Hotărâre nr. 590 din 14.08.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.558/2011 privind măsurile

de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi

răspândirea în Republica Moldova a unor organisme dăunătoare

plantelor, produselor vegetale şi altor bunuri conexe

supuse regimului de carantină fitosanitară

nr. 590  din  14.08.2023

 (în vigoare 14.10.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 347-350 art. 790 din 14.09.2023

* * *

UE

În temeiul art.3 alin (4) lit.a) din Legea nr.228/2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.241-246, art.748), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Hotărârea Guvernului nr.558/2011 privind măsurile de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspândirea în Republica Moldova a unor organisme dăunătoare plantelor, produselor vegetale şi altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.122-127, art.630), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) în hotărâre:

a) la punctul 1, subpunctele 5), 7)-10), 13)-16) şi 18) se abrogă;

b) se completează cu subpunctul 19) cu următorul cuprins:

"19) Regulamentul privind măsurile de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.), conform anexei nr.19";

2) se completează cu anexa nr.19 cu următorul cuprins:

"Anexa nr.19

la Hotărârea Guvernului nr.558/2011

REGULAMENT

privind măsurile de prevenire a introducerii şi a răspândirii

în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1201 al Comisiei din 14 august 2020 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune şi a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.), CELEX: 32020R1201, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 269 din 17 august 2020, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2130 al Comisiei din 2 decembrie 2021.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte măsurile de prevenire a introducerii şi a răspândirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.).

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:

1) autoritate competentă – Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

2) organism dăunător specificat – Xylella fastidiosa (Wells et al.) şi oricare dintre subspeciile sale;

3) plante-gazdă – toate plantele destinate plantării, altele decât seminţele, aparţinând genurilor sau speciilor incluse în lista din anexa nr.1;

4) plante specificate – plante-gazdă destinate plantării, altele decât seminţele, aparţinând genurilor sau speciilor enumerate în anexa nr.2 şi cunoscute ca fiind susceptibile la subspecia specifică a organismului dăunător specificat;

5) zona demarcată – cuprinde o zonă infestată şi o zonă-tampon.

Zona infestată conţine, după caz:

a) toate plantele cunoscute ca fiind infestate de organismul dăunător în cauză;

b) toate plantele care prezintă semne sau simptome care indică o posibilă infestare cu respectivul organism dăunător;

c) toate celelalte plante susceptibile de a fi fost sau de a fi contaminate sau infestate de respectivul organism dăunător, inclusiv plantele susceptibile de a fi infestate din cauza că prezintă o susceptibilitate la acel organism dăunător şi se găsesc în imediata apropiere a plantelor infestate sau din cauza că au o sursă comună de producţie cu plantele infestate, dacă aceasta este cunoscută, sau din cauza că provin din plante infestate;

d) terenul, solul, cursurile de apă sau alte elemente infestate sau susceptibile de a fi infestate de organismul dăunător în cauză.

Zona-tampon este adiacentă zonei infestate şi o înconjoară pe aceasta.

Capitolul II

ANCHETE ANUALE VIZÂND PREZENŢA ORGANISMULUI DĂUNĂTOR

SPECIFICAT ŞI PLANURILE DE URGENŢĂ

3. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale privind plantele-gazdă în vederea depistării prezenţei organismului specificat pe teritoriul ţării sau supraveghează efectuarea acestor anchete.

4. Anchetele se efectuează în funcţie de nivelul de risc şi se desfăşoară în aer liber, inclusiv în câmpuri de culturi, livezi, podgorii, precum şi în pepiniere, magazine de grădinărit şi/sau în centre comerciale, arii naturale şi alte amplasamente relevante.

5. Aceste anchete constau în prelevarea de probe şi în testarea plantelor destinate plantării. Ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare utilizat, care trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 80 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 1 %.

6. Anchetele se efectuează în perioadele corespunzătoare ale anului, în ceea ce priveşte posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, ţinând cont de biologia acestuia şi a vectorilor săi, de prezenţa şi biologia plantelor-gazdă şi de informaţiile ştiinţifice şi tehnice privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa.

7. Prezenţa organismului dăunător specificat este monitorizată printr-un test molecular menţionat în anexa nr.3. În cazul rezultatelor pozitive depistate în alte zone decât cele demarcate, prezenţa organismului dăunător specificat se confirmă suplimentar printr-un test molecular pozitiv, menţionat în anexa respectivă, vizând diferite părţi ale genomului. Testele respective se efectuează pe acelaşi eşantion de plantă sau, dacă este adecvat pentru testul de confirmare moleculară utilizat, pe acelaşi extract de plantă.

8. Identificarea subspeciilor organismului dăunător specificat se efectuează pe fiecare specie de plantă depistată ca fiind infectată cu organismul dăunător specificat în zona demarcată în cauză. Această identificare se efectuează prin testarea moleculară menţionată la punctul 2 din anexa nr.3.

9. Autoritatea competentă, la solicitare, prezintă altor ţări sau grupuri de ţări rezultatele anchetelor care cuprind informaţii cu privire la locul în care au fost efectuate anchetele, calendarul anchetelor, plante, produsele vegetale sau la alte obiecte în cauză, la numărul de inspecţii şi de eşantioane prelevate şi constatarea prezenţei.

10. Guvernul aprobă un plan de urgenţă. Planul de urgenţă detaliază măsurile care trebuie luate pe teritoriul ţării cu privire la:

1) eradicarea organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la punctele 24-37;

2) deplasările pe teritoriul ţării a plantelor specificate, identificate în anexa nr.2, astfel cum se prevede la punctele 52-62;

3) controalele oficiale care urmează să fie efectuate în ceea ce priveşte deplasarea plantelor specificate pe teritoriul ţării şi intrarea plantelor-gazdă în ţară, astfel cum se prevede la punctele 70-77.

11. Planul de urgenţă include următoarele:

1) rolurile şi responsabilităţile autorităţilor implicate în execuţia planului, în cazul confirmării oficiale a prezenţei sau al existenţei unor suspiciuni cu privire la Xylella fastidiosa, precum şi ierarhia şi procedurile pentru coordonarea acţiunilor întreprinse de către autorităţile competente, de către alte autorităţi publice, de către persoanele fizice implicate, de către laboratoarele şi operatorii profesionişti, inclusiv coordonarea cu statele vecine, dacă este cazul;

2) accesul autorităţilor competente la spaţiile operatorilor şi ale persoanelor fizice;

3) accesul autorităţilor competente, dacă este necesar, la laboratoarele, echipamentele, personalul, expertiza externă şi resursele necesare, în vederea eradicării rapide şi eficiente sau, unde este cazul, în vederea izolării organismului dăunător prioritar în cauză;

4) măsurile care trebuie luate cu privire la informarea altor state, a operatorilor şi a publicului în ceea ce priveşte prezenţa Xylella fastidiosa şi măsurile luate împotriva acestuia, în cazul în care se confirmă oficial prezenţa sau există suspiciuni cu privire la aceasta;

5) modalităţile de înregistrare care atestă prezenţa Xylella fastidiosa;

6) evaluările disponibile, precum şi orice evaluare în ceea ce priveşte riscul prezentat de Xylella fastidiosa pentru teritoriul ţării;

7) măsurile de gestionare a riscurilor care urmează să fie luate cu privire la Xylella fastidiosa şi procedurile care trebuie urmate;

8) principiile pentru delimitarea geografică a zonelor demarcate;

9) protocoalele care descriu metodele de examinare vizuală, eşantionare şi testare în laborator;

10) principiile privind formarea profesională a personalului autorităţilor competente şi, dacă este cazul, al organismelor, autorităţilor publice, al laboratoarelor, al operatorilor, precum şi privind formarea altor persoane menţionate în subpunctul 1);

11) resursele minime care urmează a fi puse la dispoziţie şi procedurile de punere la dispoziţie a resurselor suplimentare respective în cazul confirmării sau al suspectării prezenţei Xylella fastidiosa;

12) normele care precizează în detaliu procedurile de identificare a proprietarilor plantelor care urmează să fie eliminate, de comunicare a ordinului de eliminare şi de acces la proprietăţile private.

12. Dacă este cazul, elementele menţionate la punctul 11 subpunctele 4)-10) se prezintă sub forma unor manuale de utilizare/ghiduri/proceduri.

Capitolul III

ZONELE DEMARCATE

13. În cazul în care prezenţa organismului dăunător specificat este confirmată oficial, autoritatea competentă stabileşte fără întârziere o zonă demarcată. În cazul în care se confirmă prezenţa uneia sau mai multor subspecii anume a/ale organismului dăunător specificat, autoritatea competentă poate să delimiteze o zonă doar în funcţie de subspecia respectivă. În cazul în care confirmarea prezenţei unei subspecii este în curs de desfăşurare, autoritatea competentă delimitează zona respectivă în ceea ce priveşte organismul dăunător specificat şi toate subspeciile sale posibile.

14. Zona în care se înregistrează infecţii trebuie să aibă o rază de cel puţin 50 m în jurul plantei depistate ca fiind infectată cu organismul dăunător specificat.

Zona-tampon trebuie să aibă următoarea lăţime:

1) cel puţin 2,5 km – în cazul unei zone în care se înregistrează infecţii, stabilită în scopul luării măsurilor de eradicare menţionate la punctele 24-37;

2) cel puţin 5 km – în cazul unei zone în care se înregistrează infecţii, stabilită în scopul luării măsurilor de izolare menţionate la punctele 38- 50.

15. Autoritatea competentă actualizează, publică şi notifică lista zonelor demarcate.

16. Prin derogare de la punctele 13-15, zona-tampon care înconjoară zona în care se înregistrează infecţii, stabilită în scopul eradicării, poate fi redusă la o lăţime de nu mai puţin de 1 km dacă există un nivel ridicat de încredere în faptul că prezenţa iniţială a organismului dăunător specificat nu a condus la răspândirea acestuia şi dacă au fost îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) toate plantele specificate situate în zona în care se înregistrează infecţii, indiferent de starea lor de sănătate, au fost eşantionate şi eliminate imediat;

2) în zona în care se înregistrează infecţii nu au fost depistate alte plante infectate cu organismul dăunător specificat din momentul aplicării măsurilor de eradicare, pe baza testelor oficiale efectuate cel puţin o dată în cursul anului, luând în considerare ultimele cercetări privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa;

3) s-a efectuat o anchetă cel puţin o dată în primul an ca urmare a identificării organismului dăunător specificat într-o zonă cu o lăţime de cel puţin 2,5 km în jurul zonei în care s-au înregistrat infecţii, arătând că nu s-a constatat prezenţa organismului dăunător specificat în zona respectivă. Autoritatea competentă prelevă şi testează eşantioane de la plantele-gazdă situate în zona respectivă. În acest scop şi ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare utilizat trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 90 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 1 %, ţinând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară plantele infectate prezintă un risc mai mare în comparaţie cu alte părţi din zona respectivă;

4) în zona în care se înregistrează infecţii şi în imediata sa vecinătate nu a fost identificat niciun vector al organismului dăunător specificat din momentul aplicării măsurilor de eradicare pe baza testelor efectuate de două ori în timpul sezonului de zbor al vectorului şi în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare. Testele respective conduc la concluzia că răspândirea naturală a organismului dăunător specificat este exclusă.

17. La operarea modificărilor în conformitate cu punctul 16, autoritatea competentă actualizează datele de la punctul 15.

18. Prin derogare de la punctele 13-15, autoritatea competentă poate decide să nu stabilească imediat o zonă demarcată în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) există dovezi care arată că organismul dăunător specificat a fost introdus recent în zonă odată cu plantele pe care a fost depistat sau că organismul dăunător specificat a fost depistat într-un loc cu protecţie fizică împotriva vectorilor respectivului organism dăunător;

2) rezultatele activităţilor de inspecţie indică faptul că plantele respective au fost infectate înainte de introducerea lor în zona în cauză;

3) nu a fost detectat niciun vector al organismului dăunător specificat, pe baza testelor efectuate în vecinătatea respectivelor plante.

19. În cazul menţionat la punctul 18, autoritatea competentă:

1) efectuează, în zona în care a fost confirmată pentru prima dată prezenţa organismului dăunător specificat, o anchetă anuală, timp de cel puţin doi ani, pentru a stabili dacă alte plante au fost infectate şi dacă trebuie luate măsuri suplimentare;

2) notifică altor state justificarea deciziei de a nu stabili o zonă demarcată, precum şi rezultatele anchetei menţionate la subpunctul 1) de îndată ce sunt disponibile.

20. În cazul în care, pe baza anchetelor menţionate la punctele 31-34, organismul dăunător specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de patru ani, delimitarea poate fi anulată. În astfel de cazuri, autoritatea competentă actualizează datele de la punctul 15.

21. Prin derogare de la punctul 20, în cazul în care autoritatea competentă a redus zona-tampon la o lăţime de nu mai puţin de 1 km în conformitate cu punctul 16, la fel, poate anula această zonă demarcată după 12 luni de la stabilirea sa iniţială, dacă sunt îndeplinite ambele condiţii de mai jos:

1) în urma măsurilor adoptate în conformitate cu punctul 16, se concluzionează cu un nivel ridicat de încredere că prezenţa iniţială a organismului dăunător specificat a fost un caz izolat, iar în zona demarcată respectivă nu a avut loc nicio răspândire;

2) cât mai aproape posibil de momentul anulării, au fost efectuate teste oficiale în zona demarcată, ţinând cont de cercetările privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa. În acest scop şi ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare utilizat trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 95 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 1 %.

22. În cazul în care o zonă demarcată este anulată în conformitate cu punctul 21, plantele specificate situate în zona demarcată stabilită anterior fac obiectul unor anchete intensive în decursul următorilor doi ani. În acest scop şi ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare utilizat trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 80 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 1 %.

23. În momentul anulării zonei demarcate după 12 luni de la identificarea sa iniţială, autoritatea competentă informează imediat alte ţări sau grupuri de ţări cu privire la motivele acestei anulări.

Capitolul IV

MĂSURI DE ERADICARE

24. Operatorii elimină imediat din zona infectată:

1) plantele infectate, cu certitudine, cu organismul dăunător specificat;

2) plantele care prezintă simptome şi indică o posibilă infecţie cu respectivul organism dăunător sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta;

3) plantele care aparţin aceleiaşi specii ca planta infectată, indiferent de starea lor de sănătate;

4) plantele din alte specii decât planta infectată, care au fost depistate ca fiind infectate în alte părţi din zona demarcată;

5) plantele specificate, altele decât cele menţionate în subpunctele 3) şi 4), care nu au fost supuse imediat eşantionării şi testării moleculare şi în cazul cărora s-a constatat că sunt afectate de organismul dăunător specificat.

25. La eliminarea plantelor menţionate la punctul 24, operatorul ţine cont de toate măsurile de precauţie necesare şi organizează eliminarea pe baza nivelului de risc prezentat de respectivele plante.

26. Prin derogare de la punctul 24 subpunctele 2)-4), autoritatea competentă poate decide ca plantele individuale specificate, desemnate în mod oficial plante cu valoare istorică, să nu fie eliminate, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) plantele specificate în cauză sunt supuse inspecţiei, eşantionării şi testării anuale prin unul dintre testele moleculare enumerate în anexa nr.3 şi se confirmă faptul că nu sunt infectate cu organismul dăunător specificat;

2) zona respectivă sau plantele individuale specificate sunt supuse unor tratamente fitosanitare adecvate de combatere a populaţiei de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora. Aceste tratamente pot include metode chimice, biologice sau mecanice, ţinând cont de condiţiile pedoclimatice.

27. Posesorul plantelor, al produselor vegetale sau al altor obiecte aplică în zona infectată tratamente fitosanitare adecvate, de combatere a populaţiei de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, conform dispoziţiilor autorităţii competente. Acesta aplică tratamentele respective înainte şi pe parcursul eliminării plantelor menţionate la punctul 24. Printre aceste tratamente se numără cele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ţinând cont de condiţiile pedoclimatice.

28. Posesorul plantelor, al produselor vegetale sau al altor obiecte aplică practici agricole pentru controlul populaţiei de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, în zona infectată şi în zona-tampon, conform dispoziţiilor autorităţii competente. Se aplică aceste practici în perioada cea mai potrivită a anului, indiferent de eliminarea plantelor în cauză. Aceste practici includ tratamente chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, după caz, ţinând cont de condiţiile pedoclimatice.

29. Posesorul distruge plantele şi părţile plantelor menţionate la punctul 24, astfel încât organismul dăunător specificat să nu se răspândească in situ (în mediul natural, la faţa locului) sau într-un amplasament din apropiere, desemnat în acest scop în zona infectată, sau la cea mai scurtă distanţă de amplasamentul respectiv, cu condiţia ca acele plante sau părţi ale plantelor să fie acoperite cu plasă împotriva vectorilor.

30. Posesorul poate distruge numai ramurile şi frunzişul şi să supună lemnul aferent tratamentului fitosanitar, astfel cum este prevăzut la punctul 27, doar la recomandarea expresă a autorităţii competente. Sistemul de rădăcini al acestor plante este fie îndepărtat, fie devitalizat, aplicându-se un tratament fitosanitar adecvat pentru a evita reapariţia.

