639/08.06.2004 Hotărîre cu privire la Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (2005-2007)

HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA cu privire la Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (2005-2007) Nr.639 din 08.06.2004 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.96-99/794 din 18.06.2004 * * * Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (2005-2007) (se anexează) şi se remite: autorităţilor administraţiei publice centrale - pentru a servi drept ghid la elaborarea programelor ramurale (sectoriale) pe termen mediu şi a propunerilor vizînd repartizarea mijloacelor disponibile (plafoanelor de cheltuieli) în funcţie de priorităţi, pe tipuri de activităţi (instituţii) şi categorii economice, în scopul întocmirii proiectului bugetului de stat pe anul 2005; autorităţilor administraţiei publice locale - ca suport la elaborarea programelor locale de dezvoltare a teritoriilor şi a proiectelor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale respective; Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova - pentru informare. 2. Ministerul Finanţelor va plasa documentul în cauză pe pagina web oficială a Republicii Moldova. PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV Contrasemnată: Ministrul finanţelor Zinaida Grecianîi Ministrul economiei Marian Lupu Chişinău, 8 iunie 2004. Nr.639. Notă: Anexa a fost publicată în Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004 pag.17 Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.639 din 8 iunie 2004* -------------------- * M.O., 2004, nr.96-99, art.794. CADRUL DE CHELTUIELI PE TERMEN MEDIU (2005-2007) Preliminarii Obiectivele CCTM pe anii 2005-2007 Dezvoltarea în continuare a CCTM ca o fază iniţială a ciclului bugetar anual este un obiectiv de bază al Strategiei de consolidare a gestionării finanţelor publice, elaborată în contextul SCERS. Obiectivele CCTM pe anii 2005-2007 sînt: - furnizarea unui cadru macrofiscal cuprinzător pentru planificarea bugetară, care include toate resursele financiare publice, inclusiv resursele extrabugetare şi cele externe, cu excepţia asistenţei tehnice din granturile contractate individual de către instituţiile publice; - corelarea alocărilor de resurse cu politicile şi măsurile prioritare specificate în SCERS; - facilitarea utilizării mai eficiente a resurselor publice; - furnizarea de informaţii publice complete privind politica bugetar-fiscală a Guvernului. Prognozele elaborate pentru CCTM pe anii 2005-2007 evidenţiază că posibilităţile de creştere a cheltuielilor publice pe parcursul următorilor trei ani vor rămîne extrem de reduse. Totuşi o gestionare economică şi fiscală prudentă, susţinută de asistenţa financiară internaţională oferită pentru implementarea SCERS, ar oferi oportunităţi pentru atingerea creşterii modeste în valori reale a cheltuielilor publice. În aceste circumstanţe, CCTM accentuează importanţa prioritizării cheltuielilor publice şi a utilizării mai eficiente a resurselor publice existente. Contextul macroeconomic Tendinţele de creştere economică, înregistrate începînd cu anul 2000, au continuat şi în anul 2003. Creşterea reală a PIB a scăzut de la 7,8% în 2002 la 6,3% în 2003. În acelaşi timp, inflaţia a crescut pînă la 15,7% la sfîrşitul anului 2003. Prognozele revizuite pentru anul 2004 reflectă o continuare a creşterii economice. PIB real va creşte cu 6%, inflaţia va scădea pînă la 9% la sfîrşitul anului, iar salariul mediu lunar pe economie va creşte cu 21%. Prognoza preliminară pe anii 2005-2007, elaborată de Ministerul Economiei, potrivit scenariului moderat, prevede o creştere economică reală de 5% anual, o reducere a inflaţiei anuale pînă la 5% la sfîrşitul anului 2007, precum şi o depreciere lentă a cursului de schimb al valutei naţionale pînă la 15,8 lei pentru un dolar SUA la sfîrşitul anului 2007. Acest scenariu presupune: (i) continuarea reformelor structurale în economie; (ii) întreprinderea măsurilor postprivatizare în agricultură, industrie şi energetică; (iii) atragerea investiţiilor interne şi externe şi (iv) promovarea exporturilor. Politica fiscală Obiectivele politicii fiscale pentru anii 2005-2007 sînt: (i) asigurarea stabilităţii şi previzibilităţii fiscale a veniturilor publice; (ii) promovarea echităţii fiscale şi a transparenţei legislaţiei fiscale; (iii) reducerea treptată a presiunii fiscale şi extinderea bazei de impozitare; (iv) armonizarea legislaţiei fiscale la normele Uniunii Europene şi (v) stimularea investiţiilor interne şi externe. Aceasta va necesita perfecţionarea în continuare a sistemului fiscal şi întreprinderea măsurilor de eficientizare a administrării fiscale. Veniturile fiscale, inclusiv contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat, în 2003, reprezintă 27,8% în PIB şi constituie un nivel relativ scăzut comparativ cu ţările din regiune. Deşi cotele impozitelor nu sînt înalte, existenţa facilităţilor fiscale implică pierderi esenţiale în veniturile bugetului. Măsurile de politică fiscală pentru anii 2005-2007 prevăd următoarele: - reducerea treptată a cotei impozitului pe venit pînă la 15% şi aplicarea acesteia începînd cu anul 2006 pentru persoanele juridice şi începînd cu anul 2007 - pentru persoanele fizice. Concomitent, începînd cu anul 2005 se vor reduce cotele inferioare ale impozitului pe venitul persoanelor fizice -pentru prima grilă de impozitare - de la 10% în 2004 pînă la 7% în anul 2007 şi pentru a doua grilă - de la 15% la 10%; - majorarea treptată a scutirilor personale anuale de la 3600 lei în anul 2004 la 3960 lei în anul 2005, 4500 lei în 2006 şi 5400 lei în anul 2007 şi a scutirilor pentru persoanele întreţinute de la 240 lei în anul 2004 la 600 lei în anul 2005, 840 lei în anul 2006 şi 1440 lei în anul 2007; - menţinerea structurii şi cotelor curente ale TVA; - menţinerea cotelor şi a listei mărfurilor accizate la nivelul actual; - aplicarea practicii existente de calculare a impozitului funciar şi pe bunurile imobiliare pînă la finalizarea procesului de evaluare a imobilului conform valorii de piaţă; - simplificarea procedurii de încasare a taxelor locale prin aplicarea unui nou titlu al Codului fiscal; - reducerea cotei totale a contribuţiilor de asigurări sociale de stat de la 30% (28% pentru patron şi 2% pentru salariat) în anul 2004 la 29% în anul 2005 (27% pentru patron şi 2% - pentru salariat), cu redistribuirea treptată a cotelor în vederea reducerii cotei pentru patron şi respectiv majorarea cotei individuale a salariatului, atingînd în anul 2007 la 25% pentru patron şi 4% pentru angajat; - menţinerea cotei primei de asigurări medicale la nivel de 4%, din care 2% pentru patron şi 2% pentru salariat. Măsurile planificate în domeniul administrării fiscale includ: (i) consolidarea funcţiilor Serviciului Fiscal de Stat şi perfecţionarea mecanismului de colectare a impozitelor, în special prin dezvoltarea serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale; (ii) eficientizarea metodelor de control fiscal; (iii) computerizarea procedurilor fiscale şi (iv) neadmiterea de noi amnistii fiscale. Prognoza veniturilor publice. Veniturile totale, incluzînd granturile preconizate, sînt prognozate să crească de la 11,1 mlrd. lei în 2004 la 14,5 miliarde lei în 2007 (figura A), cu toate că ponderea acestora în PIB va scădea de la 36,1% la 34%. Figura A. Dinamica veniturilor publice, 2002-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial, nr.156-162 din 27.08.2004, pag.18) Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală denotă o creştere mai mare comparativ cu veniturile bugetului consolidat, reflectînd, în fond, creşterea prognozată a salariului mediu. În cadrul veniturilor bugetului consolidat, impozitele directe în anii 2005-2007 vor înregistra o creştere mai rapidă decît impozitele indirecte, în mare parte datorită creşterii mai lente a importului. Cadrul de cheltuieli pentru anii 2005-2007 Structura bugetului public naţional. Începînd cu CCTM pe anii 2005-2007, în bugetul de stat au fost incluse veniturile şi cheltuielile fondurilor şi mijloacelor extrabugetare, precum şi sursele externe pentru finanţarea proiectelor investiţionale. În cadrul noii structuri, bugetul public naţional cuprinde: (i) bugetul consolidat, divizat între bugetul de stat şi bugetele UAT; (ii) bugetul asigurărilor sociale de stat şi (iii) fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală. Acest fapt permite o abordare mai integră a planificării cheltuielilor publice, asigurînd principiul complexităţii, precum şi contribuie la sporirea transparenţei bugetar-fiscale şi reducerea treptată a operaţiunilor în afara bugetului. Implementarea integrală începînd cu anul 2004 a asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi schimbările asociate în finanţarea serviciilor medicale au avut drept consecinţă transferul semnificativ al responsabilităţilor de cheltuieli de la bugetul de stat şi bugetele UAT la fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală. Se prognozează creşterea cheltuielilor bugetului public naţional în perioada anilor 2004-2007 cu circa 31%, înregistrînd concomitent o reducere treptată ca pondere în PIB (figura B). Figura B. Dinamica cheltuielilor publice pe elemente constitutive în anii 2003-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial, nr.156-162 din 27.08.2004, pag.19) Totuşi această creştere este concentrată în bugetul asigurărilor sociale de stat (cu 50%) şi fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală (cu 45%) şi este influenţată de ritmurile mai înalte de creştere prognozată pentru salariul mediu pe economie. Se prevede sporirea în această perioadă a cheltuielilor bugetului de stat (fără transferurile interbugetare) cu 25%. Cheltuielile bugetelor UAT în anul 2004 înregistrează, comparativ cu anul 2003, o reducere semnificativă de circa 580 mil.lei, ca urmare a transferării responsabilităţilor financiare pentru serviciile medicale către fondurile obligatorii de asistenţă medicală. Pe parcursul anilor 2004-2007, se prognozează creşterea cheltuielilor autorităţilor publice locale legate de exercitarea atribuţiilor funcţionale ce le revin cu 28%. Concomitent, această creştere urmează a fi însoţită de măsuri de eficientizare a serviciilor generale de administrare publică, de adaptare a reţelei instituţiilor de învăţămînt la tendinţele demografice şi de eficientizare a utilizării resurselor disponibile în sector. Gestionarea datoriei La sfîrşitul anului 2003, stocul datoriei de stat interne era de 2920,4 mil.lei, echivalent cu 10,7% în PIB, cu o reducere pînă la 8,3% în PIB la sfîrşitul anului 2007. Deservirea datoriei interne va fi menţinută la un nivel relativ constant de circa 500 mil.lei sau 1,4% în PIB. În perioada CCTM, finanţarea internă netă se va reduce practic la zero, începînd cu anul 2006 fiind preconizată iniţierea achitării treptate a datoriei faţă de BNM. Datoria de stat externă la sfîrşitul anului 2003 a constituit 9934,1 mil.lei, echivalent cu 36,4% în PIB, şi se va reduce substanţial pînă la circa 26% în PIB la sfîrşitul anului 2007. Plăţile de rambursare a datoriei de stat externe se vor ridica la 77,1 mil.dolari SUA în 2004, cu o reducere ulterioară pînă la 24,9 mil.dolari SUA în anul 2007. În pofida tendinţei de reducere a plăţilor în domeniul datoriei, acoperirea acestor plăţi necesită continuarea promovării unei politici prudente în domeniul cheltuielilor publice, iar renegocierea planificată a datoriilor va avea drept scop reducerea poverii acestora şi protejarea programelor de cheltuieli publice. Balanţa financiară şi sursele de finanţare Balanţa financiară globală. În anul 2003, bugetul public naţional a înregistrat un excedent de 264 mil.lei. În anul 2004 se preconizează un deficit de 103 mil.lei, care se prevede să crească pînă la 270 mil. În 2005, apoi să se reducă pînă la circa 150 mil. lei în medie anual în anii 2006-2007. Ca pondere în PIB mărimea deficitului va constitui 0,3% în anul 2004, 0,8% în 2005, şi cîte 0,4% în anii 2006 şi 2007. În general, estimările balanţei financiare globale presupun că pe parcursul anilor 2004-2005 vor fi restabilite relaţiile cu organismele financiare internaţionale şi va fi semnat un nou program cu FMI, ceea ce va oferi posibilitatea renegocierii începînd cu anul 2006 a datoriei de stat externe faţă de creditorii bilaterali şi comerciali. Granturile şi finanţarea externă. Finanţarea externă sub formă de noi împrumuturi se va limita doar la cele obţinute în termeni concesionali. Se prevede ca debursarea granturilor de susţinere a bugetului să fie reluată în 2005 şi să crească pînă la aproximativ 18 mil.dolari SUA anual în 2006 şi 2007. Aceasta va depinde de semnarea acordului pentru un nou program cu FMI. Debursările granturilor şi ale creditelor pentru proiecte investiţionale sînt prevăzute la cota de circa 42 mil.dolari SUA anual (figura C). Figura C. Granturi şi credite externe (Vezi desenul din Monitorul Oficial, nr.156-162 din 27.08.2004, pag.21) Politica de cheltuieli pentru anii 2005-2007 În anii 2005-2007 se va continua promovarea unei politici bugetare restrictive, taxate pe raţionalizarea şi eficientizarea cheltuielilor publice, precum şi pe realocarea resurselor existente în funcţie de prioritatea programelor potrivit SCERS. Politica de cheltuieli în următorii ani acordă o atenţie sporită cheltuielilor de salarizare şi transferurilor către populaţie, ca articole cu un impact direct asupra reducerii sărăciei, precum şi evidenţiază necesitatea creşterii în continuare a cheltuielilor operaţionale şi de întreţinere a instituţiilor publice şi a cheltuielilor capitale. Cheltuielile pe categorii economice Tendinţe recente. Cheltuielile discreţionale totale, care reprezintă cheltuielile fără deservirea datoriei de stat şi creditarea netă, au scăzut de la 40,5% în PIB în anul 1998 la circa 34% în PIB în anul 2003. În acelaşi timp, ponderea în PIB a cheltuielilor salariale a crescut de la 7,7% în anul 2000 pînă la 9,6% în 2003, iar a transferuilor către populaţie de la 8,8% la 9,5%. Cheltuielile pentru mărfuri şi servicii au crescut neesenţial pînă la 6,1%, în timp ce pentru alte categorii economice, cheltuielile ca pondere în PIB au scăzut. Comparativ cu alte ţări din regiune, ca pondere în PIB, cheltuielile publice în Moldova sînt în general mai joase, cu toate că cheltuielile pentru salarizare şi ca pondere în PIB, şi în totalul cheltuielilor publice sînt semnificativ mai înalte. Cheltuielile pentru mărfuri şi servicii şi întreţinerea serviciilor publice sînt semnificativ mai reduse, cu toate că cheltuielile capitale pentru investiţii publice sînt aproape de nivelul mediu regional. Figura D reflectă alocaţiile de resurse prognozate pe principalele categorii economice de cheltuieli. Figura D. Prognoza cheltuielilor publice pe categorii economice, 2004-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial, nr.156-162 din 27.08.2004, pag.22) Cheltuielile de personal. În perioada 1998-2002, numărul angajaţilor în sfera bugetară s-a redus cu circa 15%, constituind la sfîrşitul anului 2003 circa 235 mii persoane, dintre care 80% activează în învăţămînt şi ocrotirea sănătăţii. Cu toate acestea, în unele sectoare (învăţămînt, cultură, asistenţa socială) în anul 2003 s-a înregistrat o majorare a personalului, ca urmare a creării unor noi instituţii sociale, în special la nivel local. Pe parcursul anului 2003, s-a menţinut tendinţa de creştere a cheltuielilor de personal atît în cheltuielile bugetului consolidat, cît şi ca pondere în PIB, constituind în 2003 respectiv 41% şi 8,7%. Factorul principal îl constituie deciziile de majorare a salariilor angajaţilor din sfera socială, adoptate pe parcursul ultimilor ani. În perioada 2000-2003, salariul mediu în sfera bugetară a crescut de 2,3 ori de la 292,9 lei în 2000 la 685,2 lei în 2003. În pofida nivelului relativ înalt al cheltuielilor aferente salarizării, nivelul salariului mediu în sectorul bugetar rămîne a fi foarte mic, acoperind doar 54% din bugetul minim de consum. Acest fapt subminează atragerea şi păstrarea în cadrul serviciilor publice a specialiştilor calificaţi şi a persoanelor cu bune capacităţi manageriale. O analiză mai detaliată a cheltuielilor salariale în sectorul bugetar este prezentată în anexa nr.13. Strategia de reformă a sectorului public, elaborată în contextul SCERS, prevede majorarea salariilor în sfera bugetară, însă aceasta va fi implementată în cadrul unei politici realiste de salarizare. Obiectivele reformei de salarizare accentuează importanţa: - unui serviciu public mai mic ca număr, dar mai bine remunerat; - implementării treptate a reformei de salarizare pentru a reduce influenţa asupra celorlalte cheltuieli bugetare; şi - reformei sistemului de salarizare, în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale. În anul 2004, cheltuielile de personal ale bugetului consolidat se reduc ca urmare a finanţării personalului instituţiilor medicale din contul resurselor proprii obţinute de la prestarea serviciilor medicale în condiţiile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Totuşi condiţiile mai bune de salarizare pentru personalul medical, asociate cu această reformă, vor influenţa creşterea cheltuielilor de salarizare în sectorul public. Cheltuielile pentru mărfuri şi servicii şi cheltuielile de întreţinere. Cheltuielile pentru mărfuri şi servicii au scăzut substanţial imediat după criza din 1998. Apoi au crescut de la 5,9% în PIB în 2000 la 6,1% în PIB în 2003, cu toate că o pondere însemnată a finanţării adăugătoare a fost absorbită de creşterea preţurilor şi a tarifelor, în special la resursele energetice. Creşterea lentă a cheltuielilor discreţionare şi majorările propuse ale cheltuielilor salariale condiţionează o arie limitată pentru creşterea alocărilor pentru mărfuri şi servicii finanţate de la bugetul consolidat pe parcursul anilor 2005-2007. Transferuri către populaţie. Această categorie de cheltuieli include transferurile sub formă de pensii, alocaţii, compensaţii şi indemnizaţii nominative, burse şi deţine o pondere majoră de circa 30% în totalul cheltuielilor discreţionare în anul 2004, sau 9,6% în PIB. În anii 2005-2007 aceste cheltuieli vor creşte pînă la 11% în PIB, accentuînd importanţa acestora pentru reducerea sărăciei. Creşterea este atribuită, în fond, programelor de asigurări sociale, finanţate din BASS. Cu toate acestea, în anii următori un rol mai important şi o abordare prioritară în alocarea resurselor trebuie să aibă programele de asistenţă socială, care urmează a fi supuse revizuirii în vederea unei mai bune direcţionări a transferurilor sociale către păturile sărace ale populaţiei. Transferuri în scopuri de producţie (subvenţii). O dată cu implementarea reformelor economice, subvenţiile au încetat să fie un element important al cheltuielilor publice şi se estimează, în anul 2004, la 1,6% în PIB. Transferurile în scopuri de producţie se efectuează, în fond, pentru lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor publice, susţinerea sectorului agrar şi a unor instituţii din domeniul culturii, precum şi pentru amenajarea teritoriului şi evaluarea bunurilor imobiliare. Cheltuielile capitale (investiţiile publice). Cheltuielile capitale în anul 2003 au constituit 4,6% în PIB, nivelul fiind apropiat de cel al ţărilor din regiune. Din această sumă, aproape o treime a fost finanţată din granturi şi credite externe pentru proiectele investiţionale. Totuşi gestionarea investiţiilor publice rămîne fragmentată şi slab coordonată, investiţiile publice fiind identificate şi gestionate ca programe separate, fără o evaluare generală a priorităţilor pentru proiectele atît cu finanţare externă, cît şi internă (figura E). În cazul investiţiilor capitale în construcţii, limitele de finanţare s-au soldat cu sporirea duratei de implementare a proiectelor, ceea ce a redus în mod considerabil eficienţa programelor de investiţii capitale. Decizia recentă de a include proiectele finanţate din exterior în cadrul bugetului consolidat reflectă obiectivele Guvernului de a fortifica gestionarea investiţiilor publice. Acest proces va fi monitorizat prin intermediul măsurilor de integrare a investiţiilor finanţate din surse interne şi externe într-un cadru comun de planificare şi gestionare. O sarcină-cheie iniţială este raţionalizarea şi reprioritizarea programelor actuale de investiţii publice. Figura E. Investiţiile publice pe surse de finanţare în anul 2003 (Vezi desenul din Monitorul Oficial, nr.156-162 din 27.08.2004, pag.24) Priorităţile sectoriale de cheltuieli Tendinţe recente. Cheltueilile social-culturale (învăţămîntul, cultura, sănătatea şi protecţia socială) continuă să prevaleze asupra celorlalte grupe funcţionale de cheltuieli, deţinînd în anul 2003 circa 67% din cheltuielile discreţionare totale. În anii 2000-2004, ponderea cheltuielilor pentru serviciile generale de stat se menţin la acelaşi nivel ca pondere atît în totalul cheltuielilor, cît şi în PIB. Cheltuielile pentru sectoarele economice în totalul cheltuielilor au crescut de la 11,5% la 12,5% în aceeaşi perioadă, în fond ca urmare a creşterii cheltuielilor din proiecte finanţate din exterior pentru agricultură şi transport. Analiza comparativă cu alte ţări din regiune (România, Bulgaria şi Albania) denotă că în Moldova cheltuielile pentru educaţie depăşesc esenţial nivelul mediu atît ca pondere în PIB, cît şi în bugetul public naţional. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială sînt la un nivel similar cu ţările de referinţă. În acelaşi timp, investiţiile pentru infrastructura de transport sînt substanţial mai reduse decît în alte ţări. Priorităţi strategice. În contextul priorităţilor strategice de cheltuieli pentru următorii ani se evidenţiază blocul cheltuielilor de ordin social-cultural, care, în comparaţie cu alte sectoare, a beneficiat de o abordare prioritară în alocarea resurselor datorită importanţei sociale şi a impactului direct asupra reducerii sărăciei. Creşterea pentru aceste sectoare a constituit în anul 2005 circa 67% din creşterea totală a volumului de cheltuieli discreţionare. Prognoza cheltuielilor publice pe principalele grupe funcţionale este oglindită în figura F. Plafoanele de cheltuieli de la bugetul de stat pe autorităţi publice centrale sînt specificate în anexele nr.8.1-8.3. Figura F. Prognoza cheltuielilor pe principalele grupe funcţionale pe anii 2004-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial, nr.156-162 din 27.08.2004, pag.25) Sumarul politicilor sectoriale de cheltuieli şi implicaţiile financiare ale acestora sînt prezentate în anexa nr.9, iar planurile strategice de cheltuieli pe programe în trei sectoare - învăţămînt, sănătate şi protecţie socială - în anexele nr.10-12. Factorii care au influenţat alocarea resurselor pe sectoare. Priorităţile de alocare a resurselor între sectoare şi în cadrul sectoarelor au fost influenţate de următorii factori: - intensificarea controlului asupra cheltuielilor administrative din cadrul serviciilor de stat, apărare, ordine publică şi drept; - raţionalizarea sistemului educaţional pentru sporirea eficienţei utilizării resurselor, direcţionînd alocaţii suplimentare pentru majorarea normelor de alimentaţie în instituţiile preşcolare şi de tip internat, precum şi pentru majorarea burselor cu circa 20%; - creşterea costului pachetului de servicii medicale acordate prin intermediul asigurărilor obligatorii în medicină şi lărgirea categoriilor de persoane asigurate de către stat; - asigurarea unei direcţionări mai bune a cheltuielilor pentru protecţia socială, care prevede: (i) echitate în cadrul sistemului de pensionare; (ii) restructurarea programelor de asistenţă socială, punîndu-se accentul pe criteriile de eligibilitate în bază de venit şi nivelul de sărăcie; (iii) reforma serviciilor de pe piaţa forţei de muncă; - orientarea cheltuielilor sectorului real spre susţinerea agriculturii şi a sectorului rural, spre dezvoltarea infrastructurii drumurilor publice şi a complexului energetic, ceea ce va avea un impact sporit asupra reducerii sărăciei; - modificările în volumul cheltuielilor pentru implementarea proiectelor investiţionale ca urmare a finalizării unor proiecte sau a demarării unor proiecte investiţionale noi. Legătura CCTM-SCERS. Alocarea resurselor pe sectoare în CCTM s-a efectuat în baza analizei priorităţilor politicilor sectoriale incluse în SCERS, precum şi ţinînd cont de rezervele de eficientizare a cheltuielilor în unele sectoare, identificate de analizele CCTM. Concomitent, a fost mai dificil de a evidenţia legătura cu SCERS în ce priveşte alocările intersectoriale de resurse, în mare parte din cauza faptului că unele sectoare prioritare în contextul SCERS nu necesită neapărat alocări suplimentare de resurse, ca, de exemplu, administraţia publică şi învăţămîntul, în care se constată rezerve de raţionalizare a cheltuielilor sectoriale. Estimările CCTM sugerează că SCERS nu va genera fluxuri mari de resurse financiare adiţionale pe parcursul anilor 2004-2006. De aceea, realizarea obiectivelor SCERS va trebui să se axeze mai mult pe utilizarea eficientă şi redistribuirea resurselor existente, iar economiile să fie îndreptate pentru acoperirea financiară a noilor activităţi şi priorităţi ale SCERS. CCTM include finanţarea proiectelor externe demarate, dar nu şi finanţarea adiţională, care ar putea fi obţinută în urma acceptării SCERS. Astfel, relansarea asistenţei internaţionale pentru finanţarea măsurilor prioritare în cadrul SCERS ar contribui la sporirea ariei de acoperire financiară a măsurilor SCERS. Riscuri Incertitudinile economiei mondiale şi factorii externi, precum aderarea unor ţări-parteneri comerciali ai Moldovei la Uniunea Europeană, şi nerealizarea asumărilor din cadrul macroeconomic, ar putea crea riscuri pentru realizarea prognozelor CCTM. Aprecierea leului va avea un impact asupra competitivităţii Moldovei pe pieţele de export şi asupra fluxului de intrări băneşti din exterior, cu toate că implicaţiile bugetare vor fi compensate de reducerea plăţilor de deservire a datoriei. Tergiversarea negocierilor unui nou program cu FMI va afecta în mod direct posibilităţile de restructurare a datoriei şi vor avea drept rezultat fluxuri mai reduse de asistenţă externă pentru implementarea SCERS. În aceste circumstanţe, estimările CCTM pe anii 2005-2007 sînt bazate pe o abordare relativ conservativă privind creşterea veniturilor şi cheltuielilor publice, în vederea diminuării riscului prognozării unor parametri bugetari ireali, care pot produce efecte negative asupra gestionării finanţelor publice, în special prin creşterea arieratelor bugetare. Cu toate acestea, în cazul reducerii semnificative a veniturilor va fi adoptată o abordare de reducere consecventă a cheltuielilor publice, în special a programelor de cheltuieli cu prioritate redusă în contextul SCERS. A. Introducere 1. Implementarea CCTM ca instrument de abordare strategică în planificarea bugetului este una dintre cele mai importante reforme iniţiate în ultimii ani în domeniul gestionării finanţelor publice. CCTM este un document care se elaborează şi se aprobă anual de către Guvern. Acest document oferă o analiză cuprinzătoare a veniturilor şi cheltuielilor publice, stabileşte perspectiva pe termen mediu a politicii bugetar-fiscale şi estimează parametrii bugetari principali în cadrul cărora se elaborează ulterior bugetul anual. 2. Îmbunătăţirea modului de alocare a mijloacelor financiare publice în vederea asigurării unei corelări adecvate cu politicile şi priorităţile guvernamentale este obiectivul-cheie urmărit de Guvern prin introducerea CCTM. Realizarea obiectivului dat implică dezvoltarea în continuare a CCTM ca o fază iniţială a ciclului bugetar anual, care anticipează elaborarea bugetului anual. Astfel, dezvoltarea şi instituţionalizarea CCTM constituie unul din obiectivele de bază ale Strategiei de consolidare a gestionării finanţelor publice, elaborată de Ministerul Finanţelor în contextul SCERS/1. ------------------- 1/ Un extras al Strategiei de consolidare a gestionării finanţelor publice se conţine în anexa nr.14. 3. CCTM joacă un rol crucial în procesul de elaborare şi implementare a SCERS, asigurînd ca politicile şi priorităţile stipulate în SCERS să fie stabilite într-un cadru bugetar-fiscal realist şi furnizînd un mecanism de orientare a resurselor publice spre priorităţile identificate de SCERS. Importanţa aplicării CCTM în planificarea bugetară şi legătura dintre SCERS şi CCTM sînt prezentate în boxa nr.1. ------------------------------------------------------------------------ Boxa nr.1. Rolul CCTM în planificarea bugetului şi legătura lui cu SCERS ------------------------------------------------------------------------ Obiectivele Guvernului prin introducerea CCTM sînt următoarele: - ameliorarea prognozării macroeconomice şi fiscale în vederea elaborării unui cadru real şi cuprinzător de resurse; - orientarea alocărilor de resurse spre susţinerea politicilor şi a priorităţilor strategice intersectoriale şi intrasectoriale; - sporirea previzibilităţii în cadrul procesului de planificare bugetară; - evidenţierea problemelor-cheie în domeniul finanţelor publice şi identificarea acţiunilor strategice în vederea soluţionării acestora; - sporirea responsabilităţilor şi capacităţilor autorităţilor publice pentru alocarea şi utilizarea eficientă a resurselor publice. CCTM şi SCERS constituie două procese distincte de planificare strategică, între care există o relaţie directă. SCERS este documentul care include politicile de bază şi priorităţile de dezvoltare a statului, iar CCTM relevă cadrul general de resurse financiare publice pe termen mediu disponibil pentru implementarea măsurilor şi acţiunilor propuse. Concomitent, SCERS constituie şi un instrument de negociere cu donatorii a finanţării suplimentare a unor măsuri prioritare care nu-şi găsesc acoperire financiară în CCTM, cu condiţia că acestea sînt considerate de donatori efective şi eficiente. Raportul dintre SCERS şi CCTM trebuie totuşi să fie bazat pe o prioritizare efectivă a acţiunilor în limita unor prognoze realiste în ceea ce priveşte posibila finanţare din exterior. CCTM se actualizează anual şi cuprinde perspectiva de trei ani în planificarea bugetului. Potrivit metodologiei procesului de participare şi evaluare, SCERS va fi actualizată de asemenea prin revizuirea anuală a planurilor de acţiuni. Pentru a asigura o consecutivitate logică a acestor două procese şi o corelare adecvată a politicilor SCERS cu alocările de resurse din CCTM, este important ca procesele de actualizare a CCTM şi SCERS să fie coordonate între ele, inclusiv în ce priveşte perioada vizată. În prezent, SCERS cuprinde 2004-2006, iar CCTM - 2005-2007. ------------------------------------------------------------------------ 4. În Moldova, CCTM se implementează deja doi ani consecutiv şi a servit drept cadru strategic pentru elaborarea bugetelor pentru anii 2003 şi 2004. Evaluarea ulterioară a constatat că în aceşti ani prin intermediul CCTM a fost facilitat procesul elaborării bugetului, oferind o bază informativă mai bună în procesul examinării proiectului de buget la Guvern şi ulterior la Parlament. Crearea Grupului coordonator pentru elaborarea CCTM a asigurat discutarea principalelor aspecte de politică bugetar-fiscală într-un cerc larg de participanţi, incluzînd reprezentanţi atît ai autorităţilor publice, cît şi ai partenerilor sociali, a facilitat coordonarea acţiunilor în procesul de pregătire a CCTM şi a contribuit la o mai bună înţelegere a rolului şi importanţei CCTM. 5. La elaborarea CCTM pe anii 2005-2007 au fost consolidate realizările obţinute în anii precedenţi, fiind identificate concomitent unele rezerve de dezvoltare a CCTM în vederea îmbunătăţirii în continuare a managementului bugetar şi a planificării cheltuielilor publice. Politica cheltuielilor pe sectoare şi analiza aspectelor intersectoriale de cheltuieli au fost actualizate, propunerile de cheltuieli fiind corelate cu acţiunile stipulate în SCERS. Obiectivele CCTM pe anii 2005-2007 sînt: - promovarea în continuare a stabilităţii macroeconomice şi fiscale prin estimarea unui cadru macrofinanciar realist pentru asigurarea unei mai bune legături între propunerile CCTM şi bugetul anual; - identificarea aspectelor principale în domeniul datoriei de stat şi evidenţierea riscurilor asociate asumărilor de finanţare externă; - îmbunătăţirea corelării alocărilor de resurse cu politicile şi priorităţile sectoriale ale SCERS, în baza analizei mai detaliate a programelor de cheltuieli din cadrul a trei ramuri - învăţămîntul, ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială; - asigurarea utilizării mai eficiente a cheltuielilor publice prin perfecţionarea legislaţiei şi a procedurilor de planificare şi gestionare a bugetului; - sporirea calităţii şi accesului la informaţia publică privind propunerile CCTM şi bugetul anual. 6. Structura documentului CCTM pe anii 2005-2007 este similară, în fond, cu cea din anul precedent, acordînd o atenţie separată gestionării datoriei de stat şi fiind completată cu un compartiment nou cu privire la analiza riscurilor în legătură cu asumările de finanţare externă. Astfel, CCTM cuprinde: (i) un sumar al prognozei macroeconomice pentru perioada CCTM; (ii) obiectivele politicii bugetar-fiscale şi administrării fiscale; (iii) cadrul financiar global, incluzînd prognoza cadrului general de resurse şi cheltuieli, raporturile interbugetare şi prognoza diferitor componente ale bugetului public naţional; (iv) aspectele generale şi politica în domeniul datoriei de stat; (v) analiza riscurilor financiare legate de asumările de finanţare externă şi (vi) tendinţele recente şi politica în domeniul cheltuielilor publice atît pe principalele categorii economice, cît şi pe sectoare, incluzînd plafoanele sectoriale de cheltuieli pe anii 2005-2007. 7. În scopul susţinerii şi înţelegerii analizei CCTM, documentul este însoţit de o serie de anexe, care conţin detalii cu privire la structura şi evoluţia cadrului financiar global pe componentele de bază (anexa nr.1), structura veniturilor şi cheltuielilor pe diferite componente ale bugetului public naţional (anexele nr.2-6), evoluţia datoriei de stat şi a plăţilor aferente acesteia (anexa nr.7), plafoanele de cheltuieli sectoriale de la bugetul de stat pe autorităţi publice centrale (anexele nr.8.1-8.3). Anexa nr.9 conţine într-o formă sumară politicile sectoriale de cheltuieli în contextul SCERS şi implicaţiile acestora asupra cheltuielilor publice. Anexele nr.10-12 cuprind planurile strategice de cheltuieli pentru trei ramuri - învăţămîntul, ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială, cu distribuirea alocărilor de resurse pe programe în cadrul ramurilor. 8. În plus, la documentul CCTM se anexează nota tehnică privind analiza angajărilor şi cheltuielilor de personal în sectorul public (anexa nr.13), precum şi prezentarea sumară a Strategiei de consolidare a gestionării finanţelor publice, elaborată în contextul SCERS (anexa nr.14). B.Contextul macroeconomic 9. Politica macroeconomică pe perioada 2005-2007 urmăreşte obiectivele strategice de asigurare a creşterii economice durabile şi de reducere a sărăciei. 10. Obiectivele principale ale politicii macroeconomice pe termen mediu care au stat la baza prognozei macroeconomice pe termen mediu sînt: - stabilirea controlului asupra inflaţiei în scopul asigurării condiţiilor favorabile pentru activităţile antreprenoriale şi investiţionale, precum şi pentru protejarea veniturilor reale ale populaţiei; - menţinerea unui curs de schimb flexibil al valutei naţionale în scopul formării condiţiilor favorabile pentru activitatea economică externă; - îmbunătăţirea balanţei comerciale prin limitarea şi consolidarea gestionării deficitului contului curent; - crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru dezvoltarea sectorului privat, bazat pe un cadru legislativ coerent şi stabil; - sporirea ratei investiţiilor prin participarea semnificativă a capitalului naţional, precum şi prin atragerea mijloacelor externe, preponderent sub formă de investiţii directe; - consolidarea gestionării datoriei de stat şi reducerea poverii acesteia pe termen mediu şi lung; - promovarea unei politici bugetar-fiscale care ar asigura echilibrul între cadrul de resurse şi cheltuieli. 11. Pealizarea acestor obiective va contribui la dezvoltarea economiei naţionale, la sporirea veniturilor reale ale populaţiei şi la înregistrarea de progrese reale în combaterea sărăciei. 12. Situaţia macroeconomică este condiţionată, în mare măsură, de evoluţia economiei mondiale şi regionale. Evoluţia economiei mondiale şi regionale şi perspectiva pe termen scurt 13. În anul 2003, evoluţia economiei mondiale denotă sfîrşitul perioadei de recesiune, iar începînd cu anul 2004 se prognozează începutul relansării economiei mondiale. Conform prognozei FMI, produsul global în 2004 va creşte cu un ritm de 4,1%, comparativ cu creşterea de 3,2% în 2003. Această creştere este determinată, în mare parte, de relansarea economică a SUA, precum şi de creşterea economică rapidă a Chinei. 14. Creşterea economică din SUA a avut un impact pozitiv şi asupra economiilor ţărilor UE. În ţările UE creşterea economică în anul 2004 se prevede în mărime de 1,9%, sau în creştere cu 1,4 puncte procentuale comparativ cu estimările pentru anul 2003. Creşterea reală a PIB se preconizează în Germania - cu 1,5%, în Franţa - cu 2% şi în Italia - cu 1,7%. 15. Situaţia economică din Japonia a fost dificilă şi în anul 2003, fiind condiţionată de riscul deflaţionist, puterea slabă a sectorului bancar şi a cererii interne. Cu toate acestea, economia Japoniei, la fel ca şi cea a SUA, a depăşit perioada de recesiune şi, în consecinţă, pentru anul 2004 se prognozează o creştere de 1,4%. 16. Chiar dacă situaţia financiară dificilă din Japonia a influenţat negativ economia mai multor ţări din Asia, pentru anul 2004 se estimează o creştere economică semnificativă în ţările asiatice: China - 7,5%, Vietnam - 7%, India - 5,9% şi Thailanda - 5,1%. 17. În acest context, dezvoltarea economică în ţările parteneri comerciali ai Moldovei a înregistrat următoarele tendinţe: - în CSI în anul 2002 s-a înregistrat o creştere economică de 4,9%, faţă de cea de 6,4% din anul 2001. Pentru anul 2004 se estimează o majorare reală a PIB cu 5%; - în ţările vecine şi partenerii comerciali principali ai Moldovei, conform prognozei FMI, În anul 2004 se aşteaptă o creştere economică şi anume: în Rusia şi România - cu 5% şi Ucraina - cu 4,8%. Dezvoltarea economică a Moldovei în perioada 2000-2003 Creşterea economică 18. Dezvoltarea economică a Moldovei în ultimii 4 ani a înregistrat o evoluţie ascendentă a nivelului activităţii economice, manifestîndu-se, în principal, prin creşterea reală faţă de anul precedent a PIB cu 2,1%, 6,1%, 7,8% şi 6,3% respectiv în anii 2000-2003. 19. La majorarea PIB a contribuit relansarea continuă a industriei şi a sectorului serviciilor, valoarea adăugată brută a cărora s-a majorat respectiv cu 12,1% şi 8,2%. Aceste activităţi au avut o contribuţie preponderentă la majorarea valorii adăugate brute, asigurînd 2,1% şi 4,2% respectiv din creşterea reală de 6,3% a PIB în anul 2003. Concomitent, condiţiile climaterice nefavorabile au contribuit la micşorarea cu 10,1% a valorii adăugate create în agricultură, contribuţia acesteia la creşterea PIB fiind negativă (-2,1%). Ca urmare, valoarea adăugată brută creată în ansamblu pe economie în anul 2003 s-a majorat cu 3,9% comparativ cu anul 2002, acest ritm de creştere fiind cu 1,9 şi 2,6 puncte procentuale respectiv inferior celui din anii 2001 şi 2002 şi cu 3,6 puncte procentuale mai înalt decît cel al anului 2000. 20. Creşterea economică în ansamblu s-a datorat stabilizării şi relansării activităţilor în sectorul real al economiei. Al patrulea an consecutiv se menţin ritmuri înalte de creştere în industrie. Volumul producţiei industriale în anul 2003 s-a majorat cu 13,6% faţă de anul precedent. 21. Creşterea volumului de producţie înregistrată în sectorul real, precum şi a volumului comerţului exterior a condus la majorarea esenţială a impozitelor nete pe produs şi import - cu 22,4% faţă de anul 2002. Contribuţia acestora la majorarea PIB a constituit 2,8%. 22. În anul 2003, rata de creştere a investiţiilor în capitalul fix a crescut comparativ cu anul precedent şi s-a înregistrat la nivel de 16%, iar în capitalul de menire productivă - de 18%. Partea majoră a investiţiilor în capital fix (94%) s-a finanţat din surse nebugetare. Cota investiţiilor străine în volumul total al investiţiilor a constituit 15%. Politica monetară 23. Indicele preţurilor de consum, după o perioadă de reducere semnificativă de la 144% la sfîrşitul anului 1999 la 104% la finele anului 2002, s-a majorat în anul 2003 pînă la 115,7%. Majorarea nivelului general al inflaţiei a fost determinată preponderent de situaţia dificilă din agricultură şi de majorarea preţurilor şi a tarifelor la serviciile prestate. Politica valutară 24. Cursul de schimb al monedei naţionale s-a menţinut practic stabil, depreciindu-se pe parcursul anilor 2000-2002 nesemnificativ - respectiv cu 6,8%, 5,7% şi 5,6%. În anul 2003 s-a înregistrat aprecierea leului faţă de dolarul SUA cu 4,4%, ceea ce a fost condiţionat, în mare măsură, de deprecierea dolarului SUA pe pieţele valutare externe şi continuarea tendinţei ascendente de transferuri băneşti ale cetăţenilor Republicii Moldova de peste hotare. Balanţa comercială 25. O sursă sigură de creştere economică şi de acumulare a rezervelor valutare sînt exporturile de mărfuri. În anul 2003, exportul a însumat 790,3 mil. dolari SUA, fiind în creştere cu 22,7% în raport cu anul precedent. În ultimii 3 ani se observă o tendinţă de reorientare a exportului de la ţările CSI către ţările altor regiuni ale lumii. Importul a constituit 1402,7 mil. dolari SUA, fiind în creştere cu 35,1% în comparaţie cu anul 2002. Balanţa comercială s-a încheiat cu un sold negativ de 612,4 mil. dolari SUA şi s-a majorat faţă de anul 2002 cu 55,2%, constituind un factor de risc pentru creşterea economică. Salariul mediu lunar pe economie 26. Una dintre priorităţile de bază ale Guvernului a fost şi continuă să fie îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi creşterea veniturilor populaţiei. Astfel, în anul 2003, conform datelor preliminare, salariul mediu lunar al unui angajat în economie a constituit 892 lei, sporind faţă de anul trecut cu 29% în termeni nominali şi cu 16% în termeni reali. Prognoza macroeconomică actualizată pe anul 2004 27. Prognoza indicatorilor macroeconomici pe anul 2004, elaborată în anul 2003, prevedea o rată medie anuală a inflaţiei de 4,5%, un curs de schimb al monedei naţionale de 15,2 lei pentru un dolar SUA şi o creştere reală a PIB de 5%. Această prognoză s-a bazat pe continuarea reformelor structurale, măsurile postprivatizare în agricultură, industrie şi energetică, atragerea investiţiilor interne şi externe, promovarea exporturilor, consolidarea bazei legislative. 28. În baza schimbărilor care au avut loc în evoluţia principalilor indicatori macroeconomici pe parcursul anului 2003 şi la începutul anului 2004, prognoza indicatorilor macroeconomici a fost revizuită şi se prezintă astfel: - creşterea reală a PIB de 6%, comparativ cu 5% prognozate iniţial; - majorarea indicelui preţurilor de consum mediu anual pe anul 2004 pînă la nivelul de 110%, iar la sfîrşitul anului - 109%, comparativ cu 4,5% prognozat iniţial; - deprecierea mai lentă a monedei naţionale, cursul de schimb mediu anual estimîndu-se la nivel de 13,5 lei pentru 1 dolar SUA, comparativ cu 15,2 lei pentru un dolar SUA prognozat iniţial; - creşterea producţiei industriale cu 12%, comparativ cu 9% iniţial prognozate; - creşterea producţiei agricole cu 7,5%, iniţial fiind prognozate 2%; - creşterea volumului investiţiilor în capital fix cu 13%, comparativ cu 9% iniţial prognozate; - majorarea volumului exporturilor cu 14% şi a importurilor cu 9%; - conform estimărilor preliminare, ponderea valorii adăugate brute a industriei în PIB se va majora faţă de anul 2003 cu 0,3 puncte procentuale şi va constitui 18,1%, iar ponderea agriculturii se va diminua cu 2,2% şi va constitui 17,1%; - salariul nominal mediu lunar se va majora pe parcursul anului 2004 cu 21% şi va constitui 1080 lei, comparativ cu 915 lei prognozaţi iniţial. Prognoza macroeconomică preliminară pe anii 2005-2007 29. Ca bază pentru elaborarea CCTM (2005-2007) a servit scenariul moderat (de bază), elaborat de către Ministerul Economiei în colaborare cu BNM şi Ministerul Finanţelor, ţinîndu-se cont de tendinţele înregistrate în anii precedenţi. Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici şi prognoza pe anii 2005-2007 conform scenariului de bază sînt prezentate în tabelul nr.1. Tabelul nr.1. Indicatorii macroeconomici pe anii 2003-2007 ------------------------------------------------------------------------ | Unitatea |Efectiv|Scontat| Estimat | de măsură | 2003 | 2004 |---------------------- | | | | 2005 | 2006 | 2007 ------------------------------------------------------------------------ PIB-ul nominal mil.lei 27297 30600 34900 38800 42800 Creşterea PIB-ului % 6,3% 6,0% 5,0% 5,0% 5,0% real Inflaţia medie anuală % 11,6% 10,0% 8,9% 6,9% 5,5% Curs de schimb mediu anual lei/dol.SUA 13,9 13,5 14,4 15,0 15,5 la sfîrşitul perioa- lei/dol.SUA 13,2 14,1 14,9 15,4 15,8 dei Exportul mărfurilor mil.dol.SUA 790 900 1020 1140 1265 Importul mărfurilor mil.dol.SUA 1403 1525 1632 1730 1825 Fondul de salarii mild.lei 6,8 7,9 9,2 10,4 11,7 Salariu mediu lunar lei 892 1080 1280 1460 1620 ------------------------------------------------------------------------ 30. Conform acestui scenariu, creşterea economică în 2005-2007 se va asigura prin îmbunătăţirea echilibrelor macroeconomice şi stimularea activităţii antreprenoriale, în special: - creşterea ponderii în PIB a valorii adăugate brute create în industrie de la 17,8% pînă la 20,2% şi în sectorul de servicii de la 50,8% pînă la 53,9%; - majorarea ponderii în PIB a exportului de bunuri de la 40% în anul 2003 la 46% în anul 2007; - optimizarea structurii importurilor prin substituirea unor tipuri de mărfuri de import cu producţie autohtonă; - îmbunătăţirea soldului balanţei comerciale prin majorarea gradului de acoperire a importurilor prin exporturi; - direcţionarea investiţiilor interne şi externe preponderent în sfera productivă; - crearea locurilor noi de muncă şi majorarea productivităţii muncii; - deprecierea treptată a monedei naţionale; - creşterea moderată a preţurilor; - reducerea poverii deservirii datoriei de stat. C. Politica fiscală şi administrarea fiscală Analiza sistemului fiscal 31. Structura sistemului fiscal în Republica Moldova este similară cu cea din majoritatea ţărilor vecine şi din statele UE. Actualmente, partea preponderentă (circa 42%) a veniturilor publice o constituie impozitele indirecte (TVA, accizele şi impozitele asupra comerţului exterior), o mare parte din care provin din importuri. Impozitele directe (impozitul pe venitul persoanelor juridice şi fizice, impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare şi contribuţiile de asigurări sociale şi medicale) constituie circa 35% din veniturile publice. 32. Nivelul presiunii fiscale, determinat de ponderea veniturilor fiscale în PIB, a înregistrat o creştere lentă în anii 2003-2004 comparativ cu anul 2002 cu o tendinţă de diminuare a acesteia în anii 2005-2007. Evoluţia nivelului presiunii fiscale se prezintă în tabelul nr.2. Tabelul nr.2. Evoluţia nivelului presiunii fiscale în anii 2002-2007 ------------------------------------------------------------------------ | Executat |Scontat| Estimat |-------------|-------|------------------- | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 ------------------------------------------------------------------------ Ponderea veniturilor fiscale 18,4 20,4 21,3 20,5 19,8 19,6 în PIB, % (fără contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat şi la fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medi- cală) Ponderea veniturilor fiscale în PIB, % (cu contribuţiile la bugetul 25,7 27,8 30,2 29,8 29,3 29,1 asigurărilor sociale de stat şi la fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medi- cală) ------------------------------------------------------------------------ 33. E de menţionat că nivelul presiunii fiscale în Moldova este la nivelul ţărilor vecine, chiar puţin mai jos. Drept comparaţie poate fi luat nivelul acesteia pentru 2002 în Lituania, care constituie 28,4% din PIB, în Letonia - 30,3%, România - 29,5%, Ucraina - 29,2%, Uzbekistan - 28,8%, Belarusi - 27,9%, Bulgaria - 31,1%. În ţările membre ale OCDE, ponderea menţionată este şi mai înaltă (pînă la 40% - 45%). 34. Un factor ce influenţează activitatea agenţilor economici şi a persoanelor fizice îl constituie acordarea facilităţilor fiscale. Costul total al facilităţilor fiscale în anul 2003 s-a estimat la circa 1,9 mild.lei, sau circa 29% din veniturile bugetului consolidat. Facilităţile la TVA pe anul 2003 se estimează la circa 1,2 mild.lei, sau 62% din costul total al facilităţilor fiscale. În special, acestea cuprind scutirile la plata TVA a activităţilor din sfera social-culturală, financiară, construcţii, gospodăria comunală etc. Facilităţile acordate conform legislaţiei la impozitul pe venit al persoanelor juridice se estimează pentru aceeaşi perioadă la circa 230 mil.lei. Aceste facilităţi reprezintă scutiri şi reduceri ale cotei la calcularea venitului impozabil pentru încurajarea investiţiilor, crearea noilor locuri de muncă. Înlesnirile la calcularea impozitului funciar şi pe bunurile imobiliare se cifrează la circa 45 mil.lei şi se referă la scutirile acordate păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei, precum şi pentru terenurile destinate anumitor ramuri ale economiei naţionale (transport, plantaţii multianuale tinere). Obiectivele politicii fiscale pe termen mediu 35. Politica fiscală pe anii 2005-2007 se bazează pe prevederile Concepţiei reformei fiscale, aprobate de Parlament, şi este orientată spre realizarea obiectivelor de creştere economică şi de reducere a sărăciei, precum şi spre obţinerea unor performanţe în vederea asigurării stabilităţii şi previzibilităţii veniturilor la buget. În acest context, obiectivele generale sînt: - asigurarea echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale; * Echitatea fiscală se va asigura prin crearea condiţiilor fiscale egale pentru toţi contribuabilii, precum şi prin eliminarea şi neadmiterea unor tratamente preferenţiale. * Stabilitatea fiscală se va asigura prin faptul că orice modificare şi completare a reglementărilor în domeniul fiscal vor putea fi efectuate nemijlocit prin modificarea şi completarea Codului fiscal. * Transparenţa reglementărilor, în vederea asigurării aplicării sigure a legislaţiei fiscale, este rezultatul unui proces extins de consultări publice şi dialog public derulate cu reprezentanţii mediului de afaceri, agenţiile naţionale şi internaţionale de consultanţă, precum şi cu partenerii sociali. - reducerea treptată a presiunii fiscale şi extinderea în continuare a bazei fiscale; * Reducerea treptată a presiunii fiscale se va realiza prin optimizarea structurii cotelor impozitelor, iar extinderea bazei fiscale - prin revederea facilităţilor fiscale acordate la plata tuturor impozitelor şi taxelor în vederea menţinerii acelora care sînt eficiente din punct de vedere economic şi au un caracter social sporit. - codificarea şi simplificarea în continuare a legislaţiei fiscale prin promovarea următoarelor titluri ale Codului fiscal; * În special, se preconizează promovarea, adoptarea şi punerea în aplicare a Titlului VIII al Codului fiscal "Impozitul pentru folosirea resurselor naturale", impozit reglementat actualmente de legea bugetară anuală. Acest proiect de lege va simplifica sistemul fiscal şi va îmbunătăţi baza fiscală privind impozitul pentru folosirea resurselor naturale. - armonizarea legislaţiei fiscale cu cea a statelor membre ale UE; * În perspectiva integrării Republicii Moldova în UE se impune crearea cadrului legislativ adecvat legislaţiei ţărilor semnatare ale acordurilor de asociere la UE, prin familiarizarea cu principiile prevăzute de directivele UE şi realizarea acestora în Codul fiscal. - încurajarea efectuării investiţiilor în economia naţională, atît din străinătate, cît şi autohtone, stimularea dezvoltării micului business şi a creării noilor locuri de muncă. * În acest scop se vor menţine în continuare facilităţile fiscale stabilite la plata impozitului pe venit şi taxa pe valoarea adăugată. 36. Obiectivele specifice ale politicii pe principalele tipuri de impozite sînt descrise în continuare. Impozitul pe venit 37. Impozitul pe venitul persoanelor juridice şi fizice a constituit în 2003 7,7% şi, respectiv, 8,3% din veniturile totale ale bugetului consolidat. Odată cu creşterea economică şi îmbunătăţirea administrării fiscale, se preconizează ca acest tip de impozit să devină o sursă din ce în ce mai importantă de venituri bugetare. Impozitul în cauză reprezintă o pîrghie economică de stimulare a investiţiilor şi de distribuire a veniturilor între diferite pături ale populaţiei. Aplicarea lui prudentă poate conduce la sporirea volumului de impozite colectate prin scoaterea în evidenţă a contribuabililor din economia tenebră. 38. În scopul susţinerii persoanelor cu venituri mici şi al deplasării treptate a poverii fiscale asupra populaţiei cu venituri medii şi mai sus de medii, în anul 2004 a fost modificată grila de impozitare a persoanelor fizice, iar începînd cu anul 2005 se preconizează majorarea treptată a scutirilor personale pentru persoanele fizice. De asemenea, din anul 2005 se propun drept surse de venit neimpozabile contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat, similar mărimii primei de asigurare obligatorii de asistenţă medicală. Totodată, ţinînd cont de starea materială a populaţiei, se propune şi majorarea scutirilor acordate pentru persoanele întreţinute (copii, părinţi, alţi membri ai familiilor etc.). Mărimea scutirilor corespunzătoare pentru anii 2003-2007 este prezentată în tabelul nr.3. Tabelul nr.3. Evoluţia scutirilor personale şi pentru persoanele întreţinute în anii 2003 - 2007 ------------------------------------------------------------------ | Prevăzut | Proiect |---------------------------------- | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 ------------------------------------------------------------------ Scutirea personală, lei pe an 3600 3600 3960 4500 5400 Scutirea pentru persoanele în- 240 240 600 840 1440 treţinute, lei pe an ------------------------------------------------------------------ 39. Concomitent, va avea loc reducerea treptată a cotelor la impozitul pe venitul persoanelor fizice. Evoluţia cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice este reflectată în tabelul nr.4. Tabelul nr.4. Evoluţia cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice în anii 2003 - 2007 ------------------------------------------------------------------------------- Prevăzut | Proiect ------------------------------------------------------------------------------- 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 ------------------------------------------------------------------------------- grila | cota | grila | cota | grila | cota | grila | cota | grila | cota de im-| de im-| de im-| de im-| de im-| de im-| de im-| de im-| de im-| de im- pozi- | pozi- | pozi- | pozi- | pozi- | pozi- | pozi- | pozi- | pozi- | pozi- tare | tare | tare | tare | tare | tare | tare | tare | tare | tare ------------------------------------------------------------------------------- Pînă la 10% Pînă la 10% Pînă la 9% Pînă la 8% Pînă la 7% 12180 16200 16200 16200 16200 lei lei lei lei lei De la 15% De la 15% De la 14% De la 13% De la 10% 12180 16200 16200 16200 16200 lei lei lei lei lei pînă la pînă la pînă la pînă la pînă la 16200 21000 21000 21000 21000 lei lei lei lei lei Mai mult 25% Mai mult 22% Mai mult 20% Mai mult 18% Mai mult 15% de de de de de 16200 21000 21000 21000 21000 lei lei lei lei lei ------------------------------------------------------------------------------- 40. Aceste măsuri fiscale vor conduce la ameliorarea stării financiare a populaţiei şi, respectiv, la sporirea capacităţii de cumpărare a produselor alimentare, de achitare a serviciilor comunale, sporirea accesului la serviciile medicale, educaţionale, culturale etc. De asemenea, vor fi create condiţii mai favorabile agenţilor economici, în scopul majorării vînzărilor de producţie autohtonă, al legalizării veniturilor ilicite şi al orientării mijloacelor disponibile spre investiţii. 41. Întru diminuarea poverii fiscale şi scoaterea în evidenţă a contribuabililor din economia tenebră, în ultimii ani cota impozitului pe venitul persoanelor juridice a fost redusă substanţial de la 28% în 2001 pînă la 20% în anul 2004. Totodată, se propune ca în anul 2005 cota respectivă să fie redusă cu încă 2 puncte procentuale, iar în 2006 - cu alte 3 puncte procentuale. Astfel, începînd cu anul 2006 cota impozitului pe venit a persoanelor juridice să fie egală cu 15%. 42. Ca urmare a reducerii cotelor impozitului pe venit, ponderea încasărilor acestui impozit în totalul veniturilor publice va creşte de la 10,8% în 2004 la 12,2% în anul 2007. Contribuţiile de asigurări sociale de stat şi de asigurări obligatorii de asistenţă medicală 43. Pentru următorii trei ani se preconizează reducerea cu un punct procentual a cotei totale a contribuţiilor de asigurări sociale de la 30% în anul 2004 la 29% în anul 2005, cu redistribuirea treptată a cotelor în vederea reducerii cu un punct procentual a cotei pentru patroni şi majorarea corespunzătoare a contribuţiei individuale a salariatului, care vor constitui, respectiv, în 2005 - 27% şi 2%; în 2006 - 26% şi 3%; în 2007 - 25% şi 4%. 44. În anii 2005-2006 se preconizează implementarea Strategiei privind reformarea sistemului de pensionare a persoanelor ce activează în sectorul agrar, care prevede trecerea de la principiul achitării contribuţiilor bazat pe proprietatea asupra pămîntului şi calitatea acestuia la principiul achitării contribuţiilor din venit - pentru proprietarii terenurilor agricole, angajaţi în baza contractului individual de muncă, şi în baza unei contribuţii în mărime fixă - pentru proprietarii de terenuri agricole care lucrează pămîntul individual. 45. Începînd cu anul 2004, sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a fost extins pe întreg teritoriul ţării. Mărimea primei de asigurare obligatorie medicală se propune a fi menţinută în anii 2005 - 2007 la nivelul anului 2004, în mărime de 4% (2% din contul patronului şi 2% din contul angajatului). Taxa pe valoarea adăugată 46. TVA continuă să deţină ponderea majoră în totalul veniturilor bugetului consolidat, în 2003 constituind 37,3%, sau 10,2% din PIB. Structura veniturilor din TVA denotă tendinţa de creştere în continuare a ponderii veniturilor TVA de la mărfurile importate. 47. Pentru anii 2005 - 2007 se prevede menţinerea metodei de destinaţie a calculării TVA cu toate ţările, precum şi cu agenţii economici din ţară care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar. Dată fiind sfera mare de cuprindere a TVA şi dependenţa actuală a mărimii TVA de PIB, în anul 2005 vor fi menţinute cele 4 cote TVA existente: cota TVA standard de 20%, cotele TVA reduse de 8% şi 5% şi cota TVA de 0%. 48. Totodată, în funcţie de necesitate, vor fi revăzute facilităţile fiscale acordate la plata TVA în vederea menţinerii celor care sînt eficiente din punct de vedere economic şi au un caracter social sporit. Accizele 49. Actualmente, accizului sînt supuse circa 14 tipuri de mărfuri, inclusiv vinul, şampania, produsele petroliere, autoturismele, articolele de tutun, parfumeria, aparatura electronică, caviarul, cafeaua, articolele de giuvaiergerie. O pondere însemnată în structura accizelor în 2003 au produsele petroliere şi derivatele acestora, lor revenindu-le 43,2% din totalul de venituri din accize; autoturismele - 29,4%; producţia vinicolă - 12,2%. 50. Pentru perioada de referinţă se va menţine metoda de destinaţie a calculării accizelor la mărfurile exportate. Lista mărfurilor supuse accizelor şi mărimea cotelor accizelor nu vor suporta modificări. 51. Ponderea accizelor în totalul veniturilor bugetului consolidat în 2003 a constituit 11,9%, sau 3,3% în PIB. Pentru anii 2005 - 2007, accizele vor avea o tendinţă de descreştere de la circa 11% în anul 2004 la 9% în anul 2007, în legătură cu faptul că valoarea nominală a accizelor pe produs este stabilită în cotă fixă pe unitate şi este strict corelată cu evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale şi cu ritmurile de creştere a exportului. Impozitul pe bunurile imobiliare 52. În pofida ponderii nesemnificative de 2,7% în veniturile bugetului consolidat, impozitul pe bunurile imobiliare reprezintă o sursă importantă de venit pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. Actualmente, pămîntul şi proprietatea imobiliară (case, apartamente etc.) se impozitează în mod separat şi diferit, cu divizarea bazei lor de impozitare în două impozite separate (impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare). În plus, evaluarea acestora este efectuată de către diferite organizaţii, utilizînd diverse metode. Aceasta reduce eficienţa administrativă şi contravine realităţii de piaţă. 53. Reforma acestui impozit este stipulată în Titlul VI al Codului fiscal "Impozitul pe bunurile imobiliare", care prevede unificarea bazei impozabile şi substituirea celor două impozite actuale printr-un impozit unic pe proprietate, precum şi calcularea acestui impozit în baza valorii de piaţă a proprietăţii. Progresul în descentralizarea administrării impozitelor pe proprietate la nivelul autorităţilor publice locale va depinde de eforturile de proiectare a sistemului naţional al cadastrului. 54. Pînă la finalizarea procesului de evaluare a tuturor bunurilor imobiliare la valoarea lor de piaţă, aplicarea impozitului respectiv se va efectua conform practicii anului 2003. Taxele locale 55. Taxele locale ocupă o pondere neînsemnată în totalul veniturilor şi a constituit în 2003 doar 1,1% din veniturile bugetului consolidat. Actualmente taxele locale se reglementează printr-o lege separată, iar începînd cu anul 2005 se preconizează a fi aplicat un nou titlu al Codului fiscal "Taxele locale", care va oferi posibilităţi autorităţilor publice locale de a majora veniturile bugetelor locale şi de a spori rolul acestora în teritoriu. Concomitent va fi simplificată procedura de încasare a taxelor locale şi se preconizează reducerea numărului acestora de la 14 pînă la 11. Administrarea fiscală 56. Principalele direcţii ale politicii în domeniul administrării fiscale pe anii 2005-2007 ţin de eficientizarea administrării fiscale, evitarea subiectivismului în procesul managementului fiscal, majorarea operativităţii în aplicarea pîrghiilor de administrare fiscală şi vor consta în următoarele: (i) perfecţionarea mecanismului de colectare a impozitelor - se va realiza prin consolidarea serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale şi concentrarea eforturilor Serviciului Fiscal de Stat asupra colectării mai eficiente a veniturilor statului. De asemenea, se preconizează elaborarea şi implementarea sistemelor automatizate de evidenţă a produselor petroliere şi a alcoolului; (ii) eficientizarea metodelor de control şi coordonarea activităţilor de control - se va realiza prin implementarea metodei de selectare computerizată a contribuabililor pentru efectuarea controalelor în baza riscurilor. Concomitent va fi intensificată metoda de control în baza analizei informaţiilor din dările de seamă atît fiscale, cît şi financiare, precum şi a altor surse fără a ieşi din birou, avînd posibilitatea de a determina gradul de precizie a diminuării impozitelor de către agenţii economici; (iii) computerizarea procedurilor fiscale - pentru realizarea măsurii în cauză sînt necesare: - elaborarea şi implementarea sistemului informaţional şi a mecanismelor de notificare a contribuabililor, de prezentare a dărilor de seamă electronice către Serviciul Fiscal de Stat şi de deservire de sine stătătoare a contribuabililor prin intermediul site-lui www.FISK.MD; - elaborarea concepţiei, mecanismului şi componenţei sistemului informaţional de deservire a organelor publice centrale şi locale cu informaţii fiscale; - perfecţionarea mecanismului de interacţiune cu sistemele informaţionale ale altor departamente de stat; (iv) popularizarea legislaţiei fiscale şi educarea contribuabililor în spiritul achitării voluntare a obligaţiilor fiscale prin continuarea ciclului de emisiuni şi publicitate cu privire la importanţa achitării obligaţiunilor fiscale. Aplicarea măsurilor în aceste direcţii va contribui la eficientizarea administrării fiscale, la reducerea subiectivismului în procesul managementului fiscal, la majorarea operativităţii în aplicarea pîrghiilor de administrare fiscală; (v) neadmiterea noilor amnistii fiscale; (vi) reglementarea în continuare a contabilităţii şi desfăşurarea activităţii de audit în contextul perfecţionării şi reglementării politicii şi administrării fiscale - realizarea măsurii date ţine de elaborarea proiectelor legii contabilităţii şi legii cu privire la activitatea de audit; implementarea terminologiei contabile şi de audit adecvate; acceptarea şi utilizarea convenţiilor fundamentale şi principiilor generale ale contabilităţii; aprobarea unui plan de conturi detaliat; elaborarea unui sistem unic de prezentare a informaţiei în rapoartele financiare bazate pe caracteristicile calitative; elaborarea şi perfecţionarea continuă a actelor normative naţionale de contabilitate şi audit; utilizarea principiilor generale de evaluare a elementelor rapoartelor financiare. D.Cadrul financiar global Bugetul public naţional 57. În scopul creşterii transparenţei bugetar-fiscale şi al reducerii treptate a operaţiunilor în afara bugetului, în formatul CCTM pe anii 2005-2007 sînt operate unele modificări. Conform acestui format, în structura bugetului de stat s-au inclus veniturile şi cheltuielile fondurilor şi mijloacelor extrabugetare, precum şi intrările de surse externe pentru finanţarea proiectelor investiţionale. 58. Bugetul public naţional cuprinde cadrul financiar global şi se divizează în bugetul consolidat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. (i) Bugetul consolidat se planifică şi se află sub controlul Ministerului Finanţelor. Acest buget include patru subcomponente separate: - bugetul de stat din care sînt finanţate autorităţile publice centrale. Începînd cu anul 2005 în acest buget vor fi incluse fondurile şi mijloacele extrabugetare, precum şi proiectele investiţionale finanţate din exterior, administrarea cărora se efectuează actualmente separat; - bugetele UAT, care reprezintă operaţiunile bugetare ale autorităţilor publice locale. (ii) Bugetul asigurărilor sociale de stat este gestionat de CNAS. (iii) Fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sînt gestionate de CNAM. 59. Distribuirea cadrului financiar global pe principalele elemente constitutive şi ponderea acestora în PIB sînt prezentate în anexa nr.1. În perioada anilor 2002-2004, ponderea veniturilor publice în PIB a crescut de la 32,9% la 36,1%, iar cheltuielile - de la 33,9% la 36,5%. Pe termen mediu (2005-2007), se preconizează ca veniturile globale să crească faţă de anul 2004 cu 3482 mil.lei, sau cu 31,4 la sută, iar cheltuielile - cu 3535 mil.lei, sau cu 31,7 la sută, în timp ce ponderea acestora în PIB se va diminua pînă la 34%. Structura cadrului global de venituri pe surse de formare este reprezentată în figura nr.1. Figura nr.1. Structura cadrului global de venituri pe surse pe anii 2002-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.38) Veniturile bugetului public naţional 60. Veniturile bugetului public naţional au fost calculate în baza prognozei indicatorilor macroeconomici şi a politicii fiscale pe perioada 2005-2007, descrise în compartimentul precedent. 61. Potrivit estimărilor CCTM, veniturile publice totale vor creşte în termeni nominali. În valoare nominală volumul veniturilor va spori de la 11,1 mild.lei în 2004 la circa 14,5 mild.lei în 2007. Structura veniturilor bugetului public naţional este reflectată în anexele nr.2.1-2.3 şi are următoarele caracteristici: - majorarea veniturilor fiscale de la 81,9% din suma totală a veniturilor în anul 2004 pînă la 84,6% în anul 2007 în urma redistribuirii veniturilor bugetului public naţional de pe alte tipuri de venituri; - diminuarea veniturilor nefiscale de la 6,4% în anul 2004 pînă la 5,8% în anul 2007 din cauza micşorării încasării venitului net al Băncii Naţionale a Moldovei; - reducerea veniturilor fondurilor şi mijloacelor extrabugetare de la 9,2% pînă la 6,8% ca urmare a procesului de reglementare a unor tipuri de servicii contra plată prestate de către organele publice centrale agenţilor economici; - micşorarea veniturilor din privatizare de la 0,9% pînă la 0,3% în legătură cu finalizarea procesului de privatizare; - ponderea impozitelor directe se va menţine la nivel de 4,7% din PIB, luînd în considerare că reducerea cotelor la impozitele pe venit va impulsiona creşterea economică, va încuraja investiţiile şi va stimula crearea noilor locuri de muncă, iar diferenţa de la aplicarea cotelor reduse va fi compensată prin lărgirea bazei fiscale. În ceea ce priveşte impozitul funciar şi impozitele pe bunurile imobiliare, acestea vor rămîne aproximativ la nivelul anului 2004 în sumă nominală pînă la finalizarea procesului de evaluare a proprietăţii imobiliare. Evoluţia impozitelor directe este reprezentată în figura nr.2. Figura nr.2. Evoluţia impozitelor directe în perioada 2002-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.39) - Ponderea impozitelor indirecte în PIB se va micşora lent de la 16% în anul 2004 pînă la 14,6% în anul 2007. Această reducere se explică prin scăderea uşoară a taxei pe valoarea adăugată ca urmare a creşterii restituirilor la plata TVA, menţinerea cotelor accizelor la nivelul anului 2004, precum şi prin armonizarea legislaţiei şi creşterea exportului produselor alcoolice. Evoluţia impozitelor indirecte este reflectată în figura nr.3. Figura nr.3. Evoluţia impozitelor indirecte în perioada 2002-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.40) Cheltuielile bugetului public naţional Potrivit estimărilor CCTM, în perioada 2005-2007 cheltuielile bugetului public naţional vor creşte cu circa 31,6%, consituind în anul 2007 circa 14,7 mlrd.lei, iar ponderea acestora în PIB se va reduce treptat şi va atinge în anul 2007 nivelul de 34,3 %. Creşterea medie anuală constituie circa 1332,3 mil.lei, sau 4,6%. Cheltueilile discreţionare/2 pe termen mediu vor beneficia de o creştere mai rapidă - de circa 4,7%, sau de 1379,1 mil.lei anual.Cheltuielile bugetului public naţional pe elemente constitutive sînt oglindite în tabelul nr.5. ------------------- /2 Cheltuielile discreţionare nu includ cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat şi creditarea netă Tabelul nr.5. Bugetul public naţional pe anii 2002-2007 ------------------------------------------------------------------------ Indicatorii | Executat |Scon-| Estimat |-----------| tat |----------------- | 2002| 2003|2004 | 2005| 2006| 2007 ------------------------------------------------------------------------ mil.lei Cheltuielile bugetului consolidat 5800 6934 7321 8104 8399 8991 Cheltuielile bugetului de stat 3490 4249 5141 5845 5988 6436 finanţat de:venituri 3945 5329 6556 6995 7487 8029 granturi 131 73 177 352 357 357 pentru susţinerea buge- 74 1 0 164 270 279 tului pentru finanţarea proi- 57 72 177 188 87 78 ectelor investiţionale transferuri de la buge- 38 30 140 185 281 tele UAT finanţarea 461 -36 122 322 167 156 pentru susţinerea buge- 127 -374 -370 -204 -331 -333 tului pentru finanţarea proi- 334 338 492 527 497 489 ectelor investiţionale minus: transferuri inter-bugetare 1046 1164 1743 1965 2208 2387 Cheltuielile bugetelor UAT 2311 2685 2180 2259 2411 2556 inclusiv transferuri altor bugete 48 30 140 185 281 finanţat de: venituri 1713 2085 1592 1826 1920 2109 transferuri 675 767 637 573 676 728 surse de finanţare -77 -119 -19 0 0 0 minus: transferuri interbugetare 48 30 140 185 281 Cheltuielile bugetului asigurărilor 1848 2268 2765 3298 3739 4143 sociale de stat finanţat de: contribuţii 1644 1990 2310 2828 3213 3588 transferuri 371 387 455 522 540 555 surse de finanţare -167 -109 0 -53 -14 0 Cheltuielile fondurilor de asigurare 0 13 1071 1303 1441 1557 obligatorie de asistenţă medicală finanţat de: contribuţii 0 2 419 433 449 453 transferuri 0 11 651 870 992 1104 surse de finanţare 0 0 0 0 0 0 Cadrul de cheltuieli, total 7648 9215 11157 12704 13579 14692 creşterea faţă de anul precedent 20,5% 21,1% 13,9% 6,9% 8,2% % din PIB Cheltuielile bugetului consolidat 25,7% 25,4% 23,9% 23,2% 21,6% 21,0% Cheltuielile bugetului de stat 15,5% 15,6% 16,8% 16,7% 15,4% 15,0% Cheltuielile bugetelor UAT 10,2% 9,8% 7,1% 6,5% 6,2% 6,0 Cheltuielile bugetului asigurărilor 8,2% 8,3% 9,0% 9,4% 9,6% 9,7% sociale de stat Cheltuielile fondurilor de asigurare 0,0% 0,0% 3,5% 3,7% 3,7% 3,6% obligatorie de asistenţă medicală Cadrul de cheltuieli, total 33,9% 33,8% 36,5% 36,4% 35,0% 34,3% Informativ: PIB nominal (mil.lei) 22556 27297 30600 34900 38800 42800 ------------------------------------------------------------------------ 62. Din tabelul nr.5 rezultă că veniturile şi cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală vor înregistra o creştere mai rapidă decît indicatorii bugetului consolidat. Dacă cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2007 vor creşte, comparativ cu 2004, cu circa 50% şi ale fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţa medicală - cu circa 45%, cheltuielile bugetului consolidat fără transferurile la alte bugete vor creşte doar cu circa 23%. În acelaşi timp, ca pondere în PIB doar cheltuielile BASS şi FAOAM sînt în creştere, pe cînd cheltuielile proprii ale bugetului de stat şi ale bugetelor UAT scad, respectiv, de la 16,8% în anul 2004 pînă la 15,0% în anul 2007 şi de la 7,2% pînă la 6,6%. Aceste tendinţe evidenţiază constrîngerile financiare cu care se va confrunta statul în următorii ani ca urmare a presiunii exercitate de obligaţiunile financiare aferente datoriei de stat. 63. În totalul cheltuielilor bugetului public naţional, ponderea majoră revine bugetului consolidat - circa 65% în anul 2004, urmată de BASS - 25% şi FAOAM - circa 10%. În următorii ani, structura cheltuielilor pe elemente constitutive va releva o diminuare a ponderii cheltuielilor bugetului consolidat pînă la 61% în anul 2007 şi o creştere a cheltuielilor BASS pînă la 28% şi a FAOAM - pînă la circa 11%. Balanţa financiară globală şi sursele de finanţare 64. Balanţa financiară globală, care reflectă rezultatul financiar al bugetului public naţional şi sursele de finanţare, este prezentată în tabelul nr.6. În anul 2003, balanţa financiară globală a înregistrat un excedent în volum de 264 mil.lei, sau 1% în PIB, comparativ cu deficitul în sumă de 216 mil.lei, sau 1% în PIB, În anul 2002. Pentru anii 2004-2007, balanţa financiară globală va fi negativă, deficitul fiind estimat în funcţie de sursele de finanţare preconizate şi va varia între 0,3% şi 0,8% ca pondere în PIB. Tabelul nr.6. Balanţa financiară globală şi sursele de finanţare pe anii 2002-2007 ------------------------------------------------------------------------ | executat |scon-| estimat |-----------|tat |------------------ | 2002| 2003|2004 | 2005| 2006| 2007 ------------------------------------------------------------------------ mil.lei Total venituri 7432 9479 11054 12434 13426 14536 Venituri 7302 9405 10878 12082 13069 14179 Granturi 131 73 177 352 357 357 Total cheltuieli 7648 9215 11157 12704 13579 14692 Bilanţul general -216 264 -103 -270 -153 -156 (deficit-; excedent+) Bugetul consolidat -383 155 -103 -322 -167 -156 Bugetul asigurărilor sociale de 167 109 0 52 14 0 stat Fondurile de asigurare obligato- 0 0 0 0 0 0 rie de asistenţă medicală Finanţarea 216 -264 103 270 153 156 Internă netă 461 19 508 88 1 1 Banca Naţională a Moldovei 237 0 338 0 -67 -68 Creditele băncilor comerciale 0 0 0 0 0 0 HVS 184 99 200 100 80 70 Alte credite 40 -80 -30 -12 -12 -2 Externă 19 -135 -549 69 83 103 Creditele externe 145 0 0 0 0 0 Creditarea proiectelor inves- 334 338 492 527 497 489 tiţionale Rambursarea creditelor externe -460 -473 -1041 -458 -414 -386 Venituri din privatizare conform 65 0 270 144 75 47 proiectelor individuale Modificarea soldurilor la conturi 329 148 126 31 6 -6 % în PIB Total venituri 32.9% 34.7% 36.1% 35.6% 34.6% 34.0% Venituri 32.4% 34.5% 35.5% 34.6% 33.7% 33.1% Granturi 0.6% 0.3% 0.6% 1.0% 0.9% 0.8% Total cheltuieli 33.9% 33.8% 36.5% 36.4% 35.0% 34.3% Bilanţul general -1.0% 1.0% -0.3% -0.8% -0.4% -0.4% (deficit-; excedent+) Bugetul consolidat -1.7% 0.6% -0.3% -0.9% -0.4% -0.4% Bugetul asigurărilor sociale de 0.7% 0.4% 0.0% 0.1% 0.0% 0.0% stat Fondurile de asigurare obligato- 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% rie de asistenţă medicală Finanţarea 1.0% -1.0% 0.3% 0.8% 0.4% 0.4% Internă netă 2.0% 0.1% 1.7% 0.3% 0.0% 0.0% Banca Naţională a Moldovei 1.1% 0.0% 1.1% 0.0% -0.2% -0.2% Creditele băncilor comerciale 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% HVS 0.8% 0.4% 0.7% 0.3% 0.2% 0.2% Alte credite 0.2% -0.3% -0.1% 0.0% 0.0% 0.0% Externă 0.1% -0.5% -1.8% 0.2% 0.2% 0.2% Creditele externe 0.6% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% Creditarea proiectelor inves- 1.5% 1.2% 1.6% 1.5% 1.3% 1.1% tiţionale Rambursarea creditelor externe -2.0% -1.7% -3.4% -1.3% -1.1% -0.9% Venituri din privatizare conform 0.3% 0.0% 0.9% 0.4% 0.2% 0.1% proiectelor individuale Modificarea soldurilor la conturi 1.5% 0.5% 0.4% 0.1% 0.0% 0.0% Informativ: PIB nominal (mil.lei) 22556 27297 30600 34900 38800 42800 ------------------------------------------------------------------------ 65. Finanţarea deficitului se va efectua din contul surselor de finanţare internă şi externă, precum şi al veniturilor din privatizare conform proiectelor individuale. Finanţarea internă 66. Balanţa financiară globală scoate în evidenţă necesitatea continuă de finanţare din surse interne pentru acoperirea rambursării creditelor externe. În special, se estimează ca finanţarea internă să fie majorată substanţial în anul 2004 din contul emiterii HVS şi al împrumuturilor contractate de la BNM pentru rambursarea creditelor externe conform planurilor de renegociere a acestora. În anii 2005-2007, finanţarea internă netă se va reduce practic pînă la zero. Această tendinţă se explică prin necesitatea iniţierii, începînd cu anul 2006, a rambursării din contul emiterii HVS a creditelor BNM obţinute anterior. Finanţarea externă 67. Finanţarea externă conţine creditarea de către organismele financiare internaţionale, care include creditele pentru finanţarea proiectelor investiţionale şi rambursarea sumei de bază pe împrumuturile externe. În perioada 2004-2007, finanţarea externă se va limita la atragerea împrumuturilor noi numai pentru finanţarea proiectelor investiţionale în condiţii concesionale fără contractarea finanţării noi sub formă de împrumut pentru susţinerea bugetului. Aceasta reflectă intenţia Guvernului de a atrage împrumuturi preferenţial pentru scopuri investiţionale şi nu pentru susţinerea consumului curent. Este de menţionat că la estimarea finanţării externe pentru proiectele investiţionale au fost luate în considerare numai obligaţiunile existente (acordurile contractate) ale donatorilor. Astfel, finanţarea sub formă de credite externe pentru implementarea proiectelor investiţionale se va diminua treptat de la 36,4 mil.dolari SUA în anul 2004 pînă la 31,5 mil.dolari SUA în anul 2007. 68. Atitudinea favorabilă faţă de SCERS a comunităţii donatorilor poate majora semnificativ nivelul finanţării externe adiţionale sub formă de granturi şi credite pentru proiecte investiţionale, cu toate că este foarte dificil de a estima la etapa actuală dimensiunea acestei finanţări adiţionale. 69. În perioada respectivă, rambursarea împrumuturilor externe conform graficelor de plată rămîne la un nivel foarte înalt, dar rambursarea efectivă va fi condiţionată de implementarea măsurilor de gestionare a datoriei de stat. Realizarea prevederilor acestei strategii va permite reducerea volumului rambursării împrumuturilor de la 77,1 mil.dolari SUA în anul 2004 pînă la 24,9 mil.dolari SUA în 2007. Ţinînd cont de creditarea proiectelor investiţionale, În anul 2004 finanţarea externă va fi negativă pentru balanţa financiară globală, iar în anii 2005-2007 aceasta va fi pozitivă. Finanţarea din contul veniturilor din privatizare conform proiectelor individuale 70. În următorii ani cota finanţării din contul veniturilor de la privatizarea obiectelor conform proiectelor individuale se va reduce esenţial în legătură cu reducerea încasării acestor venituri de la 20 mil.dolari SUA în 2004 la 3 mil.dolari SUA în anul 2007. Bugetul consolidat 71. Evoluţia principalilor indicatori ai bugetului consolidat în anii 2003-2004 şi prognoza pentru perioada 2005-2007 sînt prezentate în tabelul nr.7 şi denotă o tendinţă de creştere a acestora în valoare nominală, în timp ce ca pondere în PIB se estimează o scădere treptată. Reieşind din onorarea obligaţiunilor externe şi interne ale Guvernului şi disponibilităţile de mijloace pentru acest scop, bugetul consolidat în perioada 2004-2007 a fost balanţat cu deficit. Tabelul nr.7. Bugetul consolidat pe anii 2003-2007 ----------------------------------------------------------------------- | Executat | Scontat | Estimat | 2003 | 2004 |------------------------- | | | 2005 | 2006 | 2007 ----------------------------------------------------------------------- mil.lei Venituri 7487,2 8324,9 9173,3 9764,7 10494,6 Cheltuieli 7332,6 8427,7 9495,6 9931,4 10650,4 Deficit(-), excedent(+) 154,6 -102,8 -322,3 -166,7 -155,8 % în PIB Venituri 27,4 27,2 26,3 25,2 24,5 Cheltuieli 26,8 27,5 27,2 25,6 24,9 Deficit(-), excedent(+) 0,6 -0,3 -0,9 -0,4 -0,4 ----------------------------------------------------------------------- 72. Veniturile bugetului consolidat, avînd în vedere ritmul de creştere a PIB, se vor majora în anul 2007 comparativ cu anul 2003 cu 3008 mil.lei, sau cu 40,2%. În această perioadă se va produce o scădere a ponderii acestora în PIB de la 27,4% în anul 2003 pînă la 24,5% în anul 2007. Structura veniturilor bugetului consolidat pe principalele categorii de venituri în anii 2003-2007 este reflectată în figura nr.4. Figura nr.4. Evoluţia structurii veniturilor bugetului consolidat în perioada 2003-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.44) 73. Ponderea veniturilor fiscale în sumă totală se va majora treptat de la circa 76% în anul 2005 pînă la circa 79% în anul 2007. Partea preponderentă a veniturilor bugetului consolidat revine impozitelor indirecte, care vor spori, de asemenea, de la circa 56% în anul 2003 pînă la circa 60% în anul 2007. Impozitele directe vor creşte atît ca valoare absolută, cît şi ca pondere în suma totală a veniturilor şi vor atinge circa 19% în anul 2007 faţă de 18% în anul 2005. 74. În scopul promovării politicii de reducere treptată a tranzacţiilor în afara bugetului, veniturile fondurilor şi ale mijloacelor extrabugetare, inclusiv granturile pentru proiectele investiţionale, sînt incluse în componenţa bugetului consolidat. Ponderea acestor venituri în suma totală se va reduce de la 12,5% în anul 2005 pînă la 10,2% în anul 2007. Scăderea ponderii acestor venituri este rezultatul reducerii intrărilor de granturi pentru proiectele investiţionale. 75. Cheltuielile bugetului consolidat ca pondere în PIB se vor reduce de la 26,8% în anul 2003 pînă la 24,9% în anul 2007. Această reducere reflectă necesitatea ajustării volumului de cheltuieli la cadrul disponibil de resurse ale bugetului consolidat, care este influenţat în mare parte de onorarea angajamentelor externe. 76. Cheltuielile bugetului consolidat ca pondere în PIB se vor reduce către anul 2007 în raport cu 2003 cu circa 1,9 puncte procentuale. 77. Partea preponderentă a cheltuielilor bugetului consolidat revine sectorului social-cultural. Ritmul diminuării cheltuielilor pentru acest domeniu ca pondere în PIB în perioada dată va fi mai lent şi va constitui doar 1,5 puncte procentuale. 78. Cheltuielile bugetului consolidat pentru sectorul economic în perioada 2004-2007 vor creşte în valoare nominală cu circa 8%, pe cînd ca pondere în PIB se prevede o reducere cu 0,8 puncte procentuale. Bugetul de stat 79. Spre deosebire de anii precedenţi, în prognozele actualului CCTM, bugetul de stat include veniturile şi cheltuielile proprii acestui buget, veniturile şi cheltuielile fondurilor şi mijloacelor extrabugetare, precum şi resursele externe pentru finanţarea proiectelor investiţionale. Evoluţia şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, inclusiv a fondurilor şi mijloacelor extrabugetare şi a proiectelor investiţionale pentru perioada 2002-2007 sînt prezentate în anexele nr.3.1 - 3.5. Structura veniturilor şi a cheltuielilor bugetului de stat este oglindită în tabelul nr.8. Tabelul nr.8. Prognoza bugetului de stat pe anii 2004-2007 mil.lei ------------------------------------------------------------------------ | 2004 | Prognoza | scontat |------------------------- | | 2005 | 2006 | 2007 ------------------------------------------------------------------------ I. Venituri, total 6762.7 7487.3 8029.4 8666.5 Ponderea în PIB, % 22.1 21.5 20.7 20.2 Venituri proprii 5647.0 6423.0 7054.6 7683.6 Ponderea în PIB, % 18.5 18.4 18.2 18.0 Veniturile fondurilor extrabuge- 80.3 78.9 81.7 83.1 tare Veniturile mijloacelor extrabuge- 858.5 797.3 805.7 822.0 tare Granturi pentru susţinerea proie- 176.9 188.1 87.4 77.8 ctelor investiţionale II. Cheltuieli, total 6884.3 7809.6 8196.1 8822.3 Ponderea în PIB, % 22.5 22.4 21.1 20.6 dintre care: Plata dobînzilor 910.7 889.4 795.0 742.3 Cheltuieli discreţionare, total 5973.6 6920.2 7401.1 8080.0 proprii 4489.8 5305.9 5918.8 6600.4 din fonduri extrabugetare 72.0 81.9 92.0 92.1 din mijloace extrabugetare 742.9 817.7 805.5 821.1 proiecte investiţionale cu fi- 668.9 714.7 584.8 566.4 nanţare externă III. Bilanţa financiară generală (de casă) -121.6 -322.3 -166.7 -155.8 primară 789.1 567.1 628.3 586.5 ------------------------------------------------------------------------ 80. Evoluţia veniturilor totale ale bugetului de stat este similară tendinţelor veniturilor bugetului consolidat, ponderea acestora în PIB reducîndu-se către anul 2007 pînă la 20,2% comparativ cu 22,1% în anul 2004. Veniturile proprii bugetului de stat constituie partea preponderentă de circa 83% din totalul veniturilor bugetului de stat în anul 2004. Ca pondere în PIB, veniturile proprii bugetului de stat se vor reduce în această perioadă cu 0,5 puncte procentuale. 81. În anii 2002-2007, ponderea veniturilor bugetului de stat în structura bugetului consolidat va creşte de la circa 70,4% pînă la 82,6%, iar ponderea cheltuielilor - de la 60% pînă la 71,6%. 82. În perioada 2005-2007, ponderea impozitelor directe în veniturile totale ale bugetului de stat va rămîne la un nivel de 0,8%, ca şi în anii 2003-2004. 83. Începînd cu anul 2005, impozitele indirecte ca pondere în PIB vor înregistra o diminuare lentă şi vor constitui în 2007 circa 14,5%. Această tendinţă va fi rezultatul unor ritmuri mai reduse de creştere a importurilor şi, respectiv, al majorării volumului restituirilor din buget (TVA, accize). 84. Resursele extrabugetare şi granturile pentru proiectele investiţionale în valoare nominală se vor reduce, în anii 2004-2007, cu circa 133 mil.lei şi vor deţine cote de circa 17% şi, respectiv, 11% în veniturile totale ale bugetului de stat. 85. Tendinţele cheltuielilor totale ale bugetului de stat în următorii trei ani se rezumă la o creştere de circa 1,9 mlrd. lei, sau cu 28,2% mai mult comparativ cu anul 2004. Raportul în PIB a acestora se va reduce, în următorii ani, de la 22,5% în anul 2004 la 20,6 % în anul 2007. 86. Cheltuielile discreţionare proprii bugetului de stat (fără resursele extrabugetare şi fără proiectele investiţionale) vor continua să crească şi vor atinge volumul de 6600 mil.lei. În medie pe an acestea se vor majora cu 11,8 %. Tendinţele cheltuielilor discreţionare proprii ale bugetului de stat sînt prezentate în figura nr.5. Figura nr.5. Cheltuielile discreţionare proprii ale bugetului de stat pe anii 2005-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.46) 87. Volumul cheltuielilor efectuate din debursările de credite şi granturi pentru proiectele investiţionale în următorii trei ani se va reduce treptat. Astfel, posibilitatea de cheltuieli din surse externe pentru anul 2007 va fi cu circa 148 mil.lei mai mică decît în anul 2005. Tendinţele cheltuielilor din finanţare externă pentru implementarea proiectelor investiţionale sînt reflectate în figura nr.6 şi denotă reducerea treptată a ponderii acestora în totalul cheltuielilor bugetului de stat de la 9,7% în anul 2004 pînă la 6,4% în anul 2007. Aceasta se explică prin previzibilitatea redusă pe anii 2006-2007 a susţinerii proiectelor investiţionale de către donatori. Figura nr.6. Cheltuielile din finanţare externă în anii 2005-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.47) 88. Plăţile prognozate pentru achitarea dobînzilor aferente datoriei de stat constituie 13,2% din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat în anul 2004. În anii următori aceste plăţi se vor reduce pînă la 8,4% din cheltuielile totale în anul 2007, diminuînd presiunea asupra bugetului. 89. În următorii trei ani, cheltuielile din contul fondurilor şi mijloacelor extrabugetare vor creşte cu circa 12%. Tendinţele acestor cheltuieli sînt reflectate în figura nr.7. Figura nr.7. Prognoza fondurilor şi mijloacelor extrabugetare pe anii 2005-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.47) 90. Balanţa financiară totală a bugetului de stat (cu resursele extrabugetare şi proiectele investiţionale) în perioada 2004-2007 înregistrează un deficit în medie pe an de 0,4% din PIB. Cu excepţia resurselor extrabugetare şi a proiectelor investiţionale, bugetul de stat se echilibrează cu excedent, care va varia între 1,2% din PIB în anul 2003 şi 0,8% din PIB în anul 2007. Finanţarea deficitului bugetului de stat se va efectua din contul surselor interne, externe şi al veniturilor din privatizare conform proiectelor individuale. Raporturile dintre bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale 91. Raporturile dintre bugetul de stat şi bugetele UAT pentru anii 2005-2007 au fost estimate în conformitate cu prevederile cadrului legal. Aceste raporturi se exprimă prin stabilirea normativelor defalcărilor de la veniturile generale de stat şi a sumelor transferurilor din fondul de susţinere financiară a teritoriilor pentru bugetele UAT, precum şi a mărimii transferurilor de la bugetele UAT către bugetul de stat. 92. Pentru anii 2005-2007 se preconizează ca defalcările procentuale de la veniturile generale de stat să rămînă la nivelul anului 2004, întru asigurarea unei continuităţi în promovarea politicii interbugetare şi încurajarea autorităţilor publice locale în realizarea planurilor durabile de dezvoltare a UAT. Normativele defalcărilor de la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător vor constitui: - pentru bugetele raionale şi bugetul central al U.T.A. Găgăuzia cu statut juridic special - 100%; - pentru bugetele municipale Chişinău şi Bălţi - 50%. Normativul defalcărilor din taxa pentru folosirea drumurilor, percepută de la posesorii mijloacelor de transport, este stabilit pentru toate bugetele UAT de nivelul al doilea şi municipal Bălţi în cuantum de 50%. 93. Pentru Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia cu statut juridic special se prevede ca taxa pe valoarea adăugată la mărfurile şi serviciile livrate de subiecţii economici din unitatea teritorială autonomă şi accizele la mărfurile (producţia), supuse accizelor, fabricate pe teritoriul unităţii date să se vireze integral la bugetul central al U.T.A. Găgăuzia. 94. La determinarea raporturilor dintre bugetul de stat şi bugetele UAT au fost utilizate normativele unice de cheltuieli ce revin unui locuitor din teritoriu şi datele Departamentului Statistică şi Sociologie privind numărul preliminar al populaţiei stabile şi structura demografică a acesteia la situaţia din 1 ianuarie 2004. Pentru următorii trei ani, normativele de cheltuieli medii pe ţară, utilizate la estimarea cheltuielilor bugetelor UAT şi la determinarea mărimii transferurilor de susţinere financiară a teritoriilor înregistrează o tendinţă de creştere. Ritmul creşterii anuale a normativelor medii de cheltuieli pe anii 2005-2007 este prezentat în tabelul nr.9. Tabelul nr.9. Ritmul creşterii anuale a normativelor medii de cheltuieli pe anii 2005-2007 %% ------------------------------------------------------------------------ Nr.| Domeniul | Anii d/o| |---------------------------- | | 2005 | 2006 | 2007 | | faţă de | faţă de | faţă de | | 2004 | 2005 | 2006 ------------------------------------------------------------------------ 1. Servicii de stat cu destinaţie generală 102,2 101,8 101,5 (organele administrative) 2. Poliţia municipală 103,3 102,4 102,2 3. Învăţămînt: - pentru instituţiile preşcolare 114,4 114,5 111,8 - pentru şcoli primare, gimnazii şi li- 107,1 113,1 109,6 cee - pentru instituţiile de tip internat 115,9 121,1 117,4 - pentru şsoli-internat cu regim special 127,6 117,0 114,5 4. Cultura 113,7 113,7 107,7 5. Sport şi acţiunile pentru tineret - 108,3 107,7 6. Asistenţa socială şi susţinerea socială: - servicii de deservire socială la domi- 132,5 100,8 100,6 ciliu - azilurile de bătrîni şi pensionari - 105,3 104,2 ------------------------------------------------------------------------ 95. În perioada 2005-2007, bugetele UAT vor beneficia de transferuri de la bugetul de stat din fondul de susţinere financiară a teritoriilor: în anul 2005 - 573,3 mil.lei, în anul 2006 - 675,7 mil.lei şi în anul 2007 - 727,6 mil.lei. 96. Se preconizează ca pentru anii 2005-2007 unităţile administrativ-teritoriale a căror cotă a veniturilor depăşeşte cu 20% necesităţile minime de cheltuieli să transfere suma respectivă la bugetul de stat în fondul de susţinere financiară a teritoriilor. Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale 97. Veniturile şi cheltuielile bugetelor UAT în anul 2004 constituie, respectiv, circa 19% şi 26% din bugetul consolidat şi se vor menţine la acelaşi nivel pe parcursul anilor 2005-2007. Tendinţele principalilor indicatori ai bugetelor UAT pentru perioada 2002-2007 sînt prezentate în tabelul nr.10. O informaţie mai amplă prinvind evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor bugetelor UAT pe anii 2002-2007 se conţine în anexele 4.1. şi 4.2. Tabelul nr.10. Veniturile şi cheltuielile bugetelor UAT în anii 2002-2007 ----------------------------------------------------------------------- |Unitatea| Executat | Scon-| Estimat | de |-------------| tat |-------------------- | măsură | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 ----------------------------------------------------------------------- Veniturile bugetelor mil.lei 2437,0 2907,4 2228,9 2399,2 2595,9 2836,2 UAT dintre care: - veniturile genera- mil.lei 649,6 802,2 345,0 531,4 559,6 652,2 le de stat ponderea în suma ve- % 26,7 27,6 15,5 22,1 21,6 23,0 niturilor UAT - transferuri şi mi- mil.lei 723,8 822,8 637,7 573,3 675,7 727,6 loace transmise ponderea în suma ve- % 29,7 28,3 28,6 23,9 26,0 25,7 niturilor UAT - venituri proprii mil.lei 1059,4 1282,4 1246,3 1294,5 1360,6 1456,4 ale UAT ponderea în suma ve- % 43,5 44,1 55,9 54,0 52,4 51,4 niturilor UAT Cheltuielile bugete- mil.lei 2359,7 2788,6 2210,1 2399,2 2595,9 2836,2 lor UAT - dintre care trans- mil.lei 37,5 30,0 139,9 184,8 280,5 feruri la bugetul de stat Nivelul acoperirii % 72,6 74,6 72,0 76,1 73,9 74,3 cheltuielilor cu ve- nituri fără transfe- ruri ----------------------------------------------------------------------- 98. Veniturile totale ale bugetelor UAT se preconizează să crească cu circa 27% în anul 2007 comparativ cu 2004, preponderent din contul veniturilor generale de stat. În acelaşi timp, veniturile proprii ale bugetelor UAT vor creşte cu circa 17%, iar transferurile din fondul de susţinere financiară a teritoriilor - cu circa 14%. 99. Pe parcursul anilor 2002-2003, veniturile totale ale bugetelor UAT includeau şi TVA de la mărfurile şi serviciile autohtone. Începînd cu anul 2004, TVA se încasează integral la bugetul de stat, dat fiind faptul că asigurarea obligatorie de asistenţă medicală pentru unele categorii de persoane se efectuează exclusiv din contul mijloacelor bugetului de stat. 100. Veniturile (fără transferuri şi mijloace transmise) au constituit 1713,2 mil.lei în anul 2002 şi 2084,6 mil.lei în anul 2003. Ele au acoperit, respectiv, 72,6% şi 74,6% din cheltuielile totale efectuate din contul bugetelor UAT. 101. În anii 2002-2003, din suma totală a cheltuielilor efectuate de către autorităţile publice locale, peste trei pătrimi au fost destinate serviciilor de învăţămînt, sănătate şi gospodărie comunală, ceea ce corespunde competenţelor atribuite acestor autorităţi de cadrul legal. 102. În următorii ani, cheltuielile bugetelor UAT sub aspect funcţional vor înregistra o creştere, aceasta fiind condiţionată de asigurarea suficientă a fondului de salarii, indexarea parţială a cheltuielilor operaţionale şi de întreţinere a instituţiilor bugetare în funcţie de evoluţia indicelui preţurilor de consum. Evoluţia cheltuielilor bugetelor UAT pe sectoare este reflectată în figura nr.8. Figura nr.8. Dinamica cheltuielilor bugetelor UAT în anii 2002-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.50) 103. Ţinînd cont de reformele promovate în domeniul ocrotirii sănătăţii prin implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, bugetele UAT, începînd cu anul 2004, nu vor mai suporta cheltuieli pentru serviciile medicale. Bugetul asigurărilor sociale de stat 104. Bugetul asigurărilor sociale de stat ocupă o pondere semnificativă în cadrul general al resurselor financiare publice şi constituie în 2004 circa 23% din cheltuielile publice totale, sau 8% din PIB. 105. Tendinţele recente în evoluţia indicatorilor bugetului asigurărilor sociale de stat denotă faptul că măsurile de reformă din ultimii ani a sistemului public de asigurări sociale, în general, şi a sistemului de pensionare, în particular, au avut un impact pozitiv asupra bugetului asigurărilor sociale de stat. În prezent, bugetul îşi onorează integral obligaţiunile faţă de beneficiarii de plăţi, înregistrînd solduri pozitive la sfîrşitul anului. Cu toate acestea, este necesar de a asigura durabilitatea financiară a sistemului de asigurări sociale, evaluînd impactul pe termen mediu şi lung al măsurilor politice, ca, de exemplu, stoparea creşterii vîrstei de pensionare şi introducerea mecanismului de indexare anuală a pensiilor de asigurări sociale, precum şi tendinţele demografice de îmbătrînire a populaţiei. Evoluţia indicatorilor bugetului asigurărilor sociale de stat şi prognoza pe anii 2005-2007 sînt prezentate în anexa nr.5. 106. În pofida reducerii preconizate a cotei contribuţiilor de asigurări sociale de la 30% în anul 2004 la 29% în anul 2005, cu redistribuirea treptată în anii următori a cotelor între patron şi angajat, prognozele CCTM pe anii 2005-2007 denotă o creştere considerabilă a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat de la 8,7% în PIB în anul 2003 la 9,7% în 2007. Tabelul nr.11 însumează evoluţia indicatorilor de bază ai bugetului asigurărilor sociale de stat atît în valoare nominală, cît şi ca pondere în PIB. Tabelul nr.11. Dinamica indicatorilor BASS în anii 2002-2007 ------------------------------------------------------------------------ | Executat | Apro-| Scon-| Estimat |-------------| bat | tat |-------------------- | 2002 | 2003 | 2004 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 ------------------------------------------------------------------------ Cotele contribuţiilor (29% (29% (28% (28% (27% (26% (25% de asigurări sociale şi şi şi şi şi şi şi (patron/salariat) 1%) 1%) 2%) 2%) 2%) 3%) 4%) Venituri, mil.lei 2015,1 2365,8 2479,8 2765,3 3350,2 3752,8 4143,1 % în PIB 8,9 8,7 8 9 9,6 9,7 9,7 dintre care transferuri 371,4 387,3 455,3 455,3 522,2 540,1 555 de la bugetul de stat, mil.lei Cheltuieli, mil.lei 1847,6 2267,6 2479,8 2765,3 3297,6 3739,1 4143,1 % în PIB 8,2 8,3 8,0 9 9,4 9,6 9,7 Deficit(-), excedent(+) 167,2 109,3 0 0 52,7 13,5 0 % în PIB 0,7 0,4 0 0 0,2 0,03 0 ------------------------------------------------------------------------ 107. O creştere mai însemnată vor înregistra cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat finanţate din contribuţiile de asigurări sociale obligatorii de stat, a căror pondere în PIB va creşte de la 7,3% în anul 2003 la 8,3% în anul 2007. Această creştere este condiţionată de extinderea bazei de calculare a contribuţiilor ca urmare a majorării prognozate a fondului de salarii, precum şi în legătură cu implementarea măsurilor preconizate de îmbunătăţire a administrării contribuţiilor de asigurări sociale, în special, şi a sistemului public de asigurări sociale, în general (unificarea cotelor, diminuarea înlesnirilor la plata contribuţiilor, extinderea bazei de calculare a contribuţiilor ca urmare a reducerii şi a redistribuirii cotelor între patron şi angajaţi etc.). 108. Transferurile de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat vor creşte faţă de anul 2004 cu circa 100 mil.lei în perioada 2005-2007, sau cu 22 la sută, creşterea fiind condiţionată, în fond, de indexarea cuantumului unor plăţi sociale la nivelul inflaţiei, precum şi de modificările în contingentul beneficiarilor. 109. Structura cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat denotă o creştere a fondului de protecţie a familiilor cu copii şi a fondului de asigurare socială a salariaţilor, ca urmare a majorării cuantumului indemnizaţiilor pentru familiile cu copii, a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, a indemnizaţiei pentru înmormîntare şi a indexării costului foilor de tratament balneosanatorial. Fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală 110. FAOAM au fost constituite în scopul realizării obiectivelor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi deţin cota preponderentă în suma totală a cheltuielilor din sectorul ocrotirii sănătăţii. În anul 2004, acestea reprezintă 77 la sută din suma totală a cheltuielilor din sector. Este de menţionat că, o dată cu implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi constituirea acestor fonduri, ponderea cheltuielilor sectorului ocrotirii sanătăii în PIB s-a majorat de la 4 la sută în anul 2003 la 4,5 la sută în anul 2004. 111. Prognoza FAOAM pentru anii 2005-2007, estimată pe baza mărimii cotelor existente a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, relevă o creştere esenţială a acestora pentru următorii ani. Astfel, pentru anii 2005-2007, ponderea FAOAM în suma totală a cheltuielilor sectorului ocrotirii sănătăţii se va majora pînă la 85 la sută. Prognoza veniturilor FAOAM pentru anii 2005-2007 conform surselor de formare este prezentată în tabelul nr.12. Tabelul nr.12. Veniturile fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în anii 2004-2007 ------------------------------------------------------------------------ Indicatorii | Aprobat | Estimat | 2004 |----------------------------- | | 2005 | 2006 | 2007 ------------------------------------------------------------------------ Mărimea primelor de asigurare 4% 4% 4% 4% (patron/salariat) (2%+2%) (2%+2%) (2%+2%) (2%+2%) Costul pachetului unic pentru 441,2 614,4 700,8 777,6 o persoană (lei) Veniturile fondurilor de asigu- 1070,6 1302,5 1441,1 1557,2 rări obligatorii de asistenţă medicală, total (mil.lei) inclusiv: Transferuri din bugetul de stat 651,3 869,5 992,1 1104,2 pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate prevăzu- te de legislaţie Contribuţiile unităţilor finan- 33,2 40 48 50 ţate de la buget Contribuţiile altor unităţi 110 110 110 110 Contribuţiile salariaţilor 143,2 150 158 160 Contribuţiile altor categorii 132,9 133 133 133 de persoane fizice ------------------------------------------------------------------------ 112. În perioada CCTM se evidenţiază o creştere esenţială cu circa 70 la sută a transferurilor de la bugetul de stat la FAOAM pentru asigurarea unor categorii de populaţie neagajate (pensionari, şomeri, studenţi, copii de vîrstă preşcolară, invalizii şi alte categorii), acestea majorîndu-se de la 651,3 mil.lei în 2004 la 1104,2 mil.lei în anul 2007. Respectiva majorare este condiţionată de mai mulţi factori: ritmurile prognozate de sporire a salariului şi, ca urmare, majorarea costului asigurării medicale pentru o persoană, precum şi extinderea categoriilor de asiguraţi din contul statului. Evoluţia indicatorilor şi structura FAOAM sînt oglindite în anexa nr.6. 113. Mijloacele acumulate în FAOAM se repartizează conform normativelor pe următoarele fonduri de asigurare: - fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente (fondul de bază) - 94%; - fondul de rezervă al asigurării obligatorii de asistenţă medicală (fondul de rezervă)- 2%; - fondul măsurilor de profilaxie - 2%; - fondul de acoperire a cheltuielilor administrative - 2%. E. Gestionarea datoriei Aspecte generale 114. Împrumuturile de stat reprezintă o sursă importantă de finanţare a deficitului bugetului public naţional, însă contractarea noilor împrumuturi de stat poate majora costul deservirii datoriei pe viitor, fapt ce va limita posibilităţile bugetului de a finanţa cheltuielile prioritare stabilite în SCERS. 115. În acest context, obiectivul principal al gestionării datoriei de stat este micşorarea poverii plăţilor de achitare a dobînzii şi rambursarea acestei datorii, intensificînd colaborarea cu BNM, creditorii, donatorii, precum şi investitorii autohtoni şi externi ai Moldovei. Realizarea acestui obiectiv va contribui la stabilitatea bugetar-fiscală şi va majora resursele disponibile pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei. Soldul datoriei de stat 116. La sfîrşitul anului 2003, datoria de stat constituia 12854 mil.lei, sau 47,1% din PIB, reducîndu-se cu 9,8 puncte procentuale comparativ cu anul 2002. Pentru perioada 2004-2007 se prevede continuarea diminuării treptate a soldului datoriei de stat ca pondere în PIB de la 41,7% în anul 2004 pînă la 34,2% în anul 2007. La sfîrşitul anului 2003, datoria de stat externă a constituit 77,3% din suma datoriei de stat. Dinamica soldului datoriei de stat este oglindită în figura nr.9. Figura nr.9. Dinamica datoriei de stat şi ponderea ei în PIB (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.53) 117. Dinamica soldului datoriei se bazează pe asumări prudente de finanţare din contul datoriei externe şi interne şi creşterii reale a PIB-ului. Astfel, în pofida majorării nominale a soldului datoriei de stat, ponderea acestuia în PIB se va reduce în perioada prognozată. Soldul împrumuturilor externe garantate de stat la sfîrşitul anului 2003 a constituit 82,5 mil.dolari SUA, sau 1090,7 mil.lei. Cea mai mare parte a acestei datorii este achitată de agenţii economici care au beneficiat de împrumuturile menţionate. Plăţile în domeniul datoriei de stat 118. Evoluţia cheltuielilor pentru achitarea dobînzii la datoria de stat (inclusiv la împrumuturile externe garantate de stat, cu garanţia activată de creditori) în anii 2002-2003 a înregistrat o tendinţă ascendentă în termeni nominali, majorîndu-se de la 486,3 mil.lei în anul 2002 pînă la 579,5 mil.lei în anul 2003 din cauza majorării semnificative a ratei inflaţiei în anul 2003, fapt care a provocat majorarea ratelor dobînzii la instrumentele datoriei de stat interne (HVS şi împrumuturile BNM). În acelaşi timp, ca pondere în PIB, achitarea dobînzii a scăzut de la 2,2% pînă la 2,1%. Totodată, suma arieratelor (inclusiv dobînda şi suma de bază) faţă de creditorii externi s-a majorat de la 3,4 mil.dolari SUA la sfîrşitul anului 2000 pînă la 69,9 mil.dolari SUA la sfîrşitul anului 2003. 119. În anii 2004-2007, achitarea dobînzii aferente datoriei de stat se va micşora de la 910,7 mil.lei în anul 2004 pînă la 742,3 mil.lei în anul 2007. Evoluţia indicatorilor privind datoria de stat şi deservirea acesteia este prezentată în anexa nr.7. Majorarea bruscă a plăţilor pentru achitarea dobînzii la datoria de stat în anul 2004 se explică prin intenţiile Guvernului de a reglementa unele componente ale datoriei de stat externe cu scopul micşorării pe viitor a poverii plăţilor în domeniul datoriei de stat asupra bugetului de stat. În acelaşi timp, majorarea plăţilor în domeniul datoriei de stat în anul 2004 constituie un pas important în relaţiile cu creditorii Republicii Moldova, fără înţelegerea şi acceptul cărora micşorarea poverii datoriei de stat pe termen mediu şi soluţionarea altor probleme în domeniul datoriei externe vor deveni mai dificile. Un astfel de acord cu creditorii bilaterali şi comerciali va permite restabilirea credibilităţii Republicii Moldova pe plan internaţional şi diminuarea arieratelor acumulate în anii 2000-2003. 120. Achitarea datoriei de stat de casă total, care include plăţile de dobîndă şi plăţile de rambursare a împrumuturilor externe, este prezentată în figura nr.10. Din această figură rezultă că ponderea achitării datoriei de stat în veniturile proprii ale bugetului de stat va scădea de la 28,1% în anul 2002 pînă la 15,6% în anul 2007. Figura nr.10. Achitarea datoriei de stat total (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.54) Datoria de stat internă 121. Unul dintre principalele obiective ale politicii în domeniul datoriei de stat interne pe anii 2004-2007 este continuarea măririi duratei de achitare a instrumentelor existente în domeniul datoriei de stat interne şi emiterea unor noi instrumente financiare. 122. La sfîrşitul anului 2003, soldul datoriei interne constituia 2920,4 mil.lei, sau 10,7% în PIB, dintre care împrumuturile contractate de Guvern cu garanţia HVS au constituit 1744 mil.lei, iar HVS în circulaţie - 1176,4 mil.lei, dintre care 400 mil.lei sînt împrumuturi ale BNM convertite în HVS. Achitarea dobînzilor pentru datoria de stat internă va varia între 507 mil.lei în anul 2004 şi 502 mil.lei în anul 2007. Sursele de finanţare internă 123. În scopul susţinerii finanţării procesului de reglementare a unor componente ale datoriei de stat externe, în anul 2004 Guvernul intenţionează de a contracta împrumuturi de la BNM în sumă de 337,5 mil.lei. Pe parcursul perioadei 2005-2007, Guvernul nu va contracta împrumuturi noi din partea BNM. Din contra, îmbunătăţirea situaţiei economice şi a colectării veniturilor va permite începerea, în anul 2006, a rambursării datoriei faţă de BNM. 124. În anul 2004, finanţarea din contul HVS va constitui 200 mil.lei. Acest volum de finanţare va fi obţinut inclusiv în baza lărgirii cercului de participanţi pe piaţa secundară a HVS. În perioada 2005-2007, volumul finanţării adiţionale, care se estimează a fi obţinut din contul emiterii HVS, va constitui respectiv 100, 80 şi 70 mil.lei. Micşorarea nesemnificativă a volumului de emisie a HVS pe termen mediu este programată în scopul evitării majorării plăţilor de dobîndă la datoria de stat internă. Datoria de stat externă 125. Obiectivul principal al gestionării datoriei de stat externe pe termen mediu va rămîne micşorarea poverii acesteia asupra bugetului de stat, deoarece cheltuielile de dobîndă la datoria de stat externă şi rambursarea acesteia conform obligaţiunilor vor limita considerabil posibilităţile bugetului de stat de a susţine creşterea economică şi reducerea sărăciei. În acest context, diminuarea arieratelor prin aplicarea diferitelor instrumente financiare va fi scopul major pentru anul 2004, ceea ce va permite diminuarea soldului şi a plăţilor în domeniul datoriei de stat pe viitor. 126. Unul dintre obiectivele curente ale Guvernului este de a achita în anul 2004, reieşind din posibilităţile bugetului, o parte cît mai mare din obligaţiunile externe existente, fapt ce va facilita negocierile curente cu creditorii externi pe marginea restructurării datoriei externe bilaterale şi comerciale. 127. La sfîrşitul anului 2003, datoria de stat externă, administrată de Guvern, constituia 751,4 mil. dolari SUA, ceea ce reprezintă 9934,1 mil.lei, sau 36,4% din PIB. Pe termen mediu, soldul datoriei de stat externe se va reduce de la 30,4% din PIB la sfîrşitul anului 2004 pînă la 25,9% din PIB la sfîrşitul anului 2007. 128. Plăţile de rambursare a datoriei de stat externe se vor majora de la 34,3 mil.dolari SUA (473 mil.lei) în 2003 la 77,1 mil.dolari SUA (1040,9 mil.lei) în 2004 şi vor scădea ulterior pînă la 24,9 mil.dolari SUA (386 mil.lei) în 2007. Achitarea dobînzii la împrumuturile de stat externe va varia între 29,9 mil.dolari SUA (403,7 mil.lei) în anul 2004 şi 15,5 mil.dolari SUA (240,3 mil.lei) în anul 2007, fapt ce denotă că achitarea dobînzii la datoria internă va deveni mai mare decît achitarea dobînzii la datoria externă. Sursele de finanţare externă 129. În pofida unor probleme în domeniul datoriei de stat externe, pe parcursul anilor 2004-2007 se va continua practica finanţării externe sub forma granturilor şi creditelor concesionale. Tabelul nr.13 prezintă prognoza finanţării externe în anii 2002-2007. Tabelul nr.13. Granturi şi credite externe - debursări mil.lei ------------------------------------------------------------------------ | Executat |Scontat| Estimat |-------------| |------------------- | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 ------------------------------------------------------------------------ Total 609 411 669 879 854 846 Susţinerea bugetului 219 1 0 164 270 279 Granturi 74 1 0 164 270 279 Credite 145 0 0 0 0 0 Asistenţa proiectelor interna- 391 410 669 715 584 567 ţionale Granturi 57 72 177 188 87 78 Credite 334 338 492 527 497 489 ------------------------------------------------------------------------ 130. Finanţarea externă va susţine cheltuielile curente şi capitale ale bugetului de stat. Cheltuielile curente vor fi finanţate exclusiv din contul granturilor ce urmează a fi acordate de Uniunea Europeană, iar cheltuielile capitale vor fi finanţate sub formă de credite şi granturi pentru proiectele investiţionale. 131. Volumul asistenţei financiare pentru implementarea proiectelor investiţionale a fost estimat în baza angajamentelor existente din partea creditorilor şi donatorilor. Avizarea pozitivă din partea comunităţii donatorilor a SCERS ar putea majora acest volum de finanţare externă. Revizuirea volumului de asistenţă financiară de acest gen va avea loc după aprobarea SCERS şi negocierile cu donatorii pe parcursul elaborării CCTM pe anii 2006-2008. 132. Se preconizează ca pe parcursul anilor 2005-2007, volumul granturilor acordate pentru susţinerea bugetului va constitui respectiv 11, 18 şi 18 mil.dolari SUA sau echivalentul a 164, 270 şi 279 mil.lei. 133. Asistenţa financiară sub formă de granturi pentru proiecte investiţionale din partea ţărilor donatoare străine se va cifra la circa 13,1 mil. dolari SUA în 2005, 5,8 mil.dolari SUA - în 2006 şi 5 mil.dolari SUA - în 2007. 134. În general, volumul relativ mai mare de asistenţă financiară externă, inclusiv creditele, va fi orientat spre susţinerea activităţii investiţionale. Debursările asistenţei financiare pentru susţinerea activităţii investiţionale externe vor constitui 669 mil.lei în anul 2004, 715 mil.lei în anul 2005, 584 mil.lei în anul 2006 şi 576 mil.lei în anul 2007. Dinamica debursărilor este reflectată în figura nr.11. Figura nr.11. Finanţarea externă a bugetului public naţional (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.57) 135. Estimările asistenţei financiare externe incluse în CCTM presupun majorarea ponderii granturilor în volumul total al asistenţei de la 17,7% pînă la 42,9%. 136. Repartizarea asistenţei financiare externe pe sectoare denotă redistribuirea acesteia în favoarea ramurilor sectorului real de la 42,7% în 2005 pînă la 61,4% în anul 2007, ceea ce va impulsiona creşterea economică. F. Politica în domeniul cheltuielilor publice 137. Conform prognozelor CCTM, în următorii trei ani Guvernul va continua să se confrunte cu o insuficienţă de resurse financiare din cauza presiunii obligaţiunilor externe. Acest fapt va necesita promovarea unei politici bugetare restrictive, cu accentul pe raţionalizarea şi eficientizarea cheltuielilor publice, precum şi pe realocarea mijloacelor existente în funcţie de prioritatea programelor cu un impact direct şi maxim asupra creşterii economice şi a reducerii sărăciei. 138. Obiectivele politicii în domeniul cheltuielilor publice pe termen mediu, care urmează a fi realizate pentru sprijinirea SCERS, sînt următoarele: i) fundamentarea cheltuielilor publice în funcţie de veniturile realizabile cu un grad ridicat de certitudine; ii) sporirea gradului de transparenţă a cheltuielilor publice prin perfecţionarea procedurilor de pregătire şi executare a bugetului şi prin dezvoltarea în continuare a sistemului trezorerial; iii) orientarea cheltuielilor spre susţinerea politicilor sectoriale şi intersectoriale din cadrul SCERS prin dezvoltarea analizei şi planificării strategice a cheltuielilor publice; iv) eficientizarea alocării şi utilizării fondurilor publice printr-o mai bună direcţionare către programele prioritare de cheltuieli, orientate spre obţinerea unor indicatori înalţi de performanţă; v) îmbunătăţirea metodelor şi a mecanismelor de gestionare a datoriei publice în vederea minimizării costurilor de deservire a acesteia. 139. Politica în domeniul cheltuielilor pe anii 2005-2007 acordă o atenţie sporită cheltuielilor de personal şi transferurilor către populaţie, ca articole de cheltuieli cu un impact direct asupra reducerii sărăciei şi evidenţiază necesitatea creşterii în continuare a cheltuielilor operaţionale şi de întreţinere a instituţiilor publice şi a cheltuielilor capitale cu caracter investiţional. Cheltuielile pe categorii economice 140. În perioada anilor 2000-2004 volumul total al cheltuielilor publice în valoare nominală a înregistrat o evoluţie ascendentă. Evoluţia cheltuielilor publice pe anii 2000-2004 ca valoare absolută şi ca pondere în PIB este ilustrată în figura nr.12. Figura nr.12. Evoluţia cheltuielilor publice în anii 2000-2004 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.58) 141. Reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor publice pe parcursul perioadei analizate este rezultatul influenţei complexe a mai multor factori, care au determinat cursul politicii bugetare. Însă, principalii factori au fost lipsa finanţării externe din partea organismelor financiare internaţionale şi gradul înalt de îndatorare a ţării, care impune necesitatea adaptării cheltuielilor la mijloacele disponibile. Tendinţele cheltuielilor publice sub aspectul principalelor categorii economice pe parcursul anilor 2000-2004 sînt reflectate în tabelul nr.14. Tabelul nr.14. Tendinţele cheltuielilor publice pe categorii economice în anii 2000-2003 ------------------------------------------------------------------------------------ | executat |------------------------------------------------------------------- | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 |------------------------------------------------------------------- | mil.|% în |% în| mil.|% în |% în| mil.|% în |% în| mil.|% în |% în | lei |total| PIB| lei |total| PIB| lei |total| PIB| lei |total| PIB ------------------------------------------------------------------------------------- Cheltuieli, total 5827 36,4 5991 31,4 7651 33,9 9215 33,8 Serviciul datori- 1021 6,4 798 4,2 486 2,2 580 2,1 ei de stat Interne 585 3,6 345 1,8 141 0,6 323 1,2 Externe 436 2,7 453 2,4 345 1,5 257 0,9 Creditarea netă -32 -0,2 -17 -0,1 -78 -0,3 -52 -0,2 Cheltuieli dis- 4838 100,0 30,2 5211 100,0 27,4 7242 100,0 32,1 8687 100,0 31,8 creţionare Cheltuieli cure- 4022 83,1 25,1 4528 85,9 23,8 6111 84,4 27,1 7437 85,6 27,2 nte Cheltuieli de 1237 25,6 7,7 1531 29,4 8,0 2115 29,2 9,4 2616 30,1 9,6 personal Mărfuri şi 939 19,4 5,9 1125 21,6 5,9 1512 20,9 6,7 1667 19,2 6,1 servicii din contul fon- 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 13 0,1 0,0 durilor de asi- gurări în medi- cină Transferuri în 343 7,1 2,1 256 4,9 1,3 312 4,3 1,4 429 4,9 1,6 scopuri de pro- ducţie Transferuri că- 1409 29,1 8,8 1483 28,5 7,8 2070 28,6 9,2 2589 29,8 9,5 tre populaţie din contul bu- 1307 27,0 8,2 1336 25,6 7,0 1848 25,5 8,2 2268 26,1 8,3 getului asigu- rărilor socia- le de stat Alte cheltuieli 94 1,9 0,6 133 2,6 0,7 103 1,4 0,5 136 1,6 0,5 Cheltuieli capi- 816 16,9 5,1 683 13,1 3,6 1132 15,6 5,0 1250 14,4 4,6 tale ------------------------------------------------------------------------------------- 142. În structura cheltuielilor discreţionare, ponderea majoră revine cheltuielilor curente - peste 85%, care au înregistrat o creştere nesemnificativă pe parcursul anilor 2000-2004, de la 83,1 % în anul 2000 pînă la 87,4 % în anul 2004. În acelaşi timp, cheltuielile capitale au diminuat ca pondere în totalul cheltuielilor discreţionare, de la 16,9 % în anul 2000 pînă la 12,6 % în anul 2004. 143. În comparaţie cu alte ţări din regiune (Albania, Bulgaria, Croaţia, România, Slovenia, Polonia, Ungaria), în Republica Moldova ponderea cheltuielilor publice în PIB este relativ mai scăzută, deşi cheltuielile curente şi cele capitale deţin ponderi similare în totalul cheltuielilor discreţionare. 144. Creşterea cotei cheltuielilor curente şi, respectiv, diminuarea celei a cheltuielilor capitale în totalul cheltuielilor discreţionare reflectă caracterul auster al cadrului de cheltuieli publice, în care prevalează programele de cheltuieli curente. Volumul limitat al cadrului de cheltuieli nu asigură o flexibilitate suficientă în gestiunea resurselor financiare publice pentru implementarea programelor de cheltuieli capitale necesare dezvoltării infrastructurii şi sporirii calităţii serviciilor publice. 145. În perioada anilor 2005-2007 se va menţine un volum redus al cheltuielilor discreţionare publice, date fiind alocările semnificative de resurse care vor fi direcţionate pentru onorarea obligaţiunilor financiare aferente datoriei de stat. Chiar şi în aceste condiţii, obiectivele Guvernului de sporire a calităţii serviciilor publice determină neadmiterea reducerii, în termeni reali, a cheltuielilor discreţionare publice. Se estimează ca acestea să crească, în termeni reali, cu circa 5 % în medie anual. Prognoza cheltuielilor publice sub aspectul principalelor categorii economice pe anii 2005-2007 este prezentată în tabelul nr.15. Tabelul nr.15. Prognoza cheltuielilor publice pe categorii economice în anii 2005-2007 --------------------------------------------------------------------------------------------- | Aprobat 2004 | Estimat | |-------------------------------------------------------- | | 2005 | 2006 | 2007 |--------------------------------------------------------------------------- | mil. |% în |% în| mil. |% în |% în| mil. |% în |% în| mil. |% în |% în | lei |total| PIB| lei |total| PIB| lei |total| PIB| lei |total| PIB --------------------------------------------------------------------------------------------- Total cheltuieli 10694,6 34,9 12704,0 36,4 13579,4 35,0 14691,5 34,3 Bugetul consoli- 7144,1 23,3 8103,9 23,2 8398,8 21,6 8991,2 21,0 dat Fondurile de Asi- 1070,7 3,5 1302,5 3,7 1441,0 3,7 1557,2 3,6 gurări în Medici- nă Bugetul Asigură- 2479,8 8,1 3297,6 9,4 3739,2 9,6 4143,1 9,7 rilor Sociale de Stat Serviciul datoriei 882,9 2,9 889,4 2,5 795,0 2,0 742,3 1,7 de stat Internă 511,0 1,7 528,0 1,5 537,0 1,4 502,0 1,2 Externă 371,9 1,2 361,4 1,0 258,0 0,7 240,3 0,6 Creditarea netă -26,9 -0,1 -10,0 0,0 0,0 0,0 Cheltuieli discre- 9838,6 100,0 32,2 11824,6 100,0 33,9 12784,4 100,0 32,9 13949,2 100,0 32,6 ţionare Cheltuieli curen- 8601,8 87,4 28,1 10427,0 88,2 29,9 11506,0 90,0 29,7 12662,4 90,8 29,6 te Cheltuieli de 2395,7 24,4 7,8 2811,9 23,8 8,1 3105,1 24,3 8,0 3459,2 24,8 8,1 personal Plata mărfurilor 2574,9 26,2 8,4 3021,9 25,6 8,7 3324,5 26,0 8,6 3629,0 26,0 8,5 şi serviciilor inclusiv din 1070,7 10,9 3,5 1302,5 11,0 3,7 1441,0 11,3 3,7 1557,2 11,2 3,6 contul fondurilor de asigurări în medicină Transferuri în 494,9 5,0 1,6 563,3 4,8 1,6 590,4 4,6 1,5 613,6 4,4 1,4 scopuri de pro- ducţie Transferuri că- 2937,2 29,9 9,6 3786,4 32,0 10,8 4254,1 33,3 11,0 4687,0 33,6 11,0 tre populaţie inclusiv din 2479,8 25,2 8,1 3297,6 27,9 9,4 3739,2 29,2 9,6 4143,1 29,7 9,7 contul bugetului asigurărilor so- ciale de stat Alte cheltuieli 199,1 2,0 0,7 243,5 2,1 0,7 231,9 1,8 0,6 273,6 2,0 0,6 Cheltuieli capi- 1236,8 12,6 4,0 1397,6 11,8 4,0 1278,4 10,0 3,3 1286,8 9,2 3,0 tale --------------------------------------------------------------------------------------------- 146. În anii 2005-2007, majoritatea categoriilor economice de cheltuieli curente vor înregistra ponderi relativ constante în PIB în raport cu anul 2004, cu excepţia transferurilor către populaţie, care vor creşte cu 1,4 puncte procentuale către anul 2007, acest fapt fiind în concordanţă cu priorităţile SCERS. În acelaşi timp, ponderea în PIB a cheltuielilor capitale va diminua cu 1 punct procentual către anul 2007, dată fiind incertitudinea privind atragerea resurselor externe pentru implementarea proiectelor investiţionale. 147. Structura cheltuielilor discreţionare în anii 2005-2007 nu va suferi modificări esenţiale. Ponderea cheltuielilor curente se va majora de la 87,4% în anul 2004 pînă la 90,8% în anul 2007, concomitent cu reducerea cheltuielilor capitale de la 12,6% în anul 2004 pînă la 9,2% în anul 2007. În format grafic, structura cheltuielilor discreţionare în anii 2004-2007 este reprezentată în figura nr.13. Figura nr.13. Structura cheltuilelilor publice pe categorii economice în anii 2004-2007, % în total (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.60) Cheltuielile de personal/3 ------------------- /3 Cheltuielile de personal includ cheltuielile salariale şi contribuţiile aferente acestora. 148. Cheltuielile de personal reprezintă una dintre principalele categorii economice ale cheltuielilor publice, importanţa căreia este determinată atît de ponderea majoră în structura cheltuielilor, cît şi de impactul lor asupra calităţii serviciilor publice în general. 149. Evoluţia cheltuielilor de personal pe parcursul anilor 2000-2003 denotă o ascensiune continuă, volumul lor, ca valoare nominală, practic dublîndu-se în anul 2003 faţă de 2000. De asemenea, în perioada respectivă, ponderea cheltuielilor de personal în PIB a crescut cu 2 puncte procentuale şi constituia în anul 2003 circa 9,6%. Această tendinţă relevă importanţa acordată de Guvern categoriei date de cheltuieli, manifestată prin deciziile de majorare a salariilor angajaţilor din sfera bugetară adoptate în ultimii ani. În anul 2004, ponderea cheltuielilor de personal în PIB s-a redus cu 1,8 puncte în urma implementării asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, în condiţiile cărora instituţiile medicale nu sînt finanţate de la buget, ci activează pe principii de autonomie financiară. 150. În pofida majorării semnificative a cheltuielilor de personal, nivelul salariului mediu în sectorul bugetar este foarte mic. Din aceste considerente, în următorii ani Guvernul va acorda o atenţie sporită problemei majorării salariului, însă spre deosebire de anii precedenţi, cînd majorările salariale aveau un caracter spontan, fragmentat şi necorelat cu cadrul de resurse publice, majorările salariale se vor produce în mod programat, sistematic şi cu acoperire financiară reală. 151. În acest sens este elaborat un proiect de lege privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică. Pentru implementarea proiectului de lege în cauză, pe anii 2005-2007 se prevăd mijloace în volume cumulative după cum urmează: în anul 2005 - 336 mil.lei, în anii 2006 şi 2007 - 631,3 şi, respectiv, 979 mil.lei. 152. Ţinînd cont de aceste prevederi, ponderea în PIB a cheltuielilor de personal în anii 2005-2007 se va menţine la nivel constant - de 8 la sută anual. Un studiu mai amplu al cheltuielilor de personal se conţine în nota tehnică privind analiza fondului salarial în sectorul public, prezentată în anexa nr.13. Cheltuielile pentru mărfuri şi servicii 153. Cheltuielile pentru mărfuri şi servicii este unul dintre componentele de bază ale programelor de cheltuieli publice, reprezentînd cheltuielile de operaţiuni şi întreţinere, care determină în mod direct calitatea serviciilor publice. În anii 2000-2003, volumul acestor cheltuieli a sporit atît în termeni nominali, cît şi reali. Astfel, în anul 2000 acestea constituiau 939 mil.lei, iar în anul 2003 au crescut pînă la 1667 mil.lei, sau cu 77,5%. Pe parcursul perioadei respective, ponderea cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii în PIB s-a menţinut la nivel relativ constant de 6%. 154. În anul 2004, volumul cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii înregistrează o creştere semnificativă în raport cu anul 2003 de circa 54%, iar ponderea acestora în PIB - o creştere de 2,3 puncte procentuale. Saltul respectiv al acestor cheltuieli este determinat, în fond, de implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, în condiţiile cărora statul nu mai finanţează instituţiile medicale, dar achită serviciile de asistenţă medicală acordate de aceste instituţii. 155. Reieşind din obiectivele de fortificare a serviciilor publice, în anii 2005-2007 volumul cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii va continua să crească atît ca valoare nominală, cît şi reală. Astfel, aceste cheltuieli vor deţine o pondere în PIB de circa 8,6%. Transferurile în scopuri de producţie 156. Transferurile în scopuri de producţie conţin, în esenţă, transferurile pentru lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor publice, susţinerea sectorului agrar şi a unor instituţii din domeniul culturii, precum şi pentru lucrările de amenajare a teritoriului şi cele de evaluare a bunurilor imobiliare. În anii 2000-2004, volumul acestor cheltuieli a fluctuat, reducîndu-se în 2001 ca pondere în PIB cu 0,8 puncte procentuale, în anii următori crescînd pînă la 1,6%, iar în totalul cheltuielilor discreţionare - pînă la 5%. Acelaşi nivel se va menţine şi în următorii trei ani. Transferurile către populaţie 157. Transferurile către populaţie reprezintă, în special, plăţile pentru protecţia socială a anumitor categorii de populaţie sub formă de pensii, alocaţii, compensaţii, indemnizaţii etc. Această categorie economică de cheltuieli deţine ponderea majoră în totalul cheltuielilor publice şi în PIB. În anii 2000-2004, ponderea transferurilor către populaţie în totalul cheltuielilor discreţionare a crescut de la 29,1% pînă la 29,9%, iar ca pondere în PIB - de la 8,8% pînă la 9,6%. Aceste creşteri reflectă importanţa cheltuielilor respective în contextul programelor de cheltuieli publice. 158. Partea preponderentă a transferurilor către populaţie - circa 70% - o constituie prestaţiile acordate în baza principiului de asigurare socială din contul bugetului asigurărilor sociale de stat, iar restul reprezintă prestaţiile de asistenţă socială şi asigurare socială acordate din mijloacele bugetului consolidat. Analiza transferurilor de asistenţă socială efectuată în contextul CCTM scoate în evidenţă necesitatea restructurării în următorii ani a sistemului de prestaţii sociale în vederea unei mai bune direcţionări a acestora către cei mai săraci, precum şi sporirea impactului plăţilor sociale asupra nivelului de trai al beneficiarilor, concomitent cu îmbunătăţirea administrării acestor cheltuieli. 159. În anii 2005-2007, transferurile către populaţie vor înregistra o creştere pînă la un nivel de 11% în PIB. Creşterea respectivă este atribuită prestaţiilor sociale achitate din contul bugetului asigurărilor sociale de stat, care înregistrează ritmuri de creştere mai avansate faţă de alte componente ale cadrului de cheltuieli publice. Cheltuielile capitale 160. Deşi volumul nominal al cheltuielilor capitale a crescut în anii 2000-2004 cu circa 52%, ponderea acestora în PIB a înregistrat un trend descrescător în perioada respectivă. Astfel, în anul 2004 valoarea acestui indicator reprezintă 4%, sau cu 1 punct procentual mai puţin decît în anul 2000. 161. În anul 2005, aceste cheltuieli se vor menţine la nivel de 4% în PIB, iar în anii 2006 şi 2007 se estimează tendinţe de diminuare pînă la 3% în PIB, acestea fiind condiţionate de incertitudinea privind intrările de credite şi granturi externe pentru implementarea proiectelor investiţionale. 162. Concomitent, volumul cheltuielilor capitale finanţate din mijloace interne va creşte, înregistrînd pe parcursul anilor 2005-2007 o pondere relativ constantă în PIB de 1,2%. 163. În scopul dezvoltării infrastructurii publice, statul va spori semnificativ în anii următori volumele de investiţii capitale în construcţii - cu 50 mil.lei, sau 52,6%, în anul 2005 faţă de anul 2004 şi cu încă 25 mil.lei, sau 17,2%, în anul 2006, menţinîndu-se acelaşi volum de investiţii (170 mil.lei) şi pentru anul 2007. Tendinţele categoriilor economice de cheltuieli în anii 2004-2007, exprimate în termeni reali, sînt prezentate în figura nr.14. Figura nr.14. Cheltuielile publice pe categorii economice în anii 2004-2007 (în termeni reali) (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.62) Priorităţile sectoriale de cheltuieli Tendinţe recente 164. Analiza tendinţelor recente în structura cheltuielilor publice pe sectoare permite formularea următoarelor concluzii: (i) cheltuielile pentru serviciile generale de stat, inclusiv activitatea externă, justiţia şi jurisdicţia constituţională, apărarea naţională, ordinea publică şi securitatea naţională, au înregistrat un nivel relativ constant de circa 18% din suma totală a cheltuielilor, sau 6% din PIB; (ii) cheltuielile social-culturale (învăţămîntul, cultura, ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială) continuă să prevaleze asupra celorlalte categorii de cheltuieli, crescînd de la circa 64,8% în 2000 la 66,6% în 2003 din suma totală a cheltuielilor publice discreţionare, deţinînd în ultimii ani o cotă de circa 21% din PIB: - cheltuielile pentru educaţie în anii 2000-2001 au înregistrat ritmuri de creştere mai înalte comparativ cu alte ramuri, dar începînd cu anul 2002 sînt în descreştere ca pondere atît în totalul cheltuielilor, cît şi în PIB. Aceasta reflectă, în special, austeritatea bugetară persistentă, precum şi dezvoltarea serviciilor educaţionale contra plată; - alocaţiile pentru sănătate reflectă, dimpotrivă, o tendinţă de creştere semnificativă în perioada 2000-2004 de la circa 11% la 14,1% ca pondere în totalul cheltuielilor şi de la 3,2% la 4,5% ca pondere în PIB, acest fapt fiind condiţionat, în fond, de introducerea sistemului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală; - cheltuielile pentru protecţia socială predomină în totalul cheltuielilor social-culturale datorită ponderii majore a programelor de asigurări sociale. Evoluţia cheltuielilor publice pentru protecţia socială denotă o reducere a cheltuielilor în anul 2001, urmînd o tendinţă lentă de creştere ca pondere în totalul cheltuielilor discreţionare şi în PIB. În acelaşi timp, alocaţiile din bugetul consolidat pentru finanţarea programelor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale au scăzut considerabil în termeni reali începînd cu anul 2000; - ponderea cheltuielilor de ordin economic în totalul cheltuielilor s-a majorat de la 11,5% în anul 2002 pînă la 12,5% în anul 2004, înregistrînd variaţii semnificative de la an la an, precum şi între sectoare. În perioada analizată se înregistrează o creştere lentă a alocaţiilor pentru agricultură şi transporturi, prioritar din contul proiectelor finanţate din surse externe. 165. Tabelul nr.16 reflectă evoluţia cheltuielilor publice pe sectoare în ultimii patru ani şi indică structura alocaţiilor de resurse pentru anul 2004. 166. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice pe funcţii din Moldova şi din alte ţări din regiune (Albania, România, Bulgaria) relevă un număr de domenii în care se manifestă variaţii semnificative comparativ cu nivelul mediu din ţările menţionate, în special: - cheltuielile pentru serviciile generale de stat sînt comparabile cu cele din ţările de referinţă. Nivelul relativ înalt al cheltuielilor pentru ordinea publică şi securitatea naţională sînt compensate în mare parte prin cheltuielile mai scăzute pentru apărare; - cheltuielile de ordin social-cultural ca pondere în cheltuielile totale şi în PIB sînt cu mult mai înalte decît în ţările nominalizate. Această diferenţă se explică, în principal, prin cheltuieli cu mult mai înalte pentru educaţie şi cheltuieli puţin mai mari pentru sănătate; - cheltuielile pentru serviciile economice sînt cu mult sub nivelul mediu al ţărilor de referinţă. Acest fapt se explică în mare măsură prin nivelul foarte scăzut al cheltuielilor pentru infrastructura transporturilor şi comunicaţiilor din Moldova, precum şi prin nivelul relativ scăzut al cheltuielilor pentru sectorul energetic. Nivelul cheltuielilor pentru agricultură, silvicultură şi piscicultură este similar celui din ţările menţionate mai sus. Tabelul nr.16. Evoluţia cheltuielilor publice pe sectoare pe anii 2000-2004 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- | Executat | Aprobat |-----------------------------------------------------------------------|----------------- | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 |-----------------------------------------------------------------------|----------------- | mil. |% în|% în | mil. |% în|% în | mil. |% în|% în | mil. |% în|% în | mil. |% în|% în | lei | PIB|total| lei | PIB|total| lei | PIB|total| lei | PIB|total| lei | PIB|total ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- Cheltuieli totale 5827 38,4 100 5991,4 31,4 100 7650,9 33,9 100 9214,6 33,8 100 10695 34,9 100 Cheltuieli disc- 4838 30,2 83,0 5211,2 27,4 87,0 7242,4 32,1 94,7 8686,9 31,8 94,3 9838,6 32,2 92,0 reţionale totale dintre care: Servicii generale 794,5 5,0 16,4 924,1 4,9 17,7 1359,4 6,0 18,8 1600,6 5,9 18,4 1767,6 5,8 18,0 de stat Servicii de stat 344 2,1 7,1 388,2 2,0 7,4 508,6 2,3 7,0 606,2 2,2 7,0 686,5 2,2 7,0 cu destinaţie ge- nerală Activitatea ex- 70,4 0,4 1,5 83 0,4 1,6 113,7 0,5 1,6 175,1 0,6 2,0 166,5 0,5 1,7 ternă Justiţia şi ju- 41,2 0,3 0,9 45,4 0,2 0,9 56,2 0,2 0,8 76,1 0,3 0,9 94,4 0,3 1,0 risdicţia cons- tituţională Apărarea naţio- 66,8 0,4 1,4 82,7 0,4 1,6 111 0,5 1,5 130,6 0,5 1,5 178,4 0,6 1,8 nală Menţinerea ordi- 272,1 1,7 5,6 324,8 1,7 6,2 569,9 2,5 7,9 612,6 2,2 7,1 641,8 2,1 6,5 nii publice şi securitatea na- ţională Cheltuieli de or- 3137,1 19,6 64,8 3450,8 18,1 66,2 4772,4 21,2 65,9 5784,1 21,2 66,6 6528,4 21,3 66,4 din social-cultu- ral Învăţămîntul 917,5 5,7 19,0 1143,6 6,0 21,9 1545,3 6,8 21,3 1841,3 6,7 21,2 1961,9 6,4 19,9 Cultura, arta, 93,8 0,6 1,9 104,9 0,6 2,0 156 0,7 2,2 200,5 0,7 2,3 180 0,6 1,8 sportul şi acţi- unile pentru ti- neret Ocrotirea sănă- 517,4 3,2 10,7 610,1 3,2 11,7 905 4,0 12,5 1081 4,0 12,4 1391,4 4,5 14,1 tăţii Asistenţa şi su- 1608,4 10,0 33,2 1592,2 8,4 30,6 2166,1 9,6 29,9 2661,3 9,7 30,6 2995,1 9,8 30,4 sţinerea socială Cercetare-dezvol- 35,1 0,2 0,7 40,6 0,2 0,8 53,6 0,2 0,7 66,1 0,2 0,8 82,7 0,3 0,8 tare Cheltuieli de or- 693,3 4,3 14,3 603,6 3,2 11,6 835,2 3,7 11,5 1004,9 3,7 11,6 1233,6 4,0 12,5 din economic Agricultura, go- 206,5 1,3 4,3 108,8 0,6 2,1 180,4 0,8 2,5 300,2 1,1 3,5 320,6 1,0 3,3 spodăria silvică, piscicolă şi a apelor Industria şi con- 7,7 0,0 0,2 8,9 0,0 0,2 13,2 0,1 0,2 15,3 0,1 0,2 18,4 0,1 0,2 strucţiile Transporturile, 146,9 0,9 3,0 97,9 0,5 1,9 116 0,5 1,6 128,4 0,5 1,5 255,2 0,8 2,6 gospodăria drumu- rilor, comunica- ţiile şi informa- tica Gospodăria comu- 146,8 0,9 3,0 248,3 1,3 4,8 380 1,7 5,2 352,2 1,3 4,1 343,4 1,1 3,5 nală şi gospodă- ria de exploata- re a fondului de locuinţe Complexul pentru 47,5 0,3 1,0 54,7 0,3 1,0 72,5 0,3 1,0 84,5 0,3 1,0 165,4 0,5 1,7 combustibil şi energie Alte servicii le- 137,9 0,9 2,9 85 0,4 1,6 73,1 0,3 1,0 124,3 0,5 1,4 130,6 0,4 1,3 gate de activita- tea economică Protecţia mediu- 21,3 0,1 0,4 25 0,1 0,5 32,1 0,1 0,4 40,9 0,1 0,5 46,7 0,2 0,5 lui înconjurător şi hidrometeoro- logia Alte domenii 156,6 1,0 3,2 167,1 0,9 3,2 189,7 0,8 2,6 190,3 0,7 2,2 179,6 0,6 1,8 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- Informativ: PIB 16020 19051,5 22560 27300 30600 nominal (mil.lei) ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 167. Analiza respectivă sugerează, în linii generale, importanţa eficientizării cheltuielilor pentru sectorul educaţional şi evidenţiază necesitatea de a evita creşterea substanţială a cheltuielilor pentru sănătate. Nivelul relativ scăzut al cheltuielilor de ordin economic, în special pentru infrastructura transporturilor şi a comunicaţiilor, relevă necesitarea majorării în viitor a investiţiilor şi a alocaţiilor pentru aceste sectoare. 168. Evoluţia şi structura cheltuielilor publice pe sectoare pe diferite componente ale bugetului public naţional sînt prezentate în anexele nr.3-6. Evoluţia structurii funcţionale a cheltuielilor publice discreţionare este reflectată în figura nr.15. Figura nr.15. Evoluţia cheltuielilor publice discreţionare pe sectoare pe anii 2003-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.65) Priorităţi de alocare a resurselor în contextul SCERS 169. Alocarea resurselor pe sectoare în contextul CCTM (2005-2007) s-a efectuat în baza analizei priorităţilor politicilor sectoriale incluse în SCERS, precum şi ţinînd cont de rezervele de eficientizare a cheltuielilor în unele sectoare, identificate de analizele efectuate în procesul de elaborare a CCTM. În acelaşi timp, este mai dificil de a evidenţia legătura cu SCERS în ce priveşte alocările intersectoriale de resurse, în mare parte din cauza faptului că unele dintre sectoarele prioritare identificate de SCERS nu necesită neapărat alocaţii bugetare suplimentare. Prognoza cheltuielilor publice pe anii 2005-2007 şi plafoanele de cheltuieli pe sectoare sînt prezentate în tabelul nr.17. Tabelul nr.17. Prognoza cheltuielilor publice pe sectoare pe anii 2004-2007 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | aprobat | estimat |------------------|------------------------------------------------------------ | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 |------------------|-------------------|-------------------|-------------------- | mil. | % | % | mil. | % | % | mil. | % | % | mil. | % | % | lei | în | în | lei | în | în | lei | în | în | lei | în | în | | PIB |total| | PIB |total| | PIB |total| | PIB |total -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Cheltuieli totale 10695 34.9 100 12704 36.4 100 13579 35.0 100 14692 34.3 100 Cheltuieli discreţionare to- 9838.6 32.2 92.0 11824.6 33.9 93.1 12784.4 32.9 94.1 13949.2 32.6 94.9 tale din care: Servicii generale de stat 1767.6 5.8 18.0 1929.9 5.5 16.3 1876.2 4.8 14.7 1963.9 4.6 14.1 Servicii de stat cu desti- 686.5 2.2 7.0 794 2.3 6.7 720.1 1.9 5.6 769.5 1.8 5.5 naţie generală Activitate externă 166.5 0.5 1.7 172.6 0.5 1.5 180 0.5 1.4 194.6 0.5 1.4 Justiţia şi jurisdicţia 94.4 0.3 1.0 106.4 0.3 0.9 105.3 0.3 0.8 107.1 0.3 0.8 constituţională Apărarea naţională 178.4 0.6 1.8 189.4 0.5 1.6 176.8 0.5 1.4 180.8 0.4 1.3 Menţinerea ordinii publice 641.8 2.1 6.5 667.5 1.9 5.6 694 1.8 5.4 711.9 1.7 5.1 şi securitatea naţională Cheltuieli de ordin social- 6528.4 21.3 66.4 7887.9 22.6 66.7 8461.1 21.8 66.2 9157.4 21.4 65.6 cultural Învăţămîntul 1961.9 6.4 19.9 2102.1 6.0 17.8 2251.2 5.8 17.6 2385.9 5.6 17.1 Cultura, arta, sportul şi 180 0.6 1.8 197.8 0.6 1.7 212.3 0.5 1.7 219.6 0.5 1.6 acţiunile pentru tineret Ocrotirea sănătăţii 1391.4 4.5 14.1 1712.3 4.9 14.5 1690.5 4.4 13.2 1819.9 4.3 13.0 Asistenţa şi susţinerea 2995.1 9.8 30.4 3875.7 11.1 32.8 4307.1 11.1 33.7 4732 11.1 33.9 socială Cercetare-dezvoltare 82.7 0.3 0.8 85.6 0.2 0.7 86.9 0.2 0.7 88 0.2 0.6 Cheltuieli de ordin economic 1233.6 4.0 12.5 1272.3 3.6 10.8 1365 3.5 10.7 1381.4 3.2 9.9 Agricultura, gospodăria 320.6 1.0 3.3 390.9 1.1 3.3 382.4 1.0 3.0 396.3 0.9 2.8 silvică, piscicolă şi a apelor Industria şi construcţiile 18.4 0.1 0.2 23.8 0.1 0.2 21.3 0.1 0.2 21.8 0.1 0.2 Transporturile, gospodăria 255.2 0.8 2.6 234.8 0.7 2.0 244 0.6 1.9 239.8 0.6 1.7 drumurilor, comunicaţiile şi informatica Gospodăria comunală şi gos- 343.4 1.1 3.5 342.4 1.0 2.9 336.4 0.9 2.6 307.8 0.7 2.2 podăria de exploatare a fo- ndului de locuinţe Complexul pentru combusti- 165.4 0.5 1.7 146.3 0.4 1.2 259.2 0.7 2.0 270.6 0.6 1.9 bil şi energie Alte servicii legate de ac- 130.6 0.4 1.3 134.1 0.4 1.1 121.7 0.3 1.0 145.1 0.3 1.0 tivitatea economică Protecţia mediului înconjură- 46.7 0.2 0.5 47.8 0.1 0.4 74.9 0.2 0.6 78.4 0.2 0.6 tor şi hidrometeorologia Alte domenii 179.6 0.6 1.8 265.1 0.8 2.2 289 0.7 2.3 301.1 0.7 2.2 Informativ: PIB nominal, 30600 34900 38800 42800 (mil.lei) -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 170. Plafoanele de cheltuieli prognozate pe sectoare nu includ mijloacele pentru implementarea, începînd cu 1 ianuarie 2005, a Legii privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, care sînt prevăzute în CCTM într-o poziţie separată. Ca urmare a acestui fapt, ponderea cheltuielilor sectoriale în total şi în PIB este într-o anumită măsură diminuată. În acest scop, pentru perioada 2005-2007 sînt planificate mijloace suplimentare în sumă totală de 979 mil.lei eşalonate pe ani: 2005 - 336 mil.lei, 2006 - 295,3 mil.lei şi 2007 - 347,7 mil.lei. Repartizarea acestor mijloace pe sectoare se va efectua după adoptarea legii menţionate. 171. Sumarul politicilor sectoriale şi implicaţiile financiare ale acestora sînt prezentate sub formă de matrice în anexa nr.9. 172. În contextul priorităţilor strategice de cheltuieli pentru următorii trei ani se evidenţiază blocul cheltuielilor de ordin social-cultural, care, în comparaţie cu alte sectoare, a beneficiat de o abordare prioritară în alocarea resurselor datorită importanţei sociale şi a impactului direct asupra reducerii sărăciei. Aceasta se explică prin faptul că partea preponderentă (circa 67% în anul 2005) din sporul total al cheltuielilor publice discreţionare, incluzînd alocaţiile rezervate pentru majorarea salariilor, revine sectoarelor social-culturale. Structura alocărilor suplimentare pe sectoare pentru anul 2005 comparativ cu 2004 este reflectată în figura nr.16. Figura nr.16. Structura alocărilor suplimentare pe sectoare pentru anul 2005 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.67) 173. Creşterea considerabilă a alocărilor pentru protecţia socială este determinată, în mare parte, de sporirea esenţială a programelor de asigurări sociale, în timp ce alocaţiile bugetului consolidat destinate programelor de asistenţă şi susţinere socială, înregistrează o creştere de numai 7%. Luînd în considerare impactul direct al prestaţiilor de asistenţă socială asupra reducerii sărăciei, tendinţele recente indică necesitatea de a acorda în anii următori o atenţie sporită alocării resurselor pentru programele de susţinere socială, concomitent cu îmbunătăţirea direcţionării acestora către păturile vulnerabile ale populaţiei. 174. Creşterea alocaţiilor pentru sănătate este generată, în fond, de creşterea transferurilor de la bugetul de stat către fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, create o dată cu implementarea totală, începînd cu anul 2004, a asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Totodată, se evidenţiază necesitatea de a pune accentul pe utilizarea eficientă a noilor fonduri de resurse atrase în sectorul sănătăţii. 175. Volumul alocaţiilor suplimentare în învăţămînt este determinat de majorarea normelor de alimentare în instituţiile preşcolare şi cele primare, majorarea burselor cu circa 20%, îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale şi indexarea cheltuielilor operaţionale şi de întreţinere a sistemului de învăţămînt în funcţie de nivelul inflaţiei. 176. Planurile strategice de cheltuieli pentru ramurile învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, protecţiei sociale, care reflectă o analiză detaliată a programelor de cheltuieli în cadrul acestor ramuri şi care relevă problemele-cheie, obiectivele, acţiunile de reformă şi implicaţiile financiare ale acestora pe termen mediu, sînt prezentate în anexele nr.10-12. 177. Ţinînd cont de importanţa deosebită a sectoarelor ce contribuie la creşterea economică, în următorii ani o atenţie prioritară în alocarea resurselor se va acorda sectorului real prin direcţionarea în continuare a subvenţiilor spre agricultură (inclusiv pentru susţinerea viticulturii), micul business şi export, care vor beneficia suplimentar de circa 100 mil.lei anual. De asemenea, vor creşte esenţial alocările pentru complexul energetic. Tendinţele cheltuielilor pe diferite sectoare economice sînt reflectate în figura nr.17. Figura nr.17. Dinamica cheltuielilor de ordin economic pe anii 2002-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.68) 178. Atît CCTM, cît şi SCERS evidenţiază constrîngerile de resurse pe termen mediu şi necesitatea prioritizării programelor de cheltuieli şi a redirecţionării alocaţiilor către domeniile şi programele cu un impact sporit asupra creşterii economice şi a reducerii sărăciei, precum şi identificării măsurilor ce ar contribui la utilizarea mai eficientă a resurselor publice. Plafoanele de cheltuieli de la bugetul de stat pe sectoare şi autorităţi publice 179. Estimările parametrilor bugetului de stat la compartimentul cheltuieli pe anii 2005-2007 reprezintă plafoane orientative de cheltuieli şi un mijloc de informare a Guvernului şi Parlamentului despre posibilităţile de alocaţii publice pentru perioada următoare, fără a prezenta însă resurse a căror alocare să fie obligatorie pentru executorii de buget. 180. Plafoanele de cheltuieli de la bugetul de stat pe autorităţile publice centrale sînt prezentate în anexa nr.7 şi includ cheltuielile finanţate din veniturile proprii ale bugetului de stat, din fondurile extrabugetare, din mijloacele extrabugetare, precum şi din sursele externe pentru finanţarea proiectelor investiţionale. G. Riscuri 181. CCTM (2005-2007) este bazat pe estimările curente ale veniturilor şi ale surselor de finanţare a deficitului. Însă o eventuală instabilitate a economiei mondiale (în special în ţările parteneri principali ai Republicii Moldova) şi impactul altor factori externi reprezintă riscuri potenţiale pentru realizarea acestor prognoze. La modul general, dacă obiectivele creşterii economice asumate în cadrul macroeconomic nu vor fi realizate, acest fapt va avea o influenţă negativă asupra cadrului de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional. 182. Schimbările substanţiale recente pe pieţele valutare internaţionale au deja un impact semnificativ asupra situaţiei economice din Moldova şi vor influenţa fluxurile de comerţ exterior, în particular exportul pe pieţele din zona circulaţiei dolarului SUA. În acelaşi timp, se va reduce costul deservirii unei părţi majore a datoriei de stat externe. Aderarea unor ţări din Europa Centrală la Uniunea Europeană poate micşora exportul producţiei agricole în ţările acestei regiuni din cauza restricţiilor stabilite în Uniunea Europeană. 183. În aceste condiţii, estimările CCTM pe anii 2005-2007 sînt bazate pe o abordare conservativă privind creşterea veniturilor şi a cheltuielilor publice în vederea diminuării riscului prognozării unor parametri bugetari ireali, care pot produce efecte negative asupra gestionării finanţelor publice, în special prin creşterea arieratelor bugetare. În acelaşi timp, aceste riscuri evidenţiază importanţa estimării adecvate a costurilor şi implicaţiilor asupra cheltuielilor publice. În caz de reducere substanţială a veniturilor, va fi necesar de a examina posibilitatea sechestrării ulterioare a cheltuielilor, în special a programelor de cheltuieli cu prioritate scăzută în contextul SCERS. * * * * 184. Calitatea finanţelor publice şi coerenţa politicii fiscal-bugetare condiţionează, în mare măsură, realizarea obiectivelor generale ale dezvoltării economice ale ţării pe termen mediu şi lung, în special îndeplinirea criteriilor şi condiţiilor necesare în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. 185. Prin politica sa fiscală şi bugetară, Guvernul va contribui şi pe viitor la consolidarea managementului finanţelor publice prin menţinerea unei flexibilităţi suficiente pentru a răspunde într-un mod adecvat şi operativ dezechilibrelor macroeconomice, impulsionînd creşterea economică şi reducînd, în ultimă instanţă, decalajul social şi economic dintre Moldova şi ţările dezvoltate. F. Politica în domeniul cheltuielilor publice 137. Conform prognozelor CCTM, în următorii trei ani Guvernul va continua să se confrunte cu o insuficienţă de resurse financiare din cauza presiunii obligaţiunilor externe. Acest fapt va necesita promovarea unei politici bugetare restrictive, cu accentul pe raţionalizarea şi eficientizarea cheltuielilor publice, precum şi pe realocarea mijloacelor existente în funcţie de prioritatea programelor cu un impact direct şi maxim asupra creşterii economice şi a reducerii sărăciei. 138. Obiectivele politicii în domeniul cheltuielilor publice pe termen mediu, care urmează a fi realizate pentru sprijinirea SCERS, sînt următoarele: i) fundamentarea cheltuielilor publice în funcţie de veniturile realizabile cu un grad ridicat de certitudine; ii) sporirea gradului de transparenţă a cheltuielilor publice prin perfecţionarea procedurilor de pregătire şi executare a bugetului şi prin dezvoltarea în continuare a sistemului trezorerial; iii) orientarea cheltuielilor spre susţinerea politicilor sectoriale şi intersectoriale din cadrul SCERS prin dezvoltarea analizei şi planificării strategice a cheltuielilor publice; iv) eficientizarea alocării şi utilizării fondurilor publice printr-o mai bună direcţionare către programele prioritare de cheltuieli, orientate spre obţinerea unor indicatori înalţi de performanţă; v) îmbunătăţirea metodelor şi a mecanismelor de gestionare a datoriei publice în vederea minimizării costurilor de deservire a acesteia. 139. Politica în domeniul cheltuielilor pe anii 2005-2007 acordă o atenţie sporită cheltuielilor de personal şi transferurilor către populaţie, ca articole de cheltuieli cu un impact direct asupra reducerii sărăciei şi evidenţiază necesitatea creşterii în continuare a cheltuielilor operaţionale şi de întreţinere a instituţiilor publice şi a cheltuielilor capitale cu caracter investiţional. Cheltuielile pe categorii economice 140. În perioada anilor 2000-2004 volumul total al cheltuielilor publice în valoare nominală a înregistrat o evoluţie ascendentă. Evoluţia cheltuielilor publice pe anii 2000-2004 ca valoare absolută şi ca pondere în PIB este ilustrată în figura nr.12. Figura nr.12. Evoluţia cheltuielilor publice în anii 2000-2004 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.58) 141. Reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor publice pe parcursul perioadei analizate este rezultatul influenţei complexe a mai multor factori, care au determinat cursul politicii bugetare. Însă, principalii factori au fost lipsa finanţării externe din partea organismelor financiare internaţionale şi gradul înalt de îndatorare a ţării, care impune necesitatea adaptării cheltuielilor la mijloacele disponibile. Tendinţele cheltuielilor publice sub aspectul principalelor categorii economice pe parcursul anilor 2000-2004 sînt reflectate în tabelul nr.14. Tabelul nr.14. Tendinţele cheltuielilor publice pe categorii economice în anii 2000-2003 ------------------------------------------------------------------------------------ | executat |------------------------------------------------------------------- | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 |------------------------------------------------------------------- | mil.|% în |% în| mil.|% în |% în| mil.|% în |% în| mil.|% în |% în | lei |total| PIB| lei |total| PIB| lei |total| PIB| lei |total| PIB ------------------------------------------------------------------------------------- Cheltuieli, total 5827 36,4 5991 31,4 7651 33,9 9215 33,8 Serviciul datori- 1021 6,4 798 4,2 486 2,2 580 2,1 ei de stat Interne 585 3,6 345 1,8 141 0,6 323 1,2 Externe 436 2,7 453 2,4 345 1,5 257 0,9 Creditarea netă -32 -0,2 -17 -0,1 -78 -0,3 -52 -0,2 Cheltuieli dis- 4838 100,0 30,2 5211 100,0 27,4 7242 100,0 32,1 8687 100,0 31,8 creţionare Cheltuieli cure- 4022 83,1 25,1 4528 85,9 23,8 6111 84,4 27,1 7437 85,6 27,2 nte Cheltuieli de 1237 25,6 7,7 1531 29,4 8,0 2115 29,2 9,4 2616 30,1 9,6 personal Mărfuri şi 939 19,4 5,9 1125 21,6 5,9 1512 20,9 6,7 1667 19,2 6,1 servicii din contul fon- 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 13 0,1 0,0 durilor de asi- gurări în medi- cină Transferuri în 343 7,1 2,1 256 4,9 1,3 312 4,3 1,4 429 4,9 1,6 scopuri de pro- ducţie Transferuri că- 1409 29,1 8,8 1483 28,5 7,8 2070 28,6 9,2 2589 29,8 9,5 tre populaţie din contul bu- 1307 27,0 8,2 1336 25,6 7,0 1848 25,5 8,2 2268 26,1 8,3 getului asigu- rărilor socia- le de stat Alte cheltuieli 94 1,9 0,6 133 2,6 0,7 103 1,4 0,5 136 1,6 0,5 Cheltuieli capi- 816 16,9 5,1 683 13,1 3,6 1132 15,6 5,0 1250 14,4 4,6 tale ------------------------------------------------------------------------------------- 142. În structura cheltuielilor discreţionare, ponderea majoră revine cheltuielilor curente - peste 85%, care au înregistrat o creştere nesemnificativă pe parcursul anilor 2000-2004, de la 83,1 % în anul 2000 pînă la 87,4 % în anul 2004. În acelaşi timp, cheltuielile capitale au diminuat ca pondere în totalul cheltuielilor discreţionare, de la 16,9 % în anul 2000 pînă la 12,6 % în anul 2004. 143. În comparaţie cu alte ţări din regiune (Albania, Bulgaria, Croaţia, România, Slovenia, Polonia, Ungaria), în Republica Moldova ponderea cheltuielilor publice în PIB este relativ mai scăzută, deşi cheltuielile curente şi cele capitale deţin ponderi similare în totalul cheltuielilor discreţionare. 144. Creşterea cotei cheltuielilor curente şi, respectiv, diminuarea celei a cheltuielilor capitale în totalul cheltuielilor discreţionare reflectă caracterul auster al cadrului de cheltuieli publice, în care prevalează programele de cheltuieli curente. Volumul limitat al cadrului de cheltuieli nu asigură o flexibilitate suficientă în gestiunea resurselor financiare publice pentru implementarea programelor de cheltuieli capitale necesare dezvoltării infrastructurii şi sporirii calităţii serviciilor publice. 145. În perioada anilor 2005-2007 se va menţine un volum redus al cheltuielilor discreţionare publice, date fiind alocările semnificative de resurse care vor fi direcţionate pentru onorarea obligaţiunilor financiare aferente datoriei de stat. Chiar şi în aceste condiţii, obiectivele Guvernului de sporire a calităţii serviciilor publice determină neadmiterea reducerii, în termeni reali, a cheltuielilor discreţionare publice. Se estimează ca acestea să crească, în termeni reali, cu circa 5 % în medie anual. Prognoza cheltuielilor publice sub aspectul principalelor categorii economice pe anii 2005-2007 este prezentată în tabelul nr.15. Tabelul nr.15. Prognoza cheltuielilor publice pe categorii economice în anii 2005-2007 --------------------------------------------------------------------------------------------- | Aprobat 2004 | Estimat | |-------------------------------------------------------- | | 2005 | 2006 | 2007 |--------------------------------------------------------------------------- | mil. |% în |% în| mil. |% în |% în| mil. |% în |% în| mil. |% în |% în | lei |total| PIB| lei |total| PIB| lei |total| PIB| lei |total| PIB --------------------------------------------------------------------------------------------- Total cheltuieli 10694,6 34,9 12704,0 36,4 13579,4 35,0 14691,5 34,3 Bugetul consoli- 7144,1 23,3 8103,9 23,2 8398,8 21,6 8991,2 21,0 dat Fondurile de Asi- 1070,7 3,5 1302,5 3,7 1441,0 3,7 1557,2 3,6 gurări în Medici- nă Bugetul Asigură- 2479,8 8,1 3297,6 9,4 3739,2 9,6 4143,1 9,7 rilor Sociale de Stat Serviciul datoriei 882,9 2,9 889,4 2,5 795,0 2,0 742,3 1,7 de stat Internă 511,0 1,7 528,0 1,5 537,0 1,4 502,0 1,2 Externă 371,9 1,2 361,4 1,0 258,0 0,7 240,3 0,6 Creditarea netă -26,9 -0,1 -10,0 0,0 0,0 0,0 Cheltuieli discre- 9838,6 100,0 32,2 11824,6 100,0 33,9 12784,4 100,0 32,9 13949,2 100,0 32,6 ţionare Cheltuieli curen- 8601,8 87,4 28,1 10427,0 88,2 29,9 11506,0 90,0 29,7 12662,4 90,8 29,6 te Cheltuieli de 2395,7 24,4 7,8 2811,9 23,8 8,1 3105,1 24,3 8,0 3459,2 24,8 8,1 personal Plata mărfurilor 2574,9 26,2 8,4 3021,9 25,6 8,7 3324,5 26,0 8,6 3629,0 26,0 8,5 şi serviciilor inclusiv din 1070,7 10,9 3,5 1302,5 11,0 3,7 1441,0 11,3 3,7 1557,2 11,2 3,6 contul fondurilor de asigurări în medicină Transferuri în 494,9 5,0 1,6 563,3 4,8 1,6 590,4 4,6 1,5 613,6 4,4 1,4 scopuri de pro- ducţie Transferuri că- 2937,2 29,9 9,6 3786,4 32,0 10,8 4254,1 33,3 11,0 4687,0 33,6 11,0 tre populaţie inclusiv din 2479,8 25,2 8,1 3297,6 27,9 9,4 3739,2 29,2 9,6 4143,1 29,7 9,7 contul bugetului asigurărilor so- ciale de stat Alte cheltuieli 199,1 2,0 0,7 243,5 2,1 0,7 231,9 1,8 0,6 273,6 2,0 0,6 Cheltuieli capi- 1236,8 12,6 4,0 1397,6 11,8 4,0 1278,4 10,0 3,3 1286,8 9,2 3,0 tale --------------------------------------------------------------------------------------------- 146. În anii 2005-2007, majoritatea categoriilor economice de cheltuieli curente vor înregistra ponderi relativ constante în PIB în raport cu anul 2004, cu excepţia transferurilor către populaţie, care vor creşte cu 1,4 puncte procentuale către anul 2007, acest fapt fiind în concordanţă cu priorităţile SCERS. În acelaşi timp, ponderea în PIB a cheltuielilor capitale va diminua cu 1 punct procentual către anul 2007, dată fiind incertitudinea privind atragerea resurselor externe pentru implementarea proiectelor investiţionale. 147. Structura cheltuielilor discreţionare în anii 2005-2007 nu va suferi modificări esenţiale. Ponderea cheltuielilor curente se va majora de la 87,4% în anul 2004 pînă la 90,8% în anul 2007, concomitent cu reducerea cheltuielilor capitale de la 12,6% în anul 2004 pînă la 9,2% în anul 2007. În format grafic, structura cheltuielilor discreţionare în anii 2004-2007 este reprezentată în figura nr.13. Figura nr.13. Structura cheltuilelilor publice pe categorii economice în anii 2004-2007, % în total (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.60) Cheltuielile de personal/3 ------------------- /3 Cheltuielile de personal includ cheltuielile salariale şi contribuţiile aferente acestora. 148. Cheltuielile de personal reprezintă una dintre principalele categorii economice ale cheltuielilor publice, importanţa căreia este determinată atît de ponderea majoră în structura cheltuielilor, cît şi de impactul lor asupra calităţii serviciilor publice în general. 149. Evoluţia cheltuielilor de personal pe parcursul anilor 2000-2003 denotă o ascensiune continuă, volumul lor, ca valoare nominală, practic dublîndu-se în anul 2003 faţă de 2000. De asemenea, în perioada respectivă, ponderea cheltuielilor de personal în PIB a crescut cu 2 puncte procentuale şi constituia în anul 2003 circa 9,6%. Această tendinţă relevă importanţa acordată de Guvern categoriei date de cheltuieli, manifestată prin deciziile de majorare a salariilor angajaţilor din sfera bugetară adoptate în ultimii ani. În anul 2004, ponderea cheltuielilor de personal în PIB s-a redus cu 1,8 puncte în urma implementării asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, în condiţiile cărora instituţiile medicale nu sînt finanţate de la buget, ci activează pe principii de autonomie financiară. 150. În pofida majorării semnificative a cheltuielilor de personal, nivelul salariului mediu în sectorul bugetar este foarte mic. Din aceste considerente, în următorii ani Guvernul va acorda o atenţie sporită problemei majorării salariului, însă spre deosebire de anii precedenţi, cînd majorările salariale aveau un caracter spontan, fragmentat şi necorelat cu cadrul de resurse publice, majorările salariale se vor produce în mod programat, sistematic şi cu acoperire financiară reală. 151. În acest sens este elaborat un proiect de lege privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică. Pentru implementarea proiectului de lege în cauză, pe anii 2005-2007 se prevăd mijloace în volume cumulative după cum urmează: în anul 2005 - 336 mil.lei, în anii 2006 şi 2007 - 631,3 şi, respectiv, 979 mil.lei. 152. Ţinînd cont de aceste prevederi, ponderea în PIB a cheltuielilor de personal în anii 2005-2007 se va menţine la nivel constant - de 8 la sută anual. Un studiu mai amplu al cheltuielilor de personal se conţine în nota tehnică privind analiza fondului salarial în sectorul public, prezentată în anexa nr.13. Cheltuielile pentru mărfuri şi servicii 153. Cheltuielile pentru mărfuri şi servicii este unul dintre componentele de bază ale programelor de cheltuieli publice, reprezentînd cheltuielile de operaţiuni şi întreţinere, care determină în mod direct calitatea serviciilor publice. În anii 2000-2003, volumul acestor cheltuieli a sporit atît în termeni nominali, cît şi reali. Astfel, în anul 2000 acestea constituiau 939 mil.lei, iar în anul 2003 au crescut pînă la 1667 mil.lei, sau cu 77,5%. Pe parcursul perioadei respective, ponderea cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii în PIB s-a menţinut la nivel relativ constant de 6%. 154. În anul 2004, volumul cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii înregistrează o creştere semnificativă în raport cu anul 2003 de circa 54%, iar ponderea acestora în PIB - o creştere de 2,3 puncte procentuale. Saltul respectiv al acestor cheltuieli este determinat, în fond, de implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, în condiţiile cărora statul nu mai finanţează instituţiile medicale, dar achită serviciile de asistenţă medicală acordate de aceste instituţii. 155. Reieşind din obiectivele de fortificare a serviciilor publice, în anii 2005-2007 volumul cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii va continua să crească atît ca valoare nominală, cît şi reală. Astfel, aceste cheltuieli vor deţine o pondere în PIB de circa 8,6%. Transferurile în scopuri de producţie 156. Transferurile în scopuri de producţie conţin, în esenţă, transferurile pentru lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor publice, susţinerea sectorului agrar şi a unor instituţii din domeniul culturii, precum şi pentru lucrările de amenajare a teritoriului şi cele de evaluare a bunurilor imobiliare. În anii 2000-2004, volumul acestor cheltuieli a fluctuat, reducîndu-se în 2001 ca pondere în PIB cu 0,8 puncte procentuale, în anii următori crescînd pînă la 1,6%, iar în totalul cheltuielilor discreţionare - pînă la 5%. Acelaşi nivel se va menţine şi în următorii trei ani. Transferurile către populaţie 157. Transferurile către populaţie reprezintă, în special, plăţile pentru protecţia socială a anumitor categorii de populaţie sub formă de pensii, alocaţii, compensaţii, indemnizaţii etc. Această categorie economică de cheltuieli deţine ponderea majoră în totalul cheltuielilor publice şi în PIB. În anii 2000-2004, ponderea transferurilor către populaţie în totalul cheltuielilor discreţionare a crescut de la 29,1% pînă la 29,9%, iar ca pondere în PIB - de la 8,8% pînă la 9,6%. Aceste creşteri reflectă importanţa cheltuielilor respective în contextul programelor de cheltuieli publice. 158. Partea preponderentă a transferurilor către populaţie - circa 70% - o constituie prestaţiile acordate în baza principiului de asigurare socială din contul bugetului asigurărilor sociale de stat, iar restul reprezintă prestaţiile de asistenţă socială şi asigurare socială acordate din mijloacele bugetului consolidat. Analiza transferurilor de asistenţă socială efectuată în contextul CCTM scoate în evidenţă necesitatea restructurării în următorii ani a sistemului de prestaţii sociale în vederea unei mai bune direcţionări a acestora către cei mai săraci, precum şi sporirea impactului plăţilor sociale asupra nivelului de trai al beneficiarilor, concomitent cu îmbunătăţirea administrării acestor cheltuieli. 159. În anii 2005-2007, transferurile către populaţie vor înregistra o creştere pînă la un nivel de 11% în PIB. Creşterea respectivă este atribuită prestaţiilor sociale achitate din contul bugetului asigurărilor sociale de stat, care înregistrează ritmuri de creştere mai avansate faţă de alte componente ale cadrului de cheltuieli publice. Cheltuielile capitale 160. Deşi volumul nominal al cheltuielilor capitale a crescut în anii 2000-2004 cu circa 52%, ponderea acestora în PIB a înregistrat un trend descrescător în perioada respectivă. Astfel, în anul 2004 valoarea acestui indicator reprezintă 4%, sau cu 1 punct procentual mai puţin decît în anul 2000. 161. În anul 2005, aceste cheltuieli se vor menţine la nivel de 4% în PIB, iar în anii 2006 şi 2007 se estimează tendinţe de diminuare pînă la 3% în PIB, acestea fiind condiţionate de incertitudinea privind intrările de credite şi granturi externe pentru implementarea proiectelor investiţionale. 162. Concomitent, volumul cheltuielilor capitale finanţate din mijloace interne va creşte, înregistrînd pe parcursul anilor 2005-2007 o pondere relativ constantă în PIB de 1,2%. 163. În scopul dezvoltării infrastructurii publice, statul va spori semnificativ în anii următori volumele de investiţii capitale în construcţii - cu 50 mil.lei, sau 52,6%, în anul 2005 faţă de anul 2004 şi cu încă 25 mil.lei, sau 17,2%, în anul 2006, menţinîndu-se acelaşi volum de investiţii (170 mil.lei) şi pentru anul 2007. Tendinţele categoriilor economice de cheltuieli în anii 2004-2007, exprimate în termeni reali, sînt prezentate în figura nr.14. Figura nr.14. Cheltuielile publice pe categorii economice în anii 2004-2007 (în termeni reali) (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.62) Priorităţile sectoriale de cheltuieli Tendinţe recente 164. Analiza tendinţelor recente în structura cheltuielilor publice pe sectoare permite formularea următoarelor concluzii: (i) cheltuielile pentru serviciile generale de stat, inclusiv activitatea externă, justiţia şi jurisdicţia constituţională, apărarea naţională, ordinea publică şi securitatea naţională, au înregistrat un nivel relativ constant de circa 18% din suma totală a cheltuielilor, sau 6% din PIB; (ii) cheltuielile social-culturale (învăţămîntul, cultura, ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială) continuă să prevaleze asupra celorlalte categorii de cheltuieli, crescînd de la circa 64,8% în 2000 la 66,6% în 2003 din suma totală a cheltuielilor publice discreţionare, deţinînd în ultimii ani o cotă de circa 21% din PIB: - cheltuielile pentru educaţie în anii 2000-2001 au înregistrat ritmuri de creştere mai înalte comparativ cu alte ramuri, dar începînd cu anul 2002 sînt în descreştere ca pondere atît în totalul cheltuielilor, cît şi în PIB. Aceasta reflectă, în special, austeritatea bugetară persistentă, precum şi dezvoltarea serviciilor educaţionale contra plată; - alocaţiile pentru sănătate reflectă, dimpotrivă, o tendinţă de creştere semnificativă în perioada 2000-2004 de la circa 11% la 14,1% ca pondere în totalul cheltuielilor şi de la 3,2% la 4,5% ca pondere în PIB, acest fapt fiind condiţionat, în fond, de introducerea sistemului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală; - cheltuielile pentru protecţia socială predomină în totalul cheltuielilor social-culturale datorită ponderii majore a programelor de asigurări sociale. Evoluţia cheltuielilor publice pentru protecţia socială denotă o reducere a cheltuielilor în anul 2001, urmînd o tendinţă lentă de creştere ca pondere în totalul cheltuielilor discreţionare şi în PIB. În acelaşi timp, alocaţiile din bugetul consolidat pentru finanţarea programelor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale au scăzut considerabil în termeni reali începînd cu anul 2000; - ponderea cheltuielilor de ordin economic în totalul cheltuielilor s-a majorat de la 11,5% în anul 2002 pînă la 12,5% în anul 2004, înregistrînd variaţii semnificative de la an la an, precum şi între sectoare. În perioada analizată se înregistrează o creştere lentă a alocaţiilor pentru agricultură şi transporturi, prioritar din contul proiectelor finanţate din surse externe. 165. Tabelul nr.16 reflectă evoluţia cheltuielilor publice pe sectoare în ultimii patru ani şi indică structura alocaţiilor de resurse pentru anul 2004. 166. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice pe funcţii din Moldova şi din alte ţări din regiune (Albania, România, Bulgaria) relevă un număr de domenii în care se manifestă variaţii semnificative comparativ cu nivelul mediu din ţările menţionate, în special: - cheltuielile pentru serviciile generale de stat sînt comparabile cu cele din ţările de referinţă. Nivelul relativ înalt al cheltuielilor pentru ordinea publică şi securitatea naţională sînt compensate în mare parte prin cheltuielile mai scăzute pentru apărare; - cheltuielile de ordin social-cultural ca pondere în cheltuielile totale şi în PIB sînt cu mult mai înalte decît în ţările nominalizate. Această diferenţă se explică, în principal, prin cheltuieli cu mult mai înalte pentru educaţie şi cheltuieli puţin mai mari pentru sănătate; - cheltuielile pentru serviciile economice sînt cu mult sub nivelul mediu al ţărilor de referinţă. Acest fapt se explică în mare măsură prin nivelul foarte scăzut al cheltuielilor pentru infrastructura transporturilor şi comunicaţiilor din Moldova, precum şi prin nivelul relativ scăzut al cheltuielilor pentru sectorul energetic. Nivelul cheltuielilor pentru agricultură, silvicultură şi piscicultură este similar celui din ţările menţionate mai sus. Tabelul nr.16. Evoluţia cheltuielilor publice pe sectoare pe anii 2000-2004 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- | Executat | Aprobat |-----------------------------------------------------------------------|----------------- | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 |-----------------------------------------------------------------------|----------------- | mil. |% în|% în | mil. |% în|% în | mil. |% în|% în | mil. |% în|% în | mil. |% în|% în | lei | PIB|total| lei | PIB|total| lei | PIB|total| lei | PIB|total| lei | PIB|total ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- Cheltuieli totale 5827 38,4 100 5991,4 31,4 100 7650,9 33,9 100 9214,6 33,8 100 10695 34,9 100 Cheltuieli disc- 4838 30,2 83,0 5211,2 27,4 87,0 7242,4 32,1 94,7 8686,9 31,8 94,3 9838,6 32,2 92,0 reţionale totale dintre care: Servicii generale 794,5 5,0 16,4 924,1 4,9 17,7 1359,4 6,0 18,8 1600,6 5,9 18,4 1767,6 5,8 18,0 de stat Servicii de stat 344 2,1 7,1 388,2 2,0 7,4 508,6 2,3 7,0 606,2 2,2 7,0 686,5 2,2 7,0 cu destinaţie ge- nerală Activitatea ex- 70,4 0,4 1,5 83 0,4 1,6 113,7 0,5 1,6 175,1 0,6 2,0 166,5 0,5 1,7 ternă Justiţia şi ju- 41,2 0,3 0,9 45,4 0,2 0,9 56,2 0,2 0,8 76,1 0,3 0,9 94,4 0,3 1,0 risdicţia cons- tituţională Apărarea naţio- 66,8 0,4 1,4 82,7 0,4 1,6 111 0,5 1,5 130,6 0,5 1,5 178,4 0,6 1,8 nală Menţinerea ordi- 272,1 1,7 5,6 324,8 1,7 6,2 569,9 2,5 7,9 612,6 2,2 7,1 641,8 2,1 6,5 nii publice şi securitatea na- ţională Cheltuieli de or- 3137,1 19,6 64,8 3450,8 18,1 66,2 4772,4 21,2 65,9 5784,1 21,2 66,6 6528,4 21,3 66,4 din social-cultu- ral Învăţămîntul 917,5 5,7 19,0 1143,6 6,0 21,9 1545,3 6,8 21,3 1841,3 6,7 21,2 1961,9 6,4 19,9 Cultura, arta, 93,8 0,6 1,9 104,9 0,6 2,0 156 0,7 2,2 200,5 0,7 2,3 180 0,6 1,8 sportul şi acţi- unile pentru ti- neret Ocrotirea sănă- 517,4 3,2 10,7 610,1 3,2 11,7 905 4,0 12,5 1081 4,0 12,4 1391,4 4,5 14,1 tăţii Asistenţa şi su- 1608,4 10,0 33,2 1592,2 8,4 30,6 2166,1 9,6 29,9 2661,3 9,7 30,6 2995,1 9,8 30,4 sţinerea socială Cercetare-dezvol- 35,1 0,2 0,7 40,6 0,2 0,8 53,6 0,2 0,7 66,1 0,2 0,8 82,7 0,3 0,8 tare Cheltuieli de or- 693,3 4,3 14,3 603,6 3,2 11,6 835,2 3,7 11,5 1004,9 3,7 11,6 1233,6 4,0 12,5 din economic Agricultura, go- 206,5 1,3 4,3 108,8 0,6 2,1 180,4 0,8 2,5 300,2 1,1 3,5 320,6 1,0 3,3 spodăria silvică, piscicolă şi a apelor Industria şi con- 7,7 0,0 0,2 8,9 0,0 0,2 13,2 0,1 0,2 15,3 0,1 0,2 18,4 0,1 0,2 strucţiile Transporturile, 146,9 0,9 3,0 97,9 0,5 1,9 116 0,5 1,6 128,4 0,5 1,5 255,2 0,8 2,6 gospodăria drumu- rilor, comunica- ţiile şi informa- tica Gospodăria comu- 146,8 0,9 3,0 248,3 1,3 4,8 380 1,7 5,2 352,2 1,3 4,1 343,4 1,1 3,5 nală şi gospodă- ria de exploata- re a fondului de locuinţe Complexul pentru 47,5 0,3 1,0 54,7 0,3 1,0 72,5 0,3 1,0 84,5 0,3 1,0 165,4 0,5 1,7 combustibil şi energie Alte servicii le- 137,9 0,9 2,9 85 0,4 1,6 73,1 0,3 1,0 124,3 0,5 1,4 130,6 0,4 1,3 gate de activita- tea economică Protecţia mediu- 21,3 0,1 0,4 25 0,1 0,5 32,1 0,1 0,4 40,9 0,1 0,5 46,7 0,2 0,5 lui înconjurător şi hidrometeoro- logia Alte domenii 156,6 1,0 3,2 167,1 0,9 3,2 189,7 0,8 2,6 190,3 0,7 2,2 179,6 0,6 1,8 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- Informativ: PIB 16020 19051,5 22560 27300 30600 nominal (mil.lei) ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 167. Analiza respectivă sugerează, în linii generale, importanţa eficientizării cheltuielilor pentru sectorul educaţional şi evidenţiază necesitatea de a evita creşterea substanţială a cheltuielilor pentru sănătate. Nivelul relativ scăzut al cheltuielilor de ordin economic, în special pentru infrastructura transporturilor şi a comunicaţiilor, relevă necesitarea majorării în viitor a investiţiilor şi a alocaţiilor pentru aceste sectoare. 168. Evoluţia şi structura cheltuielilor publice pe sectoare pe diferite componente ale bugetului public naţional sînt prezentate în anexele nr.3-6. Evoluţia structurii funcţionale a cheltuielilor publice discreţionare este reflectată în figura nr.15. Figura nr.15. Evoluţia cheltuielilor publice discreţionare pe sectoare pe anii 2003-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.65) Priorităţi de alocare a resurselor în contextul SCERS 169. Alocarea resurselor pe sectoare în contextul CCTM (2005-2007) s-a efectuat în baza analizei priorităţilor politicilor sectoriale incluse în SCERS, precum şi ţinînd cont de rezervele de eficientizare a cheltuielilor în unele sectoare, identificate de analizele efectuate în procesul de elaborare a CCTM. În acelaşi timp, este mai dificil de a evidenţia legătura cu SCERS în ce priveşte alocările intersectoriale de resurse, în mare parte din cauza faptului că unele dintre sectoarele prioritare identificate de SCERS nu necesită neapărat alocaţii bugetare suplimentare. Prognoza cheltuielilor publice pe anii 2005-2007 şi plafoanele de cheltuieli pe sectoare sînt prezentate în tabelul nr.17. Tabelul nr.17. Prognoza cheltuielilor publice pe sectoare pe anii 2004-2007 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | aprobat | estimat |------------------|------------------------------------------------------------ | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 |------------------|-------------------|-------------------|-------------------- | mil. | % | % | mil. | % | % | mil. | % | % | mil. | % | % | lei | în | în | lei | în | în | lei | în | în | lei | în | în | | PIB |total| | PIB |total| | PIB |total| | PIB |total -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Cheltuieli totale 10695 34.9 100 12704 36.4 100 13579 35.0 100 14692 34.3 100 Cheltuieli discreţionare to- 9838.6 32.2 92.0 11824.6 33.9 93.1 12784.4 32.9 94.1 13949.2 32.6 94.9 tale din care: Servicii generale de stat 1767.6 5.8 18.0 1929.9 5.5 16.3 1876.2 4.8 14.7 1963.9 4.6 14.1 Servicii de stat cu desti- 686.5 2.2 7.0 794 2.3 6.7 720.1 1.9 5.6 769.5 1.8 5.5 naţie generală Activitate externă 166.5 0.5 1.7 172.6 0.5 1.5 180 0.5 1.4 194.6 0.5 1.4 Justiţia şi jurisdicţia 94.4 0.3 1.0 106.4 0.3 0.9 105.3 0.3 0.8 107.1 0.3 0.8 constituţională Apărarea naţională 178.4 0.6 1.8 189.4 0.5 1.6 176.8 0.5 1.4 180.8 0.4 1.3 Menţinerea ordinii publice 641.8 2.1 6.5 667.5 1.9 5.6 694 1.8 5.4 711.9 1.7 5.1 şi securitatea naţională Cheltuieli de ordin social- 6528.4 21.3 66.4 7887.9 22.6 66.7 8461.1 21.8 66.2 9157.4 21.4 65.6 cultural Învăţămîntul 1961.9 6.4 19.9 2102.1 6.0 17.8 2251.2 5.8 17.6 2385.9 5.6 17.1 Cultura, arta, sportul şi 180 0.6 1.8 197.8 0.6 1.7 212.3 0.5 1.7 219.6 0.5 1.6 acţiunile pentru tineret Ocrotirea sănătăţii 1391.4 4.5 14.1 1712.3 4.9 14.5 1690.5 4.4 13.2 1819.9 4.3 13.0 Asistenţa şi susţinerea 2995.1 9.8 30.4 3875.7 11.1 32.8 4307.1 11.1 33.7 4732 11.1 33.9 socială Cercetare-dezvoltare 82.7 0.3 0.8 85.6 0.2 0.7 86.9 0.2 0.7 88 0.2 0.6 Cheltuieli de ordin economic 1233.6 4.0 12.5 1272.3 3.6 10.8 1365 3.5 10.7 1381.4 3.2 9.9 Agricultura, gospodăria 320.6 1.0 3.3 390.9 1.1 3.3 382.4 1.0 3.0 396.3 0.9 2.8 silvică, piscicolă şi a apelor Industria şi construcţiile 18.4 0.1 0.2 23.8 0.1 0.2 21.3 0.1 0.2 21.8 0.1 0.2 Transporturile, gospodăria 255.2 0.8 2.6 234.8 0.7 2.0 244 0.6 1.9 239.8 0.6 1.7 drumurilor, comunicaţiile şi informatica Gospodăria comunală şi gos- 343.4 1.1 3.5 342.4 1.0 2.9 336.4 0.9 2.6 307.8 0.7 2.2 podăria de exploatare a fo- ndului de locuinţe Complexul pentru combusti- 165.4 0.5 1.7 146.3 0.4 1.2 259.2 0.7 2.0 270.6 0.6 1.9 bil şi energie Alte servicii legate de ac- 130.6 0.4 1.3 134.1 0.4 1.1 121.7 0.3 1.0 145.1 0.3 1.0 tivitatea economică Protecţia mediului înconjură- 46.7 0.2 0.5 47.8 0.1 0.4 74.9 0.2 0.6 78.4 0.2 0.6 tor şi hidrometeorologia Alte domenii 179.6 0.6 1.8 265.1 0.8 2.2 289 0.7 2.3 301.1 0.7 2.2 Informativ: PIB nominal, 30600 34900 38800 42800 (mil.lei) -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 170. Plafoanele de cheltuieli prognozate pe sectoare nu includ mijloacele pentru implementarea, începînd cu 1 ianuarie 2005, a Legii privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, care sînt prevăzute în CCTM într-o poziţie separată. Ca urmare a acestui fapt, ponderea cheltuielilor sectoriale în total şi în PIB este într-o anumită măsură diminuată. În acest scop, pentru perioada 2005-2007 sînt planificate mijloace suplimentare în sumă totală de 979 mil.lei eşalonate pe ani: 2005 - 336 mil.lei, 2006 - 295,3 mil.lei şi 2007 - 347,7 mil.lei. Repartizarea acestor mijloace pe sectoare se va efectua după adoptarea legii menţionate. 171. Sumarul politicilor sectoriale şi implicaţiile financiare ale acestora sînt prezentate sub formă de matrice în anexa nr.9. 172. În contextul priorităţilor strategice de cheltuieli pentru următorii trei ani se evidenţiază blocul cheltuielilor de ordin social-cultural, care, în comparaţie cu alte sectoare, a beneficiat de o abordare prioritară în alocarea resurselor datorită importanţei sociale şi a impactului direct asupra reducerii sărăciei. Aceasta se explică prin faptul că partea preponderentă (circa 67% în anul 2005) din sporul total al cheltuielilor publice discreţionare, incluzînd alocaţiile rezervate pentru majorarea salariilor, revine sectoarelor social-culturale. Structura alocărilor suplimentare pe sectoare pentru anul 2005 comparativ cu 2004 este reflectată în figura nr.16. Figura nr.16. Structura alocărilor suplimentare pe sectoare pentru anul 2005 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.67) 173. Creşterea considerabilă a alocărilor pentru protecţia socială este determinată, în mare parte, de sporirea esenţială a programelor de asigurări sociale, în timp ce alocaţiile bugetului consolidat destinate programelor de asistenţă şi susţinere socială, înregistrează o creştere de numai 7%. Luînd în considerare impactul direct al prestaţiilor de asistenţă socială asupra reducerii sărăciei, tendinţele recente indică necesitatea de a acorda în anii următori o atenţie sporită alocării resurselor pentru programele de susţinere socială, concomitent cu îmbunătăţirea direcţionării acestora către păturile vulnerabile ale populaţiei. 174. Creşterea alocaţiilor pentru sănătate este generată, în fond, de creşterea transferurilor de la bugetul de stat către fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, create o dată cu implementarea totală, începînd cu anul 2004, a asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Totodată, se evidenţiază necesitatea de a pune accentul pe utilizarea eficientă a noilor fonduri de resurse atrase în sectorul sănătăţii. 175. Volumul alocaţiilor suplimentare în învăţămînt este determinat de majorarea normelor de alimentare în instituţiile preşcolare şi cele primare, majorarea burselor cu circa 20%, îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale şi indexarea cheltuielilor operaţionale şi de întreţinere a sistemului de învăţămînt în funcţie de nivelul inflaţiei. 176. Planurile strategice de cheltuieli pentru ramurile învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, protecţiei sociale, care reflectă o analiză detaliată a programelor de cheltuieli în cadrul acestor ramuri şi care relevă problemele-cheie, obiectivele, acţiunile de reformă şi implicaţiile financiare ale acestora pe termen mediu, sînt prezentate în anexele nr.10-12. 177. Ţinînd cont de importanţa deosebită a sectoarelor ce contribuie la creşterea economică, în următorii ani o atenţie prioritară în alocarea resurselor se va acorda sectorului real prin direcţionarea în continuare a subvenţiilor spre agricultură (inclusiv pentru susţinerea viticulturii), micul business şi export, care vor beneficia suplimentar de circa 100 mil.lei anual. De asemenea, vor creşte esenţial alocările pentru complexul energetic. Tendinţele cheltuielilor pe diferite sectoare economice sînt reflectate în figura nr.17. Figura nr.17. Dinamica cheltuielilor de ordin economic pe anii 2002-2007 (Vezi desenul din Monitorul Oficial nr.156-162 din 27.08.2004, pag.68) 178. Atît CCTM, cît şi SCERS evidenţiază constrîngerile de resurse pe termen mediu şi necesitatea prioritizării programelor de cheltuieli şi a redirecţionării alocaţiilor către domeniile şi programele cu un impact sporit asupra creşterii economice şi a reducerii sărăciei, precum şi identificării măsurilor ce ar contribui la utilizarea mai eficientă a resurselor publice. Plafoanele de cheltuieli de la bugetul de stat pe sectoare şi autorităţi publice 179. Estimările parametrilor bugetului de stat la compartimentul cheltuieli pe anii 2005-2007 reprezintă plafoane orientative de cheltuieli şi un mijloc de informare a Guvernului şi Parlamentului despre posibilităţile de alocaţii publice pentru perioada următoare, fără a prezenta însă resurse a căror alocare să fie obligatorie pentru executorii de buget. 180. Plafoanele de cheltuieli de la bugetul de stat pe autorităţile publice centrale sînt prezentate în anexa nr.7 şi includ cheltuielile finanţate din veniturile proprii ale bugetului de stat, din fondurile extrabugetare, din mijloacele extrabugetare, precum şi din sursele externe pentru finanţarea proiectelor investiţionale. G. Riscuri 181. CCTM (2005-2007) este bazat pe estimările curente ale veniturilor şi ale surselor de finanţare a deficitului. Însă o eventuală instabilitate a economiei mondiale (în special în ţările parteneri principali ai Republicii Moldova) şi impactul altor factori externi reprezintă riscuri potenţiale pentru realizarea acestor prognoze. La modul general, dacă obiectivele creşterii economice asumate în cadrul macroeconomic nu vor fi realizate, acest fapt va avea o influenţă negativă asupra cadrului de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional. 182. Schimbările substanţiale recente pe pieţele valutare internaţionale au deja un impact semnificativ asupra situaţiei economice din Moldova şi vor influenţa fluxurile de comerţ exterior, în particular exportul pe pieţele din zona circulaţiei dolarului SUA. În acelaşi timp, se va reduce costul deservirii unei părţi majore a datoriei de stat externe. Aderarea unor ţări din Europa Centrală la Uniunea Europeană poate micşora exportul producţiei agricole în ţările acestei regiuni din cauza restricţiilor stabilite în Uniunea Europeană. 183. În aceste condiţii, estimările CCTM pe anii 2005-2007 sînt bazate pe o abordare conservativă privind creşterea veniturilor şi a cheltuielilor publice în vederea diminuării riscului prognozării unor parametri bugetari ireali, care pot produce efecte negative asupra gestionării finanţelor publice, în special prin creşterea arieratelor bugetare. În acelaşi timp, aceste riscuri evidenţiază importanţa estimării adecvate a costurilor şi implicaţiilor asupra cheltuielilor publice. În caz de reducere substanţială a veniturilor, va fi necesar de a examina posibilitatea sechestrării ulterioare a cheltuielilor, în special a programelor de cheltuieli cu prioritate scăzută în contextul SCERS. * * * * 184. Calitatea finanţelor publice şi coerenţa politicii fiscal-bugetare condiţionează, în mare măsură, realizarea obiectivelor generale ale dezvoltării economice ale ţării pe termen mediu şi lung, în special îndeplinirea criteriilor şi condiţiilor necesare în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. 185. Prin politica sa fiscală şi bugetară, Guvernul va contribui şi pe viitor la consolidarea managementului finanţelor publice prin menţinerea unei flexibilităţi suficiente pentru a răspunde într-un mod adecvat şi operativ dezechilibrelor macroeconomice, impulsionînd creşterea economică şi reducînd, în ultimă instanţă, decalajul social şi economic dintre Moldova şi ţările dezvoltate. H. Anexe Anexa nr.1. Cadrul financiar global pentru anii 2002-2007 -----------------------------+------------------------------------------ Indicatorii | Executat |Scontat| Estimat |------+------|-------|------+------+------ | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 -----------------------------+------+------+-------+------+------+------ mil.lei Total venituri 7432 9479 11054 12434 13426 14536 Bugetul consolidat 5788 7487 8325 9173 9765 10495 bugetul de stat 4075 5403 6733 7347 7845 8386 bugetele UAT 1713 2085 1592 1826 1920 2109 Bugetul asigurărilor 1644 1990 2310 2828 3213 3588 sociale de stat Fondurile de asigurări 0 2 419 433 449 453 obligatorii de asistenţă medicală Total cheltuieli 7648 9215 11157 12704 13579 14692 Bugetul consolidat 5800 6934 7321 8104 8399 8991 bugetul de stat 3490 4249 5141 5845 5988 6436 bugetele UAT 2311 2685 2180 2259 2411 2556 Bugetul asigurărilor 1848 2268 2765 3298 3739 4143 sociale de stat Fondurile de asigurări 0 13 1071 1303 1441 1557 obligatorii de asistenţă medicală Sold -216 264 -103 -270 -153 -156 Finanţare 216 -264 103 270 153 156 Internă netă 461 19 508 89 1 1 Externă 19 -135 -549 69 83 103 Venituri din privatizare 65 0 270 144 75 47 (proiectele individuale) Modificarea soldurilor la 329 149 126 32 6 -6 conturi % în PIB Total venituri 32,9% 34,7% 36,1% 35,6% 34,6% 34,0% Bugetul consolidat 25,7% 27,4% 27,2% 26,3% 25,2% 24,5% bugetul de stat 18,1% 19,8% 22,0% 21,1% 20,2% 19,6% bugetele UAT 7,6% 7,6% 5,2% 5,2% 4,9% 4,9% Bugetul asigurărilor 7,3% 7,3% 7,5% 8,1% 8,3% 8,4% sociale de stat Fondurile de asigurări 0,0% 0,0% 1,4% 1,2% 1,2% 1,1% obligatorii de asistenţă medicală Total cheltuieli 33,9% 33,8% 36,5% 36,4% 35,0% 34,3% Bugetul consolidat 25,7% 25,4% 23,9% 23,2% 21,6% 21,0% bugetul de stat 15,5% 15,6% 16,8% 16,7% 15,4% 15,0% bugetele UAT 10,2% 9,8% 7,1% 6,5% 6,2% 6,0% Bugetul asigurărilor 8,2% 8,3% 9,0% 9,4% 9,6% 9,7% sociale de stat Fondurile de asigurări 0,0% 0,0% 3,5% 3,7% 3,7% 3,6% obligatorii de asistenţă medicală Sold -1,0% 1,0% -0,3% -0,8% -0,4% -0,4% Finanţare 1,0% -1,0% 0,3% 0,8% 0,4% 0,4% Internă netă 2,0% 0,1% 1,7% 0,3% 0,0% 0,0% Externă 0,1% -0,5% -1,8% 0,2% 0,2% 0,2% Venituri din privatizare 0,3% 0,0% 0,9% 0,4% 0,2% 0,1% (proiectele individuale) Modificarea soldurilor la 1,5% 0,5% 0,4% 0,1% 0,0% 0,0% conturi Informativ: PIB 22556 27297 30600 34900 38800 42800 nominal ------------------------------------------------------------------------ Anexa nr.2.1. Cadrul global de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional pe anii 2002-2007 (mil.lei) --------------------+---------------+-------+-------+------------------------- Indicatorii | Executat |Aprobat|Scontat| Estimat |-------+-------|-------|-------|-------+-------+--------- | 2002 | 2003 | 2004 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 --------------------+-------+-------+-------+-------+-------+-------+--------- I. Venituri, global 7432,2 9478,5 10669 11054,4 12434 13426 14535,7 1. Impozite directe 1114,7 1399,5 1312,3 1437,6 1669 1774 2012 impozitul pe 427,6 577,5 501,3 567,3 728 766 912 venit impozitul pe 467,4 623,4 573,6 628,7 709 774 864 venit din salariu impozitul 189,7 167,9 205,9 210,5 200 200 200 funciar impozitul pe 30 30,7 31,5 31,1 32 34 36 imobil 2. Impozite 3025,2 4156,3 4531,7 4882,5 5322,1 5785,8 6243,4 indirecte accizele 657,9 888,4 923,7 893 907 930 948 taxa pe valoa- 2034,3 2791,9 3118 3430,5 3808,1 4180,8 4551,4 rea adăugată impozitele a- 333 476 490 559 607 675 744 supra comerţu- lui exterior şi a operaţiu- nilor externe 3. Alte taxe şi ve- 623,1 792,3 813,6 710,4 810,5 825,9 842,2 nituri taxe rutiere 49,9 73,1 121,7 127,9 133,1 138,9 143,5 speciale taxa pentru 0 1,1 2 2 66 72 80 folosirea măr- cilor proprie- tatea statului taxa pentru 25 25 25 construcţia gazoductului venitul net al 138,6 221 256,8 140 100 100 100 Băncii Naţio- nale a Moldo- vei alte încasări 356,6 413,1 352,6 357,6 398,8 401,5 404,4 taxele locale 78 84 80,5 82,9 87,6 88,5 89,3 4. Venituri din 117,6 111,4 85,9 95,5 60 50 50 privatizare II. Granturi, total 130,6 73,1 465,9 176,9 352,1 357,4 356,8 pentru susţi- 73,5 1,1 289 0 164 270 279 nerea bugetu- lui pentru finan- 57,1 82 176,9 176,9 188,1 87,4 77,8 ţarea proiec- telor inves- tiţionale III. Veniturile fon- 50,8 78 80,3 80,3 78,9 81,7 83,1 durilor extra- bugetare IV. Venituri din 726,4 876,6 935,2 941,8 880,7 889,9 907,1 mijloace extra- bugetare V. Veniturile BASS 1643,8 1989,6 2024,5 2310 2828,1 3212,6 3588,1 VI. Veniturile fon- 0 1,7 419,4 419,4 433 448,9 453 durilor de asi- gurări obliga- torii de asis- tenţă medicală VII. Cheltuieli, 7650,9 9214,6 10695 11157,1 12704 13579 14691,5 global Cheltuieli 7242,4 8686,9 9838,6 10273 11825 12784 13949,2 discreţionare totale dintre care: 1. Servicii de stat 508,6 606,2 686,5 699 794 720,1 769,5 cu destinaţie generală 2. Activitatea ex- 113,7 175,1 166,5 166,5 172,6 180 194,6 ternă 3. Justiţia şi ju- 56,2 76,1 94,4 94,4 106,4 105,3 107,1 risdicţia cons- tituţională 4. Ordinea publică, 680,9 743,2 820,2 824,4 856,9 870,8 892,7 apărarea şi secu- ritatea naţională Apărarea 111 130,6 178,4 179,6 189,4 176,8 180,8 naţională Menţinerea or- 569,9 612,6 641,8 644,8 667,5 694 711,9 dinii publice şi securitatea naţională 5. Cheltuieli de or- 4772,4 5784,1 6528,4 6858,6 7887,9 8461,1 9157,4 din social-cultu- ral Învăţămîntul 1545,3 1841,3 1961,9 1966,8 2102,1 2251,2 2385,9 Cultura, arta, 156 200,5 180 190,3 197,8 212,3 219,6 sportul şi ac- ţiunile pentru tineret Ocrotirea 905 1081 1391,4 1413,9 1712,3 1690,5 1819,9 sănătăţii Asistenţa şi 2166,1 2661,3 2995,1 3287,6 3875,7 4307,1 4732 susţinerea socială 6. Cercetare-dezvol- 53,6 66,1 82,7 82,7 85,6 86,9 88 tare 7. Cheltuieli de or- 835,2 1004,9 1233,6 1216,2 1272,3 1365 1381,4 din economic Agricultura, 180,4 300,2 320,6 321,9 390,9 382,4 396,3 gospodăria silvică, pis- cicolă şi a apelor Industria şi 13,2 15,3 18,4 17,6 23,8 21,3 21,8 construcţiile Transporturi- 116 128,4 255,2 219 234,8 244 239,8 le, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica Gospodăria co- 380 352,2 343,4 336,4 342,4 336,4 307,8 munală şi gos- podăria de ex- ploatare a fondului de locuinţe Complexul pen- 72,5 84,5 165,4 188,5 146,3 259,2 270,6 tru combusti- bil şi energie Alte servicii 73,1 124,3 130,6 132,8 134,1 121,7 145,1 legate de ac- tivitatea eco- nomică 8. Protecţia mediu- 32,1 40,9 46,7 46,8 47,8 74,9 78,4 lui înconjurător şi hidrometeoro- logia 9. Serviciul dato- 486,3 579,5 882,9 910,7 889,4 795 742,3 riei de stat internă 141,4 322,5 511 507 528 537 502 externă 344,9 257 371,9 403,7 361,4 258 240,3 10. Alte domenii 189,7 190,3 179,6 284,7 265,1 289 301,1 11. Creditarea netă -77,8 -51,8 -26,9 -26,9 -10 0 0 12. Cheltuieli pent- 336 631,3 979 ru majorări sa- lariale în sfe- ra bugetară VIII. Deficit (-), -218,7 263,9 -25,8 -102,7 -269,6 -153,2 -155,8 excedent (+) IX. Surse de finan- 218,7 263,9 25,8 102,7 269,6 153,2 155,8 ţare a defici- tului (p.1+p.2+ p.3-p.4) 1. Surse interne 461 19,2 188,5 507,8 88,5 0,5 0,9 împrumuturile 237 337,5 -67,5 -67,5 Băncii Naţio- nale a Moldo- vei alte împrumu- 40 -79,9 -11,5 -29,7 -11,5 -12 -1,6 turi hîrtiile de 184 99,1 200 200 100 80 70 valoare de stat 2. Surse externe mil.lei 18,8 -134,6 -306,5 -548,9 68,7 83,4 102,6 mil.dolari SUA 1,4 -9,7 -20,2 -40,7 4,8 5,6 6,6 împrumuturi externe pentru susţine- rea bugetului mil.lei 144,9 mil.dolari SUA 10,7 pentru finanţa- rea proiectelor investiţionale mil.lei 333,9 338,4 492 492 526,6 497,4 488,6 mil.dolari SUA 24,6 24,3 32,4 36,4 36,6 33,2 31,5 rambursarea împ- rumuturilor ex- terne mil.lei -460 -473 -798,5 -1040,9 -457,9 -414 -386 mil.dolari -33,8 -34 -52,5 -77,1 -31,8 -27,6 -24,9 SUA 3. Mijloace din privatizare mil.lei 64,9 270 270 144 75 46,5 mil.dolari SUA 4,5 17,8 20 10 5 3 4. Modificarea 326 148,5 126,2 126,2 31,6 5,7 -5,8 soldurilor ------------------------------------------------------------------------------ Anexa nr.2.2. Cadrul global de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional pe anii 2002-2007 (% în total) ---------------------------+-----------+-----+-----+-------------------- Indicatorii | Executat |Apro-|Scon-| Estimat | |bat |tat | |-----+-----|-----|-----|------+-----+------- | 2002| 2003| 2004| 2004| 2005 | 2006| 2007 ---------------------------+-----+-----+-----+-----+------+-----+------- I. Venituri, global 100 100 100 100 100 100 100 1. Impozite directe 15,0 14,8 12,3 13,0 13,4 13,2 13,8 impozitul pe venit 5,8 6,1 4,7 5,1 5,9 5,7 6,3 impozitul pe venit 6,3 6,6 5,4 5,7 5,7 5,8 5,9 din salariu impozitul funciar 2,6 1,8 1,9 1,9 1,6 1,5 1,4 impozitul pe imobil 0,4 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,2 2. Impozite indirecte 40,7 43,8 42,5 44,2 42,8 43,1 43,0 accizele 8,9 9,4 8,7 8,1 7,3 6,9 6,5 taxa pe valoarea 27,4 29,5 29,2 31,0 30,6 31,1 31,3 adăugată impozitele asupra 4,5 5,0 4,6 5,1 4,9 5,0 5,1 comerţului exterior şi a operaţiunilor externe 3. Alte taxe şi venituri 8,4 8,4 7,6 6,4 6,5 6,2 5,8 taxe rutiere 0,7 0,8 1,1 1,2 1,1 1,0 1,0 speciale taxa pentru folosi- 0,0 0,0 0,0 0,0 0,5 0,5 0,6 rea mărcilor prop- rietatea statului taxa pentru const- 0,2 0,2 0,2 rucţia gazoductului venitul net al 1,9 2,3 2,4 1,3 0,8 0,7 0,7 Băncii Naţionale a Moldovei alte încasări 4,8 4,4 3,3 3,2 3,2 3,0 2,8 taxele locale 1,0 0,9 0,8 0,7 0,7 0,7 0,6 4. Venituri din privatizare 1,6 1,2 0,8 0,9 0,5 0,4 0,3 II. Granturi, total 1,8 0,8 4,4 1,6 2,8 2,7 2,5 pentru susţinerea 1,0 0,0 2,7 0,0 1,3 2,0 1,9 bugetului pentru finanţarea 0,8 0,9 1,7 1,6 1,5 0,7 0,5 proiectelor investiţionale III. Veniturile fondurilor 0,7 0,8 0,8 0,7 0,6 0,6 0,6 extrabugetare IV. Venituri din mijloace 9,8 9,2 8,8 8,5 7,1 6,6 6,2 extrabugetare V. Veniturile BASS 22,1 21,0 19,0 20,9 22,7 23,9 24,7 VI. Veniturile fondurilor 0,0 0,0 3,9 3,8 3,5 3,3 3,1 de asigurări obligato- rii de asistenţă medi- cală VII. Cheltuieli totale 100 100 100 100 100 100 100 Cheltuieli discre- 94,7 94,3 92,0 92,3 93,1 94,1 94,9 ţionare totale dintre care: 1. Servicii de stat cu des- 7,0 7,0 7,0 6,8 6,7 5,6 5,5 tinaţie generală 2. Activitatea externă 1,6 2,0 1,7 1,6 1,5 1,4 1,4 3. Justiţia şi jurisdicţia 0,8 0,9 1,0 0,9 0,9 0,8 0,8 constituţională 4. Ordinea publică, apăra- 9,4 8,6 8,3 8,0 7,2 6,8 6,4 rea şi securitatea na- ţională Apărarea naţională 1,5 1,5 1,8 1,7 1,6 1,4 1,3 Menţinerea ordinii 7,9 7,1 6,5 6,3 5,6 5,4 5,1 publice şi securi- tatea naţională 5. Cheltuieli de ordin 65,9 66,6 66,4 66,6 66,7 66,2 65,6 social-cultural Învăţămîntul 21,3 21,2 19,9 19,1 17,8 17,6 17,1 Cultura, arta,spor- 2,2 2,3 1,8 1,8 1,7 1,7 1,6 tul şi acţiunile pentru tineret Ocrotirea sănătăţii 12,5 12,4 14,1 13,7 14,5 13,2 13,0 Asistenţa şi sus- 29,9 30,6 30,4 31,9 32,8 33,7 33,9 ţinerea socială 6. Cercetare-dezvoltare 0,7 0,8 0,8 0,8 0,7 0,7 0,6 7. Cheltuieli de ordin 11,5 11,6 12,5 11,8 10,8 10,7 9,9 economic Agricultura, gospo- 2,5 3,5 3,3 3,1 3,3 3,0 2,8 dăria silvică, pis- cicolă şi a apelor Industria şi const- 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 rucţiile Transporturile,gos- 1,6 1,5 2,6 2,1 2,0 1,9 1,7 podăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica Gospodăria comunală 5,2 4,1 3,5 3,3 2,9 2,6 2,2 şi gospodăria de exploatare a fon- dului de locuinţe Complexul pentru 1,0 1,0 1,7 1,8 1,2 2,0 1,9 combustibil şi energie Alte servicii lega- 1,0 1,4 1,3 1,3 1,1 1,0 1,0 te de activitatea economică 8. Protecţia mediului în- 0,4 0,5 0,5 0,5 0,4 0,6 0,6 conjurător şi hidrome- teorologia 9. Serviciul datoriei de 6,7 6,7 9,0 8,6 7,5 6,2 5,3 stat internă 2,0 3,7 5,2 5,0 4,5 4,2 3,6 externă 4,8 3,0 3,8 3,6 3,1 2,0 1,7 9. Alte domenii 2,6 2,2 1,8 3,0 2,2 2,3 2,2 11. Creditarea netă -1,1 -0,6 -0,3 -0,3 -0,1 0,0 0,0 12. Cheltuieli pentru majo- 2,8 4,9 7,0 rări salariale în sfera bugetară ------------------------------------------------------------------------ Anexa nr.2.3. Cadrul global de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional pe anii 2002-2007 (% în PIB) -----------------------------+------------+------+------+--------------------- Indicatorii | Executat | Apro-| Scon-| Estimat | | bat | tat | |-----+------|------|------|------+------+------- | 2002| 2003 | 2004 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 -----------------------------+-----+------+------+------+------+------+------- I. Venituri, global 32,9 34,7 34,9 36,1 35,6 34,6 34,0 1. Impozite directe 4,9 5,1 4,3 4,7 4,8 4,6 4,7 impozitul pe venit 1,9 2,1 1,6 1,9 2,1 2,0 2,1 impozitul pe venit 2,1 2,3 1,9 2,1 2,0 2,0 2,0 din salariu impozitul funciar 0,8 0,6 0,7 0,7 0,6 0,5 0,5 impozitul pe imobil 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 2. Impozite indirecte 13,4 15,2 14,8 16,0 15,2 14,9 14,6 accizele 2,9 3,3 3,0 2,9 2,6 2,4 2,2 taxa pe valoarea 9,0 10,2 10,2 11,2 10,9 10,8 10,6 adăugată impozitele asupra 1,5 1,7 1,6 1,8 1,7 1,7 1,7 comerţului exterior şi a operaţiunilor externe 3. Alte taxe şi venituri 2,8 2,9 2,7 2,3 2,3 2,1 2,0 taxe rutiere speciale 0,2 0,3 0,4 0,4 0,4 0,4 0,3 taxa pentru folosirea 0,0 0,0 0,0 0,0 0,2 0,2 0,2 mărcilor proprietatea statului taxa pentru construc- 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 ţia gazoductului venitul net al Băncii 0,6 0,8 0,8 0,5 0,3 0,3 0,2 Naţionale a Moldovei alte încasări 1,6 1,5 1,2 1,2 1,1 1,0 0,9 taxele locale 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,2 0,2 4. Venituri din privatizare 0,5 0,4 0,3 0,3 0,2 0,1 0,1 II. Granturi, total 0,6 0,3 1,5 0,6 1,0 0,9 0,8 pentru susţinerea 0,3 0,0 0,9 0,0 0,5 0,7 0,7 bugetului pentru finanţarea 0,3 0,3 0,6 0,6 0,5 0,2 0,2 proiectelor investiţionale III. Veniturile fondurilor 0,2 0,3 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2 extrabugetare IV. Venituri din mijloace 3,2 3,2 3,1 3,1 2,5 2,3 2,1 extrabugetare V. Veniturile BASS 7,3 7,3 6,6 7,5 8,1 8,3 8,4 VI. Veniturile fondurilor de 0,0 0,0 1,4 1,4 1,2 1,2 1,1 asigurări obligatorii de asistenţă medicală VII. Cheltuieli totale 33,9 33,8 34,9 36,5 36,4 35,0 34,3 Cheltuieli discreţiona- 32,1 31,8 32,2 33,7 33,9 32,9 32,6 re totale dintre care: 1. Servicii de stat cu desti- 2,3 2,2 2,2 2,3 2,3 1,9 1,8 naţie generală 2. Activitatea externă 0,5 0,6 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 3. Justiţia şi jurisdicţia 0,2 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 constituţională 4. Ordinea publică, apărarea 3,0 2,7 2,7 2,7 2,5 2,2 2,1 şi securitatea naţională Apărarea naţională 0,5 0,5 0,6 0,6 0,5 0,5 0,4 Menţinerea ordinii 2,5 2,2 2,1 2,1 1,9 1,8 1,7 publice şi securita- tea naţională 5. Cheltuieli de ordin so- 21,2 21,2 21,3 22,4 22,6 21,8 21,4 cial-cultural Învăţămîntul 6,8 6,7 6,4 6,4 6,0 5,8 5,6 Cultura, arta, spor- 0,7 0,7 0,6 0,6 0,6 0,5 0,5 tul şi acţiunile pen- tru tineret Ocrotirea sănătăţii 4,0 4,0 4,5 4,6 4,9 4,4 4,3 Asistenţa şi susţine- 9,6 9,7 9,8 10,7 11,1 11,1 11,1 rea socială 6. Cercetare-dezvoltare 0,2 0,2 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2 7. Cheltuieli de ordin eco- 3,7 3,7 4,0 4,0 3,6 3,5 3,2 nomic Agricultura, gospodă- 0,8 1,1 1,0 1,1 1,1 1,0 0,9 ria silvică, piscico- lă şi a apelor Industria şi const- 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 rucţiile Transporturile, gos- 0,5 0,5 0,8 0,7 0,7 0,6 0,6 podăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica Gospodăria comunală 1,7 1,3 1,1 1,1 1,0 0,9 0,7 şi gospodăria de ex- ploatare a fondului de locuinţe Complexul pentru com- 0,3 0,3 0,5 0,6 0,4 0,7 0,6 bustibil şi energie Alte servicii legate 0,3 0,5 0,4 0,4 0,4 0,3 0,3 de activitatea econo- mică 8. Protecţia mediului încon- 0,1 0,1 0,2 0,2 0,1 0,2 0,2 jurător şi hidrometeoro- logia 9. Serviciul datoriei de stat 2,2 2,1 2,9 2,9 2,5 2,0 1,7 internă 0,6 1,2 1,7 1,7 1,5 1,4 1,2 externă 1,5 0,9 1,2 1,2 1,0 0,7 0,6 10. Alte domenii 0,8 0,7 0,6 1,0 0,8 0,7 0,7 11. Creditarea netă -0,3 -0,2 -0,1 -0,1 0,0 0,0 0,0 12. Cheltuieli pentru majo- 1,0 1,6 2,3 rări salariale în sfera bugetară VIII. Deficit (-), excedent -1,0 1,0 -0,1 -0,3 -0,8 -0,4 -0,4 (+) IX. Surse de finanţare a de- 1,0 1,0 0,1 0,3 0,8 0,4 0,4 ficitului (p.1+p.2+p.3- p.4) 1. Surse interne 2,0 0,1 0,6 1,7 0,3 0,0 0,0 împrumuturile Băncii 1,1 0,0 0,0 1,1 0,0 -0,2 -0,2 Naţionale a Moldovei alte împrumuturi 0,2 -0,3 0,0 -0,1 0,0 0,0 0,0 hîrtiile de valoare 0,8 0,4 0,7 0,7 0,3 0,2 0,2 de stat 2. Surse externe 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 mil.lei 0,1 -0,5 -1,0 -1,8 0,2 0,2 0,2 mil.dolari SUA 0,0 0,0 -0,1 -0,1 0,0 0,0 0,0 împrumuturi externe pentru susţinerea bugetului mil.lei 0,6 mil.dolari SUA 0,0 pentru finanţarea proiectelor inves- tiţionale mil.lei 1,5 1,2 1,6 1,6 1,5 1,3 1,1 mil.dolari SUA 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 rambursarea împrumu- turilor externe mil.lei -2,0 -1,7 -2,6 -3,4 -1,3 -1,1 -0,9 mil.dolari SUA -0,1 -0,1 -0,2 -0,3 -0,1 -0,1 -0,1 3. Mijloace din privatizare mil.lei 0,3 0,0 0,9 0,9 0,4 0,2 0,1 mil.dolari SUA 0,0 0,0 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 4. Modificarea soldurilor 1,4 0,5 0,4 0,4 0,1 0,0 0,0 Informativ: PIB nominal 22560 27300 30600 30600 34900 38800 42800 ------------------------------------------------------------------------------ Anexa nr.3.1. Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat pe anii 2002-2007 (mil.lei) (inclusiv proiectele investiţionale, fondurile şi mijloacele extrabugetare) ----------------------------------------------------------------------------- Indicatorii | Executat |Scontat| Estimat |------+-------|-------|-------+-------+-------- | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 ----------------------------------------------------------------------------- I. Venituri, global 4075,2 5440,0 6762,7 7487,3 8029,4 8666,5 Venituri, total (fără 3301,9 4535,9 5617,0 6119,1 6599,8 7124,1 granturi, transferuri, fonduri şi mijloace extrabugetare) 1. Impozitele directe 140,2 211,5 240,3 271,1 285,3 342,2 impozitul pe venit 137,9 208,6 237,4 267,9 281,8 338,4 impozitul pe venit din 2,3 2,9 2,9 3,2 3,5 3,8 salariu 2. Impozitele indirecte 2675,2 3741,0 4856,1 5293,1 5754,8 6210,8 accizele 653,9 883,4 887,5 901,0 923,6 941,3 taxa pe valoarea 1688,3 2381,6 3409,6 3785,1 4156,2 4525,5 adăugată impozitele asupra 333,0 476,0 559,0 607,0 675,0 744,0 comerţului exterior 3. Alte taxe şi venituri 407,3 532,0 461,2 512,8 522,8 534,2 4. Venituri din privatizare 79,2 51,4 59,4 42,1 36,9 36,9 Granturi, total 126,4 72,0 176,9 352,1 357,4 356,8 pentru susţinerea 69,3 164,0 270,0 279,0 bugetului pentru proiecte 57,1 72,0 176,9 188,1 87,4 77,8 investiţionale Fonduri extrabugetare 50,8 78,0 80,3 78,9 81,7 83,1 Mijloace speciale 596,1 716,6 858,5 797,3 805,7 822,0 Transferurile de venituri 0,0 37,5 30,0 139,9 184,8 280,5 de la bugetele UAT II. Cheltuieli, global 4535,7 5404,2 6884,3 7809,6 8196,1 8822,3 Cheltuieli fără serviciul 4049,4 4824,7 5973,6 6920,2 7401,1 8080,0 datoriei de stat 1. Serviciile de stat cu 339,1 407,5 522,9 619,4 542,3 589,1 destinaţie generală 2. Activitatea externă 113,7 175,1 166,5 172,6 180,0 194,6 3. Justiţia şi jurisdicţia 56,2 76,1 94,4 106,4 105,3 107,1 constituţională 4. Menţinerea ordinii pub- 587,8 651,4 732,8 762,5 773,7 793,2 lice, apărarea şi secu- ritatea statului 5. Cheltuieli de ordin 1630,2 1949,0 2712,4 3147,4 3155,9 3325,8 social-cultural 6. Cercetare-dezvoltare 53,6 66,1 82,7 85,6 86,9 88,0 7. Cheltuieli de ordin 492,0 593,7 803,5 884,2 956,9 968,2 economic 8. Protecţia mediului încon- 31,5 40,6 46,7 47,8 74,9 78,4 jurător şi hidrometeoro- logia 9. Serviciul datoriei de 486,3 579,5 910,7 889,4 795,0 742,3 stat internă 141,4 322,5 507,0 528,0 537,0 502,0 externă 344,9 257,0 403,7 361,4 258,0 240,3 11. Alte domenii 825,0 915,8 838,6 768,3 893,9 956,6 12. Creditarea netă -79,7 -50,6 -26,9 -10,0 0,0 0,0 13. Cheltuieli pentru majo- 336,0 631,3 979,0 rări salariale în sfera bugetară III. Deficit (-), excedent -460,5 35,8 -121,6 -322,3 -166,7 -155,8 (+) Surse de finanţare a defi- 460,5 -35,8 121,6 322,2 166,7 155,8 citului (p.1+p.2+p.3-p.4) 1. Surse interne 410,8 93,0 526,7 88,5 0,5 0,9 împrumuturile Băncii 237,0 337,5 0,0 -67,5 -67,5 Naţionale a Moldovei alte împrumuturi -10,2 -6,1 -10,8 -11,5 -12,0 -1,6 hîrtiile de valoare de 184,0 99,1 200,0 100,0 80,0 70,0 stat 2. Surse externe 18,8 -134,6 -548,9 68,7 83,4 102,6 mil. dolari SUA 1,3 -9,7 -40,7 4,8 5,6 6,6 împrumuturile externe 144,9 pentru susţinerea bugetului mil. dolari SUA 10,6 împrumuturile externe 333,9 338,4 492,0 526,6 497,4 488,6 pentru finanţarea proiec- telor investiţionale mil. dolari SUA 24,6 24,3 36,4 36,6 33,2 31,5 rambursarea împrumutu- -460,0 -473,0 -1040,9 -457,9 -414,0 -386,0 rilor externe mil.dolari SUA -33,8 -34,0 -77,1 -31,8 -27,6 -24,9 3. Mijloace din privatizare 64,9 270,0 144,0 75,0 46,5 mil.dolari SUA 4,8 0,0 20,0 10,0 5,0 3,0 4. Modificarea soldurilor 34,0 -5,8 126,2 -21,0 -7,8 -5,8 ----------------------------------------------------------------------------- Anexa nr.3.2. Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat pe anii 2002-2007 (5 în total) (inclusiv proiectele investiţionale, fondurile şi mijloacele extrabugetare) -------------------------------------------------------------------------- Indicatorii | Executat |Scontat| Estimat |-----+------|-------|------+------+------- | 2002| 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 -------------------------------+-----+------+-------+------+------+------- I. Venituri, global 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Venituri, total (fără 81,0 83,4 83,1 81,7 82,2 82,2 granturi, transferuri, fonduri şi mijloace extrabugetare) 1. Impozitele directe 3,4 3,9 3,6 3,6 3,6 3,9 impozitul pe venit 3,4 3,8 3,5 3,6 3,5 3,9 impozitul pe venit din 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 salariu 2. Impozitele indirecte 65,6 68,8 71,8 70,7 71,7 71,7 accizele 16,0 16,2 13,1 12,0 11,5 10,9 taxa pe valoarea adăugată 41,4 43,8 50,4 50,6 51,8 52,2 impozitele asupra 8,2 8,8 8,3 8,1 8,4 8,6 comerţului exterior 3. Alte taxe şi venituri 10,0 9,8 6,8 6,8 6,5 6,2 4. Venituri din privatizare 1,9 0,9 0,9 0,6 0,5 0,4 Granturi, total 3,1 1,3 2,6 4,7 4,5 4,1 pentru susţinerea 1,7 2,2 3,4 3,2 bugetului pentru proiecte 1,4 1,3 2,6 2,5 1,1 0,9 investiţionale Fonduri extrabugetare 1,2 1,4 1,2 1,1 1,0 1,0 Mijloace speciale 14,6 13,2 12,7 10,6 10,0 9,5 Transferurile de venituri de 0,7 0,4 1,9 2,3 3,2 la bugetele UAT II. Cheltuieli, global 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Cheltuieli fără serviciul 89,3 89,3 86,8 88,6 90,3 91,6 datoriei de stat 1. Serviciile de stat cu 7,5 7,5 7,6 7,9 6,6 6,7 destinaţie generală 2. Activitatea externă 2,5 3,2 2,4 2,2 2,2 2,2 3. Justiţia şi jurisdicţia 1,2 1,4 1,4 1,4 1,3 1,2 constituţională 4. Menţinerea ordinii publi- 13,0 12,1 10,6 9,8 9,4 9,0 ce, apărarea şi securita- tea statului 5. Cheltuieli de ordin 35,9 36,1 39,4 40,3 38,5 37,7 social-cultural 6. Cercetare-dezvoltare 1,2 1,2 1,2 1,1 1,1 1,0 7. Cheltuieli de ordin 10,8 11,0 11,7 11,3 11,7 11,0 economic 8. Protecţia mediului încon- 0,7 0,8 0,7 0,6 0,9 0,9 jurător şi hidrometeoro- logia 9. Serviciul datoriei de 10,7 10,7 13,2 11,4 9,7 8,4 stat internă 3,1 6,0 7,4 6,8 6,6 5,7 externă 7,6 4,8 5,9 4,6 3,1 2,7 11. Alte domenii 18,2 16,9 12,2 9,8 10,9 10,8 12. Creditarea netă -1,8 -0,9 -0,4 -0,1 13. Cheltuieli pentru majo- 4,3 7,7 11,1 rări salariale în sfera bugetară III. Deficit (-), excedent (+) -11,3 0,7 -1,8 -4,3 -2,1 -1,8 -------------------------------------------------------------------------- Anexa nr.3.3. Veniturile şi cheltuielile proprii ale bugetului de stat pe anii 2002-2007 - mil.lei - -------------------------------------------------------------------------- Indicatorii | Executat |Scontat | Estimat |------------|--------|---------------------- | 2002 | 2003| 2004 | 2005 | 2006| 2007 -------------------------------------------------------------------------- I. Venituri 3371,2 4572,8 5647,0 6423,0 7054,6 7683,6 II. Venituri, total (fără 3301,9 4535,3 5617,0 6119,1 6599,8 7124,1 granturi, transferuri) 1. Impozitele directe 140,2 211,5 240,3 271,1 285,3 342,2 impozitul pe venit 137,9 208,6 237,4 267,9 281,8 338,4 impozitul pe venit din 2,3 2,9 2,9 3,2 3,5 3,8 salariu 2. Impozitele indirecte 2675,2 3741,0 4856,1 5293,1 5754,8 6210,8 accizele 653,9 883,4 887,5 901,0 923,6 941,3 taxa pe valoarea adăugată 1688,3 2381,6 3409,6 3785,1 4156,2 4525,5 impozitele asupra comer- 333,0 476,0 559,0 607,0 675,0 744,0 ţului exterior 3. Alte taxe şi venituri 407,3 531,4 461,2 512,8 522,8 534,2 4. Venituri din privatizare 79,2 51,4 59,4 42,1 36,9 36,9 III. Granturi 69,3 164,0 270,0 279,0 IV. Transferurile de venituri 37,5 30,0 139,9 184,8 280,5 de la bugetele UAT V. Cheltuieli 3555,6 4255,0 5402,8 6197,6 6716,1 7345,0 Cheltuieli fără servi- 3069,3 3675,5 4492,1 5308,2 5921,1 6602,7 ciul datoriei de stat 1. Serviciile de stat cu 257,8 312,0 374,7 421,8 399,2 414,9 destinaţie generală 2. Activitatea externă 105,7 164,6 157,2 161,7 168,7 183,0 3. Justiţia şi jurisdicţia 52,5 69,2 87,0 99,6 98,5 100,2 constituţională 4. Menţinerea ordinii 490,6 544,9 544,2 579,8 601,9 616,7 publice, apărarea şi securitatea statului 5. Cheltuieli de ordin 1219,9 1462,5 2139,6 2511,2 2690,4 2888,1 social-cultural 6. Cercetare-dezvoltare 44,0 55,0 71,8 73,5 74,6 75,6 7. Cheltuieli de ordin 252,4 289,7 364,1 470,6 478,5 504,7 economic 8. Protecţia mediului încon- 10,4 10,8 12,1 13,3 19,6 20,0 jurător şi hidrometeoro- logia 9. Serviciul datoriei de 486,3 579,5 910,7 889,4 795,0 742,3 stat internă 141,4 322,5 507,0 528,0 537,0 502,0 externă 344,9 257,0 403,7 361,4 258,0 240,3 10. Investiţiile capitale 11. Alte domenii 715,7 817,4 768,3 650,7 758,4 820,5 12. Creditarea netă -79,7 -50,6 -26,9 -10,0 13. Cheltuieli pentru majo- 336,0 631,3 979,0 rări salariale în sfera bugetară VI. Deficit (-), excedent -184,4 317,8 244,2 225,4 338,5 338,6 (+) VII. Surse de finanţare a 184,4 -317,8 -244,2 -225,4 -338,5 -338,6 deficitului (p.1 + p.2 + p.3 - p.4) 1. Surse interne 410,8 93,0 526,7 88,5 0,5 0,9 împrumuturile Băncii 237,0 337,5 -67,5 -67,5 Naţionale a Moldovei alte împrumuturi -10,2 -6,1 -10,8 -11,5 -12,0 -1,6 hîrtiile de valoare de 184,0 99,1 200,0 100,0 80,0 70,0 stat 2. Surse externe -315,1 -473,0 -1040,9 -457,9 -414,0 -386,0 mil. dolari -23,2 -34,0 -77,1 -31,8 -27,6 -24,9 împrumuturile externe 144,9 pentru susţinerea buge- tului mil. dolari SUA 10,6 rambursarea împrumuturi- -460,0 -473,0 -1040,9 -457,9 -414,0 -386,0 lor externe mil.dolari SUA -33,8 -34,0 -77,1 -31,8 -27,6 -24,9 3. Mijloace din privatizare 64,9 270,0 144,0 75,0 46,5 mil.dolari SUA 4,8 20,0 10,0 5,0 3,0 4. Modificarea soldurilor 23,8 62,2 -------------------------------------------------------------------------- Anexa nr.3.4. Dinamica fondurilor şi mijloacelor extrabugetare pe anii 2002-2007 -mil. lei- --------------------------------------------------------------------------------------- | Executat | Aprobat | Estimat Indicatorii |-----------------------|-----------|----------------------------------- | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 |-----------|-----------|-----------|-----------|-----------|----------- |Fon- |Mij- |Fon- |Mij- |Fon- |Mij- |Fon- |Mij- |Fon- |Mij- |Fon- |Mij- |duri |loace|duri |loace|duri |loace|duri |loace|duri |loace|duri |loace |extra|extra|extra|extra|extra|extra|extra|extra|extra|extra|extra|extra |buge-|buge-|buge-|buge-|buge-|buge-|buge-|buge-|buge-|buge-|buge-|buge- |tare |tare |tare |tare |tare |tare |tare |tare |tare |tare |tare |tare --------------------------------------------------------------------------------------- I. Venituri, 50,8 596,1 78,3 716,6 82,6 858,5 81,2 797,3 84 805,7 85,4 822 total II. Cheltuieli, 31,9 557,2 56,7 682,4 72 742,9 81,9 817,7 92 805,5 92,1 821,1 total inclusiv pe ramuri 1. Servicii 77,2 94,6 113,2 120,3 120,6 127,7 de stat cu destinaţie generală 2. Activitate 8 10,5 9,3 10,9 11,3 11,6 externă 3. Apărare 15,1 14,1 63,4 66,5 50,3 51,3 naţională 4. Justiţie 3,7 6,9 7,4 6,8 6,8 6,9 4/1. Jurisdic- ţia constituţio- nală 5. Menţinerea 82,1 92,4 125,2 116,2 121,5 125,2 ordinii publice şi securitatea naţională 6. Învăţămînt 206,8 4,3 267,2 16,4 290,5 17,5 315,1 23,2 314 19 315 7. Cercetare- 9,6 11,1 10,9 12,1 12,3 12,4 dezvoltare 8. Cultură, 7,8 15,4 3 4,4 4,5 4,5 artă, sport şi acţiuni pentru tineret 9. Ocrotirea 0,1 77,6 0,1 96,8 1,3 41,7 0,9 47,1 0,9 48 0,9 49 sănătăţii 10. Asistenţă 12,6 4 18,2 4 17 3,5 17,5 4 18 3,9 18,5 4,1 socială şi sus- ţinere socială 11. Agricultură, 17,4 0,5 20,3 3 20,2 3 22,5 3 23,7 3 24,9 gospodăria silvică, pis- cicolă şi a apelor 12. Protecţia 9,4 8 15 9,6 16,5 11,4 18,8 11,4 21,2 11,6 23,5 11,7 mediului încon- jurător şi hidrometeorolo- gia 13. Industrie 1,7 0,6 2,8 0,9 4 0,4 4,5 0,5 5 0,5 5,5 0,5 şi construcţii 14. Transpor- turi, gospodăria drumurilor, comunicaţii şi informatică 15. Gospodăria 0,1 0,2 comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe 16. Complexul 0,3 0,4 0,3 0,3 0,3 pentru combus- tibil şi ener- gie 17. Serviciul datoriei de stat 18. Completarea 35,3 33,7 40 76,7 73,4 73,2 rezervelor de stat 19. Alte ser- 8,1 2,9 15,5 3,7 13,4 1,9 19,4 2,3 20,4 2,2 21,4 2,2 vicii legate de activitatea economică 20. Cheltuieli 0 1 0 1 0 0,9 0 0,9 0 0,9 0 0,9 neatribuite la alte grupuri principale Alte chel- 1 1 0,9 0,9 0,9 0,9 tuieli 21. Investiţii capitale 22. Creditare netă --------------------------------------------------------------------------------------- Anexa nr.3.5. Evoluţia resurselor aferente proiectelor investiţionale pe anii 2002-2007 -mil.lei- --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Indicatorii | Executat | Aprobat | Estimat |---------------------------------------------------|-------------------------|----------------------------------------------------------------------------- | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 |-------------------------|-------------------------|-------------------------|-------------------------|-------------------------|------------------------- |Total|Credi-|Gran-|Contri|Total|Credi-|Gran-|Contri|Total|Credi-|Gran-|Contri|Total|Credi-|Gran-|Contri|Total|Credi-|Gran-|Contri|Total|Credi-|Gran-|Contri | |te |turi |buţia | |te |turi |buţia | |te |turi |buţia | |te |turi |buţia | |te |turi |buţia | |te |turi |buţia | | | |Guver-| | | |Guver-| | | |Guver-| | | |Guver-| | | |Guver-| | | |Guver- | | | |nului | | | |nului | | | |nului | | | |nului | | | |nului | | | |nului | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- I. Venituri, total 79,7 57,1 22,6 96,9 72,0 24,9 222 177 44,6 240 188 51,4 129 87,4 41,4 126,3 77,8 48,5 inclusiv 79,7 57,1 22,6 96,9 72,0 24,9 222 177 44,6 240 188 51,4 129 87,4 41,4 126,3 77,8 48,5 granturi II. Cheltuieli, total 414 333,9 57,1 22,6 435 338,4 72,0 24,9 714 492,0 177 44,6 766 527 188 51,4 626 497 87,4 41,4 615 489 77,8 48,5 inclusiv pe sec- toare Servicii de stat 4,6 0,9 3,2 0,5 1,1 0,5 0,4 0,2 39,4 34,5 0,5 4,4 90,9 70,1 7,2 13,6 25,5 22,5 3,0 52,7 46,5 6,2 cu destinaţie gene- rală Învăţămîntul 56,1 51,2 4,9 35,5 32,2 3,3 31,5 29,8 1,7 Ocrotirea sănătă- 27,5 11,0 16,0 0,5 38,7 12,9 25,3 0,5 118 30,4 83,6 3,8 172 46,0 123 2,8 23,8 22,5 1,3 27,2 26,7 0,5 ţii Asistenţa socială 24,1 23,2 0,9 10,8 10,1 0,7 56,6 55,6 1,0 61,2 60,8 0,4 30,6 30,5 0,1 şi susţinerea socială Agricultura, gos- 56,4 50,0 4,3 2,1 158 150,0 4,7 3,6 151 123 18,2 9,2 160 122 25,9 12,0 152 119 18,0 15,1 156 123 18,6 15,3 podăria silvică, piscicolă şi a apelor Protecţia mediului 4,1 3,7 0,4 5,8 5,2 0,6 7,2 6,7 0,5 5,7 4,3 1,4 30,0 22,5 7,5 31,0 23,2 7,8 înconjurător şi hi- drometeorologia Gospodăria comuna- 103 101 2,3 0,2 29,3 25,2 4,1 48,7 35,0 11,4 2,3 73,9 60,3 10,8 2,8 58,3 44,9 11,2 2,2 19,6 18,6 1,0 lă şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe Complexul pentru 14,4 12,0 2,1 0,3 2,9 2,6 0,3 132 103 27,4 1,5 71,9 71,4 0,5 171 170 0,5 179 178 0,5 combustibil şi energie Alte activităţi 46,8 37,5 9,3 85,2 73,5 11,7 96,1 75,0 5,0 16,1 90,5 59,6 13,0 17,9 74,4 53,7 9,0 11,7 87,4 60,9 9,3 17,2 legate de activitatea economică Cheltuieli neatri- 76,5 47,5 25,5 3,5 67,7 31,4 32,3 4,0 33,5 5,3 24,1 4,1 40,0 36,0 4,0 61,2 57 4,2 62,0 62,0 buite la alte grupuri principale III. Balanţa -333,9 -333,9 -338,4 -338,4 -492,0 -492,0 -526,6 -526,6 -497,4 -497,4 -488,6 -488,6 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Anexa nr.8.1 Plafoanele de cheltuieli de la bugetul de stat pe sectoare şi autorităţi publice centrale pe anul 2005 - mii lei - ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Indicatorii |Gru-|Gru| Min| |pa | pa| |-------------------------------------------------------------------------------- |pri-| | | | inclusiv |nci-| | | Total |------------------------------------------------------------------------ |pa- | | | | Fără |Investi-|Fondu- |Mijloace|Proiecte| inclusiv |lă | | | |investi- |ţii ca- |rile |extrabu-|investi-|--------------------------- | | | | |ţii capi-| pitale |extra- |getare |ţinale, | Credite|Granturi| Contri- | | | | |tale în | în con-|buge- | |total | | | buţia | | | | |construc-|strucţii|tare | | | | | Guver- | | | | |ţii, re- | | | | | | | nului | | | | |surse ex-| | | | | | | | | | | |trabuge- | | | | | | | | | | | |tare şi | | | | | | | | | | | |proiecte | | | | | | | | | | | |investi- | | | | | | | | | | | |ţionale | | | | | | | --------------------------------------|----|---|----|-------|---------|--------|-------|--------|--------|--------|--------|--------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Total 7809589,9 6001354,2 145000,0 81844,9 817583,5 766087,3 526580,6 188164,1 51342,5 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1. Servicii de stat cu destinaţie 1 619411,1 396707,8 11493,0 120330,9 90879,4 70094,6 7200,0 13584,8 generală Autorităţi legislative 1 1 43746,8 42013,3 1400,0 333,5 Parlamentul 1 1 101 43746,8 42013,3 1400,0 333,5 Autorităţi executive 1 2 59961,8 32706,3 10093,0 17162,5 Aparatul Preşedintelui Republicii 1 2 102 7456,8 7456,8 Moldova Cancelaria de Stat 1 2 104 52505,0 25249,5 10093,0 17162,5 Activitatea financiară, bugetar- 1 3 384921,0 265082,5 28959,1 90879,4 70094,6 7200,0 13584,8 fiscală şi de control Curtea de Conturi 1 3 103 8339,8 8339,8 Ministerul Finanţelor 1 3 122 158101,8 129142,7 28959,1 inclusiv: Inspectoratul Fiscal Principal de 1 3 122 128015,9 99376,8 28639,1 Stat Departamentul Control Financiar şi 1 3 122 6044,7 6044,7 Revizie Trezoreriile teritoriale 1 3 122 23231,7 23231,7 Inspectoratul de Stat pentru 1 3 122 595,0 275,0 320,0 Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii Serviciul supravegherii de stat a 1 3 122 214,5 214,5 activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor Departamentul Vamal 1 3 145 127600,0 127600,0 Proiectul "Facilitarea Comerţului 1 3 325 82959,4 82959,4 70094,6 12864,8 şi Transportului în Europa de Sud-Est" Proiectul "Managementul finanţelor 1 3 377 7920,0 7920,0 7200,0 720,0 publice" Servicii de planificare şi statistică 1 4 20533,8 19617,9 915,9 Departamentul Statistică şi 1 4 143 20533,8 19617,9 915,9 Sociologie dintre care: Recensămîntul populaţiei 1 4 143 3595,0 3595,0 Autorităţi şi servicii cu destinaţie 1 8 90159,1 17833,5 72325,6 generală neatribuite la alte grupuri Serviciul de Stat de Arhivă 1 8 154 1088,5 863,5 225,0 Comisia Electorală Centrală 1 8 195 368,3 368,3 Serviciul de Curieri Speciali 1 8 199 1304,0 704,0 600,0 Acţiuni generale (desfăşurarea 1 8 200 9950,0 9950,0 alegerilor) Centrul pentru Drepturile Omului 1 8 257 824,9 824,9 Departamentul Tehnologii 1 8 296 76623,4 5122,8 71500,6 Informaţionale Organe administrative 1 10 20088,6 19454,3 634,3 Ministerul Economiei 1 10 121 3587,1 3587,1 Ministerul Finanţelor 1 10 122 7763,0 7752,2 10,8 Departamentul Statistică şi 1 10 143 3050,5 3050,5 Sociologie Departamentul Relaţii Interetnice 1 10 149 923,6 700,1 223,5 Serviciul de Stat de Arhivă 1 10 154 429,5 429,5 Departamentul Tehnologii 1 10 296 1123,7 1123,7 Informaţionale Departamentul Privatizării 1 10 301 1944,7 1544,7 400,0 Camera de Licenţiere 1 10 310 1266,5 1266,5 2. Activitatea externă 2 172647,7 160245,6 1500,0 10902,1 Colaborarea internaţională 2 1 41900,0 41900,0 Acţiuni generale 2 1 200 41900,0 41900,0 Relaţiile culturale, ştiinţifice şi 2 3 128,6 128,6 informatice internaţionale Ministerul Afacerilor Externe 2 3 135 128,6 128,6 Misiunile diplomatice 2 4 121282,2 110410,0 10872,2 Ministerul Afacerilor Externe 2 4 135 121282,2 110410,0 10872,2 Organele administrative 2 10 9336,9 7807,0 1500,0 29,9 Ministerul Afacerilor Externe 2 10 135 9336,9 7807,0 1500,0 29,9 3. Apărarea naţională 3 182363,7 115881,7 66482,0 Armata Naţională 3 1 182363,7 115881,7 66482,0 Ministerul Apărării 3 1 132 182363,7 115881,7 66482,0 4. Justiţia 4 104197,7 93040,2 4400,0 6757,5 Instanţele judecătoreşti 4 3 48911,9 44457,7 3900,0 554,2 Curtea Supremă de Justiţie 4 3 108 12279,4 8060,6 3900,0 318,8 Curtea de Apel Economică 4 3 112 2416,2 2416,2 Ministerul Justiţiei 4 3 131 26382,4 26177,0 205,4 Curtea de Apel Chişinău 4 3 335 2804,3 2804,3 Curtea de Apel Bălţi 4 3 336 1950,8 1950,8 Curtea de Apel Bender 4 3 337 858,0 828,0 30,0 Curtea de Apel Cahul 4 3 338 1611,2 1611,2 Curtea de Apel Comrat 4 3 339 609,6 609,6 Procuratura 4 4 35225,0 34705,9 500,0 19,1 Procuratura Generală 4 4 113 35225,0 34705,9 500,0 19,1 Notariatele 4 5 3687,3 3687,3 Ministerul Justiţiei 4 5 131 3687,3 3687,3 Autorităţi de justiţie neatribuite la 4 6 1962,9 1887,9 75,0 alte grupuri Consiliul Superior al Magistraturii 4 6 107 248,5 248,5 Ministerul Justiţiei 4 6 131 1714,4 1639,4 75,0 Executarea judecătorească 4 7 9020,3 5449,3 3571,0 Ministerul Justiţiei 4 7 131 9020,3 5449,3 3571,0 Organele administrative 4 10 5390,3 2852,1 2538,2 Ministerul Justiţiei 4 10 131 4861,5 2323,3 2538,2 Centrul Creaţie Legislativă 4 10 306 528,8 528,8 5. Jurisdicţia constituţională 4/1 2200,2 2200,2 Autoritatea de jurisdicţie 4/1 1 2200,2 2200,2 constituţională Curtea Constituţională 4/1 1 106 2200,2 2200,2 6. Menţinerea ordinii publice şi 5 579951,9 458978,4 4899,0 116074,5 securitatea naţională Organele afacerilor interne 5 1 248073,5 151340,9 300,0 96432,6 Ministerul Afacerilor Interne 5 1 133 248073,5 151340,9 300,0 96432,6 Trupele de carabinieri 5 2 35896,7 33684,6 299,0 1913,1 Ministerul Afacerilor Interne 5 2 133 35896,7 33684,6 299,0 1913,1 Penitenciarele 5 3 90055,8 78102,6 1500,0 10453,2 Ministerul Justiţiei 5 3 131 90055,8 78102,6 1500,0 10453,2 Organele securităţii naţionale 5 4 126076,8 122988,6 1800,0 1288,2 Departamentul Trupelor de Grăniceri 5 4 152 74047,6 72820,4 800,0 427,2 Serviciul de Protecţie şi Pază de 5 4 183 12809,9 12259,9 550,0 Stat Serviciul de Informaţii şi 5 4 285 39219,3 37908,3 1000,0 311,0 Securitate Protecţie civilă şi situaţii 5 6 38619,5 32665,4 5954,1 excepţionale Departamentul Situaţii Excepţionale 5 6 150 38619,5 32665,4 5954,1 Organe şi instituţii neatribuite la 5 9 41229,6 40196,3 1000,0 33,3 alte grupuri Centrul pentru Combaterea Crimelor 5 9 297 41229,6 40196,3 1000,0 33,3 Economice şi Corupţiei 7. Învăţămînt 6 765198,6 403900,0 28644,0 17512,9 315141,7 Învăţămîntul primar 6 2 9794,0 9794,0 Autorităţile publice locale 6 2 99 9794,0 9794,0 Învăţămîntul secundar 6 3 217569,9 181648,8 5000,0 17512,9 13408,2 Ministerul Agriculturii şi 6 3 125 319,4 319,4 Industriei Alimentare Ministerul Educaţiei 6 3 129 211393,4 175690,4 5000,0 17512,9 13190,1 Ministerul Culturii 6 3 130 5857,1 5639,0 218,1 Învăţămîntul superior 6 4 370806,1 115000,2 11200,0 244605,9 Ministerul Agriculturii şi 6 4 125 27033,5 13999,1 500,0 12534,4 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 4 128 50071,2 15280,8 2500,0 32290,4 Ministerul Educaţiei 6 4 129 283234,8 78635,6 8200,0 196399,2 dintre care: Fondul de garantare a creditelor 6 4 129 1000,0 1000,0 preferenţiale pentru tineretul studios Ministerul Culturii 6 4 130 10068,6 7019,4 3049,2 Academia de Administrare Publică pe 6 4 158 398,0 65,3 332,7 lîngă Preşedintele Republicii Moldova Învăţămîntul postuniversitar 6 5 32364,3 25638,0 6726,3 Ministerul Agriculturii şi 6 5 125 192,6 192,6 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 5 128 23981,1 20833,0 3148,1 Ministerul Educaţiei 6 5 129 4328,7 2368,0 1960,7 Ministerul Culturii 6 5 130 186,9 168,1 18,8 Academia de Administrare Publică pe 6 5 158 3675,0 2076,3 1598,7 lîngă Preşedintele Republicii Moldova Cursuri şi instituţii de 6 6 7084,7 3948,5 3136,2 perfecţionare a cadrelor Ministerul Finanţelor 6 6 122 265,3 265,3 Ministerul Agriculturii şi 6 6 125 1630,2 520,0 1110,2 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 6 128 2300,9 1460,9 840,0 Ministerul Educaţiei 6 6 129 2691,3 1505,3 1186,0 Ministerul Culturii 6 6 130 60,0 60,0 Ministerul Justiţiei 6 6 131 137,0 137,0 Instituţii şi activităţi în domeniul 6 7 14853,5 13593,3 1260,2 învăţămîntului neatribuite la alte grupuri Ministerul Agriculturii şi 6 7 125 133,2 133,2 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 7 128 52,9 52,9 Ministerul Educaţiei 6 7 129 12464,4 11514,2 950,2 Departamentul Tineret şi Sport 6 7 148 2203,0 1893,0 310,0 Învăţămăntul mediu de specialitate 6 8 109600,7 61368,2 2650,0 45582,5 Ministerul Agriculturii şi 6 8 125 23673,6 12053,6 1650,0 9970,0 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 8 128 14214,5 8204,1 600,0 5410,4 Ministerul Educaţiei 6 8 129 59584,7 32548,3 27036,4 Ministerul Culturii 6 8 130 12127,9 8562,2 400,0 3165,7 Organele administrative 6 10 3125,4 2703,0 422,4 Ministerul Educaţiei 6 10 129 3125,4 2703,0 422,4 8. Cercetare-dezvoltare 7 85566,0 73331,8 180,0 12054,2 dintre care: Cercetări ştiinţifice fundamentale şi 7 68904,2 59322,6 180,0 9401,6 aplicate Pregătirea cadrelor ştiinţifice 7 3 9389,1 8062,4 1326,7 Fondul pentru cercetări ştiinţifice 7 3 187 9389,1 8062,4 1326,7 Instituţii şi acţiuni pentru 7 4 6837,2 5541,3 1295,9 cercetare-dezvoltare neatribuite la alte grupuri Ministerul Economiei 7 4 121 727,5 727,5 Ministerul Sănătăţii 7 4 128 615,4 613,0 2,4 Departamentul Relaţii Interetnice 7 4 149 536,3 205,7 330,6 Academia de Ştiinţe a Moldovei 7 4 157 4958,0 3995,1 962,9 Organele administrative 7 10 435,5 405,5 30,0 Comisia Superioară de Atestare 7 10 159 435,5 405,5 30,0 9. Cultură, artă, sport şi acţiuni 8 97660,4 93230,6 4429,8 pentru tineret Activităţi în domeniul culturii 8 2 37396,7 34142,4 3254,3 Ministerul Educaţiei 8 2 129 353,9 278,8 75,1 Ministerul Culturii 8 2 130 36531,5 33367,3 3164,2 dintre care: Cinematografia 8 2 130 950,0 950,0 Teatre, circuri şi organizaţii 8 2 130 18716,3 18716,3 concertistice Societatea Orbilor 8 2 180 337,4 337,4 Societatea Surzilor 8 2 181 173,9 158,9 15,0 Radioteleviziunea 8 3 37269,8 37269,8 Compania "Teleradio-Moldova" 8 3 162 37269,8 37269,8 Presa periodică şi editurile 8 4 1150,0 1150,0 Ministerul Culturii 8 4 130 700,0 700,0 Fondul pentru susţinerea 8 4 186 450,0 450,0 redacţiilor inclusiv: Redacţia revistei "Alunelul" 8 4 201 150,0 150,0 Redacţia revistei "Noi" 8 4 202 150,0 150,0 Redacţia revistei "Florile Dalbe" 8 4 203 150,0 150,0 Sport şi acţiuni pentru tineret 8 5 16216,5 16216,5 Departamentul Tineret şi Sport 8 5 148 16216,5 16216,5 Instituţii şi acţiuni privind 8 6 1607,0 1591,5 15,5 cultura, arta, religia şi sportul neatribuite la alte grupuri Ministerul Culturii 8 6 130 1488,3 1472,8 15,5 Departamentul Relaţii Interetnice 8 6 149 118,7 118,7 Organele administrative 8 10 4020,4 2860,4 1160,0 Ministerul Culturii 8 10 130 1463,3 1423,3 40,0 Departamentul Tineret şi Sport 8 10 148 519,9 519,9 Consiliul Coordonator al 8 10 161 592,2 572,2 20,0 Audiovizualului Serviciul de Stat pentru Problemele 8 10 163 195,0 195,0 Cultelor Agenţia de Stat pentru Drepturile 8 10 164 1250,0 150,0 1100,0 de Autor 10. Ocrotirea sănătăţii 9 1261227,0 1032746,0 8751,0 860,0 47128,4 171741,0 45984,0 122925,0 2832,0 Spitale 9 1 16035,4 5235,4 4300,0 6500,0 Ministerul Sănătăţii 9 1 128 2300,0 2300,0 Asociaţia Curativ-Sanatorială şi de 9 1 176 13735,4 5235,4 2000,0 6500,0 Recuperare a Cancelariei de Stat Policlinicile şi centrele medicilor 9 2 5367,7 3997,7 1370,0 de familie Ministerul Sănătăţii 9 2 128 670,0 500,0 170,0 Asociaţia Curativ-Sanatorială şi de 9 2 176 4697,7 3497,7 1200,0 Recuperare a Cancelariei de Stat Servicii şi instituţii sanitaro- 9 3 88174,3 62123,3 4451,0 21600,0 epidemiologice şi de profilaxie Ministerul Sănătăţii 9 3 128 87668,8 61777,8 4451,0 21440,0 Asociaţia Curativ-Sanatorială şi de 9 3 176 505,5 345,5 160,0 Recuperare a Cancelariei de Stat Medicamentele, articolele de uz 9 4 633,3 633,3 medical şi protezarea eliberate şi acordate cu înlesniri în conformitate cu legislaţia în vigoare Asociaţia Curativ-Sanatorială şi de 9 4 176 633,3 633,3 Recuperare a Cancelariei de Stat Instituţii şi servicii din domeniul 9 5 197100,8 9776,4 860,0 14723,4 171741,0 45984,0 122925,0 2832,0 ocrotirii sănătăţii neatribuite la alte grupuri Ministerul Sănătăţii 9 5 128 22834,2 8550,8 860,0 13423,4 Asociaţia Curativ-Sanatorială şi de 9 5 176 2525,6 1225,6 1300,0 Recuperare a Cancelariei de Stat Unitatea de coordonare, 9 5 277 171741,0 171741,0 45984,0 122925,0 2832,0 implementare şi monitorizare a proiectului "Reforma sistemului sănătăţii" Programe naţionale de ocrotire a 9 6 82799,3 79864,3 2935,0 sănătăţii Ministerul Sănătăţii 9 6 128 82799,3 79864,3 2935,0 Servicii legate de asigurări de 9 7 869498,9 869498,9 asistenţă medicală Compania Naţională de Asigurări în 9 7 322 869498,9 869498,9 Medicină Organele administrative 9 10 1617,3 1617,3 Ministerul Sănătăţii 9 10 128 1617,3 1617,3 11. Asistenţa socială şi susţinerea 10 1023447,9 936535,6 4320,0 17500,0 3958,5 61133,8 60773,8 360,0 socială dintre care: Transferuri la bugetul asigurărilor 10 522209,4 522209,4 sociale de stat Pensiile militarilor 10 1 227956,6 227956,6 Ministerul Justiţiei 10 1 131 12751,0 12751,0 Ministerul Apărării 10 1 132 95574,5 95574,5 Ministerul Afacerilor Interne 10 1 133 91309,5 91309,5 Departamentul Trupelor de Grăniceri 10 1 152 9623,0 9623,0 Serviciul de Protecţie şi Pază de 10 1 183 1950,0 1950,0 Stat Serviciul de Informaţii şi 10 1 285 11000,0 11000,0 Securitate Casa Naţională de Asigurări Sociale 10 1 289 3827,8 3827,8 Centrul pentru Combaterea Crimelor 10 1 297 1920,8 1920,8 Economice şi Corupţiei Instituţiile asistenţei sociale 10 3 74057,9 70794,9 3263,0 Ministerul Muncii şi Protecţiei 10 3 127 72620,0 69633,0 2987,0 Sociale Departamentul Migraţiune 10 3 307 1437,9 1161,9 276,0 Pensiile participanţilor la 10 4 20172,7 20172,7 lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl Casa Naţională de Asigurări Sociale 10 4 289 20172,7 20172,7 Compensarea pierderilor suportate de 10 5 750,0 750,0 întreprinderile de transport în legătură cu acordarea de înlesniri unor categorii de populaţie Acţiuni generale 10 5 200 750,0 750,0 Indexarea eşalonată a depunerilor 10 6 57000,0 57000,0 populaţiei la Banca de Economii Acţiuni generale 10 6 200 57000,0 57000,0 Organele administrative 10 10 3263,0 2567,5 695,5 Ministerul Muncii şi Protecţiei 10 10 127 1905,9 1905,9 Sociale Departamentul Migraţiune 10 10 307 1357,1 661,6 695,5 Instituţii şi servicii din domeniul 10 11 116496,3 33542,5 4320,0 17500,0 61133,8 60773,8 360,0 asistenţei sociale şi susţinerii sociale neatribuite la alte grupuri Ministerul Agriculturii şi 10 11 125 170,6 170,6 Industriei Alimentare Ministerul Muncii şi Protecţiei 10 11 127 45733,4 23913,4 4320,0 17500,0 Sociale Ministerul Sănătăţii 10 11 128 342,2 342,2 Ministerul Educaţiei 10 11 129 7770,3 7770,3 Ministerul Culturii 10 11 130 83,1 83,1 Academia de Administrare Publică pe 10 11 158 4,9 4,9 lîngă Preşedintele Republicii Moldova Societatea Orbilor 10 11 180 560,0 560,0 Societatea Surzilor 10 11 181 446,0 446,0 Societatea Invalizilor 10 11 227 252,0 252,0 Proiectul "Gestionarea protecţiei 10 11 276 61133,8 61133,8 60773,8 360,0 sociale" Compensaţiile şi indemnizaţiile 10 13 444459,5 444459,5 nominative Ministerul Justiţiei 10 13 131 39,1 39,1 Ministerul Apărării 10 13 132 4731,5 4731,5 Ministerul Afacerilor Interne 10 13 133 2437,5 2437,5 Departamentul Trupelor de Grăniceri 10 13 152 585,3 585,3 Serviciul de Informaţii şi 10 13 285 749,1 749,1 Securitate Casa Naţională de Asigurări Sociale 10 13 289 435917,0 435917,0 Alocaţii sociale 10 17 44338,8 44338,8 Casa Naţională de Asigurări Sociale 10 17 289 44338,8 44338,8 Subvenţionarea dobînzii la creditele 10 18 17000,0 17000,0 bancare preferenţiale acordate populaţiei şi cooperativelor de construcţie a locuinţelor Acţiuni generale 10 18 200 17000,0 17000,0 Drepturi la pensii, stabilite prin 10 19 17953,1 17953,1 sistemul public de asigurări sociale, pentru unele categorii de persoane Casa Naţională de Asigurări Sociale 10 19 289 17953,1 17953,1 12. Agricultură, gospodăria silvică, 11 361715,3 173305,7 2600,0 3000,0 22516,0 160293,6 122400,0 25920,0 11973,6 gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor Agricultură 11 1 157690,0 136000,0 21690,0 Ministerul Agriculturii şi 11 1 125 82420,0 72000,0 10420,0 Industriei Alimentare dintre care: Fondul pentru susţinerea 11 1 125 36000,0 36000,0 sectorului agrar Inspectoratul de Stat pentru 11 1 224 11270,0 11270,0 Carantina Fitosanitară Departamentul Agroindustrial 11 1 324 64000,0 64000,0 "Moldova-Vin" inclusiv: Fondul pentru dezvoltarea 11 1 324 64000,0 64000,0 viticulturii Gospodăria silvică 11 2 3553,0 3553,0 Agenţia de Stat pentru Silvicultură 11 2 178 3553,0 3553,0 "Moldsilva" Gospodăria apelor 11 4 28645,0 26045,0 2600,0 Ministerul Agriculturii şi 11 4 125 28645,0 26045,0 2600,0 Industriei Alimentare Activităţi şi servicii din 11 5 165517,4 2197,8 3000,0 26,0 160293,6 122400,0 25920,0 11973,6 agricultură, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor neatribuite la alte grupuri Ministerul Agriculturii şi 11 5 125 3000,0 3000,0 Industriei Alimentare Proiectul "Finanţare rurală şi 11 5 280 55893,6 55893,6 54720,0 1173,6 dezvoltarea întreprinderilor mici" Unitatea consolidată pentru 11 5 282 95760,0 95760,0 67680,0 17280,0 10800,0 implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii Departamentul Agroindustrial 11 5 324 2223,8 2197,8 26,0 "Moldova-Vin" Proiectul "Dezvoltarea păşunilor şi 11 5 387 8640,0 8640,0 8640,0 pădurilor comunale" Organele administrative 11 10 6309,9 5509,9 800,0 Ministerul Agriculturii şi 11 10 125 5207,8 4407,8 800,0 Industriei Alimentare Departamentul Agroindustrial 11 10 324 1102,1 1102,1 "Moldova-Vin" 13. Protecţia mediului înconjurător şi 12 47741,7 11813,8 18800,0 11367,9 5760,0 4320,0 1440,0 hidrometeorologia Protecţia mediului înconjurător 12 1 31300,2 3662,2 18800,0 8838,0 Ministerul Ecologiei, 12 1 284 31300,2 3662,2 18800,0 8838,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Hidrometeorologia 12 3 6226,2 5346,2 880,0 Ministerul Ecologiei, 12 3 284 6226,2 5346,2 880,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Cheltuieli din domeniul protecţiei 12 5 5760,0 5760,0 4320,0 1440,0 mediului înconjurător, producătorilor agricoli şi al hidrometeorologiei neatribuite la alte grupuri Proiectul "Activităţile de 12 5 327 5760,0 5760,0 4320,0 1440,0 promovare a implementării în Republica Moldova a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici" Organele administrative 12 10 4455,3 2805,4 1649,9 Ministerul Ecologiei, 12 10 284 4455,3 2805,4 1649,9 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului 14. Industrie şi construcţii 13 15450,8 6670,8 3800,0 4500,0 480,0 Industria extractivă 13 1 2500,0 2500,0 Ministerul Ecologiei, 13 1 284 2500,0 2500,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Activităţi şi servicii din domeniul 13 5 11064,6 2284,6 3800,0 4500,0 480,0 industriei şi construcţiilor neatribuite la alte grupuri Acţiuni generale (achitarea 13 5 200 3000,0 3000,0 datoriilor din anii precedenţi) Societatea Invalizilor 13 5 227 400,0 400,0 Ministerul Ecologiei, 13 5 284 7664,6 1884,6 800,0 4500,0 480,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Organele administrative 13 10 1886,2 1886,2 Ministerul Industriei 13 10 298 1886,2 1886,2 15. Transporturi, gospodăria 14 155099,2 152599,2 2500,0 drumurilor, comunicaţii şi informatică Transportul naval 14 2 760,5 760,5 Ministerul Transporturilor şi 14 2 264 760,5 760,5 Comunicaţiilor Gospodăria drumurilor 14 7 152500,0 150000,0 2500,0 Ministerul Transporturilor şi 14 7 264 152500,0 150000,0 2500,0 Comunicaţiilor Organele administrative 14 10 1838,7 1838,7 Ministerul Transporturilor şi 14 10 264 1838,7 1838,7 Comunicaţiilor 16. Gospodăria comunală şi gospodăria 15 92565,9 642,2 17993,0 73930,7 60334,3 10800,0 2796,4 de exploatare a fondului de locuinţe Gospodăria de exploatare a fondului 15 1 8850,0 8850,0 de locuinţe Parlamentul 15 1 101 400,0 400,0 Cancelaria de Stat 15 1 104 500,0 500,0 Ministerul Finanţelor 15 1 122 500,0 500,0 Ministerul Educaţiei 15 1 129 1600,0 1600,0 Ministerul Apărării 15 1 132 3400,0 3400,0 Ministerul Afacerilor Interne 15 1 133 550,0 550,0 Departamentul Trupelor de Grăniceri 15 1 152 300,0 300,0 Societatea Orbilor 15 1 180 500,0 500,0 Autorităţile publice locale 15 1 99 1100,0 1100,0 Gospodăria comunală 15 2 8043,0 8043,0 Autorităţile publice locale 15 2 99 8043,0 8043,0 Activitatea sanitară, inclusiv 15 3 983,9 483,9 500,0 controlul asupra poluării mediului Ministerul Ecologiei, 15 3 284 983,9 483,9 500,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Activităţile şi serviciile 15 4 74689,0 158,3 600,0 73930,7 60334,3 10800,0 2796,4 gospodăriei comunale şi ale gospodăriei de exploatare a fondului de locuinţe neatribuite la alte grupuri Ministerul Ecologiei, 15 4 284 758,3 158,3 600,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Unitatea de implementare a 15 4 326 73930,7 73930,7 60334,3 10800,0 2796,4 proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare 17. Complexul pentru combustibil şi 16 127580,1 1775,3 53920,0 280,0 71884,8 71424,0 460,8 energie Reţele de gaze 16 1 52920,0 52920,0 Ministerul Energeticii 16 1 299 25000,0 25000,0 Autorităţile publice locale 16 1 99 27920,0 27920,0 Activităţile şi serviciile 16 4 73164,8 280,0 1000,0 280,0 71884,8 71424,0 460,8 complexului pentru combustibil şi energie neatribuite la alte grupuri Ministerul Energeticii 16 4 299 280,0 280,0 280,0 (transferuri la Fondul naţional pentru conservarea energiei) Unitatea consolidată pentru 16 4 302 71884,8 71884,8 71424,0 460,8 implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii Autorităţile publice locale 16 4 99 1000,0 1000,0 Organele administrative 16 10 1495,3 1495,3 Ministerul Energeticii 16 10 299 1495,3 1495,3 18. Serviciul datoriei de stat 17 889400,0 889400,0 Serviciul datoriei de stat interne 17 1 528000,0 528000,0 Acţiuni generale 17 1 200 528000,0 528000,0 Serviciul datoriei de stat externe 17 3 361400,0 361400,0 Acţiuni generale 17 3 200 361400,0 361400,0 19. Completarea rezervelor de stat 18 86616,6 9924,8 76691,8 Tezaurul de stat 18 1 552,0 300,0 252,0 Acţiuni generale 18 1 200 552,0 300,0 252,0 Rezervele materiale de stat 18 2 76000,0 6000,0 70000,0 Agenţia de Stat pentru Rezervele 18 2 169 76000,0 6000,0 70000,0 Materiale şi Ajutoarele Umanitare Alte servicii pentru deservirea 18 4 10064,6 3624,8 6439,8 rezervelor de stat Ministerul Finanţelor (Vistieria ) 18 4 122 2043,6 905,5 1138,1 Agenţia de Stat pentru Rezervele 18 4 169 8021,0 2719,3 5301,7 Materiale şi Ajutoarele Umanitare 20. Alte servicii legate de 19 131727,1 21577,0 19392,0 2333,3 90424,8 59569,9 12960,0 17894,9 activitatea economică Alte servicii legate de activitatea 19 3 126942,8 18216,7 19392,0 909,3 90424,8 59569,9 12960,0 17894,9 economică Ministerul Economiei 19 3 121 4478,2 3878,2 2000,0 600,0 inclusiv: Agenţia Naţională pentru Achiziţii 19 3 121 805,0 205,0 600,0 Publice Organizaţia de Promovare a 19 3 121 173,2 173,2 Exportului Transferuri la Fondul de susţinere 19 3 121 2000,0 2000,0 2000,0 a exporturilor Transferuri la Fondul de susţinere 19 3 121 1000,0 1000,0 a micului business Activităţi de atragere a 19 3 121 500,0 500,0 investiţiilor Departamentul Standardizare şi 19 3 144 2667,8 2667,8 Metrologie Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi 19 3 155 27980,0 10670,7 17000,0 309,3 Cadastru Oficiul de Implementare a Primului 19 3 254 85672,8 85672,8 59569,9 8640,0 17462,9 Proiect de Cadastru Departamentul Dezvoltarea 19 3 290 392,0 392,0 Turismului Fondul pentru acoperirea unor 19 3 305 1000,0 1000,0 cheltuieli aferente privatizării şi postprivatizării Proiectul "Dezvoltarea 19 3 383 4752,0 4752,0 4320,0 432,0 infrastructurii de achiziţii în Republica Moldova" Organele administrative 19 10 4784,3 3360,3 1424,0 Departamentul Standardizare şi 19 10 144 1997,1 997,1 1000,0 Metrologie Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi 19 10 155 1551,7 1551,7 Cadastru Departamentul Dezvoltarea 19 10 290 1235,5 811,5 424,0 Turismului 21. Cheltuieli neatribuite la alte 20 681821,0 640846,9 934,9 40039,2 36000,0 4039,2 grupuri principale Fondul de rezervă al Guvernului 20 2 40000,0 40000,0 Acţiuni generale 20 2 200 40000,0 40000,0 Transferurile la bugetele unităţilor 20 4 573300,0 573300,0 administrativ-teritoriale Fondul de susţinere financiară a 20 4 200 573300,0 573300,0 teritoriilor Cheltuieli neatribuite la alte 20 9 68521,0 27546,9 934,9 40039,2 36000,0 4039,2 grupuri Ministerul Finanţelor (servicii şi 20 9 122 3431,8 2496,9 934,9 tehnologii informaţionale, fabricarea blanchetelor, reforma contabilă) Acţiuni generale (servicii bancare 20 9 200 1550,0 1550,0 şi cheltuieli de judecată) Fondul de compensare a veniturilor 20 9 200 15000,0 15000,0 ratate de bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în urma restructurării întreprinderilor agricole Fondul de investiţii sociale 20 9 249 40039,2 40039,2 36000,0 4039,2 Fondul pentru demarcarea frontierei 20 9 328 5200,0 5200,0 de stat Acţiuni generale (fondul pentru 20 9 200 3300,0 3300,0 compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi la gazele naturale utilizate de locuitorii unor localităţi din raioanele Dubăsari şi Căuşeni) 22. Creditare netă 23 -10000,0 -10000,0 23. Majorarea salariilor în sfera 336000,0 336000,0 bugetară Anexa nr.8.2. Plafoanele de cheltuieli de la bugetul de stat pe sectoare şi autorităţi publice centrale pe anul 2006 - mii lei - ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Indicatorii |Gru-|Gru| Min| |pa | pa| |-------------------------------------------------------------------------------- |pri-| | | | inclusiv |nci-| | | Total |------------------------------------------------------------------------ |pa- | | | | Fără |Investi-|Fondu- |Mijloace|Proiecte| inclusiv |lă | | | |investi- |ţii ca- |rile |extrabu-|investi-|--------------------------- | | | | |ţii capi-| pitale |extra- |getare |ţinale, | Credite|Granturi| Contri- | | | | |tale în | în con-|buge- | |total | | | buţia | | | | |construc-|strucţii|tare | | | | | Guver- | | | | |ţii, re- | | | | | | | nului | | | | |surse ex-| | | | | | | | | | | |trabuge- | | | | | | | | | | | |tare şi | | | | | | | | | | | |proiecte | | | | | | | | | | | |investi- | | | | | | | | | | | |ţionale | | | | | | | --------------------------------------|----|---|----|-------|---------|--------|-------|--------|--------|--------|--------|--------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Total 8196149,4 6504830,4 170000,0 91899,9 805528,0 626171,1 497325,5 87438,0 41407,6 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1. Servicii de stat cu destinaţie 1 542317,5 377755,8 18500,0 120561,7 25500,0 22500,0 3000,0 generală Autorităţi legislative 1 1 42136,5 40798,5 1000,0 338,0 Parlamentul 1 1 101 42136,5 40798,5 1000,0 338,0 Autorităţi executive 1 2 68871,2 33498,4 17500,0 17872,8 Aparatul Preşedintelui Republicii 1 2 102 7510,9 7510,9 Moldova Cancelaria de Stat 1 2 104 61360,3 25987,5 17500,0 17872,8 Activitatea financiară, bugetar- 1 3 312161,2 258316,2 28345,0 25500,0 22500,0 3000,0 fiscală şi de control Curtea de Conturi 1 3 103 8438,3 8438,3 Ministerul Finanţelor 1 3 122 134522,9 106177,9 28345,0 inclusiv: Inspectoratul Fiscal Principal de 1 3 122 121222,0 93197,0 28025,0 Stat Departamentul Control Financiar şi 1 3 122 6112,4 6112,4 Revizie Trezoreriile teritoriale 1 3 122 6370,0 6370,0 Inspectoratul de Stat pentru 1 3 122 599,3 279,3 320,0 Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii Serviciul supravegherii de stat a 1 3 122 219,2 219,2 activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor Departamentul Vamal 1 3 145 143700,0 143700,0 Proiectul "Managementul finanţelor 1 3 377 25500,0 25500,0 22500,0 3000,0 publice" Servicii de planificare şi 1 4 18039,3 17139,6 899,7 statistică Departamentul Statistică şi 1 4 143 18039,3 17139,6 899,7 Sociologie dintre care: Recensămîntul populaţiei 1 4 143 842,0 842,0 Autorităţi şi servicii cu 1 8 80751,6 8283,2 72468,4 destinaţie generală neatribuite la alte grupuri Serviciul de Stat de Arhivă 1 8 154 1103,7 878,7 225,0 Comisia Electorală Centrală 1 8 195 378,4 378,4 Serviciul de Curieri Speciali 1 8 199 1312,6 712,6 600,0 Acţiuni generale (desfăşurarea 1 8 200 350,0 350,0 alegerilor) Centrul pentru Drepturile Omului 1 8 257 837,5 837,5 Departamentul Tehnologii 1 8 296 76769,4 5126,0 71643,4 Informaţionale Organe administrative 1 10 20357,7 19719,9 637,8 Ministerul Economiei 1 10 121 3610,9 3610,9 Ministerul Finanţelor 1 10 122 7922,2 7911,4 10,8 Departamentul Statistică şi 1 10 143 3087,5 3087,5 Sociologie Departamentul Relaţii Interetnice 1 10 149 938,1 711,1 227,0 Serviciul de Stat de Arhivă 1 10 154 430,8 430,8 Departamentul Tehnologii 1 10 296 1126,9 1126,9 Informaţionale Departamentul Privatizării 1 10 301 1958,6 1558,6 400,0 Camera de Licenţiere 1 10 310 1282,7 1282,7 2. Activitatea externă 2 180088,9 163769,0 5000,0 11319,9 Colaborarea internaţională 2 1 41900,0 41900,0 Acţiuni generale 2 1 200 41900,0 41900,0 Relaţiile culturale, ştiinţifice şi 2 3 133,0 133,0 informatice internaţionale Ministerul Afacerilor Externe 2 3 135 133,0 133,0 Misiunile diplomatice 2 4 125097,2 113807,2 11290,0 Ministerul Afacerilor Externe 2 4 135 125097,2 113807,2 11290,0 Organele administrative 2 10 12958,7 7928,8 5000,0 29,9 Ministerul Afacerilor Externe 2 10 135 12958,7 7928,8 5000,0 29,9 3. Apărarea naţională 3 169149,0 118817,7 50331,3 Armata Naţională 3 1 169149,0 118817,7 50331,3 Ministerul Apărării 3 1 132 169149,0 118817,7 50331,3 4. Justiţia 4 103016,8 94699,3 1500,0 6817,5 Instanţele judecătoreşti 4 3 46214,6 45155,4 500,0 559,2 Curtea Supremă de Justiţie 4 3 108 8898,9 8080,1 500,0 318,8 Curtea de Apel Economică 4 3 112 2458,4 2458,4 Ministerul Justiţiei 4 3 131 26915,4 26710,0 205,4 Curtea de Apel Chişinău 4 3 335 2839,6 2839,6 Curtea de Apel Bălţi 4 3 336 1975,9 1975,9 Curtea de Apel Bender 4 3 337 874,0 839,0 35,0 Curtea de Apel Cahul 4 3 338 1634,2 1634,2 Curtea de Apel Comrat 4 3 339 618,2 618,2 Procuratura 4 4 36600,2 35581,1 1000,0 19,1 Procuratura Generală 4 4 113 36600,2 35581,1 1000,0 19,1 Notariatele 4 5 3687,3 3687,3 Ministerul Justiţiei 4 5 131 3687,3 3687,3 Autorităţi de justiţie neatribuite 4 6 2083,8 1953,8 130,0 la alte grupuri Consiliul Superior al Magistraturii 4 6 107 250,2 250,2 Ministerul Justiţiei 4 6 131 1833,6 1703,6 130,0 Executarea judecătorească 4 7 9021,1 5450,1 3571,0 Ministerul Justiţiei 4 7 131 9021,1 5450,1 3571,0 Organele administrative 4 10 5409,8 2871,6 2538,2 Ministerul Justiţiei 4 10 131 4878,5 2340,3 2538,2 Centrul Creaţie Legislativă 4 10 306 531,3 531,3 5. Jurisdicţia constituţională 4/1 2225,3 2225,3 Autoritatea de jurisdicţie 4/1 1 2225,3 2225,3 constituţională Curtea Constituţională 4/1 1 106 2225,3 2225,3 6. Menţinerea ordinii publice şi 5 604534,5 470464,4 12630,0 121440,1 securitatea naţională Organele afacerilor interne 5 1 256086,0 153889,2 500,0 101696,8 Ministerul Afacerilor Interne 5 1 133 256086,0 153889,2 500,0 101696,8 Trupele de carabinieri 5 2 37186,5 35178,5 2008,0 Ministerul Afacerilor Interne 5 2 133 37186,5 35178,5 2008,0 Penitenciarele 5 3 97141,5 81281,8 5130,0 10729,7 Ministerul Justiţiei 5 3 131 97141,5 81281,8 5130,0 10729,7 Organele securităţii naţionale 5 4 131666,0 126377,8 4000,0 1288,2 Departamentul Trupelor de Grăniceri 5 4 152 76054,6 74927,4 700,0 427,2 Serviciul de Protecţie şi Pază de 5 4 183 12950,8 12400,8 550,0 Stat Serviciul de Informaţii şi 5 4 285 42660,6 39049,6 3300,0 311,0 Securitate Protecţie civilă şi situaţii 5 6 38841,1 33159,7 5681,4 excepţionale Departamentul Situaţii Excepţionale 5 6 150 38841,1 33159,7 5681,4 Organe şi instituţii neatribuite la 5 9 43613,4 40577,4 3000,0 36,0 alte grupuri Centrul pentru Combaterea Crimelor 5 9 297 43613,4 40577,4 3000,0 36,0 Economice şi Corupţiei 7. Învăţămînt 6 784683,4 415000,1 32538,0 23152,9 313992,4 Învăţămîntul primar 6 2 11003,0 11003,0 Autorităţile publice locale 6 2 99 11003,0 11003,0 Învăţămîntul secundar 6 3 226316,5 187627,9 2122,0 23152,9 13413,7 Ministerul Agriculturii şi 6 3 125 321,7 321,7 Industriei Alimentare Ministerul Educaţiei 6 3 129 219467,5 181002,5 2122,0 23152,9 13190,1 Ministerul Culturii 6 3 130 6527,3 6303,7 223,6 Învăţămîntul superior 6 4 377373,2 117757,5 16000,0 243615,7 Ministerul Agriculturii şi 6 4 125 27960,2 15770,2 12190,0 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 4 128 51191,5 15472,5 4000,0 31719,0 Ministerul Educaţiei 6 4 129 287755,2 79356,0 12000,0 196399,2 dintre care: Fondul de garantare a creditelor 6 4 129 1000,0 1000,0 preferenţiale pentru tineretul studios Ministerul Culturii 6 4 130 10211,4 7091,4 3120,0 Academia de Administrare Publică pe 6 4 158 254,9 67,4 187,5 lîngă Preşedintele Republicii Moldova Învăţămîntul postuniversitar 6 5 32370,4 25743,5 6626,9 Ministerul Agriculturii şi 6 5 125 196,1 196,1 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 5 128 24234,5 20923,0 3311,5 Ministerul Educaţiei 6 5 129 4328,7 2368,0 1960,7 Ministerul Culturii 6 5 130 187,0 168,2 18,8 Academia de Administrare Publică pe 6 5 158 3424,1 2088,2 1335,9 lîngă Preşedintele Republicii Moldova Cursuri şi instituţii de 6 6 7272,9 4126,7 3146,2 perfecţionare a cadrelor Ministerul Finanţelor 6 6 122 283,9 283,9 Ministerul Agriculturii şi 6 6 125 1640,4 530,2 1110,2 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 6 128 2335,5 1485,5 850,0 Ministerul Educaţiei 6 6 129 2715,2 1529,2 1186,0 Ministerul Culturii 6 6 130 114,0 114,0 Ministerul Justiţiei 6 6 131 183,9 183,9 Instituţii şi activităţi în 6 7 15265,3 14005,1 1260,2 domeniul învăţămîntului neatribuite la alte grupuri Ministerul Agriculturii şi 6 7 125 135,2 135,2 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 7 128 52,9 52,9 Ministerul Educaţiei 6 7 129 12818,4 11868,2 950,2 Departamentul Tineret şi Sport 6 7 148 2258,8 1948,8 310,0 Învăţămăntul mediu de specialitate 6 8 111934,7 63014,4 3413,0 45507,3 Ministerul Agriculturii şi 6 8 125 23740,6 12458,6 713,0 10569,0 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 8 128 14532,2 8335,7 1500,0 4696,5 Ministerul Educaţiei 6 8 129 60631,1 33594,7 27036,4 Ministerul Culturii 6 8 130 13030,8 8625,4 1200,0 3205,4 Organele administrative 6 10 3147,4 2725,0 422,4 Ministerul Educaţiei 6 10 129 3147,4 2725,0 422,4 8. Cercetare-dezvoltare 7 86982,2 74652,6 12329,6 dintre care: Cercetări ştiinţifice fundamentale 7 70086,3 60428,9 9657,4 şi aplicate Pregătirea cadrelor ştiinţifice 7 3 9728,0 8390,0 1338,0 Fondul pentru cercetări ştiinţifice 7 3 187 9728,0 8390,0 1338,0 Instituţii şi acţiuni pentru 7 4 6724,9 5424,7 1300,2 cercetare-dezvoltare neatribuite la alte grupuri Ministerul Economiei 7 4 121 747,2 747,2 Ministerul Sănătăţii 7 4 128 421,2 418,7 2,5 Departamentul Relaţii Interetnice 7 4 149 543,6 208,5 335,1 Academia de Ştiinţe a Moldovei 7 4 157 5012,9 4050,3 962,6 Organele administrative 7 10 443,0 409,0 34,0 Comisia Superioară de Atestare 7 10 159 443,0 409,0 34,0 9. Cultură, artă, sport şi acţiuni 8 103787,4 98967,3 350,0 4470,1 pentru tineret Activităţi în domeniul culturii 8 2 41145,2 37501,1 350,0 3294,1 Ministerul Educaţiei 8 2 129 358,5 283,4 75,1 Ministerul Culturii 8 2 130 40264,4 36710,4 350,0 3204,0 dintre care: Cinematografia 8 2 130 950,0 950,0 Teatre, circuri şi organizaţii 8 2 130 18716,3 18716,3 concertistice Societatea Orbilor 8 2 180 344,6 344,6 Societatea Surzilor 8 2 181 177,7 162,7 15,0 Radioteleviziunea 8 3 38398,4 38398,4 Compania "Teleradio-Moldova" 8 3 162 38398,4 38398,4 Presa periodică şi editurile 8 4 1150,0 1150,0 Ministerul Culturii 8 4 130 700,0 700,0 Fondul pentru susţinerea 8 4 186 450,0 450,0 redacţiilor inclusiv: Redacţia revistei "Alunelul" 8 4 201 150,0 150,0 Redacţia revistei "Noi" 8 4 202 150,0 150,0 Redacţia revistei "Florile Dalbe" 8 4 203 150,0 150,0 Sport şi acţiuni pentru tineret 8 5 17389,0 17389,0 Departamentul Tineret şi Sport 8 5 148 17389,0 17389,0 Instituţii şi acţiuni privind 8 6 1657,7 1641,7 16,0 cultura, arta, religia şi sportul neatribuite la alte grupuri Ministerul Culturii 8 6 130 1530,6 1514,6 16,0 Departamentul Relaţii Interetnice 8 6 149 127,1 127,1 Organele administrative 8 10 4047,1 2887,1 1160,0 Ministerul Culturii 8 10 130 1472,0 1432,0 40,0 Departamentul Tineret şi Sport 8 10 148 528,9 528,9 Consiliul Coordonator al 8 10 161 599,0 579,0 20,0 Audiovizualului Serviciul de Stat pentru Problemele 8 10 163 197,2 197,2 Cultelor Agenţia de Stat pentru Drepturile 8 10 164 1250,0 150,0 1100,0 de Autor 10. Ocrotirea sănătăţii 9 1241293,3 1161331,8 7300,0 875,0 47989,0 23797,5 22480,5 1317,0 Spitale 9 1 15866,1 5366,1 4000,0 6500,0 Ministerul Sănătăţii 9 1 128 4000,0 4000,0 Asociaţia Curativ-Sanatorială şi de 9 1 176 11866,1 5366,1 6500,0 Recuperare a Cancelariei de Stat Policlinicile şi centrele medicilor 9 2 5445,6 4079,6 1366,0 de familie Ministerul Sănătăţii 9 2 128 691,2 525,2 166,0 Asociaţia Curativ-Sanatorială şi de 9 2 176 4754,4 3554,4 1200,0 Recuperare a Cancelariei de Stat Servicii şi instituţii sanitaro- 9 3 89358,9 63768,9 3300,0 22290,0 epidemiologice şi de profilaxie Ministerul Sănătăţii 9 3 128 88849,6 63419,6 3300,0 22130,0 Asociaţia Curativ-Sanatorială şi de 9 3 176 509,3 349,3 160,0 Recuperare a Cancelariei de Stat Medicamentele, articolele de uz 9 4 678,4 678,4 medical şi protezarea eliberate şi acordate cu înlesniri în conformitate cu legislaţia în vigoare Asociaţia Curativ-Sanatorială şi de 9 4 176 678,4 678,4 Recuperare a Cancelariei de Stat Instituţii şi servicii din domeniul 9 5 49369,4 9895,9 875,0 14801,0 23797,5 22480,5 1317,0 ocrotirii sănătăţii neatribuite la alte grupuri Ministerul Sănătăţii 9 5 128 23012,7 8636,7 875,0 13501,0 Asociaţia Curativ-Sanatorială şi de 9 5 176 2559,2 1259,2 1300,0 Recuperare a Cancelariei de Stat Unitatea de coordonare, 9 5 277 23797,5 23797,5 22480,5 1317,0 implementare şi monitorizare a proiectului "Reforma sistemului sănătăţii" Programe naţionale de ocrotire a 9 6 86877,5 83845,5 3032,0 sănătăţii Ministerul Sănătăţii 9 6 128 86877,5 83845,5 3032,0 Servicii legate de asigurări de 9 7 992052,5 992052,5 asistenţă medicală Compania Naţională de Asigurări în 9 7 322 992052,5 992052,5 Medicină Organele administrative 9 10 1644,9 1644,9 Ministerul Sănătăţii 9 10 128 1644,9 1644,9 11. Asistenţa socială şi susţinerea 10 1026062,3 968579,7 4981,0 18000,0 3897,1 30604,5 30469,5 135,0 socială dintre care: Transferuri la bugetul asigurărilor 10 540052,9 540052,9 sociale de stat Pensiile militarilor 10 1 225909,4 225909,4 Ministerul Justiţiei 10 1 131 12751,0 12751,0 Ministerul Apărării 10 1 132 95174,5 95174,5 Ministerul Afacerilor Interne 10 1 133 91309,5 91309,5 Departamentul Trupelor de Grăniceri 10 1 152 9623,0 9623,0 Serviciul de Protecţie şi Pază de 10 1 183 1950,0 1950,0 Stat Serviciul de Informaţii şi 10 1 285 11000,0 11000,0 Securitate Casa Naţională de Asigurări Sociale 10 1 289 2180,6 2180,6 Centrul pentru Combaterea Crimelor 10 1 297 1920,8 1920,8 Economice şi Corupţiei Instituţiile asistenţei sociale 10 3 81800,0 78639,4 3160,6 Ministerul Muncii şi Protecţiei 10 3 127 80623,9 77463,3 3160,6 Sociale Departamentul Migraţiune 10 3 307 1176,1 1176,1 Pensiile participanţilor la 10 4 20300,5 20300,5 lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl Casa Naţională de Asigurări Sociale 10 4 289 20300,5 20300,5 Compensarea pierderilor suportate 10 5 750,0 750,0 de întreprinderile de transport în legătură cu acordarea de înlesniri unor categorii de populaţie Acţiuni generale 10 5 200 750,0 750,0 Indexarea eşalonată a depunerilor 10 6 60000,0 60000,0 populaţiei la Banca de Economii Acţiuni generale 10 6 200 60000,0 60000,0 Organele administrative 10 10 3337,9 2601,4 736,5 Ministerul Muncii şi Protecţiei 10 10 127 1930,5 1930,5 Sociale Departamentul Migraţiune 10 10 307 1407,4 670,9 736,5 Instituţii şi servicii din domeniul 10 11 89350,2 35764,7 4981,0 18000,0 30604,5 30469,5 135,0 asistenţei sociale şi susţinerii sociale neatribuite la alte grupuri Ministerul Agriculturii şi 10 11 125 175,0 175,0 Industriei Alimentare Ministerul Muncii şi Protecţiei 10 11 127 48563,5 25582,5 4981,0 18000,0 Sociale Ministerul Sănătăţii 10 11 128 357,0 357,0 Ministerul Educaţiei 10 11 129 8148,2 8148,2 Ministerul Culturii 10 11 130 87,3 87,3 Academia de Administrare Publică pe 10 11 158 5,7 5,7 lîngă Preşedintele Republicii Moldova Societatea Orbilor 10 11 180 627,0 627,0 Societatea Surzilor 10 11 181 500,0 500,0 Societatea Invalizilor 10 11 227 282,0 282,0 Proiectul "Gestionarea protecţiei 10 11 276 30604,5 30604,5 30469,5 135,0 sociale" Compensaţiile şi indemnizaţiile 10 13 459285,2 459285,2 nominative Ministerul Justiţiei 10 13 131 39,1 39,1 Ministerul Apărării 10 13 132 4731,5 4731,5 Ministerul Afacerilor Interne 10 13 133 2437,5 2437,5 Departamentul Trupelor de Grăniceri 10 13 152 585,3 585,3 Serviciul de Informaţii şi 10 13 285 749,1 749,1 Securitate Casa Naţională de Asigurări Sociale 10 13 289 450742,7 450742,7 Alocaţii sociale 10 17 47685,6 47685,6 Casa Naţională de Asigurări Sociale 10 17 289 47685,6 47685,6 Subvenţionarea dobînzii la 10 18 18500,0 18500,0 creditele bancare preferenţiale acordate populaţiei şi cooperativelor de construcţie a locuinţelor Acţiuni generale 10 18 200 18500,0 18500,0 Drepturi la pensii, stabilite prin 10 19 19143,5 19143,5 sistemul public de asigurări sociale, pentru unele categorii de persoane Casa Naţională de Asigurări Sociale 10 19 289 19143,5 19143,5 12. Agricultură, gospodăria 11 352572,2 171203,2 3000,0 3000,0 23779,0 151590,0 118500,0 18000,0 15090,0 silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor Agricultură 11 1 165328,5 142375,5 22953,0 Ministerul Agriculturii şi 11 1 125 83115,5 72375,5 10740,0 Industriei Alimentare dintre care: Fondul pentru susţinerea sectorului 11 1 125 36000,0 36000,0 agrar Inspectoratul de Stat pentru 11 1 224 12213,0 12213,0 Carantina Fitosanitară Departamentul Agroindustrial 11 1 324 70000,0 70000,0 "Moldova-Vin" inclusiv: Fondul pentru dezvoltarea 11 1 324 70000,0 70000,0 viticulturii Gospodăria silvică 11 2 3553,0 3553,0 Agenţia de Stat pentru Silvicultură 11 2 178 3553,0 3553,0 "Moldsilva" Gospodăria apelor 11 4 20545,0 17545,0 3000,0 Ministerul Agriculturii şi 11 4 125 20545,0 17545,0 3000,0 Industriei Alimentare Activităţi şi servicii din 11 5 156813,8 2197,8 3000,0 26,0 151590,0 118500,0 18000,0 15090,0 agricultură, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor neatribuite la alte grupuri Ministerul Agriculturii şi 11 5 125 3000,0 3000,0 Industriei Alimentare Proiectul "Finanţare rurală şi 11 5 280 33840,0 33840,0 33000,0 840,0 dezvoltarea întreprinderilor mici" Unitatea consolidată pentru 11 5 282 117750,0 117750,0 85500,0 18000,0 14250,0 implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii Departamentul Agroindustrial 11 5 324 2223,8 2197,8 26,0 "Moldova-Vin" Organele administrative 11 10 6331,9 5531,9 800,0 Ministerul Agriculturii şi 11 10 125 5224,7 4424,7 800,0 Industriei Alimentare Departamentul Agroindustrial 11 10 324 1107,2 1107,2 "Moldova-Vin" 13. Protecţia mediului înconjurător 12 74810,0 11988,0 21200,0 11622,0 30000,0 22500,0 7500,0 şi hidrometeorologia Protecţia mediului înconjurător 12 1 34002,2 3662,2 21200,0 9140,0 Ministerul Ecologiei, 12 1 284 34002,2 3662,2 21200,0 9140,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Hidrometeorologia 12 3 6363,4 5483,4 880,0 Ministerul Ecologiei, 12 3 284 6363,4 5483,4 880,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Cheltuieli din domeniul protecţiei 12 5 30000,0 30000,0 22500,0 7500,0 mediului înconjurător, producătorilor agricoli şi al hidrometeorologiei neatribuite la alte grupuri Proiectul "Activităţile de 12 5 327 30000,0 30000,0 22500,0 7500,0 promovare a implementării în Republica Moldova a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici" Organele administrative 12 10 4444,4 2842,4 1602,0 Ministerul Ecologiei, 12 10 284 4444,4 2842,4 1602,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului 14. Industrie şi construcţii 13 12898,7 6694,7 700,0 5000,0 504,0 Industria extractivă 13 1 2500,0 2500,0 Ministerul Ecologiei, 13 1 284 2500,0 2500,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Activităţi şi servicii din domeniul 13 5 8488,6 2284,6 700,0 5000,0 504,0 industriei şi construcţiilor neatribuite la alte grupuri Societatea Invalizilor 13 5 227 400,0 400,0 Ministerul Ecologiei, 13 5 284 8088,6 1884,6 700,0 5000,0 504,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Organele administrative 13 10 1910,1 1910,1 Ministerul Industriei 13 10 298 1910,1 1910,1 15. Transporturi, gospodăria 14 160649,8 157149,8 3500,0 drumurilor, comunicaţii şi informatică Transportul naval 14 2 786,8 786,8 Ministerul Transporturilor şi 14 2 264 786,8 786,8 Comunicaţiilor Gospodăria drumurilor 14 7 158000,0 154500,0 3500,0 Ministerul Transporturilor şi 14 7 264 158000,0 154500,0 3500,0 Comunicaţiilor Organele administrative 14 10 1863,0 1863,0 Ministerul Transporturilor şi 14 10 264 1863,0 1863,0 Comunicaţiilor 16. Gospodăria comunală şi 15 75802,9 659,3 16799,0 58344,6 44900,0 11250,0 2194,6 gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe Gospodăria de exploatare a fondului 15 1 8742,0 8742,0 de locuinţe Parlamentul 15 1 101 400,0 400,0 Ministerul Finanţelor 15 1 122 500,0 500,0 Ministerul Educaţiei 15 1 129 2195,0 2195,0 Ministerul Apărării 15 1 132 3000,0 3000,0 Ministerul Afacerilor Interne 15 1 133 647,0 647,0 Departamentul Trupelor de Grăniceri 15 1 152 300,0 300,0 Societatea Orbilor 15 1 180 500,0 500,0 Autorităţile publice locale 15 1 99 1200,0 1200,0 Gospodăria comunală 15 2 6200,0 6200,0 Autorităţile publice locale 15 2 99 6200,0 6200,0 Activitatea sanitară, inclusiv 15 3 1653,3 496,3 1157,0 controlul asupra poluării mediului Ministerul Ecologiei, 15 3 284 1653,3 496,3 1157,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Activităţile şi serviciile 15 4 59207,6 163,0 700,0 58344,6 44900,0 11250,0 2194,6 gospodăriei comunale şi ale gospodăriei de exploatare a fondului de locuinţe neatribuite la alte grupuri Ministerul Ecologiei, 15 4 284 863,0 163,0 700,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Unitatea de implementare a 15 4 326 58344,6 58344,6 44900,0 11250,0 2194,6 proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare 17. Complexul pentru combustibil şi 16 235725,7 1793,7 63202,0 280,0 170730,0 170250,0 480,0 energie Reţele de gaze 16 1 62389,0 62389,0 Ministerul Energeticii 16 1 299 25000,0 25000,0 Autorităţile publice locale 16 1 99 37389,0 37389,0 Activităţile şi serviciile 16 4 171823,0 280,0 813,0 280,0 170730,0 170250,0 480,0 complexului pentru combustibil şi energie neatribuite la alte grupuri Ministerul Energeticii 16 4 299 280,0 280,0 280,0 (transferuri la Fondul naţional pentru conservarea energiei) Unitatea consolidată pentru 16 4 302 170730,0 170730,0 170250,0 480,0 implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii Autorităţile publice locale 16 4 99 813,0 813,0 Organele administrative 16 10 1513,7 1513,7 Ministerul Energeticii 16 10 299 1513,7 1513,7 18. Serviciul datoriei de stat 17 795000,0 795000,0 Serviciul datoriei de stat interne 17 1 537000,0 537000,0 Acţiuni generale 17 1 200 537000,0 537000,0 Serviciul datoriei de stat externe 17 3 258000,0 258000,0 Acţiuni generale 17 3 200 258000,0 258000,0 19. Completarea rezervelor de stat 18 83353,9 9965,0 73388,9 Tezaurul de stat 18 1 552,0 300,0 252,0 Acţiuni generale 18 1 200 552,0 300,0 252,0 Rezervele materiale de stat 18 2 73761,4 6000,0 67761,4 Agenţia de Stat pentru Rezervele 18 2 169 73761,4 6000,0 67761,4 Materiale şi Ajutoarele Umanitare Alte servicii pentru deservirea 18 4 9040,5 3665,0 5375,5 rezervelor de stat Ministerul Finanţelor (Vistieria ) 18 4 122 1329,1 921,9 407,2 Agenţia de Stat pentru Rezervele 18 4 169 7711,4 2743,1 4968,3 Materiale şi Ajutoarele Umanitare 20. Alte servicii legate de 19 119325,1 24385,6 20392,0 2150,5 74397,0 53706,0 9000,0 11691,0 activitatea economică Alte servicii legate de activitatea 19 3 114384,5 20880,5 20392,0 715,0 74397,0 53706,0 9000,0 11691,0 economică Ministerul Economiei 19 3 121 4588,4 3888,4 2000,0 700,0 inclusiv: Agenţia Naţională pentru Achiziţii 19 3 121 905,0 205,0 700,0 Publice Organizaţia de Promovare a 19 3 121 183,4 183,4 Exportului Transferuri la Fondul de susţinere 19 3 121 2000,0 2000,0 2000,0 a exporturilor Transferuri la Fondul de susţinere 19 3 121 1000,0 1000,0 a micului business Activităţi de atragere a 19 3 121 500,0 500,0 investiţiilor Departamentul Standardizare şi 19 3 144 2701,4 2701,4 Metrologie Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi 19 3 155 31305,7 13290,7 18000,0 15,0 Cadastru Oficiul de Implementare a Primului 19 3 254 74397,0 74397,0 53706,0 9000,0 11691,0 Proiect de Cadastru Departamentul Dezvoltarea 19 3 290 392,0 392,0 Turismului Fondul pentru acoperirea unor 19 3 305 1000,0 1000,0 cheltuieli aferente privatizării şi postprivatizării Organele administrative 19 10 4940,6 3505,1 1435,5 Departamentul Standardizare şi 19 10 144 2112,2 1112,2 1000,0 Metrologie Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi 19 10 155 1577,8 1577,8 Cadastru Departamentul Dezvoltarea 19 10 290 1250,6 815,1 435,5 Turismului 21. Cheltuieli neatribuite la alte 20 810570,5 748428,1 934,9 61207,5 57000,0 4207,5 grupuri principale Fondul de rezervă al Guvernului 20 2 50000,0 50000,0 Acţiuni generale 20 2 200 50000,0 50000,0 Transferurile la bugetele 20 4 675700,0 675700,0 unităţilor administrativ- teritoriale Fondul de susţinere financiară a 20 4 200 675700,0 675700,0 teritoriilor Cheltuieli neatribuite la alte 20 9 84870,5 22728,1 934,9 61207,5 57000,0 4207,5 grupuri Ministerul Finanţelor (servicii şi 20 9 122 3513,0 2578,1 934,9 tehnologii informaţionale, fabricarea blanchetelor, reforma contabilă) Acţiuni generale (servicii bancare 20 9 200 1650,0 1650,0 şi cheltuieli de judecată) Fondul de compensare a veniturilor 20 9 200 15000,0 15000,0 ratate de bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în urma restructurării întreprinderilor agricole Fondul de investiţii sociale 20 9 249 61207,5 61207,5 57000,0 4207,5 Acţiuni generale (fondul pentru 20 9 200 3500,0 3500,0 compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi la gazele naturale utilizate de locuitorii unor localităţi din raioanele Dubăsari şi Căuşeni) 22. Majorarea salariilor în sfera 631300,0 631300,0 bugetară dintre care: majorarea pentru anul 2006 295300,0 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Anexa nr.8.3. Plafoanele de cheltuieli de la bugetul de stat pe sectoare şi autorităţi publice centrale pe anul 2007 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Indicatorii |Gru-|Gru| Min| |pa | pa| |--------------------------------------------------------------------------------- |pri-| | | | inclusiv |nci-| | | Total |------------------------------------------------------------------------ |pa- | | | | Fără |Investi-|Fondu- |Mijloace|Proiecte| inclusiv |lă | | | |investi- |ţii ca- |rile |extrabu-|investi-|--------------------------- | | | | |ţii capi-| pitale |extra- |getare |ţinale, | Credite|Granturi| Contri- | | | | |tale în | în con-|buge- | |total | | | buţia | | | | |construc-|strucţii|tare | | | | | Guver- | | | | |ţii, re- | | | | | | | nului | | | | |surse ex-| | | | | | | | | | | |trabuge- | | | | | | | | | | | |tare şi | | | | | | | | | | | |proiecte | | | | | | | | | | | |investi- | | | | | | | | | | | |ţionale | | | | | | | -------------------------------------|----|---|----|--------|---------|--------|-------|--------|--------|--------|--------|--------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Total 8822310,4 7126410,8 170000,0 92072,0 821151,0 614956,6 488556,6 77871,0 48529,0 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1. Servicii de stat cu destinaţie 1 589144,0 394132,9 14600,0 127711,1 52700,0 46500,0 6200,0 generală Autorităţi legislative 1 1 42180,0 41340,0 500,0 340,0 Parlamentul 1 1 101 42180,0 41340,0 500,0 340,0 Autorităţi executive 1 2 66464,4 34175,9 14100,0 18188,5 Aparatul Preşedintelui 1 2 102 7557,3 7557,3 Republicii Moldova Cancelaria de Stat 1 2 104 58907,1 26618,6 14100,0 18188,5 Activitatea financiară, bugetar- 1 3 356493,2 273486,7 30306,5 52700,0 46500,0 6200,0 fiscală şi de control Curtea de Conturi 1 3 103 8522,3 8522,3 Ministerul Finanţelor 1 3 122 134970,9 104664,4 30306,5 inclusiv: Inspectoratul Fiscal Principal 1 3 122 121485,5 91499,0 29986,5 de Stat Departamentul Control Financiar 1 3 122 6170,3 6170,3 şi Revizie Trezoreriile teritoriale 1 3 122 6488,5 6488,5 Inspectoratul de Stat pentru 1 3 122 603,1 283,1 320,0 Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii Serviciul supravegherii de stat 1 3 122 223,5 223,5 a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor Departamentul Vamal 1 3 145 160300,0 160300,0 Proiectul "Managementul 1 3 377 52700,0 52700,0 46500,0 6200,0 finanţelor publice" Servicii de planificare şi 1 4 17869,7 16907,3 962,4 statistică Departamentul Statistică şi 1 4 143 17869,7 16907,3 962,4 Sociologie dintre care: Recensămîntul populaţiei 1 4 143 375,0 375,0 Autorităţi şi servicii cu 1 8 85547,7 8275,8 77271,9 destinaţie generală neatribuite la alte grupuri Serviciul de Stat de Arhivă 1 8 154 1134,7 891,7 243,0 Comisia Electorală Centrală 1 8 195 387,2 387,2 Serviciul de Curieri Speciali 1 8 199 1319,9 719,9 600,0 Acţiuni generale (desfăşurarea 1 8 200 300,0 300,0 alegerilor) Centrul pentru Drepturile Omului 1 8 257 848,3 848,3 Departamentul Tehnologii 1 8 296 81557,6 5128,7 76428,9 Informaţionale Organe administrative 1 10 20589,0 19947,2 641,8 Ministerul Economiei 1 10 121 3631,3 3631,3 Ministerul Finanţelor 1 10 122 8058,4 8047,6 10,8 Departamentul Statistică şi 1 10 143 3119,2 3119,2 Sociologie Departamentul Relaţii 1 10 149 951,5 720,5 231,0 Interetnice Serviciul de Stat de Arhivă 1 10 154 431,9 431,9 Departamentul Tehnologii 1 10 296 1129,6 1129,6 Informaţionale Departamentul Privatizării 1 10 301 1970,5 1570,5 400,0 Camera de Licenţiere 1 10 310 1296,6 1296,6 2. Activitatea externă 2 194608,7 182965,3 11643,4 Colaborarea internaţională 2 1 57900,0 57900,0 Acţiuni generale 2 1 200 57900,0 57900,0 Relaţiile culturale, ştiinţifice 2 3 140,0 140,0 şi informatice internaţionale Ministerul Afacerilor Externe 2 3 135 140,0 140,0 Misiunile diplomatice 2 4 128505,7 116892,2 11613,5 Ministerul Afacerilor Externe 2 4 135 128505,7 116892,2 11613,5 Organele administrative 2 10 8063,0 8033,1 29,9 Ministerul Afacerilor Externe 2 10 135 8063,0 8033,1 29,9 3. Apărarea naţională 3 172646,7 121328,5 51318,2 Armata Naţională 3 1 172646,7 121328,5 51318,2 Ministerul Apărării 3 1 132 172646,7 121328,5 51318,2 4. Justiţia 4 104752,1 96333,6 1500,0 6918,5 Instanţele judecătoreşti 4 3 47055,7 45995,5 500,0 560,2 Curtea Supremă de Justiţie 4 3 108 8915,6 8096,8 500,0 318,8 Curtea de Apel Economică 4 3 112 2494,5 2494,5 Ministerul Justiţiei 4 3 131 27595,2 27389,8 205,4 Curtea de Apel Chişinău 4 3 335 2876,2 2876,2 Curtea de Apel Bălţi 4 3 336 2002,0 2002,0 Curtea de Apel Bender 4 3 337 886,4 850,4 36,0 Curtea de Apel Cahul 4 3 338 1659,2 1659,2 Curtea de Apel Comrat 4 3 339 626,6 626,6 Procuratura 4 4 37321,0 36301,9 1000,0 19,1 Procuratura Generală 4 4 113 37321,0 36301,9 1000,0 19,1 Notariatele 4 5 3687,3 3687,3 Ministerul Justiţiei 4 5 131 3687,3 3687,3 Autorităţi de justiţie neatribuite 4 6 2240,2 2010,2 230,0 la alte grupuri Consiliul Superior al 4 6 107 251,7 251,7 Magistraturii Ministerul Justiţiei 4 6 131 1988,5 1758,5 230,0 Executarea judecătorească 4 7 9021,8 5450,8 3571,0 Ministerul Justiţiei 4 7 131 9021,8 5450,8 3571,0 Organele administrative 4 10 5426,1 2887,9 2538,2 Ministerul Justiţiei 4 10 131 4892,9 2354,7 2538,2 Centrul Creaţie Legislativă 4 10 306 533,2 533,2 5. Jurisdicţia constituţională 4/1 2246,8 2246,8 Autoritatea de jurisdicţie 4/1 1 2246,8 2246,8 constituţională Curtea Constituţională 4/1 1 106 2246,8 2246,8 6. Menţinerea ordinii publice şi 5 620521,1 479846,1 15518,0 125157,0 securitatea naţională Organele afacerilor interne 5 1 261397,2 156068,4 502,0 104826,8 Ministerul Afacerilor Interne 5 1 133 261397,2 156068,4 502,0 104826,8 Trupele de carabinieri 5 2 38506,0 36456,0 2050,0 Ministerul Afacerilor Interne 5 2 133 38506,0 36456,0 2050,0 Penitenciarele 5 3 97915,8 83559,8 3416,0 10940,0 Ministerul Justiţiei 5 3 131 97915,8 83559,8 3416,0 10940,0 Organele securităţii naţionale 5 4 135496,1 129276,2 4600,0 1619,9 Departamentul Trupelor de 5 4 152 77656,4 76729,2 500,0 427,2 Grăniceri Serviciul de Protecţie şi Pază 5 4 183 13071,4 12521,4 550,0 de Stat Serviciul de Informaţii şi 5 4 285 44768,3 40025,6 4100,0 642,7 Securitate Protecţie civilă şi situaţii 5 6 39263,8 33582,4 5681,4 excepţionale Departamentul Situaţii 5 6 150 39263,8 33582,4 5681,4 Excepţionale Organe şi instituţii neatribuite 5 9 47942,2 40903,3 7000,0 38,9 la alte grupuri Centrul pentru Combaterea 5 9 297 47942,2 40903,3 7000,0 38,9 Crimelor Economice şi Corupţiei 7. Învăţămînt 6 796400,5 423199,9 39179,0 19000,0 315021,6 Învăţămîntul primar 6 2 9870,0 9870,0 Autorităţile publice locale 6 2 99 9870,0 9870,0 Învăţămîntul secundar 6 3 224584,0 192170,3 19000,0 13413,7 Ministerul Agriculturii şi 6 3 125 323,6 323,6 Industriei Alimentare Ministerul Educaţiei 6 3 129 217677,0 185486,9 19000,0 13190,1 Ministerul Culturii 6 3 130 6583,4 6359,8 223,6 Învăţămîntul superior 6 4 388406,5 118964,3 24884,0 244558,2 Ministerul Agriculturii şi 6 4 125 27777,5 16123,5 11654,0 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 4 128 53563,4 15638,4 4600,0 33325,0 Ministerul Educaţiei 6 4 129 296662,7 79979,5 20284,0 196399,2 dintre care: Fondul de garantare a 6 4 129 1000,0 1000,0 creditelor preferenţiale pentru tineretul studios Ministerul Culturii 6 4 130 10273,7 7153,7 3120,0 Academia de Administrare Publică 6 4 158 129,2 69,2 60,0 pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova Învăţămîntul postuniversitar 6 5 32436,0 25929,1 6506,9 Ministerul Agriculturii şi 6 5 125 199,1 199,1 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 5 128 24222,4 21000,9 3221,5 Ministerul Educaţiei 6 5 129 4328,7 2368,0 1960,7 Ministerul Culturii 6 5 130 187,1 168,3 18,8 Academia de Administrare Publică 6 5 158 3498,7 2192,8 1305,9 pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova Cursuri şi instituţii de 6 6 7427,1 4280,9 3146,2 perfecţionare a cadrelor Ministerul Finanţelor 6 6 122 300,1 300,1 Ministerul Agriculturii şi 6 6 125 1649,2 539,0 1110,2 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 6 128 2356,6 1506,6 850,0 Ministerul Educaţiei 6 6 129 2736,0 1550,0 1186,0 Ministerul Culturii 6 6 130 160,7 160,7 Ministerul Justiţiei 6 6 131 224,5 224,5 Instituţii şi activităţi în 6 7 15646,8 14361,6 1285,2 domeniul învăţămîntului neatribuite la alte grupuri Ministerul Agriculturii şi 6 7 125 136,9 136,9 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 7 128 52,9 52,9 Ministerul Educaţiei 6 7 129 13124,9 12174,7 950,2 Departamentul Tineret şi Sport 6 7 148 2332,1 1997,1 335,0 Învăţămăntul mediu de specialitate 6 8 114863,9 64749,9 4425,0 45689,0 Ministerul Agriculturii şi 6 8 125 24211,1 12889,1 225,0 11097,0 Industriei Alimentare Ministerul Sănătăţii 6 8 128 15799,8 8449,6 3000,0 4350,2 Ministerul Educaţiei 6 8 129 61620,5 34584,1 27036,4 Ministerul Culturii 6 8 130 13232,5 8827,1 1200,0 3205,4 Organele administrative 6 10 3166,2 2743,8 422,4 Ministerul Educaţiei 6 10 129 3166,2 2743,8 422,4 8. Cercetare-dezvoltare 7 87997,5 75623,0 12374,5 dintre care: Cercetări ştiinţifice fundamentale 7 69814,0 60194,4 9619,6 şi aplicate Pregătirea cadrelor ştiinţifice 7 3 10413,0 8999,1 1413,9 Fondul pentru cercetări 7 3 187 10413,0 8999,1 1413,9 ştiinţifice Instituţii şi acţiuni pentru 7 4 7320,2 6015,2 1305,0 cercetare-dezvoltare neatribuite la alte grupuri Ministerul Economiei 7 4 121 756,9 756,9 Ministerul Sănătăţii 7 4 128 426,7 424,1 2,6 Departamentul Relaţii 7 4 149 559,6 211,2 348,4 Interetnice Academia de Ştiinţe a Moldovei 7 4 157 5577,0 4623,0 954,0 Organele administrative 7 10 450,3 414,3 36,0 Comisia Superioară de Atestare 7 10 159 450,3 414,3 36,0 9. Cultură, artă, sport şi acţiuni 8 105700,2 100880,1 350,0 4470,1 pentru tineret Activităţi în domeniul culturii 8 2 41409,2 37765,1 350,0 3294,1 Ministerul Educaţiei 8 2 129 362,4 287,3 75,1 Ministerul Culturii 8 2 130 40515,0 36961,0 350,0 3204,0 dintre care: Cinematografia 8 2 130 950,0 950,0 Teatre, circuri şi organizaţii 8 2 130 18716,3 18716,3 concertistice Societatea Orbilor 8 2 180 350,8 350,8 Societatea Surzilor 8 2 181 181,0 166,0 15,0 Radioteleviziunea 8 3 39363,5 39363,5 Compania "Teleradio-Moldova" 8 3 162 39363,5 39363,5 Presa periodică şi editurile 8 4 1150,0 1150,0 Ministerul Culturii 8 4 130 700,0 700,0 Fondul pentru susţinerea 8 4 186 450,0 450,0 redacţiilor inclusiv: Redacţia revistei "Alunelul" 8 4 201 150,0 150,0 Redacţia revistei "Noi" 8 4 202 150,0 150,0 Redacţia revistei "Florile 8 4 203 150,0 150,0 Dalbe" Sport şi acţiuni pentru tineret 8 5 17964,1 17964,1 Departamentul Tineret şi Sport 8 5 148 17964,1 17964,1 Instituţii şi acţiuni privind 8 6 1743,4 1727,4 16,0 cultura, arta, religia şi sportul neatribuite la alte grupuri Ministerul Culturii 8 6 130 1609,1 1593,1 16,0 Departamentul Relaţii 8 6 149 134,3 134,3 Interetnice Organele administrative 8 10 4070,0 2910,0 1160,0 Ministerul Culturii 8 10 130 1479,5 1439,5 40,0 Departamentul Tineret şi Sport 8 10 148 536,6 536,6 Consiliul Coordonator al 8 10 161 604,8 584,8 20,0 Audiovizualului Serviciul de Stat pentru 8 10 163 199,1 199,1 Problemele Cultelor Agenţia de Stat pentru 8 10 164 1250,0 150,0 1100,0 Drepturile de Autor 10. Ocrotirea sănătăţii 9 1366698,9 1279021,9 10500,0 900,0 49020,0 27257,0 26721,0 536,0 Spitale 9 1 17225,6 5525,6 5000,0 6700,0 Ministerul Sănătăţii 9 1 128 5000,0 5000,0 Asociaţia Curativ-Sanatorială şi 9 1 176 12225,6 5525,6 6700,0 de Recuperare a Cancelariei de Stat Policlinicile şi centrele 9 2 5663,7 4283,7 1380,0 medicilor de familie Ministerul Sănătăţii 9 2 128 743,2 563,2 180,0 Asociaţia Curativ-Sanatorială şi 9 2 176 4920,5 3720,5 1200,0 de Recuperare a Cancelariei de Stat Servicii şi instituţii sanitaro- 9 3 94543,3 66063,3 5500,0 22980,0 epidemiologice şi de profilaxie Ministerul Sănătăţii 9 3 128 93832,5 65512,5 5500,0 22820,0 Asociaţia Curativ-Sanatorială şi 9 3 176 710,8 550,8 160,0 de Recuperare a Cancelariei de Stat Medicamentele, articolele de uz 9 4 800,8 800,8 medical şi protezarea eliberate şi acordate cu înlesniri în conformitate cu legislaţia în vigoare Asociaţia Curativ-Sanatorială şi 9 4 176 800,8 800,8 de Recuperare a Cancelariei de Stat Instituţii şi servicii din 9 5 53224,5 10222,5 900,0 14845,0 27257,0 26721,0 536,0 domeniul ocrotirii sănătăţii neatribuite la alte grupuri Ministerul Sănătăţii 9 5 128 23366,7 8921,7 900,0 13545,0 Asociaţia Curativ-Sanatorială şi 9 5 176 2600,8 1300,8 1300,0 de Recuperare a Cancelariei de Stat Unitatea de coordonare, 9 5 277 27257,0 27257,0 26721,0 536,0 implementare şi monitorizare a proiectului "Reforma sistemului sănătăţii" Programe naţionale de ocrotire a 9 6 89380,7 86265,7 3115,0 sănătăţii Ministerul Sănătăţii 9 6 128 89380,7 86265,7 3115,0 Servicii legate de asigurări de 9 7 1104192,0 1104192,0 asistenţă medicală Compania Naţională de Asigurări 9 7 322 1104192,0 1104192,0 în Medicină Organele administrative 9 10 1668,3 1668,3 Ministerul Sănătăţii 9 10 128 1668,3 1668,3 11. Asistenţa socială şi 10 1057200,4 1033599,9 1000,0 18500,0 4100,5 susţinerea socială dintre care: Transferuri la bugetul 10 554970,3 554970,3 asigurărilor sociale de stat Pensiile militarilor 10 1 240106,3 240106,3 Ministerul Justiţiei 10 1 131 13651,0 13651,0 Ministerul Apărării 10 1 132 99474,5 99474,5 Ministerul Afacerilor Interne 10 1 133 96309,5 96309,5 Departamentul Trupelor de 10 1 152 10623,0 10623,0 Grăniceri Serviciul de Protecţie şi Pază 10 1 183 2100,0 2100,0 de Stat Serviciul de Informaţii şi 10 1 285 14500,0 14500,0 Securitate Casa Naţională de Asigurări 10 1 289 1327,5 1327,5 Sociale Centrul pentru Combaterea 10 1 297 2120,8 2120,8 Crimelor Economice şi Corupţiei Instituţiile asistenţei sociale 10 3 84472,7 81152,2 3320,5 Ministerul Muncii şi Protecţiei 10 3 127 83284,4 79963,9 3320,5 Sociale Departamentul Migraţiune 10 3 307 1188,3 1188,3 Pensiile participanţilor la 10 4 20416,0 20416,0 lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl Casa Naţională de Asigurări 10 4 289 20416,0 20416,0 Sociale Compensarea pierderilor 10 5 750,0 750,0 suportate de întreprinderile de transport în legătură cu acordarea de înlesniri unor categorii de populaţie Acţiuni generale 10 5 200 750,0 750,0 Indexarea eşalonată a 10 6 90000,0 90000,0 depunerilor populaţiei la Banca de Economii Acţiuni generale 10 6 200 90000,0 90000,0 Organele administrative 10 10 3410,3 2630,3 780,0 Ministerul Muncii şi Protecţiei 10 10 127 1951,5 1951,5 Sociale Departamentul Migraţiune 10 10 307 1458,8 678,8 780,0 Instituţii şi servicii din 10 11 56225,8 36725,8 1000,0 18500,0 domeniul asistenţei sociale şi susţinerii sociale neatribuite la alte grupuri Ministerul Agriculturii şi 10 11 125 182,6 182,6 Industriei Alimentare Ministerul Muncii şi Protecţiei 10 11 127 45501,4 26001,4 1000,0 18500,0 Sociale Ministerul Sănătăţii 10 11 128 377,6 377,6 Ministerul Educaţiei 10 11 129 8656,4 8656,4 Ministerul Culturii 10 11 130 92,6 92,6 Academia de Administrare Publică 10 11 158 6,2 6,2 pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova Societatea Orbilor 10 11 180 627,0 627,0 Societatea Surzilor 10 11 181 500,0 500,0 Societatea Invalizilor 10 11 227 282,0 282,0 Compensaţiile şi indemnizaţiile 10 13 470741,2 470741,2 nominative Ministerul Justiţiei 10 13 131 39,1 39,1 Ministerul Apărării 10 13 132 4731,5 4731,5 Ministerul Afacerilor Interne 10 13 133 2437,5 2437,5 Departamentul Trupelor de 10 13 152 635,3 635,3 Grăniceri Serviciul de Informaţii şi 10 13 285 749,1 749,1 Securitate Casa Naţională de Asigurări 10 13 289 462148,7 462148,7 Sociale Alocaţii sociale 10 17 50613,4 50613,4 Casa Naţională de Asigurări 10 17 289 50613,4 50613,4 Sociale Subvenţionarea dobînzii la 10 18 20000,0 20000,0 creditele bancare preferenţiale acordate populaţiei şi cooperativelor de construcţie a locuinţelor Acţiuni generale 10 18 200 20000,0 20000,0 Drepturi la pensii, stabilite 10 19 20464,7 20464,7 prin sistemul public de asigurări sociale, pentru unele categorii de persoane Casa Naţională de Asigurări 10 19 289 20464,7 20464,7 Sociale 12. Agricultură, gospodăria 11 365675,3 179671,8 1765,0 3000,0 24921,0 156317,5 122450,0 18600,0 15267,5 silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor Agricultură 11 1 174877,2 150782,2 24095,0 Ministerul Agriculturii şi 11 1 125 84157,2 72782,2 11375,0 Industriei Alimentare dintre care: Fondul pentru susţinerea 11 1 125 36000,0 36000,0 sectorului agrar Inspectoratul de Stat pentru 11 1 224 12720,0 12720,0 Carantina Fitosanitară Departamentul Agroindustrial 11 1 324 78000,0 78000,0 "Moldova-Vin" inclusiv: Fondul pentru dezvoltarea 11 1 324 78000,0 78000,0 viticulturii Gospodăria silvică 11 2 3553,0 3553,0 Agenţia de Stat pentru 11 2 178 3553,0 3553,0 Silvicultură "Moldsilva" Gospodăria apelor 11 4 19310,0 17545,0 1765,0 Ministerul Agriculturii şi 11 4 125 19310,0 17545,0 1765,0 Industriei Alimentare Activităţi şi servicii din 11 5 161541,3 2197,8 3000,0 26,0 156317,5 122450,0 18600,0 15267,5 agricultură, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor neatribuite la alte grupuri Ministerul Agriculturii şi 11 5 125 3000,0 3000,0 Industriei Alimentare Proiectul "Finanţare rurală şi 11 5 280 34642,5 34642,5 34100,0 542,5 dezvoltarea întreprinderilor mici" Unitatea consolidată pentru 11 5 282 121675,0 121675,0 88350,0 18600,0 14725,0 implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul agriculturii Departamentul Agroindustrial 11 5 324 2223,8 2197,8 26,0 "Moldova-Vin" Organele administrative 11 10 6393,8 5593,8 800,0 Ministerul Agriculturii şi 11 10 125 5282,1 4482,1 800,0 Industriei Alimentare Departamentul Agroindustrial 11 10 324 1111,7 1111,7 "Moldova-Vin" 13. Protecţia mediului 12 78343,2 12169,7 23500,0 11673,5 31000,0 23250,0 7750,0 înconjurător şi hidrometeorologia Protecţia mediului înconjurător 12 1 36353,2 3662,2 23500,0 9191,0 Ministerul Ecologiei, 12 1 284 36353,2 3662,2 23500,0 9191,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Hidrometeorologia 12 3 6513,4 5633,4 880,0 Ministerul Ecologiei, 12 3 284 6513,4 5633,4 880,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Cheltuieli din domeniul 12 5 31000,0 31000,0 23250,0 7750,0 protecţiei mediului înconjurător, producătorilor agricoli şi al hidrometeorologiei neatribuite la alte grupuri Proiectul "Activităţile de 12 5 327 31000,0 31000,0 23250,0 7750,0 promovare a implementării în Republica Moldova a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici" Organele administrative 12 10 4476,6 2874,1 1602,5 Ministerul Ecologiei, 12 10 284 4476,6 2874,1 1602,5 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului 14. Industrie şi construcţii 13 13278,0 6715,0 543,0 5500,0 520,0 Industria extractivă 13 1 2500,0 2500,0 Ministerul Ecologiei, 13 1 284 2500,0 2500,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Activităţi şi servicii din 13 5 8847,6 2284,6 543,0 5500,0 520,0 domeniul industriei şi construcţiilor neatribuite la alte grupuri Societatea Invalizilor 13 5 227 400,0 400,0 Ministerul Ecologiei, 13 5 284 8447,6 1884,6 543,0 5500,0 520,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Organele administrative 13 10 1930,4 1930,4 Ministerul Industriei 13 10 298 1930,4 1930,4 15. Transporturi, gospodăria 14 164705,0 160705,0 4000,0 drumurilor, comunicaţii şi informatică Transportul naval 14 2 821,0 821,0 Ministerul Transporturilor şi 14 2 264 821,0 821,0 Comunicaţiilor Gospodăria drumurilor 14 7 162000,0 158000,0 4000,0 Ministerul Transporturilor şi 14 7 264 162000,0 158000,0 4000,0 Comunicaţiilor Organele administrative 14 10 1884,0 1884,0 Ministerul Transporturilor şi 14 10 264 1884,0 1884,0 Comunicaţiilor 16. Gospodăria comunală şi 15 36357,8 682,1 16045,0 19630,7 18567,1 1063,6 gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe Gospodăria de exploatare a 15 1 7445,0 7445,0 fondului de locuinţe Parlamentul 15 1 101 400,0 400,0 Ministerul Finanţelor 15 1 122 500,0 500,0 Ministerul Educaţiei 15 1 129 1445,0 1445,0 Ministerul Apărării 15 1 132 3000,0 3000,0 Departamentul Trupelor de 15 1 152 300,0 300,0 Grăniceri Societatea Orbilor 15 1 180 500,0 500,0 Autorităţile publice locale 15 1 99 1300,0 1300,0 Gospodăria comunală 15 2 7800,0 7800,0 Autorităţile publice locale 15 2 99 7800,0 7800,0 Activitatea sanitară, inclusiv 15 3 509,7 509,7 controlul asupra poluării mediului Ministerul Ecologiei, 15 3 284 509,7 509,7 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Activităţile şi serviciile 15 4 20603,1 172,4 800,0 19630,7 18567,1 1063,6 gospodăriei comunale şi ale gospodăriei de exploatare a fondului de locuinţe neatribuite la alte grupuri Ministerul Ecologiei, 15 4 284 972,4 172,4 800,0 Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Unitatea de implementare a 15 4 326 19630,7 19630,7 18567,1 1063,6 proiectelor de aprovizionare cu apă şi canalizare 17. Complexul pentru combustibil şi 16 245400,2 1809,2 65000,0 280,0 178591,0 178095,0 496,0 energie Reţele de gaze 16 1 65000,0 65000,0 Ministerul Energeticii 16 1 299 25000,0 25000,0 Autorităţile publice locale 16 1 99 40000,0 40000,0 Activităţile şi serviciile 16 4 178871,0 280,0 280,0 178591,0 178095,0 496,0 complexului pentru combustibil şi energie neatribuite la alte grupuri Ministerul Energeticii 16 4 299 280,0 280,0 280,0 (transferuri la Fondul naţional pentru conservarea energiei) Unitatea consolidată pentru 16 4 302 178591,0 178591,0 178095,0 496,0 implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii Organele administrative 16 10 1529,2 1529,2 Ministerul Energeticii 16 10 299 1529,2 1529,2 18. Serviciul datoriei de stat 17 742300,0 742300,0 Serviciul datoriei de stat interne 17 1 502000,0 502000,0 Acţiuni generale 17 1 200 502000,0 502000,0 Serviciul datoriei de stat externe 17 3 240300,0 240300,0 Acţiuni generale 17 3 200 240300,0 240300,0 19. Completarea rezervelor de stat 18 83189,8 10000,9 73188,9 Tezaurul de stat 18 1 552,0 300,0 252,0 Acţiuni generale 18 1 200 552,0 300,0 252,0 Rezervele materiale de stat 18 2 73761,4 6000,0 67761,4 Agenţia de Stat pentru Rezervele 18 2 169 73761,4 6000,0 67761,4 Materiale şi Ajutoarele Umanitare Alte servicii pentru deservirea 18 4 8876,4 3700,9 5175,5 rezervelor de stat Ministerul Finanţelor (Vistieria) 18 4 122 1344,7 937,5 407,2 Agenţia de Stat pentru Rezervele 18 4 169 7531,7 2763,4 4768,3 Materiale şi Ajutoarele Umanitare 20. Alte servicii legate de 19 142811,6 33781,4 21392,0 2177,8 87460,4 60944,5 9300,0 17215,9 activitatea economică Alte servicii legate de 19 3 137910,1 30337,7 21392,0 720,0 87460,4 60944,5 9300,0 17215,9 activitatea economică Ministerul Economiei 19 3 121 4596,9 3896,9 2000,0 700,0 inclusiv: Agenţia Naţională pentru 19 3 121 905,0 205,0 700,0 Achiziţii Publice Organizaţia de Promovare a 19 3 121 191,9 191,9 Exportului Transferuri la Fondul de 19 3 121 2000,0 2000,0 2000,0 susţinere a exporturilor Transferuri la Fondul de 19 3 121 1000,0 1000,0 susţinere a micului business Activităţi de atragere a 19 3 121 500,0 500,0 investiţiilor Departamentul Standardizare şi 19 3 144 2780,1 2780,1 Metrologie Agenţia de Stat Relaţii Funciare 19 3 155 41680,7 22660,7 19000,0 20,0 şi Cadastru Oficiul de Implementare a 19 3 254 87460,4 87460,4 60944,5 9300,0 17215,9 Primului Proiect de Cadastru Departamentul Dezvoltarea 19 3 290 392,0 392,0 Turismului Fondul pentru acoperirea unor 19 3 305 1000,0 1000,0 cheltuieli aferente privatizării şi postprivatizării Organele administrative 19 10 4901,5 3443,7 1457,8 Departamentul Standardizare şi 19 10 144 2025,1 1025,1 1000,0 Metrologie Agenţia de Stat Relaţii Funciare 19 10 155 1600,3 1600,3 şi Cadastru Departamentul Dezvoltarea 19 10 290 1276,1 818,3 457,8 Turismului 21. Cheltuieli neatribuite la alte 20 873332,6 810397,7 934,9 62000,0 62000,0 grupuri principale Fondul de rezervă al Guvernului 20 2 70000,0 70000,0 Acţiuni generale 20 2 200 70000,0 70000,0 Transferurile la bugetele 20 4 727600,0 727600,0 unităţilor administrativ- teritoriale Fondul de susţinere financiară a 20 4 200 727600,0 727600,0 teritoriilor Cheltuieli neatribuite la alte 20 9 75732,6 12797,7 934,9 62000,0 62000,0 grupuri Ministerul Finanţelor (servicii 20 9 122 3582,6 2647,7 934,9 şi tehnologii informaţionale, fabricarea blanchetelor, reforma contabilă) Acţiuni generale (servicii 20 9 200 1650,0 1650,0 bancare şi cheltuieli de judecată) Fondul de compensare a 20 9 200 5000,0 5000,0 veniturilor ratate de bugetele unităţilor administrativ- teritoriale în urma restructurării întreprinderilor agricole Fondul de investiţii sociale 20 9 249 62000,0 62000,0 62000,0 Acţiuni generale (fondul pentru 20 9 200 3500,0 3500,0 compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi la gazele naturale utilizate de locuitorii unor localităţi din raioanele Dubăsari şi Căuşeni) 22. Majorarea salariilor în sfera 979000,0 979000,0 bugetară dintre care: majorarea pentru anul 2007 347700,0 Anexa nr.9. Priorităţile reformelor pe principalele sectoare şi implicaţiile pentru gestionarea bugetului în cadrul CCTM pe anii 2005-2007 ------------------------------------------------------------------------------------------------------ Sectoarele| Analiza alocaţiilor existente | Măsuri prioritare identificate | Implicaţiile pentru | de mijloace financiare | pentru reformă | alocaţiile de mijloace | | | financiare în CCTM ------------------------------------------------------------------------------------------------------ * Cheltuieli în 2003: * Scopul reformei administra- * Pentru anii 2005-2007 - 606,2 mil.lei ţiei publice este crearea unui se trasează obiectivul de - 6,6% din cheltuielile to- serviciu public mai responsa- a asigura o utilizare şi tale bil în baza criteriilor de o distribuire mai eficie- Serviciile - 2,2% din PIB performanţă, eficienţă şi tra- ntă a resurselor din sec- de stat cu nsparenţă tor prin realizarea unor destinaţie * Cheltuielile pentru ser- măsuri concrete de efici- generală viciile de stat cu destinaţie * Utilizarea eficientă a re- entizare a cheltuielilor generală sînt relativ la ace- surselor umane, financiare şi laşi nivel ca şi în ţările Eu- materiale: * Menţinerea cheltuieli- ropei de Sud-Est şi în ţările - eliminarea paralelismului lor pentru serviciile de Uniunii Europene şi a dublărilor funcţiilor, stat cu destinaţie gene- atît între organele publice, rală în limitele rapoar- * Numărul structurilor în cît şi între acestea şi secto- telor curente de cheltui- cadrul administraţiei centrale rul privat; eli. Cheltuielile se pro- pe parcursul ultimilor ani s-a - revizuirea sistemului de gnozează a descreşte de mărit şi în prezent constituie transferare a funcţiilor către la 2,2% din PIB în anul 16 ministere, 14 departamente, organele publice locale şi se- 2003 pînă la 1,8% în anul cu buget şi contabilităţi se- pararea competenţelor între 2007 parate, şi peste 20 de agenţii, toate nivelurile administraţi- servicii, centre şi inspecto- ei publice; * Cu toate acestea, une- rate - introducerea sistemelor le măsuri vor necesita moderne de management, proce- cheltuieli suplimentare, * Eficienţa serviciilor pub- duri şi practici în domeniul printre care: lice este relativ scăzută: administrării publice - desfăşurarea alegeri- - capacităţi slabe de utili- lor parlamentare - 9,6 zare a metodelor moderne de * Politica de promovare şi mil.lei în anul 2005; management; dezvoltare a resurselor umane: - corelarea cheltuieli- - deşi nivelul cheltuielilor - selectarea, angajarea şi lor în domeniul vamal cu de personal în buget sînt îna- promovarea cadrelor pe bază de veniturile prognozate de lte, mărimea salariilor în se- concurs; la procedurile vamale - ctorul public este redusă; - stabilirea unui sistem de 39,6 mil.lei în anul 2005 - nivelul scăzut al salarii- remunerare care să asigure at- şi cîte 16 mil. lei în lor şi remunerărilor are un ragerea şi reţinerea în func- anii 2006-2007; impact negativ asupra motivă- ţii a conducătorilor-cheie şi - majorarea cheltuieli- rii şi eficienţei muncii anga- a personalului calificat; lor pentru suplimentarea jaţilor publici - instruirea şi perfecţiona- statelor de personal în rea continuă a funcţionarilor primării - 5,8 mil.lei * Lipsa unui sistem informa- publici ţional integrat de gestionare * Cheltuielile în acest a finanţelor publice: * Perfecţionarea managementu- sector vor fi suplimenta- - tehnologii informaţionale lui în sectorul bugetar şi fi- te din contul granturilor învechite ale sistemului tre- scal: şi proiectelor investiţi- zorerial; - consolidarea sistemului onale în perioada 2005- - posibilităţi limitate de trezorerial; 2007 în scopul: prelucrare şi schimb al infor- - crearea sistemului automa- - creării unui sistem maţiilor în acest sector tizat de evidenţă a produselor informaţional integrat de petroliere; management al finanţelor * Lipsa unui sistem de regle- - automatizarea procedurilor publice; mentare a importului, transpo- fiscale - creării şi implemen- rtului, depozitării şi comer- tării sistemului automa- cializării produselor petroli- tizat de evidenţă a pro- ere pe piaţa internă, ca pro- duselor petroliere; duse strategice, cu un regim - automatizării proce- special de activitate durilor fiscale * Posibilităţi limitate ale sistemului informaţional în do- meniul administrării fiscale (mecanisme de notificare a con- tribuabililor, prezentarea dă- rilor de seamă pe suport elec- tronic etc.) Activita- * Cheltuieli în 2003: * Asigurarea activităţii mi- * Cheltuielile pentru ac- tea - 175,1 mil.lei siunilor diplomatice şi consu- tivitatea externă pe par- externă - 1,9% din cheltuielile to- lare ale Republicii Moldova cursul anilor 2005-2007 tale peste hotare ca pondere in PIB se pre- - 0,6% din PIB conizează a se menţine la - structura cheltuielilor du- * Activitatea în organismele nivel de 0,5 la sută pă sursa de finanţare: bugetul internaţionale şi achitarea de stat -164,6 mil.lei şi mij- cotizaţiilor de membru în ace- * Asigurarea medicală a loacele extrabugetare - 10,5 ste organizaţii colaboratorilor misiuni- mil.lei lor diplomatice Justiţia * Cheltuieli în 2003: * Asigurarea continuităţii * Cheltuielile pentru or- şi juris- - 76,1 mil.lei reformei instanţelor judecăto- ganele de justiţie se pre- dicţia - 0,8% din cheltuielile to- reşti văd a fi menţinute la ni- constitu- tale vel de 0,3% PIB pînă în ţională - 0,3% din PIB * Dezvoltarea pieţei servici- 2007 ilor juridice * Procesul de reformă în do- * Raţionalizarea siste- meniu a reliefat necesitatea * Ameliorarea capacităţilor mului instanţelor de ju- unei restructurări a sistemu- instituţionale şi organizarea decată vor rezulta în une- lui judiciar: adecvată a personalului justi- le economisiri de costuri - excluderea unei verigi,de- ţiei care ar putea fi redirec- oarece structura precedentă ţionate pentru soluţiona- s-a dovedit a fi foarte comp- * Introducerea contribuţiilor rea priorităţilor din se- lexă; de asigurare socială obligato- ctor - stabilirea mecanismului de rie de stat pentru procurori implementare în practică a no- şi judecători * Reformarea sistemului ului sistem de instanţe jude- de asigurare cu pensii a cătoreşti * Dezvoltarea sistemului de a judecătorilor şi procu- instruire şi perfecţionare con- rorilor prin sistemul ge- * Conform legislaţiei în vi- tinuă a personalului neral de asigurări socia- goare, unele categorii de an- le gajaţi, precum procurorii şi judecătorii, nu sînt încadraţi în sistemul public de asigu- rări sociale, fiind asiguraţi cu pensii integral de la buge- tul de stat, fără a efectua contribuţii de asigurare soci- ală * Instruirea continuă a per- sonalului din sistemul judici- ar Menţinerea * Cheltuieli în 2003: * Resursele disponibile din * Cheltuielile pentru ordinii pu- - 743,2 mil.lei sector urmează a fi concentra- organele menţinerii ordi- blice, apă- - 8,1 % din cheltuielile to- te în scopul sporirii eficien- nii publice, apărarea şi rarea şi tale ţei acestuia securitatea statului vor securita- - 2,7 % din PIB înregistra o descreştere tea statu- * Consolidarea frontierei de lentă ca pondere în PIB lui * Cheltuielile pentru menţi- stat în concordanţă cu intere- de la 2,5% în anul 2005 nerea ordinii publice, apărare sele naţionale (majorarea nu- pînă la 2,1% în anul 2007, şi securitatea statului sînt mărului pichetelor de grăni- 2,3% PIB pînă în 2007,dar relativ la acelaşi nivel ca şi ceri) ca pondere în suma totală în ţările Europei de Sud-Est a cheltuielilor publice şi în ţările Uniunii Europene * Acţiuni ce ţin de implemen- de la 6,7% în anul 2005 tarea Concepţiei de reformare la 6,1% în anul 2007 * Capacităţi slabe de plani- a penitenciarelor: ficare multianuală, de utili- - dezvoltarea sistemului de * Eficientizarea costuri- zare a metodelor moderne de instruire şi perfecţionare co- lor pentru personal şi a management ntinuă a personalului; costurilor de întreţinere - crearea centrului de inst- * Situaţia din instituţiile ruire pe lîngă Departamentul * Suplimentarea cheltu- penitenciare reprezintă o pro- Instituţiilor Penitenciare şi ielilor pentru realizarea blemă complexă, care depinde elaborarea programului de pre- acţiunilor ce ţin de im- de mai mulţi factori, cum ar gătire a cadrelor în sistemul plementarea Concepţiei de fi condiţiile igienico-sanita- penitenciar; reformare a sistemului re nesatisfăcătoare, alimenta- - reconstrucţia încăperilor penitenciar. ţia insuficientă, aproviziona- actuale ale penitenciarului Ta- rea cu apă potabilă, utilarea raclia şi Cahul perfecţionarea tehnică parţială etc. cadrului legislativ în domeniu, a activităţii de pază, supra- veghere, escortă, securitate şi reorganizarea activităţii educative cu condamnaţii; - dezvoltarea producerii în sistemul penitenciar şi impli- carea contingentului special în cîmpul muncii Educaţie * Cheltuieli în 2003: * Sporirea accesibilităţii po- * Nivelul înalt de chel- - 1841.3 mil.lei pulaţiei la serviciile educaţi- tuieli şi ineficienţa - 20% din cheltuielile tota- onale prin: acestora demonstrează fa- le - realocarea resurselor înt- ptul că ameliorarea situ- - 6.7% din PIB re sectoare în favoarea învă- aţiei în domeniu va fi ţămîntului obligatoriu; posibilă prin utilizarea * Cheltuielile pentru educa- - crearea mecanismelor de re- mai eficientă a resurse- ţie, ca pondere în PIB, pre- sponsabilizare şi de punere în lor existente cum şi ca pondere în suma to- acţiune a actelor normative în tală a cheltuielilor bugetare, vederea şcolarizării, lichidă- * Redirecţionarea resur- sînt mult mai înalte compara- rii absenteismului şi abando- selor bugetare către ni- tiv cu alte ţări din Europa de nului şcolar; velul învăţămîntului ob- Sud-Est - crearea în mediul rural a ligatoriu şcolilor de "circumscripţie", * Deşi cheltuielile sînt îna- ce ar deservi cîteva localită- * Majorarea cheltuieli- lte, calitatea serviciilor ţi, examinarea posibilităţilor lor pentru alimentaţie în educaţionale şi accesul la stu- de asigurare a copiilor cu tra- instituţiile preşcolare dii sînt la un nivel nesatis- nsport şcolar; făcător - raţionalizarea reţelelor * Resursele disponibili- instituţiilor de învăţămînt şi zate din contul reducerii * Ponderea cheltuielilor pen- adaptarea lor la tendinţele de- înmatriculărilor vor fi tru învăţămîntul obligatoriu mografice; redistribuite spre îmbu- constituie 42 la sută faţă de - susţinerea copiilor din fa- nătăţirea calităţii şi 69 la sută media din ţările miliile dezavantajate, pentru accesului la serviciile OSCE a încuraja accesul lor la în- educaţionale văţămîntul secundar * Reţeaua instituţiilor este * Suplimentarea cheltu- neadaptată la cerinţele educa- * Ameliorarea calităţii ser- ielilor pentru majorarea ţionale şi tendinţele demogra- viciilor educaţionale prin: cuantumului burselor stu- fice. Numărul înmatriculărilor - elaborarea şi implementa- denţeşti cu 20 la sută în în învăţămîntul obligatoriu în rea standardelor de stat pent- anul 2005 legătură cu reducerea ratei ru educaţie; natalităţii pe parcursul ulti- - îmbunătăţirea planurilor, * Trecerea de la practi- milor ani s-a redus şi conti- programelor şi metodelor de cile ineficente bazate pe nuă să scadă şi, prin urmare, predare; perfecţionarea conti- resurse la mecanismele există oportunităţi pentru ob- nuă a conţinuturilor educaţio- bazate pe numărul de ele- ţinerea economisirilor care ar nale şi tehnologiilor didacti- vi, pe rezultate putea fi direcţionate spre ame- ce; liorarea calităţii serviciilor - revizuirea periodică a no- * Reformele vor implica educaţionale menclatorului de specialităţi, reduceri semnificative în elaborarea programelor de pre- numărul de personal (în * Variaţii semnificative ale gătire şi planurilor de înma- special nondidactic) pe costurilor medii pe persoană triculare a elevilor în cole- termen mediu (copil, elev, student), pe bu- gii şi a studenţilor în uni- gete, pe nivele educaţionale versităţi, ţinînd cont de pro- şi pe instituţii gnoza de pe piaţa muncii; - lărgirea oportunităţilor * Eficienţa redusă a şcolilor de pregătire iniţială şi de profesionale şi a colegiilor: formare continuă a cadrelor - numărul înscrierilor; didactice; - utilizarea capacităţii de - reconsiderarea locului în- instruire la nivel de 40-60 la văţămîntului profesional şi sută, care generează costuri racordarea lui la cerinţele ridicate de întreţinere; locale; - paralelismul în pregătirea - crearea şi dezvoltarea un- cadrelor; ui sistem de servicii alterna- - numărul mare de personal tive instituţionalizării non-didactic * Eficientizarea managementu- * Sisteme învechite şi neada- lui resurselor umane, financi- ptate la cerinţele şi necesi- are şi materiale, prin: tăţile pieţei muncii: - cartografierea instituţii- - curriculumul este adaptat lor de învăţămînt în scopul insuficient la cerinţele eco- optimizării managementului; nomiei de piaţă; - crearea unui cadru legal - aranjamente inadecvate pe- şi regulatoriu, necesar asigu- ntru controlul educaţiei şi rării consistenţei şi continu- calităţii; ităţii dezvoltării sectorului - lipsa informaţiei complexe educaţional; referitor la activitatea sis- - elaborarea şi implementa- temului educaţional rea măsurilor de conservare a energiei; * Utilizarea ineficientă a re- - elaborarea şi implementa- surselor umane în cadrul sec- rea unor mecanisme de susţine- torului şi lipsa unei strate- re a cadrelor didactice în ba- gii de perfecţionare şi inst- ză de performanţe şi competi- ruire continuă a personalului tivitate; didactic şi managerial - perfecţionarea şi monito- rizarea procesului de atestare * Diferenţe semnificative pe şi confirmare a cadrelor dida- nivele educaţionale şi pe ti- ctice şi manageriale; puri de instituţii privind po- - crearea sistemului infor- nderea elev/cadru didactic şi maţional pentru managementul elev/cadru administrativ şi de educaţiei; conducere - adaptarea structurii şi conţinutului învăţămîntului profesional şi mediu de speci- alitate la cerinţele pieţei muncii Cercetare * Cheltuieli în 2003: * Elaborarea bazei legislati- * Ponderea în PIB a chel- - dezvol- - 66,1 mil.lei ve necesare pentru crearea un- tuielilor pentru sfera ce- tare - 0,7% din cheltuielile to- ui climat inovaţional favora- rcetare-dezvoltare pe par- tale bil atît pentru instituţiile cursul anilor 2005 - 2007 - 0,2% din PIB ştiinţifice de stat, cît şi se va menţine la nivelul pentru companiile private care de 0,2% * Lipsa unei politici coordo- generează şi asimilează inova- nate a statului în sfera cer- ţiile: * Redirecţionarea mijloa- cetare-dezvoltare şi a tehno- - Legea privind acreditarea celor existente în dome- logiilor industriale, informa- instituţiilor de cercetare-de- niu pentru realizarea pre- ţionale şi sociale au determi- zvoltare; vederilor noilor acte le- nat: - legislaţia privind parcu- gislative - legătura slabă dintre ins- rile industriale şi activita- tituţiile de cercetare-dezvol- tea inovaţională; * Utilizarea mai eficien- tare şi sectorul real al eco- - legislaţia privind dreptu- tă a mijloacelor publice nomiei, ce rezultă într-o va- rile de autor şi proprietatea prin direcţionarea lor în lorificare scăzută a rezulta- intelectuală, problema comer- scopul soluţionării prob- telor de cercetare-dezvoltare; cializării proprietăţii inte- lemelor societăţii (soci- - reducerea numărului elabo- lectuale şi legăturii cu Aca- ale, economice) rărilor tehnico - ştiinţifice demia de Ştiinţe a Moldovei pentru crearea unor noi tipuri * Trecerea finanţării bi- de materiale, a utilajului pe- * Reformarea Academiei de bliotecilor din subordi- rformant şi a modelelor expe- Ştiinţe a Moldovei în scopul nea Ministerului Economi- rimentale; transformării ei în principa- ei şi a Ministerului Să- - activitatea inovaţională lul promotor al politicii sta- nătăţii în categoria ins- scăzută în sectorul real; tului în sfera cercetare-dez- tituţiilor de deservire a - lipsa infrastructurii de voltare procesului ştiinţific inovare şi transfer tehnologic; - lipsa unui mecanism viabil * Realizarea Concepţiei poli- * Suplimentarea cheltu- de stimulare a cercetătorilor ticii de pregătire a cadrelor ielilor pentru acţiunile ştiinţifici, inovatorilor, in- ştiinţifice şi ştiinţifico-di- incluse în Concepţia po- ginerilor pentru rezultatele dactice liticii de pregătire a ca- obţinute în domeniul de cerce- drelor ştiinţifice şi şti- tare - dezvoltare, inovaţional inţifico-didactice etc. * Întreţinerea de la bugetul de stat a unei reţele vaste de instituţii de cercetare-dezvo- ltare, a căror bază materială este învechită, fapt ce dimi- nuează eficienţa rezultatelor cercetărilor ştiinţifice Cultură, * Cheltuieli în 2003: * Revederea condiţiilor de fi- * Cheltuielile pentru ra- artă, - 200,5 mil.lei nanţare a instituţiilor teat- mura cultură, artă, sport sport şi - 2,2 % din cheltuielile to- ral-concertistice, prin acorda- şi acţiuni pentru tineret acţiuni tale rea acestora a statutului de pe parcursul anilor 2005- pentru - 0,7 % din PIB instituţii bugetare, cu admini- 2007 ca pondere în PIB şi tineret strarea mijloacelor bugetare ca pondere in cheltuieli- * Existenţa în activitatea in- şi extrabugetare prin sistemul le totale vor rîmîne la stituţiilor teatral-concertis- trezorerial acelaşi nivel tice a unui sistem învechit, neflexibil, care se adaptează * Planificarea cheltuielilor * Începînd cu anul 2006, foarte încet la noile realită- pentru restaurarea patrimoniu- cheltuielile în domeniu ţi sociale şi economice, mana- lui cultural-naţional, prote- în termeni nominali vor gement ineficient în utiliza- jarea şi conservarea patrimo- creşte. Suplimentarea che- rea resurselor umane şi finan- niului istoric cu o valoare ltuielilor se va efectua ciare, ce generează pierderi, arhitecturală deosebită, în ba- in scopul: delapidări şi datorii faţă de za programelor elaborate de Mi- - restructurării patri- buget nisterul Culturii şi a proiec- moniului cultural-naţio- telor aprobate de Guvern nal; * Alocările insuficiente din - realizarea programu- buget pentru activităţile lega- * Susţinerea utilizării noi- lui SIBIMOL, care va per- te de protecţia patrimoniului lor tehnologii informaţionale mite conectarea bibliote- cultural naţional conduc ine- de către biblioteci, în scopul cilor publice la reţea rent la distrugerea şi degra- modernizării infrastructurii unică; darea continuă a stării tehni- culturale a societăţii - înzestrarea bazei te- ce a unor monumente de valoare hnico-materiale a insti- culturală şi istorică * Asigurarea de către stat a tuţiilor culturale din măsurilor de completare a fon- teritoriu; * Volumul redus al alocaţii- durilor de carte pentru bibli- - reparaţia localurilor lor bugetare a lipsit biblio- otecile publice finanţate din de cultură tecile publice din ţară de po- bugetul unităţilor administra- sibilitatea de a-şi dezvolta tiv-teritoriale colecţiile * Un sistem ineficient de su- sţinere şi stimulare a perso- nalului din domeniul culturii * Pe parcursul ultimilor ani, nu au fost alocate din buget surse pentru achiziţia piese- lor muzeale şi restaurarea fo- ndurilor instituţiilor respec- tive * A fost deteriorată baza te- hnico-materială a unui şir de instituţii de cultură şi lipsa mijloacelor pentru reparaţie a cauzat închiderea multora din ele Ocrotirea * Cheltuieli în 2003: * Sporirea nivelului de acce- * Cheltuielile pentru se- sănătăţii - 1081 mil.lei sibilitate şi echitate socială ctorul medical vor creşte - 11.7% din cheltuielile to- a populaţiei la serviciile me- pînă la 4,9% din PIB în tale dicale: anul 2005 - 4,0% din PIB - asigurarea accesului fie- cărui locuitor la asistenţa * Majorarea contingentu- * Cheltuielile pentru ocroti- medicală, folosind infrastruc- lui de persoane asigurate rea sănătăţii sînt la acelaşi tura existentă; din contul statului va co- nivel ca şi în alte ţări din - fortificarea în continuare ndiţiona majorarea volumu- regiune a asistenţei medicale primare; lui de resurse alocate - asigurarea medicală, din din contul bugetului în * Cea mai mare parte a resur- contul mijloacelor bugetare, a fondurile de asigurare ob- selor bugetare este alocată populaţiei inactive şi neanga- ligatorie de asistenţă me- pentru finanţarea cheltuieli- jate dicală lor curente ale instituţiilor. * Ridicarea nivelului calită- * Accentuarea în continu- * Salariile şi beneficiile ţii serviciilor de asistenţă are a importanţei asisten- sociale reprezintă 47%, chel- medicală furnizate populaţiei: ţei medicale primare tuielile de întreţinere şi se- - modernizarea procedurilor rviciile comunale - 27%, în clinice şi a utilajului în do- * Specificarea pachetu- consecinţă se reduc cheltuie- meniul asistenţei medicale pri lui de servicii de asis- lile pentru medicamente şi al- mare; tenţă medicală primară, te plăti esenţiale - monitorizarea calităţii se care urmează a fi contra- rviciilor prestate: ctate de către Casa Naţi- * Pe parcurs au fost întrep- - introducerea standardelor onală de Asigurări în Me- rinse măsuri de restructurare de calitate şi stimulentelor dicină şi îmbunătăţire a situaţiei de sporire a calităţii şi ino- din sector: consolidarea ins- fensivităţii serviciilor medi- * Alocarea resurselor pe- tituţiilor, redistribuirea re- cale prin acreditarea unităţi- ntru programele de profi- surselor pentru serviciile me- lor medico-sanitare şi farma- laxie şi de tratament în- dicale primare şi ajutorul me- ceutice; tru ameliorarea rezulta- dical de urgenţă - ridicarea nivelului de ca- telor în sănătate lificare a personalului, inst- * Ponderea cheltuielilor pen- ruirea şi consolidarea capaci- * Implementarea Strate- tru asistenţa medicală primară tăţii angajaţilor din sector; giei de dezvoltare a re- şi de urgenţă s-a majorat pînă - asigurarea cu medicamente surselor umane pentru re- la 35 % din cheltuielile tota- a populaţiei în baza necesită- ducerea nivelelor excesi- le ale sectorului, fapt ce ap- ţilor pachetului de servicii ve de personal şi raţio- ropie Moldova de modelul ţări- de bază; nalizarea prevederilor pe- lor OCDE. Dar cu toate aces- - eşalonarea asistenţei me- ntru angajare tea, pentru sectorul spitali- dicale specializate: spital se cesc se cheltuie încă destul ctorial, raional, republican, de mult în scopul excluderii dublaju- lui serviciilor medicale * Începînd cu 01.01.2003, în raionul Hînceşti a demarat, în * Îmbunătăţirea managementu- calitate de experiment, proie- lui ocrotirii sănătăţii şi ctul asigurărilor obligatorii utilizarea eficientă a resur- de asistenţă medicală, care a selor demonstrat o creştere semnifi- cativă a gradului de accesibi- * Consolidarea sistemului de litate a populaţiei la servi- asigurări medicale obligato- ciile medicale, în special a rii: grupurilor vulnerabile. De la - stabilirea unui model op- 1 ianuarie 2004 implementarea tim de dirijare şi finanţare asigurărilor obligatorii de prin modalitatea de contracta- asistenţă medicală a fost ex- re de către Compania Naţională tinsă pe tot teritoriul ţării de Asigurări în Medicină a vo- lumului de servicii medicale * Majorarea fluxului de resu- cuprins în Programul Unic; rse din sector, condiţionată - introducerea indicatorilor de majorarea contingentului de de management la nivel naţio- persoane asigurate din contul nal, local şi de prestatori, mijloacelor bugetare care sînt necesari în scopul sporirii responsabilităţii în * Acţiunile desfăşurate re- sistem; cent au contribuit la majora- - redirecţionarea mijloace- rea în medie de 3 ori a norme- lor financiare în funcţie de lor de cheltuieli pentru pro- priorităţi; curarea medicamentelor şi ma- - introducerea unor tratame- terialelor de pansament, nive- nte mai eficiente şi reducerea lul salarizării lucrătorilor duratei standardizate de spi- medicali a atins o creştere în talizare; medie de 30% - consolidarea potenţialului * Numărul medicilor de profe- instituţional; sie care sînt instruiţi depă- - perfecţionarea şi instrui- şeşte cererea în mod substan- rea cadrelor de conducere şi ţial. Nu există un sistem bine manageriale în domeniul mana- organizat pentru perfecţiona- gementului financiar bazat pe rea şi instruirea medicală co- principii economice noi; ntinuă - revizuirea şi actualizarea legislaţiei în domeniul sănă- tăţii Protecţia * Cheltuieli în 2003: * Consolidarea durabilităţii * Cheltuielile pentru socială - 2661,3 mil.lei financiare a sistemului public protecţia socială vor cre- - 28,9% din cheltuielile to- de asigurări sociale pe termen şte atît ca pondere în to- tale mediu şi de lungă durată şi talul cheltuielilor publi- - 9,7% din PIB sporirea echităţii acestuia ce de la 28,9% în 2003 la prin: 32,2% în 2007, cît şi ca * Cheltuielile pentru protec- - implementarea în continua- pondere în PIB - de la ţia socială sînt relativ la a- re a evidenţei individuale a 9,7% în 2003 la 11,1% în celaşi nivel ca în alte ţări contribuabililor şi unificarea 2007 din Europa de Sud-Est tarifelor contribuţiilor de asigurări sociale; * Veniturile şi cheltui- * Partea preponderentă (64%) - integrarea în sistemul un- elile bugetului asigură- a cheltuielilor revin progra- ic de clasificare bugetară şi rilor sociale de stat vor melor de asigurare socială, evidenţa veniturilor prin sis- înregistra o creştere mai finanţate din contul bugetului temul trezorerial; rapidă, de 37%, în 2005 asigurărilor sociale de stat - unificarea în continuare a faţă de 2004, în timp ce sistemului de pensionare prin programele de asistenţă * Cele mai multe programe de includerea judecătorilor şi socială cresc mult mai le- asistenţă socială (92%) sînt procurorilor în sistemul pub- nt (numai cu 12%) finanţate de la bugetul de lic de asigurări sociale; stat şi doar o parte neînsemna- - implementarea practicii de * Cheltuielile suplimen- tă se finanţează din bugetele prognozare pe termen mediu a tare de la bugetul asigu- UAT şi fondurile locale de sus- bugetului asigurărilor sociale rărilor sociale de stat ţinere socială a populaţiei de stat prin aplicarea modelu- sînt condiţionate de: lui actual de evaluare a sis- - indexarea cuantumuri- * Problemele actuale în dome- temului de pensionare în baza lor pensiilor şi indemni- niul asigurărilor sociale sînt: diferitor asumări de politică zaţiilor de asigurări so- (i) cuantumul mic al prestaţii- ciale şi modificarea con- lor de asigurări sociale, (ii) * Direcţionarea programelor tingentului de benefici- sistemul de pensii inechitabil de asistenţă socială pentru ari; şi fragmentat. Unele categorii cei mai săraci şi sporirea im- - plata pensiilor jude- de angajaţi (colaboratorii or- pactului acestora asupra nive- cătorilor şi procurorilor ganelor de forţă, autorităţi- lului de bunăstare a persoane- prin sistemul public de lor judecătoreşti şi de drept) lor prin crearea Registrului asigurări sociale concomi- beneficiază de un sistem pri- de evidenţă a beneficiarilor tent cu introducerea con- vilegiat de pensionare, finan- de prestaţii sociale şi revi- tribuţiilor obligatorii ţat integral de la bugetul de zuirea mecanismului de acorda- de asigurare socială de stat re a beneficiilor de asisten- stat ţă socială * Problemele stringente în do- * Măsurile care au influ- meniul asistenţei sociale se * Diversificarea şi îmbunătă- enţat alocarea resurselor referă la: (i) cadrul legal im- ţirea calităţii serviciilor de suplimentare de la buge- perfect şi fragmentat, (ii) di- asistenţă socială prin elabo- tul de stat şi bugetele versitatea excesivă a benefici- rarea standardelor minime de UAT sînt orientate spre ilor băneşti şi impactul redus calitate a serviciilor şi a in- intensificarea asistenţei al acestora asupra nivelului dicatorilor de evaluare a cali- sociale a persoanelor nea- de bunăstare a beneficiarilor, tăţii serviciilor prestate sigurate, în special: (iii) criteriile neadecvate de - indexarea pensiilor, alocare şi tratament inechita- * Eficientizarea şi îmbunătă- alocaţiilor sociale de bil al beneficiarilor,(iv) si- ţirea administrării programe- stat şi a compensaţiilor stemul insuficient de dezvol- lor de asistenţă socială, in- nominative şi modificarea tat al serviciilor sociale clusiv prin instruirea şi dez- contingentului de benefi- voltarea capacităţilor perso- ciari; * Programele de asistenţă so- nalului angajat în prestarea - majorarea cuantumului cială nu sînt bine coordonate serviciilor de asistenţă soci- indemnizaţiilor pentru fa- şi în multe cazuri nu sînt di- ală miliile cu copii; recţionate spre reducerea să- - plata începînd cu răciei. Nu există un Registru * Încurajarea participării or- 2005 a indemnizaţiei uni- unic de evidenţă a numărului ganizaţiilor non-guvernamenta- ce pentru funeralii; beneficiarilor de asistenţă so- le şi a comunităţii la presta- - majorarea compensării cială, fapt ce creează dificul- rea serviciilor sociale contribuţiilor de asigu- tăţi în procesul de planifica- rări sociale de stat ob- re a cheltuielilor * Sporirea calităţii şi a ac- ligatorii pentru invalizi cesului la serviciile de pla- - realizarea unor măsu- * Programele de ocupare a fo- sare în cîmpul muncii prin îm- ri de politică în domeni- rţei de muncă sînt puţin efi- bunătăţirea sistemului de in- ul ocupării forţei de mu- ciente, fapt ce se confirmă formare privind piaţa muncii ncă (stimularea mobilită- prin creşterea ratei şomajului. şi diversificarea serviciilor ţii teritoriale); Problemele actuale sînt:(i) in- de plasare în cîmpul muncii, - majorarea normative- formarea insuficientă privind inclusiv a persoanelor margi- lor de cheltuieli şi in- locurile vacante şi oportuni- nalizate dexarea cheltuielilor pe- tăţile de angajare,(ii) siste- ntru mărfuri şi servicii mul slab dezvoltat de instrui- în instituţiile de asis- re şi perfecţionare profesio- tenţă socială; nală, (iii) oportunităţile re- - dezvoltarea servicii- duse de angajare în cîmpul mu- lor sociale pentru copi- ncii a persoanelor marginali- ii în dificultate zate,(iv) nivelul înalt al mi- graţiei ilegale a forţei de muncă peste hotare * Structura administrativă a sistemului de protecţie socia- lă este destul de fragmentată, fără o delimitare clară a com- petenţelor şi responsabilită- ţilor instituţionale şi func- ţionale Agricultu- * Cheltuieli în 2003: * Continuarea reformelor în * În pofida creşterii ra, gospo- - 300, 2 mil.lei. sectorul agricol cheltuielilor globale în dăria sil- - 3,3 % din cheltuielile to- volum de 320,6 mil.lei în vică, gos- tale * Consolidarea drepturilor de anul 2004 pînă la 396,3 podăria - 1,1% din PIB proprietate funciară şi promo- mil.lei în anul 2007, po- piscicolă varea dezvoltării pieţelor fu- nderea lor în PIB descre- şi gospo- * Statul oferă suport pentru nciare şte şi va constitui 1,1 dăria ape- agricultură pe două căi: la sută în anul 2005, 1,0 lor - subvenţii băneşti din bu- * Crearea condiţiilor pentru în anul 2006 şi 0,9 la get atragerea investiţiilor străi- sută în anul 2007 - suportul non-monetar ne, activizarea procesului de creare a întreprinderilor mix- * Cheltuielile pentru * Din volumul total al proie- te pentru comercializarea pro- subvenţionarea agricultu- ctelor investiţiilor, sectoru- ducţiei pomi-legumicole proas- rii din partea statului lui agrar îi revin 30-35 la pete şi a produselor rezultate se prognozează pe termen sută din prelucrarea acesteia pe mediu la nivelul anului pieţele externe 2004 * Partea cea mai mare a chel- tuielilor bugetare este direc- * Asigurarea suportului fina- * Se prognozează cheltu- ţionată pentru Fondul de Sub- nciar din partea statului şi ieli suplimentare din pa- venţionare şi Stimulare a Cre- din partea donatorilor inter- rtea statului pentru re- ditării agenţilor economici naţionali vitalizarea ramurii viti- din agricultură culturii * Crearea sistemului corpora- * Ponderea principală a supo- tiv de gestionare a sectoare- * Se va menţine finanţa- rtului non-monetar al agricul- lor din complexul agroindust- rea proiectelor investi- turii, acordat sub formă de rial ţionale în sectorul agri- reduceri/scutiri de taxe sau col din contul creditelor datorii ale agenţilor economi- * Susţinerea programului de externe şi granturilor în ci către stat etc. Agricultura revitalizare a viticulturii şi volum de circa 160,0 - beneficiază de cele mai mici industriei vinicole în cores- 156,0 mil.lei anual impozite şi taxe comparativ cu pundere cu cerinţele pieţei şi alte sectoare politica statului în domeniu * Continuă negocierile privind asistenţa tehnică * Agricultura, împreună cu in- * Crearea şi implementarea internaţională ulterioară dustria prelucrătoare de mate- mecanismelor de atragere a re- în dezvoltarea servicii- rie primă agricolă, constitu- surselor financiare naţionale lor agricole ie circa 33 la sută din PIB şi şi străine pentru finanţarea 65 la sută din volumul total programelor prioritare al exporturilor * Acordarea serviciilor nece- * Agricultura este angajato- sare de sprijin pentru între- rul principal, dar suferă din prinderile agricole în perioa- cauza creşterii mai rapide a da de postprivatizare preţurilor la importurile de carburanţi, îngrăşăminte mine- rale, pesticide, adaosuri mi- nerale şi vitaminoase pentru nutreţuri, preparate veterina- re etc. faţă de creşterea pre- ţurilor la produsele alimenta- re, precum şi din cauza struc- turii fragmentate a proprietă- ţii funciare * Actualmente privatizarea şi reorganizarea fostelor între- prinderi colective mari, prac- tic, a luat sfîrşit şi conti- nuă să se dezvolte noile înt- reprinderi, bazate pe proprie- tatea privată Transpor- * Cheltuieli în anul 2003: * Realizarea măsurilor care * Domeniul transporturi- turile şi - 128,4 mil.lei, dintre care parţial ar ameliora situaţia lor şi gospodăriei drumu- gospodăria Fondul rutier constituie 98,5 în domeniul gospodăriei drumu- rilor pe termen mediu va drumurilor mil.lei rilor, precum şi efectuarea beneficia de investiţii - 1,4 % din cheltuielile to- reparaţiilor şi întreţinerea suplimentare, în special tale reţelei drumurilor publice pentru menţinerea şi dez- - 0,5 % din PIB voltarea reţelelor de dru- * Extinderea colaborării in- muri publice * În anul 2004 mijloacele ternaţionale în domeniul re- Fondului Rutier s-au majorat, construcţiei sistemului naţio- * Pe perioada 2005-2007, comparativ cu anul 2003, apro- nal de comunicaţii, în special pentru realizarea măsuri- ximativ cu 30 mil.lei din con- prin modernizarea infrastruc- lor ce ţin de soluţiona- tul majorării taxei pentru ve- turii şi serviciilor respecti- rea problemelor în dome- hiculele înmatriculate în Re- ve, prin adaptarea lor la sta- niul întreţinerii şi re- publica Moldova ndardele europene paraţiei drumurilor pub- lice se preconizează ma- * Reţeaua de drumuri necesită jorarea cheltuielilor în investiţii substanţiale şi în- anul 2005 faţă de anul treţinere ulterioară 2004 cu 19,6 mil.lei, în 2006 faţă de anul 2005 cu * A fost efectuată doar rea- 4,5 mil.lei şi pe anul bilitarea limitată a reţelei 2007 - cu 3,5 mil.lei fa- de drumuri ţă de anul 2006 * Necesităţile normative pen- tru întreţinerea şi reparaţia drumurilor publice sînt asigu- rate la nivel de 8 la sută Protecţia * Cheltuieli în anul 2003: * Asigurarea populaţiei, au- * În perioada 2005-2007, mediului - 40.9 mil.lei, dintre care torităţilor administraţiei pu- alocaţiile de la buget se înconjură- fondurile extrabugetare - 15 blice centrale şi locale, eco- vor menţine la un nivel tor şi hi- mil.lei nomiei şi apărării naţionale constant. Însă, pe par- drometeo- - 0,4 % din cheltuielile to- cu prognoze şi avertismente cursul acestei perioade, rologia tale privind fenomenele meteorolo- acumulările în fondurile - 0,1 % din PIB gice periculoase, precum şi extrabugetare din domeniu despre nivelul poluării mediu- se preconizează a se ma- * Actualmente din contul sur- lui jora de la 15 mil.în 2003 selor bugetare sînt finanţate la 23,5 mil.lei în 2007 cheltuielile ce ţin de efectu- * Exercitarea controlului de area controlului poluării me- stat al respectării de către * De asemenea, pe par- diului ambiant, întreţinerea agenţii economici şi persoane- cursul anilor 2006-2007 Inspectoratului Ecologic de le fizice a prevederilor lega- se preconizează ca ramura Stat şi agenţiilor ecologice le şi actelor normative ecolo- să beneficieze de inves- zonale, precum şi acţiunile în gice privind protecţia facto- tiţii în volum de peste domeniul hidrometeorologiei şi rilor de mediu şi utilizarea 30 mil.lei pentru activi- întreţinerea serviciului "Hid- lor tăţile de promovare a im- rometeo" şi a aparatului de plementării în Republica administrare a ramurii - Mini- * Elaborarea şi promovarea Moldova a Convenţiei de sterul Ecologiei şi Resurselor politicilor şi strategiilor la Stockholm privind po- Naturale statului în domeniul protecţi- luanţii organici persis- ei mediului, utilizării dura- tenţi * Pe lîngă sursele bugetare, bile a resurselor naturale în domeniul mediului activează fondurile ecologice, care acu- mulează mijloace exrabugetare ------------------------------------------------------------------------------------------------------ ------------------- Notă: O analiză mai amplă în domeniile educaţie, ocrotirea sănătăţii, asigurarea şi susţinerea socială se prezintă în anexele nr.10, nr.11 şi nr.12. Anexa nr.10 Planul strategic de cheltuieli în domeniul protecţiei sociale pe anii 2005-2007 -------------------------------------------------------------------------------------------------------- Situaţia curentă | Obiective/ | Acţiuni de reformare în | Implicaţiile | Indicatorii | scopuri | cadrul programelor | financiare | de monito- | | | | rizare -------------------------------------------------------------------------------------------------------- Programul I. "Ocuparea forţei de muncă" Cheltuieli în 2003: Sporirea Îmbunătăţirea calităţii Cheltuielile Rata şoma- 15,0 mil.lei calităţii serviciilor de mediere a programului vor jului 1% din cheltuielile totale pe şi a acce- muncii a agenţiilor pentru spori ca urmare ramură sului la ocuparea forţei de muncă a implementării Ponderea Programele de ocupare a forţei serviciile Diversificarea şi eficien- Legii privind şomerilor de muncă se finanţează preponde- de plasare tizarea serviciilor de in- ocuparea forţei care au be- rent din Fondul de şomaj al bu- în cîmpul formare şi consiliere a de muncă şi pro- neficiat de getului asigurărilor sociale de muncii a şomerilor tecţia socială servicii de stat şi doar 2% din contul buge- persoane- Eficientizarea serviciilor a persoanelor recalifica- tului de stat lor aflate de orientare şi pregătire aflate în cău- re şi pla- Pe parcursul anului 2003, la în căuta- profesională a şomerilor tarea unui loc sare în cî- agenţiile pentru ocuparea forţei rea unui Stimularea mobilităţii te- de muncă mpul muncii de muncă din ţară s-au înregis- loc de mu- ritoriale a forţei de mun- Alocaţii supli- în numărul trat 62273 şomeri, dintre care ncă că mentare prepon- total al 26300 persoane au fost plasaţi Stimularea organizării şi derent de la şomerilor în cîmpul muncii, 7607 persoane participării şomerilor la bugetul de stat au beneficiat de ajutor de şomaj, lucrările publice remunera- se preconizează Numărul 6000 persoane au participat la te pentru introdu- persoanelor cursuri de formare profesională Îmbunătăţirea metodelor de cerea, începînd angajate la Cu toate acestea,în ultimii ani analiză şi prognoză a pie- cu anul 2005, a lucrările se atestă o reducere a nivelului ţii muncii unor noi tipuri publice re- ocupării forţei de muncă,iar rata Crearea unui sistem de in- de servicii şi munerate calculată a şomajului a crescut formare a populaţiei cu indemnizaţii,în de la 6,8% în anul 2002 la 8,7% privire la posibilităţile special: Numărul în anul 2003 de angajare, recalificare stimularea an- persoanelor Se simte necesitatea moderniză- Promovarea şi privind situaţia pe pi- gajatorilor la angajate în rii serviciului de plasare în încadrării aţa forţei de muncă încadrarea în urma stimu- cîmpul muncii în vederea descen- în cîmpul Elaborarea şi implementa- muncă a absol- lării mobl- tralizării acestuia, sporirii ca- muncii a rea mecanismului de stimu- venţilor; lităţii fo- lităţii serviciilor prestate, persoane - lare a agenţilor economici stimularea în ţei de mun- precum şi a accesului la ele a lor mar- în vederea angajării per- vederea mobili- că persoanelor aflate în căutarea ginalizate soanelor defavorizate (cu tăţii teritori- unui loc de muncă (persoane handicap fizic şi mintal, ale a forţei de Ponderea Pe piaţa muncii se conturează cu handi- absolvenţi, persoane eli- muncă; persoanelor două categorii de populaţie deo- cap,tineri berate din detenţie ş.a.) acordarea alo- care bene- sebit de dezavantajate (margina- etc.) Acordarea alocaţiei de in- caţiei de inte- ficiază de lizate): persoanele tinere şi ce- tegrare sau reintegrare grare sau rein- ajutoare de le social-vulnerabile,pentru care profesională persoanelor tegrare profe- şomaj şi a- în următorii ani urmează a fi Prevenirea neasigurate de sistemul pu- sională locaţii de acordată o atenţie deosebită şomajului blic de asigurări sociale integrare În anii 2002-2003 prin sistemul în rîndul sau reinte- Agenţiei Naţionale pentru Ocupa- tinerilor Elaborarea concepţiei pri- Alocaţii supli- grare pro- rea Forţei de Muncă au fost pla- vind crearea unor centre mentare de la fesională sate în cîmpul muncii doar 139 de informare şi integrare bugetul asigu- persoane marginalizate, dintre profesională a tineretului rărilor sociale care 101 persoane cu handicap,nu- de stat vor fi mărul solicitanţilor unui loc de Acordarea serviciilor de îndreptate în muncă fiind cu mult mai mare consultanţă şi asistenţă scopul eficien- Nivelul şomajului în rîndul ti- informaţională tinerilor tizării servi- neretului (15-24 ani) este de privind oportunităţile în ciilor de ori- 15,2%, sau de 2,2 ori mai înalt domeniul ocupării entare şi pre- decît media pe ţară. Din aceştia gătire profesi- 81,3% sînt cu studii medii şi onală a şomeri- studii medii incomplete lor, precum şi Se simte lipsa unor instituţii pentru majora- specializate pentru acordarea se- rea cuantumului rviciilor de integrare profesio- ajutorului de nală a persoanelor respective, şomaj precum şi a altor categorii soci- ale marginalizate Programul II. "Asigurări sociale" Cheltuieli în 2003: Consolida- Redistribuirea treptată a Măsurile propu- Ponderea co- 1791,4 mil.lei rea stabi- contribuţiei de asigurări se vor contri- ntribuabili- 68% din cheltuielile totale pe lităţii fi- sociale între participan- bui la consoli- lor incluşi ramură nanciare a ţii la sistemul public de darea şi asigu- în sistemul 6% din PIB sistemului asigurări în vederea redu- rarea stabili- de evidenţă Stabilitatea financiară a sis- de asigu- cerii cotei din contul pa- tăţii financia- individuală temului public de asigurări soci- rări soci- tronului şi majorării a re a bugetului ale. Pe parcursul anului 2003 bu- ale celei achitate de angajaţi asigurărilor Nivelul co- getul asigurărilor sociale de stat - începînd cu anul 2005 sociale de stat telor con- şi-a onorat obligaţiunile comple- Unificarea tarifelor con- pe termen mediu, tribuţiilor tamente faţă de beneficiarii de tribuţiilor de asigurări precum şi vor individuale pensii şi indemnizaţii, înregis- sociale şi aplicarea a do- oferi posibili- şi patrona- trînd un excedent de 418 mil.lei, uă tipuri de tarife (pro- tatea sporirii le ceea ce constituie cu 50 mil.lei centaj egal din venit şi protecţiei so- mai mult decît în anul prece- cota fixă a contribuţii- ciale în cazul Numărul per- dent. Totuşi, în următorii ani lor) - anul 2005 apariţiei cazu- soanelor a- stabilitatea sistemului public va Implementarea practicii de rilor de ris- sigurate în fi afectată de influenţa factori- prognozare pe termen mediu curi asigurate sistemul pu- lor demografici nefavorabili, de a veniturilor şi cheltuie- blic de asi- impactul unor măsuri de ordin po- lilor bugetului asigurări- Costurile su- gurări soci- litic, cum ar fi: stoparea creş- lor sociale de stat - anii plimentare con- ale terii vîrstei de pensionare, aco- 2005-2007 siderabile în rdarea facilităţilor la pensiona- Integrarea veniturilor şi următorii ani Raportul di- re etc.), precum şi de raportul cheltuielilor bugetului sînt condiţio- ntre numărul redus între numărul pensionarilor asigurărilor sociale de nate de creşte- contribuabi- şi numărul contribuabililor stat în sistemul unic de rea numărului lilor şi nu- clasificare bugetară -anul de beneficiari mărul pensi- Circa 85 la sută din cheltuie- 2005 ai diferitelor onarilor lile totale pentru protecţia so- Asigurarea Excluderea treptată din tipuri de pen- cială, inclusiv transferurile de consisten- bugetul asigurărilor soci- sii şi presta- Funcţionarea la bugetul de stat, sînt gestio- ţei între ale de stat a prestaţiilor ţii de asigu- modelului nate prin intermediul bugetului riscurile pentru riscurile "neasigu- rări sociale, actuarial asigurărilor sociale de stat şi asigurate, rate" de sistemul public precum şi de sînt administrate de Casa Naţio- contribu- de asigurări sociale şi implementarea Ponderea co- nală de Asigurări Sociale. Însă, ţii şi be- acordarea prestaţiilor do- măsurilor ce ntribuţiilor pînă în prezent acest buget nu neficii ar pe baza principiului de ţin de indexa- de asigurări este integrat într-un sistem unic asigurare rea şi majora- sociale din de evidenţă şi clasificare buge- rea cunatumului sectorul ag- tară Implementarea în continua- prestaţiilor de rar în tota- re a evidenţei individuale asigurări soci- lul contri- Sistemul de pensii mai conţine a contribuabililor ale buţiilor de inechităţi sociale. Existenţa nu- Perfecţionarea cadrului asigurări meroaselor înlesniri şi condiţii legal în domeniul asigură- sociale privilegiate la pensionare (vîrs- Creşterea rilor sociale Cheltuielile ta redusă de obţinere a dreptului mărimii re- Implementarea Strategiei legate de plata Mărimea me- la pensie, modalitatea diferită ale a pre- privind reformarea siste- pensiilor jude- die a pensi- de determinare a cuantumului pen- staţiilor mului de pensionare pentru cătorilor şi ei în valoa- siei) conduc la încălcarea prin- sociale persoanele ce activează în procurorilor, re nominală cipiului echităţii sociale între sectorul agricol care se estime- şi reală toate categoriile de contribua- Unificarea în continuare a ază la circa 10 bili. Un exemplu elocvent este sistemului de pensionare mil.lei anual Numărul per- asigurarea cu pensii a lucrători- prin includerea judecăto- în urma unifi- soanelor ca- lor din sectorul agricol, contri- rilor şi procurorilor în cării sistemu- re benefici- buţiile cărora constituie doar sistemul public de asigu- lui de pensio- ază de con- 14% din veniturile bugetului asi- rări sociale nare a acestora diţii avan- gurărilor sociale de stat, dar vor fi acoperi- tajoase la beneficiază de 52% din veniturile Indexarea anuală a presta- te din contul stabilirea acestuia ţiilor de asigurări socia- contribuţiilor pensiei Sistemul de pensii rămîne a fi le conform mecanismului în de asigurare fragmentat. Conform legislaţiei vigoare - anii 2005-2007 socială şi pa- Mărimea pen- în vigoare,unele categorii de an- Elaborarea şi implementa- rţial din con- siei minime gajaţi, ca procurorii, judecăto- rea Legii privind indemni- tul transferu- rii, militarii organelor de forţă zaţiile pentru incapacita- rilor efectuate Rata de în- nu sînt încadraţi în sistemul pu- te temporară de muncă şi de la bugetul locuire a blic de asigurări sociale şi pri- alte prestaţii de asigurări de stat pensiei cu mesc pensii în condiţii privile- sociale - anii 2005-2006 salariul giate integral de la bugetul de Majorarea cuantumurilor Referitor la stat, fără a efectua contribuţii prestaţiilor de asigurări integrarea bu- de asigurare socială. Mai mult sociale stabilite în mări- getului asigu- ca atît, pensiile acestor catego- me fixă (indemnizaţia uni- rărilor sociale rii de angajaţi sînt stabilite şi că la naştere, indemniza- de stat în sis- gestionate de autorităţile publi- ţiile pentru îngrijirea şi temul unic de ce respective, ceea ce îngreuează creşterea copiilor, indem- clasificare bu- colectarea şi compilarea datelor nizaţia de deces etc.) - getară şi la cu privire la numărul pensionari- 2005 deservirea ve- lor şi cheltuielile pentru plata niturilor prin pensiilor sistemul trezo- rerial, aceasta Nivelul pensiilor continuă să va îmbunătăţi fie scăzut. Deşi în anul 2003, în cu mult eviden- urma indexării, mărimea medie a ţa şi transpa- pensiilor pentru limita de vîrs- renţa bugetu- tă s-a majorat de la 167 lei la lui, precum şi 217 lei, procentul de înlocuire a va spori opera- pensiei cu salariul mediu pe eco- tivitatea ela- nomie pentru anul 2003 constituie borării rapoar- doar 24,3%. Cuantumul pensiei mi- telor nime pentru limita de vîrstă a fost majorat în comparaţie cu anul 2002 de 2 ori (de la 65 lei la 135 lei, iar în urma indexării a constituit 185 lei) Programul III. "Asistenţa socială" Cheltuieli în 2003: Direcţiona- Revizuirea mecanismului Acţiunile pro- Numărul be- 750,1 mil.lei rea pres- existent de acordare a puse au drept neficiarilor 29% din cheltuielile totale ale taţiilor prestaţiilor de asistenţă scop intensifi- de compensa- ramurii sociale că- socială prin substituirea carea protecţi- ţii, indem- 3% din PIB tre cei principiului categorial cu ei sociale a u- nizaţii,alo- mai săraci principiul de testare a nor categorii caţii socia- Partea preponderentă (circa 90 şi focali- bunăstării şi în funcţie de populaţie şi le, alocaţii la sută) a cheltuielilor de asis- zarea ace- de venit şi necesitate direcţionarea lunare de tenţă socială sînt suportate de stora pe (2005-2006): beneficiilor de stat etc. la bugetul de stat şi doar o par- persoane / crearea Registrului (ba- asistenţă soci- Volumul che- te nesemnificativă de la bugetele familii zei de date) de evidenţă a ală celor mai ltuielilor unităţilor administrativ-terito- aflate în beneficiarilor de asisten- săraci pentru dife- riale situaţii ţă socială prin aplicarea rite tipuri Comparativ cu sistemul de asi- de risc Formularului unic de cere- La unele tipuri de compensa- gurări sociale, sistemul de asis- re pentru prestaţiile so- de plăţi,pentru ţii,indemni- tenţă socială se află într-un ciale; care se prevede zaţii,aloca- proces iniţial de reformare. Pro- elaborarea mecanismului extinderea nu- ţii etc. blemele stringente în domeniul de evaluare a veniturilor mărului benefi- asistenţei sociale sînt: solicitanţilor de presta- ciarilor sau Mărimea me- - Cadrul legal imperfect şi exce- Sporirea ţii sociale indexarea cuan- die lunară a siv de fragmentat - multitudinea rolului Actualizarea cuantumului tumului unora compensaţii- legilor specifice pentru diferite prestaţii- alocaţiilor sociale de dintre ele,sînt lor, indem- categorii de populaţie deseori lor socia- stat şi păstrarea mărimii alocate resurse nizaţiilor, creează necoordonare între dife- le şi a lor reale prin indexarea suplimentare alocaţiilor rite programe de asistenţă socia- impactului acestora -începînd cu anul din mijloacele sociale şi lă, precum şi tratament inechita- acestora 2005 bugetului de a altor ti- bil ale diferitelor categorii de asupra ni- Indexarea pensiilor parti- stat puri de beneficiari. Este necesară abor- velului de cipanţilor la lichidarea plăţi darea unor noi principii şi meca- bunăstare avariei de la Cernobîl nisme de realizare a politicii (începînd cu 2004) şi in- Concomitent,mă- Analiza im- sociale, precum şi dezvoltarea valizilor militari în ter- surile ce ţin pactului cadrului legislativ şi normativ men -începînd cu anul 2005 de direcţiona- prestaţiilor compatibil cu cerinţele şi stan- Intensificarea protecţiei rea prestaţii- sociale asu- dardele europene; sociale a cetăţenior care lor sociale că- pra nivelu- - Diversitatea beneficiilor soci- au avut de suferit în urma tre cei mai să- lui de sără- ale şi nivelul scăzut al unora - catastrofei de la Cernobîl raci vor cont- cie actualmente sistemul cuprinde ci- - începînd cu anul 2005: ribui la efici- rca 30 tipuri de prestaţii socia- stabilirea alocaţiei lu- entizarea sis- Numărul pre- le în formă bănească. Fragmenta- nare pentru îngrijirea in- temului de be- staţiilor rea excesivă a tipurilor de bene- valizilor de gr.I cu pier- neficii băneşti, sociale aco- ficii sociale contribuie la dimi- derea capacităţii de muncă necesitînd che- rdate în ba- nuarea rolului şi importanţei a- mai mult de 90 %; ltuieli supli- za principi- cestora din punct de vedere al stabilirea compensaţiei mentare minime, ului de ve- susţinerii sociale şi, respectiv, unice pentru prejudiciul legate de ela- nit şi nive- condiţionează cuantumul scăzut cauzat sănătăţii colabora- borarea Formu- lul de sără- al unor indemnizaţii şi compensa- torilor subdiviziunilor de larului unic de cie ţii, ca de exemplu indemnizaţiile risc deosebit cerere pentru pentru creşterea copiilor de la Asigurarea Implementarea mecanismului prestaţii soci- Ponderea a- 1,5 la 16 ani, mărimea cărora în garanţii- de acordare a înlesnirilor ale şi instrui- cestora în anul 2004 constituie 50 lei pe lor socia- la circulaţia în transpor- rea personalu- totalul che- lună. De asemenea, circa 23,4 mii le minime tul public veteranilor de lui în domeniu ltuielilor persoane din categoriile social- persoane- război pentru pres- vulnerabile, precum şi copiii in- lor neasi- Revizuirea şi perfecţiona- taţiile so- valizi în vîrstă de pînă la 16 gurate în rea modului de acordare a ciale ani, invalizii din copilărie şi sistemul creditelor preferenţiale persoanele vîrstnice, care nu în- public de unor categorii de popula- deplinesc condiţiile (vîrsta sau asigurări ţie - anul 2005 stagiul de cotizare) pentru a be- sociale de neficia de prestaţii din sistemul stat Stabilirea din contul bu- public de asigurări sociale, be- getului de stat a indemni- neficiază de alocaţii sociale din zaţiei în cazul decesului contul bugetului de stat, mărimea persoanelor neasigurate - cărora este mai joasă decît pen- începînd cu anul 2005 siile de asigurări sociale de stat şi constituie în medie 60 lei pe lună; - Criterii neadecvate de alocare a transferurilor băneşti de asis- tenţă socială - în prezent crite- riul de bază în acordarea asiste- nţei sociale este principiul ca- tegorial, care implică un grad ridicat de inechitate socială. Beneficiarii de asistenţă socială nu sînt selectaţi în funcţie de necesitate şi de nivelul de sără- cie, ci în baza categoriei socia- le. În afară de aceasta, o serie de beneficii sociale, cum sînt pensiile şi indemnizaţiile anumi- tor categorii privilegiate de an- gajaţi, precum judecătorii, pro- curorii, militarii şi alte cate- gorii considerate privilegiate, se acordă în baza criteriului de merit, ceea ce în condiţiile con- strîngerilor de resurse se consi- deră ineficient Indemnizaţiile pentru creşterea copiilor Cheltuielile totale legate de Sporirea Majorarea cuantumului me- În prezent in- Cuantumul a- plata indemnizaţiilor pentru co- rolului in- diu al indemnizaţiei pen- demnizaţiile locaţiilor pii au înregistrat o tendinţă demnizaţi- tru familiile cu copii pentru copiii familiale în de creştere de la 35 mil.lei în ilor pen- persoanelor neasigurate - persoanelor as- raport cu 2000 la 97,1 mil.lei în 2003. În tru copii începînd cu anul 2005 igurate se plă- pragul de să- anul 2003 de indemnizaţii au be- şi a impa- Majorarea cuantumurilor tesc de la buge- răcie, mini- neficiat circa 34 mii de copii ctului a- indemnizaţiilor pentru fa- tul asigurări- mul de exis- În anul 2003 mărimea indemnizaţi- cestora a- miliile adoptive şi pentru lor sociale de tenţă, sala- ei pentru copiii pînă la 1,5 ani supra ni- copiii orfani luaţi sub stat,iar în ca- riul mediu a constituit 75 lei pe lună în velului de tutelă - anii 2005-2007 zul persoanelor pe economie cazul persoanelor asigurate şi 50 sărăcie în neasigurate -de lei - în cazul persoanelor neasi- rîndul fa- la bugetul de Numărul be- gurate. Pentru copiii de la 1,5 miliilor stat neficiarilor la 16 ani mărimea indemnizaţiei a cu copii în raport cu constituit în mediu 25 lei pe Creşterea numă- numărul să- lună. Începînd cu ianuarie 2004 rului de bene- racilor în mărimea indemnizaţiilor a fost Eficienti- ficiari şi a grupul soci- majorată de aproximativ 2 ori. zarea mo- Elaborarea şi implementa- cuantumului me- al respectiv Plafonul de venit al familiei, dului de rea treptată a Legii pri- mediu al indem- care dă dreptul de a stabili in- acordare a vind alocaţiile familiale nizaţiei pent- demnizaţiile respective, variază indemniza- - anii 2005-2007: ru familiile cu între 18 şi 54 lei. ţiilor pe- substituirea sistemului copii persoane- Deşi acordarea compensaţiilor ntru copii existent de indemnizaţii lor neasigurate pentru copii se consideră unul pentru creşterea copiilor, implică cheltu- din cele mai importante şi efici- stabilite în calcul pe co- ieli suplimen- ente programe de asistenţă socia- pil, cu un tip nou - alo- tare de la bu- lă deoarece cuprinde una din ca- caţii familiale acordate getul de stat tegoriile sărace ale populaţiei, în funcţie de venitul fa- de circa 36 mil. inclusiv copiii de la 1,5 ani la miliei; lei în anul 16 ani, acordîndu-se, totodată,în majorarea eşalonată a 2005 funcţie de venitul familiei, im- nivelului de venit ce aco- pactul acestora asupra bunăstării rdă dreptul la alocaţii Majorarea cua- familiilor cu copii este totuşi familiale - începînd cu ntumului indem- nesemnificativ,în special din ca- anul 2006 nizaţiilor pen- uza cuantumului mic şi a modului tru familiile inadecvat de acordare a compensa- adoptive sau ţiilor respective copiii orfani Modul de stabilire a indemniza- luaţi sub tute- ţiilor pentru copii rămîne a fi lă implică che- fragmentat, deoarece în cazul an- ltuieli supli- gajaţilor autorităţilor judecăto- mentare de la reşti, procuraturii, organelor de bugetele UAT asigurare a ordinii publice, apă- rării şi securităţii statului, a- Substituirea cestea continuă a fi stabilite de indemnizaţiilor către organele respective la lo- existente pen- cul de muncă, cu achitarea lor tru copii cu din contul bugetului de stat alocaţii fami- liale (începînd cu anul 2006) se va efectua în limita alo- caţiilor prevă- zute în bugetul de stat şi în bugetul asigu- rărilor sociale de stat Serviciile de asistenţă socială Sistemul actual de servicii de a- Diversifi- Dezvoltarea reţelei de ca- Implicaţii spo- Numărul ins- sistenţă socială cuprinde urmă- carea ser- ntine sociale - anii 2005 rite asupra ni- tituţiilor toarele forme: servicii de insti- viciilor - 2006 velului cheltu- rezidenţiale tuţionalizare, servicii de reabi- sociale Promovarea şi implementa- ielilor publice de asistenţă litare şi tratament balneosanato- rea proiectului de lege în ramură va a- socială rial, servicii de ajutor social privind protecţia copilu- vea implementa- la domiciliu, alimentarea în can- lui aflat în dificultate: rea proiectului Numărul ins- tine sociale, servicii de prote- crearea treptată a unei de lege privind tituţiilor zare etc. reţele de centre de servi- protecţia copi- şi al cent- Partea preponderentă a alocaţi- cii sociale pentru copiii lului în difi- relor de zi ilor bugetare sînt îndreptate aflaţi în dificultate cultate, care spre funcţionarea celor 10 insti- Revizuirea sistemului exi- prevede crearea Numărul be- tuţii de asistenţă socială de ni- stent de ajutor social la centrelor de se- neficiarilor vel republican cu o capacitate de Îmbunătă- domiciliu - anii 2005-2006 rvicii sociale de servicii 3065 paturi. ţirea ca- pentru copii de asistenţă Cheltuielile pentru întreţine- lităţii Elaborarea standardelor Unele măsuri de socială rea instituţiilor în cauză în a- servicii- minime de calitate a ser- reglementare nul 2003 au constituit 51,5 mil. lor de viciilor de asistenţă so- generală, cum Numărul per- lei, sau 7% din totalul cheltuie- asistenţă cială prestate sînt elaborarea soanelor de- lilor de asistenţă socială socială Elaborarea indicatorilor standardelor mi- instituţio- Forma instituţionalizată de de evaluare a calităţii minime de cali- nalizate şi asistenţă socială are o serie de serviciilor de asistenţă tate şi a meca- numărul per- neajunsuri: capacitate limitată; socială nismului de e- soanelor ră- costuri administrative mari; izo- Indexarea cheltuielilor valuare a cali- mase pentru lare socială etc. operaţionale şi de între- tăţii vor fi îngrijire în Serviciile comunitare de asis- ţinere (mărfuri şi servi- realizate în instituţii tenţă socială sînt slab dezvolta- cii) a instituţiilor de a- fond din contul te şi nu pot satisface cererea sistenţă socială - anii resurselor exi- Efectivul mare de asemenea servicii Promovarea 2005-2006 stente implicat în Uneori serviciile de deservire incluziu- Majorarea normelor pentru Măsurile de de- acodarea se- socială la domiciliu se acordă nu nii soci- susţinerea socială a ele- instituţionali- rviciilor celor mai nevoiaşi ale a per- vilor şi studenţilor or- zare pe termen sociale Nu există standarde minime de soanelor fani din instituţiile de scurt şi mediu calitate a serviciilor de asiste- din insti- învăţămînt - anul 2005 implică costuri nţă socială, precum şi un meca- tuţiile sporite, iar nism de evaluare a calităţii ser- rezidenţi- Desfăşurarea activităţilor cele pe termen viciilor prestate ale de pregătire a procesului lung vor condu- de (re)integrare a persoa- ce la reducerea nelor din instituţii -anii cheltuielilor 2005-2006 Acţiunile de de- Dezvoltarea capacităţilor instituţionali- umane pentru prestarea se- zare, dezvolta- rviciilor de îngrijire, rea cantinelor reabilitare şi resociali- sociale, precum zare a persoanelor - anii şi cele legate 2005-2007 de dezvoltarea capacităţilor instituţionale şi umane se pre- conizează să fie implementa- te cu susţine- rea donatorilor Programul IV. "Managementul şi administrarea sistemului de protecţie socială" Cheltuieli în 2003: Îmbunătă- Revizuirea, elaborarea şi Măsurile ce ţin Numărul ac- 104,7 mil.lei ţirea ma- perfecţionarea cadrului de elaborarea telor nor- 4% din cheltuielile totale nagementu- legislativ-normativ în do- sau perfecţio- mative şi pe ramură. lui siste- meniu - anii 2005-2007 narea cadrului legislative Acest program include ansamblul temului de Elaborarea rapoartelor so- legislativ-nor- elaborate, de instituţii şi măsuri ce ţin de protecţie ciale anuale privind sta- mativ, revizui- promovate gestionarea şi managementul pro- socială rea sistemului de protecţ- rea structurii şi aprobate gramelor de protecţie socială ie socială şi perspective- administrative atît la nivel central, cît şi lo- le de dezvoltare a acestu- şi delimitarea Numărul an- cal. Ponderea acestui program în ia clară a roluri- gajaţilor cheltuielile totale pe ramură a Dezvoltarea capacităţilor lor în sistem în sistemul crescut rapid în ultimii trei ani, instituţionale şi tehnice vor fi realizate protecţiei în mare parte din cauza reorgani- ale personalului în dome- în fond din co- sociale zării sistemului public de asigu- niu ntul resurselor rări sociale prin crearea Casei Introducerea elementelor existente şi Ponderea Naţionale de Asigurări Sociale de analiză şi planificare vor avea impli- personalului şi a structurilor teritoriale. strategică a programelor caţii nesemni- instruit în În anul 2003, în administrarea de cheltuieli în sector - ficative asupra domeniul ma- sistemului de protecţie socială 2005-2007 bugetului ramu- ngementului au activat circa 2300 persoane Dezvoltarea unui sistem rii şi planifi- Deşi capacităţile Ministerului informaţional integrat pe- Cele mai costi- cării stra- Muncii şi Protecţiei Sociale au ntru protecţia socială sitoare măsuri tegice fost substanţial îmbunătăţite ca Intensificarea colaborării se referă la: urmare a asistenţei oferite de cu toate autorităţile pub- instituirea Numărul uti- Banca Mondială prin intermediul lice şi organizaţiile im- funcţiei de asi- lizatorilor Proiectului de gestionare a pro- plicate în domeniul social stent social în conectaţi tecţiei sociale, capacităţile (Ministerul Muncii şi Pro- cadrul primări- la sistemul profesionale şi tehnice ale per- tecţiei Sociale, Casa Na- ilor în vederea informaţio- sonalului care se ocupă cu mana- Eficienti- ţională de Asigurări Soci- sporirii acce- nal al Mi- gementul şi gestionarea sistemu- zarea or- ale, Departamentul Statis- sibilităţii la nisterului lui protecţiei sociale necesită ganizării tică şi Sociologie, Minis- serviciile de Muncii şi a fi dezvoltate în continuare sistemului terul Sănătăţii, Ministe- asistenţă soci- Protecţiei Lipsa unui sistem informaţional de protec- rul Educaţiei, Ministerul ală - anul 2005 Sociale adecvat în domeniul asistenţei ţie socia- Economiei, Departamentul dezvoltarea sociale creează dificultăţi în lă Tehnologii Informaţionale) sistemului in- procesul de planificare şi evide- - anii 2005-2007 formaţional unic nţă a mijloacelor financiare în domeniul pro- Actualmente colaborarea între Revizuirea structurii ad- tecţiei sociale diversele autorităţi publice şi ministrative şi delimita- dezvoltarea instituţii cu atribuţii de admi- rea clară a rolurilor şi capacităţilor te- nistrare a sistemului de protec- responsabilităţilor în si- hnice şi instru- ţie socială este insuficientă stem - anii 2005-2006 irea cadrelor Ca urmare a divizării sistemu- Îmbunătăţirea procesului în domeniu lui de protecţie socială în două organizatoric de acordare Pentru realiza- subsisteme - de asigurări sociale a prestaţiilor şi servici- rea acestor mă- şi de asistenţă socială, este ne- ilor sociale - anul 2005 suri, pe lîngă cesar de a delimita competenţele mijloacele bu- şi responsabilităţile instituţio- getare se pre- nale şi funcţionale pentru a evi- conizează a fi ta suprapunerile şi golurile în solicitată asi- sistem, atît pe verticală, cît şi stenţa tehnică pe orizontală din partea do- natorilor Distribuirea alocărilor de mijloace financiare pe programe de cheltuieli în domeniul protecţiei sociale pe anii 2003-2004 ------------------------------------------------------------------------------- |Total cheltu- | Prognoza (mii lei) |Procentul creşterii Denumirea |ieli publice | | către anul 2004 programului |(mii lei) | | (%%) |--------------|-----------------------|-------------------- | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 |2004|2005|2006|2007 |execu-| prevă-| | | | | | | |tat | zut | | | | | | | ------------------------------------------------------------------------------- Ocuparea forţei de 15037 32621 41873 48669 53687 100 128 149 165 muncă Asigurările socia- 1791408 1915110 2632649 3039784 3414950 100 137 159 178 le Asistenţa socială 750125 896632 1011926 1047779 1113292 100 113 117 124 Managementul 104730 150721 189240 170883 150072 100 126 113 100 Total 2661300 2995084 3875688 4307115 4732000 100 129 144 158 Finanţat de la: Bugetul de stat 686195 833300 941200 973700 1034500 100 113 117 124 Bugetele UAT 61712 61200 76800 81900 86800 100 125 134 142 Bugetul asigurări- 1881093 2024484 2775388 3199116 3588100 100 137 158 177 lor sociale de stat Surse extrabugeta- 22199 20500 21500 21900 22600 100 105 107 110 re Surse externe 10100 55600 60800 30500 0 100 109 55 0 ------------------------------------------------------------------------------- Anexa nr.11 Planul strategic de cheltuieli în domeniul educaţiei pe anii 2005-2007 -------------------------------------------------------------------------------------------------------- Situaţia curentă | Obiective/ | Acţiuni de reformare în | Implicaţiile | Indicatorii | scopuri | cadrul programelor | asupra gestio- | de monito- | | | nării bugetului| rizare -------------------------------------------------------------------------------------------------------- Programul I. "Învăţămîntul preşcolar" Învăţămîntul preşcolar consti- Majorarea - Efectuarea unui studiu, - Planificarea - Numărul in- tuie prima treaptă a sistemului ratei de care ar reflecta situaţia mijloacelor bu- stituţiilor de educaţie şi instruire şi are încadrare reală în fiecare grădiniţă getare în func- preşcolare drept scop principal pregătirea în progra- şi modificarea cadrului ţie de numărul care funcţi- multilaterală a copilului pentru mele preş- legislativ şi normativ, ce copiilor cu vîr- onează viaţă, în vederea integrării în colare pe- ar reglementa funcţionarea ste de la 3 la activitatea şcolară. Pe parcursul ntru copi- mai eficientă a acestor 6 ani - Numărul de ultimilor trei ani numărul insti- ii cu vîr- instituţii (2005) copii înca- tuţiilor preşcolare care funcţio- ste între - Alocarea mij- draţi în pro- nează este în creştere. Aceasta 3-5 ani şi - Elaborarea şi implemen- loacelor pentru gramele pre- reprezintă o dovadă a responsabi- asigurarea tarea,în fiecare localita- asigurarea ins- şcolare lităţilor unităţilor administra- pregătirii te,a unui program de acţi- tituţiilor pre- tiv-teritoriale în lărgirea acce- obligato- uni pentru frecventarea şcolare cu ma- - Cota frec- sului tuturor copiilor la pregă- rii pentru obligatorie de către copi- teriale ilus- ventării in- tirea pentru şcoală. şcoală a ii în vîrstă de 6-7 ani a trativ-didacti- stituţiilor tuturor co- programelor preşcolare ce preşcolare Problemele: piilor de (2005) de către co- 5-7 ani,ce- - Reducerea che- piii de 3-5 - Nivelul scăzut de frecventare a ea ce va a- - Asigurarea către anul ltuielilor în ani şi 6-7 învăţămîntului preşcolar de către sigura şan- 2007 a cotei de pînă la 75% urma micşorării ani copii - 55,8% în anul 2003 se egale a copiilor de 3-5 ani care contingentului pentru toţi vor frecventa instituţiile de copii şi re- - Cota de u- - Gradul redus de utilizare a ca- copiii la preşcolare, iar a copiilor distribuirea tilizare a pacităţii instituţionale în sec- debutul de 6-7 ani - pînă la 100% acestor resurse capacităţii torul rural - 63% în anul 2003 şcolar spre majorarea instituţio- - Extinderea numărului normelor de ali- nale - Insuficienţa cadrelor didactice Îmbunătă - instituţiilor preşcolare mentaţie profesionale în domeniu. Compara- ţirea ca- cu program flexibil de ac- - Numărul de tiv cu anul şcolar 1992/93 numă- lităţii tivitate (2005-2006) - Mijloace su- instituţii rul cadrelor didactice a scăzut procesului plimentare vor cu program cu circa 70% metodico- - Elaborarea şi implemen- fi îndreptate flexibil educativ tarea unui nou model de pentru majora- din insti- pregătire şi perfecţionare rea normelor de - Numărul de tuţiile a deprinderilor manageria- alimentaţie în cadre didac- preşcolare le şi profesionale a cad- instituţiile tice relor din instituţiile preşcolare. preşcolare în contextul - Raportul noilor cerinţe (a.2005) - Cheltuielile copil/educa- ce revin în me- tor - Scutirea de plată pentru die la un copil întreţinerea copiilor din vor fi revăzute - Numărul co- familiile dezavantajate în vederea îm- piilor scu- (2005-2007) bunătăţirii fu- tiţi de pla- ncţionării şi ta pentru - Asigurarea instituţiilor întreţinerii întreţinere preşcolare cu materiale i- instituţiilor lustrativ-didactice (2005- preşcolare - Numărul de 2007) şcoli-grădi- niţe - Majorarea normelor la alimentaţie în instituţii- le preşcolare - Îmbunătăţirea bazei teh- nico-materiale a institu- ţiilor. Extinderea număru- lui de şcoli-grădiniţe (2005-2007) Programul II. "Învăţămîntul secundar" Subprogramul 2.1. "Învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal" Actualmente în acest sector fu- Asigurarea - Perfecţionarea cadrului - Alocarea re- - Rata de ncţionează 1587 instituţii de în- accesului instituţional pentru asi- surselor pentru participare văţămînt de stat şi 34 instituţii tuturor co- gurarea şanselor egale de învăţămîntul o- a elevilor nestatale. Instituţiile de în- piilor la acces la educaţia de bază bligatoriu va la fiecare văţămînt de la acest nivel sînt educaţia calitativă pentru toţi co- constitui o pri- treaptă a finanţate preponderent de la bu- calitativă piii (2005-2007) oritate pe par- învăţămîntu- getele unităţilor administrativ- de bază,în cursul anilor lui: liceu, teritoriale. special al - Elaborarea şi aprobarea 2005-2007 gimnaziu, Instituţiile de învăţămînt me- celor af- în modul stabilit a Nomen- şcoală medie diu general finanţate de la buge- laţi în di- clatorului serviciilor e- - Cheltuielile de cultură tul de stat se află în subordinea ficultate ducaţionale acordate de medii pe elev, generală, a mai multor autorităţi publice stat în mod gratuit pent- aplicate de Mi- şcoală pri- centrale. Îmbunătăţi- ru fiecare treaptă a sis- nisterul Finan- mară Comparativ cu anul de studiu rea cali- temului de învăţămînt ţelor la etapa 2001/02 numărul acestor institu- tăţii ser- de stabilire a - Rata aban- ţii a crescut cu 5 unităţi. Pon- viciilor e- - Reorganizarea şcolilor relaţiilor in- donului şco- derea esenţială o reprezintă gim- ducaţiona- medii de cultură generală terbugetare,vor lar naziile - 41,6% şi şcolile medii le şi spo- în gimnazii sau licee(2005 fi revăzute în de cultură generală - 33,2% rirea efi- -2007) scopul planifi- - Cota abso- În majoritatea localităţilor cienţei cării mijloace- lvenţilor de săteşti funcţionează şcoli prima- din sector - Lărgirea accesului pent- lor pentru efe- gimnazii ca- re, cu contingentul de elevi în ru continuarea studiilor ctuarea repara- re-şi conti- mediu pe ţară de 154,în unele din Stabilirea de către absolvenţii gim- ţiilor institu- nuă studiile ele numărul de elevi este de 10- responsabi- naziilor în licee,şcoli de ţiilor de învă- în licee 30. lităţilor meserii, şcoli profesiona- ţămînt Circa 250 de localităţi rurale şi compe- le şi colegii (2005-2007) - Ponderea nu dispun de nici o instituţie de tenţelor - Numărul de e- surselor bu- învăţămînt. În perioada anilor stricte - Alocarea mijloacelor bu- levi din învă- getare alo- 2001/03 au fost date în exploata- ale auto- getare în mod prioritar ţămîntul preu- cate învăţă- re 4 şcoli, inclusiv 2 - în loca- rităţilor învăţămîntului obligatoriu niversitar con- mîntului ob- lităţile rurale publice (2005-2007) tinuă să se re- ligatoriu La începutul anului de studii locale,so- ducă. În conse- 2003/04, numărul total al elevi- cietăţii - Cartografierea reţelei cinţă, cheltui- - Numărul de lor cuprinşi în învăţămîntul pri- civile în instituţiilor de învăţă- elile din con- licee mar şi secundar general a consti- contextul mînt (2005-2007) tul micşorării tuit 578,7 mii persoane, înregis- asigurării contingentului - Numărul de trînd o diminuare cu 24,7 mii,sau condiţii- - Ajustarea reţelei insti- de elevi vor fi gimnazii cu 4%, faţă de perioada similară lor adec- tuţiilor de învăţămînt la redistribuite a anului precedent. Rata de înca- vate de contingentul actual de pentru asigura- - Numărul de drare în învăţămîntul primar a funcţionare elevi şi cel din perspec- rea îmbunătăţi- şcoli medii constituit 93%, în cel gimnazial a institu- tiva următorilor 7 ani rii funcţionă- de cultură - 89% ţiilor de (2005-2007) rii şi întreţi- generală învăţămînt nerii institu- Problemele: din teri- - Crearea unei baze de da- ţiilor - Numărul de - Declinul transformaţional în toriu te în direcţiile de învă- elevi înma- reorganizarea structurii învăţă- ţămînt ale unităţilor ad- - Majorarea che- triculaţi în mîntului secundar general (trece- Stabilirea ministrativ-teritoriale, ltuielilor pen- clasa I rea la un singur standard - cel ca priori- care ar oferi informaţia tru instituţii- liceal) este cauzat de micşorarea tate,în ce- despre numărul de institu- le cu profil a- - Rata de numărului de elevi în localităţi- ea ce pri- ţii, numărul de elevi şco- rtistic pe par- şcolarizare le rurale, de costurile înalte veşte alo- larizaţi, numărul de cadre cursul anilor în sectorul ale învăţămîntului, de finanţarea carea resu- didactice (2006-2007) 2005-2007 în urban insuficientă, dar şi de lipsa co- rselor în scopul îmbună- nsecvenţei în acest domeniu. Pon- învăţămînt - Asigurarea fiecărui elev tăţirii bazei - Rata de derea liceelor în anul de studii spre învă- cu manuale prin dezvolta- tehnico-materi- şcolarizare 2001/02 a constituit 12%, iar în ţămîntul rea în continuare a Sche- ale a institu- în sectorul anul de studii 2003/04 - 18% obligatoriu mei de închiriere a manua- ţiilor rural de bază lelor (2005-2007) - Funcţionarea în paralel a celor - Bursele ele- - Numărul de două standarde diferite cu ace- Ridicarea - Efectuarea unui studiu vilor pe parcu- copii necu- eaşi finalitate: învăţămîntul me- calităţii privind posibilitatea or- rsul anilor prinşi în si- diu de cultură generală şi învă- învăţămîn- ganizării transportării e- 2005-2007 vor stemul edu- ţămîntul liceal. Acest paralelism tului sub levilor către instituţiile fi majorate caţional nu permite concentrarea continge- toate as- de învăţămînt şi estimarea ntului de elevi, a cadrelor dida- pectele şi cheltuielilor necesare pe- - Numărul de ctice, resurselor financiare şi asigurarea ntru transportul şcolar copii care materiale ce ar conduce la spori- unui bun (2005-2007) vor necesita rea calităţii şi reducerea chel- succes şco- transportul tuielilor din sector lar pentru - Asigurarea formării ca- şcolar toţi, ast- drelor didactice în conte- - Începînd cu anul 1990, rata na- fel încît xtul noilor cerinţe ale - Cota învă- talităţii a scăzut esenţial, în fiecare reformei: organizarea ins- ţătorilor cu consecinţă s-a redus populaţia persoană să truirii simultane, preda- calificare şcolară. Dacă în anul 1998 sînt poată ob- rea limbilor străine,acti- necesară pe înregistraţi oficial 788,1 mii ţine rezul- vitatea în condiţiile lo- niveluri: elevi şcolarizaţi, în anul 2002 tate şcola- calităţilor cu un număr primar, populaţia şcolară a scăzut pînă re recunos- redus de elevi (2005-2007) gimnazial la 738,1 mii elevi, ce constituie cute şi şi liceal o reducere de 7 la sută evaluabile - Elaborarea şi implemen- - Rata de şcolarizare în învăţă- tarea unor mecanisme de - Raportul mînt continuă să rămînă o proble- Constitui- susţinere a cadrelor dida- elev/profesor mă pentru Republica Moldova rea reţe- ctice în bază de performa- pe niveluri: lei optime nţă şi competitivitate primar - Gradul de cuprindere în învăţă- de unităţi (2005-2007) gimnazial mîntul obligatoriu s-a redus de şcolare, şi liceal la 91,1% în anul 2001 la 88,0% în care ar - Perfecţionarea actelor anul 2002. La începutul anului de oferi fie- normative şi legislative - Numărul de studii 2003/2004, în ţară au fost cărui copil referitor la sarcina dida- copii care înregistraţi circa 5,1 mii copii şanse egale ctică în conformitate cu vor beneficia în vîrstă de 7-16 ani care nu la studii experienţa internaţională de dejunuri frecventau şcoala, dintre care (2005-2007) calde 600 copii - din cauza bolilor şi Crearea co- a deficienţelor în dezvoltarea ndiţiilor - Reparaţia acoperişurilor - Numărul de intelectuală favorabile şi a instalaţiilor ingine- instrumente de frecven- reşti muzicale - Cea mai dificilă este situaţia tare a în- în localităţile rurale, familiile văţămîntu- - Asigurarea cu dejunuri - Numărul e- sărace nu pot asigura copiii cu lui obliga- calde a elevilor claselor levilor ce îmbrăcăminte, încălţăminte,rechi- toriu pen- 1-4 vor beneficia zite şcolare şi manuale, fiind tru copiii de burse nevoiţi să plece peste hotare în din zonele Acţiuni în cadrul institu- căutarea sursei de existenţă; co- rurale ţiilor cu profil artistic: piii sînt abandonaţi după naştere Renovarea - Procurarea şi asigurarea - Nu toţi elevii de vîrstă şcola- şi reuti- instituţiilor de învăţă- ră din mediul rural dispun de o larea bazei mînt artistic cu instrume- instituţie de învăţămînt la locul tehnico- nte muzicale de trai şi sînt nevoiţi să par- materiale curgă distanţe de pînă la 5-6 km - Majorarea cuantumului pe jos pentru a ajunge la cea mai Îmbunătăţi- burselor apropiată şcoală, fapt ce creează rea bazei diferenţele semnificative între tehnico- - Elaborarea şi aprobarea localităţile rurale şi cele urba- materiale a Regulamentului cu privire ne în ceea ce priveşte accesul la instituţii- la susţinerea elevilor şi învăţămîntul primar lor de în- studenţilor dotaţi, premi- văţămînt anţi ai concursurilor şi - Lipsa transportului şcolar,unul artistic şi olimpiadelor internaţiona- din factorii care provoacă scăde- implementa- le, invitaţi sau înscrişi rea nivelului şcolarizării rea noilor la studii în diferite ins- tehnologii tituţii de învăţămînt de - Baza tehnico-materială a insti- educaţiona- peste hotare tuţiilor de învăţămînt continuă le să se deterioreze. Lipsa resurse- lor financiare, chiar şi pentru reparaţiile curente, generează grave prejudicii edificiilor şco- lare, sistemelor de electrificare şi termoficare În perioada de iarnă în multe şcoli se atestă o lipsă acută de combustibil, deconectări frecven- te,condiţii sanitaro-igienice ne- adecvate Învăţămîntul artistic secundar este practicat în trei licee in- ternat republicane, amplasate în Chişinău. Aceste instituţii sînt destinate instruirii copiilor ta- lentaţi din ţară Problemele: Reparaţia curentă şi capitală corespunzătoare nu a fost efectu- ată de mult timp. Din această ca- uză instituţiile se află într-un proces de degradare şi necesită urgent efectuarea lucrărilor de reparaţie Pe parcursul ultimilor 15-20 ani, nu au fost procurate instru- mente noi. Instrumentele muzicale disponibile sînt uzate şi nu pot fi reparate. Asigurarea institu- ţiilor cu instrumente muzicale constituie una din principalele probleme ale învăţămîntului arti- stic Subprogramul 2.2. "Învăţămîntul special" O parte componentă a sistemu- - Crearea - Elaborarea suportului me- - Cheltuielile - Numărul de lui de învăţămînt este cel spe- condiţiilor todic adecvat, în special medii pe elev, copii cu CES cial. La începutul anului de optime de pentru instruirea copiilor aplicate de Mi- studii 2003/04, funcţionau 63 de întreţine- în situaţii deosebit de nisterul Finan- - Costul de şcoli şi şcoli de tip internat re, educa- dificile de dezvoltare şi/ ţelor la etapa întreţinere pentru copiii cu deficienţe în ţie,reabi- sau sociale (2005-2007) de stabilire a a unui copil dezvoltarea intelectuală sau fi- litare şi relaţiilor in- zică (în sectorul rural - 21),în integrare - Revizuirea numărului co- terbugetare,vor - Numărul care învaţă 11443 copii. Cea mai socială a piilor cu CES (2005) fi revăzute în caselor de mare pondere în categoria elevi- tuturor co- scopul îmbunătă- copii de tip lor şcolilor speciale este deţi- piilor cu - Crearea registrului de ţirii condiţii- familial nută de către copiii cu deficie- cerinţe e- date privind copiii cu CES lor de întreţi- nţe în dezvoltarea intelectuală. ducaţionale (2005) nere şi instru- - Numărul de În afară de aceasta, în şcolile speciale ire a copiilor copii care de cultură generală funcţionează (în conti- - Plasarea în familii a din instituţii- vor fi pla- clase de nivelare pentru copiii nuare-CES) copiilor orfani şi a celor le subordonate saţi în ca- cu întîrziere în dezvoltarea rămaşi fără îngrijirea pă- autorităţilor sele de co- psihică, în care îşi fac studii- - Promova- rinţilor (2005-2007) publice locale pii de tip le 3377 elevi rea rein- familial tegrării - Elaborarea şi implemen- - Costul de întreţinere a unui şi educa- tarea unui sistem de încu- - Nivelul de copil în aceste instituţii este ţiei copi- rajare a părinţilor pentru asigurare a foarte mare şi diferă de la o ilor în a substitui şcolile de tip normei natu- instituţie la alta (6600-12246 familie şi internat (2005-2007) rale aproba- lei) extinderea te caselor de - Aprobarea şi implimenta- - Ponderea esenţială a cheltuie- copii de rea treptată a normelor - Numărul de lilor de întreţinere a institu- tip fami- naturale de produse alime- copii care- ţiilor din învăţămîntul special lial ntare, asigurarea cu îm- şi vor con- o constituie salarizarea perso- brăcăminte, încălţăminte, tinua studi- nalului - circa 48% - Crearea inventar moale, obiecte de ile pentru condiţiilor igienă personală,jocuri şi pregătirea Problemele: optime de jucării pentru copiii din profesională integrare aceste instituţii (2005- - Nu sînt asigurate normele na- socială a 2007) - Numărul de turale de produse alimentare, a- absolven- absolvenţi sigurarea cu îmbrăcăminte, încă- ţilor - Implementarea standarde- încadraţi în lţăminte, inventar moale, obiec- lor în învăţămîntul speci- cîmpul mun- te de igienă personală,jocuri şi al (2005-2007) cii jucării pentru copiii orfani şi pentru cei rămaşi fără îngriji- - Implementarea unui sis- rea părinţilor din casele de co- tem de orientare şi pregă- pii, şcolile (gimnaziile)-inter- tire profesională a elevi- nat de toate tipurile, lipsesc lor orfani şi cu disabili- manuale pentru învăţămîntul spe- tăţi (2005-2007) cial - Lipsa echipamentului special pentru elevii cu handicap din unităţile de învăţămînt Subprogramul 2.3. "Învăţămîntul secundar profesional" Învăţămîntul secundar profesio- - Reconso- - Elaborarea şi aprobarea - Utilizarea - Numărul de- nal este organizat în două tipuri lidarea ro- Concepţiei relansării învă- mijloacelor eco- instituţii de şcoli: şcoli de meserii şi lului şi ţămîntului secundar profe- nomisite de la reorganizate şcoli profesionale locului în- sional (anul 2004-2005) restructurarea În anul de studii 2003/04, fun- văţămîntu- reţelei insti- - Randamen- cţionează 83 instituţii de învă- lui secun- - Reorganizarea sistemului tuţionale pent- tul utiliză- ţămînt secundar profesional (5 dar profe- învăţămîntului secundar ru îmbunătăţi- rii institu- instituţii de învăţămînt priva- sional în profesional prin: rea bazei teh- ţiilor, că- te), dintre care 54 şcoli profe- cadrul ge- * reprofilarea şcolilor nico-materiale minelor sionale şi 29 şcoli de meserii. neral al profesionale cu profil i- Pe parcursul ultimilor 5 ani, sistemului dentic (paralel); - Bursele ele- - Numărul de numărul elevilor s-a redus. Actu- de învăţă- * comasarea unor şcoli cu vilor pe parcu- elevi pla- almente îşi fac studiile 22,7 mii mînt şi de cheltuieli de întreţinere rsul anilor saţi în în- elevi, dintre care 79% studiază asigurare a edificiilor considerabi- 2005-2007 se văţămîntul în şcoli profesionale a forţei le şi nivelul de utilizare vor majora secundar- Din numărul total al speciali- de muncă a capacităţilor de instru- profesional ştilor pregătiţi, numai 59% au în contex- ire foarte scăzut (2005- - Redistribuirea fost plasaţi în cîmpul muncii în tul acce- 2007) alocaţiilor de - Numărul a- anul 2003. sului la la revederea bsolvenţilor În medie pe ţară capacitatea educaţia - Sporirea gradului de u- reţelei insti- instituţii- instituţiilor este completată la permanentă tilizare a căminelor tuţiilor de în- lor de învă- nivel de 60%. Costul de întreţi- văţămînt pentru ţămînt secu- nere a unui elev în şcolile pro- - Revizui- - Majorarea cuantumului reutilarea ca- ndar profe- fesionale în anul 2003 a consti- rea nive- burselor zangeriilor la sional tuit în medie 3700 lei. Întrucît lului şi consumul de ga- capacitatea de instruire este u- calităţi- - Adaptarea structurii şi ze naturale - Cota abso- tilizată la un nivel atît de re- lor cali- conţinutului instruirii în lvenţilor dus, ponderea cea mai mare în ficărilor învăţămîntul secundar pro- încadraţi în structura costului pe elev o au şi ajusta- fesional la piaţa muncii, cîmpul mun- cheltuielile de întreţinere şi rea acesto- reexaminînd Nomenclatorul cii salarizare, ţinînd cont de numă- ra la ceri- de meserii (profesii), re- rul mare al personalului admini- nţele actu- vizuind termenul de instr- strativ/auxiliar şi de deservire. ale şi de uire la unele meserii şi - Numărul in- În anul 2003 coraportul elev/ca- perspecti- ajustînd conţinuturile la stituţiilor dru didactic a constituit în me- vă ale pi- nivelul tehnologiilor ava- care vor be- die 6 persoane pe ţară, iar elev/ eţei mun- nsate de pregătire şi in- neficia de cadru administrativ/auxiliar şi cii struire profesională (2005 renovarea ba- de deservire - 9 persoane -2007): zei tehnico- - Asigura- * renovarea şi adaptarea materiale Problemele: rea cores- bazei tehnico-materiale a punderii instituţiilor de învăţă- - Structura existentă a reţelei ofertei de mînt profesional la conţi- instituţiilor de învăţămînt secu- instruire nutul instruirii ndar profesional nu corespunde profesiona- cerinţelor actuale. lă cu cere- - Elaborarea şi promovarea rea pieţei politicii naţionale de - Deplasarea centrului de intere- muncii formare profesională con- se de la agricultură, construcţii tinuă prin stabilirea res- spre serviciile publice, ramurile ponsabilităţilor şi compe- industriale şi comerţ reflectă tenţelor tuturor ministe- renunţarea la domeniile vechi de relor de resort, departa- studii, orientate spre activităţi mentelor, unităţilor admi- de înaltă specializare nistrativ-teritoriale şi partenerilor sociali (2005 - Mulţi absolvenţi nu se pot an- -2007) gaja în cîmpul muncii din următo- arele motive: - Reutilarea cazangeriilor * calificarea joasă, obţinută în şi adaptarea lor la consu- rezultatul instruirii şi pregăti- mul de gaze naturale (2005 rii profesionale; -2007) * termenul de instruire redus în şcolile de meserii; * vîrsta neadecvată (16 ani) pen- tru încadrarea în cîmpul muncii - Baza tehnico-materială învechi- tă a instituţiilor; - Ponderea joasă a cheltuielilor de instruire în volumul total de cheltuieli Subprogramul 2.4. "Curriculumurile şcolare" Asigurarea cu manuale a învăţă- - Asigura- - Menţinerea şi dezvolta- - Politica de - Numărul co- mîntului obligatoriu se efectuea- rea elevi- rea Schemei de închiriere subvenţionare a piilor care ză prin Schema de închiriere a lor şi ca- a manualelor prin: manualelor tre- vor benefi- manualelor (Hotărîrea Guvernului drelor di- * compensarea parţială a buie susţinută cia de manu- nr.448 din 9 aprilie 1998). dactice cu cheltuielilor pentru manu- în scopul acor- ale În anul 2003 Ministerul Educa- manuale şi alele de limbă bulgară, dării de avan- ţiei, prin intermediul proiectu- materiale găgăuză şi ucraineană în taje elevilor - Elaborarea lui de reformă a învăţămîntului didactice calitate de manual de lim- din familiile a trei curri- secundar general, a editat 35 ti- bă maternă; cu venituri mici culumuri la tluri de manuale şi ghiduri dida- - Evalua- * acoperirea parţială a următoarele ctice pentru clasele a III-a, rea la plăţii pentru închirierea - Alocarea mij- profiluri: VIII-IX-a. sfîrşitul manualelor şcolare,în pro- loacelor supli- muzică, arte Din sursele financiare ale mi- treptelor porţie de pînă la 70%, mentare de la plastice şi nisterului a fost editat primul de şcola- pentru elevii din familii- bugetul de stat, coregrafie manual al elevului - Abecedarul, ritate le socialmente vulnerabile necesare pentru care a fost repartizat gratuit (2005-2007); asigurarea cur- - Perfecta- copiilor. - Îmbună- * includerea în Schema de riculară şi ed- rea planuri- tăţirea închiriere a manualelor itarea progra- lor de inst- Problemele: procesului pentru învăţămîntul liceal melor curricu- ruire după de predare (clasele XI-XII) (2005- lare la disci- elaborarea - Conform Hotărîrii Guvernului şi a cali- 2007) plinele educa- şi implemen- nr.777 din 30 iulie 2003, se in- tăţii ser- ţionale tarea curri- troduce Schema de închiriere a viciilor - Elaborarea şi editarea culumului e- manualelor şi pentru învăţămîntul educaţio- curriculumului şcolar pen- - Susţinerea in- ducaţional liceal,începînd cu anul de studii nale în tru clasele V-IX (2005- stituţiilor cu 2003/04. Actualmente, în Schema instituţi- 2007) profil artistic de închiriere au fost introduse ile cu la elaborarea manualele pentru clasa a X-a profil ar- - Elaborarea şi editarea curiculumului tistic standardelor educaţionale educaţional şi - Lipsa manualelor pentru învăţă- (2005-2007) pentru învăţă- editarea progra- mîntul special. Şcolile nu dispun mîntul preuniversitar melor şi manua- de manuale în limba de stat cu lelor noi sistemul Braille - Evaluarea cunoştinţelor prin organizarea examene- - Reieşind din tirajele mici ale lor externe în clasele ab- manualelor pentru şcolile alolin- solvente în scopul spori- gve, costurile acestora sînt con- rii obiectivităţii exame- siderabile şi inaccesibile tutu- nelor (2005-2007) ror elevilor Acţiuni în cadrul institu- - Activitatea de instruire în do- ţiilor cu profil artistic: meniul artistic, pe tot parcursul - Elaborarea şi aprobarea anilor, s-a bazat pe programele, curriculumului educaţional planurile de instruire elaborate (profil artistic) de profesorii angajaţi în dome- - Elaborarea şi editarea niu, reieşind din experienţa acu- programelor şi manualelor mulată şi din practica instituţi- în baza curriculumurilor ilor similare de peste hotare. noi (profil artistic) Ţinînd cont de reorganizarea pro- cesului educaţional,dar şi de fa- ctorii complecşi de natură socio- economică, politică, tehnologică, culturală,elaborarea şi implemen- tarea curriculumului educaţional pentru profilul artistic apare ca o problemă prioritară şi actuală Programul III. "Învăţămîntul superior universitar" La începutul anului de studii - Îmbunătă- - Crearea cadrului legal - Pe parcursul - Raportul 2003/2004, în ţară funcţionau 40 ţirea pro- pentru racordarea învăţă- anilor 2005- student / instituţii de învăţămînt superi- cesului de mîntului superior univer- 2007 cuantumul cadru di- or,dintre care 14 finanţate de la predare şi sitar la procesul de la burselor stude- dactic bugetul de stat şi 25 de institu- a calităţii Bologna (2005-2007): nţeşti se va ţii private. Cele 14 instituţii serviciilor * elaborarea şi aprobarea majora, iar în - Raportul de învăţămînt de stat sînt subor- educaţio- unui nou Nomenclator al instituţiile cu student / donate mai multor autorităţi pub- nale specialităţilor pentru profil agrar şi cadru ad- lice centrale. pregătirea în instituţiile medical -supli- ministrativ Atît în instituţiile de învăţă- - Asigura- de învăţămînt superior mentar cu 20 la mînt de stat, cît şi în cele pri- rea accesu- (2004-2005); sută - Cota de vate, cea mai mare pondere revine lui la în- * efectuarea unui studiu acces la studenţilor de la specialităţile văţămîntul de către Ministerul Educa- - Prevederea studii al economice: contabilitate,bănci şi superior a ţiei referitor la respec- mijloacelor pe- tinerilor burse de valori, finanţe, relaţii tinerilor tarea prevederilor Nomen- ntru învăţămîn- din fami- economice internaţionale, manage- din fami- clatorului specialităţilor tul fără frec- liile dez- ment etc. liile dez- şi specializărilor de căt- venţă în insti- avantajate La aceste specialităţi studia- avantajate re instituţiile de învăţă- tuţiile de pro- ză fiecare al patrulea student, mînt (2005-2007); fil agrar - Cota de dintre care 91% sînt în bază de - Racorda- * implementarea noilor te- acces la contract, iar în domeniul juris- rea învă- hnologii educaţionale în - Susţinerea studii al prudenţei şi dreptului învaţă fi- ţămîntului învăţămîntul superior uni- financiară a tinerilor ecare a cincea persoană, inclusiv superior versitar (2005-2007); practicii dida- din loca- 89% în bază de contract. Specia- la standa- * implementarea standarde- ctice în insti- lităţile liştii în domeniul serviciilor şi rdele eu- lor educaţionale în insti- tuţiile de în- rurale şi turismului sînt pregătiţi prepon- ropene tuţiile de învăţămînt su- văţămînt cu din fami- derent în instituţiile private. (conform perior universitar (2005- profil agrar liile să- Numărul absolvenţilor institu- Convenţiei 2007); race ţiilor de învăţămînt superior în de la Bo- * elaborarea curriculumu- - Pentru îmbu- anul 2003 s-a majorat cu 0,8 mii logna) lui universitar în funcţie nătăţirea bazei - Perfecţi- persoane sau cu 5% comparativ cu de noua structură a învă- tehnico-materi- onarea u- anul 2002, şi a constituit 15,3 - Îmbunătă- ţămîntului superior (2005- ale şi renova- nei grupe mii persoane, dintre care absol- ţirea bazei 2007); rea a două la- de 25 de venţi ai instituţiilor de învăţă- tehnico-ma- * modificarea şi completa- boratoare ale persoane mînt cu profil pedagogic 2215 pe- teriale a rea Planului-cadru pentru instituţiilor rsoane. De către Ministerul Edu- instituţi- învăţămîntul superior uni- cu profil agrar, - Asigura- caţiei au fost repartizaţi 1800 ilor de versitar (2005-2007); vor fi alocate rea cu in- persoane, plasaţi în cîmpul mun- învăţămînt * implementarea Sistemului resurse de la strumente cii - 1052 specialişti,sau 58,4%. şi imple- Naţional de Credite Acade- bugetul de stat muzicale mentarea mice Transferabile (2005- Problemele: noilor te- 2007) - Planificarea hnologii resurselor fi- - Lipsa corelaţiei între pregăti- educaţio- - Analiza pieţei muncii şi nanciare pent- rea cadrelor în instituţiile uni- nale determinarea necesarului ru procurarea versitare şi necesităţile de dez- de cadre pentru economia instrumentelor voltare a economiei naţionale - Racorda- naţională (2005-2007) muzicale rea pregă- - Lipsa echităţii în accesul la tirii cad- - Elaborarea cadrului ju- - Asigurarea studiile universitare relor la ridic privind mecanismul financiară a necesită- de selectare în instituţi- acţiunilor ce - Nivelul redus al accesului la ţile pie- ile de învăţămînt superior ţin de organi- studii superioare al categoriilor ţei muncii universitar şi de susţine- zarea cursuri- sociale dezavantajate. Dat fiind şi a eco- re financiară pentru asi- lor de perfec- nivelul scăzut al veniturilor po- nomiei gurarea accesului la stu- ţionare a ca- pulaţiei, mulţi tineri nu au po- naţionale dii a studenţilor din pă- drelor didacti- sibilitatea de a-şi continua stu- turi dezavantajate (2005- ce diile în instituţiile de învăţă- - Promova- 2007) mînt superior rea auto- nomiei u- - Elaborarea cadrului nor- - Lipsa mecanismelor de implemen- niversita- mativ de acordare a auto- tare a autonomiei universitare re nomiei universitare (2005- 2007) - Mobilitatea redusă a studenţi- lor atît pe teritoriul ţării, cît - Îmbunătăţirea calităţii şi în afara acesteia. Sistemul procesului didactic şi a Naţional de Credite Academice managementului în institu- Transferabile se aplică doar pen- ţiile de învăţămînt supe- tru unele specialităţi şi numai rior universitar în 3 instituţii de învăţămînt su- perior universitar - Monitorizarea modelului de inserţie a absolvenţi- - O altă problemă este situaţia lor pe piaţa muncii (2005) din instituţiile ramurale. Unive- rsitatea Agrară de Stat din Mol- Acţiuni în cadrul institu- dova (în continuare - UASM) este ţiilor cu profil agrar: unica instituţie de învăţămînt - Asigurarea pregătirii universitar din ţară care pregă- cadrelor cu studii superi- teşte specialişti pentru agricul- oare prin învăţămîntul fă- tură. Majoritatea studenţilor ră frecvenţă la UASM UASM sînt din mediul rural, din - Crearea cadrului norma- familii cu venituri modeste. Din tiv privind susţinerea aceste motive, puţini studenţi studenţilor de la UASM în îşi fac studiile în bază de cont- timpul practicii didactice ract. Ca rezultat, mijloacele ex- - Majorarea cuantumului trabugetare ale UASM sînt destul burselor lunare de studii de reduse. Pe parcursul ultimilor pentru studenţii de la se- 10 ani nu au fost alocaţi bani cţia de zi a UASM cu 20% din buget pentru baza didactico- faţă de mărimea burselor materială, care este moral uzată. de la alte instituţii Din sursele extrabugetare poate - Asigurarea condiţiilor fi procurat numai minimul necesar de trai pentru studenţi, pentru procesul didactic - mese, reparaţia edificiilor reactive etc. Acţiuni în cadrul institu- - Învăţămîntul artistic superior ţiilor cu profil medical: se realizează într-o instituţie - Majorarea cuantumului universitară -Academia de Muzică, burselor Teatru şi Arte Plastice. - Dezvoltarea managementu- lui de administrare, dida- - Învăţămîntul artistic este ex- ctic,cercetare şi utiliza- trem de costisitor. Taxa pentru re raţională a finanţelor studii prin contract prevede în general numai cheltuielile pentru Acţiuni în cadrul institu- retribuirea muncii şi serviciile ţiilor cu profil artistic: comunale. - Perfecţionarea cadrelor În urma revizuirii schemei de didactice predare şi a apariţiei noilor te- - Efectuarea lucrărilor de hnologii educaţionale, a survenit edificare, restaurare, re- necesitatea perfecţionării conti- construcţie etc. nue a cadrelor didactice şi de - Instalarea încălzirii management. autonome (cazangeria auto- Din lipsa resurselor materiale nomă) şi financiare, baza tehnico-mate- - Procurarea şi asigurarea rială a instituţiei continuă să instituţiilor de învăţă- se deterioreze. Din acest motiv, mînt artistic cu instrume- clădirile instituţiei se află în- nte muzicale tr-un proces iminent de degradare - Majorarea cuantumului şi necesită urgent lucrări de re- burselor paraţii capitale. De asemenea, pe parcursul ultimilor 15-20 ani, nu au fost procurate instrumente noi Instrumentele muzicale care au fost procurate cu 25-30 ani în urmă sînt uzate şi nu mai pot fi reparate. Programul IV. "Învăţămîntul mediu de specialitate" Începînd cu anul 2003,colegiile - Elabora- - Implementarea statelor- - Asigurarea cu - Numărul de au fost transformate, în confor- rea cadru- tip pentru învăţămîntul mijloace buge- colegii re- mitate cu Legea pentru modifica- lui norma- mediu de specialitate(2005 tare în legătu- organizate rea şi completarea Legii învăţă- tiv pentru -2007) ră cu majorarea mîntului nr.237-XV din 13 iunie învăţămîn- cuantumului bu- - Raportul 2003, în instituţii medii de spe- tul mediu - Aprobarea cadrului nor- rselor elev / cadru cialitate. La începutul anului de specia- mativ: didactic de studii 2003/2004, învăţămîntul litate * regulamentul-tip al in- - Redistribui- mediu de specialitate se efectua stituţiei de învăţămînt rea alocaţiilor - Raportul în 45 instituţii de stat şi 15 mediu de specialitate (co- de la restruc- elev / cadru instituţii private. La fel ca şi - Reorga- legiu); turarea reţelei administra- instituţiile de învăţămînt supe- nizarea şi * Planul-cadru pentru în- instituţionale tiv rior, instituţiile de învăţămînt optimiza- văţămîntul mediu de speci- pentru îmbună- mediu de specialitate sînt subor- rea reţe- alitate; tăţirea bazei - Numărul in- donate mai multor autorităţi pub- lei insti- * Regulamentul de organi- tehnico-materi- stituţiilor lice centrale. tuţiilor zare şi desfăşurare a pro- ale la care s-a În anul 2003 în aceste institu- de tip co- cesului educaţional în co- efectuat re- ţii îşi făceau studiile 18,7 mii legiu legii; - Asigurarea fi- utilarea ca- persoane, cu 23% mai mult fată de * Nomenclatorul speciali- nanciară a ac- zangeriilor anul precedent de studii. Pînă în tăţilor (specializărilor) ţiunilor ce tin anul 2003, unele colegii, în spe- - Lărgirea pentru pregătirea cadrelor de organizarea - Sporirea cial cele cu profil agrar se con- accesului în instituţiile de învăţă- cursurilor de randamentului fruntau cu problema completării la conti- mînt mediu de specialitate perfecţionare a pînă la 50- contingentului.În anii 2000-2002, nuarea stu- (2005-2007) cadrelor didac- 70% al uti- planul de admitere (comanda de diilor de tice lizării ca- stat)în colegiile cu profil agrar către ab- - Elaborarea standardelor pacităţii de a fost îndeplinit în proporţie de solvenţii pentru învăţămîntul mediu - Planificarea pregătire a doar 74 la sută. Motivele princi- de gimna- de specialitate(2005-2007) resurselor fi- instituţii- pale au fost: ziu la se- nanciare pentru lor medii de - baza unică de admitere în cţiile fă- - Comasarea colegiilor cu procurarea in- specialitate colegii şi universităţi - absol- ră frecve- un efectiv mic de elevi şi strumentelor venţii de licee şi şcoli de cul- nţă ale utilizarea acestor edifi- muzicale - Cota pla- tură generală; colegiilor cii pentru crearea licee- sării în - lipsa de concurenţă la admi- cu profil lor de profil (2005-2007) cîmpul mun- tere. agrar cii a absol- Dar, în anul 2003 situaţia s-a - Reutilarea cazangeriilor venţilor din schimbat. Conform completărilor şi adaptarea lor la consu- colegii şi modificărilor la Legea învăţă- mul de gaze naturale (2005 mîntului nr.237-XV din 13 iunie - Îmbună- -2007) - Numărul de 2003, începînd cu anul de studii tăţirea laboratoare 2003/04 admiterea în colegii se procesului Acţiuni în cadrul institu- amenajate efectuează atît pentru absolven- de predare ţiilor cu profil agrar: ţii de şcoală medie de cultură şi a cali- - Revederea cadrului nor- - Pregătirea generală, de liceu şi de şcoală tăţii ser- mativ privind majorarea cadrelor me- profesională,cît şi pentru absol- viciilor burselor elevilor cu 20 la dicale în venţii de gimnaziu. educaţio- sută în instituţiile cu corespundere Din toată gama de specialităţi nale profil agrar faţă de stu- cu cerinţele un interes sporit este manifestat denţii altor instituţii sistemului faţă de medicina generală şi con- sănătăţii tabilitate (cîte 10% din total de - Asigurarea condiţiilor elevi înmatriculaţi). În ceea ce - Îmbună- de trai pentru elevi în priveşte distribuţia după forma tăţirea căminele instituţiilor de învăţămînt, ponderea elevilor bazei teh- înmatriculaţi la secţia fără fre- nico-mate- Acţiuni în cadrul institu- cvenţă constituie 5%. riale a ţiilor cu profil medical: Numărul absolvenţilor colegiilor instituţi- - Pregătirea profesională în anul 2003 s-a micşorat cu 16% ilor şi a asistentelor medicilor comparativ cu anul precedent. Din implemen- de familie în cadrul cole- numărul total de absolvenţi, 29% tarea no- giilor de medicină în con- au fost plasaţi în cîmpul muncii. ilor teh- textul orientării sistemu- Fiecare al doilea absolvent îşi nologii e- lui de sănătate spre în- prelungeşte studiile în institu- ducaţiona- grijire primară acordată ţiile de învăţămînt superior. le de către medicul de fami- Din numărul total de elevi ai lie colegiilor, 4,1 mii persoane pri- mesc bursă (40% din cei care în- - Acreditarea instituţii- vaţă în bază bugetară). Practic lor şi licenţierea învăţă- toţi elevii care au nevoie de că- - Sporirea mîntului medical mediu de min sînt cazaţi (91%). Numărul gradului de specialitate elevilor asiguraţi cu cămine în utilizare a anul de studii 2003/04 a crescut căminelor - Utilizarea eficientă a cu 1529 persoane faţă de anul resurselor umane şi finan- precedent. ciare, a bazei tehnico-ma- teriale şi îmbunătăţirea Problemele: managementului sanitar - Lipsa cadrului normativ, în ur- - Trecerea edificiilor şi ma modificării Legii învăţămîntu- căminelor studenţeşti la lui încălzire autonomă în sco- pul optimizării cheltuie- - Paralelismul în pregătirea cad- lilor curente relor în instituţiile de tip co- legiu. Multe instituţii pregă- Acţiuni în cadrul institu- tesc unele şi aceleaşi cadre ţiilor cu profil artistic: - Capacitatea de instruire a co- - Perfecţionarea cadrelor legiilor este utilizată doar 30- didactice 50 la sută, ceea ce implică cos- turi mari de întreţinere a încă- - Efectuarea lucrărilor de perilor edificare, restaurare, re- construcţie. Menţinerea în - Pe parcursul ultimilor ani, din stare satisfăcătoare a lipsa mijloacelor financiare, în clădirilor, sistemelor de instituţiile de învăţămînt au electrificare şi termofi- fost posibile de efectuat, în ma- care, a reţelelor ingine- joritate, doar lucrări de repara- reşti şi terenurilor afi- ţii curente şi de renovare liate - În scopul optimizării cheltuie- - Procurarea şi asigurarea lilor pentru întreţinerea clădi- instituţiilor de învăţă- rilor, diminuării pierderilor de mînt artistic cu instrume- căldură, asigurării instituţiilor nte muzicale de învăţămînt cu energie termică, păstrării instrumentelor muzicale şi a bunurilor materiale, este necesar de a instala cazangerii autonome - Lipsa instrumentelor muzicale pentru instituţiile de profil ar- tistic şi a tehnicii pentru in- stituţiile cu profil agrar etc. Programul V. "Învăţămîntul postuniversitar" Actualmente învăţămîntul post- - Diversi- - Modificarea şi completa- - Prevederea a- - Numărul universitar specializat se des- ficarea spe- rea Regulamentului cu pri- locaţiilor fi- persoanelor făşoară în 13 instituţii de învă- cialităţilor vire la învăţămîntul prin nanciare pentru care îşi ţămînt universitar şi se efectu- la învăţă- masterat (2005) asigurarea im- fac studii- ează la 48 specialităţi şi speci- mîntul post- plementării mă- le în învă- alizări. universitar - Elaborarea standardelor surilor din ca- ţămîntul prin maste- şi setului didactico-şti- drul reformelor postuniver- - Problema prioritară în domeniul rat inţific respectiv (2005- OS. Acoperirea sitar învăţămîntului postuniversitar de 2007) cheltuielilor profil medical este pregătirea - Satisfa- de întreţinere - Pregăti- continuă a cadrelor de medici şi cerea nece- Acţiuni în cadrul institu- curentă a ins- rea postu- farmacişti de performanţă în con- sităţilor ţiilor cu profil medical: tituţiilor şi a niversita- formitate cu cerinţele strategice în servici- - Asigurarea procesului cheltuielilor de ră conti- ale ocrotirii sănătăţii,practicii ile medica- de instruire postuniversi- investiţii ca- nuă şi pe- internaţionale şi stipulărilor le primare tară a specialiştilor cu pitale prin mo- rfecţiona- OMS în cadrul USMF "N.Testemiţa- acordate de manuale şi materiale dida- dernizarea bazei rea şi nu". În condiţiile implementării către medi- ctice moderne, racordate tehnico-materia- recalifi- asigurărilor obligatorii de asis- cii de fa- la planurile şi tehnologi- le carea cad- tenţă medicală,se va petrece pro- milie ile moderne de formare co- relor me- cesul de descentralizare economi- ntinuă a cadrelor - Prevederea a- dicale co- co-financiară a sistemului de să- - Realiza- - Dezvoltarea Centrului locaţiilor pen- respunzător nătate şi asigurarea unui înalt rea progra- universitar de asistenţă tru asigurarea cerinţelor grad de autonomie furnizorilor de mului de medicală primară cu desti- financiară a sistemului servicii medicale. În legătură cu implementa- naţie în instruirea uni- programelor de sănătăţii aceasta va creşte necesitatea re a credi- versitară şi postuniversi- cooperare inter- pregătirii cadrelor de conducere telor tran- tară, evaluarea deprinde- universitare in- - Numărul manageriale conform cerinţelor sferabile rilor practice ale studen- ternaţionale şi cadrelor sferei de autonomie economico- ţilor, rezidenţilor, medi- realizarea per- care au financiară, precum şi pregătirea - Îmbunătă- cilor şi acordarea asis- fecţionării me- frecventat specialiştilor în domeniul mana- ţirea cali- tenţei medicale populaţiei dico-didactice, cursurile gementului sanitar. tăţii pro- - Recalificarea profesio- stagiilor şti- de perfec- cesului şi niştilor specializaţi în inţifice, cli- ţionare - Academia de Administrare Publi- a nivelului medici de familie, pentru nice a reziden- că pe lîngă Preşedintele Republi- de pregăti- a asigura zonele rurale cu ţilor, doctora- cii Moldova este unica instituţie re a per- personal calificat şi a e- nzilor şi pro- de învăţămînt din ţară destinată sonalului vita reducerea locurilor fesorilor pregătirii şi perfecţionării ca- din admini- de muncă drelor administraţiei publice. straţia pu- - Elaborarea şi implemen- - Suplimentarea Dar, la fel ca şi în alte insti- blică tarea unui sistem modern alocaţiilor pen- tuţii de învăţămînt,din lipsa re- de management universitar tru majorarea surselor financiare, pe parcursul - Crearea didactic, de cercetare şi cuantumului bur- ultimilor 3 ani structura bugetu- cadrului activitate clinică, de ma- selor lui acestei instituţii nu a sufe- legislativ nagement financiar rit modificări esenţiale. şi normativ - Îmbunătăţirea condiţii- - Prevederea pentru re- lor de trai în căminele alocaţiilor pen- - Baza tehnico-materială este glementarea studenţeşti tru petrecerea insuficientă. Din lipsa surselor învăţămîn- cursurilor de financiare nu se utilizează în tului post- Acţiuni pe instituţiile de perfecţionare a procesul didactic tehnica de cal- universitar pregătire a cadrelor în cadrelor cul, Internetul. Reducerea trep- domeniul administraţiei tată a studiilor universitare şi publice: postuniversitare pe bază de con- - Majorarea anuală a numă- tract are un impact negativ asu- rului funcţionarilor pub- pra posibilităţii de achitare din lici antrenaţi în cursu- aceste surse a plăţii mărfurilor rile de perfecţionare şi serviciilor. - Învăţămîntul postuniversitar cu profil artistic se desfăşoară la Academia de Muzică, Teatru şi Ar- te Plastice. Învăţămîntul se efe- ctuează la 3 specialităţi şi 8 specializări. Durata studiilor este de 1-2 ani. Masteratul poate fi efectuat după studiile univer- sitare. Astfel, aici îşi fac stu- diile 40 de auditori, cu mărimea bursei de 240 lei. Programul VI. "Perfecţionarea cadrelor" Reforma învăţămîntului atrage - Crearea - Elaborarea şi implemen- - Prevederea re- - Numărul după sine şi modificări în siste- condiţiilor tarea Concepţiei de forma- surselor bugeta- cadrelor mul de formare/atestare a perso- pentru pe- re iniţială şi continuă a re pentru petre- didactice/ nalului didactic. rfecţiona- cadrelor didactice şi ma- cerea cursuri- manageria- Una din realizările în domeniul rea conti- nageriale, cu asigurarea lor de perfec- le care perfecţionării este cea a carac- nuă a cad- continuităţii activităţi- ţionare frecventea- terului de anvengură şi de moder- relor di- lor iniţiate în cadrul Pro- ză cursu- nizare a acţiunilor de formare în dactice iectului Reforma Învăţă- - Suplimentarea rile de cadrul Proiectului Reforma Învă- mîntul General (2005-2007) finanţării din perfecţio- ţămîntul General, cofinanţat de - Asigura- bugetul de stat nare Banca Mondială, fapt care a gene- rea proce- - Implementarea unui nou pentru perfec- rat unele schimbări în însuşi sului de model de pregătire şi per- ţionarea cadre- - Numărul procesul de perfecţionare. De a- perfecţio- fecţionare a cadrelor di- lor în domeniul cadrelor ceastă formare-cascadă au benefi- nare core- dactice în contextul noi- judiciar didactice/ ciat circa 45 mii de cadre didac- spunzător lor cerinţe: organizarea manageria- tice din ţară, plus un număr de cerinţelor instruirii simultane, pre- le care circa 2 mii de formatori naţio- sistemului darea limbilor străine,ac- deţin gra- nali, centrali şi locali. sănătăţii, tivitatea în condiţiile de didac- O realizare conceptuală esenţi- a lucrăto- localităţilor cu un număr tice/mana- ală este elaborarea şi aprobarea rilor medi- redus de elevi (2005-2007) geriale concepţiei formării personalului cali cu din învăţămîntul preuniversitar, studii me- - Formarea continuă a re- - Organiza- care marchează începutul unor dii de spe- surselor umane în contex- rea în me- schimbări radicale în procesul de cialitate tul reformei sistemului de diu a 40 formare continuă,punînd în valoa- învăţămînt (2005-2007) cursuri cu re, în primul rînd, descentrali- - Perfecţi- durata de zarea domeniului şi delegarea mu- onarea pro- - Evaluarea şi atestarea 5 zile, la ltor funcţii în teritoriu, la ni- fesională a cadrelor didactice şi ma- care vor vel de şcoală, de comunitate. personalu- nageriale (2005-2007) participa lui medical 800 de Problemele: mediu în - Perfecţionarea obligato- persoane - Cea mai mare problemă a proce- şcolile de rie a cadrelor didactice/ sului de perfecţionare este ră- perfecţio- manageriale (anual) - Organi- mînerea în urmă a domeniului în nare în zarea a 12 raport cu reformele care se fac contextul - Crearea cadrului norma- seminare în învăţămînt şi care vizează, în orientării tiv privind remunerarea cu durata primul rînd, derularea în timp a sistemului comisiilor de atestare a de 2 zile, dezvoltării profesionale. de sănăta- cadrelor didactice/manage- la care te spre riale la fiecare discipli- vor parti- - În domeniul ocrotirii sănătăţii îngrijirea nă şcolară (anual) cipa 360 activează 2 instituţii de perfec- primară de persoa- ţionare a cadrelor medicale. Asi- medicală - Asigurarea necesităţilor ne gurarea cu materialele didactice reale de perfecţionare pro- şi de instruire, cu utilajul ne- - Asigura- fesională la nivelul core- - Editarea cesar pentru procesul de perfec- rea asis- spunzător în contextul re- a patru nu- ţionare a lucrătorilor medicali tenţei me- formării sistemului sănă- mere anual cu studii medii, precum şi cămi- todice ca- tăţii nele destinate cazării personalu- drelor ju- - Perfecţi- lui în timpul perfecţionării sînt stiţiei în - Realizarea programelor onarea a 2 într-o stare nesatisfăcătoare. chestiuni- de perfecţionare a cadre- grupe a le aplică- lor în învăţămînt cîte 25 de - Baza tehnico-materială este in- rii noului persoane suficientă. cadru legi- - Acreditarea şi licenţi- slativ şi erea şcolilor de perfecţi- - În domeniul judiciar, schimbă- utilizării onare rile radicale ale cadrului legis- corecte a lativ, prin adoptarea noilor co- normelor - Recalificarea profesio- duri civil şi de procedură civi- internaţi- niştilor specializaţi în lă, penal şi de procedură penală onale. asistenţii medicilor de etc., şi aderarea Republicii Mol- Informa- familie în scopul satisfa- dova la convenţiile internaţiona- rea mediu- cerii necesităţilor de se- le implică elaborarea noilor pro- lui juri- rvicii medicale primare grame de studii, instruirea în dic din toate domeniile de drept, precum Republica - Utilizarea eficientă a şi publicarea articolelor şi stu- Moldova de- resurselor umane şi finan- diilor privind problemele juridi- spre acti- ciare, îmbunătăţirea mana- ce. Perfecţionarea cadrelor în a- vitatea gementului cest domeniu se petrece într-o Centrului instituţie subordonată Ministeru- - Efectuarea lucrărilor de lui Justiţiei. Majoritatea cursu- reparaţie capitală a edi- rilor şi seminarelor de perfecţi- ficiilor şi căminelor onare a cadrelor în anul 2003 au fost organizate cu suportul orga- - Trecerea edificiilor şi nizaţiilor internaţionale. căminelor la încălzire au- - Perfecţi- tonomă - În domeniul învăţămîntului ar- onarea ca- tistic, în urma revizuirii sche- drelor di- - Organizarea cursurilor mei de predare şi apariţiei noi- dactice din de instruire în noua legi- lor tehnologii educaţionale, apa- învăţămîn- slaţie pentru judecători, re necesitatea reciclarii şi per- tul artis- procurori şi cadrele auxi- fecţionării continue a cadrelor tic liare ale instanţelor ju- didactice şi de management. Este decătoreşti necesară instruirea anuală la cu- rsuri de perfecţionare a cadrelor - Organizarea seminarelor în Institutul de ştiinţe ale edu- bilaterale şi multilatera- caţiei a cel puţin două grupe a le cu organizaţiile inter- cîte 25 de persoane. naţionale - Editarea revistei "Curi- erul Judiciar" - Perfecţionarea cadrelor didactice din învăţămîntul artistic Programul VII. "Educaţia complementară" Actualmente, în ţară, cu excep- - Lărgirea - Aprobarea şi implementa- - Alocarea re- Numărul de ţia instituţiilor similare din accesului rea Concepţiei educaţiei surselor buge- copii cu- stînga Nistrului, funcţionează la educa- complementare (2005-2006) tare pentru îm- prinşi în 126 de instituţii extraşcolare,cu ţia com- bunătăţirea ba- activităţi- un efectiv general de 59884 per- plementară - Elaborarea şi implemen- zei tehnico-ma- le extra- soane, ce constituie 10% din nu- Îmbunătăţi- tarea standardelor şi a teriale a ins- şcolare mărul total de elevi din institu- rea cali- curriculumului pentru edu- tituţiilor ex- ţiile de învăţămînt preuniversi- tăţii pro- caţia complementară (2005- traşcolare şi tar. Aceste instituţii sînt gru- cesului de 2006) antrenarea sur- pate după cum urmează: 45 centre instruire selor extrabu- de creaţie a copiilor, 10 centre în şcolile - Relansarea reţelei ins- getare ale uni- de creaţie tehnico-ştiinţifică a sportive tituţiilor de învăţămînt tăţilor admini- elevilor, 6 centre ale tinerilor de educaţie complementară strativ-terito- naturalişti, 7 centre ale tineri- - Asigura- în zona rurală riale lor turişti, 57 de şcoli sportive rea bazei şi o piscină. materiale - Efectuarea unui studiu a institu- referitor la statutul şco- Problemele: ţiilor ex- lilor sportive - Lipsa concepţiei, standardelor traşcolare şi curriculumului pentru educaţia - Elaborarea şi aprobarea complementară Regulamentului-tip de ac- tivitate a şcolilor (clu- - Una din problemele majore aso- burilor) sportive, conform ciate rezidă în faptul că, prac- cerinţelor Legii cu privi- tic, aproape toate instituţiile re la cultura fizică şi extraşcolare sînt amplasate în sport reşedinţele de raioane, ceea ce reduce şansele copiilor din loca- - Efectuarea unui studiu lităţile rurale de a beneficia de referitor la statutul şco- serviciile educaţionale respecti- lilor sportive ve - Lipsa cadrului normativ-juridic ce ar reglementa activitatea şco- lilor sportive din republică, ce urmau a fi elaborate în contextul Legii cu privire la cultura fizi- că şi sport. Lipseşte Regulamen- tul-cadru privind activitatea in- stituţiei sportive. De asemenea, legea menţionată prevede şi unele cerinţe faţă de antrenori, care nu sînt reglementate prin hotărî- rile Guvernului Programul VIII. "Tehnologii de informare şi comunicare în educaţie" Actualmente, de laboratoare de - Elabora- - Cartografierea asigu- - Numărul informatică dispun 821 de insti- rea şi im- rării instituţiilor de în- instituţi- tuţii preuniversitare (275 în se- plementa- văţămînt cu mijloace teh- ilor asi- ctorul urban şi 546 în sectorul rea tehno- nice pentru implementarea gurate cu rural). Numai 54 din aceste ins- logiilor TIC (2005) mijloace tituţii sînt conectate la reţea- de infor- tehnice ne- ua INTERNET. Calculatoarele pro- mare şi - Studiu privind asigura- cesare pen- curate în anii 1997-1998 pentru comunicare rea cu cadre competente tru imple- laboratoarele de informatică sînt în educaţie pentru aplicarea TIC în mentarea depăşite şi nu asigură accesul la educaţie (2005). TIC în edu- tehnologiile informaţionale şi de caţie comunicaţii (în continuare - TIC) - Studiu privind utiliza- moderne în educaţie. Se impune rea TIC în procesul de in- - Numărul necesitatea creării unui concept struire la disciplinele de cadre nou de utilizare a TIC în educa- şcolare, evaluare şi mana- competente ţie. gement (2005) pentru ap- licarea - Crearea mecanismelor de TIC în Problemele: promovare a instruirii la educaţie Învăţămîntul modern solicită distanţă (2005-2007) schimbarea şi perfecţionarea me- - Gradul todelor şi mijloacelor de instru- de utili- ire şi, în primul rînd, a proce- zare a TIC deelor de învăţare, predare şi comunicare. Rolul sistemelor in- formaţionale ca mijloc de învăţa- re, ca sursă de documentare şi acces la informaţie devine esen- ţial atît pentru elevi, cît şi pentru cadrele didactice Programul IX. "Managementul şi administrarea în domeniul educaţiei" - La etapa actuală, sfera învăţă- - Elabora- - Asigurarea pregătirii - Perfecţiona- - Numărul mîntului necesită descentralizare rea şi mo- cadrelor didactice / mana- rea obligatorie total al a competenţelor, cu stabilirea nitoriza- geriale pentru activitate a cadrelor di- manageri- strictă a responsabilităţilor în rea prog- în condiţiile implementă- dactice/manage- lor la di- de ceea ce priveşte politica finan- ramelor lo- rii reformei educaţionale riale (o dată ferite ni- ţării, pregătirea, perfecţionarea cale de (a.2004-2006) la 5 ani) în veluri de şi asigurarea cu cadre, deoarece dezvoltare centrele exis- management pe parcursul ultimilor ani poten- a învăţă- - Asigurarea periodicită- tente de forma- educaţio- ţialul uman al sistemului de în- mîntului ţii de conferire şi con- re continuă) nal văţămînt continuă să se deterio- firmare a gradelor didac- reze, mai ales la nivelul învăţă- - Stabili- tice/manageriale (anual) - Formarea ma- - Cota pre- mîntului obligatoriu şi secundar rea unui nagerială a ca- gătirii general. De asemenea,trebuie cre- model op- - Revizuirea Regulamentu- drelor didacti- (iniţială/ ate condiţiile materiale optime tim de di- lui privind conferirea şi ce cu funcţii continuă) pentru asigurarea eficienţei pro- rijare a confirmarea gradelor mana- de conducere profesio- cesului educaţional la fiecare învăţămîn- geriale nale a ma- nivel de instruire. Pe parcursul tului la nagerilor următorilor ani,eforturile vor fi nivel de - Perfecţionarea şi inst- orientate spre elaborarea şi im- raion şi ruirea cadrelor de condu- - Raportul plementarea programelor locale de de unitate cere din teritoriu pentru cadre di- dezvoltare a învăţămîntului şi şcolară a asigura un management dactice / crearea cadrului legislativ şi adecvat cerinţelor de re- manager normativ privind instituirea unor - Asigura- formare a învăţămîntului fonduri locale de şcolarizare (cu rea unui (a.2004-2006) - Raportul preponderenţă pentru copiii din management elevi /ma- familiile sărace). educaţio- - Acordarea ajutorului au- nager În urma creării unităţilor admi- nal adec- torităţilor administraţiei nistrativ-teritoriale, a sporit vat cerin- publice locale în asigura- - Numărul necesitatea de a delimita compe- ţelor de rea funcţionării unităţi- de utili- tenţele şi responsabilităţile, reformă a lor şcolare (permanent) zatori co- astfel încît satisfacerea cerin- învăţămîn- nectaţi la ţelor locale să fie coordonată la tului - Paşaportizarea institu- reţeaua in- şi toate nivelurile de management ţiilor, fapt ce ar conduce formaţio- local. Realizarea acestei măsuri - Îmbună- la administrarea şi utili- nală a Mi- se va efectua prin crearea reţe- tăţirea ma- zarea mai eficiente a nisterului lei informaţionale. Pentru îmbu- nagementu- resurselor sectorului Educaţiei nătăţirea managementului economi- lui şi ad- (a.2004) co-financiar în domeniul învăţă- ministrării - Volumul mîntului este necesar de a crea în domeniul informaţi- sistemul centralizat de colectare, învăţămîn- ei stocate monitorizare şi prelucrare a in- tului accesibile formaţiei, la care să fie conec- tate instituţiile din subordinea - Nivelul Ministerului Educaţiei, ministe- calităţii rele care au în subordine insti- în eviden- tuţii de învăţămînt, precum şi ţa mijloa- direcţiile raionale învăţămînt, celor fi- tineret şi sport. Lipsa tehnolo- nanciare giilor informaţionale moderne ge- şi a bunu- nerează dificultăţi în operativi- rilor ma- tatea, calitatea şi eficienţa ma- teriale nagementului surselor financiare şi materiale. -------------------------------------------------------------------------------------------------------- Distribuirea alocărilor de mijloace financiare pe programe de cheltuieli în domeniul educaţiei pe anii 2003-2004 ----------------------------------------------------------------------------------------- Denumirea | Total cheltuieli | Prognoza (mii lei) | Către anul 2004, % programului |publice (mii lei) | | |------------------|-----------------------------|-------------------- | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 |2004 |2005|2006|2007 |executat| prevăzut| | | | | | | ----------------------------------------------------------------------------------------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 ----------------------------------------------------------------------------------------- Programul I."Învă- 244597,7 261142 291274 320277 346616 100 112 123 133 ţămîntul preşcolar" Programul II."Învă- 1027148,7 1077023 1108411 1206757 1296355 100 103 112 120 ţămîntul secundar" Programul III."În- 101402,2 109601 111935 114863,9 100 108 110 113 văţămîntul mediu de specialitate" Programul IV. "În- 398631,8 335727 368262 377334 388406,6 100 110 112 116 văţămîntul univer- sitar" Programul V."Învă- 30353 30804,3 32364,3 32370,4 32435,9 100 105 105 105 ţămîntul postuni- versitar" Programul VI."Per- 6082,1 5507,2 7084,7 7272,9 7427,1 100 129 132 135 fecţionarea cadre- lor" Programul VII. 118895 80432,5 90762,5 97907,34 102473,8 100 113 122 127 "Educaţia comple- mentară" Programul VIII. 0 0 0 0 100 0 0 0 "Tehnologii de in- formare şi comuni- care în educaţie" Programul IX. "Ma- 15563 16515,4 14595,3 14791,3 15043,2 100 88 90 91 nagementul şi ad- ministrarea în do- meniul educaţiei" Total pe ramură 1841271,3 1908553,6 2022354,8 2168644,9 2303621,5 100 106 114 121 (sector) Finanţat de la: Bugetul de stat 369200 401900 432500 425000 435700 100 108 106 108 (plafoane indica- tive) Bugetele unităţi- 1168418 1169900 1257200 1384000 1507200 100 107 118 129 lor administrativ -teritoriale Bugetul asigurări- lor sociale de stat Fondurile de asi- gurări obligatorii de asistenţă medi- cală Asistenţă umanita- ră Granturi şi credi- 32200 29800 0 22500 26700 100 0 75 90 te,proiecte exter- ne Fonduri extrabuge- 4300 16447,5 17512,9 23152,9 19000 100 106 141 116 tare Mijloace extrabu- 267153,3 290506,1 315141,9 313992,04 315021,5 100 108 108 108 getare Total pe ramură 1841271,3 1908553,6 2022354,8 2168644,9 2303621,5 100 106 114 121 (sector) ----------------------------------------------------------------------------------------- Anexa nr.12 Planul strategic de cheltuieli în domeniul ocrotirii sănătăţii pe anii 2005-2007 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | | |Implicaţiile| Situaţia curentă | Obiective / | Acţiuni de reformare în | asupra | Indicatorii | scopuri | cadrul programelor | gestionării| de | | | bugetului | monitorizare ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Programul I. "Extinderea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală la nivel naţional" ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- - Criza economico-financiară cu care -Sporirea nive - Dezvoltarea şi fortifi- - Achitarea -Numărul paci- s-a confruntat Republica Moldova pe lului de acce- carea asistenţei sectoru- din buget a enţilor asigu- parcursul ultimilor ani a condus la sibilitate şi lui de asistenţă medicală primelor de raţi trataţi reducerea surselor bugetare destina- echitate soci- primară şi de urgenţă asigurare te sistemului de sănătate. ală a popula- pentru ca- ţiei la servi- - Crearea reţelei centra- tegoriile -Dinamica mă- - Ca pondere în PIB cheltuielile ciile medicale lizate a asistenţei medi- de popula- rimii primei pentru sănătate s-au redus de la 6,2 cale de urgenţă ţie inacti- de asigurare la sută în anul 1997 la 3,8 la sută vă şi nean- în anul 2003 şi este mult mai mică - Ajustarea şi racordarea gajată decît în alte ţări în tranziţie, in- -Ridicarea ni- legislaţiei în vigoare - Indicatorii clusiv ale fostului spaţiu CSI. Re- velului cali- reieşind din rezultatele - Creşterea în dinamică forma-cheie în domeniul ocrotirii tăţii servi- implementării asigurări- fondurilor ai ratei inci- sănătăţii, asigurările obligatorii ciilor de as- lor obligatorii de asis- de asigura- denţei şi pre- de asistenţă medicală, prevede raţi- istenţă medi- tenţă medicală la nivel re obliga- valenţei gene- onalizarea continuă a sistemului cală acordate naţional; evidenţa cate- torie de rale a popula- de servicii de sănătate, aplicarea populaţiei. goriilor de populaţie asistenţă ţiei contractelor privind volumul servi- asigurate de către stat medicală ciilor medicale, finanţarea strîns legată de necesităţile pacientului - Utilizarea eficientă a - Majorarea şi de administrarea procesului de resurselor umane şi fi- alocaţiilor tratament. nanciare disponibile va contri- bui la spo- - Implementarea asigurărilor obliga- - Dotarea instituţiilor rirea esen- torii de asistenţă medicală de la medico-sanitare publice cu ţială a ca- 01.07.03 în calitate de experiment medicamente, echipament, lităţii în raionul Hînceşti a demonstrat o transport şi utilaj medi- serviciilor creştere semnificativă a gradului de cal medicale accesibilitate a populaţiei la ser- prestate de viciile medicale, în special a gru- către in- purilor vulnerabile. Numărul de vi- stituţiile zite la medicul de familie a crescut medico-sa- în mediu cu 30,2%, cea mai mare cre- nitare pu- ştere înregistrîndu-se printre pen- blice sionari (38,7%), invalizi (37,6%), copii preşcolari (42,4%). Numărul de pensionari şi invalizi trataţi în staţionare a crescut respectiv cu 23,9% şi 29,2%. Solicitările în ca- drul serviciului de urgenţă s-au ma- jorat cu 7,9%. - Normele de cheltuieli pentru pro- curarea medicamentelor şi materiale- lor de pansament s-au majorat în me- die de la 15,20 lei pînă la 60,9 lei, iar pentru alimentarea bolnavi- lor - de la 5,93 lei pînă la 11,85 lei, fapt ce a influenţat pozitiv la calitatea serviciilor acordate pe parcurs. Nivelul salarizării lucră- torilor medicali a atins o creştere în medie de 30% şi achitarea a fost efectuată în funcţie de volumul ser- viciilor acordate. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Programul II. "Programele naţionale de sănătate" ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- - În ultimii ani se constată o ten- -Prin interme- Implementarea noilor teh- Asigurarea - Indicatorii dinţă de descreştere a natalităţii diul programe- nologii medicale în proce- cu mijloace pentru monito- şi creşterii mortalităţii generale a lor naţionale sul de profilaxie şi tra- financiare rizarea mala- populaţiei. Ca rezultat, în 2003 de sănătate se tament în condiţii de am- realizarea diilor socia- sporul natural este negativ şi con- obţine o dota- bulator al maladiilor so- programelor le: incidenţa stituie - 1,8 (în 2001 - 1,0, 2002 - re suplimenta- cial condiţionate, al ma- naţionale şi prevalenţa 1,7). ră orientată ladiilor cronice: de sănăta- maladiilor so- spre promova- te, care nu cial-condiţio- - În acest context, are loc o creş- rea şi utili- - imunoprofilaxia (aprovi- sînt inclu- nate tere a incidenţei şi prevalenţei ma- zarea tehnolo- zionarea cu vaccinuri) şi se în Pro- ladiilor social condiţionate şi cro- giilor de tra- măsurile antiepidemice; gramul unic - Indicatorii nice. Incidenţa morbidităţii în a. tament noi şi de asigu- din cadrul tu- 2003 a constituit 3438,7 cazuri la asigurarea cu - dotarea instituţiilor rări medi- turor progra- 100 mii locuitori (2001-3217,1,2002- medicamente în medico-sanitare cu apara- cale melor din sec- 3312,9). Prevalenţa morbidităţii în domeniile pri- taj medical şi tehnică mo- Suplimentar, torul medical 2003 a constituit 6141 cazuri la 100 oritare, des- dernă; unele acti- mii locuitori (2001-5779,5, 2002- tinate unor vităţi vor - Numărul spe- 5964,8). anumite con- - consolidarea bazei teh- fi susţinu- cialiştilor tingente de nico-materiale a serviciu- te de orga- pregătiţi în - Situaţia privind tuberculoza în populaţie,pre- lui de sînge şi crearea nismele in- probleme spe- Republica Moldova rămîne o problemă cum păturile bazei de date despre dona- ternaţiona- cifice majoră. Incidenţa tuberculozei con- social-vulne- tori; le prin stituie 87,4 la 100 mii locuitori rabile şi per- granturi şi - Rata compli- (în 2001-69,4, 2002-83,6).Prevalenţa soanele cu ma- - combaterea tuberculozei; asistenţă caţiilor după este în descreştere şi în anul 2003 ladii cronice; - profilaxia şi tratamen- tehnică avort a constituit -117,6 la 100 mii locu- combaterea bo- tul bolilor oncologice; oferite de itori (2002-129,7). lilor OMS,UNICEF, - Dinamica sa- - susţinerea şi dezvolta- USAID,Soros, rcinilor în- - Sînt în creştere cazurile înregis- rea serviciului cardiolo- Fondul Glo- trerupte trate de SIDA, constituind în 2003 - gic; bal,UNAIDS, 43 cazuri faţă de 18 în 2002. Banca Mon- - prevenirea şi combaterea dială etc. - Incidenţa cazurilor de alcoolism HIV/SIDA şi a bolilor sex- este în descreştere şi în 2003 a ual transmisibile; În respon- constituit 80,5 la 100 mii locuitori sabilitatea (2002 - 83,8),iar a narcomaniei este - tratamentul şi susţine- Ministeru- în creştere - 33,9 la 100 mii locui- rea bolnavilor cu diabet lui Sănătă- tori (2001-24,6, 2002-32,1). zaharat şi inspid; ţii vor ră- mîne, în - Prevalenţa tulburărilor narcologi- - tratamentul tulburărilor contextul ce în anul 2003 a constituit 167,3 mentale şi de comporta- reformelor, la 100 mii locuitori (2002 - 140,3). ment, narcomaniei, toxico- problemele Statistica denotă creşterea consumu- maniei şi alcoolismului; ce ţin de lui de droguri şi alte substanţe finanţarea psihotrope. - susţinerea şi dezvolta- investiţii- rea serviciului de hemodi- lor capita- - Pe parcursul ultimilor ani,din ca- aliză şi transplant renal; le uza nivelului scăzut de trai al po- pulaţiei, predomină infracţiunile - realizarea măsurilor de penale,care necesită examinarea psi- prevenire şi tratament mo- hiatrico-legală în condiţii de sta- dern al factorilor ce in- ţionar. Volumul de servicii psihia- fluenţează negativ asupra trico-legale acordate de secţia res- genomului uman pectivă nu sînt incluse în Programul unic al asigurărilor. - Stabilirea adevărului socio-juri- dic în cauzele privind atentatele la viaţa, integritatea corporală, sănă- tatea şi demnitatea personală. - Nivelul înalt al mortalităţii ma- terne din cauza avorturilor efectua- te în condiţii nesigure şi a patolo- giei extragenitale a variat în anii 1998-2002 între 27,1 şi 43,9 la 100000 născuţi vii, din care cel pu- ţin 1/3 cazuri ar fi putut preveni- tă prin planificarea familială. Sarcina neplanificată rămîne o pro- blemă majoră pentru Republica Moldo- va. Din numărul total de sarcini în- registrate, 50% se întrerup prin avorturi, iar 20% se încheie cu naş- terea unor copii neplanificaţi sau nedoriţi. În medie, o femeie din Moldova are 3-4 avorturi pe durata vieţii. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Programul III. "Serviciul sanitaro - epidemiologic" ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- - În anul 2003 s-a efectuat optimi- -Supravegherea Sarcinile principale ale -Prevederea Indicatorii zarea structurii şi activităţilor situaţiei sa- Serviciului Sanitaro-Epi- resurselor pentru sănăta- instituţiilor de medicină preventivă nitaro-epide- demiologic de Stat sînt: pentru des- te în relaţie teritoriale cu reducerea şi redis- miologice,pre- făşurarea cu mediul: tribuirea statelor de personal ale venirea unor implementarea monitorin- activităţii centrelor de medicină preventivă din eventuale po- gului socio-igienic şi serviciului Incidenţa bo- teritoriu în legătură cu reforma luări (conta- elaborarea pronosticurilor de medicină lilor diareice administrativă. minări) ale privind sănătatea popula- preventivă acute la copi- mediului cu ţiei şi situaţia sanitaro- ii pînă la 5 - Pe parcursul anului 2003, de către substanţe to- epidemiologică; ani organele Serviciului Sanitaro-Epide- xice şi deşe- miologic de Stat au fost înaintate uri radioacti- perfecţionarea sistemului Suplimentar, Incidenţa ma- în organele de anchetă 289 dosare, ve, pentru di- de supraveghere epidemio- unele ladiilor iodo- s-au emis 1629 hotărîri de suspen- minuarea im- logică a infecţiilor nozo- activităţi deficitare dare. pactului asu- comiale şi perfecţionarea vor fi sus- pra sănătăţii calităţii diagnosticării ţinute de Incidenţa fl- - Persoanelor care au admis încăl- populaţiei şi bacteriologice, virusolo- donatorii uorozei cări ale regulilor sanitaro-igienice monitorizarea gice, serologice şi, para- străini, la comercializarea produselor ali- maladiilor in- zitologice a bolilor, cu prin asis- Durata medie mentare li s-au întocmit 5760 pro- fecţioase aplicarea noilor metode tenţă teh- de viaţă (in- cese-verbale în sumă de 599,4 mii contemporane de cercetare nică oferi- clusiv băr- lei. Au fost eliberaţi temporar din tă de OMS, baţi, femei) serviciu 5177 persoane. Monitorizarea şi contro- UNICEF, lul apei potabile USAID, - Indicatorii - Cooperarea inadecvată între agen- UNAIDS etc. în dinamică ţiile responsabile de securitatea Controlul calităţii ali- privind morbi- produselor alimentare şi de alte mentelor ditatea para- aspecte ce ţin de salubritatea medi- zitară, into- ului înconjurător, în special între Monitorizarea epidemiolo- xicaţiile şi administraţiile locale gică a populaţiei maladiile con- tagioase - Infrastructura necorespunzătoare Monitorizarea stării me- pentru asigurarea cu apă potabilă şi diului înconjurător eliminarea deşeurilor Asigurarea implementării în continuare a programe- lor de vaccinare Participarea activă a Mi- nisterului Sănătăţii la asigurarea cu vaccinurile necesare, inclusiv prin folosirea resurselor acor- date de donatori. Demararea unei campanii publice de informare asu- pra unui mod de viaţă să- nătos (pe parcursul anilor 2005-2007) ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Programul IV. "Reabilitarea copiilor de vîrstă fragedă" ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Situaţia economică precară a multor - Ameliorarea Protejarea şi susţinerea Asigurarea - Rata copii- familii a generat migraţia intensivă sănătăţii co- copiilor de vîrstă fragedă financiară lor instituţi- a populaţiei ţării. O asemenea stare pilului şi de- din bugetul onalizaţi de lucruri are un impact negativ zvoltarea ser- de stat şi asupra bunăstării copiilor, care viciului de dotarea cu ajung să fie lipsiţi de grija părin- reabilitare şi echipament, tească şi de mijloace de trai. Ca recuperare a produse rezultat, în ultimii ani a crescut copiilor alimentare numărul copiilor orfani, al copiilor şi medica- abandonaţi de părinţi şi al copiilor mente din educaţi în familiile de risc. Anual eventualele în instituţiile rezidenţiale se in- ajutoare ternează peste 200 copii de vîrstă umanitare fragedă. Suplimen- tar, unele activităţi vor fi sus- ţinute de donatorii străini, prin asistenţă tehnică ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Programul V. "Reabilitarea şi recuperarea copiilor bolnavi şi a copiilor invalizi" ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- - Accesul limitat la asistenţa medi- Realizarea fa- Dezvoltarea serviciului Asigurarea - Rata invali- cală a populaţiei pe parcursul ulti- zei de remisie de reabilitare şi recupe- financiară dităţii la co- milor ani a agravat starea sănătăţii stabilă a co- rare a copiilor din bugetul pii pînă la 16 copiilor, mai ales a copiilor din piilor bolnavi de stat şi ani focarele de infecţie a tuberculozei. şi a copiilor dotarea cu invalizi echipament, - Numărul copiilor invalizi în vîr- produse stă de pînă la 16 ani s-a dublat în Profilaxia in- alimentare ultimii 10 ani şi constituie 16,0 validităţii şi medica- la 1000 copii. copiilor în mente din perioada dez- eventualele voltării pre- ajutoare coce umanitare. Prevenirea de- Suplimentar zvoltării tu- , unele ac- berculozei la tivităţi copii infec- vor fi sus- taţi ţinute de donatorii străini prin asis- tenţă teh- nică ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Programul VI. "Sănătatea publica şi managementul sanitar" ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- - Una din cheile succesului în des- -Îmbunătăţirea Implementarea cadrului -Asigurarea - Indicatorii făşurarea asigurărilor obligatorii administrării legislativ a managementu- financiară din cadrul tu- de asistenţă medicală la nivel naţi- şi calităţii lui sanitar în condiţiile din contul turor progra- onal este utilizarea sistemului ba- în cadrul sis- de asigurare obligatorie bugetului melor din sec- zat pe informaţie şi a tehnologiilor temului de asistenţă medicală (în- de stat, torul medical informaţionale. Puţini prestatori cepînd cu anul 2004 şi pe granturilor din Moldova utilizează computere şi parcursul anilor 2005, organisme- - Lista exactă colectarea datelor rămîne o inter- -Elaborarea 2006-2007) lor inter- a priorităţi- venţie centralizată. programelor de naţionale lor din dome- promovare a Implementarea metodelor niul ocrotirii - Analiza şi managementul informaţi- sănătăţii şi şi tehnicilor avansate în -Consolida- sănătăţii pe ei sînt nesatisfăcătoare. Managerii de sănătate perfecţionarea cadrelor rea capa- termen scurt, utilizează indicatori colectaţi de publică medicale şi manageriale cităţilor mediu şi lung către nivelul central pentru îmbună- structuri- tăţirea rezultatelor la nivel naţio- Elaborarea cadrului le- lor manage- - Numărul (% nal. -Fortificarea gislativ şi informaţional riale prin din total) de dezvoltării modern de management sani- cursuri de activităţi în- - Lipsa unui sistem informaţional resurselor tar şi financiar, pentru planificare treprinse pe integru în domeniul ocrotirii sana- umane utilizarea raţională şi strategică termen scurt tăţii. eficace a patrimoniului, şi stabili- şi mediu surselor financiare desti- rea priori- - La etapa actuală este important de -Dezvoltarea nate instituţiilor medico- tăţilor -Efectivul din a studia practicile internaţionale sistemului in- sanitare antrenate în asi- sfera de pla- şi de a stabili modalităţi de efici- formaţional gurările obligatorii de nificare şi entizare şi optimizare a costurilor integru în asistenţă medicală (2005- management,ca- serviciilor medicale acordate în domeniul sănă- 2007) re a urmat cu- cadrul asigurărilor obligatorii de tăţii rsuri specia- asistenţă medicală. Planificarea şi implemen- lizate de pla- tarea unui program de per- nificare stra- fecţionare continuă în do- tegică şi ma- meniul sănătăţii publice nagement (pe parcursul anilor 2005- 2007) - Procentajul din totalul Elaborarea, împreună cu personalului organizaţiile medicale care a fost profesionale şi experţii pregătit în internaţionali, a unui cadrul progra- sistem de evaluare, moni- mului de con- torizare a activităţii in- solidare a ca- stituţiilor medico-sanita- pacităţii re în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în domeniul cali- tăţii serviciilor medicale Elaborarea instrumentelor pentru standardele juridi- ce naţionale şi reglemen- tarea mai eficientă a sec- torului ocrotirii sănătă- ţii Elaborarea standardelor medicale utilizate în pro- cesul de tratament Se va aplica pe scară largă evaluarea si acredi- tarea serviciilor medica- le. Se va dezvolta capaci- tatea de implementare a drepturilor pacientului şi medicului, precum şi mana- gementul finanţelor şi al resurselor umane ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Programul VII "Expertiza medico-legală" ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- - În ultimii ani au sporit cerinţele -Dezvoltarea Efectuarea expertizei ju- -Asigurarea - Rata modifi- şi complexitatea formelor de exper- şi consolida- ridice, a examinărilor, cu mijloace cărilor con- tiză judiciară medico - legală. Se rea bazei teh- constatărilor, cercetări- financiare cluziilor pri- menţine la nivel înalt incidenţa ne- nico-materiale lor, investigaţiilor de mare croscopiilor medico-legale a exami- a serviciului laborator, efectuarea ex- nărilor pe persoane şi documente me- medico-legal pertizei medico-legale de - Rata conclu- dicale. cercetare a filiaţiei, ziilor neargu- precum şi a altor lucrări mentate elibe- medico-legale rate de exper- ţii judiciari Stabilirea adevărului so- cio-juridic în cauzele privind atentatele la via- ţa,integritatea corporală, sănătatea şi demnitatea personală ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Programul VIII. "Cercetările în domeniul medicamentului" ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- - În Moldova este insuficient dez- Elaborarea fo- Expertiza, omologarea, Asigurarea Indicii ab- voltată industria farmaceutică.Anual rmelor farma- înregistrarea medicamente- financiară soluţi ai ex- sînt importate în jur de 85% medica- ceutice repro- lor şi articolelor medica- din contul pertizelor ef- mente şi articole medicale care ne- duse ale medi- le surselor ex- ectuate cesită examinări asupra calităţii. camentelor es- trabugetare enţiale şi vi- Expertiza activităţii în acumulate Numărul de tale necesare domeniul medicamentului şi din taxele medicamente şi sistemului de tehnicii medicale achitate de articole medi- sănătate către agen- cale înregis- Autorizarea importului de ţii econo- trate noi Protejarea pi- medicamente şi articole de mici a căror eţei farmaceu- tehnică medicală activitate Numărul auto- tice de impor- e legată de rizaţiilor el- tul medicamen- Autorizarea şi suprave- importarea iberate, in- telor şi arti- gherea testărilor clinice. medicamente- clusiv de im- colelor medi- Se va optimiza procesul de lor şi arti- port cale nocive, omologare a produselor colelor me- ineficiente şi farmaceutice, vaccinurilor dicale Testările la necalitative. şi altor produse din sfera 100% ale medi- asistenţei medicale camentelor şi articolelor medicale im- portate ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Programul IX. "Administrarea sistemului şi alte servicii în domeniul ocrotirii sănătăţii" ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Acest program cuprinde instituţiile -Îmbunătăţirea - Promovarea reformelor în -Asigurarea -Efectivul din şi serviciile de dirijare şi admi- administrării cadrul sistemului financiară a sfera de pla- nistrare a sistemului, precum şi şi calităţii măsurilor nificare şi unele instituţii care acordă servi- în cadrul sis- - Consolidarea capacităţi- preconizate management,ca- cii medicale unor categorii de per- temului lor de planificare strate- se va efec- re a urmat soane prevăzute în actele normative gică tua în limi- cursuri speci- în vigoare. ta alocaţii- alizate de - Fragmentarea sistemului subminează - Elaborarea strategiilor lor disponi- planificare posibilitatea eficientizării secto- - Continuarea de finanţare în scopul co- bile în sec- strategică şi rului. Instituţiile care acordă ser- restructurării relării alocării resurse- tor management vicii medicale sînt în subordinea a în sector lor cu priorităţile secto- mai multor autorităţi publice şi nu rului - Numărul (% există o evidenţă contabilă sau ges- - Promovarea din total) de tionare consolidată. descentraliză- - Dezvoltarea capacităţi- activităţi în- rii managemen- lor instituţionale şi teh- treprinse pe - Capacităţi slabe de planificare/ tului nice ale personalului în termen scurt programare în cadrul sectorului. domeniu prin dezvoltarea şi mediu unui program de instruire - Eforturile principale sînt concen- şi perfecţionare continuă trate mai mult în direcţia aspecte- lor operaţionale decît asupra celor - Întărirea sistemelor in- strategice. formaţionale din sector - Sporirea calităţii ser- viciilor medicale ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Distribuirea alocărilor de mijloace financiare pe programe de cheltuieli în domeniul ocrotirii sănătăţii pe anii 2003-2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- | Total cheltuieli | Prognoza (mii.lei) |Către anul 2004, Denumirea programului | publice (mii.lei) | | % |-------------------|------------------------------|----------------- | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2005| 2006| 2007 |executat | prevăzut| | | | | | ------------------------------------|-------------------|--------|---------|-----------|-----|-----|----- 1 | | 3 | 4 | 5 | 3 | 4 | 5 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- Programul I. "Extinderea asigurări- 12600,0 1070700,0 1302500,0 1441000,0 1557200,0 122 135 145 lor obligatorii de asistenţă medi- cală la nivel naţional" Programul II. "Programele naţionale 102000,0 193400,0 254800,0 111000,0 116900,0 132 57 60 de sănătate" Programul III. "Serviciul sanitaro- 42800,0 51000,0 52500,0 52500,0 53800,0 103 105 103 epidemiologic" Programul IV. "Reabilitarea copii- 4100,0 12000,0 12600,0 13000,0 14300,0 105 108 119 lor de vîrstă fragedă" Programul V. "Reabilitarea şi recu- 11400,0 17500,0 19000,0 19500,0 21500,0 109 111 123 perarea copiilor bolnavi şi a copi- ilor invalizi" Programul VI. "Sănătatea publică şi 2100,0 2800,0 2900,0 2900,0 3200,0 104 104 114 managementul sanitar" Programul VII. "Expertiza medico- 4600,0 7700,0 8800,0 8900,0 9800,0 114 116 127 legală" Programul VIII. "Cercetările în do- 8700,0 11700,0 11800,0 12000,0 12000,0 101 103 103 meniul medicamentului" Programul IX. "Administrarea siste- 890200,0 24600,0 29600,0 28400,0 32500,0 120 115 132 mului şi alte servicii în domeniul ocrotirii sănătăţii" Total pe ramură (sector) 1078500,0 1391400,0 1694500,0 1690500,0 1819900,0 122 121 131 Finanţat de la: Bugetul de stat (plafoane indica- 318100,0 814700,0 1044300,0 1169900,0 1290000,0 128,2 143,6 158,3 tive) Bugetele unităţilor administrativ- 623600,0 300,0 300,0 300,0 300,0 100 100 100 teritoriale Bugetul asigurărilor sociale de 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0 0 0 stat Fondurile de asigurări obligatorii 12600,0 1070700,0 1302500,0 1441000,0 1557200,0 122 135 145 de asistenţă medicală Asistenţă umanitară 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0 0 0 Granturi şi credite, proiecte ex- 38200,0 114000,0 168900,0 22500,0 26700,0 148 20 23 terne Fonduri extrabugetare 100,0 1300,0 900,0 900,0 900,0 69 69 69 Mijloace extrabugetare 96800,0 41700,0 47100,0 48000,0 49000,0 113 115 118 Total pe ramură (sector) 1078500,0 1391400,0 1694500,0 1690500,0 1819900,0 122 121 131 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- Anexa nr.13. Nota tehnică privind analiza fondului salarial în sectorul public Introducere 1. Nivelul retribuirii muncii, al angajărilor în sectorul public, precum şi impactul acestora asupra alocării resurselor pe anii 2005-2007 continuă sa fie unul dintre cele mai importante aspecte de analiză la elaborarea CCTM pe perioada respectivă. Analiza sumară a tendinţelor recente ale angajărilor şi a remunerării muncii în sectorul public, în special a situaţiei din acest domeniu în anul 2003, denotă următoarele. Populaţia economic activă, cea ocupată şi şomajul în anul 2003 2. Conform datelor Departamentului Statistică şi Sociologie, în anul 2003 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit circa 1474 mii persoane, înregistrînd o scădere (8,8%) faţă de nivelul anului precedent. Din numărul total al populaţiei active, populaţia ocupată a constituit peste 1356 mii persoane, faţă de 1494 mii persoane în anul 2002. Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă că numărul salariaţilor constituie 64% din total, înregistrînd o creştere cu 2,7% faţă de nivelul anului 2002. Fiecare a treia persoană din totalul persoanelor ocupate a fost lucrător pe cont propriu. Numărul persoanelor subocupate, adică care au avut un loc de muncă, dar au lucrat mai puţin decît durata obişnuită a săptămînii de lucru şi au fost disponibili să înceapă lucrul în următoarele două săptămîni a constituit circa 56 mii persoane, ceea ce reprezintă 4,1% din totalul persoanelor ocupate. 3. Analiza structurii populaţiei ocupate după forme de proprietate evidenţiază că predomină angajarea în sectorul privat - peste 70% din totalul persoanelor ocupate, iar circa 23% din numărul salariaţilor din Moldova lucrează în sectorul public, dintre care 70%-75% sînt angajaţi ai sectorului bugetar. Angajarea în sectorul bugetar 4. Pe parcursul anului 2003, în comparaţie cu anii precedenţi, în structura angajaţilor din sectorul bugetar nu s-au produs modificări esenţiale. Din numărul total al angajaţilor sferei bugetare, aproximativ 80% activează în învăţămînt şi ocrotirea sănătaţii (vezi tabelul nr.1). Concomitent, menţionăm faptul că, începînd cu anul 1998, în sectorul bugetar se menţine tendinţa de reducere a numărului de angajaţi. În perioada anilor 1998-2002, numărul angajaţilor în sfera bugetară a scăzut cu aproximativ 15%, constituind 236,5 mii persoane, iar pe parcursul anului 2003, conform datelor operative din dările de seamă, numărul angajaţilor în sectorul dat s-a redus cu peste 1500 persoane, constituind în general pe întreg sectorul 235,1 mii persoane. De menţionat că în anul 2003 în cadrul unei ramuri pe unele tipuri de instituţii au avut loc majorări de personal, dar în acelaşi timp pe altele s-au înregistrat reduceri de personal. Principalele modificări ale numărului de personal care au avut loc pe parcursul anului 2003 în ramurile de bază ale sferei bugetare sînt: - în sectorul educaţional, numărul de personal a crescut în anul 2003 faţă de anul 2002 cu aproximativ 1900 persoane, dintre care 1200 persoane în instituţiile preşcolare, în legătură cu majorarea contingentului de copii care frecventează aceste instituţii. Aproximativ 360 persoane au fost angajate în contabilităţile centralizate ale primăriilor. De menţionat că, deşi numărul profesorilor şi contingentul de copii, elevi şi studenţi s-a redus, numărul de cadre administrative, auxiliare şi de deservire s-a majorat. În anul 2003 această categorie de personal a depăşit cu 3,8 la sută numărul cadrelor didactice; - în instituţiile din domeniul culturii, artei şi sportului, numărul de personal în anul 2003 s-a majorat comparativ cu anul 2002 cu 264 persoane. Această majorare a fost efectuată în mare parte în legătură cu deschiderea unor noi instituţii - patru palate şi case de cultură, două muzee şi o bibliotecă. Toate aceste instituţii sînt finanţate din contul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale; - în domeniul asistenţei şi asigurărilor sociale, numărul de personal s-a majorat faţă de anul 2002 cu 171 persoane. În perioada gestionată au fost deschise în teritoriu patru centre de asistenţă socială pentru copii, un azil pentru bătrîni şi un Centru de reabilitare pentru invalizi şi pensionari. De asemenea, în anul 2003 numărul lucrătorilor sociali a crescut în legătură cu majorarea contingentului de persoane care beneficiază de deservire socială la domiciliu şi includerea unităţilor de felceri protezişti pe lîngă secţiile de asistenţă socială şi protecţie a familiei. 5. Concomitent, pe parcursul anului 2003 au fost întreprinse anumite măsuri în vederea optimizării cheltuielilor şi a utilizării eficiente a unităţilor de personal. Astfel, au fost perfectate şi adoptate actele normative care reglementează normele de elaborare a structurii şi schemei de încadrare şi efectivul-limită pe autorităţile administraţiei publice centrale şi subdiviziunile lor desconcentrate. În conformitate cu aceste acte normative, a fost revăzut numărul angajaţilor din serviciile de stat cu destinaţie generală (autorităţi executive, alte autorităţi şi servicii cu destinaţie generală) care, comparativ cu anul 2002, s-a redus cu peste 1300 persoane. De asemenea, în urma revizuirii statelor de personal ale instituţiilor şi utilizării mai eficiente a personalului, s-a redus personalul din instituţiile ocrotirii sănătăţii cu 513 persoane, instituţiile de cercetări ştiinţifice cu 329 persoane; instituţiile sectorului agrar cu 1162 persoane; instituţiile din domeniul protecţiei mediului înconjurător şi hidrometeorologiei cu 114 persoane. Tendinţele angajărilor în sectorul bugetar pe ramuri sînt oglindite în tabelul nr.1. Tabelul nr.1. Distribuţia forţei de muncă în sectorul bugetar pe ramuri în anii 1998-2003 ---------------------------------------------------------------------------------------------------- | ------------------------------------------------------------------------------------|--------------- | 1998 | 1999 | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 ---------------|-----------|-------------|------------|--------------|--------------|--------------- |Numă-| % | Numă- | % |Numă- | % | Numă- | % | Numă- | % | Numă- | % |rul |din | rul | din |rul | din | rul | din | rul | din | rul | din |anga-|to- | anga- | to- |anga- | to- | anga- | to- | anga- | to- | anga- | to- |jaţi-|tal | jaţi- | tal |jaţi- | tal | jaţi- | tal | jaţi- | tal | jaţi- | tal | lor | | lor | | lor | | lor | | lor | | lor | ---------------------------------------------------------------------------------------------------- Servicii gene- 15564 5,5% 15788 6,1% 15503 6,5% 16763,5 7,0% 16880,5 7,1% 15664,5 6,6% rale de stat Activitatea 247 0,1% 273 0,1% 299 0,1% 288,5 0,1% 304 0,1% 323,3 0,1% externă Sistemul 3216,5 1,1% 3015,5 1,2% 3064,5 1,3% 3194 1,3% 3140 1,3% 3010,5 1,3% judiciar Învăţămînt 149686,6 53,3% 135877 52,9% 126646 52,9% 124738,5 52,1% 123383,6 52,2% 125277 53,3% Cercetarea 4879 1,7% 4557,5 1,8% 4199 1,8% 3442,5 1,4% 3494,8 1,5% 3166 1,3% ştiinţifică Cultură, artă, 9539,3 3,4% 9846,5 3,8% 9896 4,1% 9951,5 4,2% 10009 4,2% 10273,5 4,4% sport şi tine- ret Ocrotirea să- 84202,6 30,0% 74706 29,1% 67108 28,0% 66143,3 27,6% 65073,6 27,5% 64560,5 27,5% nătăţii Asistenţa şi 4331 1,5% 4356 1,7% 4309 1,8% 4278 1,8% 4423 1,9% 4594 2,0% asigurarea socială Agricultura, 5381 1,9% 4674,5 1,8% 3985 1,7% 5765 2,4% 4765 2,0% 3603 1,5% gospodăria piscicolă şi silvică Protecţia me- 991 0,4% 841 0,3% 980 0,4% 1028 0,4% 1008,5 0,4% 894 0,4% diului şi hi- drometeorolo- gia Industrie şi 179 0,1% 209 0,1% 333 0,1% 319 0,1% 320 0,1% 280,5 0,1% construcţii Transport, go- 160 0,1% 148,5 0,1% 240 0,1% 219 0,1% 195 0,1% 211 0,1% spodăria dru- murilor, comu- nicaţii Gospodăria co- 317 0,1% 173 0,1% 122 0,1% 122 0,1% 83 0,0% 110 0,0% munală şi gos- podăria de ex- ploatare a fon- dului de locu- inţe Alte activi- 2284,5 0,8% 2346 0,9% 2646,5 1,1% 3362,5 1,4% 3444,5 1,5% 3138 1,3% tăţi economice Total 280978,5 256811,5 239331,0 239615,3 236524,5 235005,8 100% 100% 100% 100% 100% 100% ---------------------------------------------------------------------------------------------------- Fondul salarial al sectorului bugetar 7. Pe parcursul anului 2003 s-a menţinut tendinţa de creştere a cheltuielilor de personal (care includ retribuirea muncii şi contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat) atît în termeni nominali, cît şi ca pondere în PIB. Începînd cu anul 2001, cheltuielile de personal au crescut de la 7,1% la 8,7% în PIB. În cheltuielile totale ale bugetului consolidat, ponderea cheltuielilor de personal a crescut de la 29 la sută la 41,2 la sută, înregistrînd o majorare faţă de anul 2002 cu 1,4 puncte procentuale, iar comparativ cu anul 2000 - o majorare de 12 puncte procentuale. Factorul principal care a contribuit la această creştere îl constituie deciziile de majorare a salariilor angajaţilor din sfera socială, care au fost adoptate pe parcursul ultimilor trei ani. 8. Analizînd distribuirea funcţională a cheltuielilor de personal în raport cu cheltuielile totale de personal ale bugetului consolidat, este de menţionat că acestea înregistrează valori diferite. Astfel, în anul 2003 cele mai mari ponderi ale cheltuielilor de personal s-au înregistrat în ramurile sferei sociale (învăţămînt, cercetări ştiinţifice) - peste 60 la sută, serviciile de stat cu destinaţie generală - 56,5 la sută. În agricultură, gospodăria piscicolă şi silvică, ponderea cheltuielilor de personal variază de la un an la altul, întrucît cheltuielile totale pe acest sector depind de mărimea fondului de susţinere a producătorilor agricoli, care se aprobă în fiecare an. Aceşti indicatori pe ramuri sînt prezentaţi în tabelul nr.2. Tabelul nr.2. Cheltuielile de personal - evoluţii recente -------------------------------------------------------------------------------- | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 -------------------------------------------------------------------------------- Total cheltuieli de personal în bugetul 1136.5 1401.1 1919.1 2374.2 consolidat (mil.lei) % din totalul cheltuielilor bugetului consolidat 29% 34.8% 39.7% 41% % din cheltuielile curente discreţionare 45.8% 48.8% 50.1% 51.5% % din PIB 7.1% 7.4% 8.5% 8.7% inclusiv: Serviciile de stat cu destinaţie generală total cheltuieli (mil.lei) 308.8 344.3 425.8 509.6 inclusiv: cheltuieli de personal (mil.lei) 166.6 219.3 267.1 287.8 % cheltuieli de personal pe ramură din totalul 14.7% 15.7% 13.9% 12.1% cheltuielilor de personal % cheltuieli de personal din totalul cheltuie- 54.0% 63.7% 52.7% 56.5% lilor sectorului Jurisdicţia constituţională şi justiţia total cheltuieli (mil.lei) 34.9 39.1 52.5 69.2 inclusiv: cheltuieli de personal (mil.lei) 24.2 28.6 36.4 42.4 % cheltuieli de personal pe ramură din totalul 2.1% 2.0% 1.9% 1.8% cheltuielilor de personal % cheltuieli de personal din totalul cheltuie- 69.3% 73.1% 69.3% 61.3% lilor sectorului Învăţămîntul total cheltuieli (mil.lei) 741.1 952 1285 1535.7 inclusiv: cheltuieli de personal (mil.lei) 426.4 509.4 690.1 926.7 % cheltuieli de personal pe ramură din totalul 37.5% 36.4% 36.0% 39.0% cheltuielilor de personal % cheltuieli de personal din totalul cheltuie- 57.5% 53.5% 53.7% 60.3% lilor sectorului Cercetările ştiinţifice total cheltuieli (mil.lei) 27.7 32.4 44 55 inclusiv: cheltuieli de personal (mil.lei) 16.6 21.2 27.2 33.2 % cheltuieli de personal pe ramură din totalul 1.5% 1.5% 1.4% 1.4% cheltuielilor de personal % cheltuieli de personal din totalul cheltuie- 59.9% 65.4% 61.8% 60.4% lilor sectorului Cultura, sportul şi acţiunile pentru tineret total cheltuieli (mil.lei) 86.2 96.3 146.6 184.4 inclusiv: cheltuieli de personal (mil.lei) 33.8 40.6 54.9 75 % cheltuieli de personal pe ramură din totalul 3.0% 2.9% 2.9% 3.2% cheltuielilor de personal % cheltuieli de personal din totalul cheltuie- 39.2% 42.2% 37.4% 40.7% lilor sectorului Ocrotirea sănătăţii total cheltuieli (mil.lei) 477 544.8 800.2 932.8 inclusiv: cheltuieli de personal (mil.lei) 222.8 261 365.3 483.7 % cheltuieli de personal pe ramură din totalul 19.6% 18.6% 19.0% 20.4% cheltuielilor de personal % cheltuieli de personal din totalul cheltuie- 46.7% 47.9% 45.7% 51.9% lilor sectorului Asistenţa şi asigurarea socială total cheltuieli (mil.lei) 280.7 204.6 275.2 357.7 inclusiv: cheltuieli de personal (mil.lei) 22.6 17.8 24.7 31.7 % cheltuieli de personal pe ramură din totalul 2.0% 1.3% 1.3% 1.3% cheltuielilor de personal % cheltuieli de personal din totalul cheltuie- 8.1% 8.7% 9.0% 8.9% lilor sectorului Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă total cheltuieli (mil.lei) 166.6 64.3 108.6 124.6 inclusiv: cheltuieli de personal (mil.lei) 23.5 26.6 34.9 34.6 % cheltuieli de personal pe ramură din totalul 2.1% 1.9% 1.8% 1.5% cheltuielilor de personal % cheltuieli de personal din totalul cheltuie- 14.1% 41.4% 32.1% 27.8% lilor sectorului Protecţia mediului înconjurător şi hidrometeorologia total cheltuieli (mil.lei) 7.8 9.4 11 11.1 inclusiv: cheltuieli de personal (mil.lei) 5.8 7.5 8 8 % cheltuieli de personal pe ramură din totalul 0.5% 0.5% 0.4% 0.3% cheltuielilor de personal % cheltuieli de personal din totalul cheltuie- 74.4% 79.8% 72.7% 72.1% lilor sectorului -------------------------------------------------------------------------------- Notă: Informaţia dată include numai cheltuielile bugetului consolidat. 9. În ultimii ani se atestă un salt semnificativ al cheltuielilor de personal atît ca pondere în PIB, cît şi ca parte din cheltuielile publice totale (vezi tabelul nr.3), care sînt cu mult mai mari decît în multe alte ţări.De exemplu, conform datelor organismelor internaţionale, în anii 1999-2001, ca pondere în PIB, cheltuielile de personal în Moldova au constituit în medie 9,5%, pe cînd în Albania - 7,2%, Bulgaria - 5,9%, România -7,2%, iar media pe 5 ţări de accesiune la UE este de 7,3%. Ca pondere în totalul cheltuielilor publice, cheltuielile de personal din Moldova sînt, de asemenea, mai mari comparativ cu ale ţărilor menţionate mai sus. De exemplu, în Moldova ponderea acestora a constituit în perioada menţionată 29,8 la sută, pe cînd în Albania - 28,3%, Bulgaria - 16,6%, România - 22%, iar media pe 5 ţări de accesiune la UE este de 17,7 %. 10. Nivelul cheltuielilor de personal în volumul total de cheltuieli ale ramurilor, ponderea acestora în PIB şi tendinţele înregistrate pe parcursul ultimilor ani confirmă faptul că spre această categorie de cheltuieli au fost direcţionate majoritatea rezervelor financiare ale bugetului consolidat, ca urmare a devenit imposibilă majorarea altor categorii economice de cheltuieli necesare pentru activitatea vitală a instituţiilor, în special cele de operare şi întreţinere. Este clar că tendinţele recente de creştere fragmentată a cheltuielilor de personal nu sînt durabile, iar pentru următorii ani este necesară o abordare prudentă a majorării acestora. Acest lucru trebuie realizat în mod programat, evitîndu-se majorările haotice ale salariilor, şi în contextul analizei şi raţionalizării efectivului de personal angajat în serviciul public. Structura fondului de salarizare după sursele de plată 11. Analizînd sursele de plată ale cheltuielilor de personal, menţionăm că principalele surse de finanţare a acestor cheltuieli sînt mijloacele bugetului consolidat şi mijloacele şi fondurile extrabugetare. Cota cheltuielilor de personal efectuate din contul bugetului consolidat a variat de la 92,7% în anul 2000 pînă la 91,4% în anul 2003, pe cînd ponderea cheltuielilor de personal efectuate din contul mijloacelor şi fondurilor extrabugetare s-a majorat de la 7,3% în anul 2000 la 8,6% în anul 2003. Structura cheltuielilor de personal după surse de plată pe fiecare ramură în anul 2003 este foarte neomogenă. De exemplu, în anul 2003, acest coraport pe ramura serviciilor de stat cu destinaţie generală a constituit 93,5% din contul mijloacelor bugetului consolidat şi 6,5 % din contul mijloacelor şi fondurilor extrabugetare, pe cînd în sectorul educaţional acest coraport a fost de 87,5% la 12,5%. De menţionat că sectorul educaţional dispune de cele mai multe resurse extrabugetare: aproximativ 40 la sută din totalul resurselor extrabugetare. Prin urmare şi ponderea cheltuielilor de personal efectuate din această sursă revine acestui sector. În anul 2003, din suma totală de 223,8 mil.lei a cheltuielilor de personal efectuate din resursele extrabugetare, sectorului educaţional îi revin 59,3 la sută. O informaţie mai amplă despre structura cheltuielilor de personal după sursele de plată este prezentată în tabelul nr.3. Tabelul nr.3. Cheltuielile de personal după surse de plată pe anii 2000-2003 -------------------------------------------------------------------------------------------- | anul 2000 | anul 2001 | anul 2002 | anul 2003 |-------------|-------------|-------------|-------------- | suma | % în | suma | % în | suma | % în | suma | % în | |total | |total | |total | | total -------------------------------------------------------------------------------------------- Total cheltuieli publice (mil.lei) 5826.7 100% 5990.7 100% 7702.3 100% 9240.4 100% dintre care: bugetul consolidat 3934.3 67.5% 4025.3 67.2% 4822.7 62.6% 5780.8 62.6% fonduri şi mijloace extrabugetare 301.2 5.2% 391.5 6.5% 589 7.6% 684.4 7.4% Total cheltuieli de personal 1225.8 100% 1523.3 100% 2114.9 100% 2598 100% (mil.lei) inclusiv din: bugetul consolidat 1136.5 92.7% 1401.1 92.0% 1919.1 90.7% 2374.2 91.4% fonduri şi mijloace extrabugetare 89.3 7.3% 122.2 8.0% 195.8 9.3% 223.8 8.6% Serviciile de stat cu desti- naţie generală Total cheltuieli de personal 170.7 100% 223.1 100% 271.6 100% 307.7 100% (mil.lei) inclusiv din: bugetul consolidat 166.6 97.6% 219.3 98.3% 267.1 98.3% 287.7 93.5% fonduri şi mijloace extrabugetare 4.1 2.4% 3.8 1.7% 4.5 1.7% 19.9 6.5% Cheltuieli din fonduri şi mijloa- 32.1 10.7% 41.2 10.5% 77.2 13.1% 94.5 13.8% ce extrabugetare, total (mil.lei) Învăţămîntul Total cheltuieli de personal 478.2 100% 584.1 100% 791.8 100% 1059.4 100% (mil.lei) inclusiv din: bugetul consolidat 426.4 89.2% 509.4 87.2% 690.1 87.2% 926.7 87.5% fonduri şi mijloace extrabugetare 51.8 10.8% 74.7 12.8% 101.7 12.8% 132.7 12.5% Cheltuieli din fonduri şi mijloa- 142.3 47.2% 164 41.9% 206.8 35.1% 270.7 39.6% ce extrabugetare, total (mil.lei) Cercetări ştiinţifice Total cheltuieli de personal 19.2 100% 23.6 100% 29.8 100% 36.9 100% (mil.lei) inclusiv din: bugetul consolidat 16.6 86.5% 21.2 89.8% 27.2 91.3% 33.2 90.0% fonduri şi mijloace extrabugetare 2.6 13.5% 2.4 10.2% 2.6 8.7% 3.7 10.0% Cheltuieli din fonduri şi mijloa- 7.4 2.5% 8.2 2.1% 9.6 1.6% 11.1 1.6% ce extrabugetare, total (mil.lei) Ocrotirea sănătăţii Total cheltuieli de personal 234.1 100% 276.2 100% 384.6 100% 511.4 100% (mil.lei) inclusiv din: bugetul consolidat 222.8 95.2% 261 94.5% 365.3 95.0% 483.7 94.6% fonduri şi mijloace extrabugetare 11.3 4.8% 15.2 5.5 19.3 5.0% 27.7 5.4% Cheltuieli din fonduri şi mijloa- 40.4 13.4% 57.9 14.8% 77.6 13.2% 96.7 14.1% ce extrabugetare, total (mil.lei) Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă Total cheltuieli de personal 27.3 100% 31.7 100% 41.4 100% 40.6 100% (mil.lei) inclusiv din: bugetul consolidat 23.5 86.1% 26.6 83.9% 34.9 84.3% 34.6 85.2% fonduri şi mijloace extrabugetare 3.8 13.9% 5.1 16.1% 6.5 15.7% 6 14.8% Cheltuieli din fonduri şi mijloa- 11.7 3.9% 14,9 3.8% 17.4 3.0% 19.9 2.9% ce extrabugetare, total (mil.lei) Protecţia mediului înconjurător şi hidrometeriologia Total cheltuieli de personal 7.8 100% 10.2 100% 12.1 100% 12.2 100% (mil.lei) inclusiv din: bugetul consolidat 5.8 74.4% 7.5 73.5% 8 66.1% 8 65.6% fonduri şi mijloace extrabugetare 2 25.6% 2.7 26.5% 4.1 33.9% 4.2 34.4% Cheltuieli din fonduri şi mijloa- 13.5 4.5% 13.9 3.6% 17.4 3.0% 24.6 3.6% ce extrabugetare, total (mil.lei) --------------------------------------------------------------------------------------------- Notă: Informaţia cuprinde numai unele ramuri din sectorul bugetar, şi în structura cheltuielilor nu sînt specificate toate sursele, precum BASS, FAM, finanţarea externă etc. Remunerarea în sectorul bugetar 12. Deşi fondul salarial al sectorului bugetar este aparent impunător, nivelul salariilor din acest sector rămîne a fi una dintre problemele stringente. Comparativ cu salariul mediu pe economia naţională, mărimea salariului mediu a unui angajat din sectorul bugetar poate fi comparativă, dar numai la personalul de ranguri mai înalte. Conform datelor Departamentului Statistică şi Sociologie, ponderea salariului mediu din sfera bugetară în salariul mediu pe economie în anul 2003 a constituit 76,8 la sută, faţă de 80,3 la sută în anul 2002, iar ponderea acestuia în bugetul minim de consum pe anul 2003 a constituit 54,3 la sută, comparativ cu 48,9 la sută în anul 2002. Acest fapt ne relevă nivelul scăzut al salariilor din sectorul bugetar. Salariile infime au subminat profesionalismul şi moralul serviciilor publice şi nu permit atragerea şi păstrarea în cadrul serviciilor publice a specialiştilor şi persoanelor cu abilităţi manageriale. ----------------------------------------------------------------------- |Unitatea| Anii | de |--------------------------- | măsură | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 ----------------------------------------------------------------------- Bugetul minim de consum BMC (lei) lei 945 1053 1137 1261 Salariul nominal mediu lunar pe lei 407,9 519,2 691,9 892 economie (lei) Salariul nominal mediu în sfera lei 292,9 407,8 555,8 685,2 bugetară Ponderea salariului mediu pe eco- % 43,2 49,3 60,8 70,7 nomie în BMC Ponderea salariului mediu din sfe- % 31,0 38,7 48,9 54,3 ra bugetară în BMC Ponderea salariului mediu din sfe- % 71,8 78,5 80,3 76,8 ra bugetară în salariul mediu pe economie ----------------------------------------------------------------------- 13. Ţinînd cont de faptul că ponderea cea mai mare a cheltuielilor de personal revine sectorului educaţional, în continuare este prezentată o analiză succintă a mărimii medii a salariului din acest sector. 14. Salariul mediu lunar al unui angajat din domeniul învăţămîntului din contul mijloacelor bugetului de stat în anul 2003 a constituit 487 lei, sau 54,5% din salariul mediu pe economie, comparativ cu 46% în anul 2002. Salariul mediu al unui cadru didactic în anul 2003 a fost de 658 lei, adică cu 178 lei mai mare decît în anul precedent, iar salariul mediu lunar al unui lucrător auxiliar şi de conducere din mijloacele bugetare a constituit în medie 345 lei, faţă de 260 lei în anul 2002, ceea ce e cu 85 lei mai mult comparativ cu mărimea reală a salariului din anul 2002. Însă, ţinînd cont că la finanţarea acestor cheltuieli sînt direcţionate şi resurse extrabugetare, în anul 2003 salariul mediu lunar al unui angajat din instituţiile cu finanţare de la bugetul de stat din mijloace bugetare şi extrabugetare a constituit 746 lei: a unui cadru didactic - 1019 lei, iar a unui lucrător auxiliar şi de conducere - 531 lei. În medie, unui angajat îi revine lunar la salariul calculat din contul mijloacelor bugetului cîte 259 lei din contul mijloacelor extrabugetare: unui cadru didactic îi revin 361 lei lunar, iar unui lucrător auxiliar şi de conducere - 186 lei lunar. 15. În general, în toate domeniile din sectorul public, salariile au înregistrat o creştere de 20%-30% comparativ cu anul 2002. În pofida majorărilor salariale care au fost operate, salariile în sectorul bugetar continuă să fie destul de mici. Din aceste considerente, un obiectiv primordial pentru următorii ani trebuie să fie implementarea unui sistem adecvat de salarizare a angajaţilor din sectorul public. Propuneri de reformă a politicii salariale 16. Tendinţele din ultimii ani ale salariilor din sectorul public au evidenţiat importanţa stabilirii unei politici de remunerare corecte şi cu acoperire financiară. Această problemă a fost abordată în mod complex prin elaborarea unui proiect de lege privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, care prevede implementarea unui nou sistem de salarizare, bazat pe performanţele individuale ale angajaţilor, reţeaua tarifară unică şi diferenţierea salariilor angajaţilor în limitele unor grile largi de salarizare. Noul sistem de salarizare va asigura un nivel echitabil de salarizare pentru toate categoriile de angajaţi în funcţie de calificarea, responsabilitatea şi complexitatea muncii depuse. 17. Costul implementării pe parcursul anilor 2005-2010 a proiectului de lege în cauză este de 1863 mil.lei. În acest scop comparativ cu anul 2004 sînt necesare alocaţii suplimentare: 336 mil.lei pentru anul 2005, 631,3 mil.lei pentru anul 2006 şi 979 mil.lei pentru anul 2007. 18. Cu toate acestea, considerăm că proiectul de lege menţionat poate fi implementat şi da rezultate semnificative numai în contextul unei strategii mai largi de reformă a serviciului public. Dar pentru aceasta este nevoie de a analiza problema nu numai din punctul de vedere al mărimii salariului în sectorul public, dar şi luînd în considerare tendinţele angajărilor în sectorul dat. Din păcate, la moment nu există un organ central care ar coordona şi efectua o analiză complexă a tendinţelor angajărilor şi structurii personalului. Ca urmare, se consideră necesar de a stabili un organ central responsabil de analiza şi reglementarea politicii de cadre pe întreg sectorul public. Anexa nr.14. Extras din Strategia de consolidare a gestionării finanţelor publice din cadrul SCERS 1. Prezentul document este un rezumat al Strategiei de consolidare a gestionării finanţelor publice, elaborată de către Ministerul Finanţelor în contextul Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. 2. În perioada de tranziţie la economia de piaţă, în domeniul gestionării finanţelor publice au fost iniţiate şi realizate un şir de acţiuni menite să asigure funcţionarea adecvată a sistemului bugetar în noile condiţii economice. Totodată, la etapa actuală, acest domeniu se confruntă cu o serie de probleme şi dificultăţi, precum: (i) caracterul fragmentar al cadrului legislativ şi normativ; (ii) abordarea şi reflectarea insuficientă a priorităţilor ramurale şi interramurale în alocarea resurselor; (iii) sfera limitată de acoperire a sistemului trezorerial şi imperfecţiuni în evidenţa contabilă şi raportarea în sistemul bugetar; (iv) sisteme şi tehnologii informaţionale neperformante şi învechite; (v) sisteme de control inadecvate. 3. Asigurarea implementării eficiente a programelor şi priorităţilor guvernamentale necesită perfecţionarea şi consolidarea în continuare a gestionării resurselor financiare publice. 4. Obiectivul pe termen lung este constituirea unui sistem eficient şi durabil de management financiar, bazat pe instrumente şi mecanisme moderne, adecvate standardelor europene. 5. Întru atingerea obiectivului general, sarcinile de bază pe termen mediu sînt următoarele: i) îmbunătăţirea modului de alocare a resurselor financiare publice prin aplicarea practicilor moderne de elaborare a bugetului; ii) întărirea disciplinei financiare prin dezvoltarea sistemului trezorerial şi perfecţionarea procedurilor de executare a bugetului; iii) îmbunătăţirea metodelor şi mecanismelor de gestionare a datoriei publice în vederea minimizării costurilor de deservire a acesteia; iv) perfecţionarea administrării fiscale şi eficientizarea controlului financiar; v) raţionalizarea şi optimizarea managementului bugetar prin crearea unui sistem informaţional de management financiar integrat; vi) armonizarea cadrului legislativ şi normativ în domeniul bugetar-fiscal cu cerinţele şi standardele Uniunii Europene. 6. În scopul îmbunătăţirii modului de alocare a resurselor în conformitate cu politicile şi strategiile guvernamentale prevăzute în SCERS se va practica în continuare elaborarea Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu, ca instrument de abordare strategică a planificării bugetului şi se va extinde aria de cuprindere a autorităţilor publice în vederea elaborării bugetelor pe bază de programe şi performanţă. Dezvoltarea CCTM se va axa pe: (i) îmbunătăţirea calităţii prognozelor prin introducerea şi utilizarea modelului de prognoză macrofinanciară; (ii) consolidarea şi aprofundarea analizelor sectoriale şi intersectoriale prin extinderea elaborării planurilor strategice de cheltuieli pentru alte sectoare decît cele ale educaţiei, ocrotirii sănătăţii, protecţiei sociale; (iii) optimizarea modului de determinare a plafoanelor de cheltuieli sectoriale prin evidenţierea priorităţilor strategice în politica de alocare a resurselor. Importanţa aplicării CCTM în planificarea bugetară şi legătura dintre SCERS şi CCTM este descrisă în boxa nr.1. ------------------------------------------------------------------------ Boxa nr.1. CCTM şi SCERS În scopul perfecţionării abordării strategice a procesului de planificare a veniturilor şi cheltuielilor publice, începînd cu anul 2002 a fost introdusă elaborarea Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu (cu asistenţa Băncii Mondiale şi a Departamentului pentru Dezvoltare Internaţională a Marii Britanii), ca fază iniţială a ciclului bugetar. CCTM urmează să reprezinte instrumentul de bază în corelarea veniturilor şi cheltuielilor publice cu politicile şi priorităţile guvernamentale propuse în SCERS. Obiectivele generale urmărite prin introducerea CCTM sînt următoarele: i) îmbunătăţirea prognozării macroeconomice şi fiscale prin elaborarea unui cadru cuprinzător şi realist al resurselor; ii) orientarea repartizării mijloacelor spre susţinerea politicilor prioritare intersectoriale şi intrasectoriale; iii) sporirea posibilităţilor de planificare bugetară prin identificarea perspectivei pe termen mediu pe mai mulţi ani; iv) identificarea şi accentuarea problemelor principale în domeniul gestionării finanţelor publice în scopul determinării acţiunilor strategice de reformare a acestui domeniu, necesare pentru sporirea eficienţei şi eficacităţii funcţionării lui; v) sporirea responsabilităţii autorităţilor publice pentru alocarea şi utilizarea eficientă a resurselor publice. CCTM şi SCERS constituie două procese distincte de planificare strategică, între care există o corelare directă. SCERS este documentul care include politicile de bază şi priorităţile de dezvoltare a statului, iar CCTM relevă cadrul general de resurse financiare publice pe termen mediu disponibil pentru implementarea măsurilor şi acţiunilor propuse. Totodată, SCERS constituie şi un instrument de negociere cu donatorii finanţării suplimentare a unor măsuri prioritare, care nu-şi găsesc acoperire financiară în CCTM, cu condiţia că acestea sînt considerate de donatori efective şi eficiente. Relaţia dintre SCERS şi CCTM se va baza pe prognoze realiste în ceea ce priveşte finanţarea din exterior. ------------------------------------------------------------------------ 7. În domeniul relaţiilor bugetare între organele publice centrale şi locale, activităţile vor fi axate pe diminuarea dependenţei financiare a autorităţilor locale şi stimularea autonomiei financiare locale. Aceasta se va realiza prin efectuarea analizei potenţialului fiscal sub aspect teritorial, întreprinderea măsurilor de sporire a bazei fiscale a acestora şi prin perfecţionarea mecanismului de alocare a transferurilor de nivelare bugetară. 8. În scopul perfecţionării procesului de executare a bugetului, priorităţile pe termen mediu includ: (i) consolidarea şi dezvoltarea sistemului trezorerial şi (ii) perfecţionarea evidenţei contabile în sectorul public. Consolidarea sistemului trezorerial se va realiza prin reutilarea tehnică şi modernizarea tehnologiilor existente în vederea dezvoltării unui sistem informaţional performant în cadrul trezoreriei de stat. Acest sistem va permite crearea unui spaţiu informaţional unic pentru toţi participanţii la procesul bugetar la nivel atît central, cît şi local. 9. În scopul perfecţionării evidenţei contabile şi a raportării financiare, va fi elaborată concepţia de reformare a evidenţei contabile în sectorul public, în baza căreia va fi creat un cadru normativ unic de reglementare a evidenţei contabile şi vor fi elaborate standarde naţionale de evidenţă contabilă în sistemul bugetar. De asemenea, vor fi revizuite formularele rapoartelor privind executarea bugetelor de toate nivelurile, pentru a furniza informaţii relevante în scopuri de analiză financiară. 10. Integrarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor de asigurare medicală într-un sistem unic de clasificare bugetară şi deservirea acestora prin sistemul trezorerial va îmbunătăţi esenţial calitatea şi operativitatea prezentării rapoartelor financiare de către instituţiile respective. 11. Un rol esenţial în gestionarea finanţelor publice îl joacă gestionarea datoriei de stat. În acest domeniu este preconizată perfecţionarea cadrului legislativ-normativ în vederea armonizării lui cu cerinţele internaţionale şi a aplicării noilor instrumente şi operaţiuni financiare speciale în domeniul datoriei de stat. De asemenea, vor fi întreprinse măsuri de îmbunătăţire a procesului de negocieri cu creditorii externi în scopul restructurării datoriilor şi de difuzare a informaţiei ce ţine de emisiunea şi circulaţia hîrtiilor de valoare de stat. O atenţie deosebită va fi acordată dezvoltării capacităţilor tehnice şi de analiză strategică şi management a riscurilor în domeniul datoriei de stat, inclusiv prin actualizarea programului aplicativ de gestiune a datoriei DMFAS. 12. Pentru consolidarea cadrului de control financiar, accentul va fi pus pe delimitarea strictă a funcţiilor de control între diferite organe de control şi asigurarea unei colaborări eficiente între aceste instituţii, precum şi pe planificarea şi coordonarea eficientă a controalelor în vederea excluderii paralelismului şi dublărilor. În acelaşi scop se va elabora o strategie vizînd auditul intern în sectorul public. 13. În scopul perfecţionării managementului financiar în sectorul bugetar pe termen mediu şi lung se propune crearea unui sistem informaţional integrat de management al finanţelor publice. Scopul şi beneficiile acestei măsuri sînt expuse în boxa nr.2. 14. Pentru implementarea sistemului informaţional integrat de management al finanţelor publice vor fi întreprinse următoarele acţiuni: i) crearea spaţiului unic informaţional atît între subdiviziunile interne ale Ministerului Finanţelor, cît şi între acestea şi subdiviziunile teritoriale: trezoreriile teritoriale, serviciile fiscale teritoriale, precum şi cu direcţiile finanţe ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi ale municipiului Bălţi, cu Departamentul Vamal şi organele subordonate; ii) crearea mediului informaţional unic cu executorii de buget (ministere, departamente, instituţii publice) pentru elaborarea şi executarea bugetului de stat şi întocmirea rapoartelor privind executarea bugetului în regim real de timp, cu utilizarea tehnologiilor Internet şi accesul autorizat al utilizatorilor de informaţie în acest proces. 15. De asemenea, vor fi luate măsuri în vederea ajustării cadrului legislativ-normativ din domeniul bugetar-fiscal la cerinţele Uniunii Europene. Pentru anii 2004-2006 au fost preconizate: i) finalizarea Codului fiscal prin elaborarea şi adoptarea titlurilor privind taxele locale, plata pentru folosirea resurselor naturale, taxele vamale şi alte venituri; ii) perfecţionarea şi sistematizarea legislaţiei privind sistemul şi procesul bugetar; iii) revizuirea şi elaborarea Clasificaţiei bugetare (în redacţie nouă) conform standardelor internaţionale actualizate; iv) perfecţionarea legislaţiei şi actelor normative din domeniul evidenţei contabile în sectorul public şi elaborarea planului unic de conturi în sistemul bugetar. ------------------------------------------------------------------------ Boxa nr.2. Sistemul informaţional integrat de management al finanţelor publice În prezent structura sistemului informaţional al Ministerului Finanţelor este fragmentată şi se caracterizează printr-o serie de neajunsuri tehnologice şi funcţionale, cum sînt limbajul de programare învechit şi posibilităţile limitate de prelucrare a informaţiei, precum şi utilizarea reţelei de telecomunicaţii în schimbul de informaţii. O dată cu implementarea sistemului trezorerial, a crescut enorm volumul de informaţie ce se acumulează şi se păstrează pe serverele Trezoreriei Centrale şi ale celor teritoriale. Cu toate că sistemul informaţional a fost perfecţionat şi ajustat necesităţilor de prelucrare a informaţiei, este problematic de asigurat securitatea informaţiei, precum şi productivitatea satisfăcătoare a sistemului în prelucrarea informaţiilor. Crearea sistemului informaţional integrat de management al finanţelor publice va înlătura neajunsurile existente şi constituie unul din obiectivele de bază ale strategiei de consolidare a gestionării finanţelor publice. Noul sistem va asigura: i) circuitul corect şi operativ al documentelor între participanţii la procesul bugetar; ii) obţinerea operativă în timp real a bilanţului contabil şi a altor rapoarte financiar-contabile în scopul administrării operative a exerciţiului bugetar şi a procesului de executare a acestuia; iii) accesul autorizat la datele sistemului informaţional în regim de timp real din partea utilizatorilor de rapoarte; iv) organizarea evidenţei contabile în organele financiare, primării şi instituţii bugetare în regim de timp real. Luînd în considerare volumul de activitate şi costurile semnificative, implementarea sistemului de management financiar integrat va fi posibilă numai în condiţiile asistenţei financiare din partea donatorilor, direcţionată atît pentru procurarea softurilor respective şi reutilarea tehnică, cît şi pentru modernizarea sistemelor de telecomunicaţii şi instruirea personalului. ------------------------------------------------------------------------ 16. O condiţie de bază în promovarea şi realizarea obiectivelor propuse este dezvoltarea capacităţilor analitice şi instituţionale atît ale Ministerului Finanţelor şi ale subdiviziunilor acestuia, cît şi ale autorităţilor publice centrale şi locale implicate în gestionarea finanţelor publice. În acest scop va fi elaborat un program vast de instruire şi perfecţionare a cadrelor în domeniul gestionării finanţelor publice. În special, vor fi dezvoltate capacităţile de analiză şi planificare strategică a bugetului, analiză şi management al riscurilor ce ţin de datorii, de perfecţionare a cadrelor în domeniul auditului şi controlului financiar. În legătură cu implementarea sistemului informaţional unic de management financiar, va fi necesară instruirea specialiştilor în tehnologii informaţionale, care vor asigura funcţionarea adecvată a sistemului informaţional pentru sistemul bugetar. Abrevieri CCTM - Cadrul cheltuielilor pe termen mediu SCERS - Strategia de Creştere Economică şi Reducerea Sărăciei FMI - Fondul Monetar Internaţional BNM - Banca Naţională a Moldovei PIB - Produsul Intern Brut UE - Uniunea Europeană CSI - Comunitatea Statelor Independente SUA - Statele Unite ale Americii OCDE - Organizaţia de Colaborare şi Dezvoltare Economică TVA - taxa pe valoare adăugată UAT - unităţile administrativ-teritoriale BASS - bugetul asigurărilor sociale de stat FAOAM - fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală