Hotărâre nr. 610 din 21.08.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E    

cu privire la aprobarea Cerinţelor de calitate

pentru produse pescăreşti şi de acvacultură

nr. 610  din  21.08.2023

 (în vigoare 14.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 347-350 art. 791 din 14.09.2023

* * *

Notă: În denumire, pe tot parcursul textului hotărârii şi al Cerinţelor, precum şi în anexele la Cerinţe, cuvintele "peşte şi produsele din peşte", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "produse pescăreşti şi de acvacultură", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024

UE

În temeiul art.7, 8 şi 13 din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.59-65, art.120), cu modificările ulterioare, al art.7, 8 şi 15 din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7-17, art.54), cu modificările ulterioare, şi al art.7 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7-17, art.60), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Cerinţele de calitate pentru produse pescăreşti şi de acvacultură (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobate

prin Hotărârea Guvernului nr.610/2023

CERINŢE DE CALITATE

pentru produse pescăreşti şi de acvacultură

Prezentele Cerinţe transpun:

- art.5 lit.(a), (b), (c), (d), (e), (f), (g), (h), art.35 (1) lit.(a), (b), (c) şi (d), (2)-(3) lit.(a), (b), (c), (d), art.39 (1) lit.(a), (c), (d), (e), (g), (h) şi (3)-(4), din Regulamentul (UE) nr.1379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.1184/2006 şi (CE) nr.1224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.104/2000 al Consiliului, CELEX: 32017R0717, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 1354 din 28 decembrie 2013, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2020/560 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2020;

- Regulamentul (CEE) nr.2136/89 al Consiliului din 21 iunie 1989 privind stabilirea unor standarde comune de comercializare pentru conservele de sardine şi a unor descrieri comerciale pentru conservele de sardine şi conservele de produse de tipul sardine, CELEX: 31989R2136, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 212, din 22 iulie 1989, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (CE) nr.1345/2008 al comisiei din 23 decembrie 2008;

- Regulamentul (CEE) nr.1536/92 al Consiliului din 9 iunie 1992 privind stabilirea normelor comune de comercializare pentru conservele de ton şi de pălămidă, CELEX: 31992R1536, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L163, din 17 iunie 1992;

- parţial CODEX STAN 36-1981 Standard pentru peşte congelat rapid, neviscerat şi eviscerat; CODEX STAN 190-1995 Standard pentru fileul de peşte congelat rapid; CODEX STAN 165-1989 Standard pentru blocuri congelate rapid de file de peşte, carne tocată de peşte şi amestecuri; CODEX STAN 166-1989 Standard pentru batoane din peşte congelate, peşte porţii şi fileu de peşte panate sau în aluat congelate rapid; CODEX STAN 167-1989 Standard pentru peştele sărat şi peştele sărat uscat din familia de peşti Gadidae; CODEX STAN 244-2004 Standard pentru Heringul atlantic sărat şi Şprotul sărat; CODEX STAN 311-2013 Standard pentru peşte afumat, peşte cu aroma de fum şi peşte uscat; CODEX STAN 119-1981 Standard pentru conserve din peşte; CODEX STAN 94-1981 Standard pentru conserve de sardine şi produse de tip sardină; CODEX STAN 291-2010 Standard pentru caviarul de sturioni; CODEX STAN 329-2017 Standard pentru uleiurile de peşte;

- CODEX STAN 95-1981 Standard pentru homarii congelaţi rapid (adoptat în 1981, revizuit în 1995, 2004, 2017 şi modificat în: 2011, 2013, 2014);

- CODEX STAN 90-1981 Standard pentru carnea de crab conservată (adoptat în 1981, revizuit în 1995 şi modificat în 2011, 2013, 2016, 2018);

- CODEX STAN 92-1981 Standard pentru creveţii congelaţi rapid (adoptat în 1981, reizuit în 1995, 2017 şi modificat în 2011, 2013, 2014);

- CODEX STAN 37-1991 Standard pentru creveţii conservaţi (adoptat în 1991, revizuit în 1995 şi modificat în 2011, 2013, 2016, 2018);

- CODEX STAN 191-1995 Standard pentru calmarii cruzi congelaţi rapid

[Clauza de armonizare completată prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Cerinţele de calitate pentru produse pescăreşti şi de acvacultură (în continuare – Cerinţe) stabilesc regulile de ambalare, etichetare, păstrare şi transportare pentru produsele pescăreşti şi de acvacultură, provenite atât din producţia autohtonă, cât şi din import.

2. Prezentele Cerinţe se aplică grupelor de produse de la poziţiile tarifare 0301, 0302, 0303, 0304, 0305, 0306, 0307, 0308, 1604 şi 1605 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014.

[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

3. Prezentele Cerinţe nu se aplică:

1) produselor fabricate în gospodării individuale pentru consum propriu;

2) produselor din peşte imitate;

3) uleiului de peşte folosit în hrana animalelor, în industria farmaceutică şi în industria chimică.

4. În sensul prezentelor Cerinţe se utilizează următoarele noţiuni:

1) peşte viu – animal vertebrat acvatic, cu corpul în formă fugiformă, cu pielea acoperită de solzi sau fără, în funcţie de specie, bogat în secreţii mucoase, cu înotătoare de diferite forme caracteristice speciei, cu respiraţie branhială şi care prezintă semne viabile pe parcursul transportării, depozitării şi comercializării;

2) peşte refrigerat – produs obţinut din peşte, cu sau fără cap, eviscerat sau neviscerat, la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la 0°C până la 4°C;

3) peşte congelat – produs obţinut din peşte, cu sau fără cap, din care viscerele sau alte organe pot fi eliminate complet sau parţial, la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular este coborâtă la cel puţin -18°C;

4) file de peşte congelat rapid – felii de peşte de mărime şi formă neregulată care sunt îndepărtate din carcasa aceleiaşi specii, permise consumului uman, după eviscerare sau depielare, spălare şi filetare prin tăieturi realizate paralel cu coloana vertebrală, la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular a atins -18°C sau mai rece;

5) batoane din peşte congelate rapid – porţii de peşte tăiate din blocuri de carne de peşte sau formate din carne mărunţită de peşte, cu grosimea nu mai mică de 10 mm, cu o greutate de 20-50g, pane sau în aluat, crude sau parţial gătite, congelate şi oferite consumului uman direct fără prelucrare industrială ulterioară;

6) blocuri congelate rapid – mase de formă dreptunghiulară sau uniformă din file de peşte, peşte tocat sau un amestec al acestora, dintr-o singură specie sau un amestec de specii cu caracteristici senzoriale similare, care sunt admise pentru consumul uman. Proporţia de carne tocată care depăşeşte 10% din conţinutul net de peşte se va declara cu indicarea procentului intervale: 10-25, >25-35. Blocurile cu mai mult de 90% tocat sunt considerate blocuri tocate;

7) produse pescăreşti prelucrate – produse care au trecut prin orice acţiune care a modificat semnificativ forma iniţială a produsului, inclusiv prin încălzire, afumare, sărare, coacere, uscare, marinare, extragere, extrudare sau o combinaţie a acestor procese;

8) carne de peşte tocată – produs obţinut din peşte eviscerat prin separarea muşchilor scheletici de oase supuşi unui proces de mărunţire;

9) sărare – proces de tratare cu sare alimentară a peştelui pentru a reduce activitatea apei în ţesuturile musculare şi pentru a îmbunătăţi gustul produsului prin utilizarea oricărei tehnologii de sărare de exemplu: sărare uscată, sărare în saramură, sărare în marinată, sărare combinată şi sărare prin injectare de saramură;

a) sărare uscată – proces de amestecare a peştelui cu sare de calitate alimentară şi stivuirea peştelui în aşa fel încât excesul de saramură rezultată să se scurgă;

b) sărare umedă (murare) – proces prin care peştele este amestecat cu sare alimentară şi depozitat în recipiente etanşe sub saramura (murătura) rezultată, care se formează prin soluţie de sare din apa extrasă din ţesutul peştelui;

c) injectare cu saramură – proces de injectare directă cu saramură în carnea de peşte, permisă ca parte a procesului de sărare;

10) produse din peşte sărate – produse obţinute din peşte refrigerat sau congelat, de dimensiuni mari sau mici, întreg, secţionat sau filetat, cu cap sau fără cap, eviscerat sau neviscerat, prelucrat cu sare alimentară, cu conţinutul de sare pentru peştele slab sărat (< 8 % NaCl), mediu sărat (8-14% NaCl), foarte sărat (14-20% NaCl), cu sau fără adaos de condimente, gata pentru consum sau supus prelucrării ulterioare, conform procesului tehnologic pentru afumare, marinare, zvântare şi uscare;

a) peşte sărat uscat – produs obţinut din peşte din familia Gadidae, care a fost saturat cu sare (sărat intens) sau conservat prin saturare parţială cu sare (nu mai puţin de 12% din greutatea peştelui sărat) şi uscat în formă naturală sau artificială, care poate fi consumat fără altă prelucrare industrială;

11) produse din peşte afumate – produse obţinute din peşte refrigerat sau congelat, de dimensiuni mari sau mici, întreg sau secţionat, cu gust şi miros specific de fum, care a trecut printr-un proces de tratare cu fum natural (cu lemne) sau artificial, cu vapori fierbinţi, la cald sau la rece, cu sau fără adaos de condimente, cu sau fără adaos de aditivi alimentari;

a) afumare cu fum regenerat – proces de tratare a peştelui cu fum regenerat prin pulverizarea condensului de fum în camera de afumare sub parametri de timp şi temperatură ce caracterizează procesele de afumare la cald sau la rece;

b) afumare cu condensat de fum – produs obţinut ca urmare a degradării termice controlate a lemnului cu acces limitat la oxigen;

c) afumare la cald – proces de tratare a peştelui cu fum sub combinaţia corespunzătoare a parametrilor de timp şi temperatură, ceea ce asigură coagularea completă a proteinelor în ţesuturile peştelui;

d) afumare fierbinte – proces de tratare a peştelui cu vapori fierbinţi;

e) afumare la rece – proces de tratare a peştelui cu fum sub combinaţia corespunzătoare a parametrilor de timp şi temperatură, care nu va provoca coagularea semnificativă a proteinelor din carnea de peşte, dar care va reduce conţinutul umidităţii în muşchi;

12) peşte cu aromă de fum – peşte tratat cu aromă de fum (folosind orice tehnologie: de scufundare, pulverizare, stropire, înmuiere), fără a fi supus procesului de afumare, cu adaos de condimente şi alte ingrediente opţionale. Produsul finit trebuie să aibă gust de produs afumat;

13) peşte uscat afumat – produs din peşte care a trecut printr-un proces combinat de afumare şi uscare în aşa măsură încât produsul să obţină un conţinut nu mai mare de 10% de umiditate în musculatură, incluzând procesul de sărare, cu adaos de condimente alimentare şi fără aditivi alimentari;

14) peşte zvântat – produs care a trecut printr-un proces de zvântare la temperatura de 30-40°C, timp de 30-60 min., în urma căruia se coagulează proteinele din stratul superficial al cărnii de peşte, ceea ce limitează evaporarea apei din peşte;

15) peşte marinat – produs realizat din peşte, prelucrat cu un amestec de sare de masă, zahăr, condimente şi acid alimentar;

16) conserve din peşte – produse din peşte, cu un conţinut de peşte de 65- 95% din greutatea totală, obţinute din carnea oricărei specii de peşte, din una sau mai multe specii, cu proprietăţi senzoriale similare, refrigerat sau congelat, admis pentru consum, ambalate în cutii metalice sau din sticlă, închise ermetic, care au fost supuse unui tratament termic de prelucrare, pentru inactivarea şi distrugerea microorganismelor, cu temperatura de păstrare nu mai mică de 0°C şi nu mai mare de 25°C;

17) semiconserve din peşte – produse din peşte, cu conţinut de peşte nu mai puţin de 65% din greutatea totală, cu conţinutul de sare nu mai mult de 8%, cu/sau fără adaos de aditivi alimentari, garnitură, sosuri, ulei de umplere şi lichid de umplere, închise etanş în ambalaj de desfacere, cu greutatea nu mai mare de 5 kg, ce se păstrează la temperatura nu mai mare de 6°C;

