Hotărâre nr. 56 din 11.02.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de

stat în baza analizei riscurilor aferent domeniilor

de competenţă ale Agenţiei Feroviare

nr. 56  din  11.02.2026

 (în vigoare 13.03.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 80-83 art. 61 din 13.02.2026

* * *

În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia privind controlul de stat în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Agenţiei Feroviare (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.56/2026

METODOLOGIE

privind controlul de stat în baza analizei riscurilor

aferent domeniilor de competenţă ale Agenţiei Feroviare

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia privind controlul de stat în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Agenţiei Feroviare (în continuare – Metodologie) are drept scop eficientizarea controlului şi supravegherii de stat în domeniile de activitate ale Agenţiei Feroviare (în continuare – Agenţie), în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi cu Hotărârea Guvernului
nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.

2. Agenţia aplică prezenta Metodologie în următoarele domenii din competenţa sa:

2.1. siguranţa transportului feroviar;

2.2. calitatea serviciilor de transport feroviar;

2.3. protecţia consumatorilor în domeniul transportului feroviar;

2.4. respectarea cerinţelor de siguranţă şi de calitate a vehiculelor feroviare, a elementelor de infrastructură feroviară, precum şi a instalaţiilor şi echipamentelor feroviare;

2.5. supravegherea conformităţii constituenţilor de interoperabilitate cu cerinţele esenţiale;

2.6. respectarea condiţiilor de autorizare sau de certificare în domeniul aferent.

3. La baza prezentei Metodologii stau criterii de risc relevante pentru domeniile de control ale Agenţiei, cu acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită şi prin raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc.

4. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană supusă controlului şi/sau obiectul controlului determină nivelul frecvenţei şi intensităţii acţiunilor de control ce se aplică acesteia.

Capitolul II

PLANIFICAREA CONTROALELOR

ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

Secţiunea 1.

Criteriile de risc

5. Pentru a asigura acoperirea, dar şi delimitarea clară a domeniilor de competenţă ale Agenţiei, în anexa nr.1 se prezintă lista domeniilor şi/sau subdomeniilor de activitate supuse controlului de către Agenţie, în conformitate cu Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei (codul CAEM-2).

6. Agenţia aplică analiza riscurilor pe baza criteriilor de risc în următoarele situaţii:

6.1. la planificarea anuală a controalelor;

6.2. la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;

6.3. la identificarea soluţiei optime cu privire la plângerea depusă la Agenţie sau în cazul informaţiilor privind încălcarea legislaţiei, care au devenit cunoscute organului de control;

6.4. la elaborarea listelor de verificare şi la stabilirea cerinţelor de reglementare care trebuie incluse în lista de verificare;

6.5. în cazul planificării strategice a activităţii de control;

6.6. în alte situaţii referitoare la decizii în domeniul controlului.

7. În actul administrativ al Agenţiei cu privire la situaţiile prevăzute la punctul 6 se indică criteriile de risc utilizate în procesul de luare a deciziei şi modul în care acestea au fost luate în considerare.

8. Dacă acelaşi criteriu de risc este utilizat pentru efectuarea analizei riscurilor în mai multe situaţii dintre cele indicate la punctul 6, referitoare la acelaşi domeniu de activitate supus controlului, pot fi utilizate aceleaşi punctaje, ponderi şi formule de raportare a riscurilor la persoanele supuse controlului şi/sau la obiectele controlului, astfel ca în cazul planificării anuale a controalelor.

9. Criteriul de risc însumează un set de însuşiri ale persoanei şi/sau ale obiectului pasibil de control sau de circumstanţe referitoare la raporturile anterioare ale persoanei supuse controlului cu Agenţia, ale căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea de a cauza daune vieţii şi sănătăţii oamenilor, mediului înconjurător, distrugerea bunurilor şi gradul acestor daune.

10. Criteriile de risc reflectă probabilitatea apariţiei prejudiciului şi/sau mărimea acestuia.

11. La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului, Agenţia utilizează următoarele criterii de risc:

11.1. domeniul activităţii economice;

11.2. istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Agenţiei;

11.3. probabilitatea repetării prejudiciului;

11.4. perioada de activitate a întreprinderii/instituţiei;

11.5. data ultimului control.

12. La stabilirea mărimii prejudiciului, Agenţia utilizează următoarele criterii de risc:

12.1. dimensiunea operaţională a persoanei supuse controlului;

12.2. domeniul activităţii economice;

12.3. gradul de uzură al materialului rulant, al elementelor de infrastructură feroviară, al utilajului tehnic şi al obiectelor industriale periculoase.

