Hotărâre nr. 554 din 30.07.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.610/2023

cu privire la aprobarea Cerinţelor de calitate

pentru peşte şi produsele din peşte

nr. 554  din  30.07.2024

 (în vigoare 19.12.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 400-401 art. 751 din 19.09.2024

* * *

UE

În temeiul art.8 alin.(8) şi art.13 alin.(5) din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.59-65, art.120), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Hotărârea Guvernului nr.610/2023 cu privire la aprobarea Cerinţelor de calitate pentru peşte şi produsele din peşte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.347-350, art.791) se modifică după cum urmează:

1.1. în denumire, pe tot parcursul textului hotărârii şi al Cerinţelor, precum şi în anexele la Cerinţe, cuvintele "peşte şi produsele din peşte", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "produse pescăreşti şi de acvacultură", la forma gramaticală corespunzătoare.

1.2. în Cerinţe:

1.2.1. la clauza de armonizare:

1.2.1.1. după prima liniuţă se introduce următoarea liniuţă:

" - Regulamentul (CEE) nr.2136/89 al Consiliului din 21 iunie 1989 privind stabilirea unor standarde comune de comercializare pentru conservele de sardine şi a unor descrieri comerciale pentru conservele de sardine şi conservele de produse de tipul sardine, CELEX: 31989R2136, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 212, din 22 iulie 1989, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (CE) nr.1345/2008 al comisiei din 23 decembrie 2008;

- Regulamentul (CEE) nr.1536/92 al Consiliului din 9 iunie 1992 privind stabilirea normelor comune de comercializare pentru conservele de ton şi de pălămidă, CELEX: 31992R1536, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L163, din 17 iunie 1992";

1.2.1.2. după cuvintele "pentru uleiurile de peşte", se introduc următoarele liniuţe:

" - CODEX STAN 95-1981 Standard pentru homarii congelaţi rapid (adoptat în 1981, revizuit în 1995, 2004, 2017 şi modificat în: 2011, 2013, 2014);

- CODEX STAN 90-1981 Standard pentru carnea de crab conservată (adoptat în 1981, revizuit în 1995 şi modificat în 2011, 2013, 2016, 2018);

- CODEX STAN 92-1981 Standard pentru creveţii congelaţi rapid (adoptat în 1981, reizuit în 1995, 2017 şi modificat în 2011, 2013, 2014);

- CODEX STAN 37-1991 Standard pentru creveţii conservaţi (adoptat în 1991, revizuit în 1995 şi modificat în 2011, 2013, 2016, 2018);

- CODEX STAN 191-1995 Standard pentru calmarii cruzi congelaţi rapid";

1.2.2. punctul 2 va avea următorul cuprins:

"2. Prezentele Cerinţe se aplică grupelor de produse de la poziţiile tarifare 0301, 0302, 0303, 0304, 0305, 0306, 0307, 0308, 1604 şi 1605 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014.";

1.2.3. punctul 4:

1.2.3.1. la subpunctul 6), textul "etc." se exclude;

1.2.3.2. la subpunctul 21), textul "etc." se exclude;

1.2.3.3. se completează cu subpunctele 31), 32) şi 33) cu următorul cuprins:

"31) produse pescăreşti şi de acvacultură preambalate – produse pescăreşti şi de acvacultură care sunt "produse alimentare preambalate", conform art.2 din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare;

32) conserve de sardine – produse preparate din peşte aparţinând speciei Sardina pilchardus;

33) conserve de ton şi pălămidă:

a) întregi – masa musculară este tranşată transversal şi se prezintă sub forma unei tranşe întregi, formată dintr-o singură bucată sau reconstituită prin asamblare compactă a unei sau a mai multe porţiuni de carne; prezenţa firimiturilor este tolerată până la 18% din greutatea cantităţii de peşte; cu toate acestea, atunci când masa musculară este pusă în cutie crudă, prezenţa firmiturilor este interzisă; dacă este necesar, pot fi, totuşi, adăugate fragmente de carne, pentru a completa umplerea recipientului;

b) bucăţi – fragmente de carne a căror structură musculară iniţială este conservată şi a căror dimensiune nu trebuie să fie mai mică de 1,2 cm; se admit firimituri până la 30% din greutatea cantităţii de peşte;

c) fileuri – fâşii musculare longitudinale prelevate din masa musculară paralelă cu coloana vertebrală, fâşii musculare provenind din peretele abdominal, caz în care acestea pot fi denumite şi "fileuri abdominale";

d) firimituri – fragmente de carne a căror structură musculară iniţială este conservată şi ale căror dimensiuni sunt eterogene;

e) sfârâmături – particule de carne de dimensiuni uniforme, care nu constituie o pastă";

1.2.4. la punctul 6 subpunctul 5), textul "etc." se exclude;

1.2.5. la punctul 8 subpunctul 1) litera f) şi subpunctul 2) litera k), textul "etc." se exclude;

1.2.6. se completează cu punctele 14¹ şi 14² cu următorul cuprins:

"14¹. Calitatea şi siguranţa produselor pescăreşti şi de acvacultură trebuie confirmate prin certificatul de calitate, eliberat de producător şi confirmat prin rapoarte de încercări de laborator, conform Legii nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor. Verificarea indicilor de calitate şi a indicilor fizico-chimici se efectuează la laboratoare acreditate în conformitate cu planurile de autocontrol elaborate de producător/importator.