18) pastă din peşte (pate) – produs care se obţine din tocarea, omogenizarea şi transformarea în pastă a peştelui sărat (eventual, cu adaos de peşte afumat), cu un conţinut de sare de maximum 12%;

19) icre – produse obţinute de la peştele sănătos, crescut în mediul natural sau în crescătorie, supuse conservării prin congelare sau prelucrării cu sare şi alte ingrediente pentru a fi consumate în stare preparată sau proaspătă;

20) caviar – produs realizat din icre de peşte din familia Acipenseridae (Acipenser, Huso (provenit din crescătorii), Pseudoscaphirhynchus şi Scaphirhynchus, Ocorhynchus mikyss) şi specii hibride ale acestor genuri, cu caracteristici corespunzătoare speciei de la care au fost colectate, prin conservare cu sare alimentară;

21) ulei de peşte pentru consum – produs derivat din materii prime specifice (ficat, muşchi), care sunt caracteristice peştilor sau crustaceelor, bogate în acizi graşi în concentraţie de minimum 35% şi peste 50% şi admis pentru consumul uman, după ce a fost supus rafinării şi purificării;

22) ambalarea produselor din peşte – proces în care produsele din peşte sunt puse în recipiente din materiale admisibile pentru ambalarea produselor alimentare, pentru a evita contaminarea şi a preveni rehidratarea sau deshidratarea produselor din peşte;

23) depozitarea produselor din peşte – proces în care produsele sunt păstrate la temperatura corespunzătoare, pentru a asigura calitatea şi siguranţa produsului;

24) produse pescăreşti – organisme acvatice care rezultă din orice activitate de pescuit sau produsele derivate din pescuit;

25) produse de acvacultură – organismele acvatice, în orice etapă a ciclului lor de viaţă, care rezultă din orice activitate de acvacultură sau produsele provenite din aceasta;

26) sectorul pescuitului şi al acvaculturii – sector al economiei care cuprinde toate activităţile de producţie, prelucrare şi comercializare a produselor pescăreşti sau de acvacultură;

27) producător – orice persoană fizică sau juridică care utilizează mijloace de producţie pentru a obţine produse pescăreşti sau de acvacultură, în vederea introducerii lor pe piaţă;

28) comerţ cu amănuntul – manipularea şi/sau prelucrarea produselor alimentare şi depozitarea lor la punctele de vânzare sau de livrare către consumatorul final, inclusiv terminale de distribuţie, operaţiuni de catering, cantine, cateringul instituţional, restaurante şi alte operaţiuni similare din domeniul serviciilor alimentare, magazine, centre de distribuire de tip supermarket şi punctele de vânzare cu ridicata;

29) a face disponibil pe piaţă – orice tip de furnizare a unui produs pescăresc sau de acvacultură spre distribuire, consum sau utilizare pe piaţă în cursul unei activităţi comerciale, fie în schimbul unei plăţi, fie gratuit;

30) introducere pe piaţ㠖 punerea la dispoziţie pe piaţă pentru prima dată a unui produs pescăresc sau de acvacultură;

31) produse pescăreşti şi de acvacultură preambalate – produse pescăreşti şi de acvacultură care sunt "produse alimentare preambalate", conform art.2 din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare;

32) conserve de sardine – produse preparate din peşte aparţinând speciei Sardina pilchardus;

33) conserve de ton şi pălămidă:

a) întregi – masa musculară este tranşată transversal şi se prezintă sub forma unei tranşe întregi, formată dintr-o singură bucată sau reconstituită prin asamblare compactă a unei sau a mai multe porţiuni de carne; prezenţa firimiturilor este tolerată până la 18% din greutatea cantităţii de peşte; cu toate acestea, atunci când masa musculară este pusă în cutie crudă, prezenţa firmiturilor este interzisă; dacă este necesar, pot fi, totuşi, adăugate fragmente de carne, pentru a completa umplerea recipientului;

b) bucăţi – fragmente de carne a căror structură musculară iniţială este conservată şi a căror dimensiune nu trebuie să fie mai mică de 1,2 cm; se admit firimituri până la 30% din greutatea cantităţii de peşte;

c) fileuri – fâşii musculare longitudinale prelevate din masa musculară paralelă cu coloana vertebrală, fâşii musculare provenind din peretele abdominal, caz în care acestea pot fi denumite şi "fileuri abdominale";

d) firimituri – fragmente de carne a căror structură musculară iniţială este conservată şi ale căror dimensiuni sunt eterogene;

e) sfârâmături – particule de carne de dimensiuni uniforme, care nu constituie o pastă.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

II. CERINŢE PRIVIND CLASIFICAREA PEŞTELUI

ŞI A PRODUSELOR DIN PEŞTE

5. În funcţie de prezentarea comercială, produsele pescăreşti şi de acvacultură se clasifică în:

1) peşte viu;

2) peşte refrigerat;

3) peşte congelat.

6. În funcţie de tehnologia de prelucrare, produsele din peşte se clasifică în:

1) produse sărate;

2) produse afumate;

3) peşte uscat/peşte zvântat;

4) peşte marinat;

5) semiconserve din peşte (peşte sărat, peşte marinat, asorti din peşte marinat, sărat);

6) conserve din peşte.

[Pct.6 modificat prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

7. Peştele sărat, după modul de prezentare şi în funcţie de tipul de peşte utilizat, se clasifică în:

1) peşte sărat mărunt, care se prezintă sub formă de:

a) peşte întreg cu cap;

b) peşte fără cap;

2) peşte sărat măşcat, care se prezintă sub formă de:

a) peşte întreg;

b) eviscerat;

c) decapitat şi eviscerat;

d) filetat;

e) porţionat;

f) rulade.

8. Peştele afumat, după modul de preparare şi în funcţie de tipul de peşte utilizat, se clasifică în:

1) peşte afumat la cald, care se prezintă sub formă de:

a) peşte întreg;

b) eviscerat;

c) decapitat şi eviscerat;

d) filetat;

e) rulade din peşte afumate la cald;

f) părţi anatomice (cap, cozi, spate);

2) peşte afumat la rece, care după modul de tranşare, se prezintă sub formă de:

a) peşte întreg (peşte măşcat – toate tipurile de peşte cu excepţia peştelui

mărunt;

b) peşte mărunt (gingirică, salaca, capelin, sardina, sardinella, guvide, trisopterus luscus, saira, hamsie şi alte specii);

c) peşte fără cap;

d) peşte eviscerat cu cap;

e) peşte eviscerat fără cap;

f) peşte trunchi;

g) peşte trunchi semieviscerat;

h) rondele;

i) file de peşte întreg;

j) file-bucată;

k) părţi anatomice (cap, cozi, spate).

[Pct.8 modificat prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

9. În funcţie de tipul de pregătire, semiconservele din peşte se clasifică în următoarele tipuri:

1) în lichid de umplere din oţet şi ulei;

2) în soluţie de marinare;

3) în ulei;

4) în variate sosuri (de muştar, muştar-maioneză, maioneză, tomate, tomate-maioneză);

5) cu sau fără adaos de condimente, legume deshidratate sau conservate, ciuperci, olive sau măsline;

6) umplute cu legume.

10. În funcţie de tipul de pregătire, marinatele reci, la rândul lor, se clasifică în:

1) marinate reci în ulei;

2) marinate reci în sos condimentat;

3) marinate reci în sos condimentat cu legume;

4) marinate reci în sos cu aromă de fum;

5) marinate reci în sos de vin şi ulei;

6) marinate reci în sos picant;

7) marinate fierte de peşte (din peşte refrigerat fiert şi conservat);

8) marinate prăjite (din peşte refrigerat sau congelat).

11. Clasificarea conservelor din peşte:

1) conserve din peşte în suc propriu;

2) conserve din peşte în sos de tomate;

3) conserve din peşte în ulei cu/fără diverse adaosuri;

4) conserve din peşte cu legume şi zarzavaturi;

5) conserve din peşte tip pastă (pate).

12. Clasificarea icrelor de peşte după specia de la care provin:

1) icre obţinute de la speciile de peşti de apă dulce (crap, ştiucă şi alte specii);

2) icre obţinute de la speciile de peşti oceanici (hering, cod, macrou şi alte specii);

3) icre negre (caviar) obţinute de la speciile de sturioni (sturionul beluga (Huso huso), sturionul sevruga (Acipenser stellatus) şi sturionul siberian (Acipenser baerii));

4) icre roşii provenite de la peştii din familia de somoni (somonul (Salmo salar), chumul (Oncorhynchus keta), somonul roz (Oncorhynchus gorbuscha) şi păstrăvul curcubeu (Oncorhychus mukiss)).

13. Prezentele Cerinţe se aplică doar asupra uleiului de peşte pentru consum.

III. CERINŢE GENERALE

14. Introducerea pe piaţă a peştelui şi a produselor din peşte trebuie să fie în conformitate cu prevederile actelor normative din: Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare, Hotărârea Guvernului nr.435/2010 privind aprobarea Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară; să respecte prevederile Legii nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor, ale Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.239/2009, ale Normei sanitar-veterinare privind cerinţele la importul şi plasarea pe piaţă a unor produse de acvacultură, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.103/2011, şi ale prezentelor Cerinţe.

14¹. Calitatea şi siguranţa produselor pescăreşti şi de acvacultură trebuie confirmate prin certificatul de calitate, eliberat de producător şi confirmat prin rapoarte de încercări de laborator, conform Legii nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor. Verificarea indicilor de calitate şi a indicilor fizico-chimici se efectuează la laboratoare acreditate în conformitate cu planurile de autocontrol elaborate de producător/importator.

[Pct.14¹ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

14². Pentru etichetarea produselor, se vor aplica cerinţele stabilite în capitolul IV din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

[Pct.14² introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

15. Calitatea şi siguranţa produselor din peşte trebuie obţinute prin implementarea sistemelor de management al siguranţei alimentare pe tot lanţul alimentar, bazate pe principiile analizei pericolelor şi stabilirii punctelor critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Points), în conformitate cu prevederile Legii nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

16. Verificarea indicilor de calitate a produselor de peşte (indicii organoleptici şi fizico-chimici), a formelor de prezentare, marcare şi etichetare se efectuează de către producător pentru fiecare lot. Producătorii ţin evidenţa loturilor de produse care permit identificarea produsului timp de trei ani şi, după caz, oferă dovezi documentare privind respectarea cerinţelor de calitate stabilite în prezentele Cerinţe.

17. Echipamentul tehnologic şi recipientele care vin în contact cu materiile prime şi cu produsele finite trebuie să fie confecţionate din materiale care să corespundă cerinţelor stabilite în Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.278/2013, Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.308/2011, Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele care conţin monomerul clorură de vinil şi care vin în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.580/2017, şi Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele fabricate din folie de celuloză regenerată care vin în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.493/2017.

17¹. Echipamentul utilizat la pasteurizarea/sterilizarea produselor trebuie să fie înzestrat cu dispozitive de înregistrare şi de control al temperaturii. Termometrele sau alte dispozitive de măsurare a temperaturii trebuie să fie uşor citibile, cu o exactitate de 2°C.

[Pct.17¹ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

18. Apa potabilă utilizată la fabricarea produselor din peşte trebuie să corespundă parametrilor de calitate stabiliţi în anexa la Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile.

18¹. Apa potabilă furnizată trebuie să fie pură şi la presiunea de 1,4 kg/cm², disponibilă la robinete proiectate pentru evitarea propagării contaminării în sectoarele întreprinderii unde sunt recepţionate, procesate, ambalate şi depozitate produsele pescăreşti şi de acvacultură.

[Pct.18¹ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

19. Aditivii alimentari utilizaţi la fabricarea produselor din peşte, inclusiv etichetarea produselor din peşte în care se adaugă aditivi alimentari, trebuie să corespundă condiţiilor din Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.229/2013.

