697/27.10.92 Hotărîre cu privire la calificarea şi recalificarea şomerilor

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la calificarea şi recalificarea şomerilor

nr.697 din 27.10.92

 (în vigoare 30.10.1992) 

Monitor nr.10/319 din 30.10.1992

* * *

Abrogat: 08.10.1998

Hotărîrea Guvernului nr.995 din 25.09.1998

În scopul realizării prevederilor Legii Republicii Moldova din 21 ianuarie 1992 "Privind utilizarea forţei de muncă", care se referă la orientarea şi reintegrarea profesională, calificarea şi recalificarea şomerilor, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la calificarea şi recalificarea şomerilor (se anexează).

2. Se stabileşte că încăperile de instruire se folosesc de organele Serviciului de Stat pentru utilizarea forţei de muncă în baza contractului încheiat cu instituţiile de instituire şi unităţile economice, iar cheltuielile de şcolarizare sînt suportate de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale din Fondul Social.

3. Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţilor în comun cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în termen de o lună, să stabilească volumul mijloacelor şi articolele de cheltuieli prevăzute pentru instituire.

4. Ministerul Învăţămîntului: va asigura Serviciul de stat pentru utilizarea forţei de muncă cu programele şi materialele metodice necesare pentru efectuarea instruirii profesionale a şomerilor; va determina statulul adeverinţei de calificare, eliberată şomerului după absolvirea cursului de instruire.

[Pct. 4 în redacţia Hot. Guv. nr.708 din 22.09.94]

PRIM-MINISTRU

AL REPUBLICII MOLDOVA Andrei SANGHELI

Anexă

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.697 din 27 octombrie 1992

REGULAMENTUL

cu privire la calificarea şi recalificarea şomerilor

Prezentul Regulament stabileşte modul unic şi condiţiile de organizare, desfăşurare şi finanţare a orientării şi instruirii profesionale, perfecţionării, calificării şi recalificării şomerilor în conformitate cu Legea Republicii Moldova din 21 ianuarie 1992 "Privind utilizarea forţei de muncă", cu modificările şi completările incluse de către Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr.119-XIII din 26 mai 1994 (în continuare - Legea).

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Orientarea profesională, instruirea, perfecţionarea, calificarea şi recalificarea şomerilor (în continuare - instruirea profesională) sînt chemate să faciliteze alegerea liberă şi efectivă de către şomeri a modalităţii de utilizare a forţei lor de muncă, satisfacerea necesităţii lor de instruire şi perfecţionare a măiestriei profesionale, sporirea competitivităţii cadrelor în condiţiile economiei de piaţă, a mobilităţii lor profesionale şi gradului de protecţie socială.

Instruirea profesională a şomerilor constituie o componenţă a instruirii continue a cadrelor economiei naţionale. Ea se realizează în instituţiile de învăţămînt ale Ministerului Învăţămîntului, ale altor ministere şi departamente, la întreprinderi, organizaţii şi instituţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de gospodărire (denumite în continuare - instituţii de învăţămînt), pe baze contractuale cu organele de resort ale Serviciului de stat pentru utilizarea forţei de muncă.

2. Organele Serviciului de stat pentru utilizarea forţei de muncă (în continuare - Serviciul forţei de muncă) trimit la instruirea profesională şomerii ce au trecut, de regulă, o consultare şi selecţie prealabilă privind profilul lor, dacă:

se impune schimbarea calificării în legătură cu lipsa locurilor de muncă potrivit deprinderilor profesionale ale persoanei sau dacă persoana şi-a pierdut dexterităţile pentru profesiunea (specialitatea) ce-o avea;

este imposibil de a-i propune persoanei respective o careva muncă potrivită din cauză că ea nu deţine calificarea profesională necesară.

