Hotărâre nr. 62 din 18.02.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.902/2015

cu privire la Consiliul Naţional pentru Managementul

Integrat al Frontierei de Stat

nr. 62  din  18.02.2026

 (în vigoare 24.02.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 92-95 art. 75 din 24.02.2026

* * *

UE

În temeiul art.54 alin.(1) din Legea nr.28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.93-95, art.139), cu modificările ulterioare, şi al art.2 din Legea nr.112/2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.185-199, art.442), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre:

- transpune parţial Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea şi funcţionarea unui mecanism de evaluare şi monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.1053/2013, CELEX: 32022R0922, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 160 din 15 iunie 2022;

- transpune art.3 (1) (a), (c), (e), (g), (h), (i), (k), (l) şi (2) din Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliţia de frontieră şi garda de coastă la nivel european şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr.1052/2013 şi (UE) 2016/1624, CELEX: 32019R1896, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 259 din 14 noiembrie 2019.

1. Hotărârea Guvernului nr.902/2015 cu privire la Consiliul Naţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.2-12, art.7), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.1. clauza de adoptare va avea următorul cuprins:

"În temeiul art.54 alin.(1) din Legea nr.28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.93-95, art.139), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:";

1.2. se completează cu clauza de armonizare cu următorul cuprins:

"Prezenta hotărâre:

- transpune parţial Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea şi funcţionarea unui mecanism de evaluare şi monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.1053/2013, CELEX: 32022R0922, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 160 din 15 iunie 2022;

- transpune art.3 (1) (a), (c), (e), (g), (h), (i), (k), (l) şi (2) din Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliţia de frontieră şi garda de coastă la nivel european şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr.1052/2013 şi (UE) 2016/1624, CELEX: 32019R1896, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 259 din 14 noiembrie 2019";

1.3. punctul 2 din hotărâre se completează cu un alineat cu următorul cuprins:

"Regulamentul privind instituirea şi funcţionarea mecanismului naţional de control al calităţii managementului integrat al frontierei de stat şi al pregătirii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen, conform anexei nr.3";

1.4. anexa nr.1 va avea următorul cuprins:

"Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.902/2015

COMPONENŢA

Consiliului Naţional pentru Managementul

Integrat al Frontierei de Stat

Ministrul afacerilor interne, preşedinte al Consiliului

Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne (responsabil de domeniul managementul integrat al frontierei de stat), vicepreşedinte al Consiliului

Secretarul de stat al Ministerului Finanţelor (responsabil de domeniul finanţe publice)

Secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe

Secretarul de stat al Ministerului Apărării (responsabil de domeniul politica de apărare)

Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale (responsabil de domeniul transportului)

Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (responsabil de domeniul siguranţa alimentelor)

Secretarul de stat al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (responsabil de domeniul asistenţă socială)

Secretarul de stat al Ministerului Mediului (responsabil de domeniul protecţia mediului)

Secretarul de stat al Ministerului Sănătăţii (responsabil de domeniul sănătate publică)

Şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne

Directorul Serviciului Vamal

Şeful Serviciului Consiliului Naţional de Securitate

Directorul general al Centrului Naţional de Management al Crizelor

Directorul adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate

Şeful Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne

Şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne

Şeful Inspectoratului General pentru Migraţie al Ministerului Afacerilor Interne

Directorul Serviciului Tehnologii Informaţionale al Ministerului Afacerilor Interne

Directorul Instituţiei Publice Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică

Directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor

Directorul Instituţiei Publice Agenţia Servicii Publice

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică

Directorul general al Agenţiei Proprietăţii Publice

Şeful Biroului politici de reintegrare al Cancelariei de Stat";

1.5. anexa nr.2 se modifică după cum urmează:

1.5.1. pe tot parcursul textului anexei, cuvintele "Strategiei naţionale" se substituie cu cuvintele "Programului naţional";

1.5.2. la punctul 5:

1.5.2.1. subpunctul 2) se completează cu textul ", precum şi respectarea obligaţiilor şi angajamentelor Republicii Moldova prevăzute în convenţiile internaţionale în domeniu";

1.5.2.2. subpunctele 4) şi 5) vor avea următorul cuprins:

"4) aprobă conceptul şi obiectivele Programului naţional de management integrat al frontierei de stat, precum şi ale programului anual de evaluare a managementului integrat al frontierei de stat şi al pregătirii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen, elaborate pe baza propunerilor prezentate de autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat;

5) adoptă decizii în vederea asigurării coerenţei şi controlului calităţii în procesul de elaborare şi implementare a politicilor în domeniul managementului integrat al frontierei de stat şi al pregătirii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen ale autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat";

1.5.2.3. la subpunctul 6), după cuvintele "cu normele" se introduc cuvintele "juridice europene";

1.5.3. la punctul 8:

1.5.3.1. în partea dispozitivă, cuvintele "Direcţiei politici în domeniul managementului integrat al frontierei de stat" se substituie cu cuvintele "subdiviziunii interne responsabile de domeniul managementului integrat al frontierei de stat din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne";

1.5.3.2. subpunctul 2) va avea următorul cuprins:

"2) informează, cu cel puţin 30 de zile înainte de data preconizată a şedinţei, membrii Consiliului autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat şi invitaţii la şedinţă cu privire la data planificată a şedinţei şi le transmite agenda preliminară, precum şi materialele aferente, în vederea coordonării agendei şi/sau confirmării participării";

1.5.3.3. subpunctul 6) va avea următorul cuprins:

"6) planifică şi coordonează evaluările privind modalităţile de aplicare a măsurilor stabilite în cadrul Programului naţional de management integrat al frontierei de stat, precum şi a celor prevăzute în programul anual de evaluare, aprobat de Consiliu, şi prezintă propuneri pentru corelarea strategiilor în domeniu, adoptate la nivelul autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat";

1.5.3.4. se completează cu subpunctul 9) cu următorul cuprins:

"9) exercită atribuţiile aferente mecanismului naţional de control al calităţii în domeniul managementului integrat al frontierei de stat şi al pregătirii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen, conform prevederilor din anexa nr.3";

1.5.4. la punctul 13, cuvântul "anual" se substituie cu cuvântul "semestrial";

1.5.5. la punctul 17, după cuvintele "de către membrii Consiliului" se introduce textul "cu cel puţin 10 zile înainte de data planificată a şedinţei";

1.5.6. la punctul 21, textul "secretarul şedinţei, gestionarea acestor informaţii asigurându-se de" se exclude;

1.5.7. punctul 22 va avea următorul cuprins:

"22. Documentele privind activitatea Consiliului se plasează pe site-ul web oficial al Ministerului Afacerilor Interne la compartimentul Transparenţa/Comisii de profil/Consiliul Naţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat.";

1.6. se completează cu anexa nr.3 cu următorul cuprins:

"Anexa nr.3

la Hotărârea Guvernului nr.902/2015

REGULAMENT

privind instituirea şi funcţionarea mecanismului naţional de control al

calităţii managementului integrat al frontierei de stat şi al pregătirii

pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare

pentru aplicarea acquis-ului Schengen

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Mecanismul naţional de control al calităţii are drept scop asigurarea implementării managementului integrat al frontierei de stat (în continuare – MIFS) la nivel strategic şi operaţional de către autorităţile din sistemul MIFS, precum şi pregătirea pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen. Rezultatele aplicării mecanismului naţional de control al calităţii servesc drept bază pentru dezvoltarea continuă a componentelor MIFS şi a condiţiilor necesare pentru aplicarea tuturor părţilor relevante ale acquis-ului Schengen, precum şi pentru stabilirea priorităţilor privind utilizarea instrumentelor de finanţare relevante.

2. În sensul prezentului Regulament se definesc următoarele noţiuni:

2.1. acquis-ul Schengen – dispoziţiile integrate în cadrul Uniunii Europene în conformitate cu Protocolul nr.19 privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi actele care se bazează pe acestea sau care au legătură cu acestea;

2.2. constatare a neconformităţii – identificarea unei situaţii potrivit căreia cadrul normativ sau modul în care acesta este pus în aplicare nu corespunde unui nivel adecvat de implementare a componentelor managementului integrat al frontierei de stat şi de îndeplinire a condiţiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen;

2.3. deficienţă gravă – situaţie atribuită uneia sau mai multor constatări ale neconformităţii în domeniul componentelor managementului integrat al frontierei de stat şi condiţiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen şi care, în mod individual sau combinate între ele, riscă să constituie o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului sau să aibă, în timp, un impact negativ semnificativ asupra performanţei generale a statului în implementarea componentelor managementului integrat al frontierei de stat şi îndeplinirea condiţiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen;

2.4. evaluare – ansamblu de activităţi prevăzute în programul anual de evaluare, aprobat de Consiliului Naţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, prin care se verifică implementarea componentelor managementului integrat al frontierei de stat;

2.5. evaluare neanunţată – evaluare care nu este inclusă în programul de evaluare, prin care se verifică aplicarea componentelor MIFS de către una sau mai multe autorităţi din sistemul MIFS în unul sau mai multe domenii de activitate;

2.6. evaluare periodică – evaluare realizată în mod regulat, planificată prin programul anual de evaluare, prin care se verifică modul de implementare de către o autoritate sau un grup de autorităţi din sistemul MIFS a tuturor componentelor MIFS şi al pregătirii de ansamblu pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen în vederea evaluării performanţei generale a statului;

2.7. evaluare tematică – evaluare cu caracter specific, inclusă în programul anual de evaluare, menită să furnizeze o analiză a gradului de adecvare, în baza analizelor de risc, a cadrului normativ sau a practicilor autorităţilor din sistemul MIFS rezultate din acesta, la aplicarea anumitor componente ale MIFS şi îndeplinirea anumitor condiţii necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen;

2.8. mecanism naţional de control al calităţii – evaluarea şi monitorizarea aplicării componentelor MIFS şi al pregătirii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen;

2.9. monitorizare – activităţi de verificare a progresului înregistrat în punerea în aplicare a recomandărilor din raportul de evaluare sau în implementarea unui plan de acţiune ca urmare a unei evaluări care a identificat o deficienţă gravă;

2.10. observator – expert desemnat de o autoritate sau o instituţie publică, o organizaţie nonguvernamentală din Republica Moldova şi/sau un organ, un oficiu sau o agenţie din Uniunea Europeană care participă la evaluare sau la o activitate de monitorizare.

3. Mecanismul naţional de control al calităţii este coordonat de Consiliul Naţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (în continuare – Consiliu) prin aprobarea programului anual de evaluare şi implementat de către autorităţile din sistemul MIFS. Planificarea şi coordonarea activităţilor de evaluare şi monitorizare prevăzute în programul anual de evaluare se realizează de către secretariatul Consiliului, sprijinit tehnic de un grup de lucru pentru controlul calităţii.

3.1. Mecanismul naţional de control al calităţii are la bază mecanismul de evaluare Schengen şi componentele gestionării europene integrate a frontierelor, după cum urmează:

3.1.1. controlul la frontiere, care include măsuri de facilitare a trecerii legale a frontierelor şi, după caz: măsuri legate de prevenirea şi depistarea criminalităţii transfrontaliere la frontierele externe, în principal traficul de migranţi, traficul de persoane şi terorism; şi mecanisme şi proceduri pentru identificarea persoanelor vulnerabile şi a minorilor neînsoţiţi, şi pentru identificarea persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională sau doresc să solicite protecţie internaţională şi informarea şi îndrumarea acestor persoane;

3.1.2. operaţiunile de căutare şi de salvare a persoanelor aflate în pericol pe mare, lansate şi efectuate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.656/2014 şi cu dreptul internaţional, desfăşurate în situaţii care pot surveni în cursul operaţiunilor de supraveghere a frontierelor pe mare;

3.1.3. analiza de risc pentru securitatea internă şi analiza ameninţărilor susceptibile să afecteze funcţionarea sau securitatea frontierelor externe;

3.1.4. schimbul de informaţii şi cooperarea între statele membre în domeniile reglementate de Regulamentul (UE) 2019/1896, precum şi schimbul de informaţii şi cooperarea între statele membre şi Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, inclusiv sprijinul coordonat de către Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă;

3.1.5. cooperarea interinstituţională între autorităţile naţionale din fiecare stat membru responsabile de controlul la frontiere sau de alte sarcini efectuate la frontiere, precum şi între autorităţile responsabile de returnarea din fiecare stat membru, inclusiv schimbul periodic de informaţii prin intermediul instrumentelor existente pentru schimbul de informaţii, inclusiv, după caz, cooperarea cu organismele naţionale însărcinate cu protecţia drepturilor fundamentale;

3.1.6. cooperarea dintre instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile relevante ale Uniunii în domeniile care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) 2019/1896, inclusiv prin schimburi periodice de informaţii;

3.1.7. cooperarea cu ţările terţe în domeniile acoperite de Regulamentul (UE) 2019/1896, cu un accent deosebit pe ţările terţe învecinate şi pe ţările terţe care, pe baza unei analize de risc, au fost identificate drept ţări de origine sau de tranzit pentru imigraţia ilegală;

3.1.8. măsurile tehnice şi operative în spaţiul Schengen, care au legătură cu controlul la frontiere şi care sunt concepute pentru a aborda imigraţia ilegală şi pentru a combate criminalitatea transfrontalieră într-un mod mai eficient;

3.1.9. returnarea resortisanţilor ţărilor terţe care fac obiectul deciziilor de returnare emise de un stat membru;

3.1.10. utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie, inclusiv a sistemelor informatice la scară largă;

3.1.11. un mecanism de control al calităţii, în special mecanismul de evaluare Schengen, evaluarea vulnerabilităţii şi eventuale mecanisme naţionale, pentru a asigura punerea în aplicare a dreptului Uniunii în domeniul gestionării frontierelor;

3.1.12. mecanisme de solidaritate, în special instrumentele de finanţare ale Uniunii;

3.1.13. drepturile fundamentale, educaţia şi formarea, precum şi cercetarea şi inovarea – ca componente generale ale punerii în aplicare a gestionării europene integrate a frontierelor.

3.2. Următoarele componente ale MIFS, pe baza componentelor gestionării europene integrate a frontierelor relevante pentru Republica Moldova, sunt formulate pentru evaluare:

3.2.1. controlul la frontieră, prevenirea şi combaterea criminalităţii transfrontaliere şi protecţia persoanelor vulnerabile;

3.2.2. analiza de risc pentru securitatea internă şi analiza ameninţărilor susceptibile să afecteze funcţionarea sau securitatea frontierei de stat;

3.2.3. cooperarea interinstituţională;

3.2.4. cooperarea internaţională;

3.2.5. mecanismele de solidaritate, în special instrumentele de finanţare;

3.2.6. măsurile tehnice şi operative la nivel naţional;

3.2.7. returnarea şi readmisia;

3.2.8. utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie;

3.2.9. respectarea drepturilor fundamentale;

3.2.10. educaţia şi formarea profesională;

3.2.11. cercetarea şi inovarea.

3.3. Părţile principale ale acquis-ului Schengen evaluate sunt următoarele:

3.3.1. gestionarea frontierelor externe;

3.3.2. absenţa controalelor la frontierele interne;

3.3.3. politica în domeniul vizelor;

3.3.4. returnarea;

3.3.5. sistemele informatice la scară largă care sprijină aplicarea acquis-ului Schengen;

3.3.6. cooperarea poliţienească;

3.3.7. cooperarea judiciară în materie penală;

3.3.8. protecţia datelor cu caracter personal.

4. Mecanismul naţional de control al calităţii instituit prin prezentul Regulament nu substituie mecanismele de evaluare şi monitorizare stabilite prin alte acte normative.

Capitolul II

ECHIPA DE EVALUARE

Secţiunea 1

Misiunea Grupului de lucru pentru controlul calităţii

5. Grupul de lucru pentru controlul calităţii se constituie în cadrul Consiliului în conformitate cu prevederile pct.9-12 din anexa nr.2. Misiunea Grupului de lucru pentru controlul calităţii este facilitarea planificării şi coordonării procesului de evaluare şi monitorizare.

6. Grupul de lucru contribuie la:

6.1. asigurarea expertizei tehnice necesare pentru stabilirea obiectivelor şi pentru întocmirea planurilor şi a metodologiilor specifice de evaluare şi monitorizare;

6.2. elaborarea actului interinstituţional comun al autorităţilor din sistemul MIFS privind efectuarea misiunii de evaluare şi monitorizare;

6.3. coordonarea interinstituţională pentru identificarea, selecţia şi pregătirea evaluatorilor, pregătirea echipelor de evaluare şi organizarea vizitelor;

6.4. ţinerea unui registru de evidenţă a evaluatorilor naţionali, inclusiv a pregătirii şi a calificărilor acestora;

6.5. elaborarea rapoartelor finale de evaluare şi monitorizare, care includ concluzii şi recomandări privind măsurile necesare pentru soluţionarea problemelor identificate în timpul misiunilor de evaluare.

Secţiunea a 2-a

Organizarea şi funcţionarea echipei de evaluare

7. Echipa de evaluare se constituie printr-un act inter-instituţional comun privind efectuarea misiunii de evaluare, emis de autorităţile din sistemul MIFS ai căror angajaţi participă la misiunea de evaluare. Actul interinstituţional comun conţine, cel puţin, următoarele informaţii:

7.1. componenţa şi coordonatorul echipei de evaluare;

7.2. scopul şi obiectivele misiunii de evaluare;

7.3. metodele misiunii de evaluare;

7.4. tematica/subiectul evaluării;

7.5. autoritatea/autorităţile din sistemul MIFS şi/sau, după caz, subdiviziunea/subdiviziunile interne ale acesteia/acestora care urmează a fi evaluate;

7.6. data iniţierii şi finalizării misiunii de evaluare;

7.7. asigurarea logistică a echipei de evaluare pe perioada misiunii de evaluare (transport, spaţiu de lucru etc.).

8. Secretariatul Consiliului, în funcţie de programul anual de evaluare, invită autorităţile din sistemul MIFS să desemneze specialişti în calitate de membri ai echipei de evaluare. În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea invitaţiei, conducătorii autorităţilor din sistemul MIFS desemnează şi comunică secretariatului Consiliului numele şi datele de contact ale specialiştilor desemnaţi.

9. Secretariatul Consiliului poate invita autorităţi sau instituţii publice, organizaţii neguvernamentale din Republica Moldova şi/sau organe, oficii sau agenţii ale Uniunii Europene să desemneze observatori. Pentru invitaţie şi răspuns se aplică termenele prevăzute la pct.8.

10. Membrii echipei de evaluare şi/sau monitorizare, precum şi observatorii deţin calificări corespunzătoare, inclusiv cunoştinţe teoretice solide şi experienţă practică în domeniile vizate de evaluare şi monitorizare, precum şi cunoştinţe temeinice privind principiile, procedurile şi tehnicile de evaluare. Observatorii sprijină echipa de evaluare la invitaţia secretariatului Consiliului, fără a participa la procesul decizional intern.

11. Membrii echipei de evaluare îşi păstrează calitatea deţinută în cadrul autorităţilor din care provin, precum şi toate drepturile ce decurg din această calitate. Sarcinile echipei de evaluare se realizează de către membrii acesteia în cadrul atribuţiilor de serviciu, fără remunerare suplimentară. Pe durata desfăşurării misiunilor de evaluare, de regulă, membrii echipei de evaluare sunt exoneraţi de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de bază.

12. Coordonatorul echipei de evaluare:

12.1. asigură îndeplinirea atribuţiilor echipei de evaluare;

12.2. reprezintă echipa de evaluare în relaţiile cu secretariatul Consiliului, cu Grupul de lucru pentru controlul calităţii, cu Consiliul, precum şi cu alte autorităţi şi organizaţii naţionale şi internaţionale;

12.3. aprobă planul misiunii de evaluare;

12.4. semnează actele echipei de evaluare;

12.5. stabileşte modalitatea de lucru şi particularităţile de realizare a misiunii de evaluare;

12.6. prezintă rezultatele evaluării în cadrul Consiliului.

Secţiunea a 3-a

Planificarea şi efectuarea misiunilor

de evaluare şi monitorizare

13. Misiunile de evaluare şi monitorizare se efectuează în baza programului anual de evaluare, aprobat de Consiliu, conform planificării propuse de secretariatul Consiliului, ţinând cont de propunerile, recomandările şi informaţiile prezentate de Grupul de lucru pentru controlul calităţii.

14. Evaluările pot fi periodice sau tematice şi pot fi combinate cu activităţi de monitorizare.

15. Evaluările periodice realizate prin intermediul vizitelor reprezintă principalul mijloc de evaluare.

16. Consiliul poate organiza evaluări neanunţate, în special atunci când ia cunoştinţă de probleme emergente sau sistemice care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra funcţionării MIFS, inclusiv circumstanţe care ar constitui o ameninţare la adresa ordinii publice şi/sau securităţii naţionale, precum şi atunci când are motive să considere că au loc încălcări grave ale drepturilor omului. Decizia privind organizarea unei evaluări neanunţate poate fi adoptată în cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului, prin unanimitate.

17. Misiunile de evaluare şi activităţile de monitorizare pot fi efectuate prin intermediul vizitelor la faţa locului, precum şi al chestionarelor sau, în mod excepţional, al altor metode la distanţă. În funcţie de necesităţi, vizitele la faţa locului şi chestionarele pot fi efectuate independent sau în combinaţie cu altă metodă, după caz.

18. Anual, până la data de 15 noiembrie, autorităţile din sistemul MIFS prezintă secretariatului Consiliului propuneri privind controlul calităţii la nivel naţional (prin activităţi de evaluare şi monitorizare) pentru anul următor, precum şi informaţii privind riscurile relevante care trebuie luate în considerare. Propunerile sunt aduse la cunoştinţă tuturor membrilor Consiliului şi încorporate în programul anual de evaluare şi monitorizare, pentru a fi aprobat de Consiliu.

19. Grupul de lucru pentru controlul calităţii elaborează şi înaintează secretariatului Consiliului planul misiunii de evaluare, inclusiv propunerile de activităţi pregătitoare şi documentaţia de implementare (chestionare cu termen de răspuns) necesare pentru a asigura eficienţa, acurateţea şi coerenţa misiunilor de evaluare.

20. Planul misiunii de evaluare se aprobă ca anexă la actul interinstituţional comun privind efectuarea misiunii de evaluare. Secretariatul Consiliului transmite planul misiunii de evaluare autorităţii din sistemul MIFS care urmează a fi evaluată cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data din programul anual de evaluare la care este planificată iniţierea misiunii de evaluare.

21. Membrii echipei de evaluare responsabile de vizita la faţa locului au obligaţia să deţină şi să prezinte documentele de identificare, actul interinstituţional comun privind efectuarea misiunii de evaluare şi planul misiunii de evaluare, care îi autorizează să efectueze o astfel de vizită, în conformitate cu prezentul Regulament.

22. Autoritatea din sistemul MIFS sau subdiviziunea internă a acesteia, supusă evaluării, trebuie să permită echipei de evaluare responsabile de vizita la faţa locului să-şi exercite mandatul prevăzut în actul interinstituţional comun privind efectuarea misiunii de evaluare şi planul misiunii de evaluare.

23. Echipei de evaluare responsabile de vizita la faţa locului i se asigură accesul deplin şi neîngrădit la toate zonele, sediile şi sectoarele de responsabilitate, precum şi la documentele necesare ale autorităţii din sistemul MIFS şi/sau subdiviziunii interne a acesteia, supuse evaluării, cu condiţia respectării regimului de acces în sectoarele supuse evaluării, precum şi a prevederilor din domeniul secretului de stat/clasificat, informaţiilor oficiale cu acces limitat (informaţiilor cu caracter confidenţial şi secretului comercial), securităţii informaţionale şi protecţiei datelor cu caracter personal.

24. Autoritatea din sistemul MIFS sau subdiviziunea internă a acesteia, supusă evaluării, desemnează un reprezentant care va asista echipa de evaluare responsabilă de vizita la faţa locului în îndeplinirea misiunii sale.

25. Autoritatea din sistemul MIFS sau subdiviziunea internă a acesteia, supusă evaluării, poate prezenta şi distribui, inclusiv în avans, membrilor echipei de evaluare responsabile de vizita la faţa locului materiale informative privind misiunea, atribuţiile, specificul activităţii, dotarea, rezultatele înregistrate, problematica şi alte date relevante misiunii de evaluare.

26. La sfârşitul activităţii de evaluare, în cazul identificării unei deficienţe grave, la propunerea echipei de evaluare, prin intermediul secretariatului Consiliului, autoritatea evaluată este informată în scris cu privire la deficienţele grave constatate. Guvernul, prin intermediul secretariatului Consiliului, este, de asemenea, informat fără întârziere cu privire la deficienţele grave identificate. Termenul pentru informarea autorităţii şi a Guvernului privind deficienţele grave identificate nu va depăşi 3 zile lucrătoare din momentul încheierii activităţii de evaluare.

27. Autoritatea evaluată ia măsuri de remediere imediate, prin mobilizarea mijloacelor operaţionale şi financiare disponibile. Autoritatea evaluată informează fără întârziere, dar nu mai târziu de 5 zile din momentul comunicării despre identificarea deficienţei grave, Consiliul şi celelalte autorităţi cu privire la măsurile imediate de remediere întreprinse sau cu privire la planul de acţiuni elaborat pentru remedierea deficienţei grave identificate.

28. În cazul în care a fost elaborat un plan de acţiune conform pct.27, autoritatea evaluată prezintă Consiliului, în termen de 30 de zile, prin intermediul secretariatului Consiliului, un raport privind punerea în aplicare a planului de acţiune pentru remedierea deficienţei grave. La fiecare 6 luni, autoritatea actualizează raportul privind implementarea planului de acţiune, până când Consiliul consideră că planul de acţiune a fost pus în aplicare integral. În funcţie de natura deficienţelor şi de stadiul punerii în aplicare a recomandărilor, Consiliul, în consultare cu autoritatea evaluată, poate impune acesteia o frecvenţă a raportării diferită.

29. În paralel, Consiliul informează autorităţile şi instituţiile publice relevante cu privire la deficienţa gravă, în vederea asigurării de către acestea a unui posibil sprijin către autoritatea evaluată pentru remedierea deficienţei constatate.

30. După fiecare misiune de evaluare, în cel mult 30 de zile, echipa de evaluare întocmeşte un raport de evaluare, care se bazează pe constatările vizitei la faţa locului şi/sau pe chestionar. În cazul în care a fost identificată o deficienţă gravă, proiectul raportului de evaluare include, în primul rând, constatările care conduc la stabilirea unei deficienţe grave. Titlul şi concluzia raportului de evaluare indică în mod clar faptul că a fost constatată o deficienţă gravă sau au fost constatate deficienţe grave.

31. La elaborarea proiectului raportului de evaluare, echipa de evaluare ia în considerare răspunsurile la chestionar, orice informaţie suplimentară obţinută şi verificată în cursul activităţii de evaluare şi constatările activităţii de evaluare. Rapoartele de evaluare pot include materiale documentare şi digitale în sprijinul constatărilor. Echipa de evaluare, poate solicita, prin intermediul secretariatului Consiliului, contribuţia membrilor Grupului de lucru pentru controlul calităţii la elaborarea proiectului raportului de evaluare.

32. Echipa de evaluare transmite spre consultare, prin intermediul secretariatului Consiliului, proiectul raportului de evaluare autorităţii din sistemul MIFS supusă evaluării.

33. Autoritatea din sistemul MIFS, supusă evaluării, îşi prezintă obiecţiile şi propunerile cu privire la proiectul raportului de evaluare în termen, de regulă, de 10 zile lucrătoare de la primirea acestuia. La solicitarea echipei de evaluare, prin intermediul secretariatului Consiliului sau al autorităţii din sistemul MIFS, supuse evaluării, pot fi organizate şedinţe pentru ajustarea raportului. Obiecţiile şi propunerile autorităţii din sistemul MIFS, supuse evaluării, vor fi reflectate în proiectul raportului de evaluare.

34. Echipa de evaluare poate propune transmiterea, prin intermediul secretariatului Consiliului, a proiectului raportului de evaluare şi a comentariilor autorităţii din sistemul MIFS, supuse evaluării, şi celorlalte autorităţi din sistemul MIFS, cu acordul autorităţii supuse evaluării. Autorităţile din sistemul MIFS prezintă secretariatului Consiliului observaţii cu privire la proiectul raportului de evaluare, răspunsul la chestionar şi la observaţiile autorităţii din sistemul MIFS vizate în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea acestora.

35. În cazul în care autoritatea din sistemul MIFS evaluată contestă în mod substanţial conţinutul proiectului de raport de evaluare sau natura unei constatări, raportul care urmează să fie adoptat de Consiliu se limitează la constatări şi nu conţine recomandări. În acest caz, măsurile de executare a recomandărilor Consiliului se prezintă Guvernului prin intermediul secretariatului Consiliului, în cel mult 4 luni de la încheierea activităţii de evaluare, pentru a fi adoptate prin dispoziţie a Guvernului. Prevederile prezentului punct nu sunt aplicabile în cazul în care a fost identificată o deficienţă gravă.

36. Echipa de evaluare definitivează proiectul raportului de evaluare şi îl prezintă Consiliului prin intermediul secretariatului. Consiliul adoptă raportul de evaluare şi îl transmite autorităţilor din sistemul MIFS pentru întreprinderea măsurilor ce se impun. Raportul de evaluare este cu caracter de recomandare.

37. Raportul de evaluare conţine aspectele calitative, cantitative, operaţionale, administrative şi organizaţionale, după caz, şi enumeră orice deficienţe grave şi constatări identificate în timpul misiunii de evaluare.

38. Constatările din raportul de evaluare pot fi evaluate în una dintre categoriile următoare:

38.1. bune practici;

38.2. necesită îmbunătăţiri;

38.3. neconform.

39. Raportul de evaluare conţine recomandări de măsuri de remediere vizând neconformităţile şi domeniile în care sunt necesare îmbunătăţiri care au fost identificate în cursul evaluării şi indică priorităţile pentru punerea în aplicare a recomandărilor respective.

40. Raportul de evaluare poate fixa termene rezonabile, stabilite în cooperare cu autoritatea din sistemul MIFS în cauză, pentru punerea în aplicare a recomandărilor.

41. Raportul de evaluare poate servi drept sursă pentru elaborarea documentelor de politici publice în domeniul MIFS, a planurilor de acţiuni ale autorităţilor din sistemul MIFS, precum şi a altor documente de planificare relevante.

42. Anual, dar nu mai târziu de 1 decembrie, precum şi la necesitate, secretariatul Consiliului prezintă preşedintelui Consiliului un raport de totalizare, care conţine informaţii privind misiunile de evaluare efectuate în anul respectiv, concluziile desprinse în urma evaluărilor şi stadiul îndeplinirii recomandărilor.

43. Secretariatul Consiliului asigură gestionarea materialelor aferente misiunilor de evaluare."

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Prevederile punctului 3.1 din Regulamentul privind instituirea şi funcţionarea mecanismului naţional de control al calităţii managementului integrat al frontierei de stat şi al pregătirii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen, se aplică din data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.