14². Pentru etichetarea produselor, se vor aplica cerinţele stabilite în capitolul IV din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.";

1.2.7. se completează cu punctul 17¹ cu următorul cuprins:

"17¹. Echipamentul utilizat la pasteurizarea/sterilizarea produselor trebuie să fie înzestrat cu dispozitive de înregistrare şi de control al temperaturii. Termometrele sau alte dispozitive de măsurare a temperaturii trebuie să fie uşor citibile, cu o exactitate de 2°C.";

1.2.8. se completează cu punctul 18¹ cu următorul cuprins:

"18¹. Apa potabilă furnizată trebuie să fie pură şi la presiunea de 1,4 kg/cm², disponibilă la robinete proiectate pentru evitarea propagării contaminării în sectoarele întreprinderii unde sunt recepţionate, procesate, ambalate şi depozitate produsele pescăreşti şi de acvacultură.";

1.2.9. se completează cu punctele 24¹-24⁴ cu următorul cuprins:

"24¹. Crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice descompuse, moarte, muribunde, cu carapacele crăpate sau desfăcute şi/sau infectate, care nu sunt inofensive şi nu respectă criteriile prezentelor Cerinţe, nu se folosesc pentru procesare. Înainte de procesare, crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice trebuie să fie spălate bine de noroi. Toate organele interne şi branhiile se înlătură înainte de preparare, iar cavitatea internă se spală intens cu apă curgătoare potabilă. Prepararea produselor de crustacee şi de moluşte este urmată de răcire rapidă. Dacă nu se aplică nicio altă metodă de conservare, refrigerarea trebuie să aibă loc până când temperatura produselor în interiorul ţesutului muscular se apropie de cea de topire a gheţii (0°C).

24². Decochilierea se efectuează în condiţii igienice, evitându-se contaminarea produsului prevăzute la punctul 97 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010.

24³. Pentru pregătirea produselor din moluşte Bivalvia se folosesc părţile comestibile, cum ar fi, la scoici şi la stridii – muşchiul contactor şi cochiliile, la midii – tot corpul sau numai muşchiul împreună cu piciorul şi cochiliile.

24⁴. Decongelarea produselor se efectuează în condiţii igienice, evitându-se contaminarea şi utilizându-se un sistem eficace de scurgere a gheţii topite. Se va evita contactul cu impurităţi precum cenuşa, petele de vopsea, bucăţile de lemn sau de rumeguş, paiele şi rugina, care pot fi transmise prin gheaţă.";

1.2.10. în denumirea capitolului al IV-lea, cuvintele "peştele viu şi refrigerat" se substituie cu cuvintele "produsele pescăreşti şi de acvacultură vii şi refrigerate";

1.2.11. la punctul 27, după cuvintele "Acesta se va păstra în bazine" şi după cuvântul "Bazinele" se introduc cuvintele "acvatice artificiale";

1.2.12. punctul 29 va avea următorul cuprins:

"29. Peştele supus refrigerării se pune imediat după pescuire în gheaţă naturală/artificială mărunţită, de maximum 4 cm, în proporţie de 3 părţi de gheaţă şi una de peşte (3:1), iar apa provenită din topirea gheţii nu va rămâne în contact cu produsul. Atunci când peştele refrigerat necesită operaţiuni de decapitare şi eviscerare, acestea trebuie să fie efectuate cât mai repede posibil, în condiţii de igienă maximă. Viscerele şi părţile care pot constitui un pericol pentru sănătate se îndepărtează cât mai repede cu putinţă şi se păstrează separat de produsele destinate consumului uman. Ficatul, icrele şi lapţii destinaţi consumului uman se conservează cu gheaţă, la o temperatură apropiată de cea a gheţii care se topeşte, sau se congelează.";

1.2.13. se completează cu punctul 29¹ cu următorul cuprins:

"29¹. Condiţiile de păstrare a produselor din crustacee, din moluşte şi din alte nevertebrate acvatice vii şi preparate:

1) produsele refrigerate necondiţionate (neambalate) se păstrează şi/sau se plasează în gheaţă într-o încăpere frigorifică;

2) produsele proaspete preambalate se refrigerează cu gheaţă sau cu un aparat de refrigerare mecanic care oferă aceleaşi condiţii de temperatură de refrigerare;

3) crustaceele fierte se refrigerează imediat după procesare, la temperatura de la minus 1°C până la plus 2°C, sau se congelează;

4) racii vii se păstrează în încăperi bine aerisite, ferite de razele solare şi de precipitaţii atmosferice, la temperatura de la 0°C până la 8°C.";

1.2.14. se completează cu punctele 30¹ şi 30² cu următorul cuprins:

"30¹. Pentru moluşte, crustacee şi nevertebrate acvatice vii, orice probă prelevată pentru încercări se consideră defectuoasă în cazul în care are următoarele însuşiri:

1) deshidratare profundă – peste 10% din masa crustaceelor şi moluştelor prelevată pentru proba de control sau peste 10% din suprafaţa lotului prezintă pierdere excesivă de apă, observată prin schimbarea culorii suprafeţei în alb sau în galben, care acoperă carnea şi pătrunde în grosimea ţesutului şi nu poate fi curăţată uşor cu niciun obiect ascuţit fără a afecta aspectul exterior al produsului;

2) impurităţi improprii – prezenţa oricăror substanţe străine, care nu sunt derivate ale produselor, se recunosc uşor fără utilizarea utilajului optic sau sunt prezente în cantităţi care pot fi determinate cu ajutorul oricărui instrument de mărire a imaginii şi indică încălcarea regulilor sanitare şi a standardelor de bună practică de producţie;

3) proba prelevată pentru control conţine cristale de struvite din săruri de fosfor, amoniu şi magneziu cu o lungime mai mare de 5 mm;

4) miros şi gust străine – de putrefacţie şi/sau de râncezire;

5) defecte de culoare sau de decolorare – înnegrire diversă, precum şi colorare clară neagră, cafenie, verde sau galbenă, singură sau în combinaţie pe suprafaţă carapacei crustaceelor:

a) la creveţii în conserve – înnegrire diversă a peste 10% din suprafaţă şi peste 15% din numărul total de creveţi din proba prelevată pentru control;

b) la creveţii congelaţi – înnegrirea, înverzirea sau îngălbenirea evidentă, individual sau în combinaţie, a mai mult de 10% din suprafaţa unui crevete, iar numărul de creveţi cu o astfel de înnegrire depăşeşte 25% din numărul total al acestora din proba prelevată pentru control;

c) pentru crabi în conserve – prezenţa decolorării evidente, care indică descompunerea sau râncezirea, pete albastre, maro sau negre pe mai mult de 5% din greutatea cărnii de crab fără mediu lichid sau înnegrirea de la compuşii de sulf, cauzată de transferul din metal în produs în mai mult de 5% din conţinutul fără mediu lichid;

d) pentru homari rapid congelaţi – înnegrire diversă a peste 10% din suprafaţa cochiliei crustaceelor întregi sau a jumătăţilor lor ori colorarea clară neagră, maro, verde, galbenă, individual sau în combinaţie, acoperind peste 10% din masa declarată.

30². Lotul de produse este recunoscut conform prezentelor Cerinţe, în cazul în care:

1) probele prelevate pentru control corespund denumirii, calităţii şi masei indicate pe etichetă şi/sau în documentele de însoţire;

2) masa netă medie a probelor nu este mai mică decât masa declarată pe etichetă şi/sau în documentele de însoţire;

3) mărimea indicată a produselor verificate nu este mai mică decât cea declarată pe etichetă şi/sau în documentele de însoţire;

4) sunt respectate prevederile şi cerinţele stabilite în Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.";

1.2.15. punctul 31 va avea următorul cuprins:

"31. Produsele pescăreşti şi de acvacultură congelate sau congelate rapid se prepară din materii prime sănătoase, crescute în bazine acvatice naturale sau artificiale, provenite dintr-un stat sau dintr-o zonă declarate indemne de boli specifice produselor pescăreşti şi de acvacultură şi îndeplinesc cerinţele pentru produsele comercializate în stare proaspătă admise pentru consumul uman.";

1.2.16. se completează cu punctul 31¹ cu următorul cuprins:

"31¹. Peştele şi produsele pescăreşti care ar putea lăsa impresia că sunt făcute dintr-o singură bucată de peşte, dar în realitate sunt compuse din mai multe bucăţi diferite combinate, prin adăugarea altor ingrediente, inclusiv aditivi alimentari şi enzime alimentare sau prin alte mijloace, poartă următoarea menţiune: "carne de peşte formată.";

1.2.17. punctul 33 va avea următorul cuprins:

"33. Produsele pescăreşti şi de acvacultură comercializate congelate sunt supuse după manipulare unui regim de congelare rapidă. Procesul de congelare se consideră complet numai după ce produsul a atins temperatura de minus 18°C sau mai joasă în interiorul ţesutului muscular. Produsul trebuie păstrat congelat pentru a-i menţine calitatea în timpul ambalării, depozitării, transportării, distribuirii şi pentru a-i minimiza deshidratarea şi oxidarea.";

1.2.18. se completează cu punctul 33¹ cu următorul cuprins:

"33¹. Fracţia masică a umezelii în producţia sublimată (producţia fabricată sau semifabricată prin deshidratare în vid la temperaturi scăzute, care are proprietatea de a creşte în volum de mai multe ori în mediul acvatic) nu trebuie să depăşească 8%.";

1.2.19. punctul 34 va avea următorul cuprins:

"34. Pentru menţinerea calităţii peştelui congelat cu sau fără cap, sub formă de fileuri, acesta se supune glazurării prin imersarea în apă de 2-3 ori a peştelui separat sau a blocului întreg congelat. Cantitatea de glazură faţă de greutatea peştelui trebuie să nu depăşească 5% din masa produselor glazurate (ţinând cont de eroarea în metoda de determinare). În cazul în care cantitatea de glazură depăşeşte limita admisibilă, aceasta este indicată în mod obligatoriu pe etichetă, pe ambalaj sau în documentele de însoţire. În apa de glasare se admite adăugarea aditivilor alimentari, în condiţiile respectării prevederilor Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.229/2013.";

1.2.20. se completează cu punctele 34¹- 34⁶ cu următorul cuprins:

"34¹. Examinarea calmarilor congelaţi pentru depistarea prezenţei zonelor de deshidratare profundă, prin măsurarea suprafeţelor ce pot fi îndepărtate cu un cuţit sau cu un alt instrument ascuţit, are loc prin măsurarea suprafeţei totale prelevate pentru probă şi prin determinarea procentajului afectat, după următoarea formulă:

Determinarea greutăţii nete a calmarilor neglazuraţi se face în stare congelată, eliminând materialul de ambalare.

34². Determinarea greutăţii nete a produselor glazurate de genul Homarus se efectuează după una dintre următoarele metode:

1) prima metodă: se deschide ambalajul imediat după scoaterea din congelator, se trece conţinutul pe sub un jet uşor de apă rece, până când toată glazura vizibilă şi palpabilă este îndepărtată. Se îndepărtează umezeala de pe suprafaţa produsului folosind prosoape de hârtie şi se cântăreşte produsul;

2) a doua metodă: proba prelevată după cântărire se scufundă într-o baie de apă, până când se poate îndepărta glazura, fapt ce se poate simţi la palpare. Imediat ce suprafaţa devine neuniformă, proba încă îngheţată se scoate din baia de apă şi se şterge cu un prosop de hârtie înainte de a se estima a doua oară greutatea probei. Această procedură evită pierderile din cauza scurgerii sucului şi/sau a reîngheţării apei de pe suprafaţă;

3) a treia metodă:

a) imediat după scoaterea ambalajului din congelator, proba se plasează într-un recipient cu apă potabilă la o temperatură de 27°C, astfel încât cantitatea de apă să depăşească de 8 ori greutatea produsului supus examinării. Dacă produsul este îngheţat în blocuri, acestea se întorc în apă de mai multe ori în timpul procesului de dezgheţare. Momentul finalizării decongelării poate fi determinat prin palpare;

b) se cântăreşte o sită uscată şi curată, cu orificiile pătrate de 2,8 mm;

c) dacă greutatea conţinutului total al probei este de 500 g sau mai puţin, se foloseşte o sită cu diametrul de 20 cm, iar dacă greutatea conţinutului total al probei depăşeşte 500 g, se folosește o sită cu diametrul de 30 cm;

d) când gheaţa s-a topit complet şi homarii se separă uşor, aceştia se răstoarnă în sita cântărită preventiv. Sita se înclină la aproximativ 20° şi se lasă să se scurgă apa pentru aproximativ 2 minute;

e) se cântăreşte sita împreună cu conţinutul de homari. Se scade masa sitei din masa totală, rezultatul se consideră a fi greutatea netă a produsului.

34³. Determinarea masei nete (excluzând materialul de ambalare) a fiecărei probe din produsele pescăreşti şi de acvacultură neglazurate (care reprezintă un lot) se efectuează în stare congelată.

34⁴. Determinarea greutăţii nete a produselor de acvacultură glazurate se efectuează prin procedurile stipulate pentru determinarea greutăţii nete a produselor glazurate de genul Homarus. Pentru produsul crud, ambalajul de probă se plasează iniţial sub un jet de apă ce curge cu circa 25 de litri pe minut.

34⁵. În cazul în care nu se poate face o determinare sigură a calităţii mirosului homarilor dezgheţaţi sau a creveţilor, se prelevă o probă de 100-200 g de produs şi se pregăteşte la abur sau la fierbere. Ca rezultat, se determină prezenţa sau absenţa mirosului şi/sau a gustului străine.

34⁶. Metodele de tratament termic se bazează pe încălzirea produsului la temperatura de 65-70ºC în centrul produsului, iar timpul de preparare variază în funcţie de mărimea produsului. Există următoarele metode de preparare:

1) de coacere – produsul se înveleşte în folie de aluminiu şi se aranjează pe o tava de copt;

2) de gătire la abur – produsul se înfăşoară în folie de aluminiu şi se aranjează pe un suport peste apa fiartă, într-un recipient acoperit;

3) de fierbere într-un ambalaj – produsul se pune într-o pungă din material polimeric destinată fierberii, se sigilează şi se scufundă în apa clocotindă;

4) de prelucrare la cuptorul cu microunde – produsul se plasează într-un recipient pentru cuptorul cu microunde; în cazul în care se utilizează pungi din materiale polimerice, este necesar de verificat dacă mirosul pungii nu se transferă produsului.";

1.2.21. la punctul 36, după textul "cu respectarea cerinţelor prevăzute la pct.70" se introduce textul " -109", iar după cuvintele "va fi preambalat", textul "în unitatea sanitar-veterinară autorizată";

1.2.22. se completează cu punctele 37¹ şi 37² cu următorul cuprins:

"37¹. Determinarea masei nete a batoanelor şi fileurilor de peşte panate sau în aluat se face fără ambalaj, proba fiind în stare congelată.

37². Determinarea fracţiei de masă a peştelui din batoanele şi fileurile de peşte panate sau în aluat se face după următoarea formulă:

% fracţia de masă de peşte = (Wd/Wb) x 100 + factor de corecţie,

unde:

Wd – masa probei testate fără pane şi/sau aluat;

Wb – masa probei testate cu pane şi/sau aluat.

Factorul de corecţie pentru peştele crud congelat şi pentru produsele din peşte în pane sau aluat este de 2%, iar pentru peştele semifabricat congelat şi pentru produsele din peşte în pane şi/sau aluat – de 4%.

Fracţia masei de azot se determină conform SM SR ISO 937:2012.

Umiditatea se determină conform SM ISO 1442:2024.

Conţinutul total de grăsimi se determină conform SM SR ISO 1443:2012.

Fracţia masică de cenuşă se determină conform SM ISO 936:2016.";

1.2.23. denumirea capitolului VII va avea următorul cuprins:

"VII. CERINŢE APLICABILE CONSERVELOR DIN

PRODUSE PESCĂREŞTI ŞI DE ACVACULTURĂ";

1.2.24. la punctul 48, textul "m/m" se exclude;

1.2.25. la punctul 49:

1.2.25.1. subpunctul 1) se completează cu cuvintele "Strangomera bentincki";

1.2.25.2. la subpunctul 2), după textul "eviscerat, " se introduce textul " în afară de icre, lapţi şi rinichi, precum şi în funcţie de prezentarea comercială respectivă, de coloana vertebrală şi de piele";

1.2.25.3. se introduc subpunctele 5)-9) cu următorul cuprins:

"5) sardinele conservate în cutie pot fi comercializate sub una dintre următoarele forme de prezentare:

a) sardine – produs de bază, eliminarea corespunzătoare a capului, a branhiilor, a înotătoarei caudale şi a viscerelor. Capul este tăiat perpendicular pe coloana vertebrală, în apropierea branhiilor;

b) sardine fără oase – faţă de produsul de bază avut în vedere la lit.a), eliminarea suplimentară a coloanei vertebrale;

c) sardine fără piele şi fără oase – faţă de produsul de bază avut în vedere la lit.a), eliminarea suplimentară a coloanei vertebrale şi a pielii;

d) fileuri de sardine – mase musculare prelevate paralel cu coloana vertebrală, pe toată lungimea peştelui, sau o parte din acestea, după eliminarea coloanei vertebrale, a înotătoarelor şi a marginii peretelui abdominal. Fileurile pot fi prezentate cu sau fără piele;

e) sardine bucăţi – fragmente de peşte din zona capului, având o lungime de minimum 3 cm, obţinute din produsul de bază avut în vedere la lit.a), prin tăiere perpendiculară pe coloana vertebrală;

f) orice altă formă de prezentare, cu condiţia să se diferenţieze clar de prezentările definite la lit.a)-e).

6) în scopul formulării denumirii de vânzare, se disting următoarele medii de conservare, cu sau fără adăugarea unor ingrediente suplimentare:

a) ulei de măsline;

b) alte tipuri de ulei vegetal rafinat, inclusiv uleiul din reziduuri de măsline, folosite separat sau în amestec;

c) sos de tomate;

d) suc propriu (lichid rezultând din fierberea peştelui), saramură sau apă;

e) marinade cu sau fără vin;

f) orice alt mediu de conservare, cu condiţia să se diferenţieze clar de mediile de conservare definite la lit.a)-e).

Aceste medii de conservare pot fi folosite în amestec, cu excepţia uleiului de măsline, care nu poate fi folosit în amestec cu alte tipuri de ulei;

7) produsele conţinute în recipient, aşa cum se prezintă ele după aplicarea tratamentelor de sterilizare, trebuie să respecte cel puţin următoarele criterii:

a) sardinele sau porţiunile de sardină trebuie să fie de dimensiuni pe cât posibil uniforme şi dispuse ordonat în recipient; să fie uşor de separat unele de altele; să nu prezinte rupturi mari ale peretelui abdominal; să nu prezinte îngălbeniri ale ţesutului, în afară de urme fine; carnea trebuie să fie de consistenţă normală, nu excesiv de fibroasă, moale sau spongioasă, de culoare deschisă sau trandafirie, fără a prezenta o înroşire perivertebrală, în afară de urme fine;

b) în ceea ce priveşte mediul de conservare, acesta trebuie să aibă culoarea şi consistenţa caracteristice denumirii şi ingredientelor folosite. În cazul conservării în ulei, acesta nu poate conţine un exsudat apos mai mare de 8% din greutatea netă;

c) să păstreze mirosul şi gustul caracteristice speciei Sardina pilchardus Walbaum şi ale tipului de mediu de conservare şi să nu prezinte mirosuri şi gusturi dezagreabile, în special gust amar, oxidat sau rânced;

d) să nu conţină corpuri străine;

e) la produsele cu oase, coloana vertebrală trebuie să fie uşor separabilă de carne şi friabilă;

f) produsele fără piele sau fără oase nu trebuie să conţină reziduuri importante din aceste materii.

Recipientul nu poate avea oxidări exterioare sau deformări care ar afecta buna prezentare comercială;

8) denumirea de vânzare care figurează pe preambalajele conservelor de sardine este determinată în funcţie de raportul dintre greutatea sardinelor conţinute în recipient după sterilizare şi greutatea netă, exprimate în grame:

a) pentru prezentările avute în vedere la subpct. 5) lit.a)-e), acest raport este cel puţin egal cu următoarele valori:

70% – pentru mediile de conservare avute în vedere la subpct. 6) lit.a), b), d) şi e);

65% – pentru mediile de conservare avut în vedere la subpct. 6) lit.c);

50% – pentru mediile de conservare avute în vedere la subpct. 6) lit.f).

Odată respectate aceste valori, denumirea de vânzare este stabilită în funcţie de prezentarea sardinei, pe baza denumirii avute în vedere la subpct. 5). Desemnarea mediului de conservare folosit trebuie să facă parte integrantă din denumirea de vânzare;

b) În cazul produselor în ulei, mediul de conservare este desemnat prin:

"în ulei de măsline" – atunci când a fost utilizat acest tip de ulei;

"în ulei vegetal" – atunci când au fost utilizate celelalte tipuri de ulei vegetal rafinat, inclusiv uleiul din reziduuri de măsline sau din amestecuri;

"în ulei de" – urmat de precizarea naturii specifice a acestuia;

c) pentru prezentările avute în vedere la subpct. 5) lit.f), acest raport trebuie să fie de cel puţin 35%;

d) pentru preparatele culinare, altele decât cele descrise la lit.a), denumirea de vânzare trebuie să indice specificitatea pregătirii culinare. Prin derogare de la pct.74¹ subpct. 2) şi subpct. 8) lit.c), preparatele pe bază de carne de sardine, care implică dispariţia structurii musculare, pot conţine şi carne provenită de la alte specii de peşte, care a fost supusă aceluiaşi tratament, cu condiţia că partea de sardine să fie de cel puţin 25%;

e) denumirea de vânzare, aşa cum este definită în prezentul subpunct, este rezervată produselor avute în vedere la pct.74¹;

9) conservele din produse de tipul sardine pot fi comercializate:

a) sub o descriere comercială, care conţine cuvântul "sardine" adăugat la denumirea ştiinţifică a speciei şi la zona geografică în care aceasta a fost capturată;

b) în cazul în care descrierea comercială menţionată la lit.a) este marcată pe recipientul unei conserve de produs de tip sardină, aceasta trebuie să fie indicată într-un mod clar şi distinct;

c) denumirea ştiinţifică include, în toate cazurile, numele generic şi denumirea latină specifică;

d) zona geografică se indică prin una dintre denumirile enumerate în prima coloană din anexa nr.4, ţinându-se cont de identificarea corespunzătoare, menţionată în coloana a doua din anexa nr.4;

e) o singură specie se comercializează sub o singură descriere comercială.";

1.2.26. se completează cu punctul 49¹ cu următorul cuprins:

"49¹. La prepararea conservelor din peşte de tip ton sau pălămidă, se va ţine cont de următoarele aspecte:

1) acestea vor fi pregătite exclusiv din speciile:

a) din genul Thunnus – ton alb (Thunnus alalunga), ton Albacora (Thunnus albacares), ton roşu (Thunnus thynnus), ton obez (Thunnus obesus) şi alte specii din acest gen;

b) din genul Euthynnus – ton dungat (Euthynnus (Katsuwonus) pelamis), tonina comună (Euthynnus alleteratus), tonina orientală (Euthynnus affinis), tonina neagră (Euthynnus lineatus) şi alte specii din acest gen;

c) din genul Sarda – pălămidă cu spate dungat (Sarda sarda), pălămidă din Pacificul oriental (Sarda chiliensis), pălămidă din Oceanul Indian (Sarda orientalis) şi alte specii din acest gen;

d) din genul Auxis – Melva (Auxis thazard), Auxis Rochei;

2) în cazul în care mediul de conservare utilizat face parte integrantă din denumirea de vânzare, se vor respecta următoarele condiţii:

a) "în ulei de măsline" – se indică produselor care utilizează doar uleiul de măsline;

b) "în suc propriu" – se indică produselor care utilizează zeamă naturală (lichidul pe care îl secretă peştele când este gătit) sau o soluţie salină, cu adaos eventual de verdeţuri, condimente sau arome naturale (această denumire poate fi utilizată pentru conservele comercializate sub forma prezentărilor vizate la pct.4 subpct. 33) lit.a)-c));

c) "în ulei vegetal" – se indică produselor care utilizează uleiuri vegetale rafinate, singure sau în amestec;

d) indicaţia privind mediul de conservare utilizat trebuie să fie menţionată clar şi explicit, conform denumirii comerciale uzuale;

3) denumirea de vânzare care figurează pe preambalajele conservelor de ton şi de pălămidă trebuie să indice:

a) tipul de peşte utilizat (ton sau pălămidă);

b) prezentarea sub care este comercializat peştele;

c) precizarea compoziţiei mediului de conservare utilizat, cu respectarea condiţiilor vizate la subpct. 2);

d) denumirea de vânzare a conservelor de ton sau de pălămidă, aşa cum sunt indicate la pct.2, nu poate în niciun caz să comporte asocierea cuvintelor ton şi pălămidă;

4) în cazul unei utilizări comerciale precizate, tipul de peşte utilizat (ton sau pălămidă), ca şi specia respectivă, pot, în denumirea de vânzare, să fie desemnate prin numele consacrat de uzanţele din ţara în care se efectuează comercializarea produselor;

5) raportul dintre greutatea de peşte conţinută în recipient după sterilizare şi greutate netă, exprimat în grame, trebuie să fie cel puţin egal cu următoarele valori:

a) 70% – pentru sosul vizat la subpct. 2) lit.b);

b) 65% – pentru celelalte medii de conserve;

c) 25% – pentru prezentările sau pentru preparatele culinare vizate la pct.4 subpct. 33;

6) amestecarea diferitelor specii de peşte în acelaşi recipient nu este autorizată. Cu toate acestea, preparatele culinare pe bază de carne de ton sau de pălămidă, care implică dispariţia structurii musculare a acestora, pot conţine carnea altor peşti care au fost supuşi aceluiaşi tratament, cu condiţia ca partea de ton sau de pălămidă, ori sau amestecul acestora, să fie cel puţin egală cu 25% din greutatea netă;

7) se admite orice altă formă de prezentare decât cele prevăzute la pct.4 subpct. 33) sau orice pregătire culinară, cu condiţia ca aceasta să fie identificată cu claritate în denumirea de vânzare (tipul de peşte utilizat, specificitatea preparatului culinar).";

1.2.27. se completează cu punctul 50¹ cu următorul cuprins:

"50¹. Examenul organoleptic şi fizic al conservelor de creveţi şi de crabi se efectuează prin următoarele proceduri:

1) se efectuează inspecţia externă a containerului, pentru a determina integritatea acestuia sau prezenţa semnelor de deteriorare;

2) se determină masa netă conform următoarei proceduri:

a) se cântăreşte recipientul închis;

b) se deschide recipientul şi conţinutul se îndepărtează;

c) se cântăreşte containerul gol (inclusiv capacul) după îndepărtarea restului de lichid şi a cărnii aderente;

d) se scade greutatea containerului gol din greutatea containerului închis;

e) rezultatul obţinut va fi greutatea netă;

3) se determină masa netă fără mediu lichid conform următoarei proceduri:

a) se menţine containerul la temperatura de 20-30°C, minimum 12 ore înaintea examinării;

b) se deschide, se răstoarnă şi se scutură containerul, pentru a se distribui conţinutul pe o sită rotativă cântărită anterior acestei proceduri, care are orificii pătrate de 2,8mm x 2,8mm;

c) sita se înclină sub un unghi de aproximativ 17-20° şi se lasă creveţii şi crabii să se scurgă timp de două minute;

d) se cântăreşte sita ce conţine creveţii şi crabii storşi;

e) masa creveţilor şi crabilor storşi este egală cu diferenţa dintre masa sitei cu produs şi masa sitei fără produs;

4) se determină mărimea creveţilor, exprimată prin numărul de creveţi în 100 g fără mediu lichid, după următoarea formulă:

5) se examinează produsul pentru identificarea unei culori neobişnuite şi a impurităţilor străine şi inacceptabile.";

1.2.28. punctul 62 se abrogă;

1.2.29. se completează cu punctul 73¹ cu următorul cuprins:

"73¹. Produsele imitate nu pot conţine termenii specificaţi la pct.4.";

1.2.30. se completează cu punctul 74¹ cu următorul cuprins:

"74¹. Pot fi comercializate sub denumirea de conserve de sardine, în conformitate cu denumirea de vânzare avută în vedere la pct.49 subpct. 9) lit.a), doar produsele care respectă următoarele condiţii:

1) sunt incluse în domeniul de aplicare a codurilor din Nomenclatura combinată a mărfurilor;

2) sunt preparate exclusive pe bază de peşti din specia Sardina pilchardus Walbaum;

3) sunt preambalate în orice mediu de conservare convenabil, în recipiente închise ermetic;

4) sunt sterilizate printr-un tratament corespunzător.";

1.2.31. la punctul 75, textul "etc." se exclude;

1.2.36. la punctul 76, textul "(4)-(9)" se substituie cu textul "(4)-(7)";

1.2.37. se completează cu capitolul XI cu următorul cuprins:

"XI. CERINŢE DE COMERCIALIZARE PENTRU CRUSTACEE,

MOLUŞTE ŞI ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE

81. Crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice vii trebuie să posede următoarele caracteristici organoleptice exterioare:

1) au semne vitale;

2) valvele moluştelor Bivalvia sunt strâns închise sau întredeschise, dar la lovire mică se închid;

3) la crabi şi la raci, membrele şi cleştii se mişcă, fiind fără năpârlire şi sănătoşi;

4) echinodermele şi moluştele reacţionează la iritaţii externe;

5) carapacele şi cochiliile nevertebratelor sunt integre, solide, curate, neafectate de produse petroliere, nămol, nisip, alge, moluşte mici, cu depuneri calcaroase.

82. Crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice proaspete trebuie să posede următoarele caracteristici organoleptice exterioare:

1) crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice, fără semne de vitalitate, fără prelucrare tehnologică, se admit refrigerate;

2) carapacele şi cochiliile nevertebratelor sunt solide, curate, cu depuneri calcaroase.

83. Crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice refrigerate trebuie să posede următoarele caracteristici organoleptice:

1) la exterior, carapacele şi scoicile nevertebratelor sunt tari, cu depuneri calcaroase. Temperatura crustaceelor, moluştelor şi altor nevertebrate de interes industrial în interiorul ţesutului muscular este de la minus 1°C până la 5°C. Produsele sunt presărate cu gheaţă sau păstrate în recipiente cu mediul lichid refrigerat. Pot fi utilizate alte medii care asigură integritatea producţiei. Corola şi orificiul anal la castravetele-de-mare (cucumar) se înlătură în timpul prelucrării;

2) consistenţa cărnii trebuie să fie densă.

84. Crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice congelate şi fierte-congelate trebuie să posede următoarele caracteristici organoleptice:

1) la exterior:

a) crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice şi produse rezultate din prelucrarea lor sunt congelate în blocuri sau individual, acoperite cu pojghiţă de gheaţă (glazurate) sau neglazurate, cu temperatura în interiorul ţesutului muscular de maximum minus 18°C. Se admite prezenţa de impurităţi de nisip sau depuneri calcaroase:

- pentru fileul scoicii de mare şi la castravetele-de-mare – 0,05 %;

- pentru fileul speciilor din genul Buccinum, Neptunea şi la carnea de midii – 0,10 %;

- pentru speciile din genul Stichopus, Holothuria – 0,05% ;

b) la crustacee se îndepărtează cefalotoracele;

c) la crustaceele congelate şi fiert-congelate, suprafaţa carapacelor trebuie să fie fără impurităţi petroliere, se admit depuneri calcaroase;

2) la castravetele-de-mare, corola şi orificiul anal se înlătură în timpul prelucrării, cavitatea abdominală se curăţă, nu se lasă resturi de intestine, iar pelicula interabdominală poate fi lăsată;

3) mirosul este specific crustaceelor, moluştelor şi altor nevertebrate acvatice vii, fără semne de descompunere. Se admite miros de amoniac slab accentuat la calmarul gigant (Dosidicus gigas).

85. Produsele conservate din creveţi se prezentă după cum urmează:

1) decojiţi – creveţi din care au fost îndepărtate cefalotoracele şi coaja, dar intestinul nu a fost îndepărtat;

2) curăţaţi – creveţi cu coaja îndepărtată, cu partea dorsală deschisă şi cu intestinul îndepărtat cel puţin până la ultimul segment de lângă coadă. Fracţia de masă a creveţilor curăţaţi şi fără intestin trebuie să fie de 95% din masa creveţilor;

3) porţionaţi – creveţi cu coaja îndepărtată, cu/sau fără intestin, unde mai mult de 10% sunt formate din bucăţi mai mici de patru segmente.

86. Cutiile de conserve nu trebuie să aibă defecte care pot perturba închiderea ermetică a ambalajului.

87. Calitatea produselor trebuie verificată înainte de ambalarea şi închiderea containerelor.

88. Se admite orice altă formă de prezentare, dacă sunt satisfăcute următoarele condiţii:

1) nu au însuşirile prevăzute în pct.30¹;

2) respectă prevederile prezentelor Cerinţe;

3) informaţia referitoare la produse, aplicată pe etichetă, este completă, corectă şi precisă, pentru a nu induce în eroare consumatorul, în conformitate cu prevederile Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

89. Se admite ambalarea împreună a creveţilor de diferite specii ale aceluiaşi gen, cu proprietăţi senzoriale similare.

90. În acelaşi ambalaj se admite ambalarea doar a homarilor din aceeaşi specie.

91. Racii vii se ambalează în ambalaj marcat, cu deschizături sau cu orificii pe partea laterală, plasaţi în rânduri drepte cu abdomenul în jos, nu mai mult de câte 5 raci în strat, dens, dar nu apăsat, cu masa netă maximă de 12 kg.

92. Identificarea fiecărui lot de produse, a numelui şi a adresei producătorului, ambalatorului şi/sau a expeditorului pot fi înlocuite cu marca de identificare stabilită de producător şi/sau ţara de origine a produsului, cu condiţia că aceasta să poată fi clar identificată cu textul documentelor de însoţire.

93. Pe lângă prevederile Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, denumirea produsului se indică în modul următor:

a) "homar", dacă acesta este reprezentantul genului Homarus;

b) "homar de stâncă", "homar spinos", dacă este din familia Palinuridae;

c) "homar cu papuci", dacă este din familia Scyllaridae;

d) "homar norvegian", dacă aparţine speciei Nephyrops norvegicus;

e) "homar ghemuit", dacă aparţine speciilor Cervimunida johnii, Pleuroncodes monodon şi Pleuroncodes planipes;

f) "crevetă", dacă este din familiile Penaedidae, Pandalidae, Crangonidae şi Palaemonidae;

g) "calmar", dacă este din familiile Loliginidae şi Ommastrephidae;

h) "crab", dacă este din familia Lithodidae sau orice specie comestibilă din subordinul Brachyura din ordinul Decapoda.

94. Dimensiunea creveţilor conservaţi se menţionează pe etichetă şi se stabileşte după numărul de creveţi întregi (inclusiv bucăţile mai mari decât ¼ din crevete) în 100 g de produs fără mediu lichid, după cum urmează:

1) foarte mari – maximum 13;

2) mari – 14-19;

3) medii – 20-34;

4) mici – 35-65;

5) mărunţi – peste 65.

95. Pe eticheta crustaceelor, moluştelor şi altor nevertebrate acvatice neprelucrate rapid congelate, destinate consumului uman direct, trebuie să se menţioneze data congelării şi că produsul trebuie păstrat la o temperatură de minus 18°C şi mai joasă.

96. În cazul în care producţia este ambalată în funcţie de dimensiuni, pe etichetă se indică mărimea, de exemplu "creveţi mari".

97. La determinarea numărului de creveţi sau homari pe unitate de greutate (pentru etichetare), se împarte greutatea netă (excluzând glazura) la numărul de creveţi din pachet.

98. Dacă produsul a fost congelat cu apă marină pură, acest fapt se indică pe etichetă.

99. Dacă produsul a fost congelat, conţinutul net menţionat pe etichetă şi/sau în documentele de însoţire nu va include masa gheţii.

100. Numai produsele de crab conservate, care respectă cerinţele de siguranţă alimentară şi prevederile prezentelor Cerinţe, precum şi conţin în compoziţie minimum 50% de carne de crabi sunt denumite şi etichetate "carne de crabi", "crabi" sau altă denumire ce include aceste cuvinte, pentru a nu induce în eroare consumatorul.

101. Transportarea moluştelor vii se efectuează în capacităţi speciale cu apă marină, cu scurgere sau cu schimbarea ei la o temperatură de până la 25°C.

102. Crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice refrigerate se transportă în lăzi, în care sunt plasate în straturi. Fiecare strat se acoperă cu gheaţă mărunţită curată. Crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice refrigerate, în grosul cărnii, trebuie să aibă temperatura de cel mult plus 5°C pe parcursul transportării.

103. La transportarea pe distanţe mari, loturile de produse se răcesc la temperatura de până la minus 10°C.

104. Se admite transportarea racilor vii pe următoarele durate:

1) de liman, de lacuri şi de heleşteie – timp de maximum 3 zile;

2) de râu – timp de maximum 6 zile.

Perioada dintre pescuit şi îmbarcare nu trebuie să depăşească 36 de ore.";

1.3. în anexa nr.1 la Cerinţe:

1.3.1. tabelul 4 va avea următorul cuprins:

1.3.2. în coloana a 2-a tabelul 7, textul "minimum 70,0" se substituie cu textul "minimum 60,0";

1.3.3. în coloana a 2-a tabelul 9, după primul enunţ se introduce enunţul "Culoarea trebuie să fie uniformă, specifică icrelor speciei respective (de la gri deschis până la negru)", iar rândul al 3-lea se exclude;

1.3.4. în tabelul 10, textul din rândurile 5, 7 şi 8 va avea următorul cuprins:

1.3.5. se completează cu tabelul 11, 12 şi 13 cu următorul cuprins:

1.4. în anexa nr.2 la Cerinţe:

1.4.1. tabelul 3 va avea următorul cuprins:

1.4.2. tabelul 4 va avea următorul cuprins:

1.4.3. se completează cu tabelele 6, 7 şi 8 cu următorul cuprins:

1.5. se completează cu anexa nr.4 cu următorul cuprins:

2. La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă Hotărârea Guvernului nr.203/2009 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice "Crustacee, moluşte şi alte nevertebrate acvatice" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.57-58, art.253), cu modificările ulterioare.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.