693/11.07.2018 Hotărîre cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale

aferente impozitului pe venit

nr. 693  din  11.07.2018

 (în vigoare 10.09.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 295-308 art. 834 din 10.08.2018

* * *

Notă: Pe tot parcursul textului, cuvântul "angajat", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul "salariat", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024

În scopul executării prevederilor art.15¹, art.24 alin.(3), (19) şi (21), art.36, art.49 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, conform anexei nr.1;

2) Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova, conform anexei nr.2;

2¹) Regulamentul cu privire la Programul de stimulare pe termen lung (stock option plan), conform anexei nr.2¹;

3) Regulamentul cu privire la impozitul pe venitul nerezidenţilor, conform anexei nr.3.

[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.829 din 29.12.2025, în vigoare 01.01.2026]

2. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.4.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.693 din 11 iulie 2018

REGULAMENT

cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului

pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice

care practică activitate de întreprinzător

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Obiectivul Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare – Regulament) rezidă în reglementarea modului de determinare şi achitare a impozitului pe venit, a principiilor evidenţei, constatarea veniturilor impozabile şi a cheltuielilor ce se deduc în conformitate cu prevederile Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (în continuare – Cod) (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare.

2. Subiecţii impunerii sînt prevăzuţi la art.13 din Cod.

3. Obiectul impunerii este stabilit la art.14 din Cod.

4. Obiect al impunerii pentru cîştigurile şi veniturile ce ţin de reţinerea finală a impozitului din unele tipuri de venit (specificate la art.90¹ din Cod) este exclusiv acest cîştig şi/sau venit.

5. La calcularea venitului impozabil, în venitul brut al persoanelor juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător nu se includ tipurile de venituri specificate drept neimpozabile de Cod şi Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal.

6. Cotele impozitului pe venit pentru perioada fiscală sînt stabilite la art.15 din Cod.

7. Prezentul Regulament, în partea ce ţine de deducerea cheltuielilor pentru acordarea burselor private, se aplică şi persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii (specificate la capitolul 10¹ al titlului II din Cod).

[Pct.7 completat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

Capitolul II

REGULI DE EVIDENŢĂ

8. Regulile de constatare a veniturilor şi cheltuielilor, precum şi de evidenţă a acestora sînt reglementate la art.44 şi 45 din Cod.

9. Subiecţii impunerii stabiliţi prin prezentul Regulament îşi determină obligaţiile fiscale aferente impozitului pe venit după contabilitatea de angajamente şi contabilitatea de casă, după caz.

Capitolul III

VENITUL IMPOZABIL

10. Pentru determinarea venitului impozabil, rezultatul financiar obţinut de către subiecţii ce practică activitate de întreprinzător, determinat în conformitate cu cerinţele Standardelor Naţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.118/2013, sau ale Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, se corectează (majorează, micşorează) cu sumele aferente unor tipuri de venituri şi cheltuieli, care, ţinînd cont de prevederile Codului, se stabilesc conform regulilor aprobate de acesta.

[Pct.10 modificat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

11. În cazul în care o tranzacţie este declarată nulă şi părţile sînt readuse la poziţia iniţială, întreprinderea care a reflectat la venit valoarea activelor livrate sau a serviciului prestat urmează să corecteze cu suma respectivă suma veniturilor şi cheltuielilor aferente perioadei în care a avut loc constatarea.

12. În sensul aplicării capitolului 6 al titlului II din Cod:

1) venitul se consideră cîştigat în cazul în care producţia a fost vîndută, lucrările au fost efectuate, serviciile au fost prestate etc., deci acţiunile legate de obţinerea venitului au fost efectuate.

Suma avansurilor primite în contul comercializării ulterioare a producţiei, mărfurilor, lucrărilor, serviciilor nu se reflectă în componenţa venitului;

2) procentul de îndeplinire a lucrărilor reflectă partea lucrărilor executate la sfîrşitul perioadei fiscale şi se determină ca raportul dintre suma cheltuielilor efectiv suportate în legătură cu executarea contractului la finele perioadei fiscale şi suma totală a cheltuielilor prevăzute în deviz;

3) venitul brut determinat în baza procentului de îndeplinire a lucrărilor în perioada fiscală se determină conform următoarei formule:

SVf = (Pî x Ct) - SVp,

unde:

SVf – suma venitului brut, determinat conform metodei procentajului îndeplinit în perioada fiscală;

Pî – procentul îndeplinirii, %;

Ct – costul total al contractului;

SVp – suma venitului reflectat în perioadele fiscale precedente, conform metodei procentajului îndeplinit;

4) după încheierea executării contractului (acordului), repartizarea impozitului pe anii fiscali, conform metodei procentajului îndeplinit, se recalculează pe baza indicatorilor reali. Această prevedere se aplică tuturor contractelor (acordurilor) pe termen lung, la prezentarea declaraţiei fiscale pentru anul în care s-a încheiat executarea contractului (acordului), şi nicidecum de la o dată anterioară.

Capitolul IV

REGULI SPECIALE DE DETERMINARE

A VENITULUI IMPOZABIL

Secţiunea 1

Reguli de nerecunoaştere a venitului

în cazul pierderii forţate a proprietăţii

13. Prevederile art.22 alin.(1) din Cod se referă la acele cazuri cînd în urma pierderii forţate a proprietăţii sau deteriorării ei parţiale, contribuabilul a primit o compensaţie: fie sub forma unei despăgubiri de asigurare de la companiile de asigurări, în cazul în care această proprietate a fost asigurată, fie de la alte persoane, vinovate de pierderea proprietăţii, fie de la vînzarea deşeurilor utilizabile.

14. Venitul nu este recunoscut spre impozitare în cazul în care compensaţia primită este reinvestită pentru construcţia sau procurarea altei proprietăţi de acelaşi tip ori, în cazul pierderii parţiale a proprietăţii, este investită pentru reparaţia proprietăţii deteriorate pe parcursul perioadei permise pentru înlocuire.

15. Dacă suma îndreptată pentru înlocuirea proprietăţii de acelaşi tip (reparaţia proprietăţii deteriorate) este mai mică decît suma compensaţiei primite, această diferenţă se constată ca venit impozabil în anul în care a avut loc înlocuirea proprietăţii (reparaţia proprietăţii deteriorate).

16. În cazul în care contribuabilul a decis să nu efectueze înlocuirea proprietăţii pierdute forţat cu altă proprietate (reparaţia proprietăţii deteriorate) şi, totodată, a primit o compensaţie, suma respectivă urmează a fi inclusă în componenţa venitului impozabil şi impozitată în modul general stabilit în anul în care a avut loc pierderea proprietăţii sau în anul primirii compensaţiei, dacă aceste perioade diferă.

17. În cazul nerecunoaşterii venitului, baza valorică a proprietăţii de înlocuire se consideră baza valorică a proprietăţii înlocuite, majorată cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea proprietăţii, care nu este acoperită din venitul obţinut în cazul pierderii forţate.

Secţiunea a 2-a

Donaţiile

18. Agentul economic care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă dintre valoarea neamortizată în scopuri fiscale şi valoarea de piaţă la momentul donării.

[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

19. Donaţia se poate efectua sub forma transmiterii:

1) mijloacelor fixe;

[Subpct.2) abrogat prin Hot.Guv. nr.10 din 03.01.2020, în vigoare 10.01.2020]

3) altor active circulante (producţie finită, materiale, mărfuri, mijloace băneşti etc.).

20. Venitul rezultat din efectuarea donaţiilor şi supus impozitării se determină în funcţie de categoria activelor donate:

1) pentru mijloacele fixe – ca diferenţă între valoarea de piaţă la momentul donării şi valoarea neamortizată în scopuri fiscale, conform modului stabilit de Regulamentul privind evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.704/2019;

2) pentru activele materiale circulante – ca diferenţă dintre preţul de piaţă al acestor active şi cheltuielile suportate legate de procurarea sau producerea acestor active.

[Pct.20 modificat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

[Pct.20 modificat prin Hot.Guv. nr.10 din 03.01.2020, în vigoare 10.01.2020]

21. În cazul efectuării donaţiei sub forma transmiterii mijloacelor băneşti, suma lor nu se permite spre deducere şi urmează a fi ajustată, dacă aceste cheltuieli au fost reflectate drept cheltuieli curente ale întreprinderii, în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau ale Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară.

[Pct.21 modificat prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

22. În cazul primirii unei donaţii de la o altă persoană, beneficiarul constată donaţia drept venit financiar care se include în venitul brut şi se impune în modul general stabilit.

23. Donaţiile efectuate în scopuri filantropice sau de sponsorizare se permit spre deducere în condiţiile pct.58-66.

[Pct.23 modificat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

23¹. Donaţiile efectuate conform art.24 alin.(13¹) din Cod, se permit spre deducere în baza:

a) ordinului emis de către conducătorul întreprinderii; şi

b) documentelor primare, întocmite în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, care justifică transferul alimentelor în limitele cantităţilor aprobate prin ordin şi în conformitate cu prevederile art.12 din Legea nr.299/2022 privind prevenirea pierderii şi risipei de alimente.

[Pct.23¹ introdus prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

Capitolul V

DEDUCERI

24. La determinarea venitului impozabil, din venitul brut se deduc cheltuielile suportate în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, ce ţin de fabricarea (executarea, prestarea) şi desfacerea producţiei (lucrărilor, serviciilor), producerea şi desfacerea mărfurilor, mijloacelor fixe şi altor bunuri, precum şi cheltuielile legate de obţinerea altor venituri, bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară care nu contravin prevederilor Codului.

24¹. Deducerea cheltuielilor se permite cu condiţia confirmării documentare a acestora, cu excepţia cazurilor stabilite de Codul fiscal. Deducerea cheltuielilor nu poate fi efectuată în baza avizului de însoţire a mărfii.

[Pct.24¹ introdus prin Hot.Guv. nr.44 din 30.01.2019, în vigoare 01.03.2019]

25. Deducerea se permite în perioada fiscală pe parcursul căreia au fost calculate sau suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor în care aceste cheltuieli urmează să fie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului.

26. În scopuri fiscale se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător ori în scopul desfăşurării acesteia.

Cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activităţii de întreprinzător şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, în scopul desfăşurării activităţii economice şi obţinerii de venituri.

Din contul cheltuielilor mixte (cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii de întreprinzător şi personale) se permite deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător, cu condiţia ca acestea să predomine asupra cheltuielilor personale (mai mult de 50%) şi numai pentru acea parte a cheltuielilor care se referă nemijlocit la desfăşurarea activităţii de întreprinzător.

27. Impozitele, cu excepţia impozitului pe venit instituit în titlul II din Cod, taxele şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate şi achitate se includ în componenţa cheltuielilor şi se deduc în scopuri fiscale în modul stabilit la art.24 alin.(1) din Cod.

[Pct.27 modificat prin Hot.Guv. nr.642 din 26.08.2020, în vigoare 01.01.2021]

28. Cheltuielile a căror deducere este limitată în scopuri fiscale sînt stabilite de Cod.

29. Persoanele fizice ce desfăşoară activităţi profesionale în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii au dreptul de a deduce cheltuielile aferente activităţii profesionale în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii achitate sau suportate pe parcursul perioadei fiscale conform prevederilor stabilite la capitolele 3 şi 4 ale titlului II din Cod, similar agenţilor economici (art.69³ din Cod).

[Pct.29 în redacţia prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

30. În cazul în care contribuabilului i se restituie pe parcursul perioadei fiscale cheltuielile, pierderile sau datoriile compromise deduse anterior, suma restituită se ia în calcul şi se include în venitul brut al contribuabilului pe anul în care a fost încasată. Cheltuielile, pierderile sau datoriile compromise, care nu au fost deduse anterior, însă au fost restituite pe parcursul perioadei fiscale, nu se includ în venitul brut al contribuabilului.

[Pct.30 completat prin Hot.Guv. nr.321 din 17.06.2026, în vigoare 18.06.2026]

31. Se permite deducerea cheltuielilor, în limita de 0,15% din fondul de retribuire a muncii sau sumei taxelor de aderare şi a cotizaţiilor de membru în mărime ce nu depăşeşte două salarii medii lunare pe economie, prognozate şi aprobate de către Guvern pentru anul în care au fost suportate, sub formă de alocaţii financiare destinate activităţii sindicatelor pentru utilizarea lor în scopurile stabilite în contractul colectiv de muncă.

[Pct.31 completat prin Hot.Guv. nr.321 din 17.06.2026, în vigoare 18.06.2026]

32. Se permite deducerea cheltuielilor suportate de către partenerul privat pentru obiectele construite şi transmise gratuit partenerului public conform contractului de parteneriat public-privat.

33. În cazul în care agentul economic a înregistrat cheltuieli în procesul exercitării activităţii de întreprinzător ca rezultat al constatării unei situaţii excepţionale şi nu a înregistrat (a înregistrat parţial) venituri, cheltuielile în cauză, în conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Cod, se deduc în scopuri fiscale.

Cheltuielile legate de lichidarea consecinţelor unei situaţii excepţionale se califică drept cheltuieli excepţionale care, pornind de la prevederile art.24 alin.(1) din Cod, sînt, de asemenea, cheltuieli ordinare şi necesare şi care, respectiv, se permit spre deducere în scopuri fiscale.

33¹. Se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru orice plăţi efectuate în folosul salariatului, al studentului stagiar şi/sau al elevului în baza raporturilor reglementate de Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 şi/sau de Legea nr.110/2022 cu privire la învăţământul dual, în raport cu care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi/sau au fost reţinute primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozitul pe venit din salariu, datorate de angajator şi salariat. Prevederile prezentului punct nu limitează dreptul la deducere în scopuri fiscale a altor tipuri de cheltuieli, conform prevederilor prezentului capitol.

[Pct.33¹ completat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.33¹ completat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

[Pct.33¹ modificat prin Hot.Guv. nr.372 din 08.06.2022, în vigoare 10.06.2022]

[Pct.33¹ introdus prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

Secţiunea 1

Deducerea cheltuielilor privind transportul

organizat al salariaţilor/zilierilor/studenţilor

stagiari/elevilor în învăţământul dual

[Secţiunea 1 (pct.34-37) în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

[Denumirea completată prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

34. Cheltuielile suportate pentru transportul organizat al salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual se stabilesc în limita plafonului deductibil de 75 de lei (fără TVA) per persoană pentru fiecare zi efectiv lucrată. Acest plafon valoric se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare suportate pentru transportul organizat şi numărul de salariaţi/zilieri/studenţi/elevi transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a acestora.

[Pct.34 în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

[Pct.34 modificat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

[Pct.34 modificat prin Hot.Guv. nr.372 din 08.06.2022, în vigoare 10.06.2022]

[Pct.34 modificat prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

35. În cazul depăşirii plafonului stabilit, suma depăşirii se va considera drept o facilitate impozabilă aferent căreia apare obligaţia de declarare şi achitare:

1) în cazul salariaţilor – a impozitului pe venit, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;

2) în cazul zilierilor – a impozitului pe venit şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;

3) în cazul studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual – a impozitului pe venit şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

[Pct.35 în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

[Pct.35 modificat prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

36. Plafonul stabilit la pct.34 se aplică pentru transportul organizat de la/la locul de muncă sau de la/la unitatea de învăţământ dual. Acest plafon nu se aplică pentru celelalte cazuri de transportare a salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământ dual, în care regimul fiscal se determină conform modului general stabilit.

[Pct.36 în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

[Pct.36 modificat prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

37. Deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct.34 se permite în baza următoarelor documente confirmative:

1) în cazul organizării transportului în mod independent:

a) ordinul intern al angajatorului/beneficiarului de lucrări/unităţii în învăţământul dual care stabileşte politica de transportare organizată şi limita pentru fiecare an;

b) documentul ce reprezintă acordul persoanei fizice pentru serviciile de transport de la/la locul de muncă sau de la/la unitatea de învăţământ dual;

c) itinerarul mijlocului de transport utilizat la transportarea organizată, precum şi lista persoanelor fizice transportate per fiecare rută în luna respectivă;

d) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă al salariaţilor)/extras din Registrul de evidenţă al zilierilor/contractul de formare profesională în învăţământul dual;

2) în cazul organizării transportului de către persoanele terţe, inclusiv prin utilizarea transportului public:

a) ordinul intern al angajatorului/beneficiarului de lucrări/unităţii în învăţământul dual care stabileşte politica de transportare organizată;

b) documentul ce reprezintă acordul persoanei fizice pentru serviciile de transport de la/la locul de muncă sau de la/la unitatea de învăţământul dual;

c) contractul de prestare a serviciilor, în cazul utilizării transportului public. În celelalte cazuri de utilizare a serviciilor persoanelor terţe, în afară de contract, se va prezenta şi itinerarul utilizat, precum şi distanţa ce urmează a fi parcursă de mijlocul de transport per fiecare rută;

d) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă al salariaţilor)/extras din Registrul de evidenţă a zilierilor/contractul de formare profesională în învăţământul dual.

[Pct.37 în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

[Pct.37 modificat prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

Secţiunea a 2-a

Deducerea cheltuielilor aferente asigurării cu hrană a salariaţilor/

zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual";

[Denumirea secţiunii a 2-a în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

[Denumirea completată prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

38. Se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru hrana organizată a salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual conform art.24 alin.(19), (19⁴) şi (24) din Cod.

Angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrana organizată a salariaţilor ori să acorde tichete de masă, fiind permisă doar o singură opţiune în raport cu un salariat.

[Pct.38 modificat prin Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

[Pct.38 în redacţia Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

[Pct.38 completat prin Hot.Guv. nr.10 din 03.01.2020, în vigoare 10.01.2020]

39. Angajatorul ai cărui salariaţi au salariul mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a salariaţilor. În sensul prezentului punct, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare al angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de salariaţi în luna respectivă.

39¹. Prin derogare de la pct.39, angajatorul din agricultură care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 70% din activităţile stipulate în grupele 01.1-01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei şi ai cărui salariaţi au salariul mediu lunar brut egal sau mai mare de 9 000 de lei este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a salariaţilor. În sensul prezentului punct, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare al angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de salariaţi în luna respectivă.

[Pct.39¹ introdus prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 29.09.2025]

40. Cheltuielile suportate pentru hrana organizată a salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual se stabilesc în limita plafonului deductibil de 70 de lei (fără TVA) per persoană pentru fiecare zi efectiv lucrată.

[Pct.40 în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

[Pct.40 modificat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

[Pct.40 modificat prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

40¹. În cazul depăşirii plafonului stabilit, suma depăşirii se va considera drept o facilitate impozabilă aferent căreia apare obligaţia de declarare şi achitare:

1) în cazul salariaţilor – a impozitului pe venit, contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;

2) în cazul zilierilor – a impozitului pe venit şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;

3) în cazul studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual – a impozitului pe venit şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

[Pct.40¹ introdus prin Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

41. Deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct.40 se permite în baza următoarelor documente confirmative:

1) ordinul intern al angajatorului/beneficiarului de lucrări/unităţii în învăţământul dual care stabileşte politica de hrană organizată, lista salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor asiguraţi cu hrană şi limita pentru fiecare an per persoana fizică;

2) documentul ce reprezintă acordul persoanei fizice pentru hrană organizată;

3) documentele ce confirmă costul suportat pentru hrana organizată, în cazul în care angajatorul/beneficiarul de lucrări/unitatea în învăţământul dual asigură hrana în mod independent;

4) contractul privind prestarea serviciilor de catering, în cazul în care angajatorul/beneficiarul de servicii/unitatea în învăţământul dual asigură hrana organizată contractând serviciile companiilor terţe;

5) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă al salariaţilor)/extras din Registrul de evidenţă al zilierilor/contractul de formare profesională în învăţământul dual.

[Pct.41 în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

[Pct.41 modificat prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

42. Cheltuielile aferente acordării tichetelor de masă salariaţilor, suportate de către angajator, conform legii, sînt deductibile în scopul calculării impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător, conform art.24 alin.(19¹) din Cod.

43. Valoarea nominală deductibilă a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare este stabilită la art.4 alin.(1) din Legea nr.166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă.

44. Angajatorii pot acorda tichete de masă cu valoarea nominală mai mare, diferenţa dintre aceasta şi valoarea nominală prevăzută la pct.43 fiind deductibilă în scopuri fiscale în condiţiile respectării prevederilor art.24 alin.(19²) din Cod.

[Pct.44 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

Secţiunea a 2¹-a

Deducerea cheltuielilor pentru compensarea cheltuielilor suportate

de salariaţi în structurile de primire turistică din zonele rurale

ale Republicii Moldova, inclusiv a cheltuielilor

aferente tichetelor de vacanţă

[Secţiunea 2¹-a (pct.44¹-44¹³) introdusă prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

44¹. Se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator, în limita plafonului prevăzut la art.24 alin.(19³) lit.c) din Cod, pentru:

1) compensarea cheltuielilor suportate de salariaţi în structurile de primire turistică din zonele rurale ale Republicii Moldova;

2) procurarea tichetelor de vacanţă pentru salariaţi.

[Pct.44¹ introdus prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

44². Deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru compensarea cheltuielilor suportate de salariaţi în structurile de primire turistică din zonele rurale ale Republicii Moldova, inclusiv a cheltuielilor aferente tichetelor de vacanţă, se permite în baza următoarelor documente confirmative:

1) pentru contribuabilii care aplică contabilitatea de angajamente – factura fiscală;

2) pentru contribuabilii care aplică contabilitatea de casă – factura fiscală şi documentul confirmativ privind achitarea de facto a plăţilor.

[Pct.44² introdus prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

44³. Deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru compensarea cheltuielilor suportate de salariaţi în structurile de primire turistică din zonele rurale ale Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu prevederile art.44 alin.(2) lit.b) şi alin.(3) lit.b) din Cod.

[Pct.44³ introdus prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

44⁴. Angajatorul este în drept să acorde aceluiaşi salariat, pe parcursul perioadei fiscale, mai multe tichete de vacanţă (cu valori nominale diferite), iar deductibilitatea acestora în scopuri fiscale se va examina prin prisma plafonului stabilit la art.24 alin.(19³) lit.c) din Cod.

[Pct.44⁴ introdus prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

44⁵. Angajatorul este în drept să suporte cheltuieli în valoare mai mare decât plafonul prevăzut la art.24 alin.(19³) lit.c) din Cod pentru compensarea cheltuielilor suportate de salariaţi în structurile de primire turistică din zonele rurale ale Republicii Moldova, precum şi să acorde tichete de vacanţă cu valori nominale mai mari decât plafonul menţionat. Valoarea cheltuielilor care depăşeşte plafonul respectiv se va considera facilitate impozabilă acordată de angajator conform art.19 din Cod, aceasta fiind deductibilă în scopuri fiscale în condiţiile respectării prevederilor art.24 alin.(19²) din Cod.

[Pct.44⁵ introdus prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

44⁶. Angajatorul este în drept să suporte pe parcursul perioadei fiscale, în raport cu acelaşi salariat, cheltuieli pentru compensarea cheltuielilor suportate de salariat în structurile de primire turistică din zonele rurale ale Republicii Moldova, precum şi cheltuieli aferente tichetelor de vacanţă. Deductibilitatea acestora în scopuri fiscale se examinează cumulativ, în conformitate cu prevederile pct.44⁴ şi 44⁵.

[Pct.44⁶ introdus prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

44⁷. Lista operatorilor autorizaţi şi a structurilor de primire turistică din zonele rurale ale Republicii Moldova pentru emiterea tichetelor de vacanţă se aprobă de către Ministerul Culturii.

[Pct.44⁷ introdus prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

44⁸. Tichetele de vacanţă emise pe suport de hârtie urmează să conţină următoarele elemente obligatorii:

1) denumirea şi IDNO-ul structurilor de primire turistică din zonele rurale;

2) valoarea nominală a tichetului de vacanţă;

3) data emiterii tichetului de vacanţă;

4) perioada de valabilitate a tichetului de vacanţă.

[Pct.44⁸ introdus prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

44⁹. Procurarea şi acordarea tichetelor de vacanţă, atât în formă electronică, cât şi pe suport de hârtie, se efectuează de către angajator.

[Pct.44⁹ introdus prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

44¹⁰. Tichete de vacanţă pot fi acordate salariaţilor atât la locul de muncă de bază, cât şi la locul de muncă prin cumul.

[Pct.44¹⁰ introdus prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

44¹¹. Condiţiile de gestionare a valorii nevalorificate la expirarea termenului de valabilitate al tichetului de vacanţă se stabilesc în contractul încheiat între operator şi angajator.

[Pct.44¹¹ introdus prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

44¹². În cazul în care, la expirarea termenului de valabilitate al tichetului de vacanţă, operatorul autorizat restituie valoarea nevalorificată a tichetului de vacanţă angajatorului. Această valoare se ia în calcul şi se include în venitul brut al angajatorului în perioada fiscală în care a fost încasată.

[Pct.44¹² introdus prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

44¹³. În cazul returnării tichetului de vacanţă de către salariat angajatorului, angajatorul nu are dreptul să compenseze valoarea acestuia în numerar.

[Pct.44¹³ introdus prin Hot.Guv. nr.539 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

Secţiunea a 3-a

Deducerea cheltuielilor pentru studiile profesionale şi perfecţionare

ale salariaţilor, precum şi pentru activităţile aferente consolidării

 culturii corporative şi a spiritului de echipă

[Denumirea secţiunii a 3-a în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

45. Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale, suportate în folosul salariaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sînt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a salariaţilor.

[Pct.45 modificat prin Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

45¹. Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile suportate pentru perfecţionarea salariaţilor, alta decât cea prevăzută la pct.45, precum şi pentru activităţile aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă, ţinând cont de plafonul prevăzut la art.24 alin.(19³) din Cod. La determinarea plafonului prevăzut la art.24 alin.(19³) din Cod, prin fond de retribuire a muncii se înţelege salariul, alte recompense pentru munca depusă, inclusiv ajutorul material.

[Pct.45¹ completat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.45¹ introdus prin Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

46. Deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct.45 şi 45¹ se permite în baza următoarelor documente confirmative:

1) ordinul intern al angajatorului ce specifică lista salariaţilor care beneficiază de studiile profesionale sau perfecţionare;

2) ordinul intern al angajatorului cu privire la activităţile desfăşurate aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă;

3) contractul, factura fiscală şi alte documente ce confirmă cheltuielile suportate pentru serviciile de instruire profesională/perfecţionare a salariaţilor/cheltuielile suportate pentru desfăşurarea activităţilor aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă.

[Pct.46 în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

Secţiunea a 4-a

Deducerea cheltuielilor privind amortizarea

47. Deducerea amortizării imobilizărilor necorporale se determină prin aplicarea metodei liniare cu termenul de utilizare limitat.

48. La stabilirea sumei deducerii amortizării, valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale se distribuie pe perioada ce nu depăşeşte termenul funcţionării utile, începînd cu data recunoaşterii iniţiale a activului.

49. Durata de funcţionare utilă a imobilizărilor necorporale se stabileşte pentru termenul în decursul căruia acestea sînt utile întreprinderii. Modul de stabilire a duratei de funcţionare utilă a imobilizărilor necorporale se efectuează potrivit cerinţelor standardelor de contabilitate (Standardele Naţionale de Contabilitate "Imobilizări necorporale şi corporale").

50. Modul de determinare şi deducere a cheltuielilor de amortizare şi reparaţie în scopuri fiscale a mijloacelor fixe este stabilit de Regulamentul privind evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.704/2019. Pentru perioada fiscală 2018–2019, agenţii economici pot alege modul de calcul al amortizării şi cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii conform art.26 şi 27 din Cod, în vigoare la 31 decembrie 2018, sau conform art.26¹ din Cod, în vigoare la 31 decembrie 2019. Alegerea regimului fiscal se realizează prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului economic.

[Pct.50 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.50 modificat prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

50¹. Pentru perioada fiscală 2020, agenţii economici pot alege modul de calcul al amortizării şi cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii conform art.26 şi 27 din Cod, în vigoare la 31 decembrie 2018, sau conform art.26¹ din Cod, în vigoare la 31 decembrie 2020.

[Pct.50¹ introdus prin Hot.Guv. nr.940 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

50². Agenţii economici care, pe parcursul anului fiscal, în conformitate cu prevederile legislaţiei cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei, obţin sau li se retrage titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informaţiei au dreptul la deducere în scopuri fiscale a cheltuielilor privind amortizarea şi reparaţia mijloacelor fixe, conform art.26¹ din Cod, pentru perioada aplicării regimului de impozitare stabilit în titlul II din Cod.

[Pct.50² introdus prin Hot.Guv. nr.372 din 08.06.2022, în vigoare 10.06.2022]

Secţiunea a 5-a

Deducerea cheltuielilor de reprezentanţă şi de delegaţii

51. La cheltuielile de reprezentanţă ce ţin de activitatea de întreprinzător a entităţii se raportează doar cheltuielile suportate pentru primirea delegaţiilor, atît în Republica Moldova, cît şi în afara Republicii Moldova, ce contribuie la buna desfăşurare a activităţii de întreprinzător şi includ:

1) cheltuielile pentru primirea oficială a delegaţiilor, inclusiv a celor străine, pentru încheierea diverselor acorduri, contracte etc.;

2) cheltuielile pentru frecventarea manifestărilor culturale şi reprezentaţiilor teatralizate în procesul de negocieri ale unor acorduri în scop antreprenorial;

3) cheltuielile de transport în timpul primirii delegaţiilor conform programului stabilit;

4) cheltuielile pentru achitarea serviciilor traducătorilor neîncadraţi în personalul întreprinderii;

5) cheltuielile pentru trataţii în timpul şi locul unde decurg negocierile de afaceri şi manifestările culturale respective;

6) сadouri/suvenire în mărimea ce nu depăşeşte 2% din suma scutirii personale anuale, pentru fiecare persoană, primită în delegaţie/deplasare realizată conform programului.

52. Documentele ce confirmă primirea delegaţiilor (reprezentanţelor) sînt:

1) ordinul conducătorului întreprinderii, emis în baza înţelegerilor prealabile ale părţilor (programelor, acordurilor, scrisorilor, faxurilor etc.), în care se menţionează componenţa delegaţiilor, scopul, programul şi termenul vizitei;

2) informaţiile referitoare la rezultatele vizitei şi darea de seamă asupra cheltuielilor efectuate, justificate documentar.

Pentru asigurarea confirmării cheltuielilor de reprezentanţă se va asigura dispunerea ambelor categorii de documente din cele menţionate în prezentul punct.

53. Suma-limită a cheltuielilor de reprezentanţă care se permite spre deducere constituie 0,75% din venitul brut.

54. Deducerea cheltuielilor de delegaţii se efectuează în limitele normelor stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.10/2012 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea personalului entităţilor din Republica Moldova.

[Pct.54 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

Secţiunea a 6-a

Deducerea cheltuielilor de asigurare

55. Se permite deducerea primelor de asigurare plătite în baza contractelor de asigurare încheiate în corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare de către agenţii economici şi, după caz, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, din venitul provenit de la activitatea de întreprinzător, pentru următoarele clase de asigurare din cadrul:

1) asigurărilor obligatorii:

a) asigurări de răspundere civilă auto, care acoperă daunele ce rezultă din folosirea autovehiculelor, inclusiv răspunderea transportatorilor;

b) asigurări de răspundere civilă avia, care acoperă răspunderea transportatorilor;

c) asigurări de răspundere civilă maritimă, lacustră şi fluvială, care acoperă răspunderea transportatorilor;

d) asigurări de răspundere civilă feroviară, care acoperă răspunderea transportatorilor;

e) alte clase de asigurare pentru care este prevăzută încheierea contractelor de asigurare obligatorie în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător;

2) asigurărilor facultative:

a) asigurări de accidente, inclusiv accidentele de muncă şi bolile profesionale;

b) asigurări de viaţă şi anuităţi (contractate în favoarea salariaţilor întreprinderii);

c) asigurări de vehicule terestre (altele decît cele feroviare), care acoperă daunele survenite la vehiculele terestre cu motor;

d) asigurări de vehicule de cale ferată, care acoperă daunele survenite la vehiculele de cale ferată care se deplasează sau transportă mărfuri ori persoane;

e) asigurări de nave aeriene, care acoperă daunele survenite la navele aeriene;

f) asigurări de nave maritime, lacustre şi fluviale, care acoperă daunele survenite la acestea;

g) asigurări de bunuri în tranzit, care acoperă daunele suferite de mărfuri, bagaje şi alte bunuri transportate;

h) asigurări de incendiu şi de alte calamităţi naturale, care acoperă daunele suferite de proprietăţi şi bunuri (aflate în proprietatea întreprinderii) cauzate de incendiu, explozie, furtună, energie nucleară, alunecări de teren, alte fenomene naturale în afară de furtună;

i) asigurări de bunuri, care acoperă daunele suferite de proprietăţi şi bunuri (aflate în proprietatea întreprinderii) în cazul în care aceste daune sînt cauzate de grindină, îngheţ sau furt;

j) asigurări de răspundere civilă generală, care acoperă daunele din prejudiciul produs terţilor în urma exploatării obiectelor industriale periculoase;

k) asigurări de răspundere civilă generală, contractate în baza Convenţiei referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri pe şosele (CMR), semnată la Geneva la 19 mai 1956, şi Convenţiei vamale referitoare la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR din 14 noiembrie 1975, la care Republica Moldova este parte din 26 mai 1993;

l) alte asigurări de răspundere civilă generală, care acoperă daunele din prejudiciul produs terţilor prin utilizarea şi exploatarea navelor aeriene şi vehiculelor de cale ferată;

m) alte asigurări ordinare şi necesare pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător.

În cazul asigurărilor indicate la subpct. 2) lit.h)-l) mărimea totală a defalcărilor permise ca deduceri de cheltuieli aferente activităţii de întreprinzător în scopuri fiscale nu poate depăşi 3% din suma venitului brut, obţinut din toate sursele, inclusiv din activitatea operaţională, de investiţii şi financiară.

Pentru contractarea asigurărilor subvenţionate de către stat, mărimea defalcărilor permise ca deduceri de cheltuieli aferente activităţii de întreprinzător în scopuri fiscale nu poate depăşi cota primei de asigurare, care urmează a fi plătită de către asigurat (întreprinderea agricolă, producătorul agricol etc.) în conformitate cu legile speciale respective.

Se permite deducerea cheltuielilor anuale suportate de angajator pentru primele de asigurare facultative de asistenţă medicală ale salariatului în cuantumul stabilit de Cod.

Secţiunea a 7-a

Deducerea cheltuielilor legate de extracţia

resurselor naturale irecuperabile

56. În scopul aplicării prevederilor art.29 din Cod:

1) mărimea deducerii cheltuielilor legate de extracţia resurselor naturale se determină prin înmulţirea bazei valorice a resurselor naturale (baza valorică la începutul perioadei de gestiune) cu rezultatul obţinut din împărţirea volumului extracţiei resurselor naturale pe parcursul perioadei de gestiune la volumul total al extracţiei prognozat pentru zăcămîntul respectiv (în expresie naturală):

unde:

C_ext. – cheltuielile perioadei de gestionare legate de extracţia resurselor naturale;

B_î. – baza valorică a zăcămîntului la începutul perioadei de gestiune;

V_ef. – volumul efectiv al extracţiei resurselor naturale pe parcursul perioadei de gestiune (volumul efectiv în expresie naturală);

V_pl. – volumul planificat al extracţiei pentru zăcămîntul respectiv (în expresie naturală) la începutul perioadei de gestiune.

Baza valorică a zăcămîntului la începutul perioadei de gestiune se determină ca diferenţa dintre baza valorică a zăcămîntului la începutul perioadei de gestiune precedente şi suma cheltuielilor legate de extracţia resurselor naturale în perioada de gestiune precedentă:

B_î. = B_î.p.prec. - C_p.prec. ,

unde:

B_î. – baza valorică a zăcămîntului la începutul perioadei de gestiune;

B_î.p.prec. – baza valorică a zăcămîntului la începutul perioadei de gestiune precedente;

C_p.prec. – cheltuielile legate de extracţia resurselor naturale în perioada de gestiune precedentă.

Volumul prognozat al extracţiei resurselor naturale în perioada de gestiune curentă se determină ca diferenţa dintre volumul prognozat pentru zăcămîntul respectiv în perioada de gestiune precedentă şi volumul extracţiei resurselor naturale în perioada de gestiune precedentă.

Dacă depozitul natural continuă să fie exploatat după epuizarea totală a bazei valorice a resurselor naturale, pentru determinarea cheltuielilor spre deducere, suma cheltuielilor legate de extracţia resurselor naturale nu se calculează şi baza valorică a resurselor naturale se egalează cu zero.

Dacă extracţia resurselor naturale din depozitul natural s-a terminat pînă la deducerea totală a cheltuielilor legate de explorarea şi exploatarea resurselor naturale, valoarea reziduală a resurselor naturale se deduce în perioada gestionară curentă şi baza valorică a resurselor naturale se egalează cu zero;

2) suma cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor se determină ca raportul dintre cheltuielile necesare (prognozate) pentru recultivare şi soldul rezervelor industriale ale substanţelor utile de la zăcămîntul respectiv, înmulţit cu volumul substanţelor utile extrase în perioada de gestiune:

unde:

C_rec.ter. – suma cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor perioadei de gestiune curente;

C_rec.pl. – suma cheltuielilor necesare planificate pentru recultivarea terenurilor în perioada de gestiune;

V_pl. – volumul planificat al extracţiei pentru zăcămîntul respectiv (în expresie naturală) perioadei de gestiune;

V_ef. – volumul efectiv al extracţiei resurselor naturale pe parcursul perioadei de gestiune (volumul efectiv în expresie naturală).

Suma cheltuielilor necesare planificate pentru recultivarea terenurilor (C_rec.pl.) în perioada de gestiune se determină ca diferenţa dintre suma cheltuielilor necesare planificate pentru recultivarea terenurilor în perioada de gestiune precedentă şi suma cheltuielilor pentru recultivarea terenurilor în perioada de gestiune precedentă ce a fost recunoscută la deducere;

3) suma cheltuielilor viitoare privind recuperarea pierderilor producţiei agricole în cazul atribuirii terenurilor prin hotărîre de Guvern. Mărimea cheltuielilor viitoare privind recuperarea pierderilor producţiei agricole se determină ca raportul dintre costul pierderilor şi soldul rezervelor industriale din conturul terenului existent atribuit, înmulţit cu volumul substanţelor utile extrase în perioada de gestiune:

unde:

C_rec.p.p.a. – suma cheltuielilor viitoare privind recuperarea pierderilor producţiei agricole în perioada de gestiune curentă;

C_{rec.p.p.a.pl.} – costul pierderilor producţiei agricole în perioada de gestiune (planificată);

V_pl. – volumul planificat al extracţiei pentru zăcămîntul respectiv (în expresie naturală);

V_ef. – volumul efectiv al extracţiei resurselor naturale pe parcursul perioadei de gestiune (volumul efectiv în expresie naturală).

Costul pierderilor producţiei agricole în perioada de gestiune (planificate) se determină ca diferenţa dintre costul pierderilor producţiei agricole în perioada de gestiune precedentă şi costul pierderilor producţiei agricole în perioada de gestiune precedentă ce a fost recunoscută la deducere.

Secţiunea a 8-a

Deducerea cheltuielilor legate de formarea rezervelor

tehnice şi rezervelor matematice ale asigurătorului

57. Deducerea cheltuielilor legate de formarea de către asigurător a rezervelor tehnice şi rezervelor matematice se efectuează în mărimea sumelor defalcate în aceste rezerve, obţinute ca rezultat al calculelor trimestriale şi anuale, efectuate în conformitate cu actele normative ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare emise în acest sens. Deducerea cheltuielilor se efectuează în perioada fiscală de gestiune.

Secţiunea a 9-a

Deducerea cheltuielilor privind donaţiile în scopuri

filantropice sau de sponsorizare

58. Donaţiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare reprezintă donaţii efectuate în conformitate cu prevederile art.36 alin.(2) din Cod în scopurile prevăzute la art.2 şi 3 din Legea nr.1420-XV din 31 octombrie 2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare.

59. Filantrop sau sponsor poate fi orice persoană rezidentă (juridică şi fizică) care desfăşoară activitate de întreprinzător, indiferent de forma de proprietate, care efectuează donaţii filantropice sau de sponsorizare sub formă de:

1) transmitere dezinteresată (gratuită sau în condiţii avantajoase) a drepturilor de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra oricăror bunuri care sînt obiecte ale dreptului de proprietate, inclusiv asupra mijloacelor băneşti şi/sau obiectelor proprietăţii intelectuale;

2) executare şi prestare dezinteresată (gratuită sau în condiţii avantajoase) a lucrărilor şi serviciilor.

60. Donaţiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare pot fi efectuate atît în formă bănească, cît şi nebănească.

61. Agenţii economici care pe parcursul perioadei fiscale au efectuat donaţii în scopuri filantropice sau de sponsorizare trebuie să confirme cheltuielile suportate pentru a primi dreptul de a deduce aceste cheltuieli.

62. Deducerea oricăror donaţii efectuate în decursul perioadei fiscale în scopuri filantropice sau de sponsorizare se permite în cuantum ce nu depăşeşte indicatorul stabilit la art.36 alin.(1) din Cod din venitul impozabil.

63. Drept bază pentru acordarea donaţiilor filantropice sau a sponsorizărilor o constituie contractul de donaţie şi cererea în formă scrisă din partea beneficiarilor care doresc să primească astfel de ajutor şi care, în cadrul Codului, au acest drept.

64. Agentul economic care face o donaţie sub formă de bunuri se consideră că a vândut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă dintre valoarea neamortizată în scopuri fiscale conform modului stabilit de Regulamentul privind evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.704/2019, şi valoarea de piaţă la momentul donării. Activele după care nu se calculează amortizarea în scopuri fiscale, cu excepţia proprietăţii pentru care se calculează amortizarea, se consideră donate la valoarea cea mai mare dintre valoarea contabilă şi valoarea de piaţă a acestora la momentul donaţiei.

[Pct.64 în redacţia Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

[Pct.64 modificat prin Hot.Guv. nr.10 din 03.01.2020, în vigoare 10.01.2020]

65. În cazul în care donaţiile au formă nebănească, confirmarea donaţiei se face în baza următoarelor documente:

1) contractul de donaţie filantropică/contract de sponsorizare încheiat între filantrop/sponsor şi beneficiarul ajutorului filantropic/sponsorizării în formă simplă scrisă, iar în cazul donării cu titlu filantropic/de sponsorizare a bunurilor imobile, autentificat notarial, cu specificarea fiecăreia dintre valorile donate (mărfuri şi materiale), menţionîndu-se scopul donaţiei sau destinaţia bunurilor donate;

2) contractul încheiat, împuternicirile oferite de destinatar şi, în cazul existenţei deciziei conducerii organizaţiei care acordă ajutorul filantropic/sponsorizarea, documentul primar cu regim special – factura fiscală.

[Pct.65 modificat prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

66. În cazurile în care donaţiile filantropice sau sponsorizările au fost făcute sub formă monetară, suplimentar contractului de donaţie/sponsorizare, drept document confirmativ serveşte documentul de plată la adresa beneficiarilor.

Secţiunea a 10-a

Deducerea cheltuielilor din investiţii

[Secţiunea a 10-a (pct.67) abrogată prin Hot.Guv. nr.642 din 26.08.2020, în vigoare 28.08.2020]]

Secţiunea a 11-a

Deducerea cheltuielilor pentru acordarea burselor private

68. Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile suportate pe parcursul perioadei fiscale pentru acordarea burselor private conform Legii nr.130 din 11 iulie 2014 privind bursele private.

69. Cuantumul bursei private acordate lunar nu poate depăşi trei salarii minime pe ţară din luna respectivă şi se stabileşte în contractul de acordare a bursei private.

70. Deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct.68 se permite numai la prezentarea următoarelor documente confirmative:

1) copia contractului de admitere la studii şi/sau adeverinţa emisă de instituţia de învăţămînt (pe teritoriul Republicii Moldova sau în străinătate);

2) copia contractului de acordare a bursei private.

[Pct.70 modificat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

71. Bursele care sînt acordate cu încălcarea prevederilor Legii nr.130/2014 privind bursele private nu sînt deductibile în scopuri fiscale.

[Pct.71 în redacţia Hot.Guv. nr.44 din 30.01.2019, în vigoare 01.03.2019]

Secţiunea a 12-a

Deducerea cheltuielilor pentru organizarea procesului

de instruire a elevilor în programele de formare

profesională tehnică prin învăţământ dual

[Secţiunea a 12-a (pct.72,73) în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

72. Unitatea de învăţământ dual este în drept să deducă cheltuielile legate de organizarea programelor de formare profesională tehnică prin învăţământ dual, inclusiv cele ce ţin de:

1) instruirea şi retribuirea muncii maistrului-instructor al unităţii, precum şi de remuneraţia de formare profesională a elevului;

2) asigurarea elevilor cu materialele necesare pentru formarea profesională în cadrul unităţii în învăţământul dual (unelte şi/sau materiale consumabile) şi cu echipamente, după caz.

[Pct.72 în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

73. Deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct.72 se permite la prezentarea următoarelor documente confirmative:

1) ordinul intern al unităţii de învăţământ dual, care specifică lista elevilor instruiţi prin învăţământ dual;

2) acordul de cooperare în învăţământul dual încheiat între unitatea în învăţământ dual şi instituţia de învăţământ profesional tehnic;

3) contractul de formare profesională în învăţământul dual, încheiat între unitatea în învăţământ dual şi elev;

4) factura fiscală şi alte documente ce confirmă cheltuielile suportate de unitatea în învăţământ dual pentru organizarea procesului de instruire a elevilor.

[Pct.73 în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

Secţiunea a 13-a

Cheltuieli nepermise spre deducere

74. Nu se permite deducerea:

1) cheltuielilor personale şi familiale;

2) sumelor plătite la procurarea terenurilor;

3) sumelor plătite la procurarea proprietăţii pentru care se calculează amortizarea şi faţă de care se aplică prevederile art.26¹, 28 şi 29 din Cod;

4) sumelor pentru compensaţii, remuneraţii, dobînzi, plăţi pentru închirieri de bunuri şi altor cheltuieli efectuate în interesul unui membru al familiei contribuabilului, al unei persoane cu funcţii de răspundere sau al unui conducător de agent economic, al unui membru al societăţii sau al altei persoane interdependente, dacă nu există justificarea plăţii unei astfel de sume;

5) pierderilor în urma vînzării sau schimbului proprietăţii, îndeplinirii lucrărilor şi prestării serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între persoanele interdependente. În sensul prezentului punct, pierderea reprezintă diferenţa dintre suma anuală a costului vânzărilor şi suma anuală a venitului din vânzări, înregistrată în evidenţa contabilă pentru întreaga perioadă fiscală, în relaţie cu o persoană interdependentă. Prevederile prezentului punct nu se aplică relaţiilor dintre membrii aceleiaşi cooperative sau aceluiaşi grup de producători agricoli, precum şi relaţiilor dintre cooperativa sau grupul de producători agricoli cu membrii săi, cu excepţia tranzacţiilor pentru care a fost aplicat principiul lungimii braţului la stabilirea preţului;

6) cheltuielilor pentru care s-au format obligaţiuni privind persoanele interdependente care folosesc metoda de casă;

7) cheltuielilor legate de obţinerea venitului scutit de impozitare;

8) cheltuielilor neconfirmate documentar, ce depăşesc limita stabilită de Cod din venitul impozabil al contribuabilului;

9) sumelor achitate sau suportate în folosul titularului patentei de întreprinzător şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente;

10) plăţilor pentru eliminările supranormative de substanţe poluante în mediul înconjurător şi folosirea supralimită a resurselor naturale;

11) cheltuielilor legate de investigaţii şi cercetări ştiinţifice referitoare la terenuri sau alte bunuri supuse amortizării, precum şi a altor cheltuieli achitate sau suportate în scopul descoperirii ori precizării locului de amplasare a resurselor naturale, determinării cantităţii şi calităţii lor;

12) impozitelor pe venit, penalităţilor şi amenzilor aferente lor, precum şi a amenzilor şi penalităţilor aferente altor impozite, taxe şi plăţi obligatorii la buget, a amenzilor şi penalităţilor aplicate pentru încălcarea actelor normative;

13) impozitelor achitate în numele unei persoane, alta decît contribuabilul;

14) sumelor din reevaluarea, deprecierea mijloacelor fixe şi altor active, precum şi din modificarea valorii investiţiilor imobiliare pînă la valoarea justă;

15) altor cheltuieli ce depăşesc limite stabilite de Cod.

[Pct.74 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.74 modificat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

[Pct.74 completat prin Hot.Guv. nr.940 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Pct.74 modificat prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

75. Contribuabilul care aplică contabilitatea angajamentelor nu are dreptul la deducerea cheltuielilor pînă la momentul efectuării plăţilor, dacă aceste sume reprezintă datorie faţă de o persoană interdependentă care aplică contabilitatea de casă.

Capitolul VI

PIERDERI FISCALE

76. În scopuri fiscale, pierderile fiscale apar ca rezultat al depăşirii cheltuielilor legate de activitatea de întreprinzător recunoscute în scopuri fiscale asupra venitului obţinut din desfăşurarea acestei activităţi.

77. Pierderile rezultate din activitatea de întreprinzător (depăşirea deducerilor prevăzute, conform Codului, faţă de venitul brut) se reportă în timp ţinînd cont de prevederile art.32 din Cod existente la momentul formării acestora.

78. Pierderile rezultate din activitatea de întreprinzător formate în perioada 2017-2022 au fost reportate eşalonat, conform tabelului.

[Pct.78 în redacţia Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

79. Pierderile rezultate din activitatea de întreprinzător formate începînd cu perioada 2016 se reportează eşalonat pe următoarele cinci perioade fiscale. Suma permisă pentru reportare pentru una din perioadele fiscale următoare celei în care s-a înregistrat pierderea este stabilită de contribuabil în limita venitului impozabil înregistrat, redusă cu suma permisă spre deducere.

Capitolul VII

FACILITĂŢI FISCALE AFERENTE IMPOZITULUI PE VENIT

80. Facilităţile (scutirile) aferente impozitului pe venit sînt reglementate de prevederile titlului II din Codul şi ale Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, precum şi ale legii bugetului de stat pe anul respectiv. La determinarea obligaţiilor fiscale privind impozitul pe venit, agenţii economici pot utiliza facilităţile sub formă de:

1) reducere parţială sau totală a venitului impozabil;

2) scutire a unui anumit cuantum al venitului;

3) reducere a cotei de impozitare sau scutire totală ori parţială de plata impozitului.

81. Anumite categorii de contribuabili, la respectarea unor condiţii, beneficiază de scutirea aferentă impozitului pe venit, pornind de la un anumit cuantum al venitului obţinut în urma desfăşurării activităţii.

În asemenea cazuri, mărimea facilităţii, luînd în calcul scutirea unui anumit cuantum al venitului, se determină în următorul mod:

1) ţinînd cont de datele contabilităţii financiare, se determină cuantumul venitului ce urmează a fi scutit de impozitare;

2) se determină ponderea venitului scutit de impozitare în totalul de venituri, cu excepţia altor venituri scutite de impozitare;

3) se determină cuantumul cheltuielilor aferente obţinerii venitului scutit de impozitare prin aplicarea ponderii procentuale determinate la subpct. 2) la mărimea totală a cheltuielilor. În cazul în care cheltuielile efective aferente nemijlocit obţinerii venitului scutit de impozitare sînt mai mari decît cuantumul cheltuielilor determinat prin aplicarea ponderii, se utilizează indicatorul mai mare;

4) se determină profitul aferent venitului scutit de impozitare, a cărui mărime se determină ca diferenţa dintre indicatorul stabilit la subpct. 1) şi cel stabilit la subpct. 3);

5) se determină raportul dintre profitul obţinut pornind de la mărimea venitului scutit de impozitare (indicatorul subpct. 4)) şi profitul obţinut în perioada gestionară pînă la impozitare;

6) indicatorul reflectat la subpct. 5) se utilizează la determinarea sumei facilităţii acordate dintr-un anumit cuantum al venitului, prin înmulţirea indicatorului respectiv cu suma venitului pînă la aplicarea facilităţii fiscale.

82. În scopul aplicării art.49 din Cod, aplicarea facilităţilor fiscale pentru agenţii economici care livrează mărfuri (servicii) obţinute în zona economică liberă ca rezultat al activităţii prevăzute la art.6 alin.(10) lit.a) din Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) respective orientate spre export se va asigura prin următoarele documente:

1) declaraţia în formă arbitrară, care va conţine informaţia despre participanţii tranzacţiei, mărfurile şi serviciile obţinute în zona economică liberă ca rezultat al activităţii prevăzute la art.6 alin.(10) lit.a) din Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere livrate pentru obţinerea mărfurilor (serviciilor) orientate spre export;

2) contractele de livrare a mărfurilor (serviciilor) pentru obţinerea mărfurilor (serviciilor) orientate spre export;

3) facturile fiscale aferente.

Contribuabilii care au beneficiat de facilităţile prevăzute la art.49 lit.c) sau d) din Cod pot, în mod repetat, la îndeplinirea condiţiilor stabilite de Cod, să beneficieze de scutiri de plata impozitului pe venit.

Facilităţile fiscale stabilite la art.49 din Cod nu se aplică pentru Aeroportul Internaţional Liber "Mărculeşti" şi Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti".

[Pct.82 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.82 în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

83. Unul şi acelaşi agent economic (contribuabil), la respectarea condiţiilor stipulate prin legislaţie, are dreptul să beneficieze de facilităţile fiscale aferente impozitului pe venit.

La determinarea mărimii facilităţii, este necesar să se ţină cont de succesiunea acordării facilităţilor:

1) iniţial, se determină facilităţile care prevăd reducerea venitului impozabil cu suma facilităţii determinată în conformitate cu prevederile legislaţiei;

2) ulterior, din venitul impozabil rămas după diminuarea lui cu venitul supus înlesnirii, se determină facilitatea(facilităţile) care prevede(prevăd) reducerea cotei impozitului pe venit.

Capitolul VIII

DETERMINAREA IMPOZITULUI PE VENIT

84. Impozitul pe venit se determină prin aplicarea cotei impozitului la venitul impozabil, determinat conform legislaţiei.

85. Trecerea în cont a impozitului în temeiul art.81 din Cod se face prin metodele şi în termenele stabilite la art.80¹ şi art.84 din Cod.

86. Metoda de achitare a impozitului pe venit în rate este aleasă de către contribuabil şi poate fi modificată pe parcursul perioadei fiscale.

87. În cazul impozitului pe venit achitat în orice stat străin, trecerea în cont a impozitului se realizează dacă acest venit urmează a fi supus impozitării şi în Republica Moldova, conform modului stabilit la art.82 din Cod, în baza documentului ce atestă veniturile obţinute în statul străin, eliberat de autoritatea fiscală (sau Ministerul Finanţelor) a statului menţionat, dar nu mai mult decît suma calculată la cotele aplicate în Republica Moldova.

88. Agenţii economici rezidenţi ai parcurilor din industria tehnologiei informaţiei achită impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător prin intermediul impozitului unic, în conformitate cu modul stabilit la capitolul 1 al titlului X din Cod.

Dacă pe parcursul anului contribuabilul aplică atît regimul standard de impozitare, prevăzut la titlul II din Cod, cît şi regimul impozitului unic, stabilit la capitolul 1 al titlului X din Cod, în legătură cu tranziţia de la un regim la altul, venitul impozabil se determină ca diferenţa dintre suma venitului brut realizat în perioada aplicării regimului standard de impozitare şi mărimea cheltuielilor permise spre deducere în conformitate cu titlul II din Cod suportate în perioada aplicării acestui regim, ţinînd cont de particularităţile specificate la art.27¹ din Cod.

89. Impozitul pe venit se declară şi se achită în modul şi în termenele stabilite în Cod.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.693 din 11 iulie 2018

Notă: Anexa nr.2 pe tot parcursul textului, cuvântul "contribuabil", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul "persoana fizică", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024

REGULAMENT

cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului

pe venitul persoanelor fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Obiectivul Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova (în continuare – Regulament) constă în reglementarea modului de calculare şi achitare a impozitului pe venit de către persoanele fizice rezidente, a modului de determinare a scutirilor şi deducerilor la care are dreptul persoana fizică, a modului de reţinere a impozitului pe venit la sursa de plată din plăţile efectuate în favoarea persoanelor fizice rezidente, în conformitate cu prevederile Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007) (în continuare – Cod), cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare.

2. Subiecţii impunerii sînt prevăzuţi la art.13 din Cod.

3. Obiectul impunerii este stabilit la art.14 din Cod.

4. Obiect al impunerii pentru cîştigurile şi veniturile ce ţin de reţinerea finală a impozitului din unele tipuri de venit este exclusiv acest cîştig şi/sau venit.

5. Subiecţii impunerii stabiliţi prin prezentul Regulament îşi determină obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit după metoda de casă.

6. La calcularea venitului impozabil, în venitul brut al persoanelor fizice rezidente nu se includ tipurile de venituri specificate drept neimpozabile în Cod şi în Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, precum şi cele specificate la art.90¹ şi capitolul 1 al titlului X din Cod.

7. Cotele impozitului pe venit pentru perioada fiscală de gestiune sînt stabilite la art.15 din Cod.

8. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată din plăţile, altele decît salariul, efectuate în folosul subiecţilor impunerii se face la momentul plăţii şi conform cotelor în vigoare, în cazurile prevăzute de Cod.

9. Obligaţia de reţinere a impozitului pe venit este stabilită pentru orice persoană fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform capitolului 10² şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform capitolului 10³, precum şi a antreprenorilor independenţi, care desfăşoară activităţi conform capitolului 10⁴,, orice nerezident, care desfăşoară activitate conform art.5 pct.15¹), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică care efectuează plăţi al căror regim de impunere este reglementat de art.89, art.90, art.90¹ alin.(3)-(3³), (3⁵), (3⁶) şi (3⁷) din Cod, corespunzător tipului venitului achitat, după caz.

[Pct.9 completat prin Hot.Guv. nr.321 din 17.06.2026, în vigoare 18.06.2026]

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.940 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Pct.9 în redacţia Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

10. Reţinerea impozitului la sursa de plată se efectuează la momentul plăţii, indiferent de forma achitării venitului – fie monetară, fie nemonetară (în natură).

Capitolul II

VENITURI IMPOZABILE

11. Componenţa surselor de venit impozabile este stabilită la art.18 din Cod.

12. În componenţa veniturilor impozabile se includ şi facilităţile acordate de angajator specificate la art.19 din Cod, al căror mod de acordare este stabilit în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aferente muncii prestate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22 august 2014.

[Pct.12 modificat prin Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

13. Sumele ce se încadrează în plafoanele medii stabilite la pct.34, 40 şi 43 din anexa nr.1 nu se consideră drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva salariatului şi nu implică obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţionale pentru salariaţi.

14. În componenţa venitului din investiţii şi venitului financiar obţinute în străinătate de către persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova se includ următoarele tipuri de venituri obţinute peste hotarele Republicii Moldova:

1) venitul sub formă de dividende;

2) venitul sub formă de dobîndă;

3) venitul sub formă de royalty;

4) venitul de la înstrăinarea activelor de capital.

15. Venitul obţinut în valută străină se recalculează în monedă naţională la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data achitării lui, ţinînd cont de reglementările stabilite la art.21 din Cod.

Capitolul III

SCUTIRI

16. Scutirile reprezintă un drept al persoanelor fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova.

17. Persoanele fizice nerezidente care au obţinut statut de rezident fiscal, în condiţiile stabilite la art.5 pct.5) din Cod, au dreptul la scutirile stabilite de legislaţie.

18. Fiecare persoana fizică are dreptul la scutirile stipulate la art.33-35 din Cod, cu condiţia respectării prevederilor acestora.

19. În cazul în care pe parcursul perioadei fiscale scutirea la care are dreptul persoana fizică nu a fost utilizată în cuantum întreg, prin depunerea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit, scutirea se va utiliza în mărimea indicatorului stabilit la art.33-35 din Cod, după caz, dar nu mai mult decît valoarea veniturilor obţinute pe parcursul anului.

20. Persoanele fizice menţionaţi la pct.16 şi 17 sînt în drept să utilizeze scutirile la care au dreptul conform legislaţiei fiscale fie la locul de muncă de bază, fie la locul de muncă prin cumul şi/sau la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit (prin depunerea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit în modul stabilit de legislaţie).

21. Modul de acordare a scutirilor la locul de muncă este stabilit în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aferente muncii prestate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22 august 2014.

[Pct.21 modificat prin Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

21¹. Dreptul la scutirea personală în mărimea stabilită la art.33 din Cod îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.90¹ din Cod.

Prevederile în cauză nu aduc atingere dreptului persoanei fizice de aplicare a scutirilor specificate în art.34 şi 35 din Cod, în condiţiile stabilite de acestea. La determinarea cuantumului venitului anual impozabil menţionat, persoana fizică rezidentă va ţine cont inclusiv de veniturile obţinute din activitatea desfăşurată conform regimurilor fiscale stipulate la capitolele 10² şi 10³ din titlul II al Codului fiscal.

[Pct.21¹ completat prin Hot.Guv. nr.829 din 29.12.2025, în vigoare 01.01.2026]

[Pct.21¹ introdus prin Hot.Guv. nr.10 din 03.01.2020, în vigoare 10.01.2020]

22. Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Cod are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut la art.34 alin.(2) din Cod pentru perioada fiscală respectivă, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

[Pct.22 în redacţia Hot.Guv. nr.940 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Pct.22 modificat prin Hot.Guv. nr.44 din 30.01.2019, în vigoare 01.03.2019]

23. Dacă pe parcursul perioadei fiscale persoana fizică rezidentă solicită/renunţă la o scutire suplimentară în baza art.34 din Cod, atunci atît soţia, cît şi soţul au obligaţia de prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit dacă cad sub incidenţa prevederilor art.83 alin.(2) din Cod.

[Pct.23 modificat prin Hot.Guv. nr.10 din 03.01.2020, în vigoare 10.01.2020]

24. În cazurile în care pe parcursul perioadei fiscale persoana fizică şi soţia(soţul) acesteia au beneficiat fiecare de scutirea sa personală, iar conform rezultatelor perioadei fiscale, au decis că soţia(soţul) renunţă la scutirea personală în favoarea persoanei fizice, atît persoana fizică, cît şi soţia(soţul) au obligaţia de prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit dacă cad sub incidenţa prevederilor art.83 alin.(2) din Cod.

[Pct.24 modificat prin Hot.Guv. nr.10 din 03.01.2020, în vigoare 10.01.2020]

25. În cazurile în care pe parcursul perioadei fiscale persoana fizică a beneficiat de scutirea personală şi de o scutire suplimentară în baza art.34 din Cod, iar conform rezultatelor perioadei de declarare, a decis să renunţe la scutirea suplimentară, atît persoana fizică, cît şi soţia(soţul) acesteia au obligaţia de prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit dacă cad sub incidenţa prevederilor art.83 alin.(2) din Cod.

[Pct.25 modificat prin Hot.Guv. nr.10 din 03.01.2020, în vigoare 10.01.2020]

26. Dacă pe parcursul perioadei declarate persoana fizică a beneficiat de scutirea personală şi de scutirea acordată de soţie(soţ), în cazul divorţului, dreptul la utilizarea scutirii suplimentare acordate soţiei (soţului), stabilit la art.34 din Cod, se pierde, urmînd a se aprecia existenţa obligaţiei de prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit prin prisma corespunderii prevederilor art.83 alin.(2) din Cod.

[Pct.26 modificat prin Hot.Guv. nr.10 din 03.01.2020, în vigoare 10.01.2020]

27. Persoanele fizice care obţin venituri în baza art.24 alin.(21) din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal sunt privaţi de dreptul de a folosi scutirile stabilite la art.33, 34 şi 35 din Cod. Scutirile neutilizate în acest caz nu pot fi transmise către soţie (soţ).

Dacă, pe parcursul perioadei fiscale, persoanele fizice care primesc venituri în baza art.24 alin.(21) din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal au beneficiat de scutirile stabilite la art.33, 34 şi 35 din Cod, aceştia urmează să depună declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru recalcularea obligaţiei la impozitul pe venit, cu excluderea scutirilor.

[Pct.27 în redacţia Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

[Pct.27 completat prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

28. Persoanele fizice care, pe parcursul perioadei fiscale, au obţinut venituri impozitate conform art.88¹ şi capitolului 1 al titlului X din Cod, sunt private de dreptul de a folosi scutirile conform art.33, 34 şi 35 din Cod, pentru perioada în care încasează venituri impozitate conform regimului special de impozitare. Scutirile se aplică proporţional lunilor de activitate în regimul standard de impozitare.

Utilizarea scutirilor se va permite pentru lunile în care s-a obţinut venituri din activitatea în regimul standard de impozitare. În cazul în care în aceeaşi lună se obţin venituri impozitate conform art.88¹ şi capitolului 1 al titlului X din Cod şi conform regimului standard de impozitare, pentru luna respectivă persoana fizică nu va fi în drept să utilizeze scutirile.

Dacă, pe parcursul perioadei fiscale, persoanele fizice care obţin venituri salariale conform art.88¹ şi capitolului 1 al titlului X din Cod au beneficiat de scutirile stabilite la art.33, 34 şi 35 din Cod şi nu au activat în regimul standard de impozitare, aceştia urmează să depună declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru recalcularea obligaţiei la impozitul pe venit, cu excluderea scutirilor.

[Pct.28 în redacţia Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

29. Dacă pe parcursul perioadei fiscale persoana fizică a beneficiat de o scutire suplimentară în baza art.34 din Cod pentru soţul(soţia) ce corespunde condiţiilor stabilite la pct. 27 şi 28", acesta urmează să depună declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru recalcularea obligaţiei la impozitul pe venit, prin excluderea acesteia.

[Pct.29 modificat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

30. Persoana fizică rezidentă are dreptul la scutire pentru fiecare persoană întreţinută în mărimea stabilită la art.35 alin.(1) din Cod.

[Pct.30 în redacţia Hot.Guv. nr.10 din 03.01.2020, în vigoare 10.01.2020]

31. Persoană întreţinută se consideră persoana care întruneşte cerinţele stipulate la art.35 alin.(2) din Cod.

32. În cazul scutirii pentru persoanele întreţinute se va ţine cont de veniturile din orice sursă de venit obţinute de către persoanele întreţinute (atît cele impozabile, cît şi cele neimpozabile) atît din sursele aflate în Republica Moldova, cît şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia sumei alocaţiilor achitate din mijloacele bugetului de stat pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.

[Pct.32 completat prin Hot.Guv. nr.10 din 03.01.2020, în vigoare 10.01.2020]

33. În cazul în care pe parcursul perioadei fiscale persoana fizică obţine/pierde dreptul la scutirea stabilită la art.35 din Cod ca urmare a naşterii/decesului persoanei întreţinute, prin depunerea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit aferentă perioadei fiscale în cauză, acesta este în drept să utilizeze scutirea pentru persoană întreţinută în cuantum întreg prevăzut în art.35 din Cod. Beneficierea de scutire în cuantum întreg este asigurată prin indicarea acesteia în declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

34. Indiferent de faptul dacă persoana fizică beneficiază de scutirea personală sau o transmite soţului(soţiei), acesta continuă să beneficieze de scutirea pentru persoanele întreţinute în condiţiile prevăzute la art.35 din Cod.

Capitolul IV

DEDUCEREA CHELTUIELILOR SUPORTATE

DE CĂTRE PERSOANELE FIZICE

[Denumirea cap.IV în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

35. Persoanelor fizice li se permite deducerea din venitul brut a cheltuielilor prevăzute la art.35² din Cod.

Dreptul la deducerea cheltuielilor se exercită prin depunerea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit în modul stabilit de legislaţie sau în cadrul efectuării controlului fiscal.

[Pct.35 completat prin Hot.Guv. nr.321 din 17.06.2026, în vigoare 18.06.2026]

[Pct.35 în redacţia Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

[Pct.35 în redacţia Hot.Guv. nr.642 din 26.08.2020, în vigoare 01.01.2021]

35¹. Deducerea cheltuielilor prevăzute la art.35² din Cod se permite în baza următoarelor documente confirmative:

1) pentru cheltuielile suportate pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală sau pentru contractarea serviciilor medicale:

[Lit.a) abrogată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

b) factura fiscală sau alt document ce confirmă achitarea de facto a primelor sau serviciilor medicale;

2) pentru cheltuielile aferente procurării primei de asigurare în baza contractului de asigurare încheiat în temeiul claselor de asigurări de viaţă, asigurări de sănătate, asigurări de incendiu şi de alte calamităţi naturale:

a) contractul de asigurare; şi

b) factura fiscală sau alt document ce confirmă achitarea de facto a primei de asigurare;

3) pentru cheltuielile suportate sub formă de dobânzi aferente creditului în cazul procurării primei locuinţe, altul decât cel contractat prin programele de stat:

a) contractul de credit; şi

b) extrasul din cont bancar privind dobânzile achitate pe parcursul perioadei fiscale;

4) pentru cheltuielile suportate pentru învăţământul şi/sau perfecţionarea profesională proprie, precum şi pentru învăţământul persoanelor întreţinute copii:

a) contractul încheiat cu instituţia de învăţământ/prestatorul serviciilor de perfecţionare profesională sau alt document în care pot fi identificaţi prestatorul şi beneficiarul serviciilor;

b) documentul ce confirmă achitarea de facto a plăţilor, iar în cazul achitării în numerar – confirmarea privind efectuarea plăţilor emisă de către instituţia de învăţământ/prestatorul serviciilor de perfecţionare profesională, în care este indicată data efectuării plăţilor.

[Pct.35¹ modificat prin Hot.Guv. nr.321 din 17.06.2026, în vigoare 18.06.2026]

[Pct.35¹ modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.35¹ introdus prin Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

[Pct.36 abrogat prin Hot.Guv. nr.642 din 26.08.2020, în vigoare 28.08.2020]]

Capitolul V

CREŞTEREA ŞI PIERDERILE DE CAPITAL

37. Noţiunile aferente creşterii şi pierderilor activelor de capital, precum şi modul de determinare a acestora sînt reglementate de capitolul 5 din Cod.

38. Cheltuielile suportate pentru procurarea şi pentru crearea activelor de capital urmează a fi confirmate documentar. Lista documentelor ce atestă baza valorică a activelor de capital se aprobă de Ministerul Finanţelor, cu publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

39. Dacă în urma unei tranzacţii persoana fizică obţine în proprietate două sau mai multe active de capital, suma achitată se distribuie fiecărui activ de capital obţinut, proporţional cu valoarea sa de piaţă la data efectuării tranzacţiei.

40. Dacă activul e înstrăinat de mai multe persoane care aveau dreptul de proprietate asupra acestuia, atît suma încasată, cît şi baza valorică ajustată se distribuie proporţional cotei-părţi deţinute de fiecare proprietar. În cazul în care activul se află în proprietate comună în devălmăşie, subiect al impunerii este considerat unul din proprietari (coproprietari), în baza acordului comun scris.

[Pct.40 completat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

41. Activele de capital aflate în posesia persoanei fizice la 1 ianuarie 1998 se consideră procurate la preţurile de piaţă în vigoare la această dată.

42. Baza valorică a activelor de capital sub formă de acţiuni sau alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător, obţinută ca rezultat al contribuţiei la capitalul unui agent economic efectuate după 1 ianuarie 1998, este valoarea contribuţiei exprimată în bani conform documentelor de fondare a agentului economic, inclusiv contribuţiile suplimentare ulterioare.

[Pct.42 completat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

43. În cazul în care persoana fizică obţine de la mai multe persoane dreptul la proprietatea asupra unuia şi aceluiaşi agent economic, baza valorică a activelor de capital sub formă de acţiuni titluri de creanţă şi alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător, care reflectă valori diferite, se determină în mărimea mediei aritmetice calculate.

[Pct.43 completat prin Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

44. În cazul activului înstrăinat pentru care achitarea se face în rate, în perioade fiscale diferite, obligaţia de determinare a creşterii de capital apare pentru fiecare perioadă corespunzător cotelor stabilite de contract, sau în cote egale, cînd contractul nu stabileşte. Respectiv, baza valorică utilizată la determinarea creşterii de capital în acest caz va constitui baza valorică a activului înstrăinat diminuat proporţional cotelor corespunzătoare.

Capitolul VI

REŢINEREA PREALABILĂ LA SURSA DE PLATĂ

A IMPOZITULUI PE VENIT

45. Reţinerea prealabilă la sursa de plată se realizează pentru veniturile specificate la art.89 şi 90 din Cod.

46. În cazul achitării dobînzilor în folosul persoanelor fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), plătitorul menţionat la art.90 din Cod este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu indicatorul stabilit la art.89 din Cod din plata efectuată.

47. Băncile, asociaţiile de economii şi împrumut, precum şi emitenţii de titluri de creanţă şi obligaţiuni, altele decât cele prevăzute la art.20 lit.z²⁰) din Cod, sunt obligaţi să reţină un impozit în mărimea stabilită la art.90¹ alin.(3⁷) din Cod din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente.

[Pct.47 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.47 modificat prin Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

[Pct.47 în redacţia Hot.Guv. nr.940 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Pct.47¹ abrogat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.47¹ introdus prin Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

48. Reţinerea prealabilă a impozitului la sursa de plată, conform pct.45, se aplică aferent plăţilor pentru veniturile specificate la art.18 din Cod, cu excepţia veniturilor specificate la art.90 alin.(4) din Cod.

[Pct.48 modificat prin Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

49. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată, în conformitate cu art.90 din Cod, nu se efectuează dacă plata se referă la veniturile specificate la art.20 din Cod şi în Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal drept venituri neimpozabile.

[Pct.50 abrogat prin Hot.Guv. nr.642 din 26.08.2020, în vigoare 28.08.2020]

51. Suma achitată la buget a impozitului reţinut în prealabil urmează a fi trecută în contul impozitului pe venit pasibil de a fi achitat de către persoanele beneficiari ai venitului, în conformitate cu art.81 din Cod.

52. În cazul în care are loc achitarea treptată (în rate) a plăţii (venitului), impozitul, conform cotei în vigoare, se va reţine din suma efectivă ce se achită.

[Pct.53 abrogat prin Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

54. Scutirea de reţinerea prealabilă a impozitului pe venit stabileşte pentru beneficiarul venitului obligaţia de declarare şi achitare a impozitului pe venit aferent, în condiţiile art.83 alin.(2) din Cod.

Capitolul VII

REŢINEREA FINALĂ LA SURSA DE PLATĂ A IMPOZITULUI

PE VENIT DIN UNELE TIPURI DE VENITURI

55. În cazul efectuării plăţilor aferente veniturilor care se referă la art.90¹ alin.(3)-(3³), (3⁵), (3⁶) şi (3⁷) din Cod, fiecare plătitor reţine în final, ca parte a impozitului, o sumă în mărimea cotei stabilite la art.90¹ din Cod. Agentul economic care procură de la subiecţii menţionaţi la art.69¹⁵ din Cod produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau obiecte ale regnului vegetal reţine final la sursa de plată impozitul stabilit la art.69¹⁸ din Cod din plăţile efectuate în folosul subiectului.

[Pct.55 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.55 modificat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

[Pct.55 modificat prin Hot.Guv. nr.940 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Pct.55 completat prin Hot.Guv. nr.418 din 24.06.2020, în vigoare 10.07.2020]

56. Cheltuielile de compensare aferente contractelor de locaţiune a bunurilor mobile sau imobile, direct delimitate de plata pentru folosirea proprietăţii mobiliare şi imobiliare nu generează obligaţii aferente impozitului pe venit.

57. În cazul achitării dividendelor, inclusiv sub forme de cote-părţi, cota de impunere se determină ţinînd cont de statutul beneficiarului persoană fizică sau persoană juridică şi de perioada fiscală aferentă.

58. În cazul obţinerii de către persoana fizică a veniturilor aferent cărora se aplică reţinerea finală a impozitului pe venit, ţinînd cont că art.90¹ din Cod indică scutirea de la declararea acestora, atunci cînd se constată nereţinerea impozitului sau reţinerea la o altă cotă decît cea stabilită, urmărirea obligaţiei se realizează la persoana fizică responsabile de reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată.

Capitolul VIII

DETERMINAREA IMPOZITULUI PE VENIT

59. Impozitul pe venit se determină prin aplicarea cotei impozitului la venitul impozabil, cu excepţia veniturilor specificate la art.90¹ din Cod, pentru care obiect al impunerii este exclusiv acest cîştig şi/sau venit.

60. Impozit pe venit achitat de sine stătător se consideră impozitul achitat în rate şi/sau din propria iniţiativă în scopul micşorării sumei impozitului pe venit, calculat din suma totală a veniturilor obţinute în perioada fiscală.

61. Trecerea în cont a sumelor impozitului pe venit reţinute conform art.88, 89 şi 90 din Cod se efectuează în baza informaţiei privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35 din Cod, suma deducerilor prevăzute la art.35² alin.(1) şi (2) din Cod, precum şi, în cazul reţinerii, suma impozitului reţinut, prezentată persoanei fizice de către plătitorul venitului specificat la art.90 din Cod, în termenul stabilit de art.92 alin.(4) din Cod.

[Pct.61 modificat prin Hot.Guv. nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

62. În cazul impozitului pe venit achitat în orice stat străin, trecerea în cont a impozitului se realizează dacă acest venit urmează a fi supus impozitării şi în Republica Moldova, conform modului stabilit la art.82 din Cod, în baza documentului ce atestă veniturile obţinute în statul străin, eliberat de autoritatea competentă a statului menţionat, dar nu mai mult decît suma calculată la cotele aplicate în Republica Moldova.

63. La determinarea obligaţiei anuale privind impozitul pe venit al persoanelor care pe parcursul anului au fost angajaţi ai rezidenţilor parcurilor din industria tehnologiei informaţiei, cotele impozitului pe venit se aplică pentru venitul care nu a fost impozitat prin aplicarea impozitului unic.

Salariaţii care primesc venituri salariale de la rezidenţii parcurilor din industria tehnologiei informaţiei în baza contractelor individuale de muncă şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu au obligaţii privind impozitul pe venit aferent acestor venituri. Impozitul în cauză se achită prin intermediul impozitului unic de la rezidenţii parcurilor din industria tehnologiei informaţiei, în conformitate cu modul stabilit în titlul X din Cod.

64. Impozitul pe venit se declară şi se achită în modul stabilit de Ministerul Finanţelor.

Anexa nr.2¹

la Hotărârea Guvernului nr.693/2018

REGULAMENT

cu privire la Programul de stimulare pe termen lung

(stock option plan)

1. Regulamentul cu privire la Programul de stimulare pe termen lung (stock option plan) stabileşte normele şi procedurile de aplicare a Programului de stimulare pe termen lung (stock option plan) (în continuare – Program) pentru angajaţi. Programul urmăreşte stimularea performanţei şi a fidelizării angajaţilor prin acordarea opţiunilor de achiziţie a acţiunilor angajatorului în condiţii avantajoase.

2. Programul este un stimulent financiar pe termen mediu şi lung acordat salariaţilor şi/sau administratorilor persoanei juridice pentru motivarea acestora de a contribui la creşterea valorii companiei.

3. Modul de implementare a Programului se stabileşte în regulamentul persoanei juridice, aprobat de către adunarea generală a asociaţilor/acţionarilor persoanei juridice sau ai persoanei juridice interdependente acesteia.

4. Drepturile, obligaţiile şi condiţiile de participare a beneficiarilor la Program se stabilesc prin contract.

5. Titlurile (cotele) de participare emise de către persoana juridică în cadrul Programului nu pot depăşi 25% din capitalul social al acesteia, în raport cu toţi participanţii la Program.

6. Eligibili în calitate de beneficiari ai Programului sunt persoanele fizice care întrunesc cumulativ următoarele criterii:

1) sunt rezidenţi, în sensul art.5 pct.5) din Codul fiscal;

2) au statut de salariat sau administrator al persoanei juridice;

3) au o vechime minimă în muncă în cadrul persoanei juridice de cel puţin 3 ani la data acordării titlurilor (cotelor) de participare;

4) îndeplinesc obiectivele de performanţă stabilite în contractul individual de muncă sau în alte reglementări interne;

5) nu se află în conflict de interese cu persoana juridică.

7. Programul trebuie să cuprindă o perioadă de maturizare minimă de 3 ani din momentul acordării dreptului de achiziţionare/primire a titlurilor (cotelor) de participare şi până la momentul exercitării acestuia.

8. Acordarea dreptului de achiziţionare/primire a titlurilor (cotelor) de participare în cadrul Programului poate fi realizată la un preţ preferenţial sau cu titlu gratuit.

9. Persoana juridică care a oferit beneficiarilor în cadrul Programului titlurile (cotele) de participare este în drept să se răscumpere la valoarea de piaţă.

10. Nu se permite deducerea cheltuielilor suportate de persoana juridică în scopul răscumpărării/anulării opţiunilor din Program.

11. Drepturile obţinute de beneficiari în cadrul Programului sub formă de titluri (cote) de participare se consideră, din momentul acordării, surse de venit neimpozabile cu impozitul pe venit şi contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii.

12. Drepturile obţinute de beneficiari în cadrul Programului nu sunt transferabile altor persoane.

13. Beneficiarii titlurilor (cotelor) de participare emise de către persoana juridică în cadrul Programului pot exercita, după expirarea termenului de maturizare, opţiunea de cumpărare a acestora la preţul preferenţial sau cu titlu gratuit.

14. Odată cu exercitarea dreptului de opţiune, beneficiarii pot să vândă titlurile (cotele) de participare. Creşterea sau pierderea de capital în cazul tranzacţiilor cu titluri (cote) de participare dobândite la preţ preferenţial sau gratuit în cadrul Programului se determină ca diferenţa dintre preţul de vânzare (suma încasată/venitul obţinut) a titlurilor (cotelor) de participare şi baza valorică a acestora.

15. Baza valorică a titlurilor (cotelor) de participare reprezintă preţul de achiziţie preferenţial stabilit la data acordării dreptului. Pentru titlurile (cotele) de participare dobândite cu titlu gratuit, baza valorică a acestora este considerată egală cu zero.

[Anexa nr.2¹ introdusă prin Hot.Guv. nr.829 din 29.12.2025, în vigoare 01.01.2026]

Anexa nr.3

la Hotărîrea Guvernului

nr.693 din 11 iulie 2018

REGULAMENT

cu privire la impozitul pe venitul nerezidenţilor

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Obiectivul Regulamentului privind impozitul pe venitul nerezidenţilor (în continuare – Regulament) constă în reglementarea modului de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului pe venit determinat/reţinut la sursa de plată din veniturile nerezidentului obţinute în Republica Moldova, în conformitate cu prevederile Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007) (în continuare – Cod).

2. Nerezident este orice persoană fizică sau juridică care corespunde prevederilor art.5 pct.6) din Cod.

Nerezidenţii care obţin venituri impozabile din Republica Moldova au obligaţia de a plăti impozit determinat conform modului stabilit în capitolul 11 titlul II din Cod.

Se permite deducerea numai a cheltuielilor care vizează direct veniturile impozabile din Republica Moldova.

[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

Capitolul II

DISTRIBUIREA VENITURILOR NEREZIDENŢILOR CONFORM

SURSELOR DE FORMARE A ACESTORA

3. Venituri ale nerezidenţilor obţinute din Republica Moldova, indiferent dacă sunt primite în Republica Moldova sau în străinătate, se consideră veniturile menţionate la art.71 din Cod.

[Pct.3 în redacţia Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

4. Contribuabilul nerezident care desfăşoară o activitate în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente este plătitor al impozitului pe veniturile brute obţinute din sursele Republicii Moldova, care sînt legate de reprezentanţa permanentă şi diminuate cu suma deducerilor exclusive a acelor cheltuieli, pierderi şi altor plăţi care se atribuie nemijlocit la aceste venituri ţinînd cont de prevederile art.75 din Cod.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.44 din 30.01.2019, în vigoare 01.03.2019]

5. În tratatele internaţionale privind evitarea dublei impuneri la care Republica Moldova este parte, la stabilirea venitului impozabil a reprezentanţei permanente se admite deducerea cheltuielilor suportate pentru scopurile acestei reprezentanţe permanente. Totodată, deducerile acestor cheltuieli trebuie să fie confirmate documentar.

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

6. Reprezentanţa permanentă în sensul impozitării este obligată să ţină evidenţa separată a veniturilor brute şi a cheltuielilor din activitatea de întreprinzător desfăşurată atît pe teritoriul Republicii Moldova, cît şi peste hotarele ei.

7. În cazul în care persoana juridică nerezidentă îşi desfăşoară activitatea nu numai în Republica Moldova şi, totodată, nu ţine evidenţa separat, care ar permite să fie stabilit venitul obţinut din activitatea desfăşurată de către ea prin intermediul reprezentanţei permanente, suma venitului brut poate fi stabilită în baza calculului, ţinînd cont de unul dintre următorii indici:

1) ponderea venitului brut de la comercializarea producţiei (lucrărilor, serviciilor) în Republica Moldova în încasarea totală a persoanei juridice nerezidente din toată activitatea ei;

2) ponderea cheltuielilor legate de activitatea pe teritoriul Republicii Moldova în suma totală de cheltuieli a persoanei juridice nerezidente;

3) ponderea personalului scriptic ce practică activitate pe teritoriul Republicii Moldova în personalul scriptic al persoanei juridice nerezidente.

8. Nerezidentul care are reprezentanţă permanentă în Republica Moldova îşi determină impozitul pe venit în modul general stabilit pentru agentul economic rezident, ţinînd cont de rigorile stabilite la art.75 din Cod.

Capitolul III

REŢINEREA IMPOZITULUI DIN VENITURILE ÎNDREPTATE ÎN FAVOAREA

PERSOANEI FIZICE ŞI/SAU JURIDICE NEREZIDENTE

9. Veniturile nerezidenţilor obţinute din Republica Moldova sunt specificate la art.71 alin.(1) din Cod, cu excepţia celor de la alin.(1) lit.a) din Cod

[Pct.9 în redacţia Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

10. Veniturile persoanelor nerezidente, specificate la art.71 alin.(1) din Cod, cu excepţia celor de la alin.(1) lit.a) din Cod, urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art.91 din Cod, fără dreptul la deduceri.

[Pct.10 completat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

11. Veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art.71 alin.(1) lit.n) şi o) din Cod, urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art.88 din Cod, fără dreptul la deduceri şi/sau scutiri aferente acestor venituri, cu excepţia primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală achitate conform legislaţiei.

[Pct.11 completat prin Hot.Guv. nr.940 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

12. Membrii personalului diplomatic şi consular, ai personalului administrativ şi tehnic şi ai personalului de serviciu al acestora, precum şi membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei (dacă nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova sau dacă nu au reşedinţă permanentă în Republica Moldova) sînt scutiţi de impozitul pe venit pentru venitul obţinut în cadrul misiunii diplomatice. Pentru alte venituri obţinute din Republica Moldova impozitul pe venit se determină în modul general stabilit.

[Pct.12 modificat prin Hot.Guv. nr.311 din 24.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

13. Nu se impozitează venitul de către consultanţii străini (care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova) care activează în baza proiectelor reglementate prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, dacă tratatul prevede acordarea scutirii. Lista tratatelor internaţionale privind asistenţa tehnică şi investiţională la care Republica Moldova este parte şi proiectele de asistenţă tehnică se aprobă de Guvern.

14. Din plăţile efectuate în favoarea nerezidenţilor, care desfăşoară activitate conform art.5 pct.15¹) şi a reprezentanţelor permanente înregistrate în Republica Moldova ale persoanelor juridice nerezidente nu se reţine impozitul pe venit la sursa de plată.

[Pct.14 modificat prin Hot.Guv. nr.940 din 22.12.2020, în vigoare 01.01.2021]

15. Impozitarea veniturilor achitate în folosul nerezidentului, adică reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată, se efectuează cu abateri de la prevederile pct.11 în cazurile în care există un acord (o convenţie) internaţional(ă) privind evitarea dublei impuneri sau alte tratate internaţionale în ceea ce priveşte normele impozitării, la care Republica Moldova este parte şi care sînt ratificate în modul stabilit, care prevăd alte reguli şi prevederi de impozitare decît cele prevăzute de Cod, în temeiul art.4 din Cod. În astfel de cazuri, la reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată se aplică regulile şi prevederile acestor tratate (acorduri, convenţii).

16. Pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit certificatul de rezidenţă eliberat de autoritatea competentă din statul de rezidenţă în condiţiile stabilite de Cod.

17. Confirmarea veniturilor se face în modul stabilit de Ministerul Finanţelor.

18. Ministerul Finanţelor stabileşte lista şi forma documentelor solicitate conform art.92 din Cod, precum şi modul de completare a acestora.

Anexa nr.4

la Hotărîrea Guvernului

nr.693 din 11 iulie 2018

LISTA

hotărîrilor Guvernului care se abrogă

1. Hotărîrea Guvernului nr.130 din 6 februarie 1998 "Cu privire la limitarea unor tipuri de cheltuieli permise spre deducere din venitul brut" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.26-27, art.191).

2. Hotărîrea Guvernului nr.483 din 4 mai 1998 "Cu privire la modul deducerii cheltuielilor legate de formarea rezervelor tehnice şi rezervelor matematice ale asigurătorului" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.62-65, art.594), cu modificările şi completările ulterioare.

3. Hotărîrea Guvernului nr.484 din 4 mai 1998 "Cu privire la limitele cheltuielilor de asigurare ale agenţilor economici şi persoanelor fizice care practică activitatea de întreprinzător, permise ca deduceri de cheltuieli aferente activităţii de întreprinzător pentru scopuri fiscale" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.62-65, art.595), cu modificările şi completările ulterioare.

4. Hotărîrea Guvernului nr.485 din 4 mai 1998 "Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a cheltuielilor neconfirmate de contribuabili documentar" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.62-65, art.596).

5. Hotărîrea Guvernului nr.488 din 4 mai 1998 "Despre aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a obligaţiilor fiscale în cazul efectuării operaţiunilor în valută străină" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.62-65, art.599), cu modificările şi completările ulterioare.

6. Hotărîrea Guvernului nr.489 din 4 mai 1998 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri filantropice şi/sau de sponsorizare" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.62-65, art.600), cu modificările şi completările ulterioare.

7. Hotărîrea Guvernului nr.490 din 4 mai 1998 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de divizare a veniturilor obţinute de către nerezidenţi din sursele din Republica Moldova şi a veniturilor obţinute peste hotarele ei" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.62-65, art.601).

8. Hotărîrea Guvernului nr.1390 din 24 noiembrie 2003 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul şi condiţiile scutirii de plata impozitului pe venitul obţinut de băncile comerciale din creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani şi creditele pe termen de peste 3 ani" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.239-242, art.1449).

9. Hotărîrea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008 "Cu privire la aprobarea unor regulamente" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.32-33, art.174), cu modificările şi completările ulterioare.

10. Hotărîrea Guvernului nr.144 din 26 februarie 2014 "Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.49-52, art.157).