Hotărâre nr. 74 din 19.02.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului privind calculul

consumului de energie din surse regenerabile

nr. 74  din  19.02.2025

 (în vigoare 28.03.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.100-103 art. 98 din 28.02.2025

* * *

UE

În temeiul art.10 lit.k¹) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.69-77, art.117), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile (se anexează).

2. Ministerul Energiei, Centrul Naţional pentru Energie Durabilă şi Biroul Naţional de Statistică cooperează în vederea identificării şi implementării măsurilor şi acţiunilor necesare pentru dezvoltarea sistemului statistic naţional, în scopul asigurării disponibilităţii informaţiilor statistice care sunt necesare pentru determinarea consumului final brut de energie din surse regenerabile şi a ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie, atât sectorial, cât şi total.

3. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă include informaţii detaliate cu privire la consumul final brut de energie din surse regenerabile şi la ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie, atât sectorial, cât şi total, în raportul său anual de activitate, elaborat în conformitate cu prevederile art.11 alin.(7) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, şi le publică pe site-ul său web oficial. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă contribuie la elaborarea raportului naţional integrat privind energia şi clima, prevăzut la art.7³ din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, prin includerea informaţiilor detaliate menţionate în prezentul punct.

4. Ministerul Energiei utilizează informaţiile oferite de Centrul Naţional pentru Energie Durabilă ca urmare a implementării prevederilor Regulamentului privind calculul consumului de energie din surse regenerabile în vederea aprecierii evoluţiei situaţiilor în Republica Moldova în raport cu traiectoriile orientative şi cu obiectivele, inclusiv cele sectoriale, stabilite în Legea nr.10/2016 cu privire la promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, în Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, în Planul naţional integrat privind energia şi clima şi în alte documente de politici publice.

5. Furnizorii de energie electrică au obligaţia de a prezenta consumatorilor finali informaţii cu privire la structura şi ponderea tuturor tipurilor de surse de energie în energia electrică furnizată, prin intermediul unui raport prevăzut la pct.29 din Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, începând cu perioada 1-30 septembrie 2026.

6. Prevederile subpct.14.1 şi 14.2 din anexa nr.4 la Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile se aplică de la 1 ianuarie 2038 pentru instalaţiile care produc combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi care sunt utilizaţi în transporturi dacă au fost puse în exploatare până la 31 decembrie 2027. Pentru instalaţiile care îşi măresc capacitatea de producţie din 1 ianuarie 2028, prin creşterea puterii instalate, prin adăugarea de noi unităţi de producţie sau orice altă formă de majorare a capacităţii, prevederile subpct. 14.1 şi 14.2 din anexa nr.4 la Regulamentul menţionat se aplică integral pentru capacitatea suplimentară.

7. Prevederea privind condiţiile de corelare temporală, prevăzută la pct.16 din anexa nr.4 la Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, în cazul combustibililor lichizi şi gazoşi de origine nebiologică obţinuţi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi se aplică de la 1 iulie 2027, sub rezerva notificării Secretariatului Comunităţii Energetice de către Ministerul Energiei.

8. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.270/2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind determinarea consumului final de energie din surse regenerabile în transporturi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.118-123, art.383).

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.74/2025

REGULAMENT

privind calculul consumului de energie din surse regenerabile

Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile:

- transpune parţial (art. 2 pct.2, 13, 25, 26, 28, 29, 35, 37, 39, 40, 43, 44; art.7; art.10; art.12; art.13; art.25-27; Anexa II; Anexa III; Anexa VII; Anexa IX) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 328 din 21 decembrie 2018 (CELEX: 32018L2001), aşa cum a fost modificată ultima oară prin Directiva (UE) 2024/1711 a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iunie 2024;

- transpune Regulamentul delegat (UE) 2023/1184 al Comisiei din 10 februarie 2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului prin instituirea unei metodologii a Uniunii de stabilire a unor norme detaliate pentru producţia de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică obţinuţi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 157 din 20 iunie 2023 (CELEX: 32023R1184), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2024/1408 al Comisiei din 14 martie 2024.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile (în continuare – Regulament) are ca scop stabilirea unui mecanism transparent, clar şi neechivoc de calcul al consumului de energie din surse regenerabile, precum şi de stabilire a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie.

2. Prezentul Regulament stabileşte:

2.1. modul de determinare a consumului final de energie din surse regenerabile, total şi pe sectoare:

2.1.1. consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile (SER-E);

2.1.2. consumul final de energie regenerabilă în transporturi (SER-T);

2.1.3. consumul final brut de energie regenerabilă pentru încălzire şi răcire (SER-Î&R);

2.1.4. consumul final brut de energie din surse regenerabile;

2.2. modul de determinare a consumului final brut de energie, total şi pe sectoare:

2.2.1. consumul final brut de energie electrică;

2.2.2. consumul final de energie în transporturi;

2.2.3. consumul final brut de energie pentru încălzire şi răcire;

2.2.4. consumul final brut de energie;

2.3. modul de determinare a ponderii energiei din surse regenerabile, total şi pe sectoare:

2.3.1. ponderea energiei electrice din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică;

2.3.2. ponderea energiei regenerabile în transporturi în consumul final de energie în transporturi;

2.3.3. ponderea energiei regenerabile pentru încălzire şi răcire în consumul final brut de energie pentru încălzire şi răcire;

2.3.4. ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie (în continuare – ponderea generală SER).

3. În sensul prezentului Regulament se utilizează noţiunile definite în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (în continuare – Legea nr.10/2016), precum şi următoarele noţiuni:

3.1. energie ambientală – energie termică prezentă în mod natural şi energie acumulată în mediu în zone determinate, care poate fi stocată în aerul înconjurător, cu excepţia aerului evacuat, sau în apele de suprafaţă ori reziduale;

3.2. mix energetic rezidual – mixul energetic anual total al unui stat, exceptând ponderea acoperită de garanţiile de origine anulate;

3.3. biomasă agricolă – biomasă obţinută din agricultură;

3.4. biomasă forestieră – biomasă obţinută din silvicultură;

3.5. biogaz – combustibili gazoşi produşi din biomasă;

3.6. biodeşeuri – biodeşeuri în sensul definiţiei de la art.2 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile;

3.7. combustibili pe bază de carbon reciclat – combustibili lichizi şi gazoşi, produşi din fluxuri de deşeuri lichide sau solide de origine neregenerabilă, care nu pot face obiectul unor operaţiuni de valorificare materială în conformitate cu art.2 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile sau din gaze rezultate din procesarea deşeurilor şi gaze de evacuare de origine neregenerabilă, generate inevitabil şi neintenţionat în cadrul proceselor de producţie din instalaţiile industriale;

3.8. combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi – combustibili lichizi sau gazoşi utilizaţi în sectorul transporturilor, alţii decât biocombustibilii şi biogazul, al căror conţinut energetic provine din surse regenerabile, altele decât biomasa;

3.9. biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor – biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care evită efectele de dislocare ale biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă produşi din culturi alimentare şi furajere, datorită unor practici agricole îmbunătăţite, precum şi datorită cultivării unor culturi în zone care nu se utilizau anterior în acest scop şi care au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă stabilite în Legea nr.10/2016;

3.10. biocombustibili, biolichide şi/sau combustibili din biomasă durabili – biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă care corespund criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite de Legea nr.10/2016 şi de Hotărârea Guvernului nr.53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibilii din biomasă şi a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră;

3.11. culturi bogate în amidon – culturi care cuprind mai ales cereale, indiferent dacă se utilizează seminţele separat sau întreaga plantă, ca în cazul porumbului verde; tuberculi şi rădăcinoase, precum cartofi, topinamburi, bataţi, cassava şi igname; precum şi culturi de bulbotuberculi, precum taro şi taro polinezian;

3.12. culturi alimentare şi furajere – culturi de plante bogate în amidon, de plante zaharoase sau de plante oleaginoase produse pe terenuri agricole drept cultură principală, cu excepţia reziduurilor, a deşeurilor sau a materialelor lignocelulozice şi a culturilor intermediare, precum culturile intercalate şi culturile de protecţie, cu condiţia ca utilizarea unor astfel de culturi intermediare să nu genereze o creştere a cererii de terenuri suplimentare;

3.13. reziduu – substanţă care nu reprezintă produsul sau produsele finite vizat(e) în mod direct de un proces de producţie; acesta nu constituie un obiectiv principal al procesului de producţie şi procesul nu a fost modificat în mod intenţionat pentru a-l produce;

3.14. reziduuri agricole, din acvacultură, pescuit şi silvicultură – reziduuri care sunt generate în mod direct din agricultură, din acvacultură, din pescuit şi din silvicultură, fără ca această categorie de reziduuri să includă reziduurile din prelucrare sau din industriile conexe;

3.15. e-combustibil – tip de combustibil sintetic care este produs din surse de energie regenerabilă (cum ar fi energia solară sau eoliană) în cadrul procesului power-to-liquid (PtL);

3.16. sistem energetic pasiv – ansamblu de principii de proiectare, tehnologii sau elemente constructive integrate într-o clădire, care contribuie la menţinerea sau îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a condiţiilor de confort interior (cum ar fi temperatura, iluminatul natural sau ventilaţia), fără utilizarea directă a unei surse de energie externe, bazându-se exclusiv pe proprietăţi fizice, materiale sau pe fluxuri naturale de energie (ex.: lumina solară, ventilaţia naturală, inerţia termică a clădirii);

3.17. transporturi – totalitate a activităţilor de transport încadrate în diviziunile Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM-2): H49 “Transporturi terestre şi transporturi prin conducte”; H50 “Transporturi pe apă”; H51 “Transporturi aeriene”.

4. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă, în calitate de instituţie publică ce asigură suportul în implementarea politicii statului în domeniul eficienţei energetice şi al promovării utilizării energiei din surse regenerabile determină, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, precum şi indicatorii sectoriali pentru ultimul an pentru care sunt disponibile date statistice şi prezintă rezultatele calculelor în raportul său anual de activitate, elaborat în conformitate cu prevederile art.11 alin.(7) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică şi art.7 alin.(13) din Legea nr.10/2016, precum şi le prezintă organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi le publică pe site-ul web oficial.

5. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă face uz de instrumentul Comisiei Europene “Instrument de evaluare facilă a surselor de energie regenerabilă” (“SHARES” – Short Assessment of Renewable Energy Sources) (în continuare – Instrument de calcul) la calculul ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, precum şi al indicatorilor sectoriali, în unităţile de măsură a energiei implicit utilizate de Instrumentul de calcul (TJ, Tcal, ktep, sau GWh), în vederea implementării unui mecanism de calcul armonizat al acestora. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă publică pe site-ul său web oficial instrumentul de calcul, în formă deschisă, precompletat şi într-un format accesibil, precum şi rezultatele calculelor într-un mod uşor de interpretat şi de înţeles.

6. Biroul Naţional de Statistică transmite către Centrul Naţional pentru Energie Durabilă date statistice, compilate în chestionarele anuale privind statistica energeticii în format electronic, care conţin informaţii sectoriale pentru ultimul an pentru care acestea devin disponibile.

7. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă cooperează cu alte autorităţi şi instituţii publice, agenţi economici şi alte părţi relevante pentru obţinerea datelor cu privire la producţia şi consumul de resurse energetice, conforme, după caz, cu criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite de Legea nr.10/2016, care sunt necesare la implementarea corectă a prevederilor prezentului Regulament, după cum urmează:

7.1. biogaz;

7.2. biocarburanţi;

7.3. biolichide;

7.4. biocombustibili solizi (combustibili solizi din biomasă);

7.5. hidrogen regenerabil;

7.6. e-combustibili;

7.7. combustibili din carbon reciclat;

7.8. căldură din surse regenerabile (pompe de căldură) şi răcire (frig) din surse regenerabile;

7.9. căldură şi răcire (frig) reziduale;

7.10. energie electrică generată de centrale hidroelectrice mixte în alt regim decât “prin pompare”;

7.11. biometan injectat în reţea, care să fie contabilizat drept consumat în sectorul transporturi şi/sau pentru producerea energiei electrice regenerabile sau pentru încălzire şi răcire, conform sistemului de echilibrare a masei stabilit în conformitate cu Legea nr.10/2016;

7.12. electricitate şi căldură pentru producţia de carburanţi pentru sectorul transporturi;

7.13. informaţii privind comerţul transfrontalier cu biometan;

7.14. mecanisme de cooperare (transferuri statistice).

8. Informaţiile privind producerea şi/sau consumul de resurse energetice menţionate la pct.7, în condiţiile în care nu sunt obţinute şi incluse în datele statistice compilate în chestionarele anuale privind statistica energeticii, transmise de Biroul Naţional de Statistică în conformitate cu pct.6, sunt obţinute şi/sau, după caz, estimate de Centrul Naţional pentru Energie Durabilă, fiind introduse manual în câmpurile relevante ale Instrumentului de calcul.

9. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă aprobă metodologiile şi regulamentele interne privind modalitatea de obţinere a informaţiilor veridice necesare pentru implementarea prevederii pct.7, precum şi pentru calcularea cu precizie mai înaltă a energiei regenerabile produse şi furnizate de unele tehnologii, precum pompele de căldură, modalităţi de verificare a datelor, de evitare a dublei contabilizări şi de validare, aplicând bunele practici şi, după caz, orientările în domeniu emise de Comisia Europeană.

10. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă poate procura în mod sistematic servicii de colectare, procesare şi interpretare a informaţiilor necesare pentru implementarea prevederilor pct.7 şi 9, prin contractarea specialiştilor şi a experţilor în domeniul energetic. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă asigură confidenţialitatea informaţiilor obţinute şi procesate.

11. La calcularea consumului final brut de energie, cantitatea de energie consumată în sectorul aviaţiei, ca proporţie din consumul final brut de energie, se consideră a fi nu mai mare de 6,18%. În condiţiile unei ponderi mai mari de pragul stabilit, consumul final brut de energie poate fi redus cu diferenţa procentuală dintre valoarea pragului/limitei şi valoarea actuală a consumului de energie în sectorul aviaţiei.

12. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă se asigură că la calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile şi, după caz, la stabilirea ponderii minime menţionate la art.6 alin.(1) lit.c) din Legea nr.10/2016:

12.1. biogazul, energia electrică şi hidrogenul din surse regenerabile se iau în considerare numai o dată;

12.2. ponderea biocombustibililor şi/sau a combustibililor din biomasă produşi din culturi alimentare şi furajere, care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor, pentru care se observă o expansiune semnificativă a suprafeţei de producţie în detrimentul terenurilor care stochează cantităţi ridicate de carbon, nu depăşesc nivelul de consum al acestor tipuri de combustibili înregistrat în anul 2019, cu excepţia cazului în care sunt certificaţi drept biocombustibili sau combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor;

12.3. ponderea biocarburanţilor şi a combustibililor din biomasă produşi din culturi alimentare şi furajere care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor este de 0% până în anul 2030, cu excepţia cazului în care sunt certificaţi drept biocombustibili sau combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor, în sensul prevederilor Legii nr.10/2016 şi ale Hotărârii Guvernului nr.53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibilii din biomasă şi a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră.

Capitolul II

CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ DIN SURSE REGENERABILE

Secţiunea 1

Consideraţii generale

13. La calcularea consumului final brut de energie electrică din surse regenerabile, precum şi la determinarea ponderii energiei electrice regenerabile în consumul final brut de energie electrică, se ţine cont de următoarele consideraţii generale:

13.1. la determinarea cantităţii de energie electrică din surse regenerabile produsă, se va ţine cont inclusiv de estimările privind producţia de electricitate de către utilizatorii mecanismului contorizare netă şi prosumatori, precum şi de datele aferente comunităţilor de energie din surse regenerabile;

13.2. electricitatea produsă de centralele hidroelectrice cu acumulare din apa pompată anterior în sens ascendent nu se ia în considerare la calcularea consumului final brut de energie electrică din surse regenerabile;

13.3. în cazul centralelor electrice care utilizează surse regenerabile şi neregenerabile (fosile), se va lua în calcul doar partea de energie electrică produsă din surse regenerabile. În vederea acestui calcul, contribuţia fiecărei surse de energie va fi calculată pe baza conţinutului său energetic;

13.4. producţia centralelor electrice eoliene şi hidroelectrice este supusă regulilor de normalizare, în conformitate cu anexa nr.1;

13.5. pierderile de energie electrică în reţeaua de transport şi distribuţie sunt luate în considerare la calcularea consumului final brut de energie electrică prin considerarea în calcule a producţiei brute de energie electrică aferente centralelor electrice şi a livrărilor de energie în reţeaua publică, precum şi a cantităţilor de energie electrică importată.

14. La determinarea producţiei brute de energie electrică a centralelor electrice în bază de biogaz (), se ţine cont de cele două opţiuni posibile de producere, fiind evitată dubla contabilizare, şi anume:

14.1. producerea energiei electrice de o centrală electrică alimentată cu biogaz printr-o conductă directă, de la utilitatea de producere a acestuia;

14.2. producerea energiei electrice de o centrală electrică alimentată din reţeaua publică de alimentare cu gaze, în care gazele naturale sunt amestecate cu biogaz, şi a cărei cantitate se estimează în baza ponderii biogazului în volumul total de gaze naturale consumate. În acest caz, se va ţine cont de cantitatea de biogaz amestecată cu gazele naturale din reţea, care a fost revendicată pentru consum într-un sector specific.

15. În conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016, la determinarea producţiei brute de energie electrică a centralelor electrice în bază de biogaz se ţine cont de faptul că:

15.1. în condiţiile în care tot volumul de biogaz, inclusiv cantităţile care nu corespund criteriilor de eligibilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt utilizate pentru producerea energiei electrice în instalaţii cu o putere termică nominală de intrare totală mai mică de 2 MW, întreaga cantitate de energie electrică produsă este eligibilă pentru a fi considerată în contul consumului final brut de energie electrică din surse regenerabile;

15.2. în cazul instalaţiilor cu o putere termică nominală de intrare totală egală sau mai mare de 2 MW, cantitatea de energie electrică produsă poate fi contabilizată doar dacă biogazul este durabil;

15.3. biogazul produs din deşeuri şi reziduuri, altele decât reziduurile agricole, de acvacultură, pescuit şi silvicultură, trebuie să îndeplinească doar criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibilii din biomasă şi a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a fi luat în considerare;

15.4. producerea de energie electrică din biogaz injectat în reţea de o instalaţie pe bază de biogaz poate fi contabilizată, integral şi în totalitate, în contul consumului final brut de energie electrică din surse regenerabile, în baza unor certificate de sustenabilitate/durabilitate ce asigură şi trasabilitatea resursei emise în cadrul schemelor voluntare de certificare, care, la rândul lor, sunt bazate pe sistemul de echilibrare a masei (cu respectarea criteriilor de durabilitate şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră).

16. La determinarea producţiei brute de energie electrică a centralelor electrice în bază de biocombustibil solid se ţine cont de faptul că:

16.1. în condiţiile în care toată cantitatea de biocombustibil solid, inclusiv cantităţile care nu corespund criteriilor de eligibilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt utilizate pentru producerea energiei electrice în instalaţii cu o putere termică nominală de intrare totală mai mică de 20 MW, întreaga cantitate de energie electrică produsă este eligibilă pentru a fi considerată în contul consumului final brut de energie electrică din surse regenerabile;

16.2. în cazul instalaţiilor cu o putere termică nominală de intrare totală egală sau mai mare de 20 MW, cantitatea de energie electrică produsă poate fi contabilizată doar dacă biocombustibilii solizi sunt durabili;

16.3. biocombustibilii solizi produşi din deşeuri şi reziduuri, altele decât reziduurile agricole, de acvacultură, pescuit şi silvicultură, trebuie să îndeplinească doar criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibilii din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.53/2025, pentru a fi luat în considerare.

17. Energia electrică produsă din combustibili din biomasă este luată în considerare numai dacă se îndeplineşte una dintre următoarele cerinţe:

17.1. este produsă în instalaţii cu o putere termică nominală de intrare totală mai mică de 50 MW;

17.2. pentru instalaţiile cu o putere termică nominală de intrare totală cuprinsă între 50 şi 100 MW, este produsă prin utilizarea cogenerării de înaltă eficienţă sau pentru instalaţiile de producere doar a energiei electrice (centralele termoelectrice), cu atingerea unei performanţe energetice asociate cu cele mai bune tehnici disponibile, în sensul Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale;

17.3. pentru instalaţiile cu o putere termică nominală de intrare totală mai mare de 100 MW, este produsă prin utilizarea cogenerării de înaltă eficienţă sau, pentru instalaţiile de producere doar a energiei electrice (centralele termoelectrice), cu obţinerea unui randament electric net de cel puţin 36%;

17.4. este produsă prin aplicarea captării şi stocării de CO₂ din biomasă.

Secţiunea a 2-a

Consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile

18. Consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile este determinat ca suma tuturor producţiilor brute de electricitate din surse de energie regenerabilă, în anul t, conform formulei:

unde:

- producţia brută de energie electrică, în anul t, a centralelor hidroelectrice, inclusiv a centralelor hidroelectrice mixte (care includ şi componenta de pompare a apei în amonte), normalizată conform principiilor stabilite în anexa nr.1, din care se exclude producţia centralelor din apa pompată anterior în sens ascendent;

- producţia brută de energie electrică, în anul t, a centralelor electrice eoliene, normalizată conform principiilor stabilite în anexa nr.1;

- producţia brută de energie electrică, în anul t, a centralelor electrice în bază de biolichide pure (neamestecate cu alte biolichide) durabile şi de biolichide amestecate cu alte biolichide durabile (în cazul cărora se va lua în considerare doar energia electrică generată din biolichide regenerabile);

- producţia brută de energie electrică, în anul t, a centralelor electrice în bază de biogaz;

- producţia brută de energie electrică, în anul t, a centralelor electrice care produc electricitatea prin valorificarea energiei geotermale, a energiei solare (instalaţii fotovoltaice şi termice), a energiei mareelor, a valurilor şi a oceanelor, a deşeurilor municipale solide (regenerabile).

Modul de calcul al este prezentat în subsecţiunea 1.

- producţia brută de energie electrică, în anul t, a centralelor electrice în bază de biocombustibil solid;

- cantitatea de energie electrică folosită la producţia de hidrogen regenerabil şi/sau combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi.

19. La determinarea producţiei de energie electrică în bază de biogaz (), precum şi în bază de biocombustibil solid () se iau în considerare prevederile pct.14, 15 şi 16.

Subsecţiunea 1

Producţia de energie electrică din alte surse de energie regenerabilă

20. Producţia brută de energie electrică, în anul t, a centralelor electrice care produc electricitatea prin valorificarea energiei geotermale, a energiei solare (instalaţii fotovoltaice şi termice), a energiei mareelor, a valurilor şi a oceanelor, a deşeurilor municipale solide (regenerabile) este determinată conform formulei:

unde:

- producţia brută estimată de energie electrică, în anul t, a centralelor electrice cu o putere de până la 200 kW, instalate de utilizatorii mecanismului contorizare netă.

Modul de estimare a producţiei de energie electrică a utilizatorilor mecanismului de contorizare netă este prezentat în subsecţiunea a 2-a.

- producţia brută estimată de energie electrică, în anul t, a centralelor electrice cu o putere de până la 200 kW, instalate de prosumatori.

Modul de estimare a producţiei de energie electrică a prosumatorilor este prezentat în subsecţiunea a 2-a.

- producţia brută de energie electrică, în anul t, a centralelor electrice instalate în cadrul comunităţilor de energie din surse regenerabile;

- producţia brută de energie electrică, în anul t, a centralelor electrice care produc electricitatea prin valorificarea energiei geotermale;

- producţia brută de energie electrică, în anul t, a centralelor electrice care produc electricitatea prin valorificarea energiei solare în cadrul instalaţiilor fotovoltaice (altele decât cele deţinute de utilizatorii mecanismului de contorizare netă şi prosumatori), precum şi a centralelor solare termice (care produc energie electrică);

- producţia brută de energie electrică, în anul t, a centralelor electrice care produc electricitatea prin valorificarea energiei mareelor, a valurilor şi a oceanelor;

- producţia brută de energie electrică, în anul t, a centralelor electrice care produc electricitatea prin valorificarea energiei deşeurilor municipale solide (regenerabile).

Subsecţiunea a 2-a

Producţia de energie electrică de către utilizatorii

mecanismului contorizare netă şi facturare netă

21. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă, în baza informaţiei oferite de operatorii sistemului de distribuţie, estimează producţia brută de energie electrică a centralelor electrice instalate de către utilizatorii mecanismului contorizare netă () şi de către prosumatori (), aplicând una sau mai multe dintre modalităţile de mai jos, astfel încât să fie obţinute date de o precizie sporită:

21.1. contorizarea directă prin intermediul echipamentului de măsurare instalat la centrala electrică – modalitate care presupune citirea la distanţă a informaţiei privind energia electrică generată sau citirea indicaţiilor contorului de către operatorul sistemului de distribuţie la faţa locului. Operatorii sistemului de distribuţie sistematizează informaţia obţinută pe tipuri de centrale electrice şi zone geografice, inclusiv unităţi teritorial-administrative (i.e. raioane), şi o transmit lunar/anual către Centrul Naţional pentru Energie Durabilă;

21.2. raportarea periodică de către utilizatorii mecanismului contorizare netă şi/sau prosumatori – modalitate care presupune obţinerea informaţiilor cu privire la producţia de energie electrică a centralelor deţinute de utilizatorii mecanismului contorizare netă şi prosumatori de către operatorii sistemului de distribuţie, fiind citită de pe echipamente de măsurare sau invertoare. Operatorii sistemului de distribuţie sistematizează informaţia obţinută pe tipuri de centrale electrice şi zone geografice şi o transmit lunar/anual către Centrul Naţional pentru Energie Durabilă;

21.3. estimarea producţiei de energie electrică în baza capacităţii centralelor electrice – modalitate în care Centrul Naţional pentru Energie Durabilă estimează producţia de energie electrică a centralelor electrice care produc energie electrică din surse regenerabile, în baza următoarelor informaţii:

21.3.1. tipul centralei electrice;

21.3.2. capacitatea centralei electrice, în kW;

21.3.3. zona în care este situată centrala electrică (Nord, Centru sau Sud, care corespund zonelor de dezvoltare ale Republicii Moldova);

21.3.4. factorul de capacitate – factor obţinut din literatura de specialitate sau estimat ca medie ponderată în baza datelor cu privire la generare aferente centralelor de acelaşi tip, de o capacitate mai mică de 1 MW şi care beneficiază de schema de suport “tarif fix”, stabilită conform art.34 din Legea nr.10/2016, situate în aceeaşi zonă geografică.

22. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă poate combina modalităţile de estimare a producţiei brute de energie electrică în vederea obţinerii unor date de precizie ridicată, precum şi poate face uz de următoarele tehnici de calibrare şi validare a rezultatelor obţinute:

22.1. compararea datelor cu privire la generarea energiei electrice, pentru o centrală sau un grup de centrale, cu datele istorice disponibile;

22.2. simulări sau modelări computerizate.

23. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă oferă Biroului Naţional de Statistică următoarele date obţinute în contextul implementării prevederilor prezentei subsecţiuni, în vederea includerii în chestionarele energetice anuale, şi anume:

23.1. datele estimate cu privire la producţia brută de energie electrică a centralelor electrice deţinute de utilizatorii mecanismului contorizare netă şi prosumatori, în anul de gestiune t, pe tipuri de centrale electrice şi în profil teritorial (i.e. pe unităţi administrativ-teritoriale);

23.2. datele cu privire la cantitatea de energie electrică livrată în reţeaua electrică (surplusul) de utilizatorii mecanismului contorizare netă şi prosumatori, în anul de gestiune t, pe tipuri de centrale electrice şi în profil teritorial (i.e. pe unităţi administrativ-teritoriale);

23.3. datele estimate cu privire la consumul de energie electrică generată de centralele electrice deţinute de utilizatorii mecanismului contorizare netă şi prosumatori, pe tipuri de centrale electrice şi în profil teritorial (i.e. pe unităţi administrativ-teritoriale).

Secţiunea a 3-a

Consumul final brut de energie electrică

24. Consumul final brut de energie electrică în anul t, este determinat conform formulei:

unde:

- producţia brută de energie electrică, în anul t, a tuturor centralelor electrice, inclusiv a centralelor hidroelectrice şi eoliene, cu excluderea cantităţii de energie electrică generată de CHE din apa pompată anterior în sens ascendent;

- importul de energie electrică, inclusiv din alte surse (centralele electrice aflate în stânga Nistrului);

- exportul de energie electrică.

25. La calcularea producţiei brute de energie electrică , pentru producţia centralelor hidroelectrice şi eoliene nu este aplicată procedura de normalizare.

Secţiunea a 4-a

Ponderea energiei electrice regenerabile

în consumul final brut de energie electrică

26. Ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie electrică, în valori procentuale, este determinată conform următoarei formule:

unde:

- consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile, determinat la pct.18;

- consumul final brut de energie electrică, determinat la pct.24.

27. Valoarea ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie electrică după cum este determinată în conformitate cu pct.26, este utilizată de Centrul Naţional pentru Energie Durabilă pentru a compara rezultatul obţinut în anul t cu obiectivul specific stabilit pentru anul respectiv şi traiectoria orientativă stabilită în Planul naţional integrat pentru energie şi climă.

Secţiunea a 5-a

Calculul ponderii tuturor tipurilor de surse, inclusiv regenerabile,

în energia electrică furnizată consumatorilor finali din Republica Moldova

28. În vederea implementării prevederilor de la art.32² din Legea nr.10/2016, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, Centrul Naţional pentru Energie Durabilă şi furnizorii de energie electrică care furnizează consumatorilor finali se ghidează de principiile stabilite în prezenta secţiune, precum şi de prevederile anexei nr.2, în vederea informării consumatorilor finali cu privire la sursele energiei electrice furnizate, ţinând cont de mixul rezidual naţional, şi, după caz, de garanţiile de origine emise şi utilizate.

29. Furnizorii care furnizează energie electrică consumatorilor finali le prezintă acestora informaţii cu privire la structura şi ponderea tuturor tipurilor de surse de energie în energia electrică pe care au furnizat-o prin intermediul unui raport. Raportul include informaţii pentru anul calendaristic precedent (cu excepţia ciclului aferent garanţiilor de origine), după cum este stabilit în secţiunea a 5-a a anexei nr.2, şi este prezentat consumatorilor finali în perioada 1 – 30 septembrie a anului în curs, prin una dintre următoarele modalităţi:

29.1. pe adresa electronică (e-mail) indicată de consumatorul final pentru recepţionarea facturii pentru serviciile de furnizare a energiei electrice prestate, în calitate de modalitate implicită de prezentare a raportului;

29.2. prin intermediul cabinetului personal al consumatorului final de pe site-ul web oficial al furnizorului;

29.3. prin intermediul unei aplicaţii mobile dezvoltate de furnizor;

29.4. prin intermediul serviciului de trimitere poştală, pe suport de hârtie, în condiţiile în care consumatorul final solicită expres acest lucru şi consimte suportarea costurilor de tipărire şi livrare a raportului.

30. Furnizorii de energie electrică, anterior prezentării raportului consumatorilor săi finali în conformitate cu prevederile pct.29, dar nu mai târziu de 31 august a anului în curs, publică pe site-urile web oficiale următoarele informaţii cu caracter general pentru anul calendaristic anterior:

30.1. ponderea surselor individuale de energie din portofoliul lor în totalul energiei electrice furnizate tuturor consumatorilor lor finali în anul calendaristic precedent, conform structurii de la pct.12 din anexa nr.2;

30.2. informaţii privind garanţiile de origine a energiei electrice utilizate pentru toţi consumatorii lor în perioada 1 aprilie anul precedent – 31 martie anul în curs, structurate conform pct.12 din anexa nr.2;

30.3. link către raportul Centrului Naţional pentru Energie Durabilă pentru anul calendaristic anterior, elaborat în conformitate cu prevederile pct.10 din anexa nr.2;

30.4. link către Registrul garanţiilor de origine, precum şi către informaţiile publicate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică în conformitate cu pct.6 din anexa nr.2.

31. În scopul monitorizării modului în care furnizorii de energie electrică îşi onorează obligaţiile cu privire la dezvăluirea structurii şi sursei energiei electrice furnizate consumatorilor lor finali, precum şi al utilizării garanţiilor de origine, furnizorii respectivi depun la Centrul Naţional pentru Energie Durabilă şi Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, până la data de 30 septembrie a anului în curs, următoarele informaţii cu privire la activitatea de furnizare a energiei electrice pentru anul precedent:

31.1. datele privind energia totală furnizată consumatorilor lor finali în anul calendaristic precedent, conform structurii stabilite la pct.12 din anexa nr.2, iar, dacă este cazul, – pentru fiecare pachet tarifar de servicii separat;

31.2. datele privind totalul garanţiilor de origine utilizate în perioada 1 aprilie anul precedent – 31 martie anul în curs, iar, dacă este cazul, – pentru fiecare pachet tarifar de servicii separat;

31.3. copia raportului prezentat consumatorilor lor finali în anul în curs în conformitate cu pct.29.

32. În vederea asigurării calităţii calculelor mixului rezidual naţional, a evitării dublei contabilizări, Centrul Naţional pentru Energie Durabilă pune în aplicare următoarele mecanisme de asigurare a controlului asupra datelor de intrare şi rezultatelor obţinute, precum:

32.1. verificarea periodică şi aleatorie a datelor de intrare utilizate în calcul, în special a cantităţilor de energie electrică produsă şi consumată, prin contrapunerea informaţiilor obţinute de la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică şi de la participanţii la piaţa energiei electrice, inclusiv obţinute de la furnizori în contextul prevederii pct.31;

32.2. verificarea periodică şi aleatorie a datelor cu privire la garanţiile de origine emise şi utilizate, obţinute de la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, cu cantităţile de energie electrică revendicată de furnizori ca fiind produsă din surse regenerabile, inclusiv prin contrapunerea informaţiei respective cu detaliile obţinute de la furnizori în contextul prevederii pct.31;

32.3. monitorizarea şi verificarea continuă a conformităţii regulilor naţionale aplicate la determinarea mixului rezidual naţional cu cele aplicate la nivel european;

32.4. monitorizarea continuă a evoluţiei la nivel european a mixului european de atribute şi luarea în considerare a acesteia în calcule la nivel naţional.

Capitolul III

CONSUMUL DE ENERGIE REGENERABILĂ ÎN TRANSPORTURI

Secţiunea 1

Consideraţii generale

33. La calcularea consumului final de energie din surse regenerabile utilizată în transporturi, precum şi determinarea ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie în transporturi, se ţine cont de următoarele consideraţii generale:

33.1. în cazul consumului de biogaz, biocarburanţi avansaţi şi biocarburanţi produşi din materiile prime stabilite în anexa nr.3 sunt aplicaţi multiplicatori faţă de conţinutul energetic al respectivilor combustibili în vederea calculării ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie în transporturi, şi anume:

33.1.1. contribuţia energetică a biogazului, biocarburanţilor avansaţi şi biocarburanţilor produşi se consideră a fi dublă;

33.1.2. în conformitate cu prevederile art.II alin.(12) lit.c) din Legea nr.331/2023 pentru modificarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, contribuţia biocarburanţilor avansaţi şi a biogazului produse din materiile prime enumerate în partea A a anexei nr.3, ca pondere în consumul final de energie regenerabilă în sectorul transporturilor este de cel puţin 0,2 % în anul 2022, de cel puţin 1 % în anul 2025 şi de cel puţin 3,5 % în anul 2030;

33.1.3. în conformitate cu prevederile art.II alin.(12) lit.b) din Legea nr.331/2023 pentru modificarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, contribuţia biocarburanţilor şi a biogazului produse din materiile prime enumerate în partea B a anexei nr.3 ca pondere în consumul final de energie regenerabilă în sectorul transporturilor este limitată la 1,7 % din conţinutul energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi furnizaţi pentru consum sau pentru utilizare pe piaţă;

33.2. la determinarea consumului de biocarburanţi, biogaz pentru transporturi şi biocarburanţi avansaţi produşi din materiile prime stabilite în anexa nr.3, a consumului de alţi biocarburanţi durabili, atât lichizi, cât şi gazoşi (cu excepţia celor produşi din culturi alimentare şi furajere), a combustibililor din biomasă, a consumului de hidrogen produs din surse regenerabile, a combustibililor pe bază de carbon reciclat, a consumului de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile, în condiţiile în care sunt furnizate sectorului aviaţiei şi celui maritim, contribuţia energetică a acestora la calculul ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie în transporturi este considerată a fi de 1,2 ori conţinutul lor energetic. Buncărele maritime internaţionale şi cantităţile alocate sectorului aviaţiei internaţionale se exclud;

33.3. în cazul consumului de energie electrică din surse regenerabile în subsectoarele rutier şi feroviar, sunt aplicaţi multiplicatori faţă de conţinutul energetic al acesteia, şi anume:

33.3.1. contribuţia consumului de energie electrică din surse regenerabile în subsectorul rutier este considerată a fi egală cu cvadruplul conţinutului său energetic;

33.3.2. contribuţia consumului de energie electrică din surse regenerabile în subsectorul feroviar este considerată a fi egală cu 1,5 din conţinutul său energetic;

33.4. cantităţile de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile se consideră a fi produse din surse regenerabile doar în cazul în care cantitatea de energie electrică din surse regenerabile utilizată pentru producerea acestora este exclusă din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile la determinarea ponderii acesteia în consumul final brut respectiv;

33.5. în cazul în care hidrogenul utilizat în transporturi este produs din energie electrică din surse regenerabile (atât în cazul conectării directe a instalaţiei de producere a hidrogenului la sursa de producere a energiei electrice din surse regenerabile, cât şi în cazul conectării la reţeaua electrică şi al aplicării ponderii energiei electrice din surse regenerabile în raport cu energia electrică consumată din reţea), cantitatea respectivă de hidrogen se consideră a fi produsă din surse regenerabile doar în cazul în care cantitatea de energie electrică utilizată pentru producerea hidrogenului este exclusă din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile.

34. La calcularea cantităţii de energie aferentă consumului de biocarburanţi şi combustibili din biomasă produşi din culturi alimentare şi furajere, se ţine cont de faptul că în conformitate cu prevederile art.II alin.(12) lit.l) din Legea nr.331/2023 pentru modificarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, contribuţia acestora ca pondere în consumul final de energie regenerabilă în sectorul transporturilor este limitată la 2 % din conţinutul energetic al combustibililor utilizaţi în sectorul transporturilor rutiere şi al transporturilor feroviare. Totodată, se va ţine cont de condiţiile stabilite la subpct. 12.2 şi 12.3.

35. La calcularea cantităţii de energie aferentă consumului de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile se ţine cont de faptul că:

35.1. în condiţiile în care energia electrică este folosită la producţia de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile utilizaţi în sectorul transporturi, fie direct, fie pentru producţia de produse intermediare, pentru a stabili ponderea energiei electrice din surse regenerabile în electricitatea utilizată, se utilizează ponderea medie a energiei electrice determinată pentru anul (t-2);

35.2. energia electrică obţinută prin racordarea directă la o instalaţie care produce energie electrică poate fi luată în considerare integral ca energie electrică din surse regenerabile atunci când este utilizată pentru producţia de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi, cu condiţia ca instalaţia:

35.2.1. să intre în funcţiune după sau în acelaşi timp cu instalaţia care produce combustibilul lichid şi gazos de origine nebiologică produs din surse regenerabile şi utilizat în transporturi; şi

35.2.2. să nu fie racordată la reţea sau, dacă este racordată la reţea, să se poată furniza dovezi că energia electrică în cauză a fost furnizată fără a prelua energie electrică din reţea;

35.3. în sensul prevederii subpct. 35.2.2, energia electrică care a fost preluată din reţea poate fi considerată complet regenerabilă cu condiţia ca aceasta să fie produsă exclusiv din surse regenerabile, iar caracteristicile regenerabile şi alte criterii corespunzătoare să fie demonstrate, asigurându-se faptul că în ceea ce priveşte caracteristicile regenerabile ale cantităţii respective de energie electrică sunt revendicate o singură dată şi într-un singur sector de utilizare finală.

36. Regulile cu privire la producerea de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică obţinuţi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi sunt stabilite în anexa nr.4.

37. La determinarea cantităţii totale de energie consumată în sectorul transporturi, ţinând cont de tipurile de carburanţi şi purtători de energie utilizaţi, Centrul Naţional pentru Energie Durabilă şi Biroul Naţional de Statistică utilizează valorile conţinutului energetic al combustibililor după cum sunt specificate în anexa nr.5, atât pentru determinarea numitorului, cât şi a numărătorului. În cazul înregistrării consumului unor tipuri de purtători de energie care nu se regăsesc în anexa menţionată, la determinarea cantităţilor de energie care corespund consumurilor respective se vor utiliza standardele relevante ale Organizaţiei de Standardizare Europeană (ESO). În cazul în care ESO nu a adoptat niciun standard în acest scop, Centrul Naţional pentru Energie Durabilă utilizează standardele Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO) relevante.

Secţiunea a 2-a

Consumul final de energie regenerabilă în sectorul transporturi

38. Consumul final de energie din surse regenerabile utilizată în sectorul transporturi se determină ca suma consumurilor tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile în transporturi, conform formulei:

unde:

- cantitatea de energie aferentă consumurilor de biocarburanţi lichizi durabili în sectorul transporturi, în anul t.

Modul de calcul al este prezentat în subsecţiunea 1.

- cantitatea de energie aferentă consumurilor de biogaz durabil în sectorul transporturi, în anul t.

Modul de calcul al este prezentat în subsecţiunea a 2-a.

- cantitatea de energie aferentă consumurilor de biocombustibili solizi durabili în sectorul transporturi, în anul t.

- cantitatea de energie aferentă consumurilor de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi hidrogenul din surse regenerabile, utilizaţi în sectorul transporturi, în anul t.

Modul de calcul al este prezentat în subsecţiunea a 3-a.

- consumul de energie electrică din surse regenerabile în sectorul transporturi, în anul t.

Modul de calcul al este prezentat în subsecţiunea a 4-a.

- cantitatea de energie aferentă consumului de combustibili pe bază de carbon reciclat în sectorul transporturi, în anul t;

- cantitatea de energie aferentă consumului de energie regenerabilă în sectorul transporturi, adăugată sau dedusă din şi reflectată corespunzător în statistica energetică a Republicii Moldova, dar şi a statului partener, în baza mecanismului de cooperare “transferuri statistice” prevăzut de Legea nr.10/2016 şi de Regulamentul cu privire la transferul statistic al cantităţilor de energie din surse regenerabile cu o altă parte contractantă la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.58/2025.

39. La determinarea cantităţii de energie aferentă consumurilor de biocombustibili solizi durabili (), precum şi a consumului de combustibilii pe bază de carbon reciclat () se iau în considerare prevederile subpct. 33.2.

Subsecţiunea 1

Consumul de biocarburanţi lichizi durabili

40. Consumul de biocarburanţi lichizi durabili este determinat conform următoarei formule:

unde:

- cantitatea de energie aferentă consumului de biocarburanţi lichizi produşi din culturi alimentare şi furajere, în sectorul transporturi, în anul t.

La calculul se ţine cont de prevederile pct.34.

- cantitatea de energie aferentă consumului de biocarburanţi durabili lichizi avansaţi în sectorul transporturi, în anul t, produşi din materiile prime stabilite în partea A din anexa nr.3.

Se ţine cont de multiplicatorul “2” şi de condiţiile suplimentare stabilite la subpct. 33.1.

- cantitatea de energie aferentă consumului de biocarburanţi durabili lichizi avansaţi în sectorul transporturi, în anul t, produşi din materiile prime stabilite în partea B din anexa nr.3.

Se ţine cont de multiplicatorul “2” şi de condiţiile suplimentare stabilite la subpct. 33.1.

- cantitatea de energie aferentă consumului de biocarburanţi lichizi durabili în sectorul aviaţiei şi maritim, cu excepţia celor produşi din culturi alimentare şi furajere, în anul t.

Se ţine cont de multiplicatorul “1,2” şi de condiţiile suplimentare stabilite la subpct. 33.2.

- cantitatea de energie aferentă consumului de alte forme de biocarburanţi lichizi durabili în sectorul transporturi, în anul t.

Subsecţiunea a 2-a

Consumul de combustibili gazoşi durabili

41. Consumul de combustibili gazoşi durabili este determinat conform următoarei formule:

unde:

cantitatea de energie aferentă consumului de combustibili gazoşi durabili produşi din culturi alimentare şi furajere, în sectorul transporturi, în anul t.

La calculul se ţine cont de prevederile pct.34.

- cantitatea de energie aferentă consumului de biogaz durabil în sectorul transporturi, în anul t, produs din materiile prime stabilite în partea A din anexa nr.3.

Se ţine cont de multiplicatorul “2” şi de condiţiile suplimentare stabilite la subpct. 33.1.

- cantitatea de energie aferentă consumului de biogaz durabil în sectorul transporturi, în anul t, produşi din materiile prime stabilite în partea B din anexa nr.3.

Se ţine cont de multiplicatorul “2” şi de condiţiile suplimentare stabilite la subpct. 33.1.

- cantitatea de energie aferentă consumului de biogaz durabil în sectorul aviaţiei şi maritim, în anul t.

Se ţine cont de multiplicatorul “1,2” şi de condiţiile suplimentare stabilite la subpct. 33.2.

- cantitatea de energie aferentă consumului de alte forme de combustibili gazoşi durabili în sectorul transporturi, în anul t.

Subsecţiunea a 3-a

Consumul de combustibili regenerabili nonbiologici (RFNBO)

42. Consumul de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică obţinuţi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi este determinat conform următoarei formule:

unde:

cantitatea de energie aferentă consumului de hidrogen din surse regenerabile în sectorul transporturi, în anul t.

La calculul se ţine cont de prevederile subpct. 33.2 şi 33.5 şi ale pct.35 şi 36.

- cantitatea de energie aferentă consumului de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile în sectorul transporturi, în anul t.

La calculul se ţine cont de prevederile subpct. 33.2 şi ale pct.35 şi 36.

- cantitatea de energie aferentă consumului de hidrogen din surse regenerabile în sectorul aviaţiei şi maritim, în anul t.

Se ţine cont de multiplicatorul “1,2” şi de condiţiile stabilite la subpct. 33.2, 33.5 şi la pct.35 şi 36.

- cantitatea de energie aferentă consumului de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile în sectorul transporturi, în anul t.

La calculul se ţine cont de prevederile subpct. 33.2 şi ale pct.35 şi 36.

Subsecţiunea a 4-a

Consumul de energie electrică din surse regenerabile

în sectorul transporturi

43. Consumul de energie electrică din surse regenerabile în sectorul transporturi , în anul t, este determinat conform următoarei formule:

unde:

- cantitatea de energie electrică din surse regenerabile utilizată în subsectorul transporturi rutiere, în anul t, prin aplicarea ponderii consumului de energie electrică în consumul final brut de energie electrică în anul (t-2).

Se utilizează multiplicatorul “4” după cum a fost stabilit la subpct. 33.3.1.

- cantitatea de energie electrică din surse regenerabile utilizată în subsectorul transporturi feroviare, în anul t, prin aplicarea ponderii consumului de energie electrică în consumul final brut de energie electrică în anul (t-2).

Se utilizează multiplicatorul “1,5” după cum a fost stabilit la subpct. 33.3.2.

- cantitatea de energie electrică din surse regenerabile utilizată în alte subsectoare de transporturi decât cele menţionate mai sus, în anul t, prin aplicarea ponderii consumului de energie electrică în consumul final brut de energie electrică în anul (t-2).

Secţiunea a 3-a

Consumul final de energie în sectorul transporturi

44. Consumul final de energie în sectorul transporturi , în anul t, aferent combustibililor pentru transportul rutier şi transportul feroviar, furnizaţi pentru consum sau pentru utilizare pe piaţă, este determinat conform formulei:

unde:

- cantitatea de energie aferentă consumului de carburanţi fosili (benzină, motorină, şi gaze naturale utilizate în transportul rutier şi feroviar), în anul t;

- cantitatea de energie aferentă consumului de combustibili din surse regenerabile, în anul t, în sectoarele transport rutier şi feroviar, care întrunesc şi care nu întrunesc criteriile de durabilitate şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu utilizarea multiplicatorilor relevanţi menţionaţi în secţiunea a 2-a a prezentului capitol, cum ar fi:

- consumul de energie electrică în sectorul transporturilor rutiere şi cel al transporturilor feroviare, în anul t, fiind luaţi în considerare multiplicatorii stabiliţi la subpct. 33.3.

45. La determinarea cantităţii de energie aferentă consumului de combustibili din surse regenerabile , sunt consideraţi următorii combustibili:

45.1. biocarburanţii lichizi;

45.2. carburanţii gazoşi (inclusiv biogazul, cu excepţia combustibililor gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile), consumaţi, după caz, în sectorul transportului rutier şi feroviar, fiind raportate:

45.2.1. cantităţile de biogaz neamestecat consumate în transportul rutier (biogaz consumat direct printr-un sistem de distribuţie dedicat, fără injectare în reţeaua de gaze naturale);

45.2.2. cantităţile de biometan (biogaz purificat) injectate în reţeaua de gaze naturale, revendicate ca fiind consumate în sectorul transporturilor pe baza sistemului de echilibrare a masei (cu certificări/măsuri de trasabilitate a resursei energetice);

45.2.3. cantităţile corespunzătoare cotei rămase de biogaz injectat în reţea fără trasabilitate, alocate proporţional sectorului transporturi;

45.3. combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile, din hidrogen din surse regenerabile şi combustibilii pe bază de carbon reciclat, fiind excluse cantităţile alocate sectorului maritim şi al aviaţiei;

45.4. biogazul pentru transporturi şi biocarburanţi avansaţi, produşi din materiile prime stabilite în partea A a anexei nr.3;

45.5. biogazul pentru transporturi şi biocarburanţi în sectorul transporturi, produşi din materiile prime stabilite în partea B a anexei nr.3.

Secţiunea a 4-a

Ponderea energiei regenerabile în consumul final de energie

în sectorul transporturi

46. Ponderea energiei regenerabile în consumul final de energie în sectorul transporturi, în valori procentuale, este determinată conform următoarei formule:

unde:

– consumul final de energie din surse regenerabile utilizată în sectorul transporturi, determinat la pct.38;

– consumul final de energie în sectorul transporturi, determinat la pct.43.

47. Valoarea ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie în transporturi , după cum este determinată în conformitate cu pct.46 este utilizată de către Centrul Naţional pentru Energie Durabilă pentru a compara rezultatul obţinut în anul t cu obiectivul specific stabilit pentru anul respectiv şi traiectoria orientativă stabilită în Planul naţional integrat pentru energie şi climă.

Capitolul IV

CONSUMUL DE ENERGIE REGENERABILĂ

PENTRU ÎNCĂLZIRE ŞI RĂCIRE

Secţiunea 1

Consideraţii generale

48. La calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire, precum şi la determinarea ponderii energiei regenerabile în consumul final brut pentru încălzire şi răcire, se ţine cont de următoarele consideraţii generale:

48.1. energia termică generată de sistemele energetice pasive nu se ia în considerare la calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire;

48.2. în cazul centralelor mixte (multicombustibil) care utilizează surse regenerabile şi neregenerabile (i.e. fosile), se ia în considerare doar partea de energie termică şi de răcire produsă din surse regenerabile, contribuţia fiecărei surse de energie fiind determinată pe baza conţinutului său energetic;

48.3. energia termică produsă prin valorificarea energiei ambientale şi geotermale de pompele de căldură şi/sau prin alte tehnologii, se ia în considerare cu condiţia ca energia finală generată să depăşească semnificativ energia primară utilizată pentru punerea în funcţiune a acestora.

49. La calcularea consumului de combustibili gazoşi (biogaz) în sectorul transformărilor şi cel industrial şi în vederea determinării producţiei brute de energie din surse regenerabile utilizată pentru încălzire şi răcire , se va ţine cont de prevederile Legii nr.10/2016:

49.1. în condiţiile în care tot volumul de biogaz, inclusiv cantităţile care nu corespund criteriilor de eligibilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt utilizate pentru producerea energiei termice în instalaţii cu o putere termică nominală de intrare totală mai mică de 2 MW, întreaga cantitate de energie termică produsă este eligibilă pentru a fi considerată în contul consumului final brut de energie regenerabilă utilizată pentru încălzire şi răcire;

49.2. în cazul instalaţiilor cu o putere termică nominală de intrare totală, egală sau mai mare de 2 MW, cantitatea de energie termică produsă poate fi contabilizată doar dacă biogazul este durabil;

49.3. biogazul produs din deşeuri şi reziduuri, altele decât reziduurile agricole, de acvacultură, pescuit şi silvicultură, trebuie să îndeplinească doar criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibilii din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.53/2025, pentru a fi luat în considerare.

50. La calcularea consumului de biocombustibili solizi în sectorul transformărilor şi cel industrial şi în vederea determinării producţiei brute de energie din surse regenerabile utilizată pentru încălzire şi răcire , se va ţine cont de prevederile Legii nr.10/2016:

50.1. în condiţiile în care toată cantitatea de biocombustibil solid, inclusiv cantităţile care nu corespund criteriilor de eligibilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt utilizate pentru producerea energiei termice în instalaţii cu o putere termică nominală de intrare totală mai mică de 20 MW, întreaga cantitate de energie termică produsă este eligibilă pentru a fi considerată în contul consumului final brut de energie regenerabilă utilizată pentru încălzire şi răcire;

50.2. în cazul instalaţiilor cu o putere termică nominală de intrare totală, egală sau mai mare de 20 MW, cantitatea de energie termică produsă poate fi contabilizată doar dacă biocombustibilii solizi sunt durabili;

50.3. biocombustibilii solizi produşi din deşeuri şi reziduuri, altele decât reziduurile agricole, de acvacultură, pescuit şi silvicultură, trebuie să îndeplinească doar criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanţi, biolichide şi combustibilii din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.53/2025, pentru a fi luat în considerare.

Secţiunea a 2-a

Consumul final brut de energie regenerabilă pentru încălzire şi răcire

51. Consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire se determină ca suma consumurilor tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile utilizate în acest scop, conform formulei:

unde:

- cantitatea de energie aferentă consumurilor de energie din surse regenerabile, altele decât energia electrică, căldura sau biolichidele, utilizată în alte sectoare decât transporturile, în anul t;

- producţia brută de energie din surse regenerabile utilizată pentru încălzire şi răcire, în anul t, şi anume de energie geotermală, energie solară (termică), deşeuri municipale;

- producţia estimată de energie din surse regenerabile generată de pompele de căldură utilizată pentru încălzire şi energia regenerabilă utilizată pentru răcire, în anul t.

Modul de calcul al este prezentat în subsecţiunea a 2-a a prezentului capitol.

- producţia estimată de căldură şi frig/răcoare reziduale utilizată pentru încălzire şi răcire, în anul t.

52. Tipurile de resurse şi purtători de energie raportaţi în vederea calculării indicatorului ca energie regenerabilă utilizată în sectorul transformărilor (furnale), sectorul industrial şi alte sectoare sunt:

52.1. cărbunele de lemn (considerat doar la calculul );

52.2. biogazul, inclusiv:

52.2.1. biogazul pur;

52.2.2. biogazul injectat în reţea şi amestecat cu gazele naturale;

52.2.3. biogazul revendicat drept consumat în alte sectoare decât transporturile în baza sistemului de echilibrare a masei (include certificări/măsuri de trasabilitate a resursei energetice);

52.3. energia geotermală;

52.4. energia solară (termică);

52.5. deşeurile municipale;

52.6. biocombustibilii solizi (fiind exclus consumul de cărbune de lemn);

52.7. biolichidele.

Subsecţiunea 1

Producţia de energie regenerabilă de pompele de căldură

pentru încălzire şi energia regenerabilă utilizată pentru răcire

53. Producţia de energie regenerabilă de pompele de căldură şi energia regenerabilă utilizată pentru răcire în anul t este determinată conform următoarei formule:

unde:

- producţia estimată de energie regenerabilă a pompelor de căldură, în anul t, utilizată pentru încălzire.

Modul de estimare a producţiei de energie regenerabilă utilizată pentru încălzire de pompele de căldură este prezentat în partea A a anexei nr.6.

- producţia estimată de energie regenerabilă, în anul t, utilizată pentru răcire.

Modul de estimare a producţiei de energie regenerabilă utilizată pentru răcire este prezentat în partea B a anexei nr.6.

Secţiunea a 3-a

Consumul final brut de energie pentru încălzire şi răcire

54. Consumul final brut de energie pentru încălzire şi răcire în anul t, aferent combustibililor şi purtătorilor de energie utilizaţi pentru încălzire şi răcire este determinat conform formulei:

unde:

- cantitatea de energie aferentă consumurilor tuturor tipurilor de resurse energetice, altele decât energia electrică, precum şi celor consumate de sectorul transporturilor, în anul de gestiune t;

- producţia estimată de energie din surse regenerabile generată de pompele de căldură utilizată pentru încălzire şi energia regenerabilă utilizată pentru răcire, în anul t, după cum a fost determinată în pct.53.

55. Tipurile de resurse energetice raportate în vederea calculării indicatorului în calitate de energie utilizată în sectorul transformărilor (furnale), sectorul industrial şi alte sectoare sunt:

55.1. cărbunele, din care se va exclude conţinutul energetic al gazelor de furnal produse şi alte gaze al căror potenţial energetic este recuperat;

55.2. produsele petroliere (altele decât cele utilizate în sectorul transporturi);

55.3. energia termică recuperată (derived heat) şi consumată în următoarele sectoare:

55.3.1. industrial;

55.3.2. de transport;

55.3.3. rezidenţial;

55.3.4. comercial şi de servicii publice;

55.3.5. agricol şi silvicol;

55.3.6. piscicol;

55.3.7. pierderile de energie termică, inclusiv la distribuţia/transportul acesteia;

55.3.8. sectorul energetic pentru producţia de combustibili pentru transport;

55.3.9. sectorul energetic/al transformărilor pentru producerea de energie electrică şi termică;

55.3.10. altele;

55.4. consumul de energie regenerabilă, şi anume:

55.4.1. consumul de energie regenerabilă în sectorul transformărilor;

55.4.2. consumul de energie regenerabilă în sectorul industrial;

55.4.3. consumul de energie regenerabilă în alte sectoare.

Secţiunea a 4-a

Ponderea energiei regenerabile în consumul final brut

de energie pentru încălzire şi răcire

56. Ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie pentru încălzire şi răcire, în valori procentuale, este determinată conform următoarei formule:

unde:

- consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire, determinat la pct.51;

- consumul final brut de energie pentru încălzire şi răcire, determinat la pct.54.

57. Valoarea ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie pentru încălzire şi răcire după cum este determinată în conformitate cu pct.56 este utilizată de Centrul Naţional pentru Energie Durabilă pentru a compara rezultatul obţinut în anul t cu obiectivul specific stabilit pentru anul respectiv şi traiectoria orientativă stabilită în Planul naţional integrat pentru energie şi climă.

Capitolul V

CONSUMUL DE ENERGIE REGENERABILĂ

Secţiunea 1

Consideraţii generale

58. În conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016, formulele de calcul al consumului de energie regenerabilă şi al consumului final brut de energie în anumite subsectoare, precum şi cele pentru calcularea ponderii generale pot varia. Scopul urmărit prin stabilirea acestor diferenţe este evitarea dublei contabilizări a aceleiaşi unităţi de energie regenerabilă în diferite sectoare, promovarea tehnologiilor emergente şi susţinerea investiţiilor în anumite domenii, descurajarea producerii de biocarburanţi din culturi alimentare şi furajere şi prevenirea schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor.

59. Cantitatea de energie aferentă hidrogenului regenerabil şi combustibililor lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile utilizaţi în transporturi nu este luată în considerare la determinarea în vederea evitării dublei contabilizări a energiei electrice din surse regenerabile consumate la producerea acestora.

60. La calcularea cantităţii de energie aferentă consumului de biocarburanţi lichizi şi gazoşi şi combustibili din biomasă gazoşi şi solizi produşi din culturi alimentare şi furajere, în vederea implementării subsecţiunii a 2-a din prezentul Regulament, se ţine cont de condiţiile stabilite la pct.34.

61. În conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016, pot fi implementate următoarele mecanisme de cooperare:

61.1. transferurile statistice – executate în conformitate cu Regulamentul cu privire la transferul statistic al cantităţilor de energie din surse regenerabile cu o altă parte contractantă la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.58/2025;

61.2. proiectele comune – implementate în conformitate cu Regulamentul cu privire la implementarea de proiecte comune în domeniul energiei electrice din surse regenerabile cu una sau mai multe părţi contractante la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice, state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, aprobat de Guvern;

61.3. schemele comune de sprijin – implementate în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016.

Secţiunea a 2-a

Consumul final brut de energie regenerabilă

62. Consumul final brut de energie regenerabilă utilizată în toate sectoarele economiei naţionale , în anul t, utilizat la determinarea ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie este determinat conform formulei:

unde:

- consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile, în anul t, utilizat la calculul ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie.

Modul de calcul al este prezentat în subsecţiunea 1.

- consumul final de energie din surse regenerabile în transporturi, în anul t, utilizat la calculul ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie.

Modul de calcul al este prezentat în subsecţiunea a 2-a.

- consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire, în anul t, utilizat la calculul ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie.

Modul de calcul al este prezentat în subsecţiunea a 3-a.

- cantitatea de energie din surse regenerabile, adăugată sau dedusă din , contabilizată în baza mecanismelor de cooperare prevăzute la pct.61.

Subsecţiunea 1

Consumul final brut de energie electrică din surse

regenerabile, utilizat la calcularea ponderii generale SER

63. Consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile utilizat la calcularea ponderii generale SER în anul t, este determinat conform formulei:

 ,

unde:

- consumul final brut de energie electrică, în anul t, după cum a fost determinat în pct.18;

- consumul final de energie electrică în sectorul transportului rutier, feroviar şi în alte sectoare, în anul t.

Subsecţiunea a 2-a

Consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul

transporturi, utilizat la calcularea ponderii generale SER

64. Consumul final de energie din surse regenerabile utilizată în sectorul transporturi determinat în scopul calculării ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie, este determinat ca suma următoarelor consumuri, conform formulei:

unde:

- cantitatea de energie aferentă consumurilor de biocarburanţi lichizi durabili în sectorul transporturi, în anul t, fără aplicarea multiplicatorilor faţă de conţinutul lor energetic;

- cantitatea de energie aferentă consumurilor de combustibili gazoşi din biomasă (biogaz) durabili în sectorul transporturi, în anul t, fără aplicarea multiplicatorilor faţă de conţinutul lor energetic;

- cantitatea de energie aferentă consumurilor de combustibili din biomasă durabili (alţii decât combustibilii gazoşi menţionaţi mai sus) în sectorul transporturi, în anul t;

- consumul de energie electrică din surse regenerabile în anul t în sectoarele rutier, feroviar şi altele, fără a aplica vreun multiplicator la valoarea conţinutului energetic al acesteia.

Subsecţiunea a 3-a

Consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire

şi răcire, utilizat la calcularea ponderii generale SER

65. Consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire, utilizat la determinarea consumului final brut de energie din surse regenerabile şi a ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie, este egal cu valoarea , calculată în conformitate cu pct.51.

Secţiunea a 3-a

Consumul final brut de energie

66. Consumul final brut de energie , în anul t, se calculează după formula:

unde:

- consumul de produse energetice furnizate în scopuri energetice sectorului industriei, transporturilor, rezidenţial (gospodăriilor casnice), serviciilor, inclusiv serviciilor publice, agriculturii, silviculturii şi pescuitului, în anul t;

- consumul de energie electrică şi termică din sectorul de producere a energiei electrice şi termice şi la producerea combustibililor utilizaţi în transporturi, în anul t;

- pierderile de energie electrică şi termică din sectoarele de distribuţie şi transport ale energiei electrice şi termice.

67. În condiţiile în care consumul de energie în sectorul aviaţiei depăşeşte valoarea de 6,18% în consumul final brut de energie , aşa cum acesta a fost determinat la pct.66, valoarea consumului final brut de energie utilizată la determinarea ponderii energiei regenerabile este ajustată conform următoarei formule:

unde:

X - valoarea consumului aviaţiei în , în anul t.

Secţiunea a 4-a

Ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie

68. Ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie, în anul t, este determinată în baza unei formule în care se va utiliza valoarea mai mică a consumului final brut de energie, determinat la pct.66 sau 67 după cum urmează:

unde:

- consumul final brut de energie regenerabilă, determinat la pct.62;

- consumul final brut de energie, determinat la pct.66;

- consumul final brut de energie, determinat la pct.67.

69. Valoarea ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie , după cum este determinată în conformitate cu pct.68, este utilizată de Centrul Naţional pentru Energie Durabilă pentru a compara rezultatul obţinut în anul t cu obiectivul specific stabilit pentru anul respectiv şi cu traiectoria orientativă stabilită în Planul naţional integrat pentru energie şi climă.

Anexa nr.1

la Regulamentul privind calculul consumului

de energie din surse regenerabile

FORMULA DE NORMALIZARE

pentru calcularea energiei electrice produse

de energia hidroelectrică şi eoliană

1. Pentru calcularea producţiei brute de energie electrică de centrale hidroelectrice, aplicând principiul de normalizare, se utilizează următoarea formulă:

unde:

t - anul de referinţă;

C_t - puterea totală instalată a tuturor centralelor hidroelectrice, fără centralele cu acumulare prin pompaj, înregistrată la sfârşitul anului de referinţă t, măsurată în MW;

- producţia brută de energie electrică, în anul t, a centralelor hidroelectrice, inclusiv a centralelor hidroelectrice mixte (care includ şi componenta de pompare a apei în amonte), normalizată în scopul efectuării calculelor, din care se exclude producţia centralelor din apa pompată anterior în sens ascendent;

E_i - cantitatea de energie electrică produsă efectiv în anul i de către toate centralele hidroelectrice, măsurată în GWh, excluzând producţia de energie electrică din centralele de acumulare prin pompare pe bază de apă pompată anterior în sens ascendent;

C_i - puterea totală instalată a tuturor centralelor hidroelectrice, fără centralele cu acumulare prin pompaj, înregistrată la sfârşitul anului i, măsurată în MW.

2. Pentru calculul producţiei brute de energie electrică de centrale electrice eoliene de uscat (onshore), aplicând principiul de normalizare, se utilizează următoarea formulă:

unde:

t - anul de referinţă;

C_t - puterea totală instalată a tuturor centralelor hidroelectrice, fără centralele cu acumulare prin pompaj, înregistrată la sfârşitul anului de referinţă t, măsurată în MW;

- producţia brută de energie electrică, în anul t, a tuturor centralelor electrice eoliene, normalizată în scopul efectuării calculelor;

E_i - cantitatea de energie electrică produsă efectiv în anul i de către toate centralele eoliene, măsurată în GWh;

C_i - puterea totală instalată a tuturor centralelor eoliene, înregistrată la sfârşitul anului i, măsurată în MW;

n=4 sau numărul de ani care precedă anul t, pentru care sunt disponibile datele privind capacitatea şi producţia centralelor eoliene, luându-se în considerare cea mai mică dintre cele două valori.

3. Pentru instalaţiile eoliene de larg (offshore), se aplică formula de normalizare descrisă la pct.2 din prezenta anexă.

Anexa nr.2

la Regulamentul privind calculul consumului

de energie din surse regenerabile

METODOLOGIA

de calcul al ponderii tuturor tipurilor de surse de energie în energia

electrică furnizată consumatorilor finali din Republica Moldova

Secţiunea 1

Consideraţii generale

1. Metodologia de calcul al ponderii tuturor tipurilor de surse de energie în energia electrică furnizată consumatorilor finali din Republica Moldova (în continuare – Metodologie) stabileşte modul în care este calculată şi prezentată consumatorului final de energie electrică ponderea tuturor tipurilor de surse de energie în energia electrică furnizată, în baza mixului rezidual, precum şi modul de control al respectivelor calcule.

2. În sensul prezentei Metodologii se aplică noţiunile relevante din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (în continuare – Legea nr.10/2016), din Regulamentul privind garanţiile de origine, aprobat de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, precum şi următoarele noţiuni:

2.1. atribut (privind generarea/producţia energiei electrice) – informaţie specifică urmărită pentru a detalia şi a descrie originea şi unele caracteristici ale energiei electrice consumate. Într-un sistem de urmărire decuplat, în care nu poate fi asigurată trasabilitatea fiecărei unităţi de energie electrică generată, conţinutul informaţional al unei garanţii de origine (GO) cuprinde toate atributele relevante de generare pentru 1 MWh de energie electrică;

2.2. mix energetic rezidual – mixul energetic anual total al Republicii Moldova, exceptând ponderea acoperită de garanţiile de origine anulate;

2.3. mix rezidual naţional – structura energiei electrice furnizate în Republica Moldova, a cărei origine nu este dovedită prin garanţii de origine utilizate, şi care este utilizată de către furnizori pentru a calcula ponderea tuturor tipurilor de surse de energie în energia electrică furnizată consumatorilor finali;

2.4. mix rezidual al furnizorului – structura energiei electrice furnizate de furnizor consumatorilor săi finali, a cărei origine nu este dovedită prin garanţii de origine utilizate şi care este necesară pentru a calcula ponderea tuturor tipurilor de surse de energie în energia electrică furnizată consumatorilor finali;

2.5. pachet tarifar – ofertă a furnizorului pentru consumatorii finali, reflectată în contractul de furnizare a energiei electrice, întocmit în conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi cu alte acte de reglementare relevante prin care:

2.5.1. furnizorul se angajează faţă de consumatorii finali să le asigure, la un anumit preţ, pe lângă furnizarea de energie electrică, şi o anumită pondere a tuturor sau a anumitor surse regenerabile de energie în energia electrică furnizată, justificate corespunzător prin intermediul garanţiilor de origine; sau

2.5.2. furnizorul nu se angajează faţă de consumatorii finali să le asigure o anumită pondere a tuturor sau a anumitor surse regenerabile de energie în energia electrică furnizată.