20. Aromele şi anumite ingrediente alimentare cu proprietăţi aromatizante, utilizate în prepararea produselor din peşte trebuie să corespundă Regulamentului sanitar privind aromele şi anumite ingrediente alimentare cu proprietăţi aromatizante destinate utilizării în şi pe produsele alimentare şi stabilirea măsurilor tranzitorii privind lista de arome şi materii prime, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1245/2018.

21. Sarea alimentară utilizată la fabricarea produselor din peşte trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute în anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.596/2011 cu privire la aprobarea unor măsuri de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod.

22. Nivelul maxim al unor contaminanţi din produsele din peşte trebuie să corespundă prevederilor anexelor nr.1 şi nr.2 la Regulamentul sanitar privind contaminanţii din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.520/2010.

23. Nivelul maxim admisibil de histamină pentru produse pescăreşti şi de acvacultură trebuie să corespundă indicilor prevăzuţi în Regulile privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009.

24. Produsele pescăreşti şi de acvacultură care nu corespund prezentelor Cerinţe nu pot fi plasate pe piaţă.

24¹. Crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice descompuse, moarte, muribunde, cu carapacele crăpate sau desfăcute şi/sau infectate, care nu sunt inofensive şi nu respectă criteriile prezentelor Cerinţe, nu se folosesc pentru procesare. Înainte de procesare, crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice trebuie să fie spălate bine de noroi. Toate organele interne şi branhiile se înlătură înainte de preparare, iar cavitatea internă se spală intens cu apă curgătoare potabilă. Prepararea produselor de crustacee şi de moluşte este urmată de răcire rapidă. Dacă nu se aplică nicio altă metodă de conservare, refrigerarea trebuie să aibă loc până când temperatura produselor în interiorul ţesutului muscular se apropie de cea de topire a gheţii (0°C).

[Pct.24¹ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

24². Decochilierea se efectuează în condiţii igienice, evitându-se contaminarea produsului prevăzute la punctul 97 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010.

[Pct.24² introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

24³. Pentru pregătirea produselor din moluşte Bivalvia se folosesc părţile comestibile, cum ar fi, la scoici şi la stridii – muşchiul contactor şi cochiliile, la midii – tot corpul sau numai muşchiul împreună cu piciorul şi cochiliile.

[Pct.24³ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

24⁴. Decongelarea produselor se efectuează în condiţii igienice, evitându-se contaminarea şi utilizându-se un sistem eficace de scurgere a gheţii topite. Se va evita contactul cu impurităţi precum cenuşa, petele de vopsea, bucăţile de lemn sau de rumeguş, paiele şi rugina, care pot fi transmise prin gheaţă.

[Pct.24⁴ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

IV. CERINŢE APLICABILE PENTRU PRODUSELE PESCĂREŞTI

ŞI DE ACVACULTURĂ VII ŞI REFRIGERATE

[Denumirea cap.IV modificată prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

25. Peştele viu destinat comercializării pentru consumul uman este crescut în bazine acvatice naturale sau artificiale, în cadrul exploataţiilor specializate pentru creşterea peştelui, autorizate sanitar-veterinar, în conformitate cu prevederile art.18 alin.(1) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, şi capturat în zone sigure, supuse controlului ihtiopatologic.

26. După capturare peştele este sortat şi supus unui examen vizual pentru examinarea calităţii peştelui capturat. În cazul depistării paraziţilor vii şi a larvelor acestora în intestine, peştele este direcţionat către unităţile de procesare şi este introdus pe piaţă numai în formă congelată, prelucrat termic sau sărat, după eviscerare şi spălare. În cazul infestării peştelui cu paraziţi în muşchi, acesta este denaturat astfel încât să nu poată fi utilizat pentru consumul uman.

27. Peştele trebuie să prezinte semne viabile atât în bazine, containere de expunere şi cisterne pentru transport, cât şi la scoatere din apă. Acesta se va păstra în bazine acvatice artificiale cu apă limpede şi curată, dotate cu dispozitive speciale pentru asigurarea peştelui cu oxigen, la temperatura de 10-15°C, fără mirosuri străine şi care nu conţin alte substanţe care pun în pericol sănătatea consumatorului. Apa din bazine este reînnoită şi împrospătată cu oxigen ori de câte ori este nevoie. Bazinele acvatice artificiale periodic sunt curăţate şi dezinfectate.

[Pct.27 completat prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

28. Peştele în stare de anabioză (adormire) se introduce pe piaţă sub formă refrigerată, depozitat la temperatura de topire a gheţii ori congelat la temperatura de cel puţin -18°C sau este direcţionat unităţilor de procesare pentru eviscerare, sărare, fierbere, prăjire, afumare, blanşare, marinare sau deshidratare, conform fişelor tehnologice. Peştele din familia sturionilor în stare de anabioză este supus eviscerării imediate.

29. Peştele supus refrigerării se pune imediat după pescuire în gheaţă naturală/artificială mărunţită, de maximum 4 cm, în proporţie de 3 părţi de gheaţă şi una de peşte (3:1), iar apa provenită din topirea gheţii nu va rămâne în contact cu produsul. Atunci când peştele refrigerat necesită operaţiuni de decapitare şi eviscerare, acestea trebuie să fie efectuate cât mai repede posibil, în condiţii de igienă maximă. Viscerele şi părţile care pot constitui un pericol pentru sănătate se îndepărtează cât mai repede cu putinţă şi se păstrează separat de produsele destinate consumului uman. Ficatul, icrele şi lapţii destinaţi consumului uman se conservează cu gheaţă, la o temperatură apropiată de cea a gheţii care se topeşte, sau se congelează.

[Pct.29 în redacţia Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

29¹. Condiţiile de păstrare a produselor din crustacee, din moluşte şi din alte nevertebrate acvatice vii şi preparate:

1) produsele refrigerate necondiţionate (neambalate) se păstrează şi/sau se plasează în gheaţă într-o încăpere frigorifică;

2) produsele proaspete preambalate se refrigerează cu gheaţă sau cu un aparat de refrigerare mecanic care oferă aceleaşi condiţii de temperatură de refrigerare;

3) crustaceele fierte se refrigerează imediat după procesare, la temperatura de la minus 1°C până la plus 2°C, sau se congelează;

4) racii vii se păstrează în încăperi bine aerisite, ferite de razele solare şi de precipitaţii atmosferice, la temperatura de la 0°C până la 8°C.

[Pct.29¹ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

30. La recepţionarea loturilor de peşte refrigerat, acesta este supus unui examen senzorial şi, ori de câte ori este necesar, examenului fizico-chimic, bacteriologic, prin care se va aprecia calitatea şi siguranţa acestuia. Caracteristicile senzoriale şi organoleptice ale peştelui refrigerat trebuie să corespundă indicilor prevăzuţi în tabelul 1 din anexa nr.1.

30¹. Pentru moluşte, crustacee şi nevertebrate acvatice vii, orice probă prelevată pentru încercări se consideră defectuoasă în cazul în care are următoarele însuşiri:

1) deshidratare profundă – peste 10% din masa crustaceelor şi moluştelor prelevată pentru proba de control sau peste 10% din suprafaţa lotului prezintă pierdere excesivă de apă, observată prin schimbarea culorii suprafeţei în alb sau în galben, care acoperă carnea şi pătrunde în grosimea ţesutului şi nu poate fi curăţată uşor cu niciun obiect ascuţit fără a afecta aspectul exterior al produsului;

2) impurităţi improprii – prezenţa oricăror substanţe străine, care nu sunt derivate ale produselor, se recunosc uşor fără utilizarea utilajului optic sau sunt prezente în cantităţi care pot fi determinate cu ajutorul oricărui instrument de mărire a imaginii şi indică încălcarea regulilor sanitare şi a standardelor de bună practică de producţie;

3) proba prelevată pentru control conţine cristale de struvite din săruri de fosfor, amoniu şi magneziu cu o lungime mai mare de 5 mm;

4) miros şi gust străine – de putrefacţie şi/sau de râncezire;

5) defecte de culoare sau de decolorare – înnegrire diversă, precum şi colorare clară neagră, cafenie, verde sau galbenă, singură sau în combinaţie pe suprafaţă carapacei crustaceelor:

a) la creveţii în conserve – înnegrire diversă a peste 10% din suprafaţă şi peste 15% din numărul total de creveţi din proba prelevată pentru control;

b) la creveţii congelaţi – înnegrirea, înverzirea sau îngălbenirea evidentă, individual sau în combinaţie, a mai mult de 10% din suprafaţa unui crevete, iar numărul de creveţi cu o astfel de înnegrire depăşeşte 25% din numărul total al acestora din proba prelevată pentru control;

c) pentru crabi în conserve – prezenţa decolorării evidente, care indică descompunerea sau râncezirea, pete albastre, maro sau negre pe mai mult de 5% din greutatea cărnii de crab fără mediu lichid sau înnegrirea de la compuşii de sulf, cauzată de transferul din metal în produs în mai mult de 5% din conţinutul fără mediu lichid;

d) pentru homari rapid congelaţi – înnegrire diversă a peste 10% din suprafaţa cochiliei crustaceelor întregi sau a jumătăţilor lor ori colorarea clară neagră, maro, verde, galbenă, individual sau în combinaţie, acoperind peste 10% din masa declarată.

[Pct.30¹ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

30². Lotul de produse este recunoscut conform prezentelor Cerinţe, în cazul în care:

1) probele prelevate pentru control corespund denumirii, calităţii şi masei indicate pe etichetă şi/sau în documentele de însoţire;

2) masa netă medie a probelor nu este mai mică decât masa declarată pe etichetă şi/sau în documentele de însoţire;

3) mărimea indicată a produselor verificate nu este mai mică decât cea declarată pe etichetă şi/sau în documentele de însoţire;

4) sunt respectate prevederile şi cerinţele stabilite în Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

[Pct.30² introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

V. CERINŢE APLICABILE PENTRU PRODUSE

PESCĂREŞTI ŞI DE ACVACULTURĂ CONGELATE

31. Produsele pescăreşti şi de acvacultură congelate sau congelate rapid se prepară din materii prime sănătoase, crescute în bazine acvatice naturale sau artificiale, provenite dintr-un stat sau dintr-o zonă declarate indemne de boli specifice produselor pescăreşti şi de acvacultură şi îndeplinesc cerinţele pentru produsele comercializate în stare proaspătă admise pentru consumul uman.

[Pct.31 în redacţia Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

31¹. Peştele şi produsele pescăreşti care ar putea lăsa impresia că sunt făcute dintr-o singură bucată de peşte, dar în realitate sunt compuse din mai multe bucăţi diferite combinate, prin adăugarea altor ingrediente, inclusiv aditivi alimentari şi enzime alimentare sau prin alte mijloace, poartă următoarea menţiune: "carne de peşte formată.

[Pct.31¹ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

32. Prepararea produselor congelate se efectuează după manipularea peştelui prin decapitare, eviscerare, îndepărtarea înotătoarelor şi depielare, după caz, cu respectarea prevederilor capitolului IX din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010. Viscerele şi capetele care devin un pericol pentru contaminarea produselor trebuie să fie îndepărtate cât mai repede posibil şi păstrate separat de produsele destinate consumului uman.

33. Produsele pescăreşti şi de acvacultură comercializate congelate sunt supuse după manipulare unui regim de congelare rapidă. Procesul de congelare se consideră complet numai după ce produsul a atins temperatura de minus 18°C sau mai joasă în interiorul ţesutului muscular. Produsul trebuie păstrat congelat pentru a-i menţine calitatea în timpul ambalării, depozitării, transportării, distribuirii şi pentru a-i minimiza deshidratarea şi oxidarea.

[Pct.33 în redacţia Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

33¹. Fracţia masică a umezelii în producţia sublimată (producţia fabricată sau semifabricată prin deshidratare în vid la temperaturi scăzute, care are proprietatea de a creşte în volum de mai multe ori în mediul acvatic) nu trebuie să depăşească 8%.