13. Criteriile de risc pentru domeniile de competenţă ale Agenţiei includ:

13.1. criterii de risc obligatorii;

13.2. criterii de risc specifice.

14. Criteriile de risc obligatorii pentru domeniile de competenţă ale Agenţiei sunt următoarele:

14.1. domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice (conform codului CAEM-2);

14.2. istoricul conformităţii sau al neconformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei;

14.3. data ultimului control.

15. Criteriile de risc specifice domeniilor de competenţă ale Agenţiei sunt următoarele:

15.1. perioada de activitate a întreprinderii/instituţiei;

15.2. dimensiunea operaţională a persoanei supuse controlului;

15.3. gradul de uzură al materialului rulant, al elementelor de infrastructură feroviară, al utilajul tehnic şi al obiectelor industriale periculoase.

Secţiunea a 2-a

Gradarea intensităţii riscului

16. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate/severitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc. Aceasta fundamentează frecvenţa, tipul şi urgenţa controalelor de stat în mod obiectiv şi justificabil.

17. În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, Agenţia revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi de informaţiile acumulate în cadrul controlului.

18. Pentru criteriile de risc stabilite conform punctului 14, punctajele sunt acordate în felul următor:

18.1. domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice (conform codului CAEM-2)

Raţionamentul general: domeniul de activitate economică este unul dintre cei mai importanţi factori care indică probabilitatea şi mărimea prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate şi servicii prestate). Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) al entităţii/persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1, identificate conform sistemului naţional de clasificare statistică şi codificare (codului CAEM-2);

18.2. istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Agenţiei

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea antreprenorului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia. Pe când existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt, conform tabelului 1.

Tabelul 1

18.3. data ultimului control

Raţionamentul general: cu cât mai lungă este perioada în care persoana juridică/fizică pasibilă controlului nu este controlată, cu atât mai mare este incertitudinea legată de conformitatea acesteia cu prevederile actelor normative, atribuind riscul minim entităţilor controlate recent şi riscul maxim – entităţilor care nu au fost supuse recent controlului de stat, conform tabelului 2.

Tabelul 2

19. Pentru criteriile de risc stabilite conform punctului 15, punctajele sunt acordate în felul următor:

19.1. perioada de activitate a întreprinderii/instituţiei

Raţionamentul general: de regulă, agenţii economici care iniţiază o activitate nouă sau activează un timp mai scurt prezintă riscuri mai mari comparativ cu cei care practică aceeaşi activitatea o perioadă mai îndelungată. Cunoaşterea cadrului normativ, respectarea reglementărilor tehnice şi a standardelor specifice domeniului feroviar şi aplicarea bunelor practici sporesc în timp, inclusiv în rezultatul controalelor, şi contribuie la crearea unei imagini pozitive ca urmare experienţei acumulate. Astfel, cu cât este mai mare perioada de activitate a întreprinderii/instituţiei, cu atât este mai mic gradul de risc, conform tabelului 3.

Tabelul 3

19.2. dimensiunea operaţională a persoanei supuse controlului (serviciile prestate)

Raţionament general: dimensiunea operaţională a persoanei supuse controlului reflectă fluxul/intensitatea operaţională în cadrul activităţii economice. Acest indicator este relevant pentru estimarea prejudiciului potenţial.

În cazul administratorilor de infrastructură şi al entităţilor de întreţinere a transportului feroviar, dimensiunea operaţională a persoanei supuse controlului este evaluată după: numărul perechilor de trenuri/zi deservite, lucrările de manevră, cantitatea de vehicule feroviare/material rulant (vagoane) deservite tehnic (reparate), inclusiv lungimea de cale ferată reparată capital sau reabilitată. Astfel, activitatea intensivă indică o probabilitate mai ridicată de apariţie a unor prejudicii, conform tabelului 4.

Tabelul 4

19.3. gradul de uzură a materialului rulant, elementele de infrastructură feroviară, utilajul tehnic şi obiectele industriale periculoase

Raţionamentul general: materialul rulant, elementele de infrastructură feroviară, utilajul tehnic şi obiectele industriale periculoase care sunt exploatate în termenul stabilit de către producător sau de documentele normativ-tehnice prezintă un risc minim, spre deosebire de cele al căror termen de exploatare este prelungit sau depăşit, conform tabelului 5.

Tabelul 5

Secţiunea a 3-a

Ponderarea criteriilor

20. Fiecărui criteriu de risc i se stabileşte ponderea în raport cu toate criteriile selectate, luând în calcul importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită în funcţie de domeniul de control, conform tabelului 6.

Tabelul 6

Revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc ca urmare a controalelor anterioare, în funcţie de noile date disponibile şi de actualizarea informaţiei colectate, este obligatorie.

Secţiunea a 4-a

Aplicarea criteriilor de risc în raport cu persoanele supuse controlului

21. După ce au fost determinate criteriile de risc ce se utilizează şi ponderea acestora, criteriile se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

Rg = (w1R1 + w2R2 +….+ wnRn) × 200,

unde:

Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

1, 2, n – criteriile de risc;

w – ponderea fiecărui criteriu de risc (suma ponderilor individuale va fi egală cu o unitate);

R – gradul de risc atribuit fiecărui criteriu.

22. În urma aplicării formulei stabilite la punctul 21, riscul global primeşte valori între 200 şi 1 000 de unităţi, persoanele care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc; 1 000 de unităţi indică nivelul maxim de risc.

23. Subiecţii controlului sunt clasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasate persoanele care au acumulat punctajul maxim. Acestea sunt asociate cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuse controlului în mod prioritar.

24. În baza clasamentului, Agenţia întocmeşte proiectul planului anual al controalelor, conform modelului din anexa nr.2, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor în modul şi termenul stabilit de Guvern.

25. Clasamentul se utilizează de către Agenţie în scopul stabilirii frecvenţei controalelor recomandate pentru fiecare persoană/unitate/obiect supusă/supus controlului. Frecvenţa recomandată se utilizează pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care mai multe întreprinderi cad în acelaşi timp sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

26. La sfârşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Agenţia elaborează un raport prin care se determină ponderea persoanelor supuse controlului din numărul total, şi modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, a actualizării profilului fiecărei persoane supuse controlului.

27. Evaluarea riscului pentru persoanele supuse controlului concret trebuie efectuată după fiecare control, cu excepţia verificării suplimentare realizate conform art.28 alin.(9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat sau a controlului la solicitarea directă din partea persoanei supuse controlului. Dacă datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, atunci clasamentul existent rămâne neschimbat.

Noul clasament calculat se aplică în cazul planificării controalelor pentru perioada ulterioară de planificare, adică pentru anul următor.

28. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului reprezintă informaţie publică şi se pune la dispoziţia publicului pe site-ul web oficial al Agenţiei Feroviare.

Secţiunea a 5-a

Întocmirea planului anual de control

în urma evaluării nivelului de risc

29. După aranjarea clasamentelor pe fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unităţi care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor, după cum urmează:

29.1. numărul de persoane/unităţi preluate din clasament şi incluse în planul anual al controalelor se raportează la capacităţile instituţionale ale Agenţiei, precum şi la numărul maxim potenţial de persoane/unităţi care pot fi supuse controalelor de către Agenţie;

29.2. preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează la rând, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la punctul 21;

29.3. prin derogare de la prevederile subpunctelor 29.1 şi 29.2, preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează pe perioade determinate şi sub aspect administrativ teritorial, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului repartizat pentru fiecare perioadă determinată de timp.

30. Listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor şi constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor care se examinează suplimentar, în vederea dezvoltării şi consolidării sale:

30.1. în urma comparării şi contrapunerii listelor persoanelor/unităţilor din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, Agenţia definitivează, consolidează şi aprobă planul anual al controalelor, în conformitate cu prevederile cadrului normativ şi cu regulile aprobate de conducătorul Agenţiei;

30.2. planul anual al controalelor se întocmeşte conform modelului din anexa nr.2 şi anexei la Regulamentul privind ţinerea Registrului de stat al controalelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.464/2018.

31. Planul anual al controalelor se generează automat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc, conform formulei stabilite de prezenta Metodologie.

32. Organizarea şi efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului, identificate în planul anual al controalelor.

33. Conducătorul Agenţiei poartă responsabilitatea pentru organizarea şi efectuarea controalelor pe domeniile de control, astfel încât să asigure, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii şi ale Legii nr.131/2012 privind controlul de stat, realizarea a nu mai mult de un control planificat pe an al persoanei/unităţii supuse controlului.

Capitolul III

EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE

ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

34. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor şi doar în cazul existenţei temeiurilor şi respectării condiţiilor prevăzute la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat. La analiza riscurilor, Agenţia utilizează criteriile de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

35. La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului şi a mărimii acestuia, se utilizează criteriile de risc indicate la punctele 11 şi 12.

Capitolul IV

IDENTIFICAREA SOLUŢIEI OPTIME CU PRIVIRE LA

PETIŢIILE DEPUSE LA ORGANUL DE CONTROL

SAU LA INFORMAŢIILE PRIVIND ÎNCĂLCAREA

LEGISLAŢIEI ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

36. Petiţiile depuse la Agenţie, precum şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Agenţiei se evaluează în baza analizei riscurilor.

37. Controlul iniţiat în temeiul petiţiei sau informaţiilor privind încălcarea legislaţiei se efectuează doar cu respectarea prevederilor art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi cele ale prezentei Metodologii.

38. Până a purcede la analiza riscurilor şi, după caz, la motivarea necesităţii unui control inopinat, Agenţia stabileşte dacă:

38.1. petiţia ţine de competenţa Agenţiei în cauză şi informaţia prezentată este relevantă domeniului său de control;

38.2. faptele examinate sunt prevăzute de legislaţia contravenţională sau penală şi petiţia conţine suficiente elemente de fapt, care ar permite constatarea contravenţiei sau începerea urmăririi penale fără iniţierea unui control de stat.

39. Petiţiile şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei pot determina acţiuni mai intruzive, cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întârziere, dacă acestea indică asupra unor încălcări/posibile încălcări grave sau foarte grave, asupra unor situaţii de accidente sau incidente ce prezintă un pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanelor.

40. Pentru petiţiile şi informaţiile cu privire la posibilele încălcări minore, care duc la incidente/accidente minore sau la un prejudiciu minor, ca urmare a punctajului evaluării petiţiei conform tabelelor 7 şi 8, Agenţia dispune acţiuni care urmează să se realizeze ulterior analizei efectuate, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petiţiile depuse sau în informaţia deţinută.

41. Criteriile de risc utilizate pentru evaluarea informaţiei din petiţii parvenite pe adresa Agenţiei cu privire la încălcarea legislaţiei, precum şi ponderea atribuită criteriilor sunt stabilite în tabelul 7.

Tabelul 7

42. Prin calcularea sumei punctelor evaluării criteriilor stabilite în tabelul 7, se obţine punctajul total al evaluării petiţiei, pe baza căruia Agenţia ia decizia în privinţa petiţiei, cu dispunerea motivată a uneia sau a mai multora dintre următoarele acţiuni, conform tabelului 8.

Tabelul 8

Capitolul V

ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA

CERINŢELOR DE REGLEMENTARE CARE TREBUIE

INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE

43. Desfăşurarea controalelor are loc doar în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare pentru desfăşurarea controlului, asigurând orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.

44. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în prezenta Metodologie, în conformitate cu anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor. Conţinutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor, care sunt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.

45. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu şi potenţiala mărime a acestuia.

46. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă:

46.1. nerespectarea acesteia:

46.1.1. creează pericol iminent, dar nu imediat, pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat, pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

46.1.2. creează pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent şi imediat pentru societate;

46.2. abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.

47. Listele de verificare se întocmesc şi se aprobă conform regulilor aprobate de către Guvern.

Capitolul VI

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII ORGANULUI DE CONTROL

48. Agenţia realizează planificarea strategică a activităţii de control prin utilizarea analizei riscurilor, în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să se concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice pot viza tipurile specifice de activităţi economice, problemele de reglementare specifice sau transversale, eventualele pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.

49. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, pentru furnizarea de consultanţă persoanelor supuse controlului şi consumatorilor, precum şi pentru stabilirea unui echilibru între controalele efectuate şi furnizarea de consultanţă pentru atingerea obiectivelor de reglementare.

50. În cazul planificării strategice a activităţii de control a Agenţiei, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor şi ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.

Capitolul VII

CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE

NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

51. Sistemul de planificare a controalelor în baza analizei riscurilor de către Agenţie trebuie să fie întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Registrul de stat al controalelor, de Biroul Naţional de Statistică, pe date colectate de Agenţie, de alte autorităţi şi instituţii publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum şi din alte surse sigure. Agenţia va evita aplicarea criteriilor de risc în baza datelor incomplete sau interpretabile.

52. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului conform riscului prezentat, Agenţia deţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care reflectă cel puţin:

52.1. lista tuturor persoanelor/obiectelor pasibile controlului, cu datele individuale de identificare;

52.2. istoricul activităţii de control pentru fiecare persoană/obiect;

52.3. profilul fiecărei persoane/unităţi supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate pentru clasificarea acestuia.

53. Agenţia reexaminează şi actualizează informaţiile necesare pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.

Anexa nr.1

la Metodologia privind controlul de stat în baza

analizei riscurilor în domeniile de competenţă

ale Agenţiei Feroviare

LISTA

activităţilor din domeniile de competenţă ale Agenţiei Feroviare

conform Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei – CAEM-2 (2019)

Anexa nr.2

la Metodologia privind controlul de stat în baza

analizei riscurilor în domeniile de competenţă

ale Agenţiei Feroviare

FORMA ŞI STRUCTURA PLANULUI ANUAL DE CONTROL