3. În vederea aplicării prezentei Metodologii se iau în considerare următoarele aspecte:

3.1. unitatea de măsură implicită este MWh;

3.2. garanţiile de origine utilizate şi expirate sunt cele care au fost deţinute de furnizor şi care, în sensul Regulamentului privind garanţiile de origine, sunt considerate utilizate sau expirate;

3.3. energia electrică furnizată reprezintă energia electrică consumată de către consumatorii finali;

3.4. energia electrică produsă reprezintă energia electrică livrată de centrala electrică în reţeaua publică, excluzând: (1) consumul propriu al centralelor electrice; (2) energia utilizată la pomparea apei în amonte în cadrul centralelor hidroelectrice cu pompaj sau energia electrică stocată în unităţile de stocare;

3.5. pachetul tarifar este o ofertă a furnizorului către clienţii finali pentru a încheia un contract de furnizare pe care clienţii finali îl pot alege sau nu în mod liber, întocmit în conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi cu reglementările privind furnizarea energiei electrice şi protecţia consumatorilor prin care: (1) furnizorul se angajează faţă de consumatorii finali să le asigure, la un anumit preţ, pe lângă furnizarea de energie electrică, şi o anumită cotă-parte sau cote-părţi ale tuturor sau ale anumitor surse regenerabile de energie în energia electrică furnizată, pe baza unei declaraţii privind utilizarea garanţiei de origine; sau (2) furnizorul nu se angajează faţă de consumatorii finali să le asigure o anumită cotă-parte sau cote-părţi ale tuturor sau ale anumitor surse regenerabile de energie în energia electrică furnizată;

3.6. în contextul calcului mixului rezidual naţional:

3.6.1. dacă instituţia responsabilă la nivel naţional de Registrul garanţiilor de origine nu este membră a Asociaţiei europene a organismelor emitente de garanţii de origine, ca şi state-terţe, în sensul prezentei Metodologii, sunt catalogate toate statele sau zonele de control (i.e. parte integrantă a interconexiunii gestionate de un operator de sistem de transport); sau

3.6.2. în cazul în care instituţia responsabilă de Registrul garanţiilor de origine este membră a Asociaţiei europene a organismelor emitente de garanţii de origine, state-terţe sunt statele sau zonele de control a căror structură a atributelor nu este inclusă în calculul mixului european de atribute, determinat conform prezentei Metodologii.

4. Dezvăluirea informaţiei cu privire la ponderea tuturor tipurilor de surse de energie în energia electrică furnizată consumatorilor finali se stabileşte pentru anul calendaristic precedent, astfel încât furnizorul calculează:

4.1. ponderea tuturor tipurilor de surse de energie în energia electrică furnizată de către furnizor tuturor consumatorilor săi finali;

4.2. ponderea tuturor tipurilor de surse de energie în energia electrică furnizată de către furnizor consumatorilor săi finali care utilizează acelaşi pachet tarifar de servicii.

5. Furnizorul stabileşte, calculează şi prezintă ponderea tuturor tipurilor de surse de energie în energia electrică vândută consumatorilor săi finali, conform pct.4, exclusiv prin aplicarea formulelor matematice de la pct.23 şi 24 din prezenta Metodologie.

6. Informaţiile cu privire la energia electrică produsă în anul calendaristic precedent de producătorii eligibili care beneficiază de o schemă de sprijin, în sensul Legii nr.10/2016, precum şi producătorii care beneficiază de schema de sprijin stabilită până la intrarea în vigoare a Legii nr.10/2016 (i.e. începând cu anul 2007), structurată conform pct.12, sunt făcute disponibile pe site-ul web oficial al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, conform prevederilor art.32² alin.(1) din legea prenotată, până la sfârşitul lunii iunie a anului în curs.

7. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă calculează mixul rezidual naţional în conformitate cu secţiunile a 2-a şi a 3-a din prezenta Metodologie, bazându-se pe următoarele date:

7.1. datele privind energia electrică produsă de fiecare centrală electrică conectată la reţeaua de transport, distribuţie sau distribuţie închisă;

7.2. datele privind energia totală transportată/distribuită către toţi consumatorii finali din reţeaua de transport/distribuţie sau distribuţie închisă;

7.3. datele privind pierderile de energie electrică în reţeaua electrică de transport, distribuţie sau distribuţie închisă;

7.4. datele privind schimbul realizat de energie electrică pe frontiere individuale;

7.5. datele privind schimbul de atribute cu mixul european de atribute, în conformitate cu prevederile secţiunii a 3-a;

7.6. datele privind garanţiile de origine utilizate şi expirate;

7.7. datele privind energia electrică consumată şi livrată de către prosumatori şi utilizatorii mecanismului contorizare netă, precum şi autoproducătorii.

8. În scopul efectuării calculelor menţionate la pct.7, operatorii sistemului de distribuţie şi operatorii sistemului de distribuţie închisă, transmit Centrului Naţional pentru Energie Durabilă, până la data de 1 martie a anului curent, date relevante menţionate la subpct. 7.1, 7.2, 7.3 şi 7.7, pentru centralele electrice racordate la reţelele electrice de distribuţie, respectiv, reţelele de distribuţie închisă, respectând structura de la pct.12, pentru anul calendaristic precedent.

9. În scopul efectuării calculelor menţionate la pct.7, operatorul sistemului de transport transmite Centrului Naţional pentru Energie Durabilă, până la data de 1 martie a anului curent, date relevante menţionate la subpct 7.1-7.4 şi 7.7, pentru centralele electrice racordate la reţelele electrice de transport, respectând structura de la pct.12, pentru anul calendaristic precedent.

10. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă publică, pe site-ul web oficial, până la data de 15 august a anului în curs, un raport cu privire la mixul rezidual naţional pentru anul calendaristic precedent. Raportul include următoarele informaţii:

10.1. date privind producţia şi consumul de energie electrică în Republica Moldova, importul şi exportul de energie electrică, ţinând cont de structura stabilită la pct.12;

10.2. date privind garanţiile de origine a energiei electrice emise, expirate şi utilizate în Republica Moldova, preluate din Registrul garanţiilor de origine;

10.3. datele privind structura Mixului rezidual naţional şi datele utilizate la determinarea acestuia;

10.4. ponderi ale surselor individuale de energie, conform structurii stabilite la pct.12, în mixul rezidual naţional.

11. Furnizorii de energie electrică, la calcularea ponderii menţionate la subpct. 4.1 şi 4.2, utilizează informaţiile şi raportul publicate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică şi Centrul Naţional pentru Energie Durabilă în conformitate cu pct.6 şi 10 din prezenta Metodologie.

12. În vederea aplicării prezentei Metodologii, indicatorii cu privire la producţia, importul şi exportul, precum şi consumul de energie electrică sunt prezentaţi sintetic în formă structurată, sub forma unei matrice-rând matematice (matrice cu un rând şi 12 elemente sau atribute), sunt indicaţi în paranteze pătrate “[ ]”, şi includ informaţii în MWh aferente tuturor surselor listate mai jos, cu respectarea ordinii stabilite:

12.1. energia solară;

12.2. energia eoliană;

12.3. hidroenergia;

12.4. energia geotermală;

12.5. energia din biomasă;

12.6. energia din surse regenerabile a cărei sursă nu este specificată;

12.7. energia din cărbune tare;

12.8. energia din cărbune brun şi lignit;

12.9. energia din gaze naturale;

12.10. energia din derivate din petrol;

12.11. energia din combustibili fosili a cărei sursă nu este determinată;

12.12. energia nucleară.

13. Operaţiile de calcul privind adunarea şi scăderea matricelor matematice se realizează element cu element între atributele de pe aceeaşi poziţie din matrice.

14. Suma tuturor valorilor atributelor listate în pct.12 permite determinarea “energiei totale” aferente indicatorului producţiei, importului şi exportului sau consumul de energie electrică.

15. Raportarea valorii fiecărui element listat în pct.12 la energia totală (i.e. suma lor) şi prezentarea informaţiei în formă matricială permit stabilirea structurii energetice a indicatorului producţiei, importului şi exportului sau a consumului de energie electrică, în valori relative. Structura energetică a anumitor indicatori în prezenta Metodologie este reprezentată în acolade “{}”.

Secţiunea a 2-a

Calculul mixului rezidual naţional neajustat şi necorectat la factori externi

16. Mixul rezidual naţional de energie electrică neajustat cu mixul de atribute europene , prezentat în formă structurată, pentru anul precedent (anul t), este calculat conform următoarei formule:

unde:

- mixul rezidual naţional de energie electrică necorectat la exportul de energie electrică în zone-terţe, prezentat în formă structurată şi care este determinat conform pct.17;

- cantitatea de energie electrică netă exportată, prezentată în formă structurată, şi care este determinată conform pct.19.

17. Mixul rezidual naţional de energie electrică necorectat la exportul de energie electrică în zone-terţe , prezentat în formă structurată, este calculat conform următoarei formule:

unde:

– producţia totală netă (fără consumul propriu al centralelor) de energie electrică în Republica Moldova în anul t (cu excepţia producţiei unităţilor hidroenergetice cu pompaj din contul apei pompate în amonte), prezentată în formă structurată;

– cantitatea de energie electrică aferentă garanţiilor de origine utilizate/expirate în perioada 1 aprilie anul precedent – 31 martie anul în curs;

– cantitatea de energie electrică importată din statele-terţe, în anul t, prezentată în formă structurată, care este determinată conform pct.18;

– cantitatea de energie electrică aferentă garanţiilor de origine emise în Registrul garanţiilor de origine în anul t;

– cantitatea de energie electrică a cărei generare, în anul t, a fost sprijinită prin intermediul schemelor de sprijin, instituite prin actele normative cu privire la promovarea utilizării energiei din surse regenerabile începând cu anul 2007. Indicatorul va include şi cantităţile de energie electrică generate în regim de cogenerare, implicit de gaze naturale, în condiţiile în care Guvernul decide stabilirea unor scheme de sprijin în acest sens.

18. Cantitatea de energie electrică importată dintr-un stat-terţ, în anul t, este determinată conform formulei:

unde:

- energia electrică importată fizic din statul-terţ, în anul t;

- structura generării energiei electrice în statul-terţ considerat, prezentată în valori relative, determinată conform principiului stabilit în pct.15, estimat în baza datelor publicate de Reţeaua europeană a operatorilor sistemelor de transport pentru energie electric (ENTSO-E).

Ca excepţie de la regula generală privind utilizarea datelor ENTSO-E, structura energiei electrice importate din statele-terţe vecine se poate stabili şi pe baza datelor publicate de instituţiile europene relevante care furnizează informaţii despre producţia de energie electrică în statul respectiv sau de o instituţie-terţă relevantă care publică datele necesare despre producţia de energie electrică.

19. Cantitatea de energie electrică netă exportată este determinată conform următoarei formule:

unde:

- structura energetică a mixului rezidual naţional de energie electrică necorectat la exportul de energie electrică în zone-terţe, prezentată în formă structurată, în valori relative, în anul t;

- cantitatea netă de energie electrică exportată fizic.

Secţiunea a 3-a

Calculul mixului rezidual naţional

20. Mixul rezidual naţional de energie electrică, în anul t, este determinat conform următoarei formule:

unde:

- mixul rezidual naţional de energie electrică neajustat cu mixul de atribute europene, prezentat în formă structurată şi care este determinat conform pct.16.

- schimbul de energie electrică cu mixul european de atribute (MEA), sub formă structurată care, fie poate fi transferat din mixul naţional rezidual în mixul european de atribute de energie electrică, fie poate fi preluat în mixul rezidual naţional din mixul european de atribute de energie electrică. Formula de calcul al schimbului de energie electrică cu mixul european de atribute este prezentată în pct.21.

21. Schimbul de energie electrică cu mixul european de atribute (energie totală) în anul t () este determinat conform următoarei formule:

unde:

- totalul energiei electrice furnizate consumatorilor finali din Republica Moldova, inclusiv pierderile de energie electrică în reţelele de transport, distribuţie şi în sistemele de distribuţie închisă;

- cantitatea de energie electrică (energia totală), în anul precedent t, aferentă garanţiilor de origine utilizate în vederea demonstrării originii regenerabile a energiei electrice consumate;

- cantitatea de energie electrică (energia totală) a cărei generare, în anul t, a fost susţinută prin intermediul schemelor de sprijin, instituite prin actele normative cu privire la promovarea utilizării energiei din surse regenerabile începând cu anul 2007;

- cantitatea de energie electrică (energia totală) aferentă mixului rezidual naţional de energie electrică neajustat cu mixul de atribute europene, prezentat în formă structurată şi care este determinat conform pct.16.

22. Faţă de valoarea determinată în conformitate cu pct.21, se aplică următoarele condiţii:

22.1. dacă rezultă că mixul rezidual naţional preia atribute din mixul de atribute european şi, în acest caz, energia electrică preluată din mixul de atribute european, în formă structurată, este determinat astfel:

unde:

- mixul de atribute european, în formă structurată, după cum este publicat de Asociaţia europeană a organismelor emitente de garanţii de origine;

22.2. dacă rezultă că mixul rezidual naţional predă atribute în mixul de atribute european şi, în acest caz, energia electrică predată în mixul de atribute european, în formă structurată, este determinată astfel:

Secţiunea a 4-a

Calculul ponderii surselor de energie în energia electrică

furnizată de furnizori consumatorilor finali

23. Ponderea tuturor tipurilor de surse de energie în energia electrică furnizată de un furnizor tuturor consumatorilor săi finali, prezentată sub forma unei structuri energetice, este determinată conform următoarei formule:

unde:

- cantitatea de energie electrică furnizată de furnizor aferentă garanţiilor de origine utilizate de acesta, prezentată în formă structurată, ce corespunde anului calendaristic precedent. Informaţiile cu privire la garanţiile de origine utilizate sunt obţinute din Registrul garanţiilor de origine;

- cantitatea de energie electrică prezentată în formă structurată a cărei generare, în anul t, a fost sprijinită prin intermediul schemelor de sprijin, instituite prin actele normative cu privire la promovarea utilizării energiei din surse regenerabile începând cu anul 2007. Indicatorul va include şi cantităţile de energie electrică generate în regim de cogenerare, implicit de gaze naturale, în condiţiile în care Guvernul va decide stabilirea unor scheme de sprijin în acest sens.

Informaţia respectivă este publicată de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică pe site-ul său web oficial în conformitate cu prevederea pct.6 din prezenta Metodologie;

- totalul energiei electrice furnizate consumatorilor finali de către respectivul furnizor, în anul t;

- totalul energiei electrice furnizate de furnizor aferente garanţiilor de origine utilizate de acesta, în anul t;

- totalul energiei electrice furnizate consumatorilor finali din Republica Moldova, inclusiv pierderile de energie electrică în reţelele de transport, distribuţie şi în sistemele de distribuţie închisă;

- structura energetică a mixului rezidual naţional, în anul t, determinat în baza valorii calculate la pct.20.

24. Ponderea tuturor tipurilor de surse de energie în energia electrică furnizată de un furnizor consumatorilor săi finali din cadrul unui pachet tarifar, prezentată sub forma unei structuri energetice, este determinată conform următoarei formule:

unde:

- cantitatea de energie electrică aferentă garanţiilor de origine utilizate de furnizor şi care a fost furnizată în anul t tuturor consumatorilor care beneficiază de acelaşi pachet tarifar PTi, prezentată în formă structurată. Informaţiile cu privire la garanţiile de origine utilizate sunt obţinute din Registrul garanţiilor de origine;

- totalul energiei electrice aferente garanţiilor de origine utilizate de furnizor şi care a fost furnizată în anul t tuturor consumatorilor care beneficiază de acelaşi pachet tarifar PTi;

- totalul energiei electrice furnizate de respectivul furnizor consumatorilor finali care beneficiază de acelaşi pachet tarifar PTi;

- structura energetică a mixului rezidual a furnizorului, în anul t, a cărui formă structurată este determinată în baza valorii calculate la pct.25.

25. Mixul rezidual al furnizorului, în anul t, , în formă structurată, este determinat în conformitate cu următoarea formulă:

unde:

- totalul energiei electrice furnizate consumatorilor finali de către respectivul furnizor, în anul t;

- totalul energiei electrice furnizate de furnizor aferente garanţiilor de origine utilizate de către acesta, în anul t;

- cantitatea de energie electrică (energia totală) a cărei generare, în anul t, a fost susţinută prin intermediul schemelor de sprijin, instituite prin actele normative cu privire la promovarea utilizării energiei din surse regenerabile începând cu anul 2007;

- structura energetică a mixului rezidual naţional, în anul t, determinat în baza valorii calculate la pct.20;

- cantitatea de energie electrică prezentată în formă structurată a cărei generare, în anul t, a fost sprijinită prin intermediul schemelor de sprijin, instituite prin actele normative cu privire la promovarea utilizării energiei din surse regenerabile începând cu anul 2007. Indicatorul va include şi cantităţile de energie electrică generate în regim de cogenerare, implicit de gaze naturale, în condiţiile în care Guvernul va decide stabilirea unor scheme de sprijin în acest sens.

Secţiunea a 5-a

Raportul furnizorului cu privire la ponderea tuturor surselor de energie

în energia electrică furnizată consumatorilor săi finali

26. Raportul de energie electrică pe care furnizorul are obligaţia să-l prezinte consumatorilor săi finali în conformitate cu prevederile pct.29 din Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile include următoarele detalii:

26.1. datele de bază despre consumatorul final;

26.2. datele privind pachetul tarifar de servicii, conform clauzelor contractului încheiat cu consumatorul final;

26.3. detaliile privind structura energiei electrice pe care furnizorul o furnizează în cadrul pachetului tarifar, dacă acest serviciu este inclus în contractul de furnizare respectiv, iar în caz contrar, furnizorul precizează că contractul de furnizare a energiei electrice nu prevede obligaţia furnizorului de a furniza consumatorului său structura corespunzătoare a energiei electrice;

26.4. detaliile privind consumul înregistrat de consumatorul final, perioada de furnizare a energiei electrice, punctele de măsurare şi referinţele la contractul/contractele de furnizare a energiei electrice pentru care întocmeşte un raport către clientul final;

26.5. detaliile privind ponderile surselor individuale de energie în totalul energiei electrice furnizate de furnizor către toţi clienţii săi finali;

26.6. link-ul către site-ul web al raportului Centrului Naţional pentru Energie Durabilă pentru anul calendaristic precedent şi link-ul către Registrul garanţiilor de origine ţinut de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;

26.7. explicaţiile însoţitoare necesare pentru înţelegerea şi interpretarea corectă şi deplină a informaţiilor sau a raportului prezentat consumatorului său final.

27. Datele de la subpct. 23.3 şi 26.5 sunt prezentate de către furnizor prin intermediul unei diagrame circulare, astfel încât ponderea fiecărei surse de energie să fie reprezentată distinct şi notată corespunzător (în valori relative, cu două zecimale).

28. Consumatorul final care şi-a schimbat furnizorul poate, în perioada de la 1 septembrie până la 31 decembrie a anului în curs, să solicite furnizorului care i-a furnizat energie electrică în anul precedent să îi prezinte informaţiile/ raportul precizate la pct.26.

29. În cazul consumatorilor finali cu mai multe puncte de măsurare, furnizorul întocmeşte şi prezintă acestora un raport în conformitate cu prevederile pct.29 din Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, doar dacă acesta nu beneficiază de mai multe pachete tarifare pentru care furnizorul are obligaţia prezentării de rapoarte separate.

30. Dacă un furnizor a încheiat cu un consumator final mai multe pachete tarifare de servicii prin care se obligă să asigure clientului final aceeaşi structură a energiei electrice, furnizorul poate combina informaţiile/raportul prevăzut la pct.29 din Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, pentru mai multe pachete tarifare.

31. Dacă consumatorul final modifică pachetul tarifar cu acelaşi furnizor în perioada de raportare, furnizorul transmite separat consumatorului final rapoarte pentru fiecare pachet tarifar de servicii utilizat.

32. Consumatorul final şi furnizorul pot, pe lângă raportarea către consumator, conform pct.29 din Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, să convină asupra raportării suplimentare privind originea energiei electrice şi asupra structurii detaliate a energiei electrice furnizate etc.

Anexa nr.3

la Regulamentul privind calculul consumului

de energie din surse regenerabile

LISTA

tipurilor de materie primă pentru producerea de biogaz

şi biocarburanţi avansaţi, în raport cu care se aplică prevederi specifice

Partea A

Se consideră a fi dublă, în scopul determinării cantităţii de energie din surse regenerabile utilizată în transporturi, contribuţia biogazului şi a biocarburanţilor avansaţi produşi din următoarele tipuri de materie primă:

a) alge, dacă sunt cultivate pe pământ în heleşteie sau fotobioreactoare;

b) fracţiunea de biomasă din deşeurile municipale mixte, însă nu din deşeurile menajere triate vizate de obiectivele în materie de reciclare prevăzute la art.14 alin.(1) lit.b) din Legea nr.206/2019 privind deşeurile;

c) biodeşeuri, astfel cum sunt definite la art.2 din Legea nr.206/2019 privind deşeurile, provenite din gospodării private care fac obiectul colectării separate;

d) fracţiunea de biomasă din deşeurile industriale care nu poate fi folosită în lanţul alimentar sau furajer, inclusiv materialele provenite din industria cu amănuntul şi cu ridicata şi din industria agroalimentară, precum şi din industria pescuitului şi acvaculturii şi excluzând materiile prime enumerate în partea B din prezenta anexă;

e) paie;

f) gunoi de grajd şi nămol de epurare;

g) efluenţi proveniţi de la presele de ulei de palmier şi ciorchini de fructe de palmier goale;

h) smoală de ulei de tal;

i) glicerină brută;

j) deşeuri rezultate din prelucrarea trestiei-de-zahăr (bagasă);

k) tescovină de struguri şi drojdie de vin;

l) coji de nucă;

m) pleavă;

n) ştiuleţi curăţaţi de boabe de porumb;

o) fracţiunea de biomasă din deşeurile şi reziduurile din silvicultură şi din industriile forestiere, şi anume scoarţa, ramurile, reziduurile anterioare comercializării, frunzele, acele, coroanele arborilor, rumeguşul, aşchiile, leşia neagră, leşia cu sulfit, fibra de nămol, lignina şi uleiul de tal;

p) alte materiale celulozice de origine nealimentară;

q) alte materiale lignocelulozice, cu excepţia buştenilor de gater şi a buştenilor de furnir.

Partea B

Materiile prime pentru producţia de biocarburanţi şi de biogaz pentru transporturi a căror contribuţie la realizarea ponderii privind consumul de energie regenerabilă în consumul final de energie în transporturi este limitată şi poate fi considerată a fi egală cu dublul conţinutului lor energetic sunt:

a) uleiul de gătit uzat;

b) grăsimile animale care cad sub incidenţa categoriilor 1 (art. 10) şi 2 (art. 11), conform prevederilor Legii nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

Anexa nr.4

la Regulamentul privind calculul consumului

de energie din surse regenerabile

REGULI

cu privire la producerea de combustibili lichizi şi gazoşi de origine

nebiologică obţinuţi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulile cu privire la producerea de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică obţinuţi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi (în continuare – Reguli) definesc normele detaliate pentru stabilirea condiţiilor în care energia electrică utilizată pentru producţia de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică obţinuţi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi (în continuare – combustibili sintetici) poate fi considerată ca fiind în totalitate din surse regenerabile. Aceste norme se aplică producţiei de combustibili sintetici prin electroliză şi, prin analogie, unor filiere de producţie mai puţin obişnuite.

2. Prezentele Reguli se aplică indiferent de originea geografică din care provin şi în care au fost produşi combustibilii sintetici.

3. În sensul prezentelor Reguli se aplică următoarele noţiuni:

3.1. zonă de ofertare – zonă de ofertare în sensul definiţiei oferite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică;

3.2. linie directă – linie directă în sensul definiţiei oferite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică;

3.3. instalaţie care produce energie electrică din surse regenerabile – unităţi individuale sau grupuri de unităţi care produc energie electrică în unul sau în mai multe locuri din aceeaşi sau din surse regenerabile diferite, astfel cum sunt definite în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, cu excepţia unităţilor care produc energie electrică din biomasă şi din unităţi de stocare;

3.4. producător de combustibil – operator economic care produce combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi;

3.5. intrare în funcţiune – începerea producţiei de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi sau de energie electrică din surse regenerabile pentru prima dată sau în urma unei retehnologizări care necesită investiţii care depăşesc 30 % din investiţiile care ar fi necesare pentru construirea unei noi instalaţii similare;

3.6. retehnologizare – reînnoirea centralelor electrice care produc energie din surse regenerabile, inclusiv înlocuirea integrală sau parţială a instalaţiilor sau a echipamentelor şi a sistemelor de operare, în scopul de a înlocui puterea sau de a spori eficienţa sau puterea instalaţiei;

3.7. sistem de contorizare inteligentă – sistem de contorizare inteligentă în sensul definiţiei oferite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică;

3.8. interval de decontare a dezechilibrelor – interval de decontare a dezechilibrelor în sensul definiţiei oferite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi în Hotărârea Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică nr.283/2020 cu privire la aprobarea Regulilor pieţei energiei electrice.

Capitolul II

NORME PRIVIND CONTABILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

UTILIZATE PENTRU PRODUCEREA COMBUSTIBILILOR SINTETICI

Secţiunea 1

Norme privind contabilizarea energiei electrice obţinute prin racordarea

directă la o instalaţie care produce energie electrică din surse regenerabile

4. În scopul demonstrării conformităţii cu condiţiile stabilite la subpct. 35.2 din Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, pentru contabilizarea energiei electrice obţinute prin racordarea directă la o instalaţie care produce energie electrică din surse regenerabile ca fiind în întregime din surse regenerabile, producătorul de combustibil, în calitatea sa de producător de biocarburant care are obligaţiile stabilite în art.8 alin.(6) lit.b) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, furnizează dovezi cu privire la următoarele instalaţii:

4.1. care produc energie electrică din surse regenerabile şi sunt racordate la instalaţia care produce combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi prin intermediul unei linii directe sau producţia de energie electrică din surse regenerabile şi de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică şi utilizaţi în transporturi are loc în cadrul aceleiaşi instalaţii;

4.2. care produc energie electrică din surse regenerabile şi au intrat în funcţiune nu mai devreme de 36 de luni înaintea instalaţiei care produce combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi; în cazul în care se adaugă capacitate de producţie suplimentară unei instalaţii existente care produce combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi, capacitatea adăugată este considerată ca făcând parte din instalaţia existentă, cu condiţia ca respectiva capacitate să fie adăugată în acelaşi amplasament, iar adăugarea să aibă loc în termen de cel mult 36 de luni de la intrarea în funcţiune a instalaţiei iniţiale;

4.3. care produc energie electrică şi nu sunt racordate la reţea sau instalaţia care produce energie electrică şi este racordată la reţea, dar un sistem de contorizare inteligentă care măsoară toate fluxurile de energie electrică din reţea arată că nu a fost prelevată energie electrică din reţea pentru a produce combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi.

5. În cazul în care producătorul de combustibil utilizează, de asemenea, energie electrică din reţea, acesta o poate considera ca fiind în întregime din surse regenerabile dacă respectă normele prevăzute în secţiunea a 2-a a prezentului capitol.

Secţiunea a 2-a

Norme generale pentru contabilizarea energiei electrice

preluate din reţea ca fiind în întregime din surse regenerabile

6. Producătorii de combustibili pot contabiliza energia electrică preluată din reţea ca fiind în întregime din surse regenerabile dacă instalaţia care produce combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi este situată într-o zonă de ofertare în care proporţia medie de energie electrică din surse regenerabile a depăşit 90 % în anul calendaristic precedent (t-1), iar producţia de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi nu depăşeşte un număr maxim de ore, stabilit în raport cu proporţia de energie electrică din surse regenerabile în zona de ofertare.

7. Numărul maxim de ore stabilit la pct.6 se calculează prin înmulţirea numărului total de ore din fiecare an calendaristic cu ponderea energiei electrice din surse regenerabile, raportată pentru zona de ofertare în care sunt produşi combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi. Ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile este determinată în conformitate cu capitolul II din Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile.

8. Dacă ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile depăşeşte 90% într-un an calendaristic, se consideră în continuare că aceasta este mai mare de 90% pentru următorii cinci ani calendaristici.

9. În cazul în care condiţiile prevăzute la pct.6, 7 şi 8 nu sunt îndeplinite, producătorii de combustibili pot contabiliza energia electrică preluată din reţea ca fiind în întregime din surse regenerabile dacă instalaţia care produce combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi este situată într-o zonă de ofertare în care intensitatea emisiilor generate de energia electrică este mai mică de 18 gCO_2eq/MJ, cu condiţia îndeplinirii următoarelor criterii:

9.1. producătorii de combustibili au încheiat, direct sau prin intermediari, unul sau mai multe contracte pentru achiziţionarea energiei electrice din surse regenerabile direct de la producător cu operatori economici care produc energie electrică din surse regenerabile în una sau în mai multe instalaţii care produc energie electrică din surse regenerabile pentru o cantitate care este cel puţin echivalentă cu cantitatea de energie electrică declarată ca fiind în întregime din surse regenerabile, iar energia electrică declarată este produsă efectiv în această (aceste) instalaţie (instalaţii);

9.2. sunt îndeplinite condiţiile privind corelarea temporală şi geografică în conformitate cu subsecţiunile a 2-a şi a 3-a ale secţiunii a 3-a.

10. Intensitatea emisiilor generate de energia electrică se determină în conformitate cu abordarea utilizată pentru calcularea intensităţii medii a carbonului pentru energia electrică din reţea în metodologia de determinare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră generate de combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică obţinuţi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi şi de combustibilii pe bază de carbon reciclat.

11. Dacă într-un an calendaristic intensitatea emisiilor generate de energia electrică din surse regenerabile este mai mică de 18 gCO_2eq/MJ, intensitatea medie a emisiilor generate de energia electrică este considerată în continuare ca fiind mai mică de 18 gCO_2eq/MJ pentru următorii cinci ani calendaristici.

12. Energia electrică preluată din reţea care este utilizată pentru a produce combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi poate fi contabilizată ca fiind în întregime din surse regenerabile dacă energia electrică utilizată pentru a produce combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi este consumată într-un interval de decontare a dezechilibrelor în cursul căruia producătorul de combustibil poate demonstra, pe baza dovezilor furnizate de operatorul naţional de transport şi de sistem, că:

12.1. instalaţiile de producere a energiei electrice care utilizează surse regenerabile de energie au făcut obiectul unei redispecerizări descendente în conformitate cu prevederile Legii nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi cu Regulile pieţei energiei electrice;

12.2. energia electrică consumată pentru producţia de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi a redus necesitatea redispecerizării cu o cantitate corespunzătoare.

13. În cazul în care condiţiile de la pct.6-12 nu sunt îndeplinite, producătorii de combustibili pot contabiliza energia electrică preluată din reţea ca fiind în întregime din surse regenerabile, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile privind adiţionalitatea, corelaţia temporală şi corelaţia geografică în conformitate cu pct.14-19.

Secţiunea a 3-a

Alte condiţii pentru contabilizarea energiei electrice
preluate din reţea ca fiind în întregime din surse regenerabile

Subsecţiunea 1

Adiţionalitatea

14. Condiţia privind adiţionalitatea menţionată la pct.13 este considerată îndeplinită dacă producătorii de combustibili produc o cantitate de energie electrică din surse regenerabile în instalaţiile proprii care este cel puţin echivalentă cu cantitatea de energie electrică declarată ca fiind în întregime regenerabilă sau dacă au încheiat, direct sau prin intermediari, unul sau mai multe contracte pentru achiziţionarea energiei electrice din surse regenerabile direct de la producător cu operatori economici care produc energie electrică din surse regenerabile în una sau în mai multe instalaţii pentru o cantitate de energie electrică din surse regenerabile care este cel puţin echivalentă cu cantitatea de energie electrică declarată ca fiind în întregime din surse regenerabile, iar energia electrică declarată este produsă efectiv în această (aceste) instalaţie (instalaţii), cu condiţia să fie îndeplinite următoarele criterii:

14.1. instalaţia care produce energie electrică din surse regenerabile a intrat în funcţiune nu mai devreme de 36 de luni înaintea instalaţiei care produce combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi. În acelaşi timp:

14.1.1. în cazul în care o instalaţie care produce energie electrică din surse regenerabile a respectat cerinţele prevăzute la subpct. 14.1, în temeiul unui contract pentru achiziţionarea energiei electrice din surse regenerabile direct de la producător, care a fost încheiat cu un producător de combustibili şi care a încetat, se consideră că aceasta a intrat în funcţiune în acelaşi timp cu instalaţia care produce combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi în condiţiile semnării unui nou contract pentru achiziţionarea energiei electrice din surse regenerabile direct de la producător;

14.1.2. în cazul în care o instalaţie existentă care produce combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile utilizaţi în transporturi primeşte un supliment de capacitate de producţie, capacitatea adăugată este considerată ca fiind intrată în funcţiune în acelaşi timp cu instalaţia iniţială, cu condiţia ca respectiva capacitate să fie adăugată în acelaşi amplasament, iar adăugarea să aibă loc în termen de cel mult 36 de luni de la intrarea în funcţiune a instalaţiei iniţiale;

14.2. instalaţia care produce energie electrică din surse regenerabile nu a beneficiat de scheme de sprijin, în sensul Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, cu excepţia sprijinului primit de instalaţii înainte de retehnologizare, a sprijinului financiar pentru terenuri sau pentru racordarea la reţea, a sprijinului care nu constituie un sprijin net, cum ar fi sprijinul rambursat integral şi sprijinul pentru instalaţiile producătoare de energie electrică din surse regenerabile care aprovizionează instalaţii producătoare de combustibil lichid şi gazos de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizat în transporturi, folosit pentru cercetare, în scop de testare şi demonstrare.

Subsecţiunea a 2-a

Corelaţia temporală

15. Până la 31 decembrie 2029, condiţia corelării temporale menţionată la pct.9 şi 13 se consideră îndeplinită dacă combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi sunt produşi în aceeaşi lună a anului calendaristic ca şi energia electrică din surse regenerabile produsă în temeiul contractului pentru achiziţionarea energiei electrice din surse regenerabile direct de la producător sau dacă sunt produşi din energie electrică din surse regenerabile care provine dintr-un nou activ de stocare care este situat în spatele aceluiaşi punct de racordare la reţea ca electrolizorul sau ca instalaţia care produce energie electrică din surse regenerabile, care a fost facturat în aceeaşi lună a anului calendaristic în care a fost produsă energia electrică în temeiul contractului pentru achiziţionarea energiei electrice din surse regenerabile direct de la producător.

16. Începând cu 1 ianuarie 2030, condiţia corelării temporale se consideră îndeplinită dacă combustibilul lichid şi gazos de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizat în transporturi este produs în aceeaşi perioadă de o oră ca şi energia electrică din surse regenerabile produsă în temeiul contractului pentru achiziţionarea energiei electrice din surse regenerabile direct de la producător sau dacă e produs din energie electrică din surse regenerabile care provine dintr-un nou activ de stocare care este situat în spatele aceluiaşi punct de racordare la reţea ca electrolizorul sau ca instalaţia care produce energie electrică din surse regenerabile, care a fost facturat în aceeaşi perioadă de o oră în care a fost produsă energia electrică în temeiul contractului pentru achiziţionarea energiei electrice din surse regenerabile direct de la producător.

17. Condiţia corelării temporale se consideră întotdeauna respectată dacă combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi sunt produşi într-o perioadă de o oră în care preţul de închidere unic rezultat din cuplarea pieţei pentru ziua următoare pentru zona de ofertare, astfel cum se menţionează în Codul reţelelor electrice, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.423/2019 este mai mic sau egal cu 20 EUR/MWh sau mai mic de 0,36 ori preţul unei cote pentru emiterea unei tone de dioxid de carbon echivalent în perioada relevantă în cadrul sistemului UE de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Subsecţiunea a 3-a

Corelaţia geografică

18. Condiţia corelării geografice menţionată la pct.9 şi 13 se consideră realizată dacă este îndeplinit cel puţin unul dintre următoarele criterii referitoare la amplasarea electrolizorului:

18.1. instalaţia care produce energie electrică din surse regenerabile în temeiul contractului de achiziţie de energie electrică din surse regenerabile este sau a fost situată în momentul în care a intrat în funcţiune în aceeaşi zonă de ofertare ca şi electrolizorul;

18.2. instalaţia care produce energie electrică din surse regenerabile este situată într-o zonă de ofertare interconectată, iar preţurile energiei electrice în perioada relevantă pe piaţă pentru ziua următoare menţionată în subsecţiunea a 2-a în zona de ofertare interconectată sunt egale sau mai mari decât în zona de ofertare în care sunt produşi combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi;

18.3. instalaţia care produce energie electrică din surse regenerabile în temeiul contractului pentru achiziţionarea energiei electrice din surse regenerabile direct de la producător ar trebui să fie situată într-o zonă de ofertare offshore, care să fie interconectată la zona de ofertare în care este situat electrolizorul.

19. Fără a aduce atingere principiilor cu privire la revizuirea zonelor de ofertare şi a planurilor de acţiuni adoptate în acest sens, după cum este stabilit în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, Guvernul, la propunerea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, poate aproba criterii suplimentare privind amplasarea electrolizoarelor şi a instalaţiei care produce energie electrică din surse regenerabile faţă de criteriile stabilite la pct.18, pentru a asigura compatibilitatea suplimentărilor de capacitate cu planificarea naţională a reţelei de hidrogen şi de energie electrică. Eventualele criterii suplimentare nu au niciun impact negativ asupra funcţionării pieţei interne a energiei electrice.

Capitolul III

CERINŢE DE RAPORTARE ŞI DE CERTIFICARE

PENTRU PRODUCĂTORII DE COMBUSTIBILI

Secţiunea 1

Norme comune

20. Producătorii de combustibil, în contextul obligaţiei stabilite la art.8 alin.(6) lit.b) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile furnizează informaţii fiabile către Centrul Naţional pentru Energie Durabilă, care să demonstreze că toate cerinţele prevăzute la pct.4-19 din prezentele Reguli sunt respectate, inclusiv pentru fiecare oră, după caz:

20.1. cantitatea de energie electrică utilizată pentru a produce combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi, detaliată după cum urmează:

20.1.1. cantitatea de energie electrică obţinută din reţea care nu este luată în considerare ca fiind în totalitate din surse regenerabile, precum şi proporţia de energie electrică din surse regenerabile;

20.1.2. cantitatea de energie electrică care este luată în considerare ca fiind în totalitate din surse regenerabile, deoarece a fost obţinută printr-o racordare directă la o instalaţie care produce energie electrică din surse regenerabile, astfel cum se prevede la pct.4 şi 5 din prezentele Reguli;

20.1.3. cantitatea de energie electrică obţinută din reţea care este contabilizată ca fiind în întregime din surse regenerabile în conformitate cu criteriile stabilite la pct.6, 7 şi 8 din prezentele Reguli;

20.1.4. cantitatea de energie electrică care este contabilizată ca fiind în întregime din surse regenerabile în conformitate cu criteriile stabilite la pct.9, 10 şi 11 din prezentele Reguli;

20.1.5. cantitatea de energie electrică care este contabilizată ca fiind în întregime din surse regenerabile în conformitate cu criteriile stabilite la pct.12 din prezentele Reguli;

20.1.6. cantitatea de energie electrică care este contabilizată ca fiind în întregime din surse regenerabile în conformitate cu criteriile stabilite la pct.13 din prezentele Reguli;

20.2. cantitatea de energie electrică din surse regenerabile generată de instalaţiile care produc energie electrică din surse regenerabile, indiferent dacă acestea sunt racordate direct la un electrolizor şi indiferent dacă energia electrică din surse regenerabile este utilizată pentru producţia de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi sau în alte scopuri;

20.3. cantităţile de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică obţinuţi din surse regenerabile şi din surse neregenerabile şi utilizaţi în transporturi, produşi de producătorul de combustibili.

Secţiunea a 2-a

Certificarea conformităţii

21. Indiferent dacă combustibilul lichid şi gazos de origine nebiologică utilizat în transporturi este produs în Republica Moldova sau în afara acesteia, pentru a demonstra conformitatea cu criteriile stabilite la pct.4-19 ale prezentelor Reguli, producătorii de combustibil pot utiliza sisteme voluntare naţionale sau internaţionale recunoscute în conformitate cu Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, inclusiv conform prevederilor pct.20 al prezentelor Reguli.

22. În cazul în care un producător de combustibil furnizează dovezi sau date obţinute în conformitate cu un sistem internaţional sau naţional voluntar de stabilire a standardelor de producţie a combustibililor lichizi şi gazoşi de origine nebiologică utilizaţi în transporturi, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, în măsura în care un astfel de sistem demonstrează conformitatea lui cu subpct. 35.2 şi 35.3 din Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, producătorii de combustibili sunt scutiţi de obligaţia furnizării de dovezi suplimentare ale conformităţii cu criteriile stabilite în prezentele Reguli.

Anexa nr.5

la Regulamentul privind calculul consumului

de energie din surse regenerabile

CONŢINUTUL DE ENERGIE PENTRU COMBUSTIBILI

Anexa nr.6

la Regulamentul privind calculul consumului

de energie din surse regenerabile

CONTABILIZAREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE

UTILIZATE PENTRU ÎNCĂLZIRE ŞI RĂCIRE

Partea A

Contabilizarea energiei din surse regenerabile

din pompele de căldură utilizate pentru încălzire

1. Cantitatea de energie din surse regenerabile produsă de pompele de căldură şi utilizată pentru încălzire, în anul t, este determinată ca suma următoarelor componente:

unde:

- cantitatea de energie aerotermală, geotermală şi hidrotermală produsă de pompele de căldură acţionate electric, în anul t;

- cantitatea de energie aerotermală, geotermală şi hidrotermală produsă de pompele de căldură acţionate cu energie termică (pe baza principiului de absorbţie), în anul t.

2. Cantitatea de energie aerotermală, geotermală sau hidrotermală capturată în zona climatică caracteristică Republicii Moldova de pompele de căldură cu acţionare electrică şi acţionate cu energie termică , care trebuie considerată drept energie din surse regenerabile, în sensul Regulilor cu privire la producerea de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică obţinuţi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi, se calculează în conformitate cu următoarea formulă:

unde:

- totalul estimat al căldurii utilizabile generate de pompele de căldură care îndeplinesc criteriile menţionate la art.7 alin.(6) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile şi care este pus în aplicare doar pentru pompele de căldură pentru care FPS> 1,15*1/η;

FPS - media estimată a factorului de performanţă sezonieră pentru pompele de căldură;

η - proporţia între producţia totală brută de energie electrică şi consumul de energie primară pentru producerea de energie electrică, ce se calculează ca medie la nivelul UE pe baza datelor Eurostat.

3. În sensul pct.1 şi 2 ale prezentei părţi, următoarele tipuri de pompe de căldură cu acţionare electrică şi cu acţionare cu energie termică sunt considerate:

3.1. pompe de căldură aerotermale acţionate electric:

3.1.1. de tip aer-aer;

3.1.2. de tip aer-apă;

3.1.3. de tip aer-aer (reversibile);

3.1.4. de tip aer-apă (reversibile);

3.1.5. de tip aer (evacuat) – aer;

3.1.6. de tip aer (evacuat) – apă;

3.2. pompe de căldură geotermale acţionate electric:

3.2.1. de tip sol-aer;

3.2.2. de tip sol-apă;

3.3. pompe de căldură hidrotermale acţionate electric:

3.3.1. de tip apă-aer;

3.3.2. de tip apă-apă;

3.4. pompe de căldură aerotermale acţionate cu energie termică (pe baza principiului de absorbţie):

3.4.1. de tip aer-aer;

3.4.2. de tip aer-apă;

3.4.3. de tip aer-aer (reversibile);

3.4.4. de tip aer-apă (reversibile);

3.4.5. de tip aer (evacuat) – aer;

3.4.6. de tip aer (evacuat) – apă;

3.5. pompe de căldură geotermale acţionate cu energie termică (pe baza principiului de absorbţie):

3.5.1. de tip sol-aer;

3.5.2. de tip sol-apă;

3.6. pompe de căldură hidrotermale acţionate electric:

3.6.1. de tip apă-aer;

3.6.2. de tip apă-apă.

Partea B

Contabilizarea energiei din surse

regenerabile utilizate pentru răcire

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. În sensul prezentei anexe, la calcularea energiei din surse regenerabile utilizate pentru răcire se aplică următoarele noţiuni:

1.1. răcire – extragerea căldurii dintr-un spaţiu închis sau interior (în scopul asigurării confortului termic) sau dintr-un proces, pentru a reduce temperatura spaţiului sau a procesului sau pentru a o menţine la un anumit nivel (punct de setare); pentru sistemele de răcire căldura extrasă este evacuată şi este absorbită de aerul înconjurător, de apa ambiantă sau de sol, unde mediul (aerul, solul şi apa) acţionează ca un disipator termic pentru căldura extrasă şi, prin urmare, funcţionează ca sursă de frig;

1.2. sistem de răcire – ansamblu de componente constând dintr-un sistem de extragere a căldurii, unul sau mai multe dispozitive de răcire şi un sistem de evacuare a căldurii, la care se adaugă, în cazul răcirii active, un mediu de răcire sub formă de fluid, care acţionează împreună pentru a genera un anumit transfer de căldură şi, prin urmare, asigură temperatura necesară, având destinaţiile:

1.2.1. pentru răcirea incintelor, sistemul de răcire poate fi un sistem de răcire naturală sau un sistem de răcire care include un generator de răcire şi pentru care răcirea este una dintre funcţiile principale;

1.2.2. pentru răcirea proceselor, sistemul de răcire include un generator de răcire pentru care răcirea este una dintre funcţiile principale;

1.3. răcire naturală (de tip free cooling) – sistem de răcire care utilizează o sursă naturală de frig pentru a extrage căldura din spaţiul sau procesul care trebuie răcit, prin intermediul fluidului (fluidelor) transportat (transportate) cu pompă (pompe) şi/sau ventilator (ventilatoare) şi care nu necesită utilizarea unui generator de răcire;

1.4. generator de răcire – parte a unui sistem de răcire care generează o diferenţă de temperatură ce permite extracţia căldurii din spaţiul sau procesul care trebuie răcit, utilizând un ciclu de compresie a vaporilor, un ciclu de adsorbţie sau fiind determinat de un alt ciclu termodinamic, utilizat atunci când sursa de frig este indisponibilă sau insuficientă;

1.5. răcire activă – îndepărtarea căldurii dintr-un spaţiu sau proces, pentru care este necesară o energie de intrare pentru a satisface cererea de răcire, utilizată atunci când fluxul natural de energie este indisponibil sau insuficient şi se poate produce cu sau fără un generator de răcire;

1.6. răcire pasivă – îndepărtarea căldurii cu ajutorul fluxului natural de energie prin conducţie, convecţie, radiaţii sau transfer de masă fără a fi necesară deplasarea unui fluid de răcire pentru a extrage şi a evacua căldura sau pentru a genera o temperatură mai scăzută cu un generator de răcire, inclusiv reducând nevoia de răcire prin elemente de proiectare a clădirilor, cum ar fi izolarea clădirilor, acoperişul verde, peretele vegetal, umbrirea sau creşterea masei clădirii, prin ventilare sau prin utilizarea ventilatoarelor de confort;

1.7. ventilaţie – deplasarea naturală sau forţată a aerului pentru a introduce aerul înconjurător în interiorul unui spaţiu, în scopul de a asigura o calitate adecvată a aerului din interior, inclusiv în ceea ce priveşte temperatura;

1.8. ventilator de confort – produs care include un ventilator şi un grup de motoare electrice pentru a deplasa aerul şi a asigura confortul pe timpul verii prin creşterea vitezei aerului în jurul corpului uman, conferind un sentiment termic de răcoare;

1.9. cantitate de energie din surse regenerabile pentru răcire – alimentarea cu răcire care a fost generată cu o eficienţă energetică specificată exprimată ca factor de performanţă sezonieră calculat în energie primară;

1.10. disipator termic sau sursă de frig – mediu absorbant natural extern în care este transferată căldura extrasă din spaţiu sau din proces (aerul înconjurător, apa ambiantă sub formă de corpuri de apă naturale sau artificiale şi formaţiunile geotermale situate sub suprafaţa pământului solid);

1.11. sistem de extragere a căldurii – dispozitiv care extrage căldura din spaţiul sau procesul care trebuie răcit, cum ar fi un evaporator într-un ciclu de compresie a vaporilor;

1.12. dispozitiv de răcire – dispozitiv conceput pentru a efectua o răcire activă;

1.13. sistem de evacuare a căldurii – dispozitiv în care are loc transferul final de căldură de la mediul de răcire la disipatorul termic, cum ar fi condensatorul aer-agent frigorific în cadrul unui ciclu de compresie a vaporilor răciţi cu aer;

1.14. energie de intrare – energia necesară pentru transportul fluidului (răcire naturală) sau energia necesară pentru transportul fluidului şi pentru acţionarea generatorului de răcire (răcire activă cu un generator de răcire);

1.15. răcire centralizată – distribuţia de energie termică sub formă de lichide răcite, de la surse de producţie centrale sau decentralizate printr-o reţea, către mai multe clădiri sau situri, în scopul utilizării acestora pentru răcirea spaţiilor sau a proceselor;

1.16. factor de performanţă sezonieră exprimat în energie primară – indicator al eficienţei de conversie a energiei primare a sistemului de răcire;

1.17. număr echivalent de ore de funcţionare la sarcină totală – numărul de ore în care un sistem de răcire funcţionează cu sarcină maximă pentru a produce cantitatea de răcire pe care o produce efectiv pe parcursul unui an, dar la sarcini variabile;

1.18. grade-zile de răcire – valorile climatice calculate cu o bază de 18 °C utilizate ca date de intrare pentru a determina numărul echivalent de ore de funcţionare la sarcină totală.

2. La calcularea cantităţii de energie din surse regenerabile utilizate pentru răcire se ia în calcul răcirea activă, inclusiv răcirea centralizată, indiferent dacă este vorba de răcire naturală sau dacă se utilizează un generator de răcire.

3. La calcularea cantităţii de energie din surse regenerabile utilizate pentru răcire nu se iau în considerare:

3.1. răcirea pasivă, deşi în cazul în care aerul de ventilaţie este utilizat ca agent de transport termic pentru răcire, alimentarea corespunzătoare cu răcire, care poate fi furnizată fie de un generator de răcire, fie prin răcire naturală, face parte din calculul răcirii din surse regenerabile;

3.2. următoarele tehnologii sau procese de răcire:

3.2.1. răcirea în mijloacele de transport;

3.2.2. sistemele de răcire a căror funcţie principală este producerea sau depozitarea materialelor perisabile la temperaturi specificate (refrigerare şi congelare);

3.2.3. sistemele de răcire cu puncte de setare a temperaturii de răcire a incintelor sau a proceselor mai mici de 2 °C;

3.2.4. sistemele de răcire cu puncte de setare a temperaturii de răcire a incintelor sau a proceselor de peste 30 °C;

3.2.5. răcirea căldurii reziduale rezultate din generarea de energie, din procesele industriale şi din sectorul terţiar (căldură reziduală);

3.3. energia utilizată pentru răcire în centralele de producere a energiei electrice, fabricarea cimentului, fierului şi oţelului, staţiile de epurare a apelor uzate, centrele de tehnologie a informaţiei (cum ar fi centrele de date), instalaţiile de transport şi distribuţie a energiei electrice şi infrastructurile de transport.

4. Calcularea energiei din surse regenerabile utilizate pentru răcire, în conformitate cu partea B a prezentei anexe, vizează producerea frigului în cadrul următoarelor tipuri de sisteme:

4.1. sisteme individuale de răcire cu puterea mai mare de 1,5 MW;

4.2. sisteme individuale de răcire cu puterea mai mică de 1,5 MW, cu următoarea destinaţie:

4.2.1. răcirea spaţiilor în sectorul rezidenţial (gospodării casnice);

4.2.2. răcirea spaţiilor în sectorul terţiar;

4.2.3. răcirea proceselor;

4.3. sisteme de răcire centralizată;

4.4. alte sisteme de răcire individuală;

4.5. alte sisteme de răcire în baza energiei regenerabile.

5. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă, la calcularea cantităţii de energie din surse regenerabile utilizate pentru răcire, poate exclude, după caz, mai multe categorii de sisteme de răcire din calculul energiei din surse regenerabile utilizate pentru răcire, în scopul de a conserva sursele naturale de frig din anumite zone geografice, din motive de protecţie a mediului, cum ar fi protejarea râurilor sau a lacurilor împotriva riscului de supraîncălzire.

Capitolul II

METODOLOGIA DE CONTABILIZARE A ENERGIEI DIN SURSE

REGENERABILE PENTRU RĂCIREA INDIVIDUALĂ ŞI CENTRALIZATĂ

6. Numai sistemele de răcire care funcţionează peste cerinţa minimă de eficienţă ca factor de performanţă sezonieră exprimat în energie primară (FPS_p), conform prevederilor pct.9 al prezentei anexe, sunt considerate ca producând energie din surse regenerabile.

Secţiunea 1

Cantitatea de energie din surse regenerabile pentru răcire

7. Cantitatea de energie din surse regenerabile pentru răcire este calculată utilizând următoarea formulă:

unde:

- cantitatea de căldură eliberată de sistemul de răcire în aerul înconjurător, în apa ambiantă sau în sol;

- consumul de energie al sistemului de răcire, inclusiv consumul de energie al sistemelor auxiliare pentru sistemele măsurate, cum ar fi răcirea centralizată;

- energia de răcire furnizată de sistemul de răcire.

Etapele de calcul aferente sunt descrise la pct.8-30 din prezentul capitol;

- definită la nivelul sistemului de răcire ca ponderea din alimentarea cu răcire care poate fi considerată ca fiind energie din surse regenerabile în conformitate cu cerinţele privind factorul de performanţă sezonieră (FPS), exprimată ca procent. FPS este stabilit fără a se ţine seama de pierderile din distribuţie.

Astfel, pentru răcirea centralizată, FPS este stabilit per generator de răcire sau la nivel de sistem de răcire naturală. Pentru sistemele de răcire pentru care se poate aplica FPS standard, coeficienţii F(1) şi F(2), în conformitate cu Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016, nu sunt utilizaţi ca fiind în totalitate din surse regenerabile.

În cazul răcirii generate de căldură care provine în proporţie de 100 % din surse regenerabile (absorbţie şi adsorbţie), răcirea furnizată trebuie considerată ca fiind în totalitate din surse regenerabile.

Modul de calcul al este prezentat în secţiunea a 2-a.

Secţiunea a 2-a

Calculul ponderii factorului de performanţă sezonieră
care se califică drept energie din surse regenerabile

8. este ponderea aprovizionării cu răcire care poate fi considerată drept energie din surse regenerabile şi care creşte odată cu creşterea valorilor FPS_p, unde FPS_p este definit conform Regulamentului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor şi Regulamentului cu privire la cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de climatizare şi ventilatoarele de confort, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016, cu excepţia faptului că factorul implicit de energie primară pentru energia electrică este stabilit la 2,1. Se utilizează condiţiile-limită din standardul SM EN 14511 şi părţile acestuia.

9. Cerinţa privind eficienţa minimă a sistemului de răcire, ca factor de performanţă sezonieră exprimat în energie primară, trebuie să fie de cel puţin 1,4 Pentru ca S_FPSp să fie 100 %, cerinţa privind eficienţa minimă a sistemului de răcire trebuie să fie cel puţin 6 Pentru toate celelalte sisteme de răcire se aplică următorul calcul:

unde:

- eficienţa sistemului de răcire, ca factor de performanţă sezonieră, exprimat în energie primară;

- factorul minim de performanţă sezonieră exprimat în energie primară, care se bazează pe eficienţa sistemelor standard de răcire (cerinţe minime de proiectare ecologică);

- valoarea-limită superioară a factorului de performanţă sezonieră exprimat în energie primară, care se bazează pe cele mai bune practici pentru soluţiile de răcire naturală utilizate în răcirea centralizată.

Secţiunea a 3-a

Calculul cantităţii de energie din surse regenerabile

pentru răcire folosind FPS_p standard şi măsurat

Subsecţiunea 1

FPS standard şi măsurat

10. Pentru generatoarele electrice de răcire cu compresie a vaporilor şi pentru generatorul de răcire cu compresie a vaporilor motorului cu ardere internă sunt disponibile valori FPS standardizate, datorită cerinţelor de proiectare ecologică prevăzute în Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor şi în Regulamentul cu privire la cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de climatizare şi ventilatoarele de confort, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016. Pentru aceste generatoare de răcire sunt disponibile valori de până la 2 MW pentru răcirea în vederea confortului termic şi până la 1,5 MW pentru răcirea proceselor. Nu sunt disponibile valori standard pentru alte tehnologii şi bareme de capacitate. În ceea ce priveşte răcirea centralizată, nu sunt disponibile valori standard, dar există măsurători care sunt utilizate; acestea permit calcularea valorilor FPS cel puţin o dată pe an.

11. Pentru a calcula cantitatea de răcire din surse regenerabile, se pot utiliza valorile standard ale FPS, în cazul în care acestea sunt disponibile. În cazul în care nu sunt disponibile valori standard sau măsurarea este o practică standard, se utilizează valorile FPS măsurate, separate prin valorile-limită ale capacităţii de răcire. Pentru generatoarele de răcire cu o capacitate de răcire mai mică de 1,5 MW, se poate utiliza FPS standard, în timp ce FPS măsurat se utilizează pentru răcirea centralizată, pentru generatoarele de răcire cu o capacitate de răcire mai mare sau egală cu 1,5 MW şi pentru generatoarele de răcire pentru care nu sunt disponibile valori standard.

12. În plus, pentru toate sistemele de răcire fără FPS standard, care includ toate soluţiile de răcire naturală şi generatoarele de răcire activate termic, se stabileşte un FPS măsurat pentru a se utiliza metodologia de calcul pentru răcirea din surse regenerabile.

Subsecţiunea a 2-a

Definirea valorilor standard ale FPS

13. Valorile FPS sunt exprimate în termeni de eficienţă energetică primară calculată utilizând factori de energie primară în conformitate cu Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016 (unde FPS = η_s,c) pentru a determina eficienţa de răcire a incintelor pentru diferitele tipuri de generatoare de răcire. Factorul de energie primară, conform Regulamentului menţionat supra se calculează ca fiind 1/η, unde η este raportul mediu dintre producţia brută totală de energie electrică şi consumul de energie primară pentru producţia de energie electrică în întreaga Uniune Europeană, egal cu 2,1.

14. Atunci când purtătorii de energie primară (cum ar fi energia termică sau gazul) sunt utilizaţi ca energie de intrare pentru acţionarea generatorului de răcire, factorul standard de energie primară (1/η) este 1, reflectând lipsa transformării energetice η = 1.

15. Condiţiile standard de funcţionare şi ceilalţi parametri necesari pentru determinarea FPS sunt definiţi în Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor şi în Regulamentul cu privire la cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de climatizare şi ventilatoarele de confort, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016, în funcţie de categoria generatorului de răcire. Condiţiile-limită sunt cele definite în standardul SM EN 14511.

16. Pentru generatoarele de răcire reversibile (pompe de căldură reversibile) a căror funcţie de încălzire este reglementată de Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru instalaţiile pentru încălzirea incintelor şi instalaţiile de încălzire cu funcţie dublă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016, se utilizează acelaşi calcul al FPS care este definit pentru generatoarele de răcire nereversibile similare în Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016. De exemplu, pentru generatoarele de răcire electrice cu compresia vaporilor, FPS_p (unde indexul p este folosit pentru a clarifica faptul că FPS este definit în termeni de energie primară) se defineşte după cum urmează:

16.1. pentru răcirea incintelor:

16.2. pentru răcirea proceselor:

unde:

SEER şi SEPR sunt factori de performanţă sezonieri, unde SEER este rata de eficienţă energetică sezonieră, iar SEPR – rata de performanţă energetică sezonieră (Seasonal Energy Performance Ratio) în energia finală definită în conformitate cu Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor şi cu Regulamentul cu privire la cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de climatizare şi ventilatoarele de confort, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016.

F(1) şi F(2) - factori de corecţie în conformitate cu Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016. Aceşti coeficienţi nu se aplică răcirii proceselor în Regulamentul menţionat, deoarece indicatorii de energie finală SEPR sunt utilizaţi direct. În absenţa unor valori adaptate, pentru conversia SEPR se utilizează aceleaşi valori utilizate pentru conversia SEER.

Subsecţiunea a 3-a

Condiţiile-limită ale FPS

17. Pentru definirea FPS a generatorului de răcire, se utilizează condiţiile-limită pentru FPS definite în Regulamentul cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor şi în Regulamentul cu privire la cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de climatizare şi ventilatoarele de confort, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.750/2016. În cazul generatoarelor de răcire apă-aer şi apă-apă, energia de intrare necesară pentru punerea la dispoziţie a sursei de frig este inclusă prin intermediul factorului de corecţie F(2). Condiţiile-limită pentru FPS sunt prezentate în figură. Aceste condiţii-cadru se aplică tuturor sistemelor de răcire, fie sistemelor de răcire naturală, fie celor care conţin generatoare de răcire.

18. Condiţiile-cadru menţionate la pct.17 din prezenta anexă sunt similare cu cele pentru pompele de căldură (utilizate în modul de încălzire) din Decizia 2013/114/UE a Comisiei de stabilire a orientărilor pentru statele membre privind calcularea energiei regenerabile furnizate de pompele de căldură în cazul diferitelor tehnologii de pompe de căldură în temeiul art.5 din Directiva 2009/28/CE. Diferenţa constă în faptul că, în cazul pompelor de căldură, consumul de energie electrică corespunzător consumului auxiliar de energie electrică (modul oprit prin termostat, modul standby, modul oprit, modul de funcţionare a încălzitorului uleiului din carter) nu este luat în considerare pentru evaluarea FPS. Cu toate acestea, din motivul că în cazul răcirii se vor utiliza atât valorile standard ale FPS, cât şi valorile FPS măsurate şi ţinând cont de faptul că în cadrul FPS măsurat se ia în considerare consumul auxiliar, este necesar să se includă consumul auxiliar de energie în ambele situaţii.

19. Pentru răcirea centralizată, pierderile de frig datorate distribuţiei şi consumul de energie electrică al pompei de distribuţie între instalaţia de răcire şi substaţia clientului nu se includ în estimarea FPS.

20. În cazul sistemelor de răcire pe bază de aer care asigură şi funcţia de ventilaţie, alimentarea cu răcire datorată debitului de aer de ventilaţie nu trebuie luată în considerare. Puterea ventilatorului care este necesară pentru ventilaţie trebuie, de asemenea, să fie redusă proporţional cu raportul dintre debitul aerului pentru ventilaţie şi debitul aerului de răcire.

21. În cazul sistemelor de răcire cu aer cu recuperare internă a frigului, alimentarea cu răcire datorată recuperării frigului nu se contabilizează. Puterea ventilatorului care este necesară pentru recuperarea frigului de către schimbătorul de căldură se actualizează proporţional cu raportul dintre pierderile de presiune cauzate de schimbătorul de căldură cu recuperare de frig şi pierderile totale de presiune ale sistemului de răcire cu aer.

Figură. Ilustrarea condiţiilor-limită ale FPS pentru generatorul de răcire care utilizează

FPS standard şi răcirea centralizată (şi alte sisteme de răcire de dimensiuni mari care

utilizează FPS măsurat), unde E_{INPUT_AUX} este energia de intrare pentru ventilator

şi/sau pompă şi E_{INPUT_CG} energia de intrare pentru generatorul de răcire

Subsecţiunea a 4-a

Calculul cu utilizarea valorii standard

22. Se poate utiliza o metodă simplificată pentru sistemele individuale de răcire cu o capacitate mai mică de 1,5 MW, pentru care este disponibilă o valoare standard a FPS, pentru a estima energia totală furnizată pentru răcire.

23. În cadrul metodei simplificate, energia de răcire furnizată de sistemul de răcire (Q_Csupply) este capacitatea nominală de răcire (Pc) înmulţită cu numărul echivalent de ore de funcţionare la sarcină totală (EFLH). O singură valoare a gradelor-zile de răcire (CDD – Cooling Degree Days) poate fi utilizată pentru o ţară întreagă sau se pot utiliza valori distincte pentru diferite zone climatice, cu condiţia ca pentru aceste zone climatice să fie disponibile capacităţi nominale şi FPS.

24. Pentru calculul EFLH se pot utiliza următoarele metode implicite:

24.1. pentru răcirea incintelor în sectorul rezidenţial:

EFLH = 96 + 0,85 * CDD;

24.2. pentru răcirea incintelor în sectorul terţiar:

EFLH = 475 + 0,49 * CDD;

24.3. pentru răcirea proceselor:

EFLH = τs * (7300 + 0,32 * CDD),

unde:

τ_s este factorul de activitate utilizat pentru a contabiliza timpul de funcţionare al unor procese specifice (de exemplu, pe tot parcursul anului τ_s = 1, nu doar la sfârşit de săptămână τ_s = 5/7). Nu există nicio valoare implicită.

Calcul folosind valori măsurate

25. Sistemele pentru care nu există valori standard, precum şi sistemele de răcire cu o capacitate mai mare de 1,5 MW şi sistemele de răcire centralizată îşi calculează răcirea din surse regenerabile pe baza următoarelor măsurători:

25.1. energia de intrare măsurată: energia de intrare măsurată include toate sursele de energie pentru sistemul de răcire, inclusiv eventualele generatoare de răcire, şi anume electricitate, gaz, căldură etc. Aceasta include, de asemenea, pompele şi ventilatoarele auxiliare utilizate în sistemul de răcire, dar nu şi pe cele utilizate pentru distribuţia răcirii către o clădire sau un proces. În cazul răcirii cu aer cu funcţie de ventilaţie, numai energia suplimentară de intrare datorată răcirii trebuie să fie inclusă în energia de intrare a sistemului de răcire;

25.2. alimentarea cu energie pentru răcire măsurată: alimentarea cu energie pentru răcire se măsoară ca rezultat al sistemului de răcire şi se scad orice pierderi de frig pentru a se estima alimentarea netă cu energie pentru răcire a clădirii sau a procesului care este utilizatorul final al răcirii. Pierderile de frig includ pierderile dintr-un sistem de răcire centralizată şi din sistemul de distribuţie a răcirii dintr-o clădire sau un amplasament industrial. În cazul răcirii pe bază de aer cu funcţie de ventilaţie, alimentarea cu energie pentru răcire trebuie să excludă efectul introducerii de aer proaspăt în scopuri de ventilaţie.

26. Măsurătorile trebuie efectuate pentru anul respectiv care trebuie raportat, şi anume toată energia de intrare şi toată energia furnizată pentru răcire pentru întregul an.

Răcirea centralizată: cerinţe suplimentare

27. Pentru sistemele de răcire centralizată, alimentarea netă cu răcire la nivelul clientului se ia în considerare atunci când se defineşte capacitatea netă de răcire, indicată drept Q_{C_Supply_net} . Pierderile termice produse în reţeaua de distribuţie Q_{c_LOSS} se deduc din alimentarea brută cu răcire (Q_{c_Supply_gross} ) după cum urmează:

Q_{c_Supply_net} = Q_{c_Supply_gross-} - Q_{c_LOSS}

Divizarea subsistemelor

28. Sistemele de răcire centralizată pot fi împărţite în subsisteme care cuprind cel puţin un generator de răcire sau un sistem de răcire naturală. Acest lucru necesită măsurarea energiei furnizate pentru răcire şi a energiei de intrare pentru fiecare subsistem, precum şi alocarea pierderilor de frig pe subsistem, după cum urmează:

 .

Auxiliari

29. Atunci când un sistem de răcire se împarte în subsisteme, dispozitivele auxiliare (de exemplu: comenzile, pompele şi ventilatoarele) ale generatorului (generatoarelor) de răcire şi/sau ale sistemului (sistemelor) de răcire naturală trebuie să fie incluse în acelaşi (aceleaşi) subsistem (subsisteme). Energia auxiliară corespunzătoare distribuţiei răcirii în interiorul clădirii, cum ar fi pompele secundare şi unităţile terminale (de exemplu: ventiloconvectoarele, ventilatoarele unităţilor de tratare a aerului) nu se contabilizează.

30. În cazul dispozitivelor auxiliare care nu pot fi alocate unui subsistem specific, cum ar fi pompele din reţeaua de răcire centralizată care livrează energia de răcire furnizată de toate generatoarele de răcire, consumul lor de energie primară se alocă fiecărui subsistem de răcire proporţional cu energia de răcire furnizată de generatoarele de răcire şi/sau de sistemele de răcire naturală ale fiecărui subsistem, în acelaşi mod ca în cazul pierderilor de frig din reţea, după cum urmează:

unde:

E_{INPUT_AUX_i} - consumul auxiliar de energie al subsistemului “i”;

E_{INPUT_AUX2} - consumul auxiliar de energie al întregului sistem de răcire, care nu poate fi alocat unui subsistem specific pentru răcire.

Secţiunea a 4-a

Calcularea cantităţii de energie din surse regenerabile pentru răcire

pentru ponderile de energie din surse regenerabile şi pentru ponderile

de energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire

31. Pentru calcularea ponderilor globale de energie din surse regenerabile, cantitatea de energie din surse regenerabile pentru răcire se adaugă atât la numărătorul “consumul final brut de energie din surse regenerabile”, cât şi la numitorul “consumul final brut de energie”.

32. Pentru calcularea ponderilor energiei din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire, cantitatea de energie din surse regenerabile pentru răcire se adaugă atât la numărătorul “consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire”, cât şi la numitorul “consumul final brut de energie pentru încălzire şi răcire”.

Secţiunea a 5-a

Orientări privind elaborarea unor metodologii şi calcule mai precise

33. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă, în contextul prevederii pct.9 din Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, poate efectua estimări mai detaliate şi cu o precizie mai mare, atât pentru FPS, cât şi pentru EFLH. Orice astfel de abordări naţionale trebuie să se bazeze pe ipoteze precise, pe eşantioane reprezentative de mărime suficientă, care să ducă la o estimare semnificativ îmbunătăţită a energiei din surse regenerabile, comparativ cu estimarea obţinută prin utilizarea metodologiei stabilite în prezenta anexă. Aceste metodologii îmbunătăţite se pot baza pe un calcul detaliat bazat pe date tehnice, luând în considerare, printre alţi factori, anul şi calitatea instalaţiei, tipul compresorului şi dimensiunea dispozitivului, modul de funcţionare, sistemul de distribuţie, cuplarea în cascadă a generatoarelor şi zona climatică caracteristică Republicii Moldova. În condiţiile utilizării a astfel de metode şi/sau valori alternative, acestea vor fi prezentate Secretariatului Comunităţii Energetice, împreună cu un raport care să descrie metoda şi datele utilizate.