31. În întreaga zonă demarcată, autoritatea competentă monitorizează, în perioadele cele mai potrivite, prezenţa organismului dăunător specificat prin anchete anuale, în conformitate cu punctele 6 şi 7.

32. În zonele în care se înregistrează infecţii, autoritatea competentă prelevă şi testează eşantioane de la plantele-gazdă, inclusiv de la plantele specificate care nu au fost eliminate în conformitate cu punctul 24. În acest scop şi ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 90 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 0,5%.

33. În zonele-tampon, autoritatea competentă prelevă şi testează eşantioane de la plantele-gazdă, precum şi de la alte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecţie sau despre care se suspectează că sunt infectate cu organismul dăunător respectiv. În acest scop şi ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 90 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 1%, ţinând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară zonele infectate prezintă un risc mai mare.

34. Autoritatea competentă monitorizează prezenţa organismului dăunător specificat în vectorii din zona demarcată pentru a stabili riscul extinderii ulterioare prezentat de vectori şi pentru a evalua eficacitatea măsurilor de control fitosanitar aplicate în conformitate cu punctele 27 şi 28.

35. Autoritatea competentă ia orice altă măsură referitoare la eradicarea organismului dăunător specificat în conformitate cu standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare (în continuare – ISPM) nr.9 şi contribuie la aplicarea unei abordări integrate în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr.14.

36. Autoritatea competentă ia măsuri vizând orice particularitate sau complicaţie despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, stânjeni sau întârzia eradicarea, în special măsuri legate de distrugerea adecvată a tuturor plantelor infectate sau suspectate a fi infectate sau legate de accesibilitatea locului în care se află acestea, de faptul că sunt proprietate publică sau privată sau de persoana sau entitatea responsabilă de acestea.

37. Autoritatea competentă efectuează investigaţiile corespunzătoare pentru a identifica originea infecţiei. Aceasta identifică plantele-gazdă asociate cu cazul de infecţie în cauză, inclusiv pe cele care au fost deplasate înainte de stabilirea zonei demarcate. Rezultatele acestor investigaţii se comunică statului/statelor din care provin respectivele plante, prin care respectivele plante au fost deplasate şi în care au ajuns respectivele plante.

Capitolul V

MĂSURI DE IZOLARE

38. Autoritatea competentă aplică, la necesitate, măsurile de izolare prevăzute la punctele 39-50, în loc de măsuri de eradicare, într-o zonă infectată.

39. Posesorul plantelor elimină toate plantele care au fost depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat în baza monitorizării menţionate la punctele 44 şi 45 şi a dispoziţiilor autorităţii competente.

Respectiva eliminare are loc imediat după identificarea oficială a prezenţei organismului dăunător specificat sau, dacă organismul dăunător specificat este depistat în afara sezonului de zbor al vectorului, eliminarea trebuie să aibă loc înainte de următorul sezon de zbor al vectorului. Se iau toate măsurile de precauţie necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat şi a vectorilor săi în cursul eliminării şi după eliminare.

40. Prin derogare de la punctul 39, autoritatea competentă poate decide, în scopuri ştiinţifice, să nu elimine plantele care s-au dovedit a fi infectate cu organismul dăunător specificat în locurile în care se găsesc plante cu valoare culturală şi socială deosebită, menţionate la punctul 44 subpunctul 2).

41. Posesorul plantelor aplică tratamente fitosanitare corespunzătoare de combatere a populaţiei de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, pe plantele menţionate la punctul 39, înainte de îndepărtarea acestora, şi în jurul plantelor menţionate la punctul 40, toate plantele care au fost depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, conform dispoziţiilor autorităţii competente. Printre aceste tratamente se numără cele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ţinând cont de condiţiile pedoclimatice.

42. În zonele menţionate la punctul 44, posesorul plantelor aplică practici agricole pentru controlul populaţiei de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, în perioada cea mai potrivită a fiecărui an. Printre aceste practici se numără tratamentele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ţinând cont de condiţiile pedoclimatice.

43. Cel puţin în părţile zonei infectate, menţionate la punctul 44, autoritatea competentă prelevă şi testează imediat eşantioane în interiorul unei zone cu raza de 50 m în jurul plantelor depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, de la următoarele plante:

1) toate plantele specificate care aparţin speciilor plantelor specificate depistate ca fiind infectate în aceeaşi zonă demarcată; şi

2) toate celelalte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecţie cu respectivul organism dăunător sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta.

44. Autoritatea competentă monitorizează, în perioadele cele mai potrivite, prezenţa organismului dăunător specificat prin anchete anuale, ţinând cont de informaţiile privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa. Această monitorizare are loc cel puţin în următoarele părţi ale zonei în care se înregistrează infecţii:

1) pe o suprafaţă care măsoară cel puţin 5 km de la limita zonei în care se înregistrează infecţii cu zona-tampon;

2) în apropierea locurilor în care se găsesc plante cu valoare culturală şi socială deosebită, situate în afara zonei menţionate în subpunctul 1) şi desemnate în consecinţă de autoritatea competentă.

45. În acele părţi ale zonei în care se înregistrează infecţii, autoritatea competentă efectuează eşantionarea şi testarea speciilor de plante-gazdă depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat în zona demarcată, în conformitate cu punctul 7. În acest scop şi ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 90 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 0,7%. Autoritatea competentă prelevă şi testează eşantioane de la populaţia de vectori în vederea depistării prezenţei organismului dăunător specificat.

46. În zonele-tampon, autoritatea competentă prelevă şi testează eşantioane de la plantele-gazdă, precum şi de la alte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecţie cu organismul dăunător respectiv sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta. În acest scop, ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare trebuie să poată identifica cu un grad de încredere de cel puţin 90 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 1%, ţinând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară zonele infectate prezintă un risc mai mare.

47. Autoritatea competentă monitorizează prezenţa organismelor dăunătoare specificate în vectorii din părţile zonei în care se înregistrează infecţii menţionate la punctele 44 şi 45 şi în zona-tampon, pentru a determina riscul răspândirii în continuare prezentat de vectori şi pentru a evalua eficacitatea măsurilor de control fitosanitar aplicate în conformitate cu punctele 41 şi 42.

48. Posesorul plantelor, al produselor vegetale sau al altor obiecte, la faţa locului sau într-un loc apropiat desemnat în acest scop din zona în care se înregistrează infecţii, distruge plantele şi părţile plantelor depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, într-un mod prin care să asigure că nu va avea loc răspândirea organismului dăunător specificat, sub supravegherea strictă a autorităţii competente.

49. Autoritatea competentă poate decide să limiteze distrugerea numai la ramuri şi frunziş şi să supună lemnul aferent unor tratamente fitosanitare adecvate, în conformitate cu punctul 41, în cazul în care concluzionează că plantele respective nu prezintă niciun risc de răspândire ulterioară a organismului dăunător specificat. Sistemul de rădăcini al acestor plante este fie îndepărtat, fie devitalizat, aplicându-se un tratament fitosanitar adecvat pentru a evita reapariţia.

50. Autoritatea competentă ia măsuri vizând orice particularitate sau complicaţie despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, stânjeni sau întârzia izolarea, în special cele legate de distrugerea adecvată a tuturor plantelor infectate sau suspectate a fi infectate sau legate de accesibilitatea locului în care se află acestea, de faptul că sunt proprietate publică sau privată sau de persoana sau entitatea responsabilă de acestea.

Capitolul VI

PLANTAREA PLANTELOR SPECIFICATE ÎN ZONELE ÎN CARE SE ÎNREGISTREAZĂ

INFECŢII ŞI DEPLASĂRILE ACESTORA PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

51. Plantarea plantelor specificate în zonele în care se înregistrează infecţii se efectuează doar la permisiunea autorităţii competente şi doar în unul dintre următoarele cazuri:

1) plantele specificate sunt cultivate în locuri de producţie cu protecţie contra insectelor, care sunt indemne de organismul dăunător specificat şi de vectorii săi;

2) plantele specificate aparţin de preferinţă soiurilor considerate rezistente sau tolerante la organismul dăunător specificat şi sunt plantate în zonele în care se înregistrează infecţii, dar în afara zonei menţionate la punctul 44 subpunctul 1);

3) plantele specificate aparţin aceloraşi specii de plante care au fost testate şi considerate indemne de organismul dăunător specificat pe baza activităţilor de anchetă efectuate cel puţin în ultimii doi ani în conformitate cu punctele 31-34 şi sunt plantate în zonele în care se înregistrează infecţii stabilite în scopul eradicării.

52. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată şi din zonele respective în care se înregistrează infecţii în zonele-tampon, a plantelor specificate care au fost cultivate într-un loc de producţie situat în zona demarcată respectivă, poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) plantele specificate au fost cultivate pe parcursul întregului lor ciclu de fertilizare într-un loc care a fost înregistrat în conformitate cu punctele 57-59 sau au fost prezente într-un astfel de loc cel puţin în ultimii trei ani;

2) pe parcursul perioadei de cultivare a plantelor specificate, nici prezenţa organismului dăunător specificat, nici cea a vectorilor săi nu au fost constatate în locul respectiv;

3) plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populaţiei de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menţine libere de vectorii organismului dăunător specificat. Printre aceste tratamente se numără, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente, ţinând cont de condiţiile pedoclimatice;

4) plantele specificate sunt transportate prin zonele demarcate sau în interiorul acestora în containere sau ambalaje închise, asigurându-se faptul că infecţia cu organismul specificat sau cu oricare dintre vectorii săi nu poate avea loc;

5) cât mai aproape de momentul deplasării, plantele specificate au fost supuse unor teste moleculare vizând prezenţa organismului dăunător specificat pe baza unui test enumerat în anexa nr.3, folosind un plan de eşantionare care poate identifica cu o încredere de cel puţin 80% un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1%.

53. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată şi din zonele respective în care se înregistrează infecţii în zonele-tampon, a plantelor specificate care nu au fost niciodată depistate ca fiind infectate în zona demarcată respectivă poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) plantele specificate au fost cultivate într-un loc care aparţine unui operator înregistrat;

2) plantele specificate aparţin unor specii de plante care au fost cultivate cel puţin o perioadă din viaţa lor într-o zonă demarcată şi, timp de trei ani de la înfiinţarea zonei demarcate, au făcut obiectul activităţilor de anchetă menţionate la punctele 31-34 şi 43-47 şi nu au fost niciodată depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat;

3) speciile plantelor specificate menţionate la subpunctul 2) sunt publicate pe pagina web oficială a autorităţii competente ca lista plantelor-gazdă care nu au fost constatate ca fiind infectate în zona demarcată specifică;

4) plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populaţiei de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menţine libere de vectorii organismului dăunător specificat. Aceste tratamente includ, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente în funcţie de condiţiile pedoclimatice;

5) cât mai aproape posibil de momentul deplasării, loturile din plantele specificate au făcut obiectul inspecţiei de către autoritatea competentă şi al testării moleculare, utilizându-se un plan de eşantionare care poate identifica cu o încredere de cel puţin 95 % un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1%;

6) cât mai aproape posibil de momentul deplasării, loturile de plante specificate au făcut obiectul unor tratamente fitosanitare împotriva tuturor vectorilor organismului dăunător specificat.

54. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată şi din zonele respective în care se înregistrează infecţii în zonele-tampon, a plantelor specificate care au fost cultivate in vitro (în condiţii de laborator) pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro în zona demarcată respectivă, poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1)plantele specificate au fost cultivate pe durata întregului lor ciclu de fertilizare într-un loc care a fost înregistrat în conformitate cu punctele 57-59;

2)plantele specificate au fost cultivate într-un container transparent, în condiţii de sterilitate, şi îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

a) provin din seminţe;

b) au fost înmulţite, în condiţii de sterilitate, de la plantele-mamă originare din zone indemne de organismul dăunător specificat şi care au fost testate şi considerate indemne de organismul dăunător specificat;

c) au fost înmulţite, în condiţii de sterilitate, de la plantele-mamă care au fost cultivate într-un loc care îndeplineşte condiţiile prevăzute la punctul 52 şi care au fost testate şi considerate indemne de organismul dăunător specificat utilizându-se un plan de eşantionare care poate identifica, cu o încredere de cel puţin 95 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1 %;

3)plantele specificate sunt transportate prin zonele demarcate în containere, în condiţii de sterilitate care exclud posibilitatea de infecţie cu organismul dăunător specificat prin vectorii săi.

55. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată şi din zonele respective în care se înregistrează infecţii în zonele-tampon destinate plantării, altele decât seminţele, a plantelor aflate în repaus vegetativ din genul Vitis care au fost cultivate o parte din viaţa lor în zona demarcată respectivă şi sunt enumerate ca plante specificate pentru acea zonă demarcată, poate fi permisă numai atunci dacă sunt îndeplinite condiţiile de mai jos:

1) plantele au fost cultivate într-un loc care aparţine unui operator înregistrat;

2) cât mai aproape posibil de momentul deplasării, plantele au fost supuse unui tratament adecvat prin termoterapie într-o instalaţie de tratare, în cursul căruia plantele aflate în repaus vegetativ sunt imersate timp de 45 de minute în apă încălzită la 50°C.

56. Deplasarea, în zonele în care se înregistrează infecţii, în zonele-tampon şi din zonele-tampon către zonele respective în care se înregistrează infecţii, a plantelor specificate care au fost cultivate cel puţin o parte din viaţa lor într-o zonă demarcată poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) plantele specificate au fost cultivate într-un loc care aparţine unui operator înregistrat;

2) locul respectiv face obiectul eşantionării şi testării de către autoritatea competentă, pentru determinarea prezenţei organismului dăunător specificat;

3) rezultatele inspecţiei anuale şi ale testării unui eşantion reprezentativ confirmă absenţa organismului dăunător specificat;

4) plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populaţiei de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menţine libere de vectorii organismului dăunător specificat. Printre aceste tratamente se numără, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente, ţinând cont de condiţiile pedoclimatice;

5) operatorii solicită persoanei care primeşte respectivele plante să semneze o declaraţie conform căreia aceste plante nu vor fi deplasate din zonele respective.

57. Autoritatea competentă este în drept să înregistreze un loc de producţie numai în sensul punctelor 52 şi 54 dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:

1) operatorul este înregistrat în conformitate cu prevederile cadrului legal de reglementare a măsurilor de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor;

2) locul de producţie a fost declarat ca loc protejat fizic/zonă liberă de virus împotriva organismului dăunător specificat şi a vectorilor săi;

3) locul de producţie a făcut anual obiectul a cel puţin două inspecţii de către autoritatea competentă, efectuate la cele mai potrivite momente.

58. În cazul în care, în timpul inspecţiilor anuale, autoritatea competentă depistează prezenţa organismului dăunător specificat sau daune aduse protecţiei fizice menţionate la punctul 57 subpunctul 2), aceasta suspendă temporar deplasarea plantelor specificate în afara zonelor demarcate în cauză şi din zona infectată respectivă în zonele-tampon.

59. Autoritatea competentă întocmeşte şi actualizează o listă cu toate locurile înregistrate în conformitate cu punctul 57. Aceasta transmite lista respectivă altui stat/altor state imediat după întocmirea sau actualizarea acesteia.

60. Plantele specificate care nu au fost niciodată cultivate într-o zonă demarcată pot fi deplasate doar dacă au fost cultivate într-un loc care îndeplineşte următoarele condiţii:

1) aparţine unui operator înregistrat şi face obiectul inspecţiei anuale efectuate de autoritatea competentă;

2) este supus, în funcţie de nivelul de risc, eşantionării şi testării pentru a se constata prezenţa organismului dăunător specificat, folosindu-se un test prezentat în anexa nr.3 şi ţinând cont de informaţiile privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa.

61. Prin derogare de la punctul 60, plantele destinate plantării, altele decât seminţele din speciile Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. şi Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb, pot fi deplasate pentru prima dată pe teritoriul Republicii Moldova doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) au fost cultivate într-un loc care este supus inspecţiei anuale şi fac dovada acestui lucru;

2) locul respectiv face obiectul eşantionării şi testării pentru a se constata prezenţa organismului dăunător specificat, ţinând cont de informaţiile privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa şi utilizându-se un plan de eşantionare care poate identifica, cu o încredere de cel puţin 80 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1 %.

62. Plantele-mamă prebază sau materialul prebază definite/definit în Norma privind producerea, controlul, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.415/2013, care aparţin speciilor Juglans regia L., Olea europaea L., Prunus amygdalus Batsch, P. amygdalus x P. persica, P. armeniaca L., P. avium (L.) L., P. cerasus L., P. domestica L., P. domestica x P. salicina, P. dulcis (Mill.) D.A. Webb, P. persica (L.) Batsch, şi P. salicina Lindley, care au fost cultivate în afara zonelor demarcate şi care şi-au petrecut cel puţin o parte din perioada lor de viaţă în afara spaţiilor protejate împotriva insectelor pot fi deplasate numai dacă sunt însoţite de un certificat fitosanitar şi dacă este îndeplinită condiţia ca în cel mai scurt interval posibil înainte de deplasarea lor au făcut obiectul inspecţiei vizuale, al prelevării de eşantioane şi al testării moleculare pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat, efectuate în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare.

63. Plantele menţionate la punctele 52-62 pot fi deplasate pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoţite de un paşaport fitosanitar, în conformitate cu prevederile cadrului legal de reglementare a măsurilor de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor.

În cazul plantelor specificate menţionate la punctul 56, se aplică următoarele condiţii suplimentare:

1) în cazul în care sunt deplasate numai în interiorul zonelor în care se înregistrează infecţii, se include indicaţia "Zonă infectată – XYLEFA" lângă codul de trasabilitate;

2) în cazul în care sunt deplasate în interiorul zonei-tampon sau din zona-tampon către zona în care se înregistrează infecţii, se include indicaţia "Zonă-tampon şi zonă infectată – XYLEFA" lângă codul de trasabilitate.

Capitolul VII

INTRODUCEREA ÎN REPUBLICA MOLDOVA

A PLANTELOR-GAZDĂ

64. Plantele-gazdă care provin dintr-o altă ţară în care se cunoaşte că organismul dăunător specificat nu este prezent pot fi introduse în Republica Moldova numai în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiţii:

1) autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine a comunicat în scris autorităţii competente că organismul dăunător specificat nu este prezent în ţară, în baza inspecţiei, a prelevării de probe şi a testării moleculare, utilizându-se un test dintre cele enumerate în anexa nr.3, şi în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsurile fitosanitare. Ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 80 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate la nivel naţional de cel puţin 1 %;

2) plantele-gazdă sunt însoţite de un certificat fitosanitar care atestă la rubrica "Declaraţie suplimentară", că organismul dăunător specificat nu există în ţară;

3) plantele-gazdă au fost cultivate în locuri supuse inspecţiilor anuale, efectuate de autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine şi, în funcţie de nivelul de risc, au fost supuse eşantionării şi testării enumerate în anexa nr.3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului, în ceea ce priveşte posibilitatea depistării organismului dăunător specificat;

4) plantele destinate plantării, altele decât seminţele, de Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. şi Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb au fost cultivate în locuri supuse inspecţiilor anuale, efectuate de autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine, precum şi eşantionării şi testării enumerate în anexa nr.3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce priveşte posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, utilizându-se un plan de eşantionare care poate identifica cu o încredere de cel puţin 80 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1 %;

5) la intrarea în Republica Moldova, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu punctele 75-77 şi nu s-a constatat prezenţa organismului dăunător specificat.

65. Plantele-gazdă care provin dintr-o altă ţară cu prezenţa cunoscută a organismului dăunător specificat, inclusiv din zonele enumerate în anexa nr.4, pot fi introduse în Republica Moldova doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) plantele-gazdă provin dintr-o zonă care a fost declarată indemnă de organismul dăunător specificat de către autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsurile fitosanitare şi cu anchetele oficiale bazate pe prelevarea de probe şi testare, utilizându-se un test enumerat în anexa nr.3. Ţinând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei şi planul de eşantionare utilizat poate să identifice, cu un grad de încredere de cel puţin 80 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de cel puţin 1 %;

2) autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine a comunicat în scris autorităţii competente denumirea zonei respective;

3) plantele-gazdă sunt însoţite de un certificat fitosanitar care menţionează, la rubrica "Locul de origine", că plantele-gazdă în cauză şi-au petrecut întreaga viaţă în zona menţionată la subpunctul 1), cu trimitere specifică la denumirea zonei respective;

4) plantele-gazdă au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecţiilor anuale efectuate de autoritatea competentă naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine şi, în funcţie de nivelul de risc, au fost supuse eşantionării şi testării enumerate în anexa nr.3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce priveşte posibilitatea depistării organismului dăunător specificat;

5) plantele destinate plantării, altele decât seminţele, de Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. şi Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecţiilor anuale efectuate de autoritatea competentă naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine şi au fost supuse eşantionării şi testării enumerate în anexa nr.3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce priveşte posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, utilizându-se un plan de eşantionare care poate identifica, cu o încredere de cel puţin 80 % un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1 %;

6) la intrarea în Republica Moldova, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu punctele 75-77 şi nu s-a constatat prezenţa organismului dăunător specificat.

66. Plantele-gazdă care provin dintr-o altă ţară cu prezenţă cunoscută a organismului dăunător specificat pot fi introduse în Republica Moldova doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

1) plantele-gazdă provin dintr-un loc de producţie care a fost înregistrat ca fiind indemn de organisme dăunătoare de autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine, în conformitate cu punctele 68 şi 69;

2) autoritatea competentă naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine a comunicat în scris autorităţii competente lista cu locurile de producţie indemne de organisme dăunătoare, inclusiv amplasarea lor pe teritoriul ţării;

3) plantele-gazdă sunt însoţite de un certificat fitosanitar care atestă următoarele:

a) la rubrica "Declaraţie suplimentară", că plantele-gazdă au fost produse pe durata întregului ciclu de fertilizare în unul sau mai multe locuri înregistrate ca fiind indemne de organisme dăunătoare de către autoritatea competentă naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine, în conformitate cu punctele 68 şi 69, şi că plantele-gazdă au fost transportate în containere sau ambalaje închise, asigurându-se imposibilitatea infectării cu organismul dăunător specificat prin intermediul vectorilor săi;

b) la rubrica "Locul de origine", numele sau codul locului (locurilor) de producţie indemne de organisme dăunătoare;

4) la intrarea în Republica Moldova, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu punctele 75-77 şi nu s-a constatat prezenţa organismului dăunător specificat.

67. Plantele-gazdă care provin dintr-o ţară în care organismul dăunător specificat este cunoscut ca fiind prezent şi au fost cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare pot fi introduse în Republica Moldova doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) plantele-gazdă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

a) provin din seminţe;

b) au fost înmulţite, în condiţii de sterilitate, de la plantele-mamă care şi-au petrecut toată viaţa într-o zonă neafectată de organismul dăunător specificat şi care au fost testate şi considerate indemne de organismul dăunător specificat;

c) au fost înmulţite, în condiţii de sterilitate, de la plantele-mamă care au fost cultivate într-un loc ce îndeplineşte condiţiile punctelor 68 şi 69 şi care au fost testate şi considerate indemne de organismul dăunător specificat;

2) plantele-gazdă au fost cultivate într-un loc de producţie care a fost înregistrat ca indemn de organisme dăunătoare de către autoritatea competentă naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine, în conformitate cu punctele 68 şi 69;

3) autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine a comunicat în scris autorităţii competente lista cu locurile de producţie indemne de organisme dăunătoare, inclusiv amplasarea lor pe teritoriul ţării;

4) plantele-gazdă sunt însoţite de un certificat fitosanitar care atestă următoarele:

a) la rubrica "Declaraţie suplimentară", că plantele-gazdă au fost produse in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare în unul sau mai multe locuri înregistrate ca fiind indemne de organisme dăunătoare de către autoritatea competentă naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine, în conformitate cu punctele 68 şi 69, şi că plantele-gazdă au fost transportate în containere sau ambalaje închise, asigurându-se că nu poate avea loc nicio infecţie cu organismul dăunător specificat sau cu oricare dintre vectorii săi cunoscuţi;

b) la rubrica "Locul de origine", numele sau codul locului de producţie indemn de organisme dăunătoare.

Capitolul VIII

ÎNREGISTRAREA LOCURILOR DE PRODUCŢIE

CA INDEMNE DE ORGANISME DĂUNĂTOARE

68. Un loc de producţie înregistrat este recunoscut ca indemn de organisme dăunătoare numai dacă sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) locul de producţie este declarat de autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine ca loc cu protecţie contra insectelor, indemn de organismul dăunător specificat şi de vectorii săi, în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare;

2) locul de producţie a făcut obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populaţiei de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului, pentru a le menţine libere de vectorii organismului dăunător specificat. Aceste tratamente includ metode chimice, biologice sau mecanice eficiente în funcţie de condiţiile pedoclimatice;

3) locul de producţie face anual obiectul a cel puţin două inspecţii de către autoritatea competentă naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine, efectuate la cele mai potrivite momente;

4) cât mai aproape de momentul deplasării, plantele-gazdă care provin din locul de producţie fac obiectul unor teste moleculare pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat, utilizând un test menţionat în anexa nr.3, şi un plan de eşantionare care poate identifica, cu un nivel de încredere de cel puţin 90 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1 %.

69. În cazul în care, pe parcursul inspecţiilor anuale, autoritatea naţională pentru protecţia plantelor din ţara de origine depistează prezenţa organismului dăunător specificat sau daune care compromit condiţiile de protecţie împotriva insectelor, a locului de producţie indemn de organisme dăunătoare, suspendă temporar deplasarea plantelor-gazdă.

Capitolul IX

CONTROALE OFICIALE PRIVIND DEPLASAREA PLANTELOR SPECIFICATE PE TERITORIUL

REPUBLICII MOLDOVA ŞI A PLANTELOR-GAZDĂ ÎNSPRE REPUBLICA MOLDOVA

70. Autoritatea competentă efectuează controale oficiale sistematice vizând plantele specificate deplasate în afara unei zone demarcate sau dintr-o zonă în care se înregistrează infecţii într-o zonă-tampon.

71. Aceste controale se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, cel puţin în amplasamente, inclusiv drumuri, aeroporturi şi porturi, unde plantele-gazdă sunt mutate din zonele în care se înregistrează infecţii în zone-tampon sau în alte părţi ale teritoriului Republicii Moldova.

72. Aceste controale includ un control al documentelor şi o verificare a identităţii plantelor specificate.

73. Controalele respective se efectuează indiferent de originea declarată a plantelor specificate, de situaţia proprietarului sau de persoana sau entitatea responsabilă de ele.

74. În cazul în care controalele respective arată că nu sunt îndeplinite condiţiile de la punctele 52-56, autoritatea competentă va dispune acţiuni de distrugere imediată a plantelor neconforme, la faţa locului sau într-un loc apropiat. Respectiva acţiune se efectuează luând toate măsurile de precauţie necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat, precum şi a oricăror vectori purtaţi de planta respectivă în cursul eliminării şi după eliminare.

75. Toate transporturile de plante-gazdă introduse în Republica Moldova dintr-o altă ţară sunt verificate oficial la punctul de intrare în Republica Moldova sau la locul de destinaţie, stabilit în conformitate cu prevederile cadrului legal de reglementare a măsurilor de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor.

76. În cazul plantelor-gazdă care provin din zonele în care se cunoaşte că există organismul dăunător specificat, autoritatea competentă va efectua o inspecţie, constând în prelevarea de probe şi testarea lotului plantelor specificate, pentru a confirma absenţa organismului dăunător specificat, pe baza unui plan de eşantionare care poate identifica, cu un grad de încredere de cel puţin 80 %, un nivel de prezenţă a plantelor infectate de 1 %, cu respectarea ISPM nr.31.

77. Punctul 76 nu se aplică plantelor-gazdă care au fost cultivate pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro şi sunt transportate în containere transparente şi în condiţii de sterilitate.

Capitolul X

ACTIVITĂŢI DE COMUNICARE

78. Autoritatea competentă pune la dispoziţia publicului larg, a călătorilor, a operatorilor şi a operatorilor de transport internaţional informaţii cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat pentru teritoriul Republicii Moldova. Aceste informaţii sunt prezentate sub forma unor campanii de sensibilizare publicate pe pagina web oficială a autorităţii competente.

79. În cadrul zonelor demarcate, autoritatea competentă ia măsuri de sensibilizare a publicului cu privire la ameninţarea reprezentată de organismul dăunător specificat şi la măsurile adoptate pentru a preveni introducerea şi răspândirea sa în ţară. Autoritatea competentă se asigură că publicul larg, călătorii şi operatorii relevanţi sunt la curent cu delimitarea zonei demarcate, a zonei în care se înregistrează infecţii şi a zonei-tampon şi informează operatorii relevanţi cu privire la măsurile care trebuie luate împotriva vectorului, astfel cum sunt prevăzute la punctele 27, 28, 41 şi 42.

Capitolul XI

DISPOZIŢII FINALE

80. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite, după caz, Guvernului un raport privind măsurile luate în cursul anului precedent, în conformitate cu punctele 3-9, 13-15, 16-19, 24-51 şi 70-74 şi privind rezultatele acestor măsuri.

Rezultatele anchetelor efectuate în conformitate cu punctele 31-34 şi 43-47 în zonele demarcate se elaborează utilizând modelele prevăzute în anexele nr.5 şi nr.6.

81. Până la data de 31 decembrie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite Guvernului, după caz, un plan prin care se stabilesc măsurile care trebuie luate în anul următor conform punctelor 3-9, 13-15, 16-19, 24-51 şi 70-74. Acest plan stabileşte perioada planificată a fiecărei măsuri, termenele de punere în aplicare a măsurilor şi bugetul alocat pentru toate măsurile.

82. Atunci când se justifică prin evoluţia riscului fitosanitar respectiv, autoritatea competentă adaptează măsurile necesare şi actualizează, în consecinţă, planul menţionat la punctul 81.

83. Autoritatea competentă informează imediat autorităţile naţionale ale altor state responsabile de protecţia plantelor cu privire la orice identificare oficială a prezenţei organismului dăunător specificat în locurile menţionate la punctul 44 subpunctul 1).

Anexa nr.1

la Regulamentul privind

măsurile de prevenire a introducerii şi

a răspândirii în Republica Moldova

a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

LISTA

cu plantele cunoscute ca fiind susceptibile la una sau la mai multe

subspecii ale organismului dăunător specificat (plante-gazdă)

Acacia

Acer

Adenocarpus lainzii

Albizia julibrissin Durazz.

Alnus rhombifolia Nutt.

Amaranthus retroflexus L.

Ambrosia

Ampelopsis arborea (L.) Koehne

Ampelopsis brevipedunculata (Maxim.) Trautv.

Ampelopsis cordata Michx.

Anthyllis hermanniae L.

Artemisia

Asparagus acutifolius L.

Athyrium filix-femina

Baccharis

Brassica

Calicotome spinosa (L.) Link

Calicotome villosa (Poiret) Link

Callicarpa americana L.

Callistemon citrinus (Curtis) Skeels

Calluna vulgaris (L.) Hull

Carya

Catharanthus roseus

Celtis occidentalis L.

Cercis canadensis L.

Cercis occidentalis Torr.

Cercis siliquastrum L.

Chamaecrista fasciculata (Michx.) Greene

Chenopodium album L.

Chionanthus

Chitalpa tashkentensis T. S. Elias & Wisura

Cistus

Citrus

Clematis cirrhosa L.

Coelorachis cylindrica (Michx.) Nash Coffea

Conium maculatum L.

Convolvulus cneorum L.

Coprosma repens A.Rich.

Coronilla

Cyperus eragrostis Lam.

Cytisus

Digitaria

Diospyros kaki L.f.

Diplocyclos palmatus (L.) C. Jeffrey

Dodonaea viscosa (L.) Jacq.

Echium plantagineum

Elaeagnus angustifolia L.

Encelia farinosa A. Gray ex Torr.

Eremophila maculata (Ker Gawler) F. von Müller.

Erigeron

Erodium moschatum (L.) L′Hérit.

Erysimum hybrids

Euphorbia chamaesyce L.

Euphorbia terracina L.

Euryops chrysanthemoides (DC.) B.Nord

Euryops pectinatus (L.) Cass.

Fagus crenata Blume

Fallopia japonica (Houtt.) Ronse Decr.

Fatsia japonica (Thunb.) Decne. & Planch.

Ficus carica L.

Fortunella

Frangula alnus Mill.

Fraxinus

Genista

Ginkgo biloba L.

Gleditsia triacanthos L.

Grevillea juniperina Br.

Hebe

Helianthus

Helichrysum

Heliotropium europaeum L.

Hemerocallis

Hevea brasiliensis (Willd. ex A.Juss.) Müll.Arg.

Hibiscus

Humulus scandens (Lour.) Merr.

Ilex aquifolium L.

Ilex vomitoria Sol. ex Aiton

Iva annua L.

Jacaranda mimosifolia D. Don

Juglans

Juniperus ashei J. Buchholz

Koelreuteria bipinnata Franch.

Lagerstroemia

Laurus nobilis L.

Lavandula

Lavatera cretica

Ligustrum lucidum L.

Liquidambar styraciflua L.

Lonicera implexa

Lonicera japonica Thunb.

Lupinus aridorum

Lupinus villlosus

Magnolia grandiflora L.

Mallotus paniculatus (Lam.) Müll.Arg.

Medicago arborea L.

Medicago sativa L.

Metrosideros

Mimosa

Modiola caroliniana (L.) G. Don

Morus

Myoporum insulare R. Br.

Myrtus communis L.

Nandina domestica Murray

Neptunia lutea (Leavenw.) Benth.

Nerium oleander L.

Olea

Osteospermum ecklonis DC.

Osteospermum fruticosum (L.) Norl.

Parthenocissus quinquefolia (L.) Planch.

Paspalum dilatatum Poir.

Pelargonium

Perovskia abrotanoides

Persea americana Mill.

Phagnalon saxatile (L.) Cass.

Phillyrea angustifolia L.

Phillyrea latifolia L.

Phlomis fruticosa L.

Phoenix

Pinus taeda L.

Pistacia vera L.

Plantago lanceolata L.

Platanus

Pluchea odorata (L.) Cass.

Polygala grandiflora

Polygala myrtifolia L.

Prunus

Psidium

Pteridium aquilinum

Pyrus

Quercus

Ratibida columnifera (Nutt.) Wooton & Standl.

Rhamnus

Rhus

Robinia pseudoacacia L.

Rosa

Rubus

Ruta chalepensis

Salvia mellifera Greene

Salvia officinalis

Salvia rosmarinus

Sambucus

Santolina chamaecyparissus L.

Santolina magonica

Sapindus saponaria L.

Sassafras

Setaria magna Griseb.

Solidago fistulosa Mill.

Solidago virgaurea L.

Sorghum halepense (L.) Pers.

Spartium

Stewartia pseudocamellia

Strelitzia reginae Aiton

Streptocarpus

Symphyotrichum divaricatum (Nutt.) G.L.Nesom

Teucrium capitatum L.

Trifolium repens L.

Ulex

Ulmus

Vaccinium

Vinca

Vitis

Westringia fruticosa (Willd.) Druce

Westringia glabra R.Br.

Xanthium strumarium L.

Anexa nr.2

la Regulamentul privind

măsurile de prevenire a introducerii şi

a răspândirii în Republica Moldova

a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

LISTA

plantelor cunoscute ca fiind susceptibile la subspecii specifice ale

organismului dăunător specificat (plante specificate)

1. Plante specificate susceptibile la Xylella fastidiosa subspecia fastidiosa

Acer

Ambrosia artemisiifolia L.

Calicotome spinosa (L.) Link

Cercis occidentalis Torr.

Cistus monspeliensis L.

Citrus sinensis (L.) Osbeck

Coffea

Erysimum

Genista lucida L.

Juglans regia L.

Lupinus aridorum

Magnolia grandiflora L.

Medicago sativa L.

Metrosideros

Morus

Nerium oleander L.

Pluchea odorata (L.) Cass.

Polygala myrtifolia L.

Prunus

Psidium

Rhamnus alaternus L.

Rubus rigidus Sm.

Rubus ursinus Cham. & Schldl.

Ruta chalepensis

Salvia rosmarinus

Sambucus

Spartium junceum L.

Streptocarpus

Teucrium capitatum L.

Ulmus americana L.

Vaccinium corymbosum

Vinca

Vitis

2. Plante specificate susceptibile la Xylella fastidiosa subspecia multiplex

Acacia

Acer griseum (Franch.) Pax

Acer pseudoplatanus L.

Acer rubrum L.

Adenocarpus lainzii

Alnus rhombifolia Nutt.

Ambrosia

Ampelopsis cordata Michx.

Anthyllis hermanniae L.

Artemisia

Asparagus acutifolius L.

Athyrium filix-femina

Baccharis halimifolia L.

Calicotome spinosa (L.) Link

Calicotome villosa (Poir.) Link

Callistemon citrinus (Curtis) Skeels

Calluna vulgaris (L.) Hull

Carya

Celtis occidentalis L.

Cercis canadensis L.

Cercis occidentalis Torr.

Cercis siliquastrum L.

Chionanthus

Cistus

Clematis cirrhosa L.

Convolvulus cneorum L.

Coprosma repens A. Rich.

Coronilla

Cytisus

Dodonaea viscosa (L.) Jacq.

Echium plantagineum

Elaeagnus angustifolia L.

Encelia farinosa Gray ex Torr.

Erigeron

Erodium moschatum

Euryops chrysanthemoides (DC.) B.Nord.

Euryops pectinatus (L.) Cass.

Fallopia japonica (Houtt.) Ronse Decr.

Ficus carica L.

Frangula alnus Mill.

Fraxinus

Genista

Ginkgo biloba L.

Gleditsia triacanthos L.

Grevillea juniperina Br.

Hebe

Helianthus

Helichrysum

Hibiscus syriacus

Ilex aquifolium L.

Iva annua L.

Koelreuteria bipinnata Franch.

Lagerstroemia

Laurus nobilis L.

Lavandula

Lavatera cretica

Liquidambar styraciflua L.

Lonicera

Lupinus aridorum

Lupinus villosus Willd.

Magnolia grandiflora L.

Medicago arborea L.

Medicago sativa L.

Metrosideros

Myrtus communis L.

Nerium oleander

Olea

Osteospermum ecklonis (DC.) Norl.

Pelargonium

Perovskia abrotanoides

Phagnalon saxatile (L.) Cass.

Phillyrea angustifolia L.

Phillyrea latifolia

Phlomis fruticosa L.

Pistacia vera L.

Plantago lanceolata L.

Platanus

Polygala grandiflora

Polygala myrtifolia L.

Prunus

Pteridium aquilinum

Quercus

Ratibida columnifera (Nutt.) Wooton & Standl.

Rhamnus

Robinia pseudoacacia L.

Rosa

Rubus

Salvia mellifera Greene

Salvia officinalis

Salvia rosmarinus

Sambucus

Santolina chamaecyparissus L.

Santolina magonica

Sapindus saponaria L.

Solidago virgaurea L.

Spartium

Strelitzia reginae Aiton

Ulex

Ulmus

Vaccinium

Vinca

Westringia fruticosa Guerin.

Xanthium strumarium L.

3. Plante specificate care sunt susceptibile la Xylella fastidiosa subspecia pauca

Acacia

Amaranthus retroflexus L.

Asparagus acutifolius L.

Catharanthus roseus (L.) G. Don

Chenopodium album L.

Cistus albidus L.

Cistus creticus L.

Citrus

Coffea

Dodonaea viscosa (L.) Jacq.

Eremophila maculata (Ker Gawler) F. von Müller.

Erigeron

Euphorbia chamaesyce L.

Euphorbia terracina L.

Grevillea juniperina Br.

Hebe

Heliotropium europaeum L.

Hibiscus

Laurus nobilis L.

Lavandula

Myoporum insulare Br.

Myrtus communis L.

Nerium oleander L.

Olea europaea L.

Osteospermum fruticosum (L.) Norl.

Pelargonium

Phillyrea latifolia L.

Pistacia vera

Polygala myrtifolia L.

Prunus

Rhamnus alaternus L.

Salvia rosmarinus

Spartium junceum L.

Ulex parviflorus

Vinca minor L.

Westringia fruticosa (Willd.) Druce

Westringia glabra Br.

Anexa nr.3

la Regulamentul privind

măsurile de prevenire a introducerii şi

a răspândirii în Republica Moldova

a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

TESTE

pentru identificarea prezenţei Xylella fastidiosa şi a subspeciilor sale

1. Teste pentru depistarea şi identificarea prezenţei Xylella fastidiosa

1) PCR în timp real conform Harper et al., 2010 (şi erratum 2013);

2) Amplificare izotermă mediată în buclă (LAMP) pe baza primerilor dezvoltaţi de Harper et al., 2010 (şi erratum 2013);

3) PCR în timp real conform Ouyang et al., 2013;

4) PCR convenţional conform Minsavage et al., 1994.

2. Teste moleculare pentru identificarea subspeciilor de Xylella fastidiosa

1) Tipizare de tip MLST (Multi Locus Sequence Typing) conform Yuan et al., 2010, prin care se determină toate subspeciile;

2) PCR conform Hernandez-Martinez et al., 2006, prin care se determină subspeciile fastidiosa, multiplex şi sandyi;

3) PCR conform Pooler & Hartung, 1995, prin care se determină subspecia pauca.

Anexa nr.4

la Regulamentul privind

măsurile de prevenire a introducerii şi

a răspândirii în Republica Moldova

a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

ZONELE

din Uniunea Europeană în care se înregistrează

infecţii cu Xylella fastidiosa şi în care se aplică măsuri de izolare

1. Zona în care se înregistrează infecţii în Italia

Zona în care se înregistrează infecţii în Italia include următoarele zone:

1) provincia Lecce;

2) provincia Brindisi

3) localităţi situate în provincia Taranto:

Avetrana;

Carosino;

Crispiano;

Faggiano;

Fragagnano;

Grottaglie;

Leporano;

Lizzano;

Manduria;

Martina Franca;

Maruggio;

Monteiasi;

Montemesola;

Monteparano;

Pulsano;

Roccaforzata;

San Giorgio Ionico;

San Marzano di San Giuseppe;

Sava;

Statte;

Taranto;

Torricella;

4) localitate situată în provincia Bari:

Locorotondo.

2. Zona în care se înregistrează infecţii în Franţa

Zona în care se înregistrează infecţii în Franţa include Regiunea Corsica.

3. Zona în care se înregistrează infecţii în Spania

Zona în care se înregistrează infecţii în Spania include Comunitatea Autonomă a Insulelor Baleare.

Anexa nr.5

la Regulamentul privind măsurile de prevenire a introducerii şi

a răspândirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

 Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe statistici

*Sistemul de gestionare a informaţiilor pentru controalele oficiale.

Instrucţiuni de completare a modelului

Se explică ipotezele proiectului anchetei. Rezumaţi şi justificaţi:

1) populaţia-ţintă, unitatea epidemiologică şi unităţile de inspecţie;

2) metoda de depistare şi sensibilitatea metodei;

3) factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc, a riscurilor relative corespunzătoare şi a proporţiei populaţiei de plante-gazdă.

Pentru coloana 1: se indică denumirea ariei geografice, numărul focarului sau orice informaţie care permite identificarea zonei demarcate (în continuare –ZD) în cauză şi data la care a fost stabilită.

Pentru coloanele 2 şi 3: se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei, precum şi orice actualizare relevantă.

Pentru coloana 4: se indică abordarea: Eradicare (E), Izolare (I). Se adaugă numărul de rânduri care sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD şi abordările aplicate acestor zone.

Pentru coloana 5: se indică zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, adăugând numărul de rânduri care sunt necesare. Zona în care se înregistrează infecţii/infestări (în continuare – ZI) sau zona-tampon (în continuare – ZT), utilizând rânduri separate. După caz, se indică zona din ZI în care a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 5 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor etc.), utilizând rânduri separate.

Pentru coloana 6: se indică locurile de anchetă, utilizând mai multe rânduri dacă este cazul. Se raportează anchetele efectuate în pepiniere în rânduri separate. Dacă utilizaţi opţiunea "altele", vă rugăm să specificaţi locul:

1. Spaţii deschise (zonă de producţie):

1.1. teren (arabil, păşune);

1.2. livadă/vie;

1.3. pepinieră;

1.4. pădure;

2. Spaţii deschise (altele):

2.1. grădini private;

2.2. locuri publice;

2.3. arie de conservare;

2.4. plante sălbatice în alte arii decât ariile de conservare;

2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, magazin de grădinărit etc.);

3. Spaţii închise fizic:

3.1. seră;

3.2. loc privat, altul decât serele;

3.3. loc public, altul decât serele;

3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, magazin de grădinărit).

Pentru coloana 7: se indică lunile din an în care au fost efectuate anchetele.

Pentru coloana 8: se indică populaţia-ţintă aleasă, specificând, după caz, lista cu speciile-gazdă şi zona acoperită. Populaţia-ţintă este definită ca ansamblul unităţilor de inspecţie. Pentru zonele agricole, dimensiunea populaţiei este definită, de obicei, în hectare, dar poate fi exprimată şi în loturi, câmpuri, sere etc. Se justifică alegerea făcută în ipotezele de bază din coloana 23 "Observaţii". Se indică unităţile de inspecţie care au făcut obiectul anchetei. "Unitate de inspecţie" înseamnă plante, părţi de plante, bunuri, materiale, vectori ai organismelor dăunătoare care au fost examinate pentru identificarea şi depistarea organismelor dăunătoare.

Pentru coloana 9: se indică unităţile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, indicând descrierea acestora şi unitatea de măsură. "Unitate epidemiologică" înseamnă o zonă omogenă în care interacţiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă şi factorii şi condiţiile abiotice şi biotice ar crea aceleaşi condiţii epidemiologice în cazul apariţiei organismului dăunător. Unităţile epidemiologice sunt subdiviziuni ale populaţiei-ţină, omogene din punct de vedere epidemiologic şi includ cel puţin o plantă-gazdă. În anumite cazuri, întreaga populaţie de plante-gazdă dintr-o regiune/zonă/ţară poate fi definită ca unitate epidemiologică. Acestea pot fi zone urbane, păduri, grădini de trandafiri, ferme sau hectare. Alegerea trebuie să fie justificată în ipotezele de bază.

Pentru coloana 10: se indică metodele utilizate în cursul anchetei, inclusiv numărul de activităţi în fiecare caz. Dacă informaţiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, se indică prin N/A.

Pentru coloana 11: se indică o estimare a eficienţei eşantionării. Eficienţa eşantionării înseamnă probabilitatea selectării părţilor infectate dintr-o plantă infectată. În cazul vectorilor, este eficienţa metodei de a captura un vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona de efectuare a anchetei. În cazul solului, este eficienţa de a selecta un eşantion de sol care conţine un organism dăunător, atunci când acesta este prezent în zona de efectuare a anchetei.

Pentru coloana 12: "Sensibilitatea metodei" înseamnă probabilitatea unei metode de a depista în mod corect prezenţa organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca rezultatul testului să fie pozitiv pentru o plantă-gazdă cu adevărat pozitivă. Este produsul dintre eficienţa eşantionării (şi anume, probabilitatea de a selecta părţi de plantă infectată dintr-o plantă infectată) şi sensibilitatea diagnosticului (caracterizată prin inspecţia vizuală şi/sau testul de laborator utilizate în procesul de identificare).

Pentru coloana 13: se indică factorii de risc în rânduri diferite, utilizând numărul de rânduri necesare. Pentru fiecare factor de risc se indică nivelul de risc, riscul relativ corespunzător şi proporţia populaţiei de plante-gazdă.

Pentru coloana B: se indică detaliile anchetei. Dacă informaţiile pentru o anumită coloană nu se aplică, indicaţi prin N/A. Informaţiile care urmează să fie indicate în aceste coloane se referă la informaţiile incluse în coloana 10 "Metode de depistare".

Pentru coloana 19: se indică numărul de eşantioane care au avut rezultate pozitive, negative sau nedeterminate. "Nedeterminat" include acele eşantioane analizate pentru care nu s-a obţinut un rezultat din cauza anumitor factori (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat-neidentificat, vechi etc.).

Pentru coloana 20: se indică notificările de focare ale anului în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare al focarului nu trebuie să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că rezultatul este unul dintre cazurile menţionate în prevederile legale privind organismele dăunătoare plantelor. În acest caz, se indică motivul pentru care nu aţi furnizat această informaţie în coloana 21 "Observaţii".

Pentru coloana 21: se indică sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în ISPM nr.31. Această valoare a nivelului de încredere obţinut în ceea ce priveşte absenţa organismului dăunător este calculată pe baza performanţei inspecţiei (şi/sau a eşantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei şi prevalenţa proiectului.

Pentru coloana 22: se indică prevalenţa proiectului pe baza unei estimări anterioare anchetei a prevalenţei reale probabile a organismului dăunător pe teren. Prevalenţa proiectului se stabileşte ca obiectiv al anchetei şi corespunde compromisului făcut de persoanele responsabile de gestionarea riscurilor între riscul prezenţei organismului dăunător şi resursele disponibile pentru anchetă.

 

Anexa nr.6

la Regulamentul privind măsurile de prevenire a introducerii şi

a răspândirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

 Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor efectuate pentru

insectele care sunt vectori ai Xylella fastidiosa

Instrucţiuni de completare a modelului

Pentru coloana 1: se indică denumirea ariei, numărul focarului sau orice informaţie care permite identificarea zonei demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2: se indică: Eradicare (E), Izolare (I). Se adaugă numărul de rânduri care sunt necesare în funcţie de numărul de ZD şi abordările aplicate acestor zone.

Pentru coloana 3: se indică zona din ZD în care a fost efectuată ancheta. Zona în care se înregistrează infecţii/infestări (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. După caz, se indică zona din ZI în care a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 5 km, în jurul pepinierelor etc.).

Pentru coloana 4: se indică lista cu speciile de vectori ale organismului dăunător indicat în prima coloană, utilizând un rând separat pentru fiecare vector.

Pentru coloana 5: se indică numai dacă este cazul.

Pentru coloana 6: se indică tipul metodei de capturare a vectorului. Dacă sunt utilizate mai multe metode pentru acelaşi vector, se indică datele în rânduri separate.

Pentru coloana 7: se indică numărul de capcane sau alte metode de capturare, utilizând rânduri separate pentru fiecare metodă.

Pentru coloana 8: se indică când au fost verificate capcanele sau alte metode de capturare (de exemplu, o dată pe săptămână, o dată pe lună, de patru ori pe an etc.).

Pentru coloana 9: se indică lunile din an în care sunt verificate capcanele.

Pentru coloana 10: se indică numărul de eşantioane colectate (un eşantion poate conţine mai mulţi vectori).

Pentru coloana 11: se indică numărul total de vectori capturaţi. Se include numai numărul de vectori de interes, fără capturile colaterale.

Pentru coloana 13: se indică numărul de eşantioane de vectori analizate pentru organismul dăunător, în cazul în care un eşantion este compus din mai mulţi vectori.

Pentru coloana 16: numărul de eşantioane nedeterminate, şi anume eşantioane analizate, dar pentru care, din cauza anumitor factori, nu au fost raportate rezultate (de exemplu, sub nivelul de detecţie etc.)".