Cuprins

Legi

Lege nr. 174 din 21.09.2017

cu privire la energetică

Tipul documentului: Legi
Data adoptării: 21.09.2017

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

cu privire la energetică

nr. 174 din 21.09.2017

(în vigoare 20.10.2017)

Republicat: Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 480-482 art. 849 din 15.12.2023

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 364-370 art. 620 din 20.10.2017

* * *

C U P R I N S

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul legii

Articolul 2. Scopul legii şi sfera de aplicare

Articolul 3. Noţiuni principale

Capitolul II

COMPETENŢE ADMINISTRATIVE. SUPRAVEGHEREA ENERGETICĂ

DE STAT. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ DE STAT ÎN DOMENIUL

SECURITĂŢII INDUSTRIALE

Articolul 4. Competenţa Guvernului

Articolul 5. Atribuţiile organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii

Articolul 5¹. Atribuţiile specifice ale organului central de specialitate în domeniul energeticii cu privire la proiectele CE şi proiectele IR

Articolul 6. Competenţa autorităţilor administraţiei publice locale

Articolul 7. Supravegherea energetică de stat şi supravegherea tehnică de stat în domeniul securităţii industriale

Capitolul II¹

MECANISMUL DE GUVERNANŢĂ ENERGETICĂ

ŞI A ACŢIUNILOR CLIMATICE

Articolul 7¹. Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice

Articolul 7². Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, planul naţional integrat privind energia şi clima

Articolul 7³. Raportarea şi evaluarea progreselor

Articolul 7⁴. Informarea şi consultarea publică

Capitolul III

AUTORITATEA DE REGLEMENTARE

Articolul 8. Autoritatea de reglementare

Articolul 9. Administrarea Agenţiei. Organizarea activităţii Agenţiei

Articolul 10. Numirea directorilor şi încetarea mandatului de director al Consiliului de administraţie

Articolul 11. Bugetul şi activitatea financiară a Agenţiei

Articolul 12. Atribuţiile Agenţiei

Articolul 13. Alte atribuţii şi drepturi ale Agenţiei în legătură cu reglementarea şi monitorizarea activităţilor în sectoarele energeticii

Articolul 14. Atribuţiile şi drepturile Agenţiei în legătură cu supravegherea energetică de stat

Articolul 14¹. Atribuţiile Agenţiei la realizarea investigaţiilor

Articolul 15. Controalele Agenţiei

Articolul 16. Transparenţa activităţii Agenţiei. Hotărârile şi deciziile Agenţiei

Articolul 17. Expertiza juridică a actelor normative de reglementare ale Agenţiei

Articolul 18. Abrogat

Articolul 19. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei în domeniul energeticii

Articolul 20. Procedura de aplicare a sancţiunilor

Capitolul IV

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR

ÎN SECTOARELE ENERGETICII

Articolul 21. Principii de activitate

Articolul 22. Proprietatea în domeniul energeticii

Articolul 23. Raporturile juridice dintre întreprinderile energetice, dintre întreprinderile energetice şi consumatori, utilizatorii de sistem

Capitolul V

EVIDENŢA ENERGIEI.

RAPOARTELE STATISTICE ŞI TRANSPARENŢA

Articolul 24. Evidenţa energiei

Articolul 25. Rapoartele statistice

Articolul 26. Transparenţa

Capitolul VI

ASIGURAREA SECURITĂŢII LA FUNCŢIONAREA

OBIECTELOR ENERGETICE ŞI PROTECŢIA LOR

Articolul 27. Zonele de protecţie

Articolul 28. Protecţia obiectelor energetice

Articolul 29. Formarea profesională

Capitolul VII

DEZVOLTAREA ŞI EXPLOATAREA OBIECTELOR

DE INFRASTRUCTURĂ ENERGETICĂ

DE IMPORTANŢĂ STRATEGICĂ

(Abrogat)

Articolul 30. Abrogat

Articolul 31. Abrogat

Capitolul VII¹

PROIECTELE CE ŞI PROIECTELE IR

Articolul 31¹. Proiectele CE şi proiectele IR. Principii generale

Articolul 31². Criteriile pentru evaluarea proiectelor CE şi a proiectelor IR

Articolul 31³. Statutul de proiecte prioritare al proiectelor CE şi al proiectelor IR

Articolul 31⁴. Organizarea procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR

Articolul 31⁵. Transparenţa şi consultările publice în legătură cu implementarea proiectelor CE şi a proiectelor IR

Articolul 31⁶. Analiza cost-beneficiu în sectoarele energeticii. Principii specifice privind investiţiile în cadrul proiectelor CE şi al proiectelor IR cu impact transfrontalier

Articolul 31⁷. Depunerea şi examinarea cererii de investiţii

Articolul 31⁸. Stimulente acordate de autoritatea de reglementare pentru proiectele CE

Articolul 31⁹. Implementarea şi monitorizarea proiectelor CE şi a proiectelor IR. Coordonatorii proiectelor CE şi ai proiectelor IR

Articolul 31¹⁰. Condiţiile de eligibilitate a proiectelor CE şi a proiectelor IR pentru acordarea asistenţei tehnice şi financiare din partea Uniunii Europene

Articolul 31¹¹. Perioada de tranziţie

Capitolul VIII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 32. Dispoziţii finale şi tranzitorii

Anexa nr.1 Coridoare prioritare şi domenii tematice prioritare ale infrastructurii energetice din Comunitatea Energetică

Anexa nr.2 Categorii de infrastructură energetică dezvoltate în cadrul proiectelor CE şi al proiectelor IR

Anexa nr.3 Norme şi indicatori privind criteriile referitoare la proiectele CE

Notă: În cuprinsul legii, textul "Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică" la forma gramaticală corespunzătoare, iar cuvintele "piaţa energeticii", la orice formă gramaticală cu cuvintele "piaţa de energie" la forma gramaticală corespunzătoare conform Legii nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026

Prezenta lege transpune parţial:

– Regulamentul (UE) nr.2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.663/2009 şi (CE) nr.715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328 din 21 decembrie 2018, în versiunea adaptată şi aprobată prin Decizia Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice nr.D/2021/14/MC-EnC;

art.1, art.5 alin.(1)(5) şi (7)(9), art.6, art.8 alin.(1)(3) şi (5), art.9, art.11 alin.(1), (8), (9) şi (14), art.12 alin.(1), art.16 alin.(1)(7) şi (9)(12), art.17, art.18 alin.(1)(3) şi (5), art.19, 21, 23 şi 31, anexa I pct.1 subpct.1, pct.3 şi 4, anexa II pct.1 lit.(a)(e) şi pct.25, anexa III pct.1 subpct.9 şi pct.2subpct. 1, 2, 8, 10, 11 şi 15, anexa IV şi anexa VI din Regulamentul (UE) nr.2022/869 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2022 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.715/2009, (UE) 2019/942 şi (UE) 2019/943 şi a Directivelor 2009/73/CE şi (UE) 2019/944 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.347/2013, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 152 din 3 iunie 2022, CELEX: 32022R0869, în versiunea adaptată şi adoptată prin Deciziile Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice nr.2023/02/MC-EnC şi 2023/03/MC-EnC.

[Clauza de armonizare modificată prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul legii

Prezenta lege stabileşte cadrul juridic pentru organizarea, reglementarea şi asigurarea funcţionării eficiente şi sigure a sectoarelor energeticii.

Articolul 2. Scopul legii şi sfera de aplicare

(1) Prezenta lege are drept scop:

a) crearea cadrului juridic pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor în sectoarele energeticii în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, competitivitate, calitate şi transparenţă;

b) instituirea condiţiilor de bază necesare pentru asigurarea independenţei autorităţii de reglementare;

c) reglementarea raporturilor juridice dintre întreprinderile energetice, dintre întreprinderile energetice şi consumatori, utilizatorii de sistem, precum şi dintre întreprinderile energetice şi organele centrale de specialitate, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, autoritatea de reglementare, alte autorităţi publice, precum şi autorităţile administraţiei publice locale;

d) crearea condiţiilor necesare pentru limitarea activităţii de monopol, pentru liberalizarea pieţelor de energie, precum şi pentru promovarea concurenţei pe pieţele de energie;

e) instituirea principiilor de bază pentru asigurarea consumatorilor cu energie de calitate în condiţii echitabile, transparente şi nediscriminatorii;

f) crearea cadrului juridic pentru asigurarea securităţii energetice a ţării;

g) instituirea mecanismului de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice;

h) crearea cadrului normativ pentru facilitarea dezvoltării proiectelor de infrastructură energetică cu impact transfrontalier.

(2) Sub incidenţa prezentei legi intră:

a) organizarea şi funcţionarea autorităţii de reglementare, precum şi condiţiile de desfăşurare a activităţii acesteia;

a¹) elaborarea documentelor de politici în domeniul energeticii;

b) supravegherea energetică de stat;

c) organizarea şi desfăşurarea activităţilor în sectoarele energeticii;

d) evidenţa energiei;

e) securitatea şi protecţia obiectelor energetice;

e¹) dezvoltarea şi asigurarea interoperabilităţii, în termeni proximi, a proiectelor de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice şi a proiectelor de interes reciproc, care să contribuie la:

– atenuarea schimbărilor climatice, în special la realizarea obiectivelor Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050; şi

asigurarea interconexiunilor, a securităţii energetice, a integrării pieţei de energie şi a sistemelor, a concurenţei în beneficiul tuturor părţilor contractante ale Comunităţii Energetice, precum şi a unor preţuri accesibile la energie;

e²) stabilirea criteriilor de identificare a proiectelor pentru includerea acestora în lista proiectelor de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice şi în lista proiectelor de interes reciproc;

e³) facilitarea implementării, în termenele stabilite, a proiectelor de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice prin eficientizarea, colaborarea mai strânsă şi accelerarea proceselor de emitere a actelor permisive, precum şi prin sporirea transparenţei activităţii şi a participării publicului larg;

e⁴) stabilirea normelor privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie şi a stimulentelor legate de riscuri pentru proiectele de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice şi proiectele de interes reciproc;

e⁵) stabilirea condiţiilor de eligibilitate a proiectelor de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice pentru acordarea asistenţei tehnice şi financiare din partea Uniunii Europene prin Instrumentul de asistenţă pentru preaderare, prin Instrumentul de vecinătate, dezvoltare şi cooperare internaţională, inclusiv prin Cadrul de investiţii pentru Balcanii de Vest, prin Platforma de investiţii pentru vecinătate, prin Fondul european pentru dezvoltare durabilă, prin Fondul european pentru dezvoltare durabilă plus şi prin Facilitatea pentru Ucraina;

f) protecţia consumatorilor

(3) În scopul implementării spaţiilor de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei, titularul unei hotărâri de aprobare beneficiază de derogări de la aplicarea prevederilor prezentei legi, cu respectarea procedurilor prevăzute de legislaţia cu privire la spaţiile de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei, precum şi cu asigurarea protecţiei şi a siguranţei populaţiei.