3. Instruirea profesională a şomerilor se realizează, de regulă, pe profesiunile (meseriile) cu cea mai sporită cerere pe piaţa muncii sau care le-ar permite încadrarea de sine stătătoare în cîmpul muncii. Instruirea şomerilor pentru anumite locuri concrete de muncă se efectuează în cazurile cînd se încheie contracte între Serviciul forţei de muncă şi unitatea ce garantează acele locuri de muncă.

4. Instruirea profesională a şomerilor include:

calificarea (instruirea primară a muncitorilor) - pentru persoanele ce nu posedă o profesiune (meserie), dar doresc să o însuşească şi să o profeseze;

recalificarea (reciclarea) muncitorilor şi specialiştilor cu scopul de a-i învăţa noi profesiuni (meserii) - dacă Serviciul forţei de muncă nu le poate oferi un loc de muncă pe profilul lor sau dacă persoana nu mai este aptă să-şi practice profesiunea;

instruirea Şomerilor pe meserii adăugătoare (înrudite) pentru eventualitatea cînd încadrarea la noul loc de muncă le va solicita cunoaşterea mai multor meserii;

sporirea calificării muncitorilor şi specialiştilor, în cadrul căreia aceştia îşi perfecţionează cunoştinţele, aptitudinile şi deprinderile ce le posedă în cadrul profesiei (meseriei), nivelul profesional şi competenţa, însuşesc noi obligaţiuni de serviciu şi specificul muncii pe care o vor presta, studiază relaţiile economiei de piaţă, antreprenoriatul şi alte probleme de actualitate economică.

5. Serviciul forţei de muncă creează o bancă de date vizînd baza de instruire în producere pentru instruirea profesională a şomerilor şi organizează deservirea informaţională a ministerelor, departamentelor, instituţiilor de învăţămînt, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor ce efectuează instruirea profesională a şomerilor.

6. Instruirea profesională a şomerilor se realizează:

în instituţiile de stat ale învăţămîntului tehnico-profesional, mediu de specialitate şi superior, în instituţiile de instruire ale sistemului de reciclare şi recalificare a cadrelor, în subdiviziunile de învăţămînt ale întreprinderilor (puncte de instruire, combinate de instruire prin cursuri, şcoli, cursuri permanente de reciclare);

în instituţiile de învăţămînt şi organizaţiile neguvernamentale.

7. Instruirea profesională a şomerilor în instituţiile de învăţămînt şi organizaţiile neguvernamentale se permite numai în cazul cînd acestea dispun de licenţe, eliberate în corespundere cu legislaţia în vigoare.

8. Asigurarea metodică a instruirii profesionale a şomerilor este înfăptuită de către Ministerul Învăţămîntului, în comun cu departamentul pentru utilizarea forţei de muncă al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

II. DIRIJAREA ŞI ORGANIZAREA PROFESIONALĂ A ŞOMERILOR

9. Dirijarea şi organizarea instruirii profesionale a şomerilor se realizează de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Învăţămîntului, Serviciul forţei de muncă şi Centrul de Orientare Profesională a Populaţiei.

10. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Economiei, în comun cu Ministerul Învăţămîntului:

efectuează studierea aprofundată a structurii pieţei muncii şi a necesităţilor de perspectivă în specialişti şi muncitori, corelate cu direcţiile prioritare de dezvoltare a economiei naţionale;

creează baza normativă necesară pentru instruirea profesională a şomerilor în corespundere cu conjunctura pieţei muncii.

11. Departamentul pentru utilizarea forţei de muncă:

asigură funcţionarea unui sistem informaţional unic ce va reflecta posibilităţile şi condiţiile de instruire a şomerilor;

coordonează activitatea organelor Serviciului forţei de muncă în problemele orientării profesionale, instruirii, perfecţionării, calificării şi recalificării şomerilor;

stabileşte necesarul locurilor de studii şi instituţiile de învăţămînt, în care se va efectua instruirea profesională a şomerilor;

încheie cu instituţiile de învăţămînt contracte pentru instruirea şomerilor;

asigură oficiile forţei de muncă cu acte normative şi metodologice privind instruirea profesională a şomerilor.

12. Oficiile forţei de muncă şi Centrul de Orientare Profesională a Populaţiei:

organizează integral munca practică de instruire şi recalificare a şomerilor;

planifică şi elaborează măsuri vizînd organizarea instruirii profesionale a şomerilor, ţinînd cont de cererea şi oferta pieţei muncii de necesarul de cadre calificate pentru unităţile economice, de numărul şomerilor care trebuie instruiţi, starea şi capacităţile bazei de instruire în producere în care se va efectua instruirea, disponibilul de mijloace financiare şi tehnico-materiale, asigurarea cu cadre didactice şi materiale metodice.

13. Pentru a asigura funcţionarea sistemului de instruire profesională a şomerilor, Serviciul forţei de muncă creează subdiviziuni corespunzătoare care au în sarcina lor organizarea consultărilor şi a instruirii profesionale, precum şi o permanentă colaborare cu structurile sistemului de învăţămînt, cu instituţiile de învăţămînt, întreprinderile şi organele autoadministrării locale.

14. Organizarea instruirii profesionale a şomerilor include următoarele:

determinarea necesităţii de instruire;

încheierea contractelor;

completarea grupelor şi trimiterea la instruire;

executarea controlului asupra procesului de instruire;

derularea examenelor de calificare conform totalurilor instruirii;

evidenţa muncii efectuate şi întocmirea rapoartelor statistice.

15. Şomerii îndreptaţi la reinstruire trec o consultare profesională pentru a lua act de situaţia pe piaţa muncii, exigenţele privind nivelul de calificare după profesiuni (meserii), posibilităţile şi condiţiile de instruire. Totodată, şomerilor li se propun mai multe variante posibile şi accesibile de alegere a profesiunii (meseriei) sau (şi) a locului de instruire, din care sînt în drept să aleagă pe cele mai convenabile.

16. Oficiul forţei de muncă încheie cu şomerii trimişi la instruire contracte, în baza cărora acestora li se eliberează îndreptări la instruire de modelul stabilit. Înscrierea şomerilor în instituţiile de învăţămînt se perfectează prin ordin.

17. Instruirea profesională a şomerilor se organizează atît în grupuri de cel puţin 10 persoane, cît şi în mod individual.

Nu se permite instituirea şomerilor în mod individual pentru meserii muncitoreşti privind deservirea obiectelor cu un grad înalt de periculozitate.

18. Instruirea profesională a şomerilor se realizează în baza programelor şi planurilor de studii, elaborate şi aprobate în modul stabilit.

În caz de necesitate, modificarea şi completarea programelor şi a planurilor de studii se specifică în contractele respective.

19. Termenele de instruire profesională a şomerilor în instituţiile de învăţămînt se stabilesc, de regulă, în limita a 9 luni, fiind corelate în prealabil cu Departamentul pentru utilizarea forţei de muncă. În cazul cînd pentru instruire sînt necesare termene mai mari, cheltuielile suportate suplimentar peste durata stabilită de 9 luni se vor achita din contul unităţilor economice care au solicitat atare specialişti sau din contul şomerilor.

Şomerii, dacă există o asemenea posibilitate, pot trece un curs rapid de instruire. Aceasta o va decide instituţia de învăţămînt respectivă, în comun cu Serviciul forţei de muncă şi în baza cererii depuse de şomer.

20. Şomerii din rîndul specialiştilor ce au dorit să însuşească o profesiune (meserie) muncitorească şi să lucreze pe această profesiune, trec instruirea în modul stabilit. În atare situaţii, termenele de instruire se vor fixa pentru fiecare caz aparte.

21. Instruirea profesională a şomerilor poate fi realizată concomitent cu participarea lor la lucrările publice remunerate, derulîndu-se în formă de lecţii serale sau pe schimburi.

22. Oficiile forţei de muncă, în comun cu organele de învăţămînt, exercită controlul asupra îndeplinirii planurilor şi programelor de studii, asupra respectării termenilor şi calităţii instruirii.

23. Instituţiile de învăţămînt efectuează evidenţa frecvenţei şi verifică reuşita auditorilor, eliberîndu-le lunar certificate care vor fi prezentate la oficiile forţei de muncă pentru primirea indemnizaţiei de şomaj.

24. Pentru încălcarea disciplinei de studii sau pentru nereuşită la învăţătură, şomerul poate fi exclus din instituţia de învăţămînt, fiind preîntîmpinat în prealabil de Serviciul forţei de muncă.

25. Instruirea profesională a şomerilor finalizează prin susţinerea examenelor de calificare. În componenţa comisiei de calificare este inclus, de regulă, reprezentantul Serviciului forţei de muncă.

Şomerilor care au susţinut cu succes examenele li se eliberează documentele cuvenite, prin care se atestă absolvirea cursului de instruire.

Perioada instruirii profesionale a şomerilor este inclusă în vechimea totală în muncă.

26. Şomerilor care nu au susţinut examenul de calificare, instituţia de învăţămînt le eliberează un certificat cu tabela notelor obţinute, care le dă dreptul să susţină examenul în decursul a 6 luni după terminarea cursurilor în cauză.

27. În cazul în care şomerul, ce a trecut un curs de instruire conform îndeplinirii oficiului de muncă, nu se poate plasa în cîmpul muncii pe profesiunea obţinută, el va putea fi trimis din nou la instruire din contul mijloacelor fondului de şomaj numai la expirarea a 12 luni după absolvirea cursului de instruire precedent.

28. Absolvenţii cursurilor, care refuză neîntemeiat două oferte de muncă corespunzătoare pregătirii lor profesionale, sînt obligaţi să restituie cheltuielile suportate pentru instruirea lor.

III. FINANŢAREA INSTRUIRII PROFESIONALE A ŞOMERILOR

29. Instruirea profesională a şomerilor se efectuează de către oficiile forţei de muncă din contul mijloacelor fondului de şomaj al Fondului social al Republicii Moldova, prevăzute pentru aceste scopuri.

30. Cheltuielile pentru instruirea profesională includ:

salarizarea cadrelor didactice, a muncitorilor calificaţi şi specialiştilor instituţiilor de învăţămînt care realizează procesul de instruire;

salarizarea membrilor comisiilor de calificare pentru atestarea persoanelor ce au absolvit cursuri de instruire profesională;

plata pentru procurarea şi (sau) arendarea spaţiilor de instruire şi producere, necesare pentru instruirea profesională, a utilajelor şi altor resurse materiale, cît şi pentru serviciile de instruire, oferite de instituţiile de învăţămînt contractate;

plata pentru efectuarea lucrărilor de cercetare ştiinţifică în problemele consultării pe profiluri şi instruirii profesionale a şomerilor;

spezele de transport şi cheltuielile de cazare a persoanelor îndreptate la instruire în alte localităţi;

alte cheltuieli legate nemijlocit de organizarea şi realizarea consultării pe profiluri şi instruirii profesionale a şomerilor.

IV. DISPOZIŢII FINALE

31. Organele Serviciului forţei de muncă ţin la zi evidenţa muncii efectuate de ele în chestiunile legate de consultarea profesională şi organizarea instruirii profesionale a şomerilor, prezintă rapoarte (dări de seamă) de modelul stabilit, îşi analizează sistematic rezultatele şi eficienţa lucrului, elaborează şi realizează măsuri menite să-l optimizeze permanent.

32. Litigiile, care apar în procesul instruirii profesionale a şomerilor, se examinează de către organele Serviciului forţei de muncă, comisiile tripartite, precum şi de către organele judiciare.

[Anexa în redacţia Hot. Guv. nr.708 din 22.09.94]