[Pct.33¹ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

34. Pentru menţinerea calităţii peştelui congelat cu sau fără cap, sub formă de fileuri, acesta se supune glazurării prin imersarea în apă de 2-3 ori a peştelui separat sau a blocului întreg congelat. Cantitatea de glazură faţă de greutatea peştelui trebuie să nu depăşească 5% din masa produselor glazurate (ţinând cont de eroarea în metoda de determinare). În cazul în care cantitatea de glazură depăşeşte limita admisibilă, aceasta este indicată în mod obligatoriu pe etichetă, pe ambalaj sau în documentele de însoţire. În apa de glasare se admite adăugarea aditivilor alimentari, în condiţiile respectării prevederilor Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.229/2013.

[Pct.34 în redacţia Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

34¹. Examinarea calmarilor congelaţi pentru depistarea prezenţei zonelor de deshidratare profundă, prin măsurarea suprafeţelor ce pot fi îndepărtate cu un cuţit sau cu un alt instrument ascuţit, are loc prin măsurarea suprafeţei totale prelevate pentru probă şi prin determinarea procentajului afectat, după următoarea formulă:

Determinarea greutăţii nete a calmarilor neglazuraţi se face în stare congelată, eliminând materialul de ambalare.

[Pct.34¹ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

34². Determinarea greutăţii nete a produselor glazurate de genul Homarus se efectuează după una dintre următoarele metode:

1) prima metodă: se deschide ambalajul imediat după scoaterea din congelator, se trece conţinutul pe sub un jet uşor de apă rece, până când toată glazura vizibilă şi palpabilă este îndepărtată. Se îndepărtează umezeala de pe suprafaţa produsului folosind prosoape de hârtie şi se cântăreşte produsul;

2) a doua metodă: proba prelevată după cântărire se scufundă într-o baie de apă, până când se poate îndepărta glazura, fapt ce se poate simţi la palpare. Imediat ce suprafaţa devine neuniformă, proba încă îngheţată se scoate din baia de apă şi se şterge cu un prosop de hârtie înainte de a se estima a doua oară greutatea probei. Această procedură evită pierderile din cauza scurgerii sucului şi/sau a reîngheţării apei de pe suprafaţă;

3) a treia metodă:

a) imediat după scoaterea ambalajului din congelator, proba se plasează într-un recipient cu apă potabilă la o temperatură de 27°C, astfel încât cantitatea de apă să depăşească de 8 ori greutatea produsului supus examinării. Dacă produsul este îngheţat în blocuri, acestea se întorc în apă de mai multe ori în timpul procesului de dezgheţare. Momentul finalizării decongelării poate fi determinat prin palpare;

b) se cântăreşte o sită uscată şi curată, cu orificiile pătrate de 2,8 mm;

c) dacă greutatea conţinutului total al probei este de 500 g sau mai puţin, se foloseşte o sită cu diametrul de 20 cm, iar dacă greutatea conţinutului total al probei depăşeşte 500 g, se folosește o sită cu diametrul de 30 cm;

d) când gheaţa s-a topit complet şi homarii se separă uşor, aceştia se răstoarnă în sita cântărită preventiv. Sita se înclină la aproximativ 20° şi se lasă să se scurgă apa pentru aproximativ 2 minute;

e) se cântăreşte sita împreună cu conţinutul de homari. Se scade masa sitei din masa totală, rezultatul se consideră a fi greutatea netă a produsului.

[Pct.34² introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

34³. Determinarea masei nete (excluzând materialul de ambalare) a fiecărei probe din produsele pescăreşti şi de acvacultură neglazurate (care reprezintă un lot) se efectuează în stare congelată.

[Pct.34³ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

34⁴. Determinarea greutăţii nete a produselor de acvacultură glazurate se efectuează prin procedurile stipulate pentru determinarea greutăţii nete a produselor glazurate de genul Homarus. Pentru produsul crud, ambalajul de probă se plasează iniţial sub un jet de apă ce curge cu circa 25 de litri pe minut.

[Pct.34⁴ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

34⁵. În cazul în care nu se poate face o determinare sigură a calităţii mirosului homarilor dezgheţaţi sau a creveţilor, se prelevă o probă de 100-200 g de produs şi se pregăteşte la abur sau la fierbere. Ca rezultat, se determină prezenţa sau absenţa mirosului şi/sau a gustului străine.

[Pct.34⁵ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

34⁶. Metodele de tratament termic se bazează pe încălzirea produsului la temperatura de 65-70ºC în centrul produsului, iar timpul de preparare variază în funcţie de mărimea produsului. Există următoarele metode de preparare:

1) de coacere – produsul se înveleşte în folie de aluminiu şi se aranjează pe o tava de copt;

2) de gătire la abur – produsul se înfăşoară în folie de aluminiu şi se aranjează pe un suport peste apa fiartă, într-un recipient acoperit;

3) de fierbere într-un ambalaj – produsul se pune într-o pungă din material polimeric destinată fierberii, se sigilează şi se scufundă în apa clocotindă;

4) de prelucrare la cuptorul cu microunde – produsul se plasează într-un recipient pentru cuptorul cu microunde; în cazul în care se utilizează pungi din materiale polimerice, este necesar de verificat dacă mirosul pungii nu se transferă produsului.

[Pct.34⁶ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

35. Apa utilizată pentru glazurare sau pentru prepararea soluţiilor de glazură trebuie să fie de calitate potabilă sau să fie apă de mare curată. Apa potabilă trebuie să corespundă parametrilor de calitate stabiliţi în anexa la Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile. Apa de mare curată este apa de mare care întruneşte aceleaşi standarde microbiologice ca apa potabilă şi nu conţine substanţe inacceptabile.

36. Operatorii din sectorul alimentar autorizaţi sanitar-veterinar de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, care manipulează peştele congelat din speciile hering, macrou şi merluciu în scopul procesării ulterioare, asigură eviscerarea şi prelucrarea în baza fişelor tehnologice, cu respectarea cerinţelor prevăzute la pct.70-109 în Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010. Peştele congelat care urmează să fie comercializat cu amănuntul, în mod obligatoriu, va fi preambalat în unitatea sanitar-veterinară autorizată şi etichetat corespunzător prevederilor Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, iar eticheta va conţine în mod obligatoriu menţiunea: "Înainte de consum peştele necesită în mod obligatoriu să fie eviscerat şi prelucrat termic". În cazul peştelui infestat cu paraziţi vizibili la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi al viscerelor, acesta se declară impropriu pentru consumul uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consum.

[Pct.36 completat prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

37. Batoanele şi fileurile de peşte panate sau în aluat congelate vor fi preparate din fileuri de peşte sau din carne de peşte comestibil, tocată sau din amestecuri ale acestora, din aceeaşi specie sau din specii diferite cu proprietăţi senzoriale similare, conform fişei tehnologice, care au fost supuse congelării rapide până când produsul a atins temperatura în interior -18°C sau mai rece. Produsul se va păstra congelat, astfel încât să se menţină calitatea în timpul transportării, depozitării şi distribuţiei.

37¹. Determinarea masei nete a batoanelor şi fileurilor de peşte panate sau în aluat se face fără ambalaj, proba fiind în stare congelată.

[Pct.37¹ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

37². Determinarea fracţiei de masă a peştelui din batoanele şi fileurile de peşte panate sau în aluat se face după următoarea formulă:

% fracţia de masă de peşte = (Wd/Wb) x 100 + factor de corecţie,

unde:

Wd – masa probei testate fără pane şi/sau aluat;

Wb – masa probei testate cu pane şi/sau aluat.

Factorul de corecţie pentru peştele crud congelat şi pentru produsele din peşte în pane sau aluat este de 2%, iar pentru peştele semifabricat congelat şi pentru produsele din peşte în pane şi/sau aluat – de 4%.

Fracţia masei de azot se determină conform SM SR ISO 937:2012.

Umiditatea se determină conform SM ISO 1442:2024.

Conţinutul total de grăsimi se determină conform SM SR ISO 1443:2012.

Fracţia masică de cenuşă se determină conform SM ISO 936:2016.

[Pct.37² introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

38. Operatorii din industria de producere/procesare trebuie să se asigure că produsele pescăreşti congelate corespund caracteristicilor senzoriale şi organoleptice prevăzute în tabelul 2 din anexa nr.1 şi nu conţin materie străină (bucăţi de plastic, sticlă sau metale) sau alte substanţe (reziduuri de medicamente sau de pesticide) care reprezintă o ameninţare pentru consumatori. Nivelul maxim de histamină pentru produsele preparate din speciile de peşte din familiile Clupeidae, Scombridae, Scombresocidae, Pomatomidae şi Coryphaendae trebuie să corespundă indicilor prevăzuţi în anexa la Hotărârea Guvernului nr.221/2009 cu privire la aprobarea Regulilor privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare.

VI. CERINŢE APLICABILE PENTRU PEŞTELE

SĂRAT, PEŞTELE AFUMAT, PEŞTELE USCAT/ZVÂNTAT,

PEŞTELE MARINAT ŞI SEMICONSERVELE DIN PEŞTE

39. Semiconservele din peşte sărate, afumate şi marinate se produc în unităţi autorizate de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în conformitate cu prevederile art.18 alin.(1) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, din peşte de diferite specii de apă dulce sau de apă sărată, refrigerat sau congelat, care întruneşte indicii senzoriali prezentaţi în tabelele 1-3 din anexa nr.1 şi întruneşte Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010.

40. Operatorii din sectorul alimentar care manipulează peştele provenit din mări şi oceane, care urmează a fi folosit pentru prepararea produselor marinate sau sărate şi a oricăror alte produse pescăreşti tratate, dacă tratamentul nu este suficient pentru a distruge parazitul viabil, trebuie să se asigure că materia primă sau produsul finit este supus unui tratament de congelare, la temperatura de -20°C timp de cel puţin 24 de ore sau de -35°C timp de cel puţin 15 ore ori să fie însoţit de un document eliberat de către operatorul din sectorul alimentar care a realizat tratamentul de congelare, indicând tipul tratamentului de congelare la care au fost supuse produsele. Produsele din peşte sărate trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice prevăzute în tabelul 5 din anexa nr.1 şi caracteristicilor fizico-chimici prevăzute în tabelul 2 din anexa nr.2.

41. Peştele afumat, cu aromă de fum sau uscat afumat se va obţine din peşte sănătos, de diferite specii de peşte de apă dulce, marini sau oceanici, refrigerat sau congelat, supus prealabil sărării şi prelucrării, în baza fişelor tehnologice, cu utilizarea materiei prime şi a ingredientelor alimentare în conformitate cu anexa nr.3. Produsul final trebuie să corespundă caracteristicilor senzoriale şi organoleptice prevăzute în tabelul 6 din anexa nr.1.

42. Heringul, macroul, şprotul, somonul din Atlantic sau Pacific se supune unui proces de afumare la rece, în timpul căruia temperatura internă a produsului nu va depăşi temperatura de 35°C.

43. Afumarea peştelui şi a fileului de peşte trebuie efectuată astfel ca să se minimizeze formarea de hidrocarburi aromatice policiclice în ţesutul muscular al produselor afumate. Nivelul maxim admisibil trebuie să corespundă limitelor prevăzute în anexa nr.1 la Regulamentul sanitar privind contaminanţii din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.520/2010.

44. Produsele din peşte marinate se obţin prin tratarea peştelui cu soluţie de acid acetic, acid malic sau acid citric şi sare, astfel încât produsul finit să îndeplinească condiţiile admisibile specificate în tabelul 2 din anexa nr.2, în cazul marinatelor reci. În cazul marinatelor calde, produsele din peşte trebuie să fie supuse unui tratament termic preliminar, cum ar fi fierberea sau prăjirea.

45. Semiconservele de peşte trebuie să corespundă caracteristicilor senzoriale prevăzute în tabelul 4 din anexa nr.1 şi caracteristicilor fizico-chimice prevăzute în tabelul 1 din anexa nr.2.

46. Nu se admite introducerea pe piaţă a produselor sărate, marinate şi afumate:

1) cu abdomenul deteriorat şi consistenţă moale, branhiile cu conţinut şi lichid sangvinolent şi ochii deterioraţi;

2) cu leziuni în mărime de peste 5% din exemplare într-un ambalaj – la peştele întreg;

3) cu leziuni, rupturi sau deteriorări ale pielii la peste 20% din exemplare –la peştele marin de dimensiuni reduse;

4) cu musculatura care îşi modifică uşor forma şi se desprinde de pe oase, cu excepţia peştelui afumat la cald;

5) infestat cu helminţi, insecte în orice stadiu de dezvoltare;

6) grăsime cu semne de oxidare (râncezire);

7) cu viscerele deteriorate şi care nu sunt bine individualizate;

8) cu miros de putrefacţie, fermentaţie, râncezire şi cu prezenţa mucegaiului.

VII. CERINŢE APLICABILE CONSERVELOR DIN

PRODUSE PESCĂREŞTI ŞI DE ACVACULTURĂ

[Denumirea cap.VII în redacţia Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

47. Conservele din peşte se prepară în unităţi autorizate, conform prevederilor art.18 alin.(1) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, supuse controlului sanitar-veterinar de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, care întrunesc cerinţele de igienă pentru întreprinderile din domeniul alimentar, conform capitolului IV din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

48. Conservele din peşte vor fi preparate din peşte din specii de apă dulce sau de apă sărată, crescut în mediul natural sau în crescătorii, refrigerat sau congelat, care corespunde indicilor senzoriali specificaţi în tabelele 1-3 din anexa nr.1, în baza fişelor tehnologice, în apă sau ulei sau alte medii de conservare, corespunzător sortimentului, în care conţinutul produsului nu este mai mic de 60% din conţinutul net al conservei şi ambalate în recipiente închise ermetic cu o prelucrare şi tratare corespunzătoare.

[Pct.48 modificat prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

49. Pentru prepararea conservelor din peşte de tip sardina, se va ţine cont de următoarele aspecte:

1) vor fi preparate din speciile de peşte: Sardina pilchardus, Sardinops melanostictus, Sardinops neopilchardus, Sardinops ocellatus, Sardinops sagax, Sardinops caeruleus, Sardinella aurita, Sardinella brasiliensis, Sardinella maderensis, Sardinella longiceps, Sardinella gibbosa, Clupea harengus, Sprattus sprattus, Hyperlophus vittatus, Nematalosa vlaminghi, Etrumeus teres, Ethmidium maculatum, Engraulis anchoita, Engraulis mordax, Engraulis ringens, Opisthonema oglinum, Strangomera bentincki;

2) vor fi preparate din peşte refrigerat sau congelat, după îndepărtarea completă a solzilor, eviscerat, în afară de icre, lapţi şi rinichi, precum şi în funcţie de prezentarea comercială respectivă, de coloana vertebrală şi de piele, cu sau fără cap, după sărare şi prelucrare în baza fişelor tehnologice, cu utilizarea materiei prime şi a ingredientelor alimentare în conformitate cu anexa nr.3;

3) vor conţine o singură specie de peşte;

4) caracteristicile senzoriale ale produsului final vor corespunde indicilor specificaţi în tabelul 8 din anexa nr.1;

5) sardinele conservate în cutie pot fi comercializate sub una dintre următoarele forme de prezentare:

a) sardine – produs de bază, eliminarea corespunzătoare a capului, a branhiilor, a înotătoarei caudale şi a viscerelor. Capul este tăiat perpendicular pe coloana vertebrală, în apropierea branhiilor;

b) sardine fără oase – faţă de produsul de bază avut în vedere la lit.a), eliminarea suplimentară a coloanei vertebrale;

c) sardine fără piele şi fără oase – faţă de produsul de bază avut în vedere la lit.a), eliminarea suplimentară a coloanei vertebrale şi a pielii;

d) fileuri de sardine – mase musculare prelevate paralel cu coloana vertebrală, pe toată lungimea peştelui, sau o parte din acestea, după eliminarea coloanei vertebrale, a înotătoarelor şi a marginii peretelui abdominal. Fileurile pot fi prezentate cu sau fără piele;

e) sardine bucăţi – fragmente de peşte din zona capului, având o lungime de minimum 3 cm, obţinute din produsul de bază avut în vedere la lit.a), prin tăiere perpendiculară pe coloana vertebrală;

f) orice altă formă de prezentare, cu condiţia să se diferenţieze clar de prezentările definite la lit.a)-e).

6) în scopul formulării denumirii de vânzare, se disting următoarele medii de conservare, cu sau fără adăugarea unor ingrediente suplimentare:

a) ulei de măsline;

b) alte tipuri de ulei vegetal rafinat, inclusiv uleiul din reziduuri de măsline, folosite separat sau în amestec;

c) sos de tomate;

d) suc propriu (lichid rezultând din fierberea peştelui), saramură sau apă;

e) marinade cu sau fără vin;

f) orice alt mediu de conservare, cu condiţia să se diferenţieze clar de mediile de conservare definite la lit.a)-e).

Aceste medii de conservare pot fi folosite în amestec, cu excepţia uleiului de măsline, care nu poate fi folosit în amestec cu alte tipuri de ulei;

7) produsele conţinute în recipient, aşa cum se prezintă ele după aplicarea tratamentelor de sterilizare, trebuie să respecte cel puţin următoarele criterii:

a) sardinele sau porţiunile de sardină trebuie să fie de dimensiuni pe cât posibil uniforme şi dispuse ordonat în recipient; să fie uşor de separat unele de altele; să nu prezinte rupturi mari ale peretelui abdominal; să nu prezinte îngălbeniri ale ţesutului, în afară de urme fine; carnea trebuie să fie de consistenţă normală, nu excesiv de fibroasă, moale sau spongioasă, de culoare deschisă sau trandafirie, fără a prezenta o înroşire perivertebrală, în afară de urme fine;

b) în ceea ce priveşte mediul de conservare, acesta trebuie să aibă culoarea şi consistenţa caracteristice denumirii şi ingredientelor folosite. În cazul conservării în ulei, acesta nu poate conţine un exsudat apos mai mare de 8% din greutatea netă;

c) să păstreze mirosul şi gustul caracteristice speciei Sardina pilchardus Walbaum şi ale tipului de mediu de conservare şi să nu prezinte mirosuri şi gusturi dezagreabile, în special gust amar, oxidat sau rânced;

d) să nu conţină corpuri străine;

e) la produsele cu oase, coloana vertebrală trebuie să fie uşor separabilă de carne şi friabilă;

f) produsele fără piele sau fără oase nu trebuie să conţină reziduuri importante din aceste materii.

Recipientul nu poate avea oxidări exterioare sau deformări care ar afecta buna prezentare comercială;

8) denumirea de vânzare care figurează pe preambalajele conservelor de sardine este determinată în funcţie de raportul dintre greutatea sardinelor conţinute în recipient după sterilizare şi greutatea netă, exprimate în grame:

a) pentru prezentările avute în vedere la subpct. 5) lit.a)-e), acest raport este cel puţin egal cu următoarele valori:

70% – pentru mediile de conservare avute în vedere la subpct. 6) lit.a), b), d) şi e);

65% – pentru mediile de conservare avut în vedere la subpct. 6) lit.c);

50% – pentru mediile de conservare avute în vedere la subpct. 6) lit.f).

Odată respectate aceste valori, denumirea de vânzare este stabilită în funcţie de prezentarea sardinei, pe baza denumirii avute în vedere la subpct. 5). Desemnarea mediului de conservare folosit trebuie să facă parte integrantă din denumirea de vânzare;

b) În cazul produselor în ulei, mediul de conservare este desemnat prin:

"în ulei de măsline" – atunci când a fost utilizat acest tip de ulei;

"în ulei vegetal" – atunci când au fost utilizate celelalte tipuri de ulei vegetal rafinat, inclusiv uleiul din reziduuri de măsline sau din amestecuri;

"în ulei de" – urmat de precizarea naturii specifice a acestuia;

c) pentru prezentările avute în vedere la subpct. 5) lit.f), acest raport trebuie să fie de cel puţin 35%;

d) pentru preparatele culinare, altele decât cele descrise la lit.a), denumirea de vânzare trebuie să indice specificitatea pregătirii culinare. Prin derogare de la pct.74¹ subpct. 2) şi subpct. 8) lit.c), preparatele pe bază de carne de sardine, care implică dispariţia structurii musculare, pot conţine şi carne provenită de la alte specii de peşte, care a fost supusă aceluiaşi tratament, cu condiţia că partea de sardine să fie de cel puţin 25%;

e) denumirea de vânzare, aşa cum este definită în prezentul subpunct, este rezervată produselor avute în vedere la pct.74¹;

9) conservele din produse de tipul sardine pot fi comercializate:

a) sub o descriere comercială, care conţine cuvântul "sardine" adăugat la denumirea ştiinţifică a speciei şi la zona geografică în care aceasta a fost capturată;

b) în cazul în care descrierea comercială menţionată la lit.a) este marcată pe recipientul unei conserve de produs de tip sardină, aceasta trebuie să fie indicată într-un mod clar şi distinct;

c) denumirea ştiinţifică include, în toate cazurile, numele generic şi denumirea latină specifică;

d) zona geografică se indică prin una dintre denumirile enumerate în prima coloană din anexa nr.4, ţinându-se cont de identificarea corespunzătoare, menţionată în coloana a doua din anexa nr.4;

e) o singură specie se comercializează sub o singură descriere comercială.

[Pct.49 completat prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

49¹. La prepararea conservelor din peşte de tip ton sau pălămidă, se va ţine cont de următoarele aspecte:

1) acestea vor fi pregătite exclusiv din speciile:

a) din genul Thunnus – ton alb (Thunnus alalunga), ton Albacora (Thunnus albacares), ton roşu (Thunnus thynnus), ton obez (Thunnus obesus) şi alte specii din acest gen;

b) din genul Euthynnus – ton dungat (Euthynnus (Katsuwonus) pelamis), tonina comună (Euthynnus alleteratus), tonina orientală (Euthynnus affinis), tonina neagră (Euthynnus lineatus) şi alte specii din acest gen;

c) din genul Sarda – pălămidă cu spate dungat (Sarda sarda), pălămidă din Pacificul oriental (Sarda chiliensis), pălămidă din Oceanul Indian (Sarda orientalis) şi alte specii din acest gen;

d) din genul Auxis – Melva (Auxis thazard), Auxis Rochei;

2) în cazul în care mediul de conservare utilizat face parte integrantă din denumirea de vânzare, se vor respecta următoarele condiţii:

a) "în ulei de măsline" – se indică produselor care utilizează doar uleiul de măsline;

b) "în suc propriu" – se indică produselor care utilizează zeamă naturală (lichidul pe care îl secretă peştele când este gătit) sau o soluţie salină, cu adaos eventual de verdeţuri, condimente sau arome naturale (această denumire poate fi utilizată pentru conservele comercializate sub forma prezentărilor vizate la pct.4 subpct. 33) lit.a)-c));

c) "în ulei vegetal" – se indică produselor care utilizează uleiuri vegetale rafinate, singure sau în amestec;

d) indicaţia privind mediul de conservare utilizat trebuie să fie menţionată clar şi explicit, conform denumirii comerciale uzuale;

3) denumirea de vânzare care figurează pe preambalajele conservelor de ton şi de pălămidă trebuie să indice:

a) tipul de peşte utilizat (ton sau pălămidă);

b) prezentarea sub care este comercializat peştele;

c) precizarea compoziţiei mediului de conservare utilizat, cu respectarea condiţiilor vizate la subpct. 2);

d) denumirea de vânzare a conservelor de ton sau de pălămidă, aşa cum sunt indicate la pct.2, nu poate în niciun caz să comporte asocierea cuvintelor ton şi pălămidă;

4) în cazul unei utilizări comerciale precizate, tipul de peşte utilizat (ton sau pălămidă), ca şi specia respectivă, pot, în denumirea de vânzare, să fie desemnate prin numele consacrat de uzanţele din ţara în care se efectuează comercializarea produselor;

5) raportul dintre greutatea de peşte conţinută în recipient după sterilizare şi greutate netă, exprimat în grame, trebuie să fie cel puţin egal cu următoarele valori:

a) 70% – pentru sosul vizat la subpct. 2) lit.b);

b) 65% – pentru celelalte medii de conserve;

c) 25% – pentru prezentările sau pentru preparatele culinare vizate la pct.4 subpct. 33;

6) amestecarea diferitelor specii de peşte în acelaşi recipient nu este autorizată. Cu toate acestea, preparatele culinare pe bază de carne de ton sau de pălămidă, care implică dispariţia structurii musculare a acestora, pot conţine carnea altor peşti care au fost supuşi aceluiaşi tratament, cu condiţia ca partea de ton sau de pălămidă, ori sau amestecul acestora, să fie cel puţin egală cu 25% din greutatea netă;

7) se admite orice altă formă de prezentare decât cele prevăzute la pct.4 subpct. 33) sau orice pregătire culinară, cu condiţia ca aceasta să fie identificată cu claritate în denumirea de vânzare (tipul de peşte utilizat, specificitatea preparatului culinar).

[Pct.49¹ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

50. Produsul final (conservat prin tratament termic) nu trebuie să prezinte defecte de integritate a ambalajului, care pot compromite etanşarea ermetică, şi nu trebuie să conţină microorganisme viabile, astfel încât să corespundă cerinţelor de sterilitate. Caracteristicile senzoriale ale conservelor de peşte în ulei trebuie să corespundă indicilor specificaţi în tabelul 7 din anexa nr.1 şi indicilor fizico-chimici specificaţi în tabelul 4 din anexa nr.2.

50¹. Examenul organoleptic şi fizic al conservelor de creveţi şi de crabi se efectuează prin următoarele proceduri:

1) se efectuează inspecţia externă a containerului, pentru a determina integritatea acestuia sau prezenţa semnelor de deteriorare;

2) se determină masa netă conform următoarei proceduri:

a) se cântăreşte recipientul închis;

b) se deschide recipientul şi conţinutul se îndepărtează;

c) se cântăreşte containerul gol (inclusiv capacul) după îndepărtarea restului de lichid şi a cărnii aderente;

d) se scade greutatea containerului gol din greutatea containerului închis;

e) rezultatul obţinut va fi greutatea netă;

3) se determină masa netă fără mediu lichid conform următoarei proceduri:

a) se menţine containerul la temperatura de 20-30°C, minimum 12 ore înaintea examinării;

b) se deschide, se răstoarnă şi se scutură containerul, pentru a se distribui conţinutul pe o sită rotativă cântărită anterior acestei proceduri, care are orificii pătrate de 2,8mm x 2,8mm;

c) sita se înclină sub un unghi de aproximativ 17-20° şi se lasă creveţii şi crabii să se scurgă timp de două minute;

d) se cântăreşte sita ce conţine creveţii şi crabii storşi;

e) masa creveţilor şi crabilor storşi este egală cu diferenţa dintre masa sitei cu produs şi masa sitei fără produs;

4) se determină mărimea creveţilor, exprimată prin numărul de creveţi în 100 g fără mediu lichid, după următoarea formulă:

5) se examinează produsul pentru identificarea unei culori neobişnuite şi a impurităţilor străine şi inacceptabile.

[Pct.50¹ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

VIII. CERINŢE APLICABILE PENTRU ICRE

51. Icrele obţinute de la peştele de apă dulce sau sărată se supun prelucrării, pentru a preveni creşterea microorganismelor patogene, prin curăţarea de membrane, cheaguri de sânge şi alte impurităţi, supuse tratării cu sare şi/sau sărării umede (prin introducerea în saramură concentrată) sau congelării, sub formă de brichete. Caracteristicile senzoriale, organoleptice şi fizico-chimice ale icrelor de apă dulce trebuie să corespundă indicilor prevăzuţi în tabelul 10 din anexa nr.1.

52. Brichetele de icre obţinute de la speciile de peşte oceanic trebuie să prezinte glazură de gheaţă uniformă, muchiile regulate, netede. După decongelare boabele trebuie să fie prezentate fără resturi de viscere, cheaguri de sânge sau conţinut intestinal, fără corpuri străine sau formaţiuni de natură parazitară, sub formă de boabe întregi, translucide, de culoare alb-gălbuie, elastice, cu gustul şi mirosul caracteristice speciei, fără gusturi şi mirosuri anormale sau modificate (de fermentat, de acid, de putrefacţie, amar, rânced, metalic, săpunos).

53. Caviarul se prepară din icre de peşte extrase din sturioni sănătoşi din crescătorii autorizate sanitar-veterinar, conform Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, din speciile Acipenser, Huso, Pseudoscaphirhynchus şi Scaphirhynchus şi specii hibride ale acestora, care sunt de o calitate admisă pentru consum în stare proaspătă.

54. La producerea caviarului se va ţine cont de următoarele aspecte:

1) se va prepara din icre de peşte extrase din sturioni sănătoşi, de o calitate admisă pentru consum în stare proaspătă;

2) icrele ovulate vor fi recoltate după inducerea hormonală a ovulaţiei femelei şi tratate corespunzător pentru a îndepărta stratul de adeziv şi pentru a întări coaja. Colectarea se va face în recipiente curate şi livrate la unitatea de procesare în stare răcită. Timpul de la începutul colectării caviarului până la pasteurizare nu trebuie să depăşească 2 ore;

3) după prepararea prealabilă, caviarul va fi supus tratamentului cu sare alimentară şi pasteurizat pentru a preveni creşterea microorganismelor patogene;

4) caviarul de peşte din familia sturionilor va fi produs doar din icrele colectate de la peştele viu, care nu prezintă careva semne de adormire;

5) caracteristicile senzoriale ale produsului final vor corespunde indicilor specificaţi în tabelul 9 din anexa nr.1.

55. Nu sunt admise pentru consum icrele sărate murdare, cu boabe deteriorate, neindividualizate, de mărime neuniformă, cu aspect mat, casante, neelastice, cu membrane ovariene, solzi, oase, formaţiuni de natură parazitară, resturi de viscere sau alte impurităţi, cu miros de rânced, gust de acru, putrefacţie, fermentaţie şi prezenţă de mucegai.

IX. CERINŢE APLICABILE PENTRU ULEIUL

DE PEŞTE DESTINAT CONSUMULUI UMAN

56. Materia primă folosită la prepararea uleiului de peşte destinat consumului uman trebuie:

1) să provină din unităţi, inclusiv nave, autorizate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în temeiul Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

2) să provină din produse pescăreşti admise în alimentaţia umană;

3) să fie transportată şi depozitată în condiţii igienice, în conformitate cu Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010;

4) să fie refrigerată cât de repede posibil şi să rămână la o temperatură apropiată de cea a gheţii topite;

5) să nu depăşească limita de 60 mg de azot/100 g de produse pescăreşti integrale folosite direct la prepararea uleiului de peşte pentru consumul uman.

57. În procesul de producere a uleiului de peşte, operatorul trebuie să se asigure că întreaga materie primă se supune unui tratament care include etape de încălzire, presare, separare, centrifugare, prelucrare, rafinare şi purificare, într-un interval de timp de până la 36 de ore, fără răcire după capturarea sau încărcarea pe navă înainte de introducerea pe piaţă pentru consumatorul final.

58. Uleiurile de peşte (nenumite) sunt derivate din una sau mai multe specii de peşte. Aceasta include şi amestecuri cu uleiuri de ficat de peşte. Uleiurile de peşte denumite sunt derivate din materii prime specifice care sunt caracteristice peştilor:

1) uleiul de hamsie este derivat din Engraulis ringens şi din alte specii din genul Engraulis (Engraulidae);

2) uleiul de ton este derivat din speciile din genul Thunnus şi din specia Katsuwonus pelamis (Scombridae);

3) uleiul de krill este derivat din Euphausia superba. Componentele majore sunt trigliceridele şi fosfolipidele, conţinutul de fosfolipide trebuie să fie de cel puţin 30%;

4) uleiul de somon este derivat din familia Salmonidae. Uleiurile de peşte concentrate şi uleiurile de peşte foarte concentrate trebuie să conţină cel puţin 50% de grăsimi acizi sub formă de trigliceride şi/sau fosfolipide.

59. Uleiul de peşte, uleiul de ficat de peşte, uleiul de peşte concentrat, cu excepţia uleiurilor tratate (uleiurile de peşte cu o concentraţie de 30% de fosfolipide sau mai mult), trebuie să corespundă parametrilor stabiliţi în tabelul 5 din anexa nr.2.

60. Uleiurile de ficat de peşte numite sunt derivate din ficatul de peşte, corespunzător speciei de la care se extrage uleiul, şi sunt compuse din acizi graşi, vitamine sau alte componente care sunt reprezentative pentru ficatul din specia din care se extrage uleiul. Uleiurile de ficat de peşte, cu excepţia uleiului de ficat de rechin, trebuie să respecte conţinutul vitaminei A ≥ 40 ľg/ml ulei şi vitaminei D ≥ 1,0 ľg/ml. Pierderile de vitamine în timpul procesării pot fi restabilite prin adăugarea sau interzicerea vitaminei A şi a vitaminei D în conformitate cu necesarul ţării.

X. CERINŢE PRIVIND AMBALAREA, ETICHETAREA, DEPOZITAREA

ŞI TRANSPORTAREA PEŞTELUI ŞI A PRODUSELOR DIN PEŞTE

61. Fără a aduce atingere prevederilor Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, produsele pescăreşti şi de acvacultură, indiferent de originea acestora sau de metoda lor de comercializare, pot fi oferite consumatorului final, unităţilor de comerţ sau unor unităţi de alimentaţie publică doar dacă se indică la etichetare următoarele elemente:

1) denumirea comercială şi ştiinţifică a speciei;

2) metoda de producţie, în special prin expresiile: "…capturat…" sau "…capturat în ape dulci…" sau "… de crescătorie…";

3) zona de origine în care produsul a fost capturat sau crescut, exprimată în termeni pe înţelesul consumatorului, sau o hartă sau o pictogramă care arată zona respectivă;

4) metoda pentru fiecare lot – pentru produsele mixte, oferite consumatorului final sau unei unităţi de alimentaţie publică, care constau din aceeaşi specie, dar care au fost cultivate prin metode de producţie diferite. Atunci când produsul mixt este format din aceleaşi specii, însă provine dintr-o varietate de zone de capturare sau ţări în care se practică piscicultura, se indică cel puţin zona celui mai reprezentativ lot din punct de vedere cantitativ, precum şi că produsele provin din diferite zone de capturare sau în care se practică piscicultura;

5) menţiunea "peştele a fost decongelat" – dacă produsul a fost decongelat. Această menţiune nu se aplică:

a) ingredientelor prezente în produsul final;

b) produselor pentru care congelarea este o etapă necesară conform procesului tehnologic de producţie;

c) produselor pescăreşti şi de acvacultură congelate în prealabil în scopuri de siguranţă sanitară;

d) produselor pescăreşti şi de acvacultură care au fost decongelate înainte de procesul de afumare, sărare, preparare, marinare, uscare sau o combinaţie a oricăruia dintre aceste procese.

[Pct.62 abrogat prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

63. La etichetarea produselor din peşte procesate, eticheta trebuie să includă denumirea produsului, specia sau amestecul de specii, proporţia şi conţinutul de peşte, să indice dacă produsele sunt preparate din carne de peşte tocată sau fileuri de peşte sau un amestec al acestora. Dacă produsele au fost congelate, eticheta cuprinde termenul "congelat rapid" sau "congelat" pentru a descrie dacă produsul a fost supus congelării. Pentru peştele afumat sau aromatizat cu fum, sau sărat, eticheta trebuie să cuprindă menţiunea "Produs afumat sau aromatizat cu fum", "peşte sărat", "peşte sărat în sărămură", "sărat", "peşte uscat sărat". Eticheta peştelui ambalat în vid va conţine prescripţia "Produs ambalat în vid" şi specificarea provenienţei peştelui: "Peşte capturat în mediul sălbatic" sau "Peşte de ferme de acvacultură". Aceste informaţii, precum şi alţi termeni descriptivi trebuie să fie indicaţi pe etichetă, pentru a evita inducerea în eroare sau confuzia consumatorilor.

64. Pe lângă informaţii obligatorii, pot fi furnizate informaţii voluntare, cu condiţia ca acestea să nu fie în detrimentul spaţiului disponibil pentru informaţiile obligatorii. Astfel, pot fi indicate următoarele informaţii:

1) data capturii produselor pescăreşti sau data recoltării produselor de acvacultură;

2) în cazul produselor pescăreşti capturate pe mare, detaliile statului de pavilion al navei care a capturat produsele respective, data debarcării produselor pescăreşti sau informaţii despre portul în care au fost debarcate produsele;

3) informaţii despre mediu;

4) informaţii despre tehnicile şi practicile de producţie;

5) informaţii despre conţinutul nutriţional al produsului. Nu vor fi incluse informaţii care nu pot fi verificate.

65. Ambalarea şi păstrarea peştelui şi a produselor din peşte se face în funcţie de tehnologia de producere, în ambalaje de desfacere (pungi şi ambalaje din material polimer, căldări cu capace din material polimer), recipiente metalice, recipiente din sticlă, cutii din carton şi ambalaje de transport (cutii din carton, căldări şi ambalaje din material polimer) sau alte materiale de ambalare din materiale admise pentru contactul cu produsele alimentare, astfel încât să asigure calitatea şi inofensivitatea acestora la transportare către unităţile de comerţ.

66. Peştele şi batoanele din peşte congelate sunt ambalate în cutii de carton acoperite cu bandă adezivă şi depozitate în camere frigorifice la temperatura nu mai înaltă de -18°C, cu umiditatea relativă a aerului de 85-95%.

67. Ambalarea peştelui afumat sau uscat, afumat şi zvântat se va face în cutii din lemn, caserole din polimer, cutii de carton tapetate cu hârtie de pergament sau pungi din polimer pentru a evita contaminarea şi a preveni restabilirea conţinutului de umiditate şi caserole din material polimer. Păstrarea se face în încăperi uscate şi ventilate, pentru peştele afumat la rece (temperatura de păstrare de la -5°C până la 0°C), uscat şi uscat-afumat (temperatura de păstrare de la -8°C până la 0°C), durata de păstrare până la 2 luni. Pentru peştele afumat la cald, temperatura de păstrare este de la -2°C până la 2°C, iar perioada de păstrare 72 ore. Peştele afumat la rece şi la cald congelat şi peştele sărat congelat se păstrează la temperatura de -18°C.

68. Conservele din peşte necesită a fi ambalate în cutii metalice, din sticlă sau polimerice. Pe cutii se aplică semnele convenţionale, cu ajutorul unui marcaj de relief sau a unei vopsele rezistente, într-un mod care să asigure siguranţa şi lizibilitatea informaţiilor până la sfârşitul termenului de valabilitate.

69. Ambalarea caviarului este efectuată în cutii metalice acoperite la interior cu lac alimentar sau email stabil, borcane de sticlă sau alte materiale de ambalare admise pentru contactul cu produsele alimentare, astfel încât să asigure calitatea şi inofensivitatea acestora la transportare, comercializare şi pe durata termenului de valabilitate a produselor. Produsul destinat vânzării cu amănuntul este ambalat şi depozitat la temperatura de 2°C până la -4°C, pentru comercializarea angro temperatura de depozitare şi transportare a caviarului este între 0°C şi - 4°C. Pentru a evita deteriorarea calităţii caviarului, acesta este congelat şi păstrat la temperatura de -18°C.

70. Peştele refrigerat, congelat sau procesat din familia Gempylidae, în special Ruvettus pretiosus şi Lepidocybium flavobrunneum, nu poate fi introdus pe piaţă decât ambalat şi etichetat în mod corespunzător, pentru a informa consumatorul cu privire la metodele de preparare şi/sau de fierbere, precum şi cu privire la prezenţa substanţelor care pot provoca tulburări gastrointestinale.

71. Este permisă reambalarea caviarului din recipiente mai mari în recipiente mai mici în condiţii controlate, care să asigure păstrarea calităţii şi siguranţei produsului. Combinarea caviarului de la diferite specii de sturioni nu se permite.

72. Fileurile de peşte şi blocurile din carne de peşte congelate vor fi prezentate ca dezosate cu condiţia că dezosarea a fost finalizată. Nemijlocit, pe eticheta blocurilor din carne de peşte congelate se indică dacă carnea sau fileurile provin de la o singură specie sau reprezintă un amestec de specii. Eticheta acestora şi a altor produse congelate trebuie să includă menţiunea că produsul trebuie depozitat la o temperatură de -18°C sau mai rece.

73. Denumirea icrelor obţinute de la peştele din familia Acipenseridae, trebuie să fie prezentă pe etichetă ca şi "caviar", completată cu denumirea speciei de peşte de unde provine caviarul (Beluga pentru Huso huso, Ossetra pentru Acipenser guldenstaedtii şi Acipenser persicus, Sevruga pentru Acipenser stellatus). Pentru caviarul obţinut din icre ovulate, denumirea produsului trebuie să fie "caviar din icre ovulate". Acestea şi alte menţiuni vor fi indicate pe etichetă, pentru a nu induce consumatorul în eroare.

73¹. Produsele imitate nu pot conţine termenii specificaţi la pct.4.

[Pct.73¹ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

74. Produsele care se comercializează în containere şi nu cu amănuntul trebuie să fie etichetate pe container cu marcajele numerice ale lotului şi ale speciei, sau informaţia trebuie să fie specificată în documentele însoţitoare, cu excepţia informaţiei despre denumirea produsului, identificarea lotului, numele şi adresa întreprinderii, precum şi instrucţiunile de depozitare care trebuie întotdeauna indicate pe recipient.

74¹. Pot fi comercializate sub denumirea de conserve de sardine, în conformitate cu denumirea de vânzare avută în vedere la pct.49 subpct. 9) lit.a), doar produsele care respectă următoarele condiţii:

1) sunt incluse în domeniul de aplicare a codurilor din Nomenclatura combinată a mărfurilor;

2) sunt preparate exclusive pe bază de peşti din specia Sardina pilchardus Walbaum;

3) sunt preambalate în orice mediu de conservare convenabil, în recipiente închise ermetic;

4) sunt sterilizate printr-un tratament corespunzător.

[Pct.74¹ introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

75. La etichetarea uleiului de somon trebuie să se precizeze sursa materiei prime (sălbatice sau de crescătorie, ficat sau muşchi). Pentru uleiurile de peşte brute şi uleiurile de ficat de peşte brut, eticheta trebuie să indice că aceste uleiuri sunt destinate pentru consumul uman numai după procesarea ulterioară.

[Pct.75 modificat prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

76. Termenul de valabilitate al produselor din peşte se stabileşte de către producător, pe răspunderea acestuia, în funcţie de fişele tehnologice de fabricare şi cerinţele specifice pentru fiecare sortiment în parte, de materiile prime şi materialele de ambalare utilizate, cu respectarea art.13 alin.(4)-(7) din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

[Pct.76 modificat prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

77. Se interzice prelungirea termenului de valabilitate al produselor prin reetichetare şi/sau reambalare.

78. Depozitarea şi păstrarea produselor din peşte se face în funcţie de sortiment şi tehnologia de fabricaţie. Semiconservele se păstrează la o temperatură nu mai mare de 6°C. Peştele slab sărat trebuie păstrat congelat după procesare, pentru a fi asigurată siguranţa alimentară şi calitatea produsului. Limita de păstrare pentru conserve este între 0 şi 25°C. Este important să fie verificată temperatura de depozitare a produselor în mod regulat, pentru a preveni degradarea produsului şi pierderea calităţii acestuia.

79. Peştele viu este transportat către unităţile de comerţ în autocisterne speciale, în apă alimentată cu oxigen prin aparate speciale, astfel ca să nu fie afectaţi indicii de calitate şi de siguranţă. Temperatura optimă a apei pentru transportarea peştelui viu este stabilită în funcţie de anotimp şi temperatura apei din care a fost capturat, pentru a fi protejat împotriva şocurilor termice care pot apărea în timpul transportului din cauza temperaturii scăzute a apei sau a nerespectării cantităţii de apă în raport cu cantitatea de peşte transportat.

80. Transportarea peştelui şi a produselor din peşte se va efectua în conformitate cu prevederile art.12 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare şi numai cu mijloace de transport autorizate sanitar-veterinar, în conformitate cu prevederile art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.

XI. CERINŢE DE COMERCIALIZARE PENTRU CRUSTACEE,

MOLUŞTE ŞI ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE

[Cap.XI (pct.81-104) introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

81. Crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice vii trebuie să posede următoarele caracteristici organoleptice exterioare:

1) au semne vitale;

2) valvele moluştelor Bivalvia sunt strâns închise sau întredeschise, dar la lovire mică se închid;

3) la crabi şi la raci, membrele şi cleştii se mişcă, fiind fără năpârlire şi sănătoşi;

4) echinodermele şi moluştele reacţionează la iritaţii externe;

5) carapacele şi cochiliile nevertebratelor sunt integre, solide, curate, neafectate de produse petroliere, nămol, nisip, alge, moluşte mici, cu depuneri calcaroase.

[Pct.81 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

82. Crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice proaspete trebuie să posede următoarele caracteristici organoleptice exterioare:

1) crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice, fără semne de vitalitate, fără prelucrare tehnologică, se admit refrigerate;

2) carapacele şi cochiliile nevertebratelor sunt solide, curate, cu depuneri calcaroase.

[Pct.82 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

83. Crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice refrigerate trebuie să posede următoarele caracteristici organoleptice:

1) la exterior, carapacele şi scoicile nevertebratelor sunt tari, cu depuneri calcaroase. Temperatura crustaceelor, moluştelor şi altor nevertebrate de interes industrial în interiorul ţesutului muscular este de la minus 1°C până la 5°C. Produsele sunt presărate cu gheaţă sau păstrate în recipiente cu mediul lichid refrigerat. Pot fi utilizate alte medii care asigură integritatea producţiei. Corola şi orificiul anal la castravetele-de-mare (cucumar) se înlătură în timpul prelucrării;

2) consistenţa cărnii trebuie să fie densă.

[Pct.83 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

84. Crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice congelate şi fierte-congelate trebuie să posede următoarele caracteristici organoleptice:

1) la exterior:

a) crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice şi produse rezultate din prelucrarea lor sunt congelate în blocuri sau individual, acoperite cu pojghiţă de gheaţă (glazurate) sau neglazurate, cu temperatura în interiorul ţesutului muscular de maximum minus 18°C. Se admite prezenţa de impurităţi de nisip sau depuneri calcaroase:

- pentru fileul scoicii de mare şi la castravetele-de-mare – 0,05 %;

- pentru fileul speciilor din genul Buccinum, Neptunea şi la carnea de midii – 0,10 %;

- pentru speciile din genul Stichopus, Holothuria – 0,05% ;

b) la crustacee se îndepărtează cefalotoracele;

c) la crustaceele congelate şi fiert-congelate, suprafaţa carapacelor trebuie să fie fără impurităţi petroliere, se admit depuneri calcaroase;

2) la castravetele-de-mare, corola şi orificiul anal se înlătură în timpul prelucrării, cavitatea abdominală se curăţă, nu se lasă resturi de intestine, iar pelicula interabdominală poate fi lăsată;

3) mirosul este specific crustaceelor, moluştelor şi altor nevertebrate acvatice vii, fără semne de descompunere. Se admite miros de amoniac slab accentuat la calmarul gigant (Dosidicus gigas).

[Pct.84 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

85. Produsele conservate din creveţi se prezentă după cum urmează:

1) decojiţi – creveţi din care au fost îndepărtate cefalotoracele şi coaja, dar intestinul nu a fost îndepărtat;

2) curăţaţi – creveţi cu coaja îndepărtată, cu partea dorsală deschisă şi cu intestinul îndepărtat cel puţin până la ultimul segment de lângă coadă. Fracţia de masă a creveţilor curăţaţi şi fără intestin trebuie să fie de 95% din masa creveţilor;

3) porţionaţi – creveţi cu coaja îndepărtată, cu/sau fără intestin, unde mai mult de 10% sunt formate din bucăţi mai mici de patru segmente.

[Pct.85 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

86. Cutiile de conserve nu trebuie să aibă defecte care pot perturba închiderea ermetică a ambalajului.

[Pct.86 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

87. Calitatea produselor trebuie verificată înainte de ambalarea şi închiderea containerelor.

[Pct.87 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

88. Se admite orice altă formă de prezentare, dacă sunt satisfăcute următoarele condiţii:

1) nu au însuşirile prevăzute în pct.30¹;

2) respectă prevederile prezentelor Cerinţe;

3) informaţia referitoare la produse, aplicată pe etichetă, este completă, corectă şi precisă, pentru a nu induce în eroare consumatorul, în conformitate cu prevederile Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

[Pct.88 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

89. Se admite ambalarea împreună a creveţilor de diferite specii ale aceluiaşi gen, cu proprietăţi senzoriale similare.

[Pct.89 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

90. În acelaşi ambalaj se admite ambalarea doar a homarilor din aceeaşi specie.

[Pct.90 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

91. Racii vii se ambalează în ambalaj marcat, cu deschizături sau cu orificii pe partea laterală, plasaţi în rânduri drepte cu abdomenul în jos, nu mai mult de câte 5 raci în strat, dens, dar nu apăsat, cu masa netă maximă de 12 kg.

[Pct.91 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

92. Identificarea fiecărui lot de produse, a numelui şi a adresei producătorului, ambalatorului şi/sau a expeditorului pot fi înlocuite cu marca de identificare stabilită de producător şi/sau ţara de origine a produsului, cu condiţia că aceasta să poată fi clar identificată cu textul documentelor de însoţire.

[Pct.92 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

93. Pe lângă prevederile Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, denumirea produsului se indică în modul următor:

a) "homar", dacă acesta este reprezentantul genului Homarus;

b) "homar de stâncă", "homar spinos", dacă este din familia Palinuridae;

c) "homar cu papuci", dacă este din familia Scyllaridae;

d) "homar norvegian", dacă aparţine speciei Nephyrops norvegicus;

e) "homar ghemuit", dacă aparţine speciilor Cervimunida johnii, Pleuroncodes monodon şi Pleuroncodes planipes;

f) "crevetă", dacă este din familiile Penaedidae, Pandalidae, Crangonidae şi Palaemonidae;

g) "calmar", dacă este din familiile Loliginidae şi Ommastrephidae;

h) "crab", dacă este din familia Lithodidae sau orice specie comestibilă din subordinul Brachyura din ordinul Decapoda.

[Pct.93 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

94. Dimensiunea creveţilor conservaţi se menţionează pe etichetă şi se stabileşte după numărul de creveţi întregi (inclusiv bucăţile mai mari decât ¼ din crevete) în 100 g de produs fără mediu lichid, după cum urmează:

1) foarte mari – maximum 13;

2) mari – 14-19;

3) medii – 20-34;

4) mici – 35-65;

5) mărunţi – peste 65.

[Pct.94 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

95. Pe eticheta crustaceelor, moluştelor şi altor nevertebrate acvatice neprelucrate rapid congelate, destinate consumului uman direct, trebuie să se menţioneze data congelării şi că produsul trebuie păstrat la o temperatură de minus 18°C şi mai joasă.

[Pct.95 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

96. În cazul în care producţia este ambalată în funcţie de dimensiuni, pe etichetă se indică mărimea, de exemplu "creveţi mari".

[Pct.96 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

97. La determinarea numărului de creveţi sau homari pe unitate de greutate (pentru etichetare), se împarte greutatea netă (excluzând glazura) la numărul de creveţi din pachet.

[Pct.97 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

98. Dacă produsul a fost congelat cu apă marină pură, acest fapt se indică pe etichetă.

[Pct.98 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

99. Dacă produsul a fost congelat, conţinutul net menţionat pe etichetă şi/sau în documentele de însoţire nu va include masa gheţii.

[Pct.99 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

100. Numai produsele de crab conservate, care respectă cerinţele de siguranţă alimentară şi prevederile prezentelor Cerinţe, precum şi conţin în compoziţie minimum 50% de carne de crabi sunt denumite şi etichetate "carne de crabi", "crabi" sau altă denumire ce include aceste cuvinte, pentru a nu induce în eroare consumatorul.

[Pct.100 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

101. Transportarea moluştelor vii se efectuează în capacităţi speciale cu apă marină, cu scurgere sau cu schimbarea ei la o temperatură de până la 25°C.

[Pct.101 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

102. Crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice refrigerate se transportă în lăzi, în care sunt plasate în straturi. Fiecare strat se acoperă cu gheaţă mărunţită curată. Crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice refrigerate, în grosul cărnii, trebuie să aibă temperatura de cel mult plus 5°C pe parcursul transportării.

[Pct.102 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

103. La transportarea pe distanţe mari, loturile de produse se răcesc la temperatura de până la minus 10°C.

[Pct.103 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

104. Se admite transportarea racilor vii pe următoarele durate:

1) de liman, de lacuri şi de heleşteie – timp de maximum 3 zile;

2) de râu – timp de maximum 6 zile.

Perioada dintre pescuit şi îmbarcare nu trebuie să depăşească 36 de ore.

[Pct.104 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

Anexa nr.1

la Cerinţele de calitate pentru produse

pescăreşti şi de acvacultură

Tabelul 1

Caracteristicile senzoriale şi organoleptice ale peştelui refrigerat

Tabelul 2

Caracteristicile senzoriale şi organoleptice ale peştelui congelat/decongelat

Tabelul 3

Caracteristicile senzoriale şi organoleptice ale peştelui congelat porţionat

Tabelul 4

Caracteristicile senzoriale şi organoleptice ale semiconservelor din peşte

[Tabelul 4 în redacţia Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

Tabelul 5

Caracteristicile senzoriale şi organoleptice ale peştelui sărat

Tabelul 6

Caracteristicile senzoriale şi organoleptice ale peştelui afumat

Tabelul 7

Caracteristicile senzoriale şi organoleptice ale conservelor de peşte în ulei

[Tabelul 7 modificat prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

Tabelul 8

Caracteristicile senzoriale şi organoleptice ale conservelor

de peşte în sos de tomate

Tabelul 9

Caracteristicile senzoriale şi organoleptice ale caviarului

[Tabelul 9 modificat prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

Tabelul 10

Caracteristicile senzoriale, organoleptice şi fizico-chimice

ale icrelor de peşte de apă dulce

[Tabelul 10 modificat prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

Tabelul 11

Caracteristicile senzoriale şi organoleptice

ale icrelor de Manciuria (icre roşii)

[Tabelul 11 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

Tabelul 12

Caracteristicile senzoriale şi organoleptice

ale conservelor din ficat de peşte

[Tabelul 12 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

Tabelul 13

Caracteristicile senzoriale şi organoleptice ale peştelui uscat

[Tabelul 13 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

Anexa nr.2

la Cerinţele de calitate pentru

produse pescăreşti şi de acvacultură

Tabelul 1

Caracteristicile fizico-chimice ale semiconservelor

Tabelul 2

Caracteristicile fizico-chimice ale peştelui sărat

Tabelul 3

Caracteristicile fizico-chimice ale peştelui afumat

[Tabelul 3 în redacţia Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

Tabelul 4

Caracteristicile fizico-chimice ale conservelor

[Tabelul 4 în redacţia Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

Tabelul 5

Caracteristicile fizico-chimici ale uleiului de peşte

Tabelul 6

Caracteristicile fizico-chimice ale icrelor de Manciuria (icre roşii)

[Tabelul 6 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

Tabelul 7

Caracteristicile fizico-chimice ale conservelor din ficat de peşte

[Tabelul 7 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

Tabelul 8

Caracteristicile fizico-chimice pentru peştele uscat

[Tabelul 8 introdus prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]

Anexa nr.3

la Cerinţele de calitate pentru

produse pescăreşti şi de acvacultură

LISTA

materiei prime şi a ingredientelor alimentare

pentru fabricarea produselor din peşte

1. Lista materiei prime şi a ingredientelor pentru semiconserve din peşte:

1) Materie primă:

a) peşte refrigerat;

b) peşte congelat.

2) Ingrediente:

a) sare de uz alimentar;

b) uleiuri vegetale comestibile;

c) legume şi fructe deshidratate;

d) măsline conservate sau olive;

e) ciuperci conservate;

f) usturoi praf, fulgi sau granulat;

g) mirodenii uscate fără aditivi alimentari: ghimbir, ienibahar, piper negru, nucşoară, cuişoare, cardamon, ardei roşu măcinat, coriandru, chimen, curcuma şi alte amestecuri, alte ierburi condimentare;

h) extracte de condimente fără aditivi;

i) maioneză;

j) uleiuri eterice;

k) oţeturi;

l) apă potabilă;

m) aditivi alimentari, aprobaţi pentru utilizare în conformitate cu prevederile Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.229/2013.

2. Lista materiei prime şi ingredientelor pentru peştele sărat:

1) Materie primă:

a) peşte refrigerat;

b) peşte congelat.

2) Ingrediente:

a) sare alimentară;

b) zahăr-tos;

c) uleiuri vegetale comestibile;

d) uleiuri eterice;

e) oţet de masă, de vin, de mere;

f) mirodenii uscate fără aditivi alimentari: ghimbir măcinat, piper negru, nucşoară, cuişoare, cardamon, ardei iute roşu măcinat, coriandru, chimen, curcuma, usturoi uscat praf, scorţişoară, piper mirositor, cimbru, cimbrişor, estragon, şofran, oregano, salvie, rozmarin, mentă, majoran;

g) extracte de condimente fără aditivi alimentari;

h) benzoat de sodiu (E211);

i) acid sorbic (E200);

j) glutamat monosodic (E621);

k) acid citric (E330);

l) amestecuri complexe de aditivi alimentari, aprobaţi pentru utilizare în conformitate cu prevederile Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.229/2013.

3. Lista materiei prime şi a ingredientelor pentru peştele afumat:

1) Materie primă:

a) peşte refrigerat;

b) peşte congelat.

2) Ingrediente:

a) sare de uz alimentar;

b) legume şi fructe deshidratate;

c) măsline conservate sau olive;

d) ciuperci conservate (şampinioni şi păstrăvi);

e) mirodenii uscate fără aditivi alimentari: ghimbir măcinat, ienibahar, piper negru, nucşoară, cuişoare, cardamon, ardei roşu măcinat, coriandru, chimen, curcuma, scorţişoară, piper mirositor, cimbru, cimbrişor, estragon, şofran, oregano, salvie, rozmarin, mentă, majoran;

f) usturoi praf, fulgi sau granulat;

g) zahăr-tos;

h) uleiuri vegetale comestibile;

i) oţet de masă, de vin, de mere;

j) uleiuri eterice;

k) apă potabilă;

l) benzoat de sodiu (E211), acid benzoic (E210);

m) acid sorbic (E202), acid sorbic (E200).

4. Lista materiei prime şi ingredientelor pentru conserve:

1) Materie primă:

a) peşte refrigerat;

b) peşte congelat.

2) Ingrediente:

a) sare de uz alimentar;

b) mirodenii uscate fără aditivi alimentari: ghimbir măcinat; ienibahar; piper negru; nucşoară; cuişoare; cardamon; ardei roşu măcinat; coriandru; chimen; curcuma; scorţişoară; piper mirositor; cimbru; cimbrişor; estragon; şofran; oregano; salvie; rozmarin; mentă; majoran;

c) legume (roşii, ceapă, ardei şi altele);

d) usturoi praf, fulgi sau granulat;

e) zahăr-tos;

f) uleiuri vegetale comestibile;

g) apă potabilă;

h) benzoat de sodiu (E211), acid benzoic (E210);

i) sorbat de potasiu (E202), acid sorbic (E200).

Anexa nr.4

la Cerinţele de calitate pentru

produsele pescăreşti şi de acvacultură

Denumirile şi identificarea zonelor geografice

[Anexa nr.4 introdusă prin Hot.Guv. nr.554 din 30.07.2024, în vigoare 19.12.2024]