[Art.2 alin.(2) modificat prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

[Art.2 alin.(3) introdus prin Legea nr.225 din 31.07.2024, în vigoare 05.10.2024]

Articolul 3. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

active dedicate hidrogenului – infrastructură pregătită să găzduiască hidrogen pur fără a fi necesare lucrări suplimentare de adaptare, incluzând reţele de conducte sau instalaţii de stocare, care sunt nou-construite şi/sau reconfigurate din active destinate gazelor naturale;

adaptare la schimbările climatice – proces care vizează asigurarea rezilienţei infrastructurii energetice la potenţialele efecte negative ale schimbărilor climatice, obţinută prin evaluarea vulnerabilităţii climatice şi a riscurilor, inclusiv prin măsuri relevante de adaptare;

autoritate naţională de reglementare relevantă – autoritatea de reglementare prevăzută la art.8 şi/sau autoritatea naţională de reglementare/autorităţile naţionale de reglementare ale altor părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau ale statelor membre ale Uniunii Europene care găzduiesc proiectul transfrontalier şi în raport cu care proiectul respectiv are un impact pozitiv semnificativ;

autoritate vizată – autoritate care, în conformitate cu cadrul normativ aplicabil, emite actele permisive ce ţin de planificarea, proiectarea şi construirea bunurilor imobile, inclusiv a infrastructurii energetice;

blocaj în infrastructura energetică – limitarea fluxurilor fizice în cadrul unui sistem energetic din cauza capacităţii insuficiente de transport, incluzând, inter alia, absenţa infrastructurii;

consumator – consumator final de energie electrică, de gaze naturale, consumator de energie termică, consumator de alte tipuri de energie;

decizie exhaustivă – decizie sau set de decizii luate de una ori mai multe autorităţi ale unei părţi contractante a Comunităţii Energetice, ale unui stat membru al Uniunii Europene, cu excepţia instanţelor judecătoreşti, prin care se stabileşte dacă dezvoltatorul proiectului este autorizat sau nu să construiască infrastructura energetică pentru a realiza un proiect de interes comun al Comunităţii Energetice sau un proiect de interes reciproc, având posibilitatea de a demara sau de a procura şi demara lucrările de construcţii necesare ("gata de executarea construcţiei"), fără a aduce atingere niciunei decizii luate în contextul unei căi administrative de atac;

dezvoltator al proiectului – dezvoltator al proiectului de infrastructură energetică, care poate fi:

a) operator al sistemului de transport, operator al sistemului de distribuţie sau alt operator ori investitor, care elaborează un proiect de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice sau un proiect de interes reciproc între Republica Moldova şi un stat membru al Uniunii Europene;

b) persoană care, în temeiul unui contract de reprezentare, a fost împuternicită să reprezinte fie un grup format din operatorii sistemelor de transport, din operatorii sistemelor de distribuţie sau din alţi operatori ori investitori, fie un grup mixt, format din persoanele respective, şi care are capacitatea de a-şi asuma obligaţii juridice şi obligaţii financiare în numele membrilor grupului care au semnat contractul de reprezentare;

distribuitor de energie termică – unitate termoenergetică ce desfăşoară activitatea de distribuţie a energiei termice în condiţiile prezentei legi şi ale Legii nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării;

echipament de măsurare – aparat sau sistem destinat măsurării cantităţii de energie produsă, exportată, importată, transportată, distribuită, stocată, furnizată şi/sau comercializată, care este legalizat şi verificat metrologic;

energetică – ramură a economiei naţionale care include următoarele sectoare: electroenergetic, termoenergetic, de gaze naturale, de produse petroliere şi de combustibil solid şi lichid;

energie – orice tip de produs energetic, combustibilii, energia electrică, energia termică, energia din surse regenerabile sau orice alt tip de energie;

infrastructură energetică echipamente şi/sau instalaţii fizice, care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr.2, amplasate în Republica Moldova sau care fac legătura dintre Republica Moldova şi alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau dintre Republica Moldova şi unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene;

întreprindere energetică – persoană fizică sau persoană juridică, înregistrată în modul stabilit în Republica Moldova în calitate de întreprindere, care desfăşoară cel puţin una dintre activităţile reglementate prin Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică, Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării, Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile şi prin Legea nr.461/2001 privind piaţa produselor petroliere (în continuare – legi sectoriale);

laborator electrotehnic – laborator autorizat de organul supravegherii energetice de stat, care are dreptul de a efectua măsurări şi încercări profilactice şi de reglare-recepţie în reţelele şi instalaţiile electrice;

lucrări procurarea, furnizarea şi valorificarea de componente, sisteme şi servicii, inclusiv programe informatice (software), realizarea activităţilor de dezvoltare, reconfigurare, construire şi de instalare aferente unui proiect, recepţia obiectelor energetice şi iniţierea unui proiect;

obiecte energetice – instalaţii de producere, centrale electrice, centrale termice, reţele, instalaţii, utilaje, mecanisme, echipamente şi aparate, care, împreună cu clădirile şi spaţiile în care sunt instalate, se utilizează pentru explorarea, extragerea, rafinarea, producerea, transportul, distribuţia, stocarea şi/sau comercializarea energiei;

obiectivele Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 – atingerea unor valori, calculate în baza ţintelor şi a obiectivelor stabilite la nivelul fiecărei părţi contractante a Comunităţii Energetice, după cum urmează:

– reducerea minimă, la nivel intern, faţă de anul 1990, a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii, care trebuie realizată până la finele anului 2030;

– atingerea ponderii minime a energiei obţinute din surse regenerabile consumate în Comunitatea Energetică – în 2030;

– realizarea obiectivului principal minim privind îmbunătăţirea eficienţei energetice – în 2030;

– realizarea altor obiective ulterioare;

operator de sistem – operator al sistemului de transport, operator al sistemului de distribuţie din sectorul electroenergetic, operator al sistemului de transport, operator al sistemului de distribuţie din sectorul gazelor naturale, care deţin licenţă pentru desfăşurarea activităţilor respective în conformitate cu Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică şi Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale;

politici şi măsuri – totalitatea instrumentelor care contribuie la realizarea obiectivelor stabilite în planul naţional integrat privind energia şi clima şi/sau la realizarea angajamentelor asumate în temeiul art.4 alin.(2) lit.a) şi b) din Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.404/1995, instrumente care le pot include pe cele care nu au ca obiectiv principal limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau modificarea sistemului energetic;

proiect – una sau mai multe linii, conducte, unităţi, echipamente ori instalaţii, care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr.2;

proiecte concurente proiecte care vizează, integral sau parţial, aceeaşi lipsă identificată în materie de infrastructură sau aceeaşi nevoie de infrastructură regională;

proiect de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice (proiect CE) – proiect necesar pentru realizarea traseelor şi a obiectivelor în domeniile prioritare privind infrastructura energetică, prevăzute în anexa nr.1, şi care este inclus în lista proiectelor Comunităţii Energetice, aprobată de Consiliul ministerial al Comunităţii Energetice;

proiect de interes reciproc (proiect IR) – proiect promovat de Uniunea Europeană în cooperare cu state terţe în temeiul scrisorilor de susţinere din partea guvernelor statelor direct afectate sau în temeiul altor acorduri, care vizează instalaţii ce se încadrează într-una dintre categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a), la pct.3 lit.a) sau la pct.5 lit.a) ori c) din anexa nr.2, care contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii Europene privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică pentru 2050 şi care este inclus în lista proiectelor Uniunii Europene;

punere în funcţiune dare în exploatare a unei instalaţii energetice după realizarea acesteia conform proiectului;

reconfigurare – modernizare tehnică sau modificare a infrastructurii existente de gaze naturale pentru a asigura adaptarea acesteia utilizării hidrogenului pur;

reţea electrică inteligentă – reţea electrică, inclusiv aflată pe insule ce nu sunt interconectate sau ce nu sunt suficient conectate la reţelele electrice ale Comunităţii Energetice sau la reţelele electrice ale Uniunii Europene, care permite integrarea eficientă, din punctul de vedere al costurilor, şi controlul activ în ceea ce priveşte comportamentul şi acţiunile tuturor utilizatorilor de sistem ale căror instalaţii sunt racordate la reţeaua în cauză, inclusiv ale producătorilor, consumatorilor şi prosumatorilor, în scopul asigurării unui sistem electroenergetic eficient, din punct de vedere economic, şi durabil, care prezintă pierderi mici şi un nivel înalt de integrare a surselor regenerabile de energie, de securitate a furnizării şi de siguranţă şi în care operatorul de sistem poate monitoriza, în mod digital, acţiunile utilizatorilor de sistem ale căror instalaţii sunt racordate la reţeaua respectivă, precum şi tehnologiile informaţiei şi ale comunicaţiilor pentru comunicarea cu operatorii de sistem, cu producătorii, cu operatorii instalaţiilor de stocare a energiei şi cu consumatorii sau prosumatorii aferenţi, în vederea transportului şi a distribuţiei energiei electrice într-un mod durabil, eficient, din punctul de vedere al costurilor, şi sigur;

reţea inteligentă de gaze naturale – reţea de gaze naturale care utilizează soluţii inovatoare şi digitale pentru integrarea eficientă, din punctul de vedere al costurilor, a unei multitudini de surse de gaze naturale, obţinute cu emisii scăzute de carbon, şi, în special, de surse regenerabile de gaze, în concordanţă cu nevoile consumatorilor şi cu cerinţele de calitate a gazelor naturale, cu scopul de a reduce amprenta de carbon a consumului aferent de gaze naturale, de a permite folosirea unei ponderi sporite a gazelor naturale din surse regenerabile şi a celor obţinute cu emisii scăzute de carbon şi de a crea legături cu alţi purtători de energie şi cu alte sectoare energetice, incluzând modernizările fizice aferente dacă acestea sunt indispensabile funcţionării echipamentelor şi a instalaţiilor în vederea integrării gazelor naturale obţinute cu emisii scăzute de carbon şi, în special, a celor din surse regenerabile;

studii activităţi necesare pentru pregătirea implementării unui proiect, precum sunt studiile pregătitoare, studiile de fezabilitate, studiile de evaluare, studiile de testare şi studiile de validare, incluzând programele informatice (software), şi orice alte măsuri de asistenţă tehnică, inclusiv acţiunile prealabile de definire şi de dezvoltare a unui proiect şi de luare a deciziilor privind finanţarea proiectului, precum sunt examinarea amplasamentelor vizate şi pregătirea setului financiar.

[Art.3 modificat prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Capitolul II

COMPETENŢE ADMINISTRATIVE. SUPRAVEGHEREA ENERGETICĂ DE STAT.

SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ DE STAT ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII INDUSTRIALE

Articolul 4. Competenţa Guvernului

(1) Pentru asigurarea funcţionării şi dezvoltării sectoarelor energeticii, Guvernul:

a) stabileşte politica de stat în domeniul energeticii şi direcţiile prioritare de dezvoltare ale acestuia;

b) aprobă strategia energetică şi documentele de politici prevăzute la art.7², prin derogare de la art.24 alin.(5) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative;

c) aprobă programele de stat de dezvoltare în domeniul energeticii, conform competenţelor;

d) creează premisele şi condiţiile necesare pentru dezvoltarea şi funcţionarea eficientă şi durabilă a sectoarelor energeticii;

e) asigură securitatea energetică a statului;

f) aprobă planurile de acţiuni pentru situaţii excepţionale în conformitate cu legile sectoriale;

g) stabileşte cantitatea minimă obligatorie a rezervelor de combustibil, necesară centralelor electrice şi termice care utilizează combustibil fosil;

h) promovează interesele sectoarelor energeticii pe plan internaţional;

i) promovează cooperarea regională şi internaţională în sectoarele energeticii.

(2) Pentru asigurarea dezvoltării durabile a sectoarelor energeticii, precum şi pentru consolidarea securităţii energetice naţionale, Guvernul este în drept să creeze fonduri speciale sau fonduri investiţionale.

(3) Guvernul exercită şi alte atribuţii stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.

Articolul 5. Atribuţiile organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii

(1) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii (în continuare – organ central de specialitate în domeniul energeticii) are următoarele atribuţii:

a) elaborează şi promovează politica de stat în domeniul energeticii;

a¹) elaborează şi promovează proiectul regulamentului privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice;

a²) elaborează şi promovează proiectul strategiei energetice şi al planului naţional integrat privind energia şi clima;

b) elaborează balanţa energetică de perspectivă a statului şi o publică pe pagina sa web oficială;

c) elaborează programele de stat de dezvoltare în domeniul energeticii;

d) elaborează şi promovează actele legislative şi normative în domeniul energeticii, inclusiv în contextul armonizării legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene;

e) monitorizează implementarea strategiei energetice şi a planului naţional integrat privind energia şi clima, a programelor de stat de dezvoltare şi de investiţii în domeniul energeticii, elaborează raportul naţional integrat privind energia şi clima prevăzut la art.7³;

e¹) monitorizează implementarea actelor normative în domeniul energeticii;

f) asigură securitatea energetică a statului prin monitorizarea şi coordonarea procesului de dezvoltare şi de bună funcţionare a obiectelor energetice;

g) promovează, în limitele competenţei, cooperarea regională şi internaţională în domeniul energeticii, inclusiv privind procurările strategice de energie, atragerea investiţiilor, extinderea interconexiunilor şi integrarea pieţelor de energie ale Republicii Moldova în pieţele regionale şi internaţionale;

h) administrează proprietatea de stat în domeniul energeticii.

[Lit.i) abrogată prin Legea nr.249 din 29.07.2022, în vigoare 10.09.2022]

(1¹) La elaborarea regulamentului prevăzut la alin.(1) lit.a¹), organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează cu organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu, precum şi cu alte autorităţi şi instituţii publice competente.

(2) Organul central de specialitate în domeniul energeticii exercită şi alte atribuţii stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.

[Art.5 alin.(1),(1¹) modificate prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Articolul 5¹. Atribuţiile specifice ale organului central de specialitate în domeniul energeticii cu privire la proiectele CE şi proiectele IR

(1) Organul central de specialitate în domeniul energeticii desemnează unul sau mai mulţi reprezentanţi pentru participarea în cadrul grupurilor regionale ale Comunităţii Energetice pentru proiectele CE, prevăzute la art.31¹, şi îşi expune opinia cu privire la proiectele CE care vizează Republica Moldova. Decizia organului central de specialitate în domeniul energeticii privind respingerea unui potenţial proiect CE care vizează Republica Moldova trebuie să fie motivată. Organul central de specialitate în domeniul energeticii poate prezenta grupurilor regionale ale Comunităţii Energetice avize cu privire la proiectele care, deşi nu vizează Republica Moldova, pot avea un potenţial impact net pozitiv sau un potenţial efect semnificativ, de exemplu, asupra mediului sau asupra funcţionării infrastructurii energetice naţionale.

(2) Organul central de specialitate în domeniul energeticii este autoritatea responsabilă de facilitarea şi coordonarea emiterii actelor permisive necesare pentru proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiectele CE şi de proiectele IR (în continuare – proces de autorizare a proiectelor CE sau IR). În exercitarea atribuţiei prevăzute de prezentul alineat, organul central de specialitate în domeniul energeticii aplică măsurile prevăzute de prezentul articol şi de art.31³–31⁵, având în vedere necesitatea asigurării faptului ca dezvoltatorul unui proiect CE sau al unui proiect IR să obţină actele permisive necesare în termeni proximi, cu respectarea termenelor generale prevăzute la art.31⁴ alin.(1) şi (2). Deciziile adoptate de către organul central de specialitate în domeniul energeticii în conformitate cu art.31⁴ nu echivalează cu emiterea actelor permisive în sensul Legii nr.160/2011 privind reglementarea activităţii de întreprinzător, deciziile în cauză având rolul de repere temporale pentru a fixa iniţierea şi finalizarea etapelor specifice ale procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR. Procedura de adoptare a deciziilor respective se stabileşte prin ordinul organului central de specialitate în domeniul energeticii.

(3) Organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, la solicitare, asistenţă dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR şi îi prezintă informaţii cu privire la actele normative şi cerinţele aplicabile în legătură cu emiterea actelor permisive necesare pentru implementarea proiectului respectiv.

(4) Atribuţia de facilitare şi coordonare a procesului de autorizare a unui proiect CE sau proiect IR ori a unei categorii de proiecte CE sau de proiecte IR poate fi delegată de către organul central de specialitate în domeniul energeticii altei autorităţi ori instituţii publice, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) organul central de specialitate în domeniul energeticii notifică Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la delegarea atribuţiei de facilitare şi coordonare a procesului de autorizare a unui proiect CE sau proiect IR ori a unei categorii de proiecte CE sau de proiecte IR, iar notificarea respectivă este publicată pe site-ul web oficial al organului central de specialitate în domeniul energeticii, precum şi pe site-ul web al dezvoltatorului proiectului respectiv, prevăzut la art.31⁵ alin.(13);

b) pentru fiecare proiect CE sau proiect IR este desemnată doar o autoritate sau o instituţie publică în calitate de punct unic de contact pentru dezvoltatorul proiectului respectiv în procesul de luare a unei decizii exhaustive în raport cu un anumit proiect, care să faciliteze şi să coordoneze prezentarea tuturor documentelor şi a informaţiilor relevante.

(5) În cazul în care implementarea unui proiect CE sau a unui proiect IR implică luarea anumitor decizii atât în Republica Moldova, cât şi în una sau mai multe părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau în unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează, în caz de necesitate, cu autorităţile competente responsabile de facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR din statele respective şi întreprinde măsurile necesare în vederea cooperării şi a coordonării eficiente şi eficace în legătură cu procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR. Organul central de specialitate în domeniul energeticii ia toate măsurile necesare pentru a asigura, în măsura posibilităţilor, aplicarea de proceduri comune, în special cu privire la evaluarea impactului asupra mediului.

(6) Pentru a asigura transparenţa activităţii şi informarea publicului larg cu privire la prevederile cadrului normativ aplicabil în procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii elaborează şi publică pe site-ul său web oficial un ghid care să conţină informaţii cu privire la:

a) actele normative pe care se bazează deciziile şi actele permisive corespunzătoare, pe categorii de proiecte CE sau de proiecte IR relevante, inclusiv actele normative din domeniul mediului;

b) lista actelor permisive necesare pentru proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiectele CE sau de proiectele IR;

c) numele şi datele de contact ale persoanelor responsabile din cadrul organului central de specialitate în domeniul energeticii, precum şi ale persoanelor responsabile din cadrul autorităţilor vizate şi al altor autorităţi, entităţi interesate;

d) fluxul de lucru, cu specificarea fiecărei etape a procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, incluzând un calendar estimativ al etapelor şi descrierea procesului decizional, pe categorii de proiecte CE sau de proiecte IR relevante;

e) domeniile de aplicare, structura şi nivelul de detaliere a documentelor care trebuie să fie prezentate concomitent cu cererea de luare a deciziilor, inclusiv o listă de verificare;

f) etapele procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR şi modul în care publicul larg poate participa la proces;

g) modalitatea prin care organul central de specialitate în domeniul energeticii, alte autorităţi vizate şi dezvoltatorul proiectului demonstrează că opiniile exprimate în cadrul consultărilor publice au fost luate în considerare, de exemplu prin indicarea modificărilor aduse locaţiei şi concepţiei proiectului sau prin indicarea motivelor pentru care opiniile respective nu au fost reţinute;

h) în măsura posibilităţilor, traducerile conţinutului ghidului în cauză în toate limbile părţilor contractante ale Comunităţii Energetice învecinate, care urmează să fie realizate în coordonare cu părţile contractante ale Comunităţii Energetice învecinate relevante.

(7) Organul central de specialitate în domeniul energeticii cooperează şi, după caz, identifică opţiuni de colaborare cu autorităţile competente responsabile de facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR ale altor părţi contractante ale Comunităţii Energetice, ale statelor membre ale Uniunii Europene, în vederea realizării schimbului de bune practici şi a facilitării procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, în special în contextul elaborării ghidului prevăzut la alin.(6).

(8) La solicitarea Secretariatului Comunităţii Energetice, organul central de specialitate în domeniul energeticii prezintă acestuia informaţiile necesare pentru elaborarea şi publicarea raportului privind implementarea proiectelor CE. Informaţiile respective pot include evaluarea cu privire la:

1) progresele înregistrate în ceea ce priveşte planificarea, dezvoltarea, construirea şi punerea în funcţiune a obiectelor vizate de proiectele CE, precum şi, după caz, informaţii privind întârzierile în implementare şi alte dificultăţi întâmpinate;

2) mijloacele alocate şi vărsate de Uniunea Europeană pentru proiectele CE implementate în Republica Moldova;

3) progresele realizate în ceea ce priveşte integrarea surselor regenerabile de energie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin planificarea, dezvoltarea, construirea şi punerea în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiectele CE;

4) în sectorul electroenergetic şi cel al gazelor din surse regenerabile sau obţinute cu emisii scăzute de carbon, inclusiv al hidrogenului, evoluţia nivelului de interconectare cu părţile contractante ale Comunităţii Energetice, evoluţia preţurilor la energie, precum şi cu privire la numărul de avarii de sistem din reţea, cauzele acestora şi costurile economice aferente;

5) procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR şi participarea publicului larg, în special privind:

a) durata totală, medie şi maximă, a procesului de autorizare pentru proiectele CE, inclusiv durata fiecărei faze a etapei prealabile, în comparaţie cu calendarul procesului în cauză stabilit în conformitate cu art.31⁴;

b) nivelul de opoziţie întâmpinată de proiectele CE, în special numărul de obiecţii înaintate în formă scrisă pe durata consultărilor publice, precum şi numărul de acţiuni în justiţie;

c) bunele practici şi practicile inovatoare privind participarea părţilor implicate;

d) bunele practici şi practicile inovatoare privind atenuarea impactului asupra mediului, inclusiv adaptarea la schimbările climatice, pe durata procesului de autorizare şi a implementării proiectului;

e) eficacitatea modului de facilitare şi coordonare a procesului de emitere a actelor permisive de mai multe autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale;

6) tratamentul de reglementare, în special:

a) numărul de proiecte CE în raport cu care au fost adoptate decizii privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie, astfel cum este prevăzut la art.31⁷;

b) numărul şi tipul de proiecte CE care au primit stimulente, astfel cum este prevăzut la art.31⁸;

7) eficacitatea aplicării prevederilor capitolului VII¹ în ceea ce priveşte contribuţia la realizarea obiectivelor Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050.

[Art.5¹ introdus prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Articolul 6. Competenţa autorităţilor administraţiei publice locale

(1) Autorităţile administraţiei publice locale contribuie la asigurarea fiabilă şi eficientă a consumatorilor din localitate cu energie.

(2) De competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sunt următoarele:

a) construirea obiectelor energetice cu destinaţie locală, inclusiv a sistemului de iluminat public;

b) soluţionarea problemelor privind atribuirea terenurilor pentru construcţia şi exploatarea obiectelor energetice;

c) transmiterea în folosinţă operatorilor de sistem, distribuitorilor de energie termică a terenurilor necesare pentru construcţia şi amplasarea, inclusiv pentru reconstrucţie şi reamplasare, a reţelelor electrice de transport şi/sau de distribuţie, a reţelelor de transport şi/sau de distribuţie a gazelor naturale, a reţelelor termice, precum şi pentru exploatarea, întreţinerea, reabilitarea sau modernizarea acestora;

d) alocarea de resurse financiare, în limitele bugetelor locale, pentru dezvoltarea sistemului de aprovizionare cu energie a consumatorilor din localitate, precum şi a sistemului de iluminat public;

e) coordonarea lucrărilor de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale la obiectele energetice;

f) acordarea, în limitele bugetelor locale, consumatorilor din localitate a compensaţiilor pentru achitarea plăţilor pentru energie;

g) asigurarea exploatării, întreţinerii, reabilitării, modernizării, construcţiei şi, după caz, a reconstrucţiei obiectelor energetice care se află în proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale exercită şi alte atribuţii stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.

Articolul 7. Supravegherea energetică de stat şi supravegherea tehnică de stat în domeniul securităţii industriale

(1) Supravegherea energetică de stat se asigură de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

(2) Supravegherea tehnică de stat în domeniul securităţii industriale se efectuează de Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică în modul şi în condiţiile stabilite de Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase.

Capitolul II¹

MECANISMUL DE GUVERNANŢĂ ENERGETICĂ

ŞI A ACŢIUNILOR CLIMATICE

Articolul 7¹. Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice

(1) Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice reprezintă cadrul normativ şi instituţional de bază în domeniul energeticii şi al climei, necesar pentru o guvernanţă fiabilă, favorabilă incluziunii, eficientă din punctul de vedere al costurilor, transparentă şi previzibilă, care să asigure atingerea ţintelor şi a obiectivelor privind energia şi clima, stabilite în documentele de politici prevăzute la art.7², precum şi monitorizarea măsurilor întreprinse şi a progreselor înregistrate în acest sens, în conformitate cu prezenta lege şi cu regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern.

(2) Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice se instituie pentru:

a) a pune în aplicare politicile şi măsurile stabilite pentru a se asigura, în special pentru prima perioadă din 2025–2030 şi în concordanţă cu obiectivele Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030, realizarea ţintelor şi a obiectivelor naţionale privind energia şi clima, precum şi a angajamentelor pe termen lung privind emisiile de gaze cu efect de seră, elaborate în conformitate cu Acordul de la Paris, ratificat prin Legea nr.78/2017, şi stabilite în conformitate cu Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.117/2009 (în continuare – Tratatul Comunităţii Energetice);

b) a stimula cooperarea la nivel internaţional, regional şi naţional în vederea asigurării realizării ţintelor şi a obiectivelor naţionale privind energia şi clima;

c) a asigura realizarea unei raportări actualizate, transparente, exacte, coerente, comparabile şi complete;

d) a contribui la crearea unui cadru normativ cert şi predictibil şi a unui mediu investiţional sigur, precum şi pentru a susţine utilizarea tuturor oportunităţilor de dezvoltare economică, de atragere a investiţiilor, de creare a locurilor de muncă şi de coeziune socială;

e) a asigura că publicul larg beneficiază de posibilităţi efective de a participa la elaborarea documentelor de politici prevăzute la art.7².

(3) Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice se bazează pe strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, pe planul naţional integrat privind energia şi clima, pe raportul naţional integrat privind energia şi clima, pe alte rapoarte elaborate conform legislaţiei cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice.

(4) Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice se aplică în raport cu cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice în domeniu: securitatea energetică, piaţa de energie internă, eficienţa energetică, decarbonizarea şi cercetarea, inovarea şi competitivitatea.

(5) Organul central de specialitate în domeniul energeticii, organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu şi structurile subordonate acestora fac parte din mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice.

(6) Organul central de specialitate în domeniul energeticii, organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu şi structurile subordonate acestora colaborează prin schimb de informaţii şi date, atât la etapa elaborării documentelor de politici prevăzute la art.7², cât şi la cea a monitorizării şi raportării implementării documentelor respective la nivel naţional, precum şi în legătură cu respectarea obligaţiilor internaţionale ale Republicii Moldova. Schimbul respectiv de informaţii şi date se efectuează gratuit, cu respectarea prevederilor capitolului VII din Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială.

(7) Cerinţele obligatorii privind termenele, structura şi formatul, cuprinsul, baza analitică, politicile şi măsurile, ipotezele, parametrii şi metodologiile utilizate la elaborarea şi modificarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, a planului naţional integrat privind energia şi clima se stabilesc în regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern.

Articolul 7². Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, planul naţional integrat privind energia şi clima

(1) Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung contribuie la realizarea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în conformitate cu Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.404/1995, şi Acordul de la Paris, ratificat prin Legea nr.78/2017, precum şi a angajamentelor asumate de către Republica Moldova în conformitate cu Tratatul Comunităţii Energetice.

(2) Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung se elaborează de către organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu, în termenele stabilite la nivelul Comunităţii Energetice şi cu respectarea prevederilor regulamentului privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern.

(3) Planul naţional integrat privind energia şi clima (în continuare – PNIEC) determină obiectivele naţionale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni indicate la art.7¹ alin.(4), precum şi politicile şi măsurile corespunzătoare necesare realizării obiectivelor respective.

(4) PNIEC-ul constituie documentul principal de planificare strategică în domeniu, aprobat de către Guvern, la care sunt ajustate alte planuri sectoriale. PNIEC-ul este conform cu strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung şi se elaborează în termenele stabilite la nivelul Comunităţii Energetice, cu respectarea cerinţelor stabilite de prezenta lege şi de regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern.

(5) Pentru a asigura realizarea obiectivelor şi a contribuţiilor stabilite în PNIEC, organul central de specialitate în domeniul energeticii, la etapa elaborării PNIEC-ului, colaborează cu instituţiile competente din părţile contractante ale Comunităţii Energetice, precum şi din statele membre ale Uniunii Europene.

(6) La etapa elaborării PNIEC-ului, proiectul acestuia se consultă cu Secretariatul Comunităţii Energetice, în termenele stabilite în regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern. Pentru a facilita integrarea pieţei şi elaborarea de politici şi măsuri avantajoase, în perioada dintre termenul-limită pentru prezentarea proiectului PNIEC-ului şi termenul-limită pentru prezentarea versiunii finale a PNIEC-ului către Secretariatul Comunităţii Energetice, organul central de specialitate în domeniul energeticii prezintă Comitetului pentru Energie şi Climă al Comunităţii Energetice părţile relevante din proiectul PNIEC-ului.

(7) Organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu şi organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează în vederea elaborării documentelor de politici prevăzute la alin.(1) şi (3), precum şi a evaluărilor de impact asupra mediului, conform competenţelor.

[Art.7² alin.(5) modificat prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Articolul 7³. Raportarea şi evaluarea progreselor

(1) Organul central de specialitate în domeniul energeticii elaborează, în coordonare cu alte autorităţi publice, şi prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice, o dată la doi ani, un raport cu privire la implementarea PNIEC-ului, denumit Raport naţional integrat privind energia şi clima (în continuare – RNIEC).

(2) RNIEC-ul conţine informaţii cu privire la implementarea PNIEC-ului pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni indicate la art.7¹ alin.(4) şi include următoarele elemente:

a) informaţii cu privire la progresele înregistrate în realizarea ţintelor şi a obiectivelor, a contribuţiilor, stabilite în PNIEC, precum şi cu privire la finanţarea şi punerea în aplicare a politicilor şi a măsurilor necesare îndeplinirii acestora;

b) raportarea integrată privind energia regenerabilă;

c) raportarea integrată privind eficienţa energetică;

d) raportarea integrată privind securitatea energetică;

e) raportarea integrată privind pieţele interne de energie;

f) raportarea integrată privind sărăcia energetică;

g) raportarea integrată privind cercetarea, inovarea şi competitivitatea.

(3) RNIEC-ul conţine informaţii cu privire la acţiunile întreprinse la nivel naţional de adaptare la schimbările climatice, suportul financiar şi tehnologic, precum şi cu privire la politicile şi măsurile, prognozele referitoare la emisiile antropice din surse şi reţineri prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, incluse în rapoartele elaborate în temeiul legislaţiei cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice.

(4) Alte cerinţe cu privire la elaborarea RNIEC-ului se stabilesc în regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de Guvern.

(5) Organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează, în special prin schimb reciproc şi continuu de informaţii şi date, cu organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu în vederea elaborării RNIEC-ului.

Articolul 7⁴. Informarea şi consultarea publică

(1) Organul central de specialitate în domeniul energeticii asigură informarea publicului larg, precum şi a instituţiilor interesate privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice şi stabileşte acestora un termen de cel puţin 15 zile lucrătoare pentru a se informa, pentru a participa la consultările publice şi pentru a-şi exprima opiniile cu privire la documentele de politici elaborate şi supuse consultărilor publice.

(2) Informaţiile corespunzătoare se pun la dispoziţia publicului larg cu titlu gratuit, prin intermediul mass-mediei naţionale, şi se publică pe pagina web oficială a organului central de specialitate în domeniul energeticii, cu respectarea prevederilor actelor normative în domeniul asigurării accesului la informaţiile de interes public.

(3) Organul central de specialitate în domeniul energeticii asigură participarea efectivă a publicului larg la elaborarea şi consultarea proiectului PNIEC-ului şi îl supune consultărilor publice, în conformitate cu actele normative în domeniul transparenţei în procesul decizional şi al elaborării documentelor de politici, precum şi cu respectarea principiilor specifice stabilite în regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de Guvern.

(4) Organul central de specialitate în domeniul energeticii desfăşoară consultări publice pe mai multe niveluri pe tema energiei şi climei, în cadrul cărora autorităţile administraţiei publice locale, organizaţiile societăţii civile, comunitatea de afaceri, investitorii, alte părţi interesate şi publicul larg să poată participa activ şi discuta diferite scenarii preconizate pentru politicile şi măsurile privind energia şi clima, inclusiv pentru cele pe termen lung, şi să evalueze progresele înregistrate.

Capitolul III

AUTORITATEA DE REGLEMENTARE

Articolul 8. Autoritatea de reglementare

(1) Autoritatea învestită cu competenţe de reglementare şi de monitorizare a activităţilor din sectoarele energeticii este Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (în continuare – Agenţie).

(2) Agenţia este autoritate de reglementare cu statut de persoană juridică, este independentă în raport cu alte autorităţi şi organe publice ori în raport cu alte entităţi publice sau private, are cont bancar şi/sau cont de plăţi propriu şi ştampilă cu denumirea sa.

(3) Nicio decizie sau măsură luată de Guvern, de organele centrale de specialitate, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, de autorităţile de reglementare, de alte autorităţi publice sau de autorităţile administraţiei publice locale nu poate restrânge independenţa funcţională şi financiară a Agenţiei şi nu poate împiedica îndeplinirea de către Agenţie a atribuţiilor stabilite prin prezenta lege şi prin legile sectoriale.

(4) Agenţia este instituită, administrată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezenta lege, legile sectoriale şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Agenţia se lichidează doar prin lege, adoptată în acest scop, şi cu condiţia preluării atribuţiilor acesteia de alte autorităţi independente.

(5) Agenţia îşi exercită atribuţiile în mod independent, cu respectarea principiilor de obiectivitate, imparţialitate, transparenţă şi nediscriminare.

(6) Directorii Consiliului de administraţie al Agenţiei şi personalul Agenţiei, la îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, acţionează în mod independent de orice interes de pe pieţele reglementate, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea Guvernului, a organelor centrale de specialitate, a altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, din partea autorităţilor de reglementare, a Parlamentului, a altor autorităţi publice sau din partea autorităţilor administraţiei publice locale.

(7) Nicio prevedere menită să asigure independenţa Agenţiei nu poate fi interpretată în sensul excluderii Agenţiei de sub controlul parlamentar exercitat în modul şi în limitele stabilite de prezenta lege, precum şi de sub controlul judiciar.

(8) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (în continuare – Regulamentul Agenţiei) se aprobă de Parlament.

Articolul 9. Administrarea Agenţiei. Organizarea activităţii Agenţiei

(1) Agenţia este condusă de un Consiliu de administraţie format din 5 directori care exercită funcţii de demnitate publică. Directorii Consiliului de administraţie al Agenţiei (în continuare – Consiliu de administraţie) sunt numiţi în funcţie în conformitate cu prezenta lege.

(2) Directorii Consiliului de administraţie beneficiază de toate drepturile, privilegiile şi garanţiile conferite prin prezenta lege, Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi au următoarele obligaţii:

a) să ia decizii şi să acţioneze în limitele legii, să fie imparţiali şi să acţioneze în mod independent, în interes public, fără a solicita sau accepta instrucţiuni de la persoane terţe, inclusiv de natură politică;

b) să nu divulge informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, obţinute în cadrul sau în legătură cu exercitarea mandatului;

c) să nu desfăşoare alte activităţi remunerate, cu excepţia celor din domeniul didactic şi ştiinţific. Se interzice unui director al Consiliului de administraţie să desfăşoare activităţi didactice sau ştiinţifice dacă acestea sunt finanţate, direct sau indirect, de întreprinderile energetice reglementate de Agenţie în conformitate cu prezenta lege şi legile sectoriale;

d) să depună declaraţia de avere şi interese personale în conformitate cu Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale;

e) să respecte legislaţia muncii, Regulamentul Agenţiei, Codul de etică şi conduită profesională al Agenţiei, precum şi alte regulamente interne ale Agenţiei.

(3) La întreprinderile energetice a căror activitate este reglementată de Agenţie în conformitate cu prezenta lege şi legile sectoriale, directorii Consiliului de administraţie nu sunt în drept:

a) să desfăşoare activităţi remunerate ori să obţină alte avantaje;

b) să deţină acţiuni ale acestei întreprinderi;

c) să obţină câştiguri materiale, inclusiv financiare;

d) să faciliteze angajarea proprie sau angajarea altor persoane.

(4) Consiliul de administraţie organizează activitatea Agenţiei în conformitate cu prezenta lege, Regulamentul Agenţiei şi regulamentele interne aprobate de Consiliul de administraţie.

(5) Consiliul de administraţie exercită următoarele atribuţii:

a) aprobă planul anual de activitate al Agenţiei;

b) aprobă regulamentul privind angajarea personalului Agenţiei, Codul de etică şi conduită profesională al Agenţiei, precum şi alte regulamente interne;

c) aprobă structura organizatorică, statele de personal, funcţiile, competenţele, modul de remunerare a personalului Agenţiei, precum şi condiţiile de muncă ale acestuia;

d) organizează activitatea Agenţiei şi stabileşte modul de coordonare a activităţii subdiviziunilor structurale ale acesteia;

e) aprobă ordinea de zi a şedinţelor Consiliului de administraţie;

f) aprobă procedurile interne de elaborare a actelor normative de reglementare în domeniul energeticii;

g) aprobă actele normative de reglementare în domeniul energeticii, preţurile reglementate, tarifele reglementate, planurile de dezvoltare, planurile de investiţii şi adoptă alte hotărâri în conformitate cu prezenta lege şi legile sectoriale;

h) adoptă hotărâri cu privire la eliberarea, prelungirea, reperfectarea, suspendarea, reluarea valabilităţii sau retragerea licenţelor, a autorizaţiilor;

i) examinează rezultatele privind monitorizarea activităţii întreprinderilor energetice;

j) stabileşte direcţiile de colaborare ale Agenţiei pe plan naţional şi internaţional;

k) aprobă rapoartele de activitate ale Agenţiei;

l) exercită alte atribuţii stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.

(6) Regulamentul Agenţiei, Codul de etică şi conduită profesională al Agenţiei, precum şi alte regulamente interne se publică pe pagina web oficială a Agenţiei.

(7) Consiliul de administraţie este în drept să decidă cu privire la crearea unui consiliu de experţi. Modul de constituire şi atribuţiile consiliului de experţi se stabilesc printr-un regulament aprobat de Consiliul de administraţie.

(8) Directorii Consiliului de administraţie îşi exercită atribuţiile şi beneficiază de drepturi egale în conformitate cu prezenta lege, legile sectoriale şi Regulamentul Agenţiei. Directorii Consiliului de administraţie reprezintă Agenţia în raporturile cu terţii şi examinează reclamaţiile şi sesizările parvenite în adresa Agenţiei în modul stabilit de Consiliul de administraţie.

(9) Directorul general îndeplineşte suplimentar următoarele atribuţii:

a) convoacă şedinţele Consiliului de administraţie din oficiu sau la solicitarea a cel puţin doi directori ai Consiliului de administraţie;

b) organizează şi prezidează şedinţele Consiliului de administraţie şi propune ordinea de zi a acestora;

c) angajează personalul Agenţiei, cu acordul unui membru al Consiliului de administraţie, în conformitate cu regulamentul aprobat de Consiliul de administraţie, în baza unor cerinţe şi criterii de calificare, aplicate în mod clar, rezonabil, transparent şi nediscriminatoriu, şi semnează contractele individuale de muncă;

d) modifică, suspendă şi desface contractele individuale de muncă, aplică sancţiuni disciplinare personalului Agenţiei şi îndeplineşte alte funcţii ale angajatorului stabilite în legislaţia muncii;

e) semnează documentele financiare şi bancare ale Agenţiei, contractează terţii pentru prestarea serviciilor Agenţiei şi poartă răspundere pentru activitatea economico-financiară a Agenţiei;

f) asigură pregătirea şi perfecţionarea cadrelor, organizează dotarea tehnico-materială a Agenţiei;

g) reprezintă Agenţia în raporturile cu Guvernul, Parlamentul şi alte autorităţi publice;

h) exercită alte atribuţii stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.

(10) Directorul general este în drept să delege, parţial sau integral, unuia dintre directorii Consiliului de administraţie atribuţiile sale pe perioada absenţei.

Articolul 10. Numirea directorilor şi încetarea mandatului de director al Consiliului de administraţie

(1) Directorii Consiliului de administraţie sunt numiţi în funcţie de către Parlament, pe bază de concurs.

(2) Concursul de selectare a directorilor se organizează de către comisia parlamentară de profil şi se desfăşoară în mod public. Iniţierea procedurii de desfăşurare a concursului are loc prin publicarea, pe pagina web oficială a Parlamentului, precum şi în cel puţin trei surse ale mass-mediei naţionale, a unui anunţ privind organizarea concursului. Anunţul respectiv se va publica cu cel puţin o lună înainte de termenul-limită stabilit pentru primirea cererilor de participare la concurs şi va conţine în mod obligatoriu cerinţele faţă de candidaţi, criteriile de selectare, lista documentelor confirmative pe care candidaţii trebuie să le prezinte, termenul-limită de prezentare a cererilor, alte cerinţe relevante, inclusiv cu privire la procedura de desfăşurare a concursului. În cazul în care pentru fiecare loc vacant anunţat pentru concurs nu există cel puţin doi candidaţi, se organizează un concurs repetat. În cadrul probei interviului, membrii comisiei adresează un set de întrebări identice fiecărui candidat la ocuparea funcţiei de director, cu posibilitatea adresării şi a unor întrebări de clarificare. Comisia asigură ca niciun candidat să nu cunoască întrebările înainte de proba interviului. Înregistrarea video a probei interviului se publică pe pagina web oficială a Parlamentului după finalizarea acesteia. În cazul în care pentru fiecare loc vacant anunţat pentru concurs nu există cel puţin doi candidaţi, se organizează concurs repetat.

(3) Evaluarea candidaţilor înscrişi se efectuează de comisia parlamentară de profil. Pentru participare la şedinţele comisiei, în calitate de membri observatori fără drept de vot, pot fi invitaţi reprezentanţi ai Guvernului, mediului academic de profil, Secretariatului Comunităţii Energetice, Delegaţiei Uniunii Europene şi experţi în domeniul energeticii care îşi desfăşoară activitatea pe plan naţional şi internaţional.

(4) După evaluare, comisia parlamentară de profil propune Parlamentului candidaţii desemnaţi.

(5) Candidatul la funcţia de director al Consiliului de administraţie trebuie să întrunească cumulativ următoarele cerinţe:

a) să deţină cetăţenia Republicii Moldova;

b) să deţină studii superioare în domeniul tehnic, economic, financiar sau juridic. La desemnarea candidaţilor se ia în considerare deţinerea titlurilor ştiinţifice şi experienţa de muncă şi/sau de cercetare de cel puţin 10 ani în domeniile menţionate, dintre care cel puţin 3 ani de experienţă în funcţii de conducere în cadrul instituţiilor publice, al organizaţiilor societăţii civile, al organizaţiilor internaţionale sau al întreprinderilor din sectoarele reglementate de Agenţie;

c) nu este supusă unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei;

d) să se bucure de o reputaţie ireproşabilă;

e) să cunoască limba română şi limba engleză;

f) să nu fie membru al vreunui partid politic la momentul depunerii cererii de participare la concurs.

(6) Se consideră că nu are o reputaţie ireproşabilă în sensul alin.(5) şi nu poate candida la funcţia de director al Consiliului de administraţie persoana:

a) care are antecedente penale;

b) care este privată de dreptul de a ocupa anumite funcţii, ca pedeapsă principală sau complementară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă;

c) în privinţa căreia s-a constatat, printr-un act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor sau al restricţiilor;

d) în privinţa căreia există o hotărâre irevocabilă a instanţei de judecată prin care s-a dispus confiscarea averii;

e) în privinţa căreia există interdicţia de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorităţii Naţionale de Integritate.

(7) După numirea în funcţie, în termen de 30 de zile, directorul Consiliului de administraţie este obligat să semneze o declaraţie pe propria răspundere, indicând întrunirea cerinţelor stabilite la alin.(5) din prezentul articol, la art.9 alin.(2) şi (3), precum şi lipsa oricăror interese ce ar putea fi considerate susceptibile de a-i prejudicia independenţa în luarea deciziilor. Declaraţiile pe propria răspundere se publică pe pagina web oficială a Agenţiei.

(8) Mandatul unui director al Consiliului de administraţie este de 6 ani. Niciunul dintre directorii Consiliului de administraţie nu este în drept să deţină funcţia de director mai mult de 12 ani.

(9) În cazul în care mandatele directorilor Consiliului de administraţie încetează în acelaşi timp, prin derogare de la alin.(8), la prima desemnare, directorii Consiliului de administraţie sunt numiţi de Parlament după cum urmează: un director – pe un termen de 6 ani, doi directori – pe un termen de 4 ani, ceilalţi doi – pe un termen de 2 ani.

(10) Dacă termenul regulamentar de exercitare a mandatului de director al Consiliului de administraţie a expirat, iar succesorul său nu a fost numit de Parlament, directorul Consiliului de administraţie continuă să-şi exercite mandatul până la numirea de către Parlament a succesorului său.

(11) Parlamentul, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, învesteşte în funcţia de director general unul dintre directorii Consiliului de administraţie aflaţi în exerciţiu sau selectaţi prin concursul respectiv, ţinând cont de experienţa acestora în sectoarele reglementate de Agenţie şi în funcţia de conducere. Învestirea directorului în exerciţiu în funcţia de director general nu prelungeşte durata mandatului acestuia, iar după învestire directorul Consiliului de administraţie exercită atribuţiile de director general până la încetarea mandatului de director.

(12) Mandatul de director al Consiliului de administraţie încetează în cazul demisiei, revocării, expirării mandatului sau al decesului. Directorul se revocă de Parlament în caz de:

a) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;

b) imposibilitate a exercitării funcţiei, din motive de sănătate, pe o durată mai mare de 6 luni consecutive;

c) alegere sau numire în altă funcţie;

d) condamnare pentru comiterea infracţiunilor cu intenţie şi/sau condamnare la privaţiune de libertate, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă a instanţei de judecată;

e) rămânere definitivă a actului de constatare al Autorităţii Naţionale de Integritate, prin care s-a constatat: existenţa unei diferenţe substanţiale între veniturile obţinute, cheltuielile realizate şi averea dobândită; emiterea/adoptarea de către directorul respectiv a actelor/actului administrativ sau încheierea unui act juridic cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese; nesoluţionarea stării de incompatibilitate a funcţiei, nerespectarea restricţiilor şi limitărilor şi s-a dispus încetarea mandatului în conformitate cu Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi/sau în conformitate cu art.9 alin.(2) şi (3) din prezenta lege.

[Lit.f),g) abrogate prin Legea nr.281 din 05.10.2023, în vigoare 14.12.2023]

(13) Comisia parlamentară de profil audiază directorul Consiliului de administraţie a cărui revocare se propune şi, în cazul constatării unuia dintre temeiurile indicate la alin.(12) lit.a)–e), propune Parlamentului revocarea din funcţie a directorului respectiv.

[Art.10 alin.(13¹) abrogat prin Legea nr.281 din 05.10.2023, în vigoare 14.12.2023]

(13²) În cazul în care se propune revocarea din funcţie a directorului Consiliului de administraţie care exercită şi atribuţiile de director general, comisia parlamentară de profil propune concomitent candidatura directorului Consiliului de administraţie care urmează să asigure interimatul funcţiei de director general până la învestirea, în conformitate cu alin.(11), a unuia dintre directorii Consiliului de administraţie în funcţia de director general, după ocuparea tuturor locurilor vacante de directori ai Consiliului de administraţie.

(14) În cazul funcţiei vacante de director al Consiliului de administraţie, Parlamentul numeşte, în conformitate cu prevederile alin.(1)–(6) şi (11), în termen de cel mult 3 luni, un nou director al Consiliului de administraţie, cu împuternicirea unui mandat deplin.

(15) În decurs de un an după încetarea mandatului de director al Consiliului de administraţie, persoana respectivă nu este în drept să ocupe funcţii la întreprinderea energetică a cărei activitate este reglementată de Agenţie.

[Art.10 alin.(12) modificat prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

[Art.10 alin.(6) modificat prin Legea nr.429 din 28.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Articolul 11. Bugetul şi activitatea financiară a Agenţiei

(1) Agenţia îşi formează bugetul pentru anul următor în baza plăţilor regulatorii, aplicate anual de Agenţie titularilor de licenţe, şi în baza altor surse prevăzute de lege.

(2) Agenţia stabileşte mărimea plăţilor regulatorii pentru anul următor la un nivel suficient, încât să acopere cheltuielile necesare pentru asigurarea activităţii sale în conformitate cu legea, în baza estimărilor cantităţilor de energie electrică, de energie termică, ale volumelor de gaze naturale, necesare pentru aprovizionarea consumatorilor, ale volumului serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi în baza estimărilor volumelor de produse petroliere principale şi de gaze lichefiate importate pentru anul următor, prezentate de către titularii de licenţe până la data de 1 noiembrie a anului curent. Agenţia publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova hotărârea Consiliului de administraţie privind cuantumul plăţilor regulatorii stabilite pentru anul următor.

(3) Mărimea plăţilor regulatorii se determină după cum urmează:

a) pentru energia electrică din venitul din vânzări al titularului de licenţă pentru producerea energiei electrice, al titularului de licenţă pentru operarea pieţei energiei electrice, al titularului de licenţă pentru transportul energiei electrice, al titularului de licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic, al titularului de licenţă pentru distribuţia energiei electrice, al titularului de licenţă pentru furnizarea energiei electrice, al titularului de licenţă pentru tradingul cu energie electrică, al titularului de licenţă pentru agregare, precum şi al titularului de licenţă pentru stocarea energiei;

b) pentru gazele naturale – din venitul din vânzări al titularului de licenţă pentru producerea gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru transportul gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru distribuţia gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru stocarea gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru tradingul de gaze naturale, al titularului de licenţă pentru furnizarea gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru vânzarea gazelor naturale comprimate pentru vehicule la staţiile de alimentare, precum şi din venitul din vânzări ale gazelor naturale al entităţii de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene;

c) pentru energia termică – din venitul de vânzări al titularului de licenţă pentru producerea energiei termice, al titularului de licenţă pentru distribuţia energiei termice, precum şi al titularului de licenţă pentru furnizarea energiei termice;

d) pentru produsele petroliere – pornind de la volumul produselor petroliere principale şi al gazelor lichefiate importate;

e) pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare – în conformitate cu legea de profil.

(4) Plăţile regulatorii se transferă de către titularii de licenţă la contul curent al Agenţiei, trimestrial, în termenul stabilit de Agenţie. Agenţia are dreptul unic de a utiliza mijloacele de pe contul său. Mijloacele neutilizate în exerciţiul financiar curent se transferă în bugetul anului următor. Dacă pe parcursul exerciţiului financiar curent se formează un deficit de fonduri, Agenţia este în drept să-l recupereze din bugetul anului următor, corectând corespunzător plăţile regulatorii. Agenţia este în drept să contracteze împrumuturi bancare, la dobânzi rezonabile, pentru a acoperi cheltuielile curente ce nu pot fi acoperite din plăţile regulatorii colectate. Agenţia rambursează împrumuturile din mijloacele obţinute de la plăţile regulatorii colectate ulterior.

(5) Bugetul Agenţiei se aprobă anual, până la 25 noiembrie, de către Consiliul de administraţie în limita necesităţii asigurării unei activităţi conforme, precum şi a independenţei sale financiare. Mărimea plăţilor regulatorii nu va depăşi 0,3 la sută din veniturile indicate la alin.(3).

(6) Agenţia informează Parlamentul despre aprobarea bugetului în termen de 10 zile lucrătoare de la aprobare. Bugetul Agenţiei se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială a Agenţiei.

(7) Agenţia ţine contabilitatea în conformitate cu standardele naţionale de contabilitate. Anual, până la 1 martie, Agenţia întocmeşte un raport financiar pentru anul precedent, care conţine informaţii cu privire la executarea bugetului aprobat, plăţile regulatorii transferate pe contul său curent, cheltuielile pe care le-a efectuat de pe acest cont, împrumuturile bancare contractate şi alte mijloace pe care le-a utilizat, precum şi alte informaţii relevante. Raportul financiar se supune verificării de către o companie de audit independentă, recunoscută pe plan internaţional şi selectată, pe bază de concurs, de către Consiliul de administraţie. În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea raportului de audit, Agenţia prezintă raportul financiar, însoţit de raportul de audit, Parlamentului pentru informare. Raportul financiar şi raportul de audit se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială a Agenţiei.

(8) Situaţiile financiare (legalitatea, regularitatea şi eficienţa formării şi utilizării bugetului Agenţiei) se auditează de Curtea de Conturi. Raportul de audit al Curţii de Conturi se prezintă pentru informare Parlamentului.

[Art.11 alin.(3) modificat prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Articolul 12. Atribuţiile Agenţiei

(1) În legătură cu reglementarea activităţilor în sectoarele energeticii, Agenţia:

a) eliberează, prelungeşte, reperfectează, suspendă, reia valabilitatea sau retrage licenţele, autorizaţiile pentru desfăşurarea activităţilor în sectoarele energeticii, eliberează copii şi duplicate ale acestora în conformitate cu Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi legile sectoriale;

b) monitorizează şi controlează, în modul şi în limitele prevăzute de prezenta lege şi de legile sectoriale, respectarea de către titularii de licenţe, de autorizaţii a condiţiilor stabilite pentru desfăşurarea activităţilor licenţiate, autorizate, a prevederilor prezentei legi, ale legilor sectoriale, inclusiv ale celor menite să asigure protecţia drepturilor consumatorilor şi calitatea serviciilor prestate;

c) promovează dezvoltarea pieţelor de energie în condiţii de competitivitate, securitate şi sustenabilitate a mediului;

d) promovează şi facilitează, în conformitate cu legile sectoriale, accesul participanţilor noi, inclusiv al producătorilor de energie din surse regenerabile, la reţelele electrice şi de gaze naturale, la pieţele energiei electrice şi gazelor naturale, în special prin eliminarea barierelor care le-ar putea împiedica accesul;

e) promovează dezvoltarea concurenţei pe pieţele de energie, cu respectarea cerinţelor stabilite în legile sectoriale;

f) creează premisele necesare pentru deschiderea efectivă a pieţei energiei electrice şi a pieţei gazelor naturale pentru toţi consumatorii şi furnizorii de pe piaţa regională, precum şi pentru exploatarea fiabilă şi sigură a reţelelor electrice şi a reţelelor de gaze naturale, ţinând cont şi de obiectivele pe termen lung;

g) elimină restricţiile care împiedică realizarea schimburilor comerciale de energie electrică, de gaze naturale pe piaţa regională, inclusiv prin promovarea dezvoltării capacităţilor de interconexiune pentru a satisface cererea şi pentru a contribui la integrarea pieţei Republicii Moldova în piaţa regională, ceea ce ar putea duce la facilitarea efectuării fluxurilor în cadrul Comunităţii Energetice;

g¹) contribuie la securitatea energetică a statului, conform competenţei stabilite prin prezenta lege şi legile sectoriale;

h) monitorizează activitatea participanţilor la pieţele de energie, inclusiv prin prisma respectării de către aceştia a actelor legislative şi a actelor normative de reglementare în domeniul energeticii;

i) monitorizează şi asigură respectarea de către întreprinderile energetice a transparenţei în activitatea desfăşurată, inclusiv a transparenţei preţurilor pe pieţele angro;

j) promovează o politică tarifară echitabilă şi argumentată economic, prin elaborarea şi aprobarea metodologiilor de calculare, de aprobare şi de aplicare a tarifelor şi preţurilor reglementate, în baza unor criterii transparente, obiective şi nediscriminatorii, în conformitate cu legile sectoriale;

k) aprobă tarife şi preţuri reglementate în conformitate cu metodologiile aprobate şi monitorizează corectitudinea aplicării de către întreprinderile energetice a metodologiilor respective, precum şi a tarifelor şi preţurilor reglementate, aprobate în baza acestora;

l) pune în aplicare principiul eficienţei maxime la cheltuieli minime şi supraveghează respectarea acestuia de către întreprinderile energetice ale căror preţuri şi tarife sunt reglementate de Agenţie, asigurând lipsa subvenţiilor încrucişate;

m) promovează şi asigură protecţia consumatorilor, colaborează cu organizaţiile necomerciale care apără interesele consumatorilor;

n) exercită controlul asupra modului de respectare a drepturilor consumatorilor de către întreprinderile energetice, examinează reclamaţiile consumatorilor şi adoptă hotărâri, emite decizii în cazurile stabilite în legile sectoriale, cu excepţia întreprinderilor de pe piaţa produselor petroliere şi a biocombustibilului solid;

o) exercită alte atribuţii stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.

(2) În scopul exercitării atribuţiilor sale, Agenţia elaborează şi aprobă regulamente, metodologii şi alte acte normative de reglementare prevăzute de prezenta lege şi de legile sectoriale.

(3) Fără a se aduce atingere principiilor de independenţă stabilite prin prezenta lege, Agenţia colaborează cu organele centrale de specialitate, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, cu Consiliul Concurenţei, cu autorităţile de reglementare, cu alte autorităţi publice, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu societatea civilă şi consultă, după caz, participanţii la pieţele de energie.

(4) La îndeplinirea atribuţiilor sale, Agenţia contribuie la realizarea de către Republica Moldova a angajamentelor asumate în baza acordurilor internaţionale, inclusiv în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice.

(5) În legătură cu îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin prezenta lege şi prin legile sectoriale, Agenţia cooperează, pe plan regional şi internaţional, cu autorităţile de reglementare ale altor ţări, inclusiv cu autorităţile de reglementare ale părţilor contractante ale Comunităţii Energetice, precum şi cu organizaţiile şi organismele internaţionale şi instituţiile acestora, inclusiv cu Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi cu Secretariatul Comunităţii Energetice. Pentru a favoriza cooperarea în domeniul reglementării, Agenţia este în drept să încheie acorduri de colaborare cu orice autoritate de reglementare din alte ţări.

(5¹) Agenţia desemnează unul sau mai mulţi reprezentanţi pentru participarea în cadrul grupurilor regionale ale Comunităţii Energetice pentru proiectele CE, prevăzute la art.31¹. Participarea Agenţiei în cadrul grupurilor respective nu trebuie să afecteze îndeplinirea obiectivelor şi obligaţiilor care îi revin în rolul său de autoritate de reglementare şi monitorizare a activităţilor în sectorul electroenergetic şi în sectorul gazelor naturale prevăzute de prezenta lege, în special de capitolul VII¹, precum şi de Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică, în special de art.8, 9, 132, 142 şi 144, şi de Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, în special de art.7, 100, 109 şi 111.

(5²) Pentru proiectele care ţin de domeniile sale de competenţă, Agenţia şi, în caz de necesitate, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, în măsura posibilităţilor şi în contextul cooperării prevăzute de alin.(5) din prezentul articol, de art.8 alin.(1) lit.q) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, precum şi de art.8 alin.(4) şi art.12 alin.(1) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică, verifică aplicarea uniformă a criteriilor şi a metodologiei de efectuare a analizei cost-beneficiu şi evaluează relevanţa transfrontalieră a acestora, iar rezultatele evaluării le prezintă grupului regional corespunzător al Comunităţii Energetice.

(6) Anual, până la 31 decembrie, Agenţia elaborează, aprobă şi publică pe pagina sa web oficială programul de activitate pentru anul următor, cu stabilirea indicatorilor de performanţă.

(7) Anual, până la 30 iunie, Agenţia elaborează, prezintă în plenul Parlamentului şi publică pe pagina sa web oficială raportul privind activitatea desfăşurată în anul precedent, care cuprinde informaţii cu privire la realizarea programului de activitate al Agenţiei aprobat pentru anul precedent, gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanţă, măsurile întreprinse şi rezultatele obţinute în sectoarele reglementate în urma îndeplinirii atribuţiilor sale stabilite prin prezenta lege şi prin legile sectoriale, rezultatele monitorizării activităţii participanţilor la pieţele de energie, precum şi informaţii cu privire la formarea şi executarea bugetului Agenţiei. Câte o copie a raportului se remite Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului Republicii Moldova pentru informare. Totodată, câte o copie a raportului se remite, pentru informare, Secretariatului Comunităţii Energetice şi Comitetului de Reglementare al Comunităţii Energetice.

[Art.12 alin.(1),(5),(7) modificate, alin.(5¹),(5²) introduse prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

[Art.12 alin.(1) completat prin Legea nr.25 din 20.02.2025, în vigoare 17.04.2025]

Articolul 13. Alte atribuţii şi drepturi ale Agenţiei în legătură cu reglementarea şi monitorizarea activităţilor în sectoarele energeticii

(1) Agenţia exercită alte atribuţii şi drepturi după cum urmează:

a) efectuează controale în toate sectoarele energeticii, cu excepţia controlului calităţii şi conformităţii produselor petroliere şi a biocombustibilului solid, în modul şi în limitele stabilite de art.15 din prezenta lege, de Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi de legile sectoriale;

a¹) iniţiază investigaţii în conformitate cu prezenta lege şi cu legile sectoriale, de asemenea întreprinde măsurile necesare în limitele competenţelor sale stabilite prin lege;

b) solicită şi are acces la contabilitatea participanţilor la pieţele de energie, la informaţia şi la documentele aferente activităţilor practicate conform licenţei/autorizaţiei, la informaţia şi documentele contabile, la informaţia şi la documentele care conţin informaţii ce constituie secret de stat, secret comercial sau alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, inclusiv de la organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, de la organele fiscale, vamale şi de la alte autorităţi publice, în legătură cu activitatea participanţilor la pieţele de energie;

c) solicită şi obţine, în condiţiile legii, de la participanţii la pieţele de energie copii, extrase din documentele menţionate la lit.b), precum şi informaţii suplimentare necesare;

d) solicită şi are acces la obiectele energetice, inclusiv în legătură cu verificarea cheltuielilor suportate şi a investiţiilor efectuate de întreprinderile reglementate, precum şi în legătură cu verificarea circumstanţelor expuse în reclamaţiile adresate Agenţiei;

e) adoptă hotărâri şi emite decizii în limitele competenţei;

f) iniţiază şi desfăşoară consultări publice şi de cooperare în scopul colectării informaţiilor şi a propunerilor necesare pentru evaluarea soluţiilor şi pentru adoptarea de hotărâri şi decizii justificate, precum şi în scopul armonizării practicilor de reglementare conform planurilor naţionale de armonizare;

f¹) documentează, creează şi menţine sisteme informaţionale în domeniile de activitate ale acesteia şi asigură funcţionarea acestora; asigură protecţia, securitatea şi accesul la datele deţinute, cu respectarea prevederilor actelor normative în domeniul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat;

f²) asigură efectuarea schimbului de date între sistemele informaţionale proprii şi cele deţinute de autorităţile/instituţiile publice cu atribuţii în domeniile de competenţă ale Agenţiei sau în domenii conexe activităţii participanţilor la pieţele reglementate, prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect), instituită de Guvern, în conformitate cu actele normative în domeniul schimbului de date şi interoperabilităţii;

g) înaintează prescripţii în cazul constatării încălcării de către participanţii la pieţele de energie a prevederilor prezentei legi, ale legilor sectoriale şi ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie, adoptă hotărâri şi emite decizii privind lichidarea încălcărilor depistate;

h) constată şi examinează contravenţii în sectoarele energeticii, în modul şi în cazurile prevăzute de prezenta lege şi de Codul contravenţional;

i) aplică sancţiuni financiare în mărimea şi în cazurile stabilite la art.146148 din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică, la art.113113² din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, la art.45² din Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării, precum şi la art.29 alin.(3) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, cu respectarea procedurii stabilite la art.20 din prezenta lege;

j) participă la forurile şi la evenimentele naţionale şi internaţionale în domeniu.

(2) Solicitarea informaţiei şi a documentelor prevăzute la alin.(1) lit.b) şi c) se prezintă în formă scrisă sau prin intermediul documentului electronic semnat cu semnătură electronică calificată de către unul dintre directorii Consiliului de administraţie, cu indicarea scopului respectiv.

(3) Agenţia efectuează supravegherea energetică de stat şi îndeplineşte în acest scop atribuţiile stabilite la art.14.

(4) Agenţia exercită şi alte atribuţii şi drepturi stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.

[Art.13 alin.(1) modificat prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

[Art.13 alin.(1) modificat prin Legea nr.25 din 20.02.2025, în vigoare 17.04.2025]

Articolul 14. Atribuţiile şi drepturile Agenţiei în legătură cu supravegherea energetică de stat

(1) În calitate de organ al supravegherii energetice de stat, Agenţia exercită următoarele atribuţii şi drepturi:

a) elaborează şi aprobă documentele normativ-tehnice care reglementează modul de amenajare şi de exploatare a centralelor electrice, a reţelelor electrice şi a instalaţiilor electrice ale consumatorilor finali;

b) elaborează şi aprobă documentele normativ-tehnice de exploatare şi de securitate tehnică în sectorul termoenergetic;

c) se adresează în instanţa de judecată pentru a solicita sistarea procesului de producere a echipamentului electrotehnic de către agenţii economici în cazul în care condiţiile tehnice nu corespund documentelor normativ-tehnice prevăzute la lit.a);

d) emite prescripţii pe numele proprietarilor sau al persoanelor care exploatează centralele electrice şi termice, reţelele electrice şi termice, instalaţiile electrice şi termice, în cazul constatării abaterilor de la documentele normativ-tehnice prevăzute la lit.a) şi b);

e) cere proprietarilor şi persoanelor care exploatează centralele electrice şi termice, reţelele electrice şi termice, instalaţiile electrice şi termice, deconectarea imediată a acestora dacă, din cauza stării tehnice, centralele electrice şi termice, reţelele electrice şi termice sau instalaţiile electrice şi termice pot provoca avarii, incendii, electrocutări, explozii şi/sau dacă pot pune în pericol viaţa ori sănătatea oamenilor;

f) cere operatorilