(1) Prezenta lege reglementează rolul şi atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie, modul de selectare şi numire a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

(2) Activitatea Curţii Supreme de Justiţie este reglementată de Constituţia Republicii Moldova, de prezenta lege şi de alte acte normative în măsura în care acestea nu contravin prezentei legi.

Articolul 2. Rolul Curţii Supreme de Justiţie

(1) Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă din Republica Moldova.

(2) Rolul Curţii Supreme de Justiţie constă în asigurarea interpretării şi aplicării uniforme a legislaţiei în sistemul de justiţie.

Capitolul II

COMPETENŢA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Articolul 3. Atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie

Curtea Supremă de Justiţie are următoarele atribuţii:

a) examinează, în calitate de primă instanţă, categoriile de cauze stabilite de lege;

b) examinează, în calitate de instanţă de recurs, cauzele de importanţă socială şi juridică, precum şi cele care relevă încălcări deosebit de grave ale legii şi ale drepturilor omului;

c) examinează cererile de revizuire în cazurile stabilite de lege;

d) ridică excepţii de neconstituţionalitate a actelor normative care urmează a fi aplicate la soluţionarea unei cauze concrete;

e) soluţionează alte tipuri de cereri şi probleme juridice prevăzute de lege.

Articolul 4. Unificarea practicii judiciare

(1) În scopul asigurării interpretării şi aplicării uniforme a legislaţiei în sistemul de justiţie, Curtea Supremă de Justiţie:

a) elaborează ghiduri cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale, la individualizarea pedepselor penale şi a sancţiunilor contravenţionale;

b) emite, la solicitarea instanţelor judecătoreşti, avize consultative cu privire la aplicarea legislaţiei;

c) decide asupra demersului în interesul legii;

d) participă periodic la întâlniri cu judecătorii, procurorii şi avocaţii;

e) întreprinde alte măsuri necesare pentru uniformizarea procesului de aplicare a legislaţiei, prevăzute în regulamentul Curţii Supreme de Justiţie.

(2) Actele emise în temeiul alin.(1) lit.a)–c) au caracter de recomandare şi se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie.

Articolul 5. Demersul în interesul legii

(1) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie sau 3 judecători ai acesteia, preşedinţii curţilor de apel, Procurorul General, preşedintele Uniunii Avocaţilor, Avocatul Poporului pot înainta Curţii Supreme de Justiţie demersuri în interesul legii pentru ca aceasta să se pronunţe asupra problemelor de drept care, prin hotărâri irevocabile, au fost soluţionate diferit de către instanţele judecătoreşti.

(2) În conţinutul demersului în interesul legii se menţionează hotărârile judecătoreşti irevocabile din care rezultă că problema de drept a fost soluţionată diferit.

(3) Admisibilitatea demersului în interesul legii se examinează de un complet de judecată din 5 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. Demersul în interesul legii se declară admisibil dacă soluţiile diferite reprezintă o discrepanţă majoră în interpretarea sau aplicarea legislaţiei.

(4) Demersul în interesul legii declarat admisibil se examinează în şedinţă publică de un complet de judecată din 11 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, alţii decât cei care au depus demersul în interesul legii. La şedinţă sunt invitaţi, pentru prezentarea opiniei, autorul/autorii demersului în interesul legii şi alţi subiecţi interesaţi sau vizaţi direct de problema de drept examinată. La necesitate, problema expusă în demersul în interesul legii se examinează la şedinţa Consiliului ştiinţific consultativ.

(5) Completul de judecată care examinează demersul în interesul legii emite o hotărâre motivată în care explică modul de interpretare sau aplicare a legii în viitor. Hotărârea este semnată de preşedintele completului de judecată.

(6) Hotărârea cu privire la examinarea demersului în interesul legii se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi nu are efect asupra cauzelor soluţionate irevocabil.

Capitolul III

COMPONENŢA ŞI ORGANIZAREA

CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Articolul 6. Componenţa şi organizarea Curţii Supreme de Justiţie

(1) Curtea Supremă de Justiţie are 20 de judecători.

(2) Curtea Supremă de Justiţie este condusă de preşedinte, care este asistat de un vicepreşedinte.

(3) Modul de organizare a Curţii Supreme de Justiţie se stabileşte în prezenta lege şi în regulamentul Curţii Supreme de Justiţie.

(4) În cadrul Curţii Supreme de Justiţie activează Consiliul ştiinţific consultativ. Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului ştiinţific consultativ se stabileşte în regulamentul Curţii Supreme de Justiţie.

Articolul 7. Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie

(1) Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi după cum urmează:

a) 13 – din rândul judecătorilor;

b) 7 – din rândul avocaţilor, procurorilor sau profesorilor universitari în domeniul dreptului.

(2) Poate fi numită judecător al Curţii Supreme de Justiţie persoana care:

1) întruneşte condiţiile stabilite la art.6 alin.(1) lit.a), b) şi d)–g) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului;

2) are cel puţin una dintre următoarele experienţe:

a) 8 ani efectiv lucraţi în calitate de judecător;

b) 6 ani efectiv lucraţi în calitate de judecător al Curţii Constituţionale sau al Curţii Europene a Drepturilor Omului;

c) 10 ani efectiv lucraţi în calitate de avocat, procuror sau profesor universitar în domeniul dreptului;

3) are calităţile şi abilităţile profesionale necesare pentru a exercita funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, stabilite la alin.(3).

(3) Candidaţii la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie sunt selectaţi de Consiliul Superior al Magistraturii în bază de merit, în urma unui concurs public. Candidaţii sunt apreciaţi în baza calităţilor şi abilităţilor profesionale, care includ:

a) capacitatea de a înţelege şi a analiza situaţiile juridice complexe;

b) claritatea exprimării scrise şi verbale;

c) abilitatea de a lucra în echipă şi de a respecta opiniile colegilor, precum şi de a le contesta şi dezbate în mod constructiv;

d) abilitatea de a lucra în situaţii care implică stres şi de a realiza sarcinile cu promptitudine;

e) experienţa relevantă funcţiei;

f) viziunea privind rolul Curţii Supreme de Justiţie în dezvoltarea dreptului.

(4) La selectarea candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, prevederile art.10 alin.(2) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului nu se aplică. Procedura de selectare a candidaţilor se stabileşte de Consiliul Superior al Magistraturii.

(5) Judecătorul Curţii Supreme de Justiţie se numeşte în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova emite decretul de numire în funcţie a judecătorului Curţii Supreme de Justiţie în termen de 30 de zile de la data primirii propunerii. Dacă este necesară o examinare suplimentară a dosarului candidatului sau a informaţiei deţinute de o autoritate publică despre candidatul respectiv, acest termen poate fi prelungit cu 15 zile.

(6) Dacă există circumstanţe care confirmă incompatibilitatea candidatului cu funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie sau încălcarea procedurii de selectare a candidatului, Preşedintele Republicii Moldova refuză motivat numirea şi informează Consiliul Superior al Magistraturii. La propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, votată de cel puţin 2/3 din membrii săi, Preşedintele Republicii Moldova emite decretul privind numirea în funcţie a judecătorului Curţii Supreme de Justiţie.

(7) Judecătorul Curţii Supreme de Justiţie îşi începe activitatea din ziua indicată în decretul de numire în funcţie.

[Art.7 alin.(1) modificat prin Legea nr.192 din 10.07.2025, în vigoare 31.08.2025]

Articolul 8. Plenul Curţii Supreme de Justiţie

(1) Plenul Curţii Supreme de Justiţie este compus din toţi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie. Şedinţele Plenului sunt conduse de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.

(2) Plenul Curţii Supreme de Justiţie se convoacă ori de câte ori este necesar, dar nu mai rar decât o dată în trimestru, în modul stabilit în regulamentul Curţii Supreme de Justiţie. Plenul se convoacă în şedinţe extraordinare la iniţiativa preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie sau la cererea a cel puţin 5 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie.

(3) Plenul Curţii Supreme de Justiţie este deliberativ dacă la şedinţă participă cel puţin 2/3 din judecătorii Curţii Supreme de Justiţie aflaţi în exerciţiul funcţiei. Plenul adoptă hotărâri cu votul majorităţii simple a judecătorilor prezenţi. Hotărârile Plenului Curţii Supreme de Justiţie sunt semnate de preşedintele şedinţei.

(4) Plenul Curţii Supreme de Justiţie are următoarele atribuţii:

a) aprobă regulamentul Curţii Supreme de Justiţie;

b) aprobă organigrama secretariatului Curţii Supreme de Justiţie;

c) la propunerea preşedintelui Curţii, după caz, decide asupra specializării judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie;

d) stabileşte, anual, componenţa completelor de judecată;

e) numeşte, în urma unui concurs public, jurisconsultul şi secretarul general al Curţii Supreme de Justiţie;

f) aprobă proiectul bugetului şi planul de activitate ale Curţii Supreme de Justiţie;

g) confirmă componenţa Consiliului ştiinţific consultativ;

h) aprobă ghidurile cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale, la individualizarea pedepselor penale şi a sancţiunilor contravenţionale;

i) solicită, la necesitate, Curţii Europene a Drepturilor Omului emiterea unui aviz consultativ în chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau în protocoalele acesteia;

j) aprobă raportul anual de activitate al Curţii Supreme de Justiţie;

k) alte atribuţii stabilite de lege şi de regulamentul Curţii Supreme de Justiţie.

(5) Plenul Curţii Supreme de Justiţie adoptă hotărârea privind solicitarea emiterii unui aviz consultativ în cazul prevăzut la alin.(4) lit.i), la propunerea completului de judecată, doar în legătură cu o cauză aflată în examinare, la orice etapă a judecării acesteia.

(6) Hotărârile Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la administrarea instanţei sunt obligatorii pentru toţi judecătorii şi angajaţii Curţii Supreme de Justiţie.

(7) Şedinţele Plenului Curţii Supreme de Justiţie sunt publice. Plenul Curţii Supreme de Justiţie poate decide motivat ca şedinţa sau o parte din ea să fie închisă.

(8) Judecătorii participă la şedinţa Plenului Curţii Supreme de Justiţie în persoană sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin intermediul mijloacelor electronice. Data şi modul de desfăşurare a şedinţei se anunţă pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie cu cel puţin 7 zile înainte de desfăşurarea acesteia, cu excepţia şedinţelor extraordinare, care pot fi anunţate în termene mai restrânse.

Articolul 9. Preşedintele şi vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie

(1) Curtea Supremă de Justiţie este condusă de un preşedinte, selectat din rândul judecătorilor săi, în bază de merit, de către Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Plenul Curţii Supreme de Justiţie propune Consiliului Superior al Magistraturii candidaţii la funcţia de preşedinte care, în urma votului secret, au obţinut cel puţin 3 voturi.

(3) Modul de organizare a concursului pentru selectarea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie se stabileşte de Consiliul Superior al Magistraturii. Candidaţii sunt evaluaţi de către Consiliul Superior al Magistraturii în baza următoarelor criterii:

a) capacitatea de a reprezenta eficient Curtea Supremă de Justiţie;

b) abilităţi de conducere a activităţii Curţii Supreme de Justiţie şi de coordonare a activităţii judecătorilor;

c) viziunea privind îmbunătăţirea activităţii Curţii Supreme de Justiţie.

(4) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie se numeşte în funcţie pentru un mandat de 4 ani. Aceeaşi persoană poate fi numită în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie pentru cel mult 2 mandate.

(5) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie are următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie;

b) coordonează activitatea jurisconsultului şi a secretarului general al Curţii Supreme de Justiţie;

c) reprezintă Curtea Supremă de Justiţie în relaţiile cu alte autorităţi şi instituţii publice din ţară şi de peste hotare;

d) convoacă Plenul Curţii Supreme de Justiţie în modul stabilit la art.8 alin.(2);

e) prezintă Plenului Curţii Supreme de Justiţie proiectul bugetului anual al Curţii Supreme de Justiţie;

f) asigură gestionarea finanţelor publice şi administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

g) numeşte în funcţie funcţionarii publici din cadrul secretariatului Curţii Supreme de Justiţie, modifică, suspendă şi încetează, în condiţiile legii, raporturile de serviciu cu aceştia, angajează personalul contractual al secretariatului Curţii Supreme de Justiţie, modifică, suspendă şi încetează raporturile de muncă cu acesta;

h) exercită alte atribuţii prevăzute de prezenta lege şi de regulamentul Curţii Supreme de Justiţie.

(6) Prevederile alin.(2)–(4) se aplică în mod corespunzător şi vicepreşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.

(7) Vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie exercită atribuţiile delegate de preşedinte în modul stabilit de regulamentul Curţii Supreme de Justiţie. În cazul vacanţei funcţiei de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie sau în cazul lipsei motivate a acestuia, atribuţiile preşedintelui sunt exercitate de către vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie.

(8) În cazul vacanţei funcţiilor de preşedinte şi de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie sau în cazul lipsei preşedintelui şi a vicepreşedintelui, atribuţiile preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie sunt exercitate de către un judecător al Curţii Supreme de Justiţie desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 10. Secretariatul Curţii Supreme de Justiţie

(1) Activitatea organizatorică şi administrativă a Curţii Supreme de Justiţie este asigurată de secretariatul Curţii Supreme de Justiţie.

(2) Secretariatul Curţii Supreme de Justiţie este constituit din grefă şi subdiviziunea administrativă. Structura, modul de funcţionare şi obligaţiile secretariatului sunt stabilite în regulamentul Curţii Supreme de Justiţie.

(3) Grefa Curţii Supreme de Justiţie asistă judecătorii la exercitarea funcţiilor acestora şi include subdiviziuni ale asistenţilor judiciari şi alte subdiviziuni responsabile de unificarea practicii judiciare. În grefă activează funcţionari publici numiţi în funcţie pe criterii de profesionalism, în conformitate cu Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Activitatea grefei este condusă de jurisconsultul Curţii Supreme de Justiţie. Jurisconsultul exercită funcţia de secretar general al Curţii Supreme de Justiţie.

(4) Subdiviziunea administrativă asigură sub aspect organizatoric funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie. În subdiviziunea administrativă activează funcţionari publici numiţi în funcţie în conformitate cu Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi personal contractual angajat în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. Activitatea subdiviziunii administrative este condusă de secretarul general adjunct al Curţii Supreme de Justiţie.

(5) Statul de personal al Curţii Supreme de Justiţie se aprobă de Plenul instanţei, la propunerea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, în limita bugetului aprobat.

[Art.10 alin.(3),(4) completate prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]

Articolul 11. Bugetul Curţii Supreme de Justiţie

Bugetul Curţii Supreme de Justiţie este parte integrantă a bugetului instanţelor judecătoreşti, care se elaborează şi se administrează în conformitate cu principiile, regulile şi procedurile prevăzute de Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014. Proiectul bugetului se transmite Consiliului Superior al Magistraturii după aprobarea de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie.

Capitolul IV

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 12. Dispoziţii finale

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Asistenţii judiciari şi alţi funcţionari publici angajaţi în secretariatul Curţii Supreme de Justiţie vor fi evaluaţi şi, după caz, reconfirmaţi în funcţiile nou-create în cadrul Curţii Supreme de Justiţie după reorganizare, conform prevederilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi ale Codului muncii nr.154/2003.

Articolul 13. Dispoziţii tranzitorii

(1) Consiliul Superior al Magistraturii:

a) în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va anunţa concurs pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Dosarele candidaţilor vor fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de o lună de la data anunţării concursului;

b) în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va adopta regulamentul cu privire la selectarea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

(2) Curtea Supremă de Justiţie:

a) în termen de 6 luni de la data începerii activităţii în noua componenţă conform prevederilor alin.(4), va propune Consiliului Superior al Magistraturii candidaţii pentru funcţia de preşedinte şi, respectiv, de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie;

b) în termen de 8 luni de la data începerii activităţii în noua componenţă conform prevederilor alin.(4), va aproba regulamentul Curţii Supreme de Justiţie, noua organigramă şi statul de personal ale Curţii Supreme de Justiţie, de asemenea va numi jurisconsultul şi secretarul general al Curţii Supreme de Justiţie.

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr.789/1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.15–17, art.64), cu modificările ulterioare, se abrogă.

(4) Curtea Supremă de Justiţie îşi va începe activitatea în noua componenţă, în conformitate cu prevederile prezentei legi, la data când Preşedintele Republicii Moldova va numi, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, 9 judecători evaluaţi în conformitate cu prevederile Legii nr.65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

(5) Curtea Supremă de Justiţie continuă să funcţioneze în componenţa actuală şi examinează cauzele date prin lege în competenţa sa până la data când Preşedintele Republicii Moldova va numi, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, 9 judecători evaluaţi în conformitate cu prevederile Legii nr.65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

(5¹) Până la începerea activităţii Curţii Supreme de Justiţie în noua componenţă, preşedintele Curţii formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiţie va examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare şi cererile de revizuire, care au fost iniţial repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.

(6) Până la selectarea preşedintelui şi a vicepreşedintelui Curţii Supreme de Justiţie în modul stabilit de prezenta lege, Consiliul Superior al Magistraturii va desemna, din rândul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, o persoană care va exercita atribuţiile preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, în conformitate cu prevederile Legii nr.514/1995 privind organizarea judecătorească.

(7) Până la începerea activităţii Curţii Supreme de Justiţie în noua componenţă, Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege.

[Art.13 alin.(5¹) introdus prin Legea nr.224 din 31.07.2024, în vigoare 16.08.2024]

[Art.13 alin.(4) modificat prin Legea nr.353 din 24.11.2023, în vigoare 07.12.2023]

[Art.13 alin.(2) modificat, alin.(4)-(7) introduse prin Legea nr.89 din 27.04.2023, în vigoare 02.05.2023]

VICEPREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Mihail POPŞOI
Nr.64. Chişinău, 30 martie 2023.