677/11.07.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea anexei nr.1 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de

 lege pentru modificarea şi completarea anexei nr.1

din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997

nr. 677  din  11.07.2018

 (în vigoare 20.07.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 267-275 art. 737 din 20.07.2018

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea anexei nr.1 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.677 din 11 iulie 2018

AVIZ

asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea

anexei nr.1 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea anexei nr.1 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.206 din 13 iunie 2018) de către un grup de deputaţi, şi comunică următoarele.

Proiectul menţionat prevede reducerea cu 50% a cotelor accizelor la combustibil. Însă conform prevederilor art.17 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor şi/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget.

Potrivit art.3 din legea prenotată, Cadrul bugetar pe termen mediu este documentul prin care se stabilesc obiectivele politicii bugetar-fiscale şi se determină cadrul de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional şi ale componentelor acestuia, în perspectiva de trei ani.

La baza politicii fiscale şi vamale, ca parte componentă a Cadrului bugetar pe termen mediu (2018-2020), au stat angajamentele asumate prin art.57 şi anexa VI din Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind transpunerea Directivelor Uniunii Europene în domeniul accizelor, în speţă Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii.

Totodată, Legea nr.288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, ce vizează politica fiscală pentru anul 2018, presupune asigurarea unei previzibilităţi a politicii fiscale prin continuarea practicii de aplicare a accizelor pe o perioadă de 3 ani.

În acest sens, remarcăm că sursele propuse de acoperire a deficitului bugetar (majorarea volumului vînzărilor produselor supuse accizelor şi creşterea eficienţei gestionării acestui domeniu) nu sînt reale şi nu pot fi considerate plauzibile pentru acceptarea reducerii veniturilor bugetare.

Informăm că, în cazul micşorării cu 50% a cotelor accizelor pentru produsele petroliere, pierderile aferente veniturilor bugetare ar fi de circa 600 mil. lei pentru semestrul II 2018, 1,250 mlrd lei – pentru anul 2019 şi 1,400 mlrd lei – pentru anul 2020. Aceasta reprezintă o sumă semnificativă, care va determina un efect de diminuare substanţială a veniturilor bugetare, ceea ce va duce ulterior la reducerea cheltuielilor guvernamentale, avînd un impact considerabil asupra stării social-economice, or cheltuielile guvernamentale reprezintă un instrument bugetar-fiscal prin care se asigură dezvoltarea economică. Fără acoperirea cheltuielilor bugetare, Guvernul va fi limitat în asumarea unor decizii de ordin financiar.

Astfel, reducerea cheltuielilor prin diminuarea investiţiilor publice nu este recomandabilă, deoarece:

- Investiţiile publice au un rol important în stimularea creşterii economice şi trebuie menţinute, chiar majorate. În acest sens, Fondul Monetar Internaţional a prezentat recomandări privind extinderea componentei investiţiilor în sectorul public.

- Republica Moldova are o infrastructură slab dezvoltată şi sînt necesare investiţii publice pentru a o dezvolta. Sectorul privat poate prelua povara doar parţial, rolul-cheie revenindu-i statului. Reducerea investiţiilor va stagna procesul de dezvoltare a ţării şi poate avea efecte negative pe termen mediu şi lung.

Concomitent, reducerea cheltuielilor cu menire socială nu este recomandabilă sub aspectul bunăstării cetăţenilor şi al combaterii sărăciei.

Evidenţiem, de asemenea, că evoluţiile preţurilor în ultimele 5 luni nu au fost influenţate de mărimea accizelor, ci de alţi factori, în special de evoluţia cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere.

În subsidiar, menţionăm că acciza reprezintă un impozit care urmăreşte realizarea unor scopuri precum: reducerea consumului de produse dăunătoare sănătăţii şi mediului ambiant; contribuţia la redistribuirea veniturilor; acumularea veniturilor bugetare.

În contextul celor expuse, proiectul în cauză nu se susţine.