Rodano |
||
| 18. Arenzano | Zonă infestată | Liguria | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 44.40293-8.68226 2. 44.40289-8.68246 3. 44.40264-8.68298 4. 44.40230-8.68323 5. 44.40177-8.68320 6. 44.40120-8.68195 7. 44.40150-8.68112 8. 44.40170-8.68095 9. 44.40207-8.68083 10. 44.40263-8.68111 11. 44.40283-8.68144 12. 44.40292-8.68173 |
|
| Zonă-tampon | Liguria | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalităţile Arenzano şi Cogoleto. | ||
| 19. Luni | Zonă infestată | Liguria | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 44.04489-10.01825 2. 44.04874-9.99088 3. 44.05042-9.98254 4. 44.06554-9.94971 5. 44.09492-9.98022 6. 44.09653-9.98741 7. 44.09271-9.99336 8. 44.09842-9.99724 9. 44.10210-10.01744 10. 44.08648-10.04830 11. 44.07064-10.04520 12. 44.06384-10.03560 13. 44.06543-10.03278 14. 44.06541-10.03271 15. 44.04512-10.01885 16. 44.04489-10.01825 |
|
| Zonă-tampon | Liguria | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalităţile Ameglia, Castelnuovo Magra, Luni şi Sarzana | ||
| Toscana | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalităţile Carrara şi Fosdinovo | |||
| 20. Levanto | Zonă infestată | Liguria | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 44.16317-9.61255 2. 44.16472-9.60835 3. 44.16509-9.60890 4. 44.17155-9.60379 5. 44.17203-9.60344 6. 44.17254-9.60318 7. 44.17499-9.60483 8. 44.18532-9.61921 9. 44.18580-9.62300 10. 44.18539-9.62487 11. 44.18215-9.62829 12. 44.17733-9.62951 13. 44.17474-9.62910 14. 44.16476-9.61776 |
|
| Zonă-tampon | Liguria | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalităţile Levanto, Bonassola şi Monterosso al mare | ||
| 21. Martinsicuro | Zonă infestată | Abruzzo | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 42.858704-13.913100 2. 42.862822-13.912124 3. 42.862110-13.921773 4. 42.856641-13.919514 |
|
| Zonă-tampon | Abruzzo | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalitatea Martinsicuro | ||
| 22. Cepagatti | Zonă infestată | Abruzzo | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 42.355673-14.091078 2. 42.349791-14.109979 3. 42.353273-14.110876 4. 42.356629-14.095396 |
|
| Zonă-tampon | Abruzzo | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalitatea Cepagatti | ||
| 23. Tortoreto | Zonă infestată | Abruzzo | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 42.803842-13.931318 2. 42.804049-13.932095 3. 42.803125-13.933639 4. 42.803201-13.931675 |
|
| Zonă-tampon | Abruzzo | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalitatea Tortoreto | ||
| 24. Chieti | Zonă infestată | Abruzzo | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 42.372019-14.144434 2. 42.361834-14.151157 3. 42.364707-14.149818 4. 42.368125-14.144168 |
|
| Zonă-tampon | Abruzzo | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalitatea Chieti | ||
| 25. Matera | Zonă infestată | Basilicata | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 40.47983 – 16.72037 2. 40.45737 – 16.80211 3. 40.41755 – 16.80898 4. 40.35793 – 16.50057 5. 40.24691 – 16.44425 6. 40.21494 – 16.50676 7. 40.22909 – 16.71350 |
|
| Zonă-tampon | Basilicata | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalităţile Tursi, Stigliano, Montalbano jonico, Pisticci, Montescaglioso, Bernalda, Scanzano Jonico, Policoro şi Rotondella | ||
| Puglia | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalitatea Ginosa | |||
| 26. Prato | Zonă infestată | Toscana | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 43.83478-11.10543 2. 43.83656-11.10707 3. 43.87397-11.05430 4. 43.87743-11.05234 5. 43.85999-11.09531 6. 43.89961-11.10355 7. 43.84688-11.16073 8. 43.84702-11.16086 9. 43.89886-11.10838 10. 43.89866-11.10852 11. 43.90068-11.10610 12. 43.86277-11.14952 13. 43.89526-11.08430 14. 43.87593-11.11669 15. 43.84835-11.15876 16. 43.88597-11.07063 |
|
| Zonă-tampon | Toscana | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalităţile Prato, Calenzano şi Campi Bisenzio | ||
| 27. Castagneto Carducci | Zonă infestată | Toscana | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 43.21786-10.58246 2. 43.21829-10.58617 3. 43.21834-10.58634 4. 43.21864-10.58704 5. 43.21886-10.58721 6. 43.21818-10.58644 7. 43.21903-10.58733 8. 43.21920-10.58741 9. 43.21935-10.58803 10. 43.21910-10.58851 11. 43.21882-10.58900 12. 43.21833-10.58881 13. 43.21830-10.58873 14. 43.21812-10.58750 15. 43.21852-10.58925 |
|
| Zonă-tampon | Toscana | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalitatea Castagneto Carducci | ||
| 28. Firenze | Zonă infestată | Toscana | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 43.77020-11.28574 2. 43.77207-11.28637 3. 43.77007-11.28565 4. 43.77669-11.27687 5. 43.77191-11.27834 6. 43.79087-11.24199 7. 43.78861-11.24672 |
|
| Zonă-tampon | Toscana | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalitatea Firenze | ||
| 29. Monte Argentario | Zonă infestată | Toscana | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 42.44576-11.11078 2. 42.44471-11.11004 3. 42.39001-11.20371 4. 42.39354-11.20429 5. 42.39398-11.20282 6. 42.39872-11.20108 7. 42.42703-11.19376 8. 42.42958-11.13949 9. 42.43253-11.15700 10. 42.43220-11.12202 11. 42.43835-11.11335 12. 42.43711-11.11552 13. 42.43047-11.18249 14. 42.42642-11.19645 15. 42.38990-11.20833 16. 42.42587-11.19370 17. 42.42582-11.19377 |
|
| Zonă-tampon | Toscana | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalităţile Monte Argentario şi Orbetello | ||
| 30. Carrara | Zonă infestată | Toscana | Zona delimitată de următoarele coordonate GPS: 1. 44.06449-10.04565 2. 44.06441-10.04569 3. 44.06190-10.06685 4. 44.06192-10.06682 5. 44.04026-10.03189 |
|
| Zonă-tampon | Toscana | 2 km în jurul zonei infestate, incluzând parţial municipalitatea Carrara | ||
|
Anexa nr.2 la Regulamentul de stabilire a unor măsuri vizând izolarea prezenţei Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) la anumite zone demarcate MODELE pentru raportarea rezultatelor anchetelor efectuate în temeiul pct.9 din Regulament Secţiunea 1 1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale |
| 1. Descrierea zonei demarcate | 2. Dimen-siunea iniţială a zonei demarcate (ha) | 3. Dimen-siunea actualizată a zonei demarcate (ha) | 4. Metoda | 5. Zona | 6. Locuri de anchetă | 7. Zone de risc identi-ficate | 8. Zone de risc inspec-tate | 9. Material vegetal/ marfă | 10. Lista speciilor de plante-gazdă | 11. Ca-lendar | 12. Detalii privind ancheta: (A) Numărul de examinări vizuale (B) Numărul total de eşantioane prelevate (C) Tipul de capcane sau altă metodă alternativă (de exemplu, drage) (D) Numărul de capcane (sau altă metodă de capturare) (E) Numărul de locuri cu capcane, dacă diferă de datele raportate la litera (D) (F)Tipul de teste (de exemplu, identificare microscopică, PCR, ELISA etc.) (G) Numărul total de teste (H)Alte măsuri (de exemplu, câini detectivi, drone, elicoptere, campanii de sensibilizare etc.) (I) Numărul altor măsuri |
13. Numărul de eşantioane simptomatice analizate: 13.1. Total 13.2. Pozitiv 13.3. Negativ 13.4. Nedeterminat |
14. Numărul de eşantioane asimptomatice analizat: 14.1. Total 14.2. Pozitiv 14.3. Negativ 14.4. Nedeterminat |
15. Numărul de notificare al focarelor notificate, după caz, în conformitate cu art.103 din Legea nr.422/2023 |
16. Ob-servaţii | |||||||||||||||||
| Denu-mire | Data stabilirii | Des-criere | Numă-rul | |||||||||||||||||||||||||||||
| A | B | C | D | E | F | G | H | I | 13.1. | 13.2. | 13.3. | 13.4. | 14.1. | 14.2. | 14.3. | 14.4. |
Numă-rul |
Data | ||||||||||||||
|
2. Instrucţiuni privind completarea modelului. Dacă se completează prezentul model, modelul din secţiunea a 2-a prezentei anexe nu se completează. 2.1. Pentru coloana 1: Se indică denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită. 2.2. Pentru coloana 2: Se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei. 2.3. Pentru coloana 3: Se indică dimensiunea ZD după anchetă. 2.4. Pentru coloana 4: Se indică metoda: izolare. Se vor include atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi metodele utilizate în aceste zone. 2.5. Pentru coloana 5: Se indică zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: Zonă infestată (ZI) sau zonă-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica ZT în care a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi IZ, în jurul pepinierelor etc.) în rânduri diferite. 2.6. Pentru coloana 6: Se indică numărul şi descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere: 2.6.1. în aer liber (zonă de producţie): 2.6.1.1. teren (arabil, păşune); 2.6.1.2. plantaj/plantaţie viticolă; 2.6.1.3. pepinieră; 2.6.1.4. pădure. 2.6.2. în aer liber (altele): 2.6.2.1. grădini private; 2.6.2.2. locuri publice; 2.6.2.3. zonă de conservare; 2.6.2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.6.2.5. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi drenare etc.); 2.6.3. medii fizic închise: 2.6.3.1. seră; 2.6.3.2. loc privat, altul decât sera; 2.6.3.3. loc public, altul decât sera; 2.6.3.4. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului). 2.7. Pentru coloana 7: Se indică zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător, a prezenţei plantelor-gazdă, a condiţiilor ecoclimatice şi a locurilor cu risc. 2.8. Pentru coloana 8: Se indică zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele menţionate în coloana 7. 2.9. Pentru coloana 9: Se indică plantele, fructele, seminţele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv. 2.10. Pentru coloana 10: Se indică lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând per specie/gen de plante. 2.11. Pentru coloana 11: Se indică lunile anului în care a fost efectuată ancheta. 2.12. Pentru coloana 12: Se indică detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. A se indica menţiunea N/A în cazul în care informaţiile dintr-o anumită coloană nu se aplică. 2.13. Pentru coloanele 13 şi 14: Se indică rezultatele, dacă este cazul, furnizând informaţiile disponibile în coloanele corespunzătoare. "Nedeterminate" sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi). 2.14. Pentru coloana 15: Se indică notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Nu este necesar să se includă numărul notificării privind focarele în cazul în care autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la art.14 alin.(2), la art.15 alin.(2) sau la art.16 din Legea nr.422/2023. În cazul respectiv, a se indica motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie în coloana 16 "Observaţii". |
|
Secţiunea a 2-a 1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice |
| 1. Descrierea zonei demarcante (ZD) | 2. Denu-mirea iniţială a ZD (ha) | 3. Denu-mirea actuală a ZD (ha) | 4. Metoda | 5. Zona | 6. Locurile de anchetă | 7. Calendar | A. Definiţia anchetei | B. Efortul de eşantionare | C. Rezultatele anchetei | 25. Observaţii | |||||||||||||||||||||||||||||
| 8. Populaţia-ţintă | 9. Unităţi epidemi-ologice | 10. Metode de detectare | 11. Efica-citatea eşan-tionării | 12. Sensibi-litatea metodei | 13. Factori de risc (activităţi, locuri şi zone) | 14. Numărul de unităţi epidemi-ologice inspectate | 15. Numărul de examinări vizuale | 16. Numărul de eşan-tioane | 17. Numărul de cap-cane | 18. Numărul de locuri de capcane | 19. Numărul de teste | 20. Numărul altor măsuri | 21. Rezultate | 22. Numărul de notificare al focarelor notificate, după caz, în conformitate cu art.103 din Legea nr.422/2023 | 23. Nivelul de încredere realizat | 24. Prevalenţa estimată | |||||||||||||||||||||||
| Nume | Data stabilirii | Des-criere | Numă-rul | Specii-gazdă | Supra-faţa (ha) | Unităţi de in-specţie | Des-criere | Uni-tăţi | Exa-minări vizuale | Plasare de cap-cane | Tes-tare | Alte me-tode | Factor de risc | Nive-luri de risc | Număr de locuri | Riscuri relative | Propo-rţia popu-laţiei-gazdă | Pozi-tive | Nega-tive | Nede-termi-nate | Numă-rul | Data | |||||||||||||||||
|
2. Instrucţiuni privind completarea modelului Dacă se completează prezentul model, modelul din secţiunea 1 a prezentei anexe nu se completează. 2.1. Se explică ipotezele de bază pentru concepţia anchetei pentru fiecare organism dăunător. Se va rezuma şi se va justifica: 2.1.1. populaţia-ţintă, unitatea epidemiologică şi unităţile de inspecţie; 2.1.2. metoda de depistare şi sensibilitatea metodei; 2.1.3. factorul (factorii) de risc, indicând nivelurile de risc şi riscurile relative corespunzătoare şi proporţiile populaţiei de plante-gazdă. 2.2. Pentru coloana 1: Se indică denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită. 2.3. Pentru coloana 2: Se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei. 2.4. Pentru coloana 3: Se indică dimensiunea ZD după anchetă. 2.5. Pentru coloana 4: Se indică metoda: izolare. Se vor include atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi metodele utilizate în aceste zone. 2.6. Pentru coloana 5: Se indică zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zonă infestată (ZI) sau zonă-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, se va indica ZT în care a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi IZ, în jurul pepinierelor etc.) în rânduri diferite. 2.7. Pentru coloana 6: Se indică numărul şi descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere: 2.7.1. în aer liber (zonă de producţie): 2.7.1.1. teren (arabil, păşune); 2.7.1.2. plantaj/plantaţie viticolă; 2.7.1.3. pepinieră; 2.7.1.4. pădure; 2.7.2. în aer liber (altele): 2.7.2.1. grădini private; 2.7.2.2. locuri publice; 2.7.2.3. zonă de conservare; 2.7.2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.7.2.5. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi drenare etc.); 2.7.3. medii fizic închise: 2.7.3.1. seră; 2.7.3.2. loc privat, altul decât sera; 2.7.3.3. loc public, altul decât sera; 2.7.3.4. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului). 2.8. Pentru coloana 7: Se indică lunile anului în care au fost efectuate anchetele. 2.9. Pentru coloana 8: Se indică populaţia-ţintă selectată, furnizând în mod corespunzător lista cu speciile/genurile gazdă şi zona acoperită. Populaţia-ţintă este definită ca ansamblul unităţilor de inspecţie. Dimensiunea sa este definită, de regulă, pentru suprafeţele agricole ca hectare, dar ar putea fi loturi, câmpuri, sere etc. Se va justifica alegerea făcută în cadrul ipotezelor de bază. Se vor indica unităţile de inspecţie care au făcut obiectul anchetei. 2.10. Pentru coloana 9: Se indică unităţile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea şi unitatea de măsură. Unităţile epidemiologice sunt o subdiviziune a populaţiei-ţintă, care sunt omogene din punctul de vedere al epidemiologiei, cu cel puţin o plantă-gazdă. În anumite cazuri, întreaga populaţie de plante-gazdă dintr-o regiune/zonă/ţară poate fi definită ca unitate epidemiologică. Ele pot fi unitate administrativ-teritorială, zonă urbană, păduri, rezervaţii, gospodării ţărăneşti sau terenuri. Alegerea se va justifica în ipotezele de bază. 2.11. Pentru coloana 10: Se indică metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activităţi pentru fiecare caz, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Se va indica prin N/A dacă informaţiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile. 2.12. Pentru coloana 11: Se indică o estimare a eficacităţii eşantionării. Eficacitatea eşantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părţi infectate ale unei plante infectate. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv în cazul în care acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unei probe de sol care conţine organismul dăunător, în cazul în care acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. 2.13. Pentru coloana 12: Sensibilitatea unei metode este definită drept probabilitatea ca o plantă-gazdă real pozitivă să aibă rezultat pozitiv la testare. Ea este multiplicarea eficacităţii eşantionării (adică, probabilitatea de a selecta părţi infectate ale unei plante infectate) cu sensibilitatea metodei de diagnostic (caracterizată prin examinări vizuale şi/sau test de laborator utilizate în procesul de identificare). 2.14. Pentru coloana 13: Factorii de risc se specifică în rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, se va indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător şi proporţia populaţiei-gazdă. 2.15. Pentru coloana B: Se indică detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. Se va indica menţiunea N/A în cazul în care informaţiile dintr-o anumită coloană nu se aplică. Informaţiile care trebuie furnizate în aceste coloane sunt legate de informaţiile incluse în coloana 10 "Metode de depistare". 2.16. Pentru coloana 18: Se indică numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeaşi capcană este utilizată în locuri diferite). 2.17. Pentru coloana 21: Se indică numărul de eşantioane constatate a fi pozitive, negative sau nedeterminate. "Nedeterminate" sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi etc.). 2.18. Pentru coloana 22: Se indică notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din zona tampon. Nu este necesar ca numărul de notificare al focarelor să fie inclus în cazul în care autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la art.14 alin.(2), la art.15 alin.(2) sau la art.16 din Legea nr.422/2023. În acest caz, se va indica motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie în coloana 25 ("Observaţii"). 2.19. Pentru coloana 23: Se indică sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (ISPM 31). Această valoare a nivelului de încredere obţinut cu privire la absenţa organismelor dăunătoare se calculează pe baza examinărilor (şi/sau a eşantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei şi prevalenţa stabilită prin concepţie. 2.20. Pentru coloana 24: Se indică prevalenţa stabilită prin concepţie pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalenţa efectivă posibilă a organismului dăunător în teren. Prevalenţa stabilită prin concepţie este stabilită ca un obiectiv al anchetei şi corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenţei organismului dăunător şi resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă care are ca obiectiv depistarea se stabileşte o valoare de 1%. |
Anexa nr.21
la Hotărârea Guvernului nr.558/2011
REGULAMENT
privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulaţiei,
răspândirii, multiplicării şi eliberării Meloidogyne graminicola
(Golden & Birchfield) pe teritoriul Republicii Moldova
Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1372 al Comisiei din 5 august 2022 privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulaţiei, răspândirii, multiplicării şi eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Uniunii, CELEX: 32022R1372, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 206 din 8 august 2022.
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
1. Prezentul Regulament stabileşte normele pentru prevenirea introducerii, circulaţiei, răspândirii, multiplicării şi eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Republicii Moldova.
2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:
2.1. organism dăunător specificat – organismul dăunător Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield);
2.2. plante specificate – plante destinate plantării, altele decât seminţele, cu rădăcini, aparţinând speciei Oryza sativa L., şi care au fost cultivate în sol;
2.3. plante-gazdă – plante destinate plantării, cu rădăcini, aparţinând genurilor şi speciilor enumerate în anexa nr.1, şi care au fost cultivate în sol;
2.4. plante-gazdă spontane – plante-gazdă care apar în locurile de producţie fără să fi fost plantate;
2.5. seminţe specificate – seminţe de plante din specia Oryza sativa L.;
2.6. obiecte specificate – utilaje, unelte, vehicule şi echipamente personale care au fost utilizate pentru activităţi legate de plantarea, tratarea sau recoltarea plantelor-gazdă;
2.7. zonă demarcată – zonă formată dintr-o zonă infestată şi o zonă-tampon şi care este stabilită în momentul depistării organismului dăunător specificat;
2.8. zonă infestată – zonă în care pe terenul sau terenurile cultivate cu plante din specia Oryza sativa L.:
2.8.1. toate plantele-gazdă sunt cert infestate cu organismul dăunător specificat;
2.8.2. toate plantele-gazdă prezintă simptome care indică o posibilă infestare cu organismul dăunător specificat;
2.8.3. toate celelalte plante sunt suspectate a fi infestate sau sunt infestate cu organismul dăunător specificat, inclusiv plantele predispuse să fie infestate din cauza sensibilităţii lor la organismul dăunător respectiv şi a proximităţii lor faţă de plantele specificate infestate sau plantele cultivate din acestea;
2.8.4. terenul, solul sau alte elemente sunt infestate sau susceptibile de a fi infestate cu organismul dăunător specificat;
2.9. zonă-tampon – zonă cu o lăţime de cel puţin 100 m, care înconjoară zona infestată;
2.10. metoda culturilor-capcană – metoda prin care anumite plante specificate sunt plantate temporar pe un teren infestat pentru a prinde organismul dăunător specificat, fiind apoi îndepărtate şi distruse, în scopul protejării altor plante specificate de pe acelaşi teren împotriva organismukui dăunător respectiv.
3. Organismul dăunător specificat nu se introduce, nu circulă, nu se deţine, nu se multiplică sau nu se eliberează pe teritoriul Republicii Moldova.
Secţiunea a 2-a
Stabilirea unor zone demarcate
4. În cazul în care prezenţa organismului dăunător specificat pe teritoriul Republicii Moldova este confirmată, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) stabileşte imediat o zonă demarcată.
5. Dacă prezenţa organismului dăunător specificat este confirmată în zona-tampon, autoritatea competentă revizuieşte imediat şi modifică în consecinţă delimitarea zonei infestate şi a zonei-tampon.
6. Autoritatea competentă actualizează şi publică pe site-ul său web oficial lista zonelor demarcate cu privire la numărul şi poziţia zonelor demarcate stabilite pentru organismul dăunător specificat şi notifică altor ţări, conform art.18 alin.(6) din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor (în continuare – Legea nr.422/2023).
7. În cazul în care, pe baza anchetelor menţionate la pct.12-15, organismul dăunător specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de trei ani consecutivi, zona demarcată respectivă poate fi eliminată. În astfel de cazuri, autoritatea competentă acţionează în conformitate cu art.19 alin.(4) din Legea nr.422/2023.
Secţiunea a 3-a
Măsuri de eradicare
8. În scopul eradicării organismului dăunător specificat, autoritatea competentă aplică în zona (zonele) delimitată (delimitate) următoarele măsuri:
8.1. plantele specificate din zona infestată se îndepărtează şi se distrug de pe terenurile din apropierea terenurilor de recoltare. Plantele specificate se distrug la faţa locului sau într-un loc din apropriere desemnat în acest scop în zona infestată, astfel încât să se asigure faptul că organismul dăunător specificat nu se răspândeşte;
8.2. seminţele specificate nu se însămânţează, iar plantele-gazdă nu se plantează în zona infestată;
8.3. plantele-gazdă spontane se elimină în mod regulat;
8.4. pe terenurile din zona infestată se aplică metoda culturilor-capcană sau alte metode care împiedică organismul dăunător să îşi încheie ciclul de viaţă;
8.5. plantele specificate care sunt utilizate pentru metoda culturilor-capcană se distrug în termen de cinci săptămâni de la plantare;
8.6. obiectele specificate care au fost utilizate într-o zonă infestată se curăţă de sol şi de resturi vegetale înainte de a fi mutate pe terenurile învecinate. În timpul curăţării, se evită dispersarea reziduurilor în afara terenului infestat.
Secţiunea a 4-a
Măsuri de izolare şi sensibilizare
9. În zonele demarcate, similar zonelor demarcate din anexa nr.2, autoritatea competentă va aplica cumulativ următoarele măsuri în scopul izolării organismului dăunător specificat în zonele respective şi al prevenirii răspândirii acestuia în afara zonelor respective:
9.1. seminţele specificate pot fi însămânţate, iar plantele specificate pot fi plantate numai dacă s-a aplicat una dintre următoarele măsuri fitosanitare:
9.1.1. metoda culturilor-capcană, prin care plantele specificate sunt distruse în termen de cinci săptămâni de la plantare;
9.1.2. rotaţia culturilor cu plante care nu sunt gazde sau cu plante-gazde cultivate din genul Brassica L. sau din speciile Allium cepa L., Glycine max (L.) Merr., Hordeum vulgare L., Panicum miliaceum L., Sorghum bicolor (L.) Moench, Triticum aestivum L. şi Zea mays L., utilizate pentru producţia de bulbi, legume sau seminţe destinate utilizatorilor finali, altele decât cele utilizate pentru plantare;
9.2. plantele-gazdă spontane se elimină în mod regulat;
9.3. obiectele specificate care au fost utilizate pe terenul infestat se curăţă de sol şi de resturi vegetale înainte de a fi mutate pe terenurile învecinate. În timpul curăţării, se evită dispersarea reziduurilor în afara terenului infestat.
10. Dacă rezultatele anchetei demonstrează o prezenţă mai mare a organismului dăunător specificat, autoritatea competentă aplică măsurile menţionate la pct.8 în zonele demarcate respective.
11. În ceea ce priveşte zona (zonele) demarcată (demarcate) în care au fost aplicate măsurile de eradicare şi de izolare menţionate la pct.8-10, autoritatea competentă organizează campanii de sensibilizare a publicului cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat şi la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea acestuia în afara zonelor demarcate.
11.1. Autoritatea competentă asigură faptul că publicul larg şi operatorii relevanţi sunt la curent cu delimitarea zonei (zonelor) demarcate, a zonei infestate şi a zonei-tampon.
11.2. Autoritatea competentă publică anexa nr.2 pe site-ul său web oficial, în scopul de a informa importatorii şi publicul larg despre zonele infestate, pentru a preveni introducerea şi răspândirea produselor de origine vegetală, potenţial purtătoare a organismului specificat.
Secţiunea a 5-a
Anchete privind organismul dăunător specificat
12. Autoritatea competentă efectuează anchete oficiale anuale pentru a depista prezenţa organismului dăunător specificat pe plantele-gazdă de pe teritoriul său, acordând prioritate anchetelor privind plantele specificate. Anchetele respective trebuie să se bazeze pe riscuri.
12.1. Autoritatea competentă, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, publică pe site-ul său web oficial şi comunică, la solicitare, autorităţilor naţionale din domeniu ale statelor vecine rezultatele anchetelor efectuate în afara zonelor demarcate, pe baza modelelor menţionate în anexa nr.1 la Regulamentul privind formatul rapoartelor şi instrucţiunile privind modul de completare a acestora pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor şi formatul programelor multianuale de anchetă, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr.140/2024 cu privire la anchetele pentru organismele dăunătoare de carantină şi organismele dăunătoare prioritare.
13. În zonele demarcate, autoritatea competentă monitorizează evoluţia prezenţei organismului dăunător specificat. Autoritatea competentă, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, generalizează rezultatele anchetelor efectuate utilizând modelul prevăzut în anexa nr.3.
14. Anchetele constau în examinări vizuale ale plantelor-gazdă, eşantionarea plantelor-gazdă simptomatice şi, după caz, a plantelor-gazdă asimptomatice aflate în apropierea plantelor-gazdă simptomatice, precum şi a solului. Sistemul radicular al plantelor eşantionate se verifică pentru depistarea prezenţei galelor determinate de organismul dăunător specificat.
15. Eşantioanele de sol se prelevă în apropierea plantelor-gazdă simptomatice. Se prelevă eşantioane de sol la o adâncime de 20-25 cm. Pe terenurile aflate sub supraveghere, eşantioanele de sol se prelevă dintr-un dreptunghi care să acopere întregul teren, iar distanţa de prelevare trebuie să nu depăşească 20 m lungime şi 5 m lăţime. Dimensiunea eşantionului este de 500 ml până la o suprafaţă totală de 1 ha.
Secţiunea a 6-a
Circulaţia plantelor specificate, a solului, a seminţelor specificate şi a obiectelor specificate
16. Se interzice circulaţia plantelor specificate în afara zonelor demarcate.
17. Se interzice circulaţia pe teritoriul zonelor demarcate sau în afara acestora a solului în care au fost cultivate plante specificate în ultimii trei ani.
18. Circulaţia seminţelor specificate pe teritoriul zonelor demarcate sau în afara acestora este permisă numai în cazul în care seminţele sunt lipsite de sol şi de resturi vegetale.
19. Circulaţia obiectelor specificate în afara zonelor demarcate este permisă numai în cazul în care ele sunt curăţate şi constatate ca fiind lipsite de sol.
Secţiunea a 7-a
Introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a plantelor specificate şi a seminţelor specificate
20. Plantele specificate şi seminţele specificate pot fi introduse în Republica Moldova numai dacă autoritatea competentă sau operatorii profesionişti aflaţi sub supravegherea oficială a autorităţii competente îndeplinesc cumulativ următoarele cerinţe:
20.1. plantele specificate care au fost produse într-un loc indemn de organismul dăunător sau într-un teren de producţie indemn de organismul dăunător sunt inspectate oficial la locul sau pe terenul de producţie respectiv, la momentul cel mai potrivit pentru detectarea simptomelor de infecţie în timpul ultimului ciclu complet de vegetaţie, înainte de export, şi sunt declarate indemne de organismul dăunător specificat;
20.2. au fost efectuate inspecţii oficiale la momentul cel mai potrivit pentru depistarea simptomelor de infecţie în timpul ultimului ciclu complet de vegetaţie înainte de export, într-o zonă cu o lăţime de cel puţin 100 m şi care înconjoară locul sau terenul de producţie menţionat la subpct.20.1;
20.3. toate plantele specificate din zona care înconjoară locul indemn de organismul dăunător sau terenul de producţie indemn de organismul dăunător care au prezentat simptome de infecţie în timpul inspecţiilor respective au fost distruse imediat;
20.4. plantele specificate sunt însoţite de un certificat fitosanitar care include, în conformitate cu art.71 alin.(2) din Legea nr.422/2023, la rubrica "Declaraţie suplimentară", una dintre următoarele declaraţii:
20.4.1. "Organizaţia naţională pentru protecţia plantelor de origine a plantelor specificate a recunoscut această ţară ca fiind indemnă de organismul dăunător specificat, în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare.";
20.4.2. "Plantele specificate provin dintr-o zonă indemnă de organismul dăunător, stabilită în ceea ce priveşte organismul dăunător specificat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din altă ţară în care se situează zona în cauză, în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare. Numele zonei indemne de organismul dăunător se include în certificatul fitosanitar la rubrica "Locul de origine".";
20.4.3. "Plantele specificate au fost produse într-un loc indemn de organismul dăunător sau într-un teren de producţie indemn de organismul dăunător, stabilit în ceea ce priveşte organismul dăunător specificat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din ţara în cauză, în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare (Cerinţe pentru stabilirea locurilor indemne de organisme dăunătoare şi a siturilor de producţie indemne de organisme dăunătoare. ISPM nr.10 (1999), Roma, IPPC, FAO 2016)";
20.5. certificatul fitosanitar care însoţeşte seminţele specificate include, la rubrica "Declaraţie suplimentară", informaţia că seminţele sunt lipsite de sol şi de resturi vegetale.
21. Plantele specificate importate în Republica Moldova care, la inspecţia vizuală, prezintă simptome de infestare cu organismul dăunător specificat sunt supuse eşantionării şi testării de către autoritatea competentă pentru a identifica prezenţa organismului dăunător respectiv, conform art.22 alin.(4) din Legea nr.422/2023.
|
Anexa nr.1 la Regulamentul privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulaţiei, răspândirii, multiplicării şi eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Republicii Moldova Lista plantelor-gazdă menţionate la subpct. 2.2 din Regulament Genul sau specia Ageratum conyzoides L. Alisma plantago L. Allium cepa L. Alopecurus L. Amaranthus spinosus L. Amaranthus viridis L. Avena sativa L. Beta vulgaris L. Brassica L. Capsicum annuum L. Centella asiatica (L.) Urb. Colocasia esculenta (L.) Schott Coriandrum sativum L. Cucumis sativus L. Cymbopogon citratus (DC.) Stapf Cynodon dactylon (L.) Pers. Cyperus compressus L. Cyperus difformis L. Cyperus iria L. Cyperus rotundus L. Dactyloctenium aegyptium (L.) Willd. Digitaria filiformis (L.) Köler Digitaria sanguinalis (L.) Scop. Echinochloa colona (L.) Link Echinochloa crus-galli (L.) P. Beauv. Eclipta prostrata (L.) L. Eleusine coracana (L.) Gaertn. Eleusine indica (L.) Gaertn. Fimbristylis dichotoma var. pluristriata (C.B.Clarke) Napper Gamochaeta coarctata (L.) Cabrera Glycine max (L.) Merr. Heteranthera reniformis Ruiz & Pav. Hordeum vulgare L. Hydrilla Rich. Impatiens balsamina L. Imperata cylindrica (L.) Raeusch. Kyllinga brevifolia Rottb. Lactuca sativa L. Ludwigia L. Melilotus albus Medik. Murdannia keisak (Hassk.) Hand.-Mazz. Musa L. Oryza sativa L. Oxalis corniculata L. Panicum L. Pennisetum glaucum (L.) R. Br. Pisum sativum L. Poa annua L. Portulaca oleracea L. Ranunculus L. Saccharum officinarum L. Schoenoplectus articulatus (L.) Palla Schoenoplectiella articulata (L.) Lye Setaria italica (L.) P. Beauv. Solanum lycopersicum L. Solanum melongena L. Solanum nigrum L. Solanum sisymbriifolium Lam. Solanum tuberosum L. Sorghum bicolor (L.) Moench Spergula arvensis L. Spinacia oleracea L. Stellaria media (L.) Vill. Trifolium repens L. Triticum aestivum L. Urena lobata L. Vicia faba L. Zea mays L. |
|
Anexa nr.2 la Regulamentul privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulaţiei, răspândirii, multiplicării şi eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Republicii Moldova Zonele demarcate menţionate la pct.9 şi 10 din Regulament Republica Italiană Lista localităţilor din zonele demarcate din Republica Italiană |
||
| Regiunea | Provincia | Localitatea |
| Lombardia | Pavia | Alagna, Carbonara al Ticino, Cilavegna, Dorno, Gambolò, Garlasco, Gropello Cairoli, Linarolo, Parona, Pieve Albignola, Sannazzaro de′ Burgondi, Scaldasole, Sommo, Tromello, Trovo, Vigevano, Villanova d′Ardenghi, Zerbolò, Zinasco |
| Piemont | Biella | Castelletto Cervo, Gifflenga, Mottalciata |
| Piemont | Vercelli | Buronzo |
|
Anexa nr.3 la Regulamentul privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulaţiei, răspândirii, multiplicării şi eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Republicii Moldova 1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor efectuate în conformitate cu pct.13 în zonele demarcate |
| 1. Descrierea zonei demarcate | 2. Dimen-siunea iniţială a zonei demarcate (ha) | 3. Dimen-siunea actualizată a zonei demarcate (ha) | 4. Abor-darea | 5. Zona | 6. Locuri de anchetă | 7. Zone de risc identificate | 8. Zone de risc inspectate | 9. Material vegetal/marfă | 10. Lista speciilor de plante-gazdă | 11. Calendar | 12. Detalii privind ancheta: (A) Numărul de examinări vizuale (B) Numărul total de eşantioane prelevate (C) Tipul de capcane sau altă metodă alternativă (de exemplu, drage) (D) Numărul de capcane (sau altă metodă de capturare) (E) Numărul de capcane, dacă diferă de datele raportate la litera (D) (F)Tipul de teste (de exemplu, identificare microscopică, PCR, ELISA etc.) (G) Numărul total de teste (H)Alte măsuri (de exemplu, câini detectivi, drone, elicoptere, campanii de sensibilizare etc.) (I) Numărul altor măsuri |
13. Numărul de eşantioane simptomatice analizat: 13.1. Total 13.2. Pozitive 13.3. Negative 13.4. Nedeterminate |
14. Numărul de eşantioane asimptomatice analizat: 14.1. Total 14.2. Pozitive 14.3. Negative 14.4. Nedeterminate |
15. Observaţii | ||||||||||||||||
| Denu-mire | Data stabilirii | Desc-riere | Număr | |||||||||||||||||||||||||||
| A | B | C | D | E | F | G | H | I | 13.1. | 13.2. | 13.3. | 13.4. | 14.1. | 14.2. | 14.3. | 14.4. | ||||||||||||||
|
2. Instrucţiuni privind modul de raportare 2.1. Pentru coloana 1: Se indică denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită. 2.2. Pentru coloana 2: Se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei. 2.3. Pentru coloana 3: Se indică dimensiunea ZD după anchetă. 2.4. Pentru coloana 4: Se indică abordarea: eradicare (E)/izolare (I). Se vor include atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi de modurile de abordare la care sunt supuse aceste zone. 2.5. Pentru coloana 5: Se indică zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, adăugând numărul de rânduri care sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, se va indica ZI în care a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite. 2.6. Pentru coloana 6: Se indică numărul şi descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere: 2.6.1. în aer liber (zonă de producţie): 2.6.1.1. teren (arabil, păşune); 2.6.1.2. plantaj/plantaţie viticolă; 2.6.1.3. pepinieră; 2.6.1.4. pădure; 2.6.2. în aer liber (altele): 2.6.2.1. grădini private; 2.6.2.2. spaţii publice; 2.6.2.3. zonă de conservare; 2.6.2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.6.2.5. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, amplasamente comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi drenare etc.); 2.6.3. medii închise: 2.6.3.1. seră; 2.6.3.2. spaţiu privat, altul decât sera; 2.6.3.3. spaţiu public, altul decât sera; 2.6.3.4. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, amplasamente comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului). 2.7. Pentru coloana 7: Se indică zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător (organismelor dăunătoare), a prezenţei plantelor-gazdă, a condiţiilor ecoclimatice şi a locurilor de risc. 2.8. Pentru coloana 8: Se indică zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele menţionate în coloana 7. 2.9. Pentru coloana 9: Se indică plantele, fructele, seminţele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv. 2.10. Pentru coloana 10: Se indică lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei. Se va utiliza un singur rând pentru fiecare specie/gen de plante dacă cerinţa legală specifică pentru ancheta privind organismele dăunătoare o impune. 2.11. Pentru coloana 11: Se indică lunile anului în care au fost efectuate anchetele. 2.12. Pentru coloana 12: Se indică detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Se va menţiona N/A în cazul în care informaţiile dintr-o anumită coloană nu se aplică. 2.13. Pentru coloanele 13 şi 14: Se indică rezultatele, dacă este cazul, furnizând informaţiile disponibile în coloanele corespunzătoare. "Nedeterminate" sunt acele eşantioane analizate pentru care nu s-a obţinut un rezultat din cauza anumitor factori (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat-neidentificat, vechi etc.). |
Anexa nr.22
la Hotărârea Guvernului nr.558/2011
REGULAMENT
de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova
a Fusarium circinatum Nirenberg & O′Donnell (denumită anterior Gibberella circinata)
Prezentul Regulament transpune Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2032 a Comisiei din 26 noiembrie 2019 de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Uniune a Fusarium circinatum Nirenberg & O′Donnell (denumită anterior Gibberella circinata) şi de abrogare a Deciziei 2007/433/CE, CELEX: 32019D2032, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 313 din 4 decembrie 2019.
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
1. Prezentul Regulament stabileşte măsurile de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova a Fusarium circinatum Nirenberg & O′Donnell.
2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:
2.1. organism specificat – Fusarium circinatum Nirenberg & O′Donnell 1998;
2.2. plante specificate – plante care aparţin genului Pinus L. şi speciilor Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco;
2.3. loc de producţie – orice sediu sau lot de câmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie ori agricolă sau o suprafaţă forestieră desemnată pentru producerea sau recoltarea de seminţe ale plantelor specificate;
2.4. material de ambalaj din lemn – material de ambalaj din lemn sub formă de casete, de cutii, de lăzi, de bidoane şi de alte ambalaje similare, de paleţi, de boxpaleţi şi de alte platforme de încărcare, de suporturi de paleţi, de dunaje, indiferent dacă sunt sau nu în uz efectiv în transportul de obiecte de orice natură, cu excepţia lemnului brut cu o grosime de 6 mm sau mai mică, a lemnului prelucrat obţinut cu ajutorul cleiului, al căldurii şi al presiunii sau cu ajutorul unei combinaţii a acestor metode, precum şi a dunajului de susţinere a transporturilor de lemn, care este fabricat din lemn de acelaşi tip şi de aceeaşi calitate ca şi lemnul transportat şi care îndeplineşte aceleaşi cerinţe fitosanitare ale Republicii Moldova cu cele îndeplinite de lemnul transportat.
Secţiunea a 2-a
Acţiuni ce trebuie desfăşurate în caz de depistare a organismului
specificat sau de suspectare a prezenţei acestuia
3. Orice persoană care suspectează prezenţa organismului specificat sau care are cunoştinţă de aceasta informează imediat autoritatea competentă şi îi furnizează toate informaţiile cu privire la prezenţa sau la prezenţa suspectată a organismului specificat.
4. Autoritatea competentă înregistrează imediat aceste informaţii în mod oficial.
5. În cazul în care autoritatea competentă a fost informată cu privire la prezenţa sau la suspiciunea prezenţei organismului specificat, se vor întreprinde toate măsurile necesare pentru a confirma prezenţa sau suspiciunea prezenţei respective.
6. Autoritatea competentă asigură faptul că orice persoană care are sub control plante, produse vegetale sau lemn din speciile de plante specificate sau lemn de conifere (Pinales) care ar putea fi infectate cu organismul specificat este informată imediat cu privire la prezenţa sau la suspiciunea prezenţei organismului specificat, precum şi la măsurile care trebuie întreprinse.
Secţiunea a 3-a
Anchetele ce vizează prezenţa organismului specificat
7. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale în vederea depistării prezenţei organismului specificat. Nu este nevoie ca aceste anchete să fie efectuate în cazul în care se concluzionează fără echivoc că organismul specificat nu se poate instala sau răspândi pe teritoriul ţării, având în vedere condiţiile sale ecoclimatice sau absenţa speciilor-gazdă.
8. Aceste anchete îndeplinesc următoarele condiţii:
8.1. se efectuează de către organismul oficial responsabil sau sub supravegherea oficială a organismului oficial responsabil;
8.2. constau în examinări vizuale şi, în cazul oricărei suspiciuni de infecţie cu organismul specificat, în prelevări de eşantioane şi în efectuarea de teste;
8.3. se bazează pe principii tehnice şi ştiinţifice şi sunt efectuate pe parcursul anului din punctul de vedere al posibilităţii de a depista organismul specificat prin inspecţie vizuală, prin prelevare de eşantioane şi prin testare.
Secţiunea a 4-a
Stabilirea zonelor demarcate
9. În cazul în care prezenţa organismului specificat este confirmată, autoritatea competentă demarchează de îndată o zonă în conformitate cu pct.10.
10. Zona demarcată cuprinde:
10.1. o zonă infestată în care prezenţa organismului specificat a fost confirmată şi care include toate plantele cunoscute ca fiind infectate sau care prezintă semne ori simptome care indică o posibilă infectare sau care ar fi putut fi ori ar putea să fie contaminate sau infectate cu organismul specificat;
10.2. o zonă-tampon care înconjoară zona infestată, cu o lăţime de cel puţin 1 km în jurul ei.
În cazul în care mai multe zone-tampon se suprapun sau sunt apropiate din punct de vedere geografic, se stabileşte o zonă demarcată mai mare care să includă zonele demarcate şi zonele situate între ele.
Delimitarea exactă a zonei infestate şi a zonei-tampon se bazează pe principii ştiinţifice, pe biologia organismului specificat, pe nivelul de infestare şi pe distribuţia plantelor specificate în zona în cauză.
11. Dacă prezenţa organismului specificat este confirmată în zona-tampon, delimitarea zonei infestate şi a zonei-tampon se revizuieşte imediat şi se modifică în mod corespunzător.
12. În cazul în care, pe baza anchetelor menţionate la pct.7, organismul specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de doi ani consecutivi, demarcarea poate fi anulată. În astfel de cazuri, autoritatea competentă informează, după caz, alte ţări cu privire la anularea demarcării.
13. Autoritatea competentă adaptează zona demarcată în mod corespunzător în cazul în care acest lucru este justificat de evoluţia riscului fitosanitar respectiv, astfel cum este descris la pct.10-12. Autoritatea competentă comunică adaptarea respectivă şi altor state, la solicitare, conform acordurilor bilaterale.
14. Prin derogare de la pct.9, autoritatea competentă poate decide să nu stabilească o zonă demarcată în cazul în care există dovezi că prezenţa organismului specificat este izolată şi că acesta nu s-a instalat în zonă, precum şi că răspândirea organismului specificat nu este posibilă având în vedere condiţiile în care au fost cultivate sau depozitate plantele specificate, precum şi lemnul, scoarţa izolată sau materialele de ambalaj din lemn din speciile de plante specificate sau de conifere.
15. În cazul menţionat la pct.14, autoritatea competentă:
15.1. întreprinde măsuri imediate pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului specificat şi a exclude posibilitatea răspândirii acestuia, precum şi distrugerea oricărui material infectat;
15.2. efectuează anchete periodice şi adecvate timp de cel puţin doi ani pentru a stabili dacă au fost infectate şi alte plante decât cele pe care organismul specificat a fost depistat prima oară. Aceste anchete se efectuează într-o zonă cu o lăţime de cel puţin 1 km în jurul zonei infestate;
15.3. întreprinde orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismului specificat, ţinând cont de Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) nr.9 (Ghid pentru programele de eradicare a dăunătorilor. ISPM Nr.9 (1998), Roma, IPPC, FAO 1998) şi aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr.14 (Utilizarea măsurilor integrate într-o abordare sistemică pentru managementul riscului dăunătorilor. ISPM Nr.14 (2002), Roma, IPPC, FAO 2017);
15.4. notifică, după caz, celorlalte ţări justificarea deciziei de a nu stabili o zonă demarcată, precum şi rezultatele anchetelor menţionate la subpct.15.2 de îndată ce sunt disponibile.
Secţiunea a 5-a
Măsurile de eradicare în zona demarcată
16. Autoritatea competentă aplică următoarele măsuri în zona demarcată:
16.1. eliminarea imediată a plantelor cunoscute ca fiind infectate cu organismul specificat şi a plantelor care prezintă simptome care indică o infecţie posibilă cu acesta sau despre care se suspectează că sunt infectate cu organismul respectiv;
16.2. eliminarea plantelor specificate pe o rază de 100 m în jurul plantelor infestate;
16.3. orice altă măsură care poate contribui la eradicarea completă a organismului specificat, ţinând cont de ISPM nr.9 şi aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr.14;
În sensul subpct. 16.1 şi 16.2, eliminarea include distrugerea plantelor, îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a rădăcinilor, respectând o distanţă de cel puţin 50 cm faţă de colet, precum şi a resturilor de scoarţă.
17. Prin derogare de la pct.16, nu este necesar să fie eliminate plantele specificate de la care s-au prelevat eşantioane şi care au fost testate în sensul pct.7 şi 8 şi confirmate ca nefiind infectate cu organismul specificat.
18. Autoritatea competentă efectuează investigaţiile corespunzătoare pentru a identifica originea infecţiei. Aceasta stabileşte traseul plantelor specificate, precum şi al lemnului şi al scoarţei izolate care provin de la plantele specificate sau de la conifere (Pinales) şi care sunt asociate cu cazul de infecţie respectiv, inclusiv al celor care au circulat înainte să fie stabilită zona demarcată. Rezultatele unor astfel de investigaţii se comunică şi altor state, la solicitare, conform acordurilor bilaterale, precum şi ţărilor în care au circulat plantele.
Secţiunea a 6-a
Circulaţia plantelor specificate
19. Plantele specificate destinate plantării pot circula pe teritoriul ţării numai dacă acestea sunt însoţite de un paşaport fitosanitar.
20. Paşaportul fitosanitar se eliberează pentru plantele specificate destinate plantării dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
20.1. plantele au fost crescute în întreaga lor viaţă sau de la introducerea lor în ţară într-un loc de producţie aflat în afara unei zone demarcate;
20.2. plantele provin dintr-un loc de producţie, inclusiv din vecinătatea acestuia cu o rază de cel puţin 1 km în jurul lui, în care, pe parcursul inspecţiilor anuale oficiale efectuate timp de doi ani înainte ca plantele să circule, nu s-a observat niciun simptom asociat cu organismul specificat, iar plantele au fost testate anterior circulaţiei pe baza unui eşantion reprezentativ pentru fiecare lot, constatându-se că organismul specificat este absent.
21. Plantele specificate, altele decât cele destinate plantării, pot circula dintr-o zonă infestată într-o zonă-tampon şi dintr-o zonă demarcată spre restul teritoriului ţării numai dacă sunt însoţite de un paşaport fitosanitar.
21.1. Paşaportul fitosanitar se eliberează numai dacă plantele provin dintr-un loc de producţie, inclusiv din vecinătatea acestuia cu o rază de cel puţin 1 km în jurul lui, în care, pe parcursul inspecţiilor anuale oficiale efectuate timp de doi ani înainte ca plantele să circule, nu s-a observat niciun simptom asociat cu organismul specificat, iar plantele au fost testate anterior circulaţiei pe baza unui eşantion reprezentativ pentru fiecare lot, constatându-se că organismul specificat este absent.
22. Prin derogare de la pct.19, orice persoană care acţionează în scopuri care nu se încadrează în activitatea sa comercială, în activitatea sa profesională sau în ocupaţia sa şi care achiziţionează plante specificate destinate plantării pentru uz personal, nu are nevoie de un paşaport fitosanitar pentru circulaţia acestora.
23. Totuşi, derogarea de la pct.22 nu se aplică circulaţiei dintr-o zonă infestată într-o zonă-tampon şi dintr-o zonă demarcată spre restul teritoriului ţării.
Secţiunea a 7-a
Circulaţia anumitor tipuri de lemn şi de scoarţă
izolată în exteriorul zonelor demarcate
24. Următoarele materiale pot circula dintr-o zonă infestată într-o zonă-tampon şi dintr-o zonă demarcată înspre restul teritoriului ţării numai dacă sunt însoţite de un paşaport fitosanitar:
24.1. lemnul provenit de la plantele specificate, cu excepţia materialelor de ambalaj din lemn;
24.2. lemnul de conifere (Pinales) sub formă de aşchii, de particule, de rumeguş, de şpanuri, de deşeuri forestiere şi de resturi obţinute integral sau parţial de la aceste conifere;
24.3. scoarţa izolată provenită de la conifere (Pinales).
25. Paşaportul fitosanitar se eliberează doar în cazul în care materialul respectiv a fost supus unui tratament termic adecvat pentru a atinge o temperatură minimă de 56°C timp de cel puţin 30 de minute fără întrerupere în întreaga masă lemnoasă.
26. Lemnul care urmează să fie tratat în conformitate cu pct.24 poate circula în exteriorul zonei demarcate numai în următoarele condiţii:
26.1. în zona demarcată nu există disponibilă nicio unitate adecvată de tratare;
26.2. tratamentul este efectuat în cea mai apropiată unitate de tratare din afara zonei demarcate care are capacitatea de a realiza un astfel de tratament;
26.3. transportul este realizat sub controlul autorităţii competente şi în vehicule închise care asigură prevenirea dispersării lemnului şi a răspândirii organismului specificat.
Secţiunea a 8-a
Circulaţia materialelor de ambalaj din lemn în exteriorul zonelor demarcate
27. Lemnul de conifere sub formă de materiale de ambalaj din lemn poate circula dintr-o zonă infestată într-o zonă-tampon şi dintr-o zonă demarcată spre restul teritoriului ţării numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
27.1. constă în lemn decojit, astfel cum este specificat în Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) nr.15;
27.2. este supus unuia dintre tratamentele aprobate, astfel cum este specificat în anexa I la ISPM nr.15;
27.3. se vor întreprinde măsuri fitosanitare conform principiilor de gestionare a riscurilor de dăunători conform anexei nr.2 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor (în continuare – Legea nr.422/2023).
Secţiunea a 9-a
Introducerea în Republica Moldova a plantelor specificate
28. Plantele specificate pot fi importate pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoţite de certificatul la care se face referire la art.76 din Legea nr.422/2023, care cuprinde următoarele menţiuni la rubrica "Declaraţie suplimentară":
28.1. au fost crescute întreaga lor viaţă într-o ţară în care organismul specificat este absent;
28.2. au fost crescute întreaga lor viaţă într-o zonă indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea naţională fitosanitară, în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare;
28.3. provin dintr-un loc de producţie, inclusiv de pe o rază de cel puţin 1 km în jurul acestuia, în care, pe parcursul inspecţiilor oficiale efectuate timp de doi ani înainte ca plantele să fie deplasate, nu s-a observat niciun simptom asociat cu organismul specificat, iar plantele au fost eşantionate şi testate imediat înaintea exportării acestora, pe baza unui eşantion reprezentativ pentru fiecare lot, iar rezultatele acestor teste arată că organismul specificat este absent.
Secţiunea a 10-a
Introducerea în Republica Moldova a anumitor tipuri de lemn şi de scoarţă izolată
29. Lemnul provenit de la plantele specificate, sub altă formă decât cele de aşchii, de particule, de rumeguş, de şpanuri, de deşeuri forestiere şi de resturi, precum şi scoarţa izolată obţinută integral sau parţial de la respectivele plante, sub altă formă decât cea de material de ambalaj din lemn, care provin din alte ţări pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoţite de certificatul la care se face referire la art.76 din Legea nr.422/2023.
30. Certificatul fitosanitar cuprinde una dintre următoarele menţiuni la rubrica "Declaraţie suplimentară":
30.1. lemnul sau scoarţa izolată provine dintr-o ţară indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea naţională fitosanitară în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare;
30.2. lemnul sau scoarţa izolată provine dintr-o zonă indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea naţională fitosanitară în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare;
30.3. lemnul sau scoarţa izolată a fost supus(ă) unui tratament termic adecvat pentru a se atinge o temperatură minimă de 56°C timp de cel puţin 30 de minute fără întrerupere în întreaga masă lemnoasă; tratamentul termic se evidenţiază prin aplicarea marcajului "HT" pe lemn sau pe orice ambalaj, în conformitate cu practicile în vigoare, precum şi pe certificat.
31. Lemnul de conifere (Pinales), sub altă formă decât cea de aşchii, de particule, de rumeguş, de şpanuri, de deşeuri forestiere şi de resturi, precum şi scoarţa izolată obţinută integral sau parţial de la aceste conifere cu provenienţă din import pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoţite de certificatul la care se face referire la art.76 din Legea nr.422/2023.
32. Certificatul fitosanitar cuprinde una dintre următoarele menţiuni la rubrica "Declaraţie suplimentară":
32.1. lemnul sau scoarţa izolată provine dintr-o ţară indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea naţională fitosanitară în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare;
32.2. lemnul sau scoarţa izolată provine dintr-o zonă indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea naţională fitosanitară în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare;
32.3. lemnul sau scoarţa izolată a fost supus(ă) unui tratament termic adecvat pentru a se atinge o temperatură minimă de 56°C timp de cel puţin 30 de minute fără întrerupere în întreaga masă lemnoasă; tratamentul termic se evidenţiază prin aplicarea marcajului "HT" pe lemn sau pe orice ambalaj, în conformitate cu practicile în vigoare.
Secţiunea a 11-a
Controalele oficiale la introducerea în Republica Moldova a plantelor
specificate, precum şi a anumitor tipuri de lemn şi de scoarţă
izolată cu provenienţă din import
33. Toate transporturile de plante specificate, de lemn provenit de la plantele specificate, sub altă formă decât cea de materiale de ambalaj din lemn, precum şi cele de lemn de conifere (Pinales) sub formă de aşchii, de particule, de rumeguş, de şpanuri, de deşeuri forestiere şi de resturi, obţinute integral sau parţial de la aceste conifere, care sunt introduse în Republica Moldova din altă ţară despre care se cunoaşte că organismul specificat este prezent, se supun controalelor fitosanitare la punctul de intrare în Republica Moldova sau la locul de destinaţie, stabilite în conformitate cu pct.19 subpct. 3) din Regulamentul privind modul de trecere a frontierei de stat a mărfurilor supuse controlului de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.938/2018.
34. Controalele oficiale menţionate la pct.33 includ o inspecţie vizuală, precum şi, după caz, eşantionarea şi testarea lotului de plante, de produse vegetale sau de alte obiecte pentru a confirma absenţa organismului specificat.
Anexa nr.23
la Hotărârea Guvernului nr.558/2011
REGULAMENT
de stabilire a măsurilor de prevenire a stabilirii şi a răspândirii pe
teritoriul Republicii Moldova şi de eradicare a Pomacea (Perry)
Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2013 al Comisiei din 23 iulie 2024 privind măsurile de prevenire a stabilirii şi răspândirii pe teritoriul Uniunii şi de eradicare a Pomacea (Perry) şi de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2012/697/UE, CELEX: 32024R2013, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L din 26 iulie 2024.
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
1. Prezentul Regulament stabileşte măsurile de prevenire a stabilirii şi răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a Pomacea (Perry) şi măsurile de eradicare a acestuia.
2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:
2.1. organism dăunător specificat – toate etapele vieţii genului Pomacea (Perry);
2.2. plante specificate – plante destinate plantării, altele decât seminţele, care pot creşte numai în apă dulce sau în sol saturat permanent cu apă dulce;
2.3. fişă de supraveghere fitosanitară – Fişă de supraveghere fitosanitară a Pomacea spp., întocmită de către autoritatea competentă;
2.4. unitate de inspecţie – plante, părţi de plante, mărfuri, materiale, vectorii pentru organismul dăunător care au fost analizaţi pentru identificarea şi depistarea organismelor dăunătoare;
2.5. unitate epidemiologică – zonă omogenă unde interacţiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă şi factorii şi condiţiile abiotice şi biotice ar determina aceeaşi situaţie epidemiologică dacă organismul dăunător ar fi prezent;
2.6. eficacitatea eşantionării – probabilitatea de a selecta părţi infectate dintr-o plantă infectată;
2.7. sensibilitatea metodei – probabilitatea ca o metodă să depisteze corect prezenţa organismului dăunător.
Secţiunea a 2-a
Efectuarea anchetelor pe teritoriul Republicii Moldova
3. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale bazate pe riscuri pentru a depista prezenţa organismului dăunător specificat în afara zonelor demarcate menţionate la pct.5-9, în zonele de pe teritoriul Republicii Moldova în care prezenţa organismului dăunător specificat nu este cunoscută, dar unde acesta s-ar putea instala, ţinând cont de informaţiile menţionate în fişa de supraveghere fitosanitară.
4. Anchetele constau în examinări vizuale, în momentele cele mai adecvate, pentru a depista organismul dăunător specificat, pe terenurile plantelor specificate şi în zonele umede naturale sau artificiale, cum ar fi râuri, lacuri, iazuri, canale de irigare.
Secţiunea a 3-a
Stabilirea zonelor demarcate
5. În cazul în care prezenţa organismului dăunător specificat este confirmată oficial, autoritatea competentă stabileşte, fără întârziere, o zonă demarcată care cuprinde:
5.1. o zonă infestată, inclusiv cel puţin zona situată pe o rază de 10 m în jurul locului în care s-a constatat prezenţa organismului dăunător specificat sau, în cazul în care organismul dăunător specificat este depistat pe un teren cultivat, întregul teren; şi
5.2. o zonă-tampon cu lăţimea de cel puţin 500 m în jurul zonei infestate.
6. Zona-tampon include numai cursurile de apă şi zonele saturate cu apă dulce. În cazul în care zona infestată include o parte a unui curs de apă, zona-tampon include acest curs de apă pe o lungime de cel puţin 1 000 m în aval şi 500 m în amonte de locul în care a fost depistat organismul dăunător specificat.
7. În cazurile în care zonele-tampon din diferite zone delimitate se suprapun, se stabileşte o nouă zonă demarcată, inclusiv zona acoperită de zonele infestate şi de zonele-tampon, pentru a se asigura o delimitare clară a zonei delimitate.
8. În cazul în care se constată prezenţa organismului dăunător specificat în zona-tampon, delimitarea zonei infestate şi a zonei-tampon se modifică în consecinţă.
9. În zonele demarcate, autoritatea competentă sensibilizează publicul cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat şi la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea sa în continuare în afara zonelor respective. Autoritatea competentă se asigură că publicul larg şi operatorii profesionişti cunosc delimitarea zonelor demarcate.
10. Prin derogare de la pct.5, autoritatea competentă poate alege să nu desemneze o zonă demarcată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
10.1. organismul dăunător specificat a fost depistat în una dintre următoarele situaţii:
10.1.1. un corp de apă izolat (de exemplu, iaz, lac);
10.1.2. un teren de producţie care este izolat fizic de corpurile de apă înconjurătoare;
10.1.3. un corp de apă natural în care, din cauza temperaturilor scăzute, organismul dăunător specificat nu se poate stabili;
10.2. există dovezi că organismul dăunător specificat nu a scăpat din locul în care a fost depistat;
10.3. există dovezi că este o prezenţă izolată care nu este de aşteptat să ducă la instalarea organismului dăunător specificat;
10.4. nu există nicio conexiune de apă care să permită răspândirea naturală a organismului dăunător specificat între locul depistării şi mediul natural în cazurile descrise la subpct. 10.1.1 şi 10.1.2;
10.5. în cazul în care există un sistem de eliminare în corpul de apă, sistemul respectiv a fost curăţat pentru a se asigura absenţa organismului dăunător specificat.
11. În cazul în care se aplică derogarea prevăzută la pct.10, autoritatea competentă:
11.1. va întreprinde măsuri pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat şi pentru a exclude posibilitatea răspândirii acestuia;
11.2. identifică originea infestării şi investighează, în măsura posibilităţilor, căile asociate prezenţei organismului dăunător specificat;
11.3. sensibilizează publicul cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat; şi
11.4. efectuează examinări vizuale în locul în care a fost depistat organismul dăunător specificat şi în împrejurimile acestuia, timp de cel puţin doi ani după depistare, pentru a asigura absenţa organismului dăunător specificat în cazurile descrise la subpct. 10.1.1 şi 10.1.2.
Secţiunea a 4-a
Măsuri de eradicare şi anchete anuale în zonele demarcate
12. Măsurile de eradicare includ următoarele:
12.1. îndepărtarea şi distrugerea organismului dăunător specificat;
12.2. monitorizarea intensă pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat prin inspecţii bianuale, în special în zona-tampon;
12.3. un protocol de igienă pentru toate utilajele utilizate pentru agricultură şi acvacultură, care pot intra în contact cu organismul dăunător specificat şi care pot să îl răspândească;
12.4. un protocol de igienă pentru toate echipamentele destinate activităţilor nautice şi ambarcaţiunilor, inclusiv plasele de pescuit, care rămân fixe în zona delimitată;
12.5. o combinaţie de tratamente împotriva organismului dăunător specificat şi gestionarea apei, inclusiv secarea parcelelor, a lacurilor artificiale, a iazurilor şi a canalelor de irigare, în zonele în care acest lucru este aplicabil.
13. În zonele demarcate, autoritatea competentă efectuează anchete anuale, astfel cum se menţionează la art.19 alin.(1) din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, pentru a depista prezenţa organismului dăunător specificat, ţinând cont de informaţiile menţionate în fişa de supraveghere fitosanitară.
14. Anchetele respective constau în:
14.1. examinări vizuale, în momentele cele mai adecvate, pentru a depista organismul dăunător specificat, pe terenurile plantelor specificate şi în zonele umede naturale sau artificiale, cum ar fi râuri, lacuri, iazuri, canale de irigare; şi
14.2. eşantionarea şi testarea, în cazul depistărilor sau al suspiciunii cu privire la depistarea organismului dăunător specificat.
15. Demarcarea menţionată la pct.5-9 poate fi anulată dacă, pe baza anchetelor menţionate la pct.13-14, organismul dăunător specificat nu a fost depistat în zona demarcată timp de cel puţin patru ani consecutivi.
16. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite, după caz, statelor vecine rezultatele anchetelor efectuate în anul calendaristic precedent, în conformitate cu:
16.1. pct.3 şi 4, în afara zonelor demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând modelele prevăzute în anexa nr.1 la Regulamentul privind formatul rapoartelor şi instrucţiunile privind modul de completare a acestora pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor şi formatul programelor multianuale de anchetă, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr.140/2024 cu privire la anchetele pentru organismele dăunătoare de carantină şi organismele dăunătoare prioritare;
16.2. pct.13 şi 14, în zonele demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexă.
|
Anexă la Regulamentul de stabilire a măsurilor de prevenire a stabilirii şi a răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova şi de eradicare a Pomacea (Perry) MODELE pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale efectuate în temeiul pct.13 şi 14 Secţiunea 1 1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale |
| 1. Descrierea zonei demarcate (ZD) | 2. Dimen-siunea iniţială a ZD (ha) | 3. Dimen-siunea actualizată a ZD (ha) | 4. Abordarea (eradicare sau izolare) | 5. Zona | 6. Locuri de anchetă | 7. Zone de risc iden-tificate | 8. Zone de risc inspectate | 9. Material vegetal/marfă | 10. Lista speciilor de plante-gazdă | 11. Calendar | 12. Detalii privind ancheta: (A) Numărul de examinări vizuale (B) Numărul total de eşantioane prelevate (C) Tipul de capcane sau altă metodă alternativă (de exemplu, drage) (D) Numărul de capcane (sau altă metodă de capturare) (E) Numărul de locuri cu capcane, dacă diferă de datele raportate la litera (D) (F)Tipul de teste (de exemplu, identificare microscopică, PCR, ELISA etc.) (G) Numărul total de teste (H)Alte măsuri (de exemplu, câini detectivi, drone, elicoptere, campanii de sensibilizare etc.) (I) Numărul de alte măsuri |
13. Numărul de eşantioane simptomatice analizat: 13.1. Total 13.2. Pozitive 13.3. Negative 13.4. Nedeterminate |
14. Numărul de eşantioane asimptomatice analizat: 14.1. Total 14.2. Pozitive 14.3. Negative 14.4. Nedeterminate |
15. Numărul de notificare a focarelor notificate, după caz, în conformitate cu Legea nr.422/2023 |
16. Observaţii | |||||||||||||||||
| Denu-mire | Data stabilirii | Des-criere | Număr | Număr | Data | |||||||||||||||||||||||||||
| A | B | C | D | E | F | G | H | I | 13.1. | 13.2. | 13.3. | 13.4. | 14.1. | 14.2. | 14.3. | 14.4. | ||||||||||||||||
|
2. Instrucţiuni privind completarea modelului 2.1. Dacă se completează acest model, modelul din secţiunea a 2-a nu se completează. 2.2. Pentru coloana 1: Se indică denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită. 2.3. Pentru coloana 2: Se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei. 2.4. Pentru coloana 3: Se indică dimensiunea ZD după anchetă. 2.5. Pentru coloana 4: Se indică abordarea: eradicare sau izolare. Se vor adăuga numărul de rânduri care sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD şi de abordările aplicate acestor zone. 2.6. Pentru coloana 5: Se indică zona din ZD în care a fost realizată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, se va indica zona din ZI unde a fost realizată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite. 2.7. Pentru coloana 6: Se indică numărul şi descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere: 2.7.1. în aer liber (zonă de producţie): 2.7.1.1. teren (arabil, păşune); 2.7.1.2. livadă/plantaţie viticolă; 2.7.1.3. pepinieră; 2.7.1.4. pădure; 2.7.2. în aer liber (altele): 2.7.2.1. grădini private; 2.7.2.2. spaţii publice; 2.7.2.3. zonă de conservare; 2.7.2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.7.2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare etc.); 2.7.3. medii fizic închise: 2.7.3.1. seră; 2.7.3.2. spaţiu privat, altul decât sera; 2.7.3.3. spaţiu public, altul decât sera; 2.7.3.4. altele, cu specificarea cazului specific (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului). 2.8. Pentru coloana 7: Se indică zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător, a prezenţei plantelor-gazdă, a condiţiilor ecoclimatice şi a locurilor cu risc. 2.9. Pentru coloana 8: Se indică zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele menţionate în coloana 7. 2.10. Pentru coloana 9: Se indică plantele, fructele, seminţele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv. 2.11. Pentru coloana 10: Se indică lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând pentru fiecare specie/gen de plante. 2.12. Pentru coloana 11: Se indică lunile anului în care a fost realizată ancheta. 2.13. Pentru coloana 12: Se indică detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Se va menţiona N/A în cazul în care informaţiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. 2.14. Pentru coloanele 13 şi 14: Se indică rezultatele, dacă este cazul, furnizând informaţiile disponibile în coloanele corespunzătoare. "Nedeterminate" sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de depistare, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi). 2.15. Pentru coloana 15: Se indică notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Numărul de notificare a focarelor nu este necesar să fie inclus în cazul în care autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la art.14 alin.(2), la art.15 alin.(2) sau la art.16 din Legea nr.422/2023. În acest caz, se va indica, în coloana 16 ("Observaţii"), motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie. |
|
Secţiunea a 2-a 1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice |
| 1. Descrierea zonei demarcate (ZD) | 2. Dimen siunea iniţială a ZD (ha) | 3. Dimen siunea actualizată a ZD (ha) | 4. Abor-darea | 5. Zona | 6. Locurile de anchetă | 7. Calendar | A. Definiţia anchetei | B. Efortul de eşantionare | C. Rezultatele anchetei | 25. Observaţii | |||||||||||||||||||||||||||||
| 8. Populaţia-ţintă | 9. Unităţi epidemi ologice |
10. Metode de depistare |
11. Efica citatea eşanti onării | 12. Sensi bilitatea metodei | 13. Factori de risc (activităţi, locuri şi zone) |
14. Numărul de unităţi epidemi ologice inspectate | 15. Numărul de examinări vizuale | 16. Numărul de eşantioane | 17. Numărul de capcane | 18. Numărul de locuri cu capcane | 19. Numărul de teste | 20. Numărul altor măsuri | 21. Rezultate | 22. Numărul de notificare a focarelor notificate, după caz, în conformitate cu Legea nr.422/2023 | 23. Nivelul de încredere obţinut | 24. Prevalenţa estimată prin modul de concepere | |||||||||||||||||||||||
| Denu-mire | Data stabilirii | Des-criere | Număr | Specii-gazdă | Supra-faţă (ha) | Unităţi de in-specţie | Des-criere | Unităţi | Exa-minări vizuale | Cap-cane | Tes-tare | Alte me-tode | Factor de risc | Niveluri de risc | Numărul de locuri | Riscuri relative | Proporţia populaţiei de plante gazdă | Pozi-tive | Nega-tive | Nede-termi-nate | Numărul | Data | |||||||||||||||||
|
2. Instrucţiuni privind completarea modelului 2.1. Se explică ipotezele de bază pentru modul de concepere a anchetei în privinţa fiecărui organism dăunător. Se va rezuma şi se va justifica: 2.1.1. populaţia-ţintă, unitatea epidemiologică şi unităţile de inspecţie; 2.1.2. metoda de depistare şi sensibilitatea metodei; 2.1.3. factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc, a riscurilor relative corespunzătoare şi a proporţiei populaţiei de plante-gazdă. 2.2. Pentru coloana 1: Se indică denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită. 2.3. Pentru coloana 2: Se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei. 2.4. Pentru coloana 3: Se indică dimensiunea ZD după anchetă. 2.5. Pentru coloana 4: Se indică abordarea: eradicare sau izolare. Se vor include atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi de abordările care se aplică acestor zone. 2.6. Pentru coloana 5: Se indică zona din ZD în care a fost realizată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, se va indica zona din ZI în care a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite. 2.7. Pentru coloana 6: Se indică numărul şi descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere: 2.7.1. în aer liber (zonă de producţie): 2.7.1.1. teren (arabil, păşune); 2.7.1.2. livadă/plantaţie viticolă; 2.7.1.3. pepinieră; 2.7.1.4. pădure; 2.7.2. în aer liber (altele): 2.7.2.1. grădini private; 2.7.2.2. spaţii publice; 2.7.2.3. zonă de conservare; 2.7.2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.7.2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare etc.); 2.7.3. medii fizic închise: 2.7.3.1. seră; 2.7.3.2. spaţiu privat, altul decât sera; 2.7.3.3. spaţiu public, altul decât sera; 2.7.3.4. altele, cu specificarea cazului specific (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalare din lemn, industria lemnului). 2.8. Pentru coloana 7: Se indică lunile anului în care au fost realizate anchetele. 2.9. Pentru coloana 8: Se indică populaţia-ţintă selectată, furnizând în consecinţă lista cu speciile/genurile-gazdă şi zona acoperită. Populaţia-ţintă este definită ca ansamblul unităţilor de inspecţie. Dimensiunea sa este definită, de regulă, pentru suprafeţele agricole ca hectare, dar ar putea fi şi loturi, câmpuri, sere etc. Se va justifica alegerea făcută în ipotezele de bază. Se vor indica unităţile de inspecţie care au făcut obiectul anchetei. 2.10. Pentru coloana 9: Se indică unităţile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea şi unitatea de măsură. În unele cazuri, întreaga populaţie-gazdă dintr-o regiune/zonă/ţară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Acestea ar putea fi zone din unităţile teritorial administrative, zone urbane, păduri, grădini publice, terenuri sau hectare. Alegerea unităţilor epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază. 2.11. Pentru coloana 10: Se indică metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activităţi pentru fiecare caz, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Dacă informaţiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, se va indica acest lucru prin N/A. 2.12. Pentru coloana 11: Se indică o estimare a eficacităţii eşantionării. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv în cazul în care acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unui eşantion de sol care conţine organismul dăunător, în cazul în care organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei. 2.13. Pentru coloana 12: Sensibilitatea metodei este definită drept probabilitatea că o plantă-gazdă cu adevărat pozitivă să fie testată cu rezultat pozitiv. Această sensibilitate este multiplicarea eficacităţii eşantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părţi infectate dintr-o plantă infectată) cu sensibilitatea diagnosticării (caracterizată prin inspecţie vizuală şi/sau testul de laborator utilizat în procesul de identificare). 2.14. Pentru coloana 13: Se specifică factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, se va indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător şi proporţia populaţiei-gazdă. 2.15. Pentru coloana B: Se indică detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. Se va menţiona N/A în cazul în care informaţiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. Informaţiile care se indică în aceste coloane sunt corelate cu informaţiile incluse în coloana 10 "Metode de depistare". 2.16. Pentru coloana 18: Se indică numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeaşi capcană este utilizată în locuri diferite). 2.17. Pentru coloana 21: Se indică numărul de eşantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. "Nedeterminate" sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de depistare, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi). 2.18. Pentru coloana 22: Se indică notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare a focarelor nu este necesar să fie inclus în cazul în care autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la art.14 alin.(2), la art.15 alin.(2) sau la art.16 alin.(1) din Legea nr.422/2023. În acest caz, se va indica, în coloana 25 ("Observaţii"), motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie. 2.19. Pentru coloana 23: Se indică sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (ISPM 31). Această valoare a nivelului de încredere obţinut cu privire la absenţa organismelor dăunătoare se calculează pe baza examinărilor (şi/sau a eşantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei şi prevalenţa estimată prin modul de concepere. 2.20. Pentru coloana 24: Se indică prevalenţa estimată prin modul de concepere pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalenţa efectivă probabilă a organismului dăunător pe teren. Prevalenţa estimată prin modul de concepere este stabilită ca un obiectiv al anchetei şi corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenţei organismului dăunător şi resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de depistare se stabileşte o valoare de 1%. |
Anexa nr.24
la Hotărârea Guvernului nr.558/2011
REGULAMENT
de stabilire a cerinţelor fitosanitare la introducerea în Republica Moldova a
lemnului tăiat decojit de Quercus L. provenind din Statele Unite ale Americii
Prezentul Regulament transpune Decizia de punere în aplicare a Comisiei 2013/780 din 18 decembrie 2013 de prevedere a unei derogări de la articolul 13 alineatul (1) punctul (ii) din Directiva 2000/29/CE a Consiliului în ceea ce priveşte lemnul tăiat decojit de Quercus L., Platanus L. şi Acer saccharum Marsh. provenind din Statele Unite ale Americii, CELEX: 32013D0780, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 346 din 20 decembrie 2013, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2004 a Comisiei din 14 noiembrie 2016.
1. Prezentul Regulament stabileşte cerinţele fitosanitare la introducerea în Republica Moldova a lemnului tăiat decojit de Quercus L. provenind din Statele Unite ale Americii.
2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) permite introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a lemnului tăiat decojit de Quercus L. provenind din Statele Unite ale Americii care se încadrează în clasificarea la unul dintre codurile din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014, fără a fi însoţit de un certificat fitosanitar, cu condiţia că lemnul importat îndeplineşte condiţiile stabilite în anexă.
3. Autoritatea competentă informează Comisia Uniunii Europene, la cerere, în cazul în care s-a făcut uz de derogarea prevăzută la pct.2.
În cazul în care s-a făcut uz de derogare, autoritatea competentă, înainte de data de 15 iulie a fiecărui an, generează un raport referitor la numărul de transporturi importate în anul anterior în temeiul pct.2, precum şi un raport detaliat al tuturor cazurilor de interceptare după cum se menţionează la pct.4.
4. Autoritatea competentă informează, la solicitare, alte ţări sau grupuri de ţări, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data interceptării fiecărui transport care este introdus pe teritoriul Republicii Moldova în temeiul pct.2 şi care nu este în conformitate cu condiţiile stabilite în anexă.
5. Autoritatea competentă solicită autorităţii naţionale pentru protecţia plantelor din ţara de origine să îi furnizeze informaţiile tehnice necesare care să îi permită autorităţii competente să evalueze funcţionarea Programului de certificare a uscării în cuptor a lemnului tăiat de esenţă tare pentru construcţii.
|
Anexă la Regulamentul de stabilire a cerinţelor fitosanitare la introducerea în Republica Moldova a lemnului tăiat decojit de Quercus L. provenind din Statele Unite ale Americii 1. Condiţiile menţionate la pct.2 în care autoritatea competentă permite introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a lemnului tăiat decojit de Quercus L. provenind din Statele Unite ale Americii, care se încadrează la unul dintre codurile şi una dintre descrierile din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014, fără a fi însoţit de un certificat fitosanitar, sunt următoarele: 1.1. pentru a putea participa la Programul de certificare a uscării în cuptor a lemnului tăiat de esenţă tare pentru construcţii (în continuare – Program), lemnul trebuie să fie produs în fabrici de cherestea sau să fie tratat în unităţi specializate, aprobate şi auditate de US Hardwood Lumber Association (NHLA); 1.2. lemnul trebuie să fie supus procesului de uscare în cuptor până la atingerea unui conţinut de umiditate mai mic de 20%, exprimat ca procent de substanţă uscată, obţinut conform unui program corespunzător în ceea ce priveşte durata şi temperatura; 1.3. odată îndeplinită condiţia prevăzută la subpct. 1.2, fiecărui balot îi este ataşată o clemă standard de oţel cu număr de identificare de către funcţionarul desemnat al fabricii menţionate la subpct. 1.1 sau sub supravegherea acestuia. Fiecare clemă cu număr de identificare este marcată cu cuvintele "NHLA – KD" împreună cu un număr unic atribuit fiecărui balot; 1.4. pentru a se asigura că sunt îndeplinite condiţiile stabilite la subpct. 1.2 şi 1.3, lemnul face obiectul unui sistem de verificare instituit în cadrul Programului care include o inspecţie înainte de expediere şi monitorizarea la fabricile de cherestea aprobate, realizate de auditori terţi independenţi calificaţi şi autorizaţi în acest scop. Serviciul de inspecţie a sănătăţii plantelor şi animalelor din cadrul Departamentului de Agricultură al Statelor Unite ale Americii efectuează inspecţii ocazionale înainte de expediere şi audituri din şase în şase luni ale evidenţelor NHLA şi ale procedurilor referitoare la Program, ale auditorilor terţi independenţi, ale fabricilor de cherestea şi ale altor unităţi specializate care participă la Program; 1.5. lemnul trebuie să fie însoţit de un Certificat de uscare în cuptor standard, conform modelului prevăzut la pct.2 din prezenta anexă, care este eliberat de către o persoană autorizată sau de către persoane autorizate să participe la Program şi este validat de un inspector al NHLA. Certificatul de uscare în cuptor trebuie completat şi trebuie să includă informaţii referitoare la cantitatea de lemn tăiat decojit în metri cubi. Pe certificat se menţionează, de asemenea, numărul total de baloţi şi fiecare dintre numele de pe clemele cu număr de identificare atribuite baloţilor respectivi. 2. Model de certificat de uscare în cuptor: Agreement No 07-8100-1173-MU Cert #. xxxxx-xxxxx CERTIFICATE OF KILN DRYING Sawn Hardwood Lumber |
|
| Lumber Kiln Dried by | Consignee |
| Name of Company: | Name: |
| Address: | Address: |
| City/State/Zip: | City/State/Zip: |
| Phone: | Country: |
| Order #: | Port: |
| Invoice #: | Container #: |
| Customer PO#: | |
|
Certificate Standard: This certifies that the lumber described below is of the allowed genera Quercus sp. and/or Platanus sp. and/or the species Acer saccharum and/or Acer macrophyllum; and has met the treatment requirements of the Dry Kiln Operators Manual and is bark free. Description of Consignment: Botanical Name of wood: List species, thickness, grade of various items contained in shipment: |
|||
| Bundle Numbers | Clip ID Numbers | Board Footage | Cubic Meters |
| Totals: | # Bundles | BdFt | Cubic Meters: |
|
(This document is issued under a program officially approved by the Animal, Plant, Health, and Inspection Service of the U.S. Department of Agriculture. The products covered by this document are subject to pre-shipment inspection by that Agency. No liability shall be attached to the U.S. Department of Agriculture or any representatives of the Department with respect to this certificate.) AUTHORIZED PERSON RESPONSIBLE FOR CERTIFICATION |
|
| Name (print) _ | Title _ |
|
I certify that the products described above satisfy the Kiln Drying requirements listed under Certificate Standard and is bark free. |
|
| Signature _ | Date _ |
|
NATIONAL HARDWOOD LUMBER ASSOCIATION VALIDATION |
|||
| Name (print) | Authorized signature | Title | Date |
|
National Hardwood Lumber Association PO Box 34518 | Memphis, TN 38184-0518 | Ph. 901-377-1818 | Fax 901-347-0034 | www.nhla.com PLEASE SIGN THIS FORM IN BLUE INK |
|||
Anexa nr.25
la Hotărârea Guvernului nr.558/2011
REGULAMENT
de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii şi a răspândirii în
Republica Moldova a Anoplophora glabripennis (Motschulsky)
Prezentul Regulament transpune Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/893 a Comisiei din 9 iunie 2015 privind măsurile pentru prevenirea introducerii şi răspândirii în Uniune a Anoplophora glabripennis (Motschulsky), CELEX: 32015D0893, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 146 din 11 iunie 2015.
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
1. Prezentul Regulament stabileşte măsurile de prevenire a introducerii şi răspândirii în Republica Moldova a Anoplophora glabripennis (Motschulsky), precum şi a eradicării sau izolării acesteia, în cazul în care se constată prezenţa acesteia pe teritoriul ţării.
2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:
2.1. plante specificate – plante destinate plantării, cu diametrul tulpinii de minimum 1 cm în zona cea mai dezvoltată a tulpinii, cu excepţia seminţelor, din speciile Acer spp., Aesculus spp., Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Cercidiphyllum spp., Corylus spp., Fagus spp., Fraxinus spp., Koelreuteria spp., Platanus spp., Populus spp., Salix spp., Tilia spp. şi Ulmus spp.;
2.2. lemn specificat – lemn obţinut integral sau parţial din plante specificate, care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
2.2.1. este lemn în sensul noţiunii "produse vegetale" definită la art.2 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, cu excepţia materialului de ambalaj din lemn, inclusiv lemn care nu şi-a păstrat suprafaţa rotundă naturală; şi
2.2.2. astfel cum este enumerat în Legea nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor:
| Cod NC | Descriere |
| 4401 12 000 | Lemn de foc, altul decât de conifere, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare |
| 4401 22 | Lemn din alte specii de arbori decât coniferele, sub formă de aşchii sau particule |
| ex 4401 39 000 | Alte deşeuri şi resturi de lemn, neaglomerate sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare |
| 4403 | Lemn brut, chiar cojit, curăţat de ramuri sau ecarisat, tratat cu vopsea, baiţ, creozot sau alţi agenţi de conservare |
| 4403 94 000 | Lemn de fag (Fagus spp.), brut, chiar cojit, curăţat de ramuri sau ecarisat |
| ex 4403 99 000 | Lemn, altul decât de conifere (altul decât fagul (Fagus spp.), plopul (Populus spp.) sau mesteacănul (Betula spp.), brut, chiar cojit, curăţat de ramuri sau ecarisat |
| 4403 97 000 | Lemn de plop (Populus spp.), brut, chiar cojit, curăţat de ramuri sau ecarisat |
| 4403 95 | Buşteni pentru cherestea din mesteacăn (Betula spp.), brut, chiar cojit, curăţat de ramuri sau ecarisat |
| 4403 96 000 | Lemn de mesteacăn (Betula spp.), brut, chiar cojit, curăţat de ramuri sau ecarisat, cu excepţia buştenilor pentru cherestea |
| ex 4404 20 000 | Lemn pentru dogărie, altul decât conifere; prăjini despicate; ţăruşi şi pari din lemn, ascuţiţi, nedespicaţi longitudinal; lemn simplu degroşat sau rotunjit dar nestrunjit, necurbat sau altfel prelucrat, pentru bastoane, umbrele, mânere de scule sau similare; lemn sub formă de eclise, lame, benzi şi produse similare |
| 4406 | Traverse din lemn pentru căi ferate sau similare |
| 4407 92 000 | Lemn de fag (Fagus spp.), tăiat sau despicat longitudinal, tranşat sau derulat, chiar geluit, şlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm |
| 4407 93 | Lemn de arţar (Acer spp.), tăiat sau despicat longitudinal, tranşat sau derulat, chiar geluit, şlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm |
| 4407 95 | Lemn de frasin (Fraxinus spp.), tăiat sau despicat longitudinal, tranşat sau derulat, chiar geluit, şlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm |
| ex 4407 99 | Lemn, altul decât de conifere (altul decât fagul (Fagus spp.), arţarul (Acer spp.), frasinul (Fraxinus spp.) sau plopul (Populus spp.), tăiat sau despicat longitudinal, tranşat sau derulat, chiar geluit, şlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm |
| 4407 97 100 | Lemn de plop (Populus spp.), tăiat sau despicat longitudinal, tranşat sau derulat, chiar geluit, şlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm |
| 9406 10 000 | Construcţii prefabricate din lemn |
2.3. material de ambalaj din lemn specificat – material de ambalaj obţinut integral sau parţial din plante specificate;
2.4. loc de producţie – orice spaţiu sau mai multe câmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie sau agricolă;
2.5. organism specificat – organismul dăunător Anoplophora glabripennis (Motschulsky);
2.6. plante-gazdă – plante care aparţin speciilor enumerate în anexa nr.1.
Secţiunea a 2-a
Importul plantelor specificate şi lemnului specificat
3. În ceea ce priveşte importurile originare din alte ţări în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent, plantele specificate pot fi introduse în Republica Moldova numai dacă îndeplinesc următoarele condiţii:
3.1. sunt conforme cu cerinţele specifice de import prevăzute la pct.1 secţiunea 1 din anexa nr.2;
3.2. la intrarea în Republica Moldova sunt verificate de către autoritatea competentă, în conformitate cu pct.2 secţiunea 1 din anexa nr.2, pentru depistarea prezenţei organismului specificat şi nu a fost depistat niciun simptom al organismului în cauză.
4. În ceea ce priveşte importurile originare din alte ţări în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent, lemnul specificat poate fi introdus în Republica Moldova numai dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
4.1. respectă cerinţele specifice de import prevăzute la pct.1 şi 2 secţiunea a 2-a din anexa nr.2;
4.2. la intrarea în Republica Moldova este verificat de către autoritatea competentă în conformitate cu pct.3 secţiunea a 2-a din anexa nr.2 pentru depistarea prezenţei organismului specificat şi nu a fost depistat niciun simptom al organismului în cauză.
Secţiunea a 3-a
Circulaţia plantelor specificate, a lemnului specificat şi a materialului
de ambalaj din lemn specificat în Republica Moldova
5. Plantele specificate originare din ariile delimitate stabilite în conformitate cu pct.13-16 pot circula în Republica Moldova numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct.1 secţiunea a 3-a din anexa nr.2.
6. Plantele specificate care nu au fost crescute în ariile delimitate, dar sunt introduse în aceste arii, pot circula în Republica Moldova numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct.3 secţiunea a 3-a din anexa nr.2.
7. Plantele specificate importate, în conformitate cu pct.3, din alte ţări în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent, pot circula în Republica Moldova numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct.4 secţiunea a 3-a din anexa nr.2.
8. Lemnul specificat originar din ariile delimitate stabilite în conformitate cu pct.13-16 poate circula în Republica Moldova numai dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la pct.1-5 secţiunea a 4-a din anexa nr.2.
9. Lemnul specificat care şi-a păstrat parţial sau integral suprafaţa rotundă care nu este originar din ariile delimitate, dar este introdus în aceste arii, poate circula în Republica Moldova numai dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute în la pct.1 şi pct.3-5 secţiunea a 4-a din anexa nr.2.
10. Materialul de ambalaj din lemn specificat originar din ariile delimitate stabilite în conformitate cu pct.13-16 poate circula în Republica Moldova numai dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute în secţiunea a 5-a din anexa nr.2.
Secţiunea a 4-a
Controale privind organismul specificat
11. Autoritatea competentă desfăşoară controale oficiale anuale pentru determinarea prezenţei organismului specificat şi a dovezilor de infestare cu acest organism a plantelor-gazdă pe teritoriul ţării.
12. Fără a aduce atingere art.9 alin.(1) şi (2) şi art.17 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, autoritatea competentă notifică statelor vecine, după caz, rezultatele controalelor până la data de 30 aprilie a fiecărui an.
Secţiunea a 5-a
Ariile delimitate
13. În cazul în care rezultatele controalelor menţionate la pct.11 confirmă prezenţa organismului specificat într-o anumită arie sau dacă există dovezi ale prezenţei respectivului organism obţinute prin alte mijloace, autoritatea competentă stabileşte imediat o arie delimitată, alcătuită dintr-o zonă infestată şi o zonă-tampon, în conformitate cu secţiunea 1 din anexa nr.3.
14. Prin derogare de la pct.13, autoritatea competentă poate să nu stabilească arii delimitate, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.1 secţiunea a 2-a din anexa nr.3. În acest caz, autoritatea competentă întreprinde măsurile prevăzute la pct.2 din respectiva secţiune.
15. Autoritatea competentă întreprinde, în ariile delimitate, măsurile prevăzute în secţiunea a 3-a din anexa nr.3.
16. Autoritatea competentă stabileşte calendarul pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la pct.14 şi 15.
Secţiunea a 6-a
Raportarea măsurilor
17. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite Comisiei Europene şi statelor Uniunii Europene, după caz, un raport care cuprinde o listă actualizată a tuturor ariilor delimitate stabilite în conformitate cu pct.13-16, inclusiv informaţii privind descrierea şi localizarea lor prin intermediul unor hărţi care le delimitează, precum şi măsurile pe care le-au întreprins sau intenţionează să le întreprindă autoritatea competentă.
18. În cazul în care autoritatea competentă decide să nu stabilească o arie delimitată în conformitate cu pct.14, raportul include date şi elemente care justifică această decizie.
19. În cazul în care autoritatea competentă decide, în conformitate cu pct.3 şi 4 secţiunea a 3-a din anexa nr.3, să aplice măsuri de împiedicare a răspândirii organismului în locul măsurilor de eradicare, se informează, după caz, statele vecine cu privire la decizia respectivă, precizând motivele sale.
|
Anexa nr.1 la Regulamentul de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova a Anoplophora glabripennis (Motschulsky) Specii de plante-gazdă menţionate la subpct. 2.6 din Regulament Acer spp. Aesculus spp. Albizia spp. Alnus spp. Betula spp. Buddleja spp. Carpinus spp. Celtis spp. Cercidiphyllum spp. Corylus spp. Elaeagnus spp. Fagus spp. Fraxinus spp. Hibiscus spp. Koelreuteria spp. Malus spp. Melia spp. Morus spp. Platanus spp. Populus spp. Prunus spp. Pyrus spp. Quercus rubra Robinia spp. Salix spp. Sophora spp. Sorbus spp. Tilia spp. Ulmus spp. |
|
Anexa nr.2 la Regulamentul de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova a Anoplophora glabripennis (Motschulsky) CERINŢE SPECIFICE LA IMPORT Secţiunea 1 Plante specificate 1. Plantele specificate originare din alte ţări în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent sunt însoţite de un certificat, în conformitate cu art.76 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor (în continuare – Legea nr.422/2023), în care, la rubrica "Declaraţie suplimentară", se menţionează: 1.1. că plantele au fost cultivate pe întreaga durată a vieţii lor într-un loc de producţie înregistrat şi monitorizat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine şi situat într-o zonă liberă de organisme dăunătoare stabilită de organizaţia respectivă în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare. Numele zonei libere de organisme dăunătoare trebuie să fie menţionat la rubrica "loc de origine"; sau 1.2. că plantele au fost cultivate, pe o perioadă de cel puţin doi ani înainte de export, sau, în cazul plantelor care au mai puţin de doi ani, au fost cultivate pe întreaga durată a vieţii lor într-un loc de producţie stabilit ca fiind liber de organismul specificat, în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare: 1.2.1. care este înregistrat şi monitorizat de organizaţia naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine; şi p>1.2.2. care face obiectul a două inspecţii oficiale în fiecare an, pentru depistarea oricărui simptom al organismului specificat, efectuate în perioada de vegetaţie, în urma cărora nu s-au constatat simptome ale acestui organism; şi1.2.3. în care plantele au fost cultivate într-un loc: 1.2.3.1. complet protejat, din punct de vedere fizic, împotriva introducerii organismului specificat; sau 1.2.3.2. în care se aplică tratamente preventive şi care este înconjurat de o zonă-tampon cu o rază de cel puţin 2 km, în care se efectuează anual, în perioada de vegetaţie, controale oficiale pentru depistarea prezenţei sau a simptomelor organismului specificat. În cazul în care se constată prezenţa sau simptome ale organismului specificat, se iau imediat măsuri de eradicare pentru a reda zonei-tampon caracterul de zonă indemnă de organismul respectiv; şi 1.2.4. în care, imediat înainte de export, loturile de plante au fost supuse unei inspecţii oficiale pentru depistarea prezenţei organismului specificat, în special în tulpinile şi în ramurile plantelor. Inspecţia trebuie să includă prelevare de probe prin metoda distructivă. În cazul în care loturile includ plante originare din locuri care, în momentul producerii lor, au fost situate într-o zonă-tampon în care s-a depistat prezenţa sau simptome ale organismului specificat, prelevarea de probe prin metoda distructivă de la plantele din lotul respectiv trebuie să se realizeze la nivelul precizat în următorul tabel: |
|
| Numărul de plante din lot | Nivelul prelevării de probe prin metoda distructivă (numărul de plante care trebuie distruse) |
| 1 – 4 500 | 10% din mărimea lotului |
| > 4 500 | 450 |
|
sau 1.3. că plantele au fost cultivate din portaltoi care îndeplinesc cerinţele de la subpct. 1.2, altoiţi cu altoi care îndeplinesc următoarele cerinţe: 1.3.1. în momentul exportului, altoii altoiţi nu sunt mai mari de 1 cm în diametru în zona cea mai dezvoltată; 1.3.2. plantele altoite au fost inspectate în conformitate cu subpct. 1.2.4. 2. Plantele specificate importate în conformitate cu pct.1 sunt supuse unui control oficial la punctul de intrare în conformitate cu pct.19 din Regulamentul privind modul de trecere a frontierei de stat a mărfurilor supuse controlului de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.938/2018. Metodele de inspecţie aplicate trebuie să asigure depistarea oricărui simptom al organismului specificat, în special în tulpinile şi ramurile plantelor. Inspecţia trebuie să includă prelevare specifică de probe prin metoda distructivă, după caz. Secţiunea a 2-a Lemn specificat 1. Lemnul specificat, altul decât sub formă de aşchii, particule, şpanuri, deşeuri de lemn şi resturi, originar din alte ţări în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent este însoţit de un certificat, în conformitate cu art.76 din Legea nr.422/2023, în care, la rubrica "Declaraţie suplimentară", se menţionează: 1.1. că lemnul este originar din zone recunoscute ca fiind indemne de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare, cunoscute ca fiind libere de organismul specificat. Numele zonei libere de organisme dăunătoare trebuie să fie menţionat la rubrica "loc de origine"; sau 1.2. că lemnul este cojit şi a fost supus unui tratament termic adecvat pentru a atinge temperatura minimă de 56°C timp de cel puţin 30 de minute fără întrerupere în întreg profilul lemnului (inclusiv în miezul său). Acest tratament trebuie atestat prin aplicarea menţiunii "HT" pe lemn sau pe ambalajul său, în conformitate cu practicile în vigoare. 2. Lemnul specificat, sub formă de aşchii, particule, şpanuri, deşeuri de lemn şi resturi, originar din ţări în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent este însoţit de un certificat, în conformitate cu art.76 din Legea nr.422/2023, în care, la rubrica "Declaraţie suplimentară", se menţionează: 2.1. că lemnul este originar din zone recunoscute ca fiind indemne de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare, cunoscute ca fiind libere de organismul specificat. Numele zonei libere de organisme dăunătoare trebuie să fie menţionat la rubrica "loc de origine"; sau 2.2. că lemnul este cojit şi a fost supus unui tratament termic adecvat pentru a atinge temperatura minimă de 56°C timp de cel puţin 30 de minute fără întrerupere în întreg profilul lemnului (inclusiv în miezul său); sau 2.3. că lemnul a fost prelucrat în bucăţi de cel mult 2,5 cm grosime şi lăţime. 3. Lemnul specificat importat în conformitate cu pct.1 şi 2 este supus unui control oficial la punctul de intrare sau la locul de destinaţie în conformitate cu pct.19 din Regulamentul privind modul de trecere a frontierei de stat a mărfurilor supuse controlului de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.938/2018. Secţiunea a 3-a Condiţiile de circulaţie pentru plantele specificate 1. Plantele specificate originare din ariile delimitate pot circula în Republica Moldova numai dacă sunt însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu Legea nr.422/2023, şi au fost cultivate pe o perioadă de cel puţin doi ani înainte de a fi puse în circulaţie sau, în cazul plantelor care au mai puţin de doi ani, au fost cultivate pe întreaga durată a vieţii lor într-un loc de producţie: 1.1. care este înregistrat în conformitate cu art.14 din Legea despre seminţe nr.68/2013; şi 1.2. care face obiectul a două inspecţii oficiale în fiecare an, pentru depistarea oricărui simptom al organismului specificat, efectuate la momentul indicat, în urma cărora nu s-au constatat simptome ale organismului specificat; după caz, inspecţiile trebuie să includă prelevarea specifică de probe prin metoda distructivă de la tulpini şi ramuri de plante; şi 1.3. în care plantele au fost cultivate într-un loc: 1.3.1. complet protejat, din punct de vedere fizic, împotriva introducerii organismului specificat; sau 1.3.2. în care se aplică tratamente preventive sau în care se prelevă probe prin metoda distructivă din fiecare lot de plante specificate înainte de a fi puse în circulaţie la nivelul stabilit în tabelul de mai jos şi, în orice caz, în care sunt efectuate controale oficiale anuale, pe perioada de vegetaţie, pentru depistarea prezenţei sau a simptomelor organismului specificat pe o rază de minimum 1 km în jurul locului şi nu a fost depistat organismul specificat sau simptome ale acestuia. |
|
| Numărul de plante din lot | Nivelul prelevării de probe prin metoda distructivă (numărul de plante care trebuie distruse) |
| 1 – 4 500 | 10% din mărimea lotului |
| > 4 500 | 450 |
|
2. Portaltoii care îndeplinesc prevederile de la pct.1 al prezentei secţiuni pot fi altoiţi cu altoi care nu au fost cultivaţi în aceste condiţii, dar care nu depăşesc 1 cm în diametru în zona cea mai dezvoltată. 3. Plantele specificate care nu sunt originare din ariile delimitate, dar sunt introduse într-un loc de producţie din aceste arii, pot fi puse în circulaţie în interiorul Republicii Moldova cu condiţia ca acest loc de producţie să fie în conformitate cu cerinţele stabilite la subpct. 1.3 şi numai în cazul în care plantele sunt însoţite de un paşaport fitosanitar întocmit şi eliberat în conformitate cu prevederile la art.85 din Legea nr.422/2023. 4. Plantele specificate importate din alte ţări în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent, în conformitate cu pct.1 şi 2 din secţiunea 1, pot fi puse în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoţite de un paşaport fitosanitar întocmit şi eliberat în conformitate cu prevederile la art.86 din Legea nr.422/2023. Secţiunea a 4-a Condiţiile de circulaţie pentru lemnul specificat 1. Lemnul specificat, altul decât sub formă de aşchii, particule, şpanuri, deşeuri de lemn şi resturi, originar din arii delimitate sau lemnul specificat care şi-a păstrat parţial sau integral suprafaţa rotundă naturală, care nu este originar, dar a fost introdus în acele arii, poate fi pus în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă este însoţit de un paşaport fitosanitar întocmit şi eliberat în conformitate cu art.85 din Legea nr.422/2023. Paşaportul fitosanitar se eliberează numai dacă lemnul respectiv îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: 1.1. este cojit; şi 1.2. a fost supus unui tratament termic pentru a atinge temperatura minimă de 56°C timp de cel puţin 30 de minute fără întrerupere în întreg profilul lemnului, inclusiv în miezul lemnului. Acest tratament trebuie atestat prin aplicarea menţiunii "HT" pe lemn sau pe ambalajul său, în conformitate cu practicile în vigoare. 2. Lemnul specificat sub formă de aşchii, particule, şpanuri, deşeuri de lemn şi resturi, originar din ariile delimitate, poate fi pus în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă este însoţit de un paşaport fitosanitar întocmit şi eliberat în conformitate cu art.85 din Legea nr.422/2023 şi dacă îndeplineşte una dintre următoarele condiţii: 2.1. este cojit şi a fost supus unui tratament termic pentru a atinge temperatura minimă de 56°C timp de cel puţin 30 de minute fără întrerupere în întreg profilul lemnului, inclusiv în miezul lemnului; sau 2.2. a fost prelucrat în bucăţi de cel mult 2,5 cm grosime şi lăţime. 3. În cazul pct.1 şi 2, dacă nu sunt disponibile instalaţii de tratare sau de prelucrare în aria delimitată, lemnul specificat poate fi transportat sub monitorizarea oficială şi în condiţii de izolare, în aşa fel încât să se asigure că organismul specificat nu se poate răspândi, până la cea mai apropiată instalaţie din afara ariei delimitate, pentru a se asigura imediat tratamentul sau prelucrarea în conformitate cu aceste puncte. 4. Deşeurile rezultate din îndeplinirea condiţiilor de la pct.1 şi 2 sunt eliminate în aşa fel încât să se asigure că organismele specificate nu se pot răspândi în afara ariei delimitate. 5. Autoritatea competentă efectuează controale oficiale planificate, pentru a depista prezenţa organismului specificat, efectuând inspecţii care vizează plantele-gazdă pe o rază de cel puţin 1 km de respectiva instalaţie de tratare sau de prelucrare. Secţiunea a 5-a Condiţiile de circulaţie pentru materialul de ambalaj din lemn specificat 1. Materialul de ambalaj din lemn specificat originar din ariile delimitate poate fi transportat pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă îndeplineşte următoarele condiţii: 1.1. a fost supus unuia dintre tratamentele menţionate la art.43 alin.(1) lit.a) din Legea nr.422/2023; şi 1.2. prezintă un marcaj conform art.43 alin.(1) lit.b) din Legea nr.422/2023, care indică faptul că materialul de ambalaj din lemn specificat a fost supus unui tratament fitosanitar aprobat în conformitate cu Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare nr.15. 2. Dacă nu sunt disponibile instalaţii de tratare în aria delimitată, materialul de ambalaj din lemn specificat poate fi transportat în condiţii de izolare, în aşa fel încât să se asigure că organismul specificat nu se poate răspândi, până la cea mai apropiată instalaţie de tratare din afara ariei delimitate, pentru a se asigura imediat tratamentul şi marcarea în conformitate cu subpct. 1.1 şi 1.2. 3. Deşeurile rezultate din îndeplinirea condiţiilor de la prezentul punct sunt eliminate în aşa fel încât să se asigure că organismele specificate nu se pot răspândi în afara ariei delimitate. 4. Autoritatea competentă efectuează controale oficiale planificate, pentru a depista prezenţa organismului specificat, efectuând inspecţii care vizează plantele-gazdă pe o rază de cel puţin 1 km de respectiva instalaţie de tratare. |
|
|
Anexa nr.3 la Regulamentul de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova a Anoplophora glabripennis (Motschulsky) Stabilirea ariilor delimitate şi măsurile prevăzute la pct.13-16 Secţiunea 1 Stabilirea ariilor delimitate 1. Ariile delimitate sunt alcătuite din următoarele zone: 1.1. o zonă infestată în care a fost confirmată prezenţa organismului specificat şi care include toate plantele cu simptome provocate de organismul specificat; şi 1.2. o zonă-tampon cu o rază de cel puţin 2 km dincolo de graniţa zonei infestate. 2. Delimitarea exactă a zonelor trebuie să se bazeze pe principii ştiinţifice, pe biologia organismului specificat, pe nivelul de infestare, pe distribuţia specifică a plantelor-gazdă în zona vizată şi pe dovada stabilirii în acea zonă a organismului specificat. În cazul în care autoritatea competentă consideră că eradicarea organismului specificat este posibilă, ţinând cont de circumstanţele focarului, de rezultatele unei anchete specifice sau de aplicarea imediată a măsurilor de eradicare, raza zonei-tampon poate fi redusă la minimum 1 km dincolo de graniţele zonei infestate. În cazul în care eradicarea organismului specificat nu mai este posibilă, raza zonei-tampon nu poate fi redusă la mai puţin de 2 km. 3. În cazul în care se confirmă prezenţa organismului specificat în afara zonei infestate, delimitarea zonei infestate şi a zonei-tampon va fi revizuită şi modificată în mod corespunzător. 4. În cazul în care într-o arie delimitată, în urma controalelor menţionate la pct.11 din Regulament şi a supravegherii menţionate la subpct. 1.8 secţiunea a 3-a din anexa nr.3, organismul specificat nu este depistat timp de o perioadă care include cel puţin un ciclu de viaţă plus un an suplimentar, dar nu mai mică de patru ani consecutivi, această delimitare poate fi retrasă. Durata exactă a unui ciclu de viaţă depinde de dovezile care sunt disponibile pentru aria în cauză sau pentru zonele climatice similare. 5. Delimitarea poate fi retrasă, de asemenea, în cazul în care, în urma unei anchete ulterioare, se constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.1 din secţiunea a 2-a. Secţiunea a 2-a Condiţiile în care nu este necesar să se stabilească arii delimitate 1. În conformitate cu pct.14 din Regulament, nu este necesar ca autoritatea competentă să stabilească o arie delimitată, astfel cum se prevede la pct.13 din Regulament, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii: 1.1. există dovezi conform cărora organismul specificat a fost introdus în arie odată cu plantele sau lemnul pe care a fost depistat şi o indicaţie că lemnul sau plantele respective au fost infestate înainte de a fi introduse în aria respectivă sau că este vorba de o constatare izolată, asociată direct cu o plantă specificată sau cu un lemn specificat sau nu, şi nu se estimează că respectivul incident va duce la stabilirea organismului; şi 1.2. se constată că organismul specificat nu a fost stabilit şi că răspândirea şi înmulţirea cu succes a organismului specificat nu sunt posibile din cauza biologiei lui şi luând în considerare rezultatele unei anchete specifice şi măsurile de eradicare care pot consta în tăierea şi eliminarea preventivă a plantelor specificate după ce au fost examinate. 2. În cazul în care sunt îndeplinite condiţiile stabilite la pct.1, autoritatea competentă nu va stabili arii delimitate, cu condiţia că sunt luate următoarele măsuri: 2.1. măsuri imediate pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului specificat şi pentru a exclude posibilitatea răspândirii acestuia; 2.2. control fitosanitar în perioada care acoperă cel puţin un ciclu de viaţă al organismului specificat plus un an suplimentar, inclusiv supravegherea pe durata a cel puţin patru ani consecutivi, pe o rază de minimum 1 km în jurul plantelor infestate sau al lemnului infestat sau în jurul locului în care a fost depistat organismul specificat; cel puţin pe durata primului an, aceste controale trebuie să fie intensive şi regulate; 2.3. distrugerea oricărui material vegetal sau lemn infestat; 2.4. determinarea originii infestării şi trasabilitatea plantelor sau a lemnului care au legătură cu infestarea în cauză, în măsura în care este posibil, şi examinarea acestora pentru depistarea oricărui simptom de infestare; examinarea trebuie să includă prelevarea de probe prin metoda distructivă; 2.5. activităţi de sensibilizare a opiniei publice în legătură cu ameninţarea reprezentată de organismul în cauză; 2.6. orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismului specificat, ţinând seama de standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (Ghid pentru programele de eradicare a dăunătorilor; ISPM Nr.9 (1998), Roma, IPPC, FAO 1998 şi care aplică o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în (Utilizarea măsurilor integrate într-o abordare sistemică pentru managementul riscului dăunătorilor. ISPM Nr.14 (2002), Roma, IPPC, FAO 2017). 3. Măsurile prevăzute la subpct. 2.1-2.6 se prezintă sub forma unui raport menţionat la pct.17-19 din Regulament. Secţiunea a 3-a Măsurile care urmează să fie luate în ariile delimitate 1. În ariile delimitate, autoritatea competentă va lua următoarele măsuri pentru a eradica organismul specificat: 1.1. tăierea imediată a plantelor infestate şi a plantelor care prezintă simptome cauzate de organismul specificat, precum şi îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora, dacă se observă galerii larvare mai jos de coletul rădăcinii plantei infestate; în cazurile în care plantele infestate au fost găsite în afara perioadei de zbor a organismului specificat, tăierea şi îndepărtarea trebuie să fie realizate înainte de începerea următoarei perioade de zbor; 1.2. tăierea tuturor plantelor specificate pe o rază de 100 m în jurul plantelor infestate şi examinarea acelor plante specificate pentru depistarea oricărui simptom de infestare; în cazuri excepţionale, în cazul în care autoritatea competentă ajunge la concluzia că tăierea nu este admisă din cauza valorii sociale, culturale sau ecologice a plantei, examinarea individuală detaliată, pentru depistarea oricărui simptom de infestare, a tuturor plantelor specificate de pe acea rază care nu trebuie tăiate şi aplicarea unor măsuri pentru a preveni orice răspândire posibilă a organismului specificat de la acele plante; motivele care au dus la această concluzie şi descrierea măsurii sunt comunicate, după caz, statelor vecine conform raportului prevăzut la pct.17-19 din Regulament; 1.3. îndepărtarea, examinarea şi eliminarea plantelor tăiate în conformitate cu subpct. 1.1 şi 1.2 şi a rădăcinilor acestora, dacă este necesar; luarea tuturor măsurilor de precauţie necesare pentru a evita răspândirea organismului specificat în timpul tăierii şi după tăiere; 1.4. prevenirea circulaţiei oricărui material potenţial infestat în afara ariei delimitate; 1.5. determinarea originii infestării şi trasabilitatea plantelor şi a lemnului care au legătură cu infestarea în cauză, în măsura în care este posibil, şi examinarea acestora pentru depistarea oricărui simptom de infestare; examinarea trebuie să includă prelevarea de probe prin metoda distructivă; 1.6. după caz, înlocuirea plantelor specificate cu alte plante; 1.7. interdicţia plantării de noi plante specificate în aer liber într-o zonă menţionată la subpct.1.2 din secţiunea a 3-a, cu excepţia locurilor de producţie menţionate în secţiunea a 3-a din anexa nr.2; 1.8. supravegherea continuă a prezenţei organismului specificat pe plantele-gazdă, cu prioritate în zona-tampon, care trebuie să includă cel puţin o inspecţie pe an utilizând tehnici capabile să detecteze infestarea la nivelul coroanei. Prelevarea de probe prin metoda distructivă se efectuează de către autoritatea competentă. Numărul probelor va fi indicat în raportul prevăzut la pct.17-19 din Regulament; 1.9. activităţi de sensibilizare a opiniei publice cu privire la ameninţarea reprezentată de acest organism şi la măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii şi răspândirii sale în Republica Moldova, inclusiv cu privire la condiţiile de circulaţie a plantelor specificate şi a lemnului specificat din aria delimitată stabilită în conformitate cu pct.13-16 din Regulament; 1.10. măsurile de abordare a oricărei particularităţi sau complicaţii în legătură cu care ar putea exista aşteptări rezonabile că ar împiedica, afecta sau întârzia eradicarea, în special cele ce ţin de accesibilitatea şi de eradicarea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, dacă sunt proprietate publică sau privată, sau de persoana fizică sau juridică responsabilă de acestea; 1.11. orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismului specificat, ţinând cont de standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (Ghid pentru programele de eradicare a dăunătorilor; ISPM Nr.9 (1998), Roma, IPPC, FAO 1998 şi care aplică o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în (Utilizarea măsurilor integrate într-o abordare sistemică pentru managementul riscului dăunătorilor. ISPM Nr.14 (2002), Roma, IPPC, FAO 2017). 2. Măsurile prevăzute la subpct. 1.1-1.11 se prezintă sub forma unui raport menţionat la pct.17-19 din Regulament. 3. În cazul în care rezultatele controalelor menţionate la pct.11 şi 12 din Regulament pe parcursul a mai mult de patru ani consecutivi au confirmat prezenţa organismului specificat într-o arie şi în cazul în care există dovezi că organismul specificat nu mai poate fi eradicat, autoritatea competentă se limitează la măsuri pentru împiedicarea răspândirii organismului specificat în aria respectivă. Aceste măsuri includ cel puţin următoarele: 3.1. tăierea plantelor infestate şi a plantelor care prezintă simptome cauzate de organismul specificat, precum şi îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora, dacă se observă galerii larvare mai jos de coletul rădăcinii plantei infestate; activităţile de tăiere vor începe imediat; cu toate acestea, în cazurile în care plantele infestate au fost găsite în afara perioadei de zbor a organismului specificat, tăierea şi îndepărtarea trebuie să fie realizate înainte de începerea următoarei perioade de zbor; 3.2. îndepărtarea, examinarea şi eliminarea plantelor tăiate şi a rădăcinilor lor, după caz; luarea tuturor măsurilor de precauţie necesare pentru a se evita răspândirea organismului specificat după tăiere; 3.3. prevenirea circulaţiei oricărui material potenţial infestat în afara ariei delimitate; 3.4. înlocuirea plantelor specificate cu alte plante, după caz; 3.5. interdicţia plantării de noi plante specificate în aer liber într-o arie infestată menţionată în subpct. 1.1 din secţiunea 1, cu excepţia locurilor de producţie menţionate în secţiunile 3-5 din anexa nr.2; 3.6. supravegherea continuă a prezenţei organismului specificat pe plantele-gazdă, cu prioritate în zona-tampon, care trebuie să includă cel puţin o inspecţie pe an utilizând tehnici capabile să detecteze infestarea la nivelul coroanei. Prelevarea de probe prin metoda distructivă se efectuează de către autoritatea competentă. Numărul probelor va fi indicat în raportul prevăzut la pct.17, 18 şi 19 din Regulament; 3.7. activităţi de sensibilizare a opiniei publice cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul specificat şi la măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii şi răspândirii sale în Republica Moldova, inclusiv cu privire la condiţiile de circulaţie a plantelor specificate şi a lemnului specificat din aria delimitată stabilită în conformitate cu pct.13-16 din Regulament; 3.8. măsurile de abordare a oricărei particularităţi sau complicaţii în legătură cu care ar putea exista aşteptări rezonabile că ar împiedica, afecta sau întârzia împiedicarea răspândirii organismului, în special cele ce ţin de accesibilitatea şi de eradicarea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, dacă sunt proprietate publică sau privată, sau de persoana fizică sau juridică responsabilă de acestea; 3.9. orice altă măsură care poate contribui la împiedicarea răspândirii organismului specificat. 4. Măsurile prevăzute la subpct. 3.1- 3.9 se prezintă sub forma unui raport menţionat la pct.17, 18 şi 19 din Regulament. |
Anexa nr.26
la Hotărârea Guvernului nr.558/2011
Măsurile de control pentru
Diabrotica virgifera virgifera Le Conte în Republica Moldova
Prezentele Măsuri transpun Recomandarea Comisiei nr.63 din 6 februarie 2014 privind măsurile pentru controlul Diabrotica virgifera virgifera Le Conte în regiuni ale Uniunii în care se confirmă prezenţa sa, CELEX: 32014H0063, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 38 din 7 februarie 2014.
1. Prezentele Măsuri stabilesc măsurile de control în zonele în care se confirmă prezenţa Diabrotica virgifera virgifera Le Conte (în continuare – Diabrotica), în Republica Moldova.
2. În sensul prezentelor măsuri se aplică următoarea noţiune:
control – reducerea densităţii populaţiei de dăunători la un nivel care nu cauzează pierderi economice semnificative, pentru a asigura o producţie de porumb sustenabilă din punct de vedere economic.
3. În zonele Republicii Moldova în care s-a confirmat prezenţa Diabrotica, producătorii agricoli trebuie să ia în considerare principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor, prevăzute în anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.42/2020 pentru aprobarea Cerinţelor privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, pentru controlul acestui dăunător.
4. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) trebuie să se asigure că recomandările caracteristice pentru anumite culturi sau sectoare referitoare la gestionarea integrată a dăunătorilor vizând Diabrotica, elaborate de alte instituţii de cercetare, adresate fermierilor cultivatori de porumb şi utilizatorilor profesionişti de produse fitosanitare, sunt în conformitate cu normele privind utilizarea corectă a produselor fitosanitare, astfel cum se menţionează la art.34 din Legea nr.403/2023 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi pentru modificarea unor acte normative.
5. Metodele biologice, fizice şi alte metode nechimice sustenabile ar trebui preferate metodelor chimice, dacă cele dintâi asigură un control satisfăcător al dăunătorilor. Prin urmare, controlul Diabrotica de către utilizatorii profesionişti ar trebui să se realizeze sau să fie sprijinit prin intermediul următoarelor măsuri:
5.1. rotaţia culturilor;
5.2. utilizarea agenţilor de control biologic;
5.3. adaptarea datei de semănare a porumbului, pentru evitarea suprapunerii procesului de germinare a seminţelor cu eclozarea larvelor;
5.4. curăţarea utilajelor agricole şi eliminarea plantelor spontane de porumb, precum şi alte măsuri de igienă.
6. Rotaţia culturilor va fi prioritară, deoarece se ia în considerare eficacitatea înaltă a metodei în controlul Diabrotica şi avantajele asupra mediului, precum şi alte beneficii agronomice pe termen mai lung.
7. Toate măsurile prezentate la pct.5 trebuie însoţite de monitorizarea prezenţei Diabrotica pentru a identifica necesitatea şi momentul potrivit pentru luarea unor măsuri de protecţie. Autoritatea competentă trebuie să se asigure că monitorizarea eficientă a populaţiei de Diabrotica se realizează cu ajutorul unor metode şi instrumente disponibile. Este necesară stabilirea la nivel naţional a unor valori-limită fundamentate ştiinţific pentru populaţia de Diabrotica, întrucât acestea constituie elemente esenţiale ale procesului decizional vizând punerea în aplicare a oricăror măsuri de control.
8. În conformitate cu pct.44 subpct. 3) din Cerinţele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.42/2020, autoritatea competentă asigură utilizatorii profesionişti de produse fitosanitare cu informaţii şi cu instrumente pentru monitorizarea Diabrotica.
9. Autoritatea competentă asigură, astfel cum se prevede la pct.44 subpct. 3) din Cerinţele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.42/2020, serviciile de consiliere privind gestionarea integrată a dăunătorilor, precum şi furnizează recomandări privind controlul Diabrotica tuturor utilizatorilor profesionişti de produse fitosanitare. Autoritatea competentă instituie, de asemenea, măsuri pentru a-i încuraja pe utilizatorii profesionişti să pună în aplicare recomandări caracteristice pentru anumite culturi sau sectoare menţionate la pct.4.
10. Autoritatea competentă asigură accesul tuturor utilizatorilor profesionişti de produse fitosanitare la sesiuni de formare pe tema controlului sustenabil al Diabrotica. Dispoziţiile din prezenta Măsură trebuie să facă parte din formarea asigurată de către autoritatea competentă în temeiul pct.16 din Hotărârea Guvernului nr.42/2020 pentru aprobarea Cerinţelor privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar.
11. Selectarea programelor de cercetare şi dezvoltare tehnologică la ameliorarea culturii de porumb se va axa pe controlul sustenabil al Diabrotica."
| PRIM-MINISTRU | Dorin RECEAN |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul agriculturii | |
| şi industriei alimentare | Ludmila Catlabuga |
| Nr.347. Chişinău, 11 iunie 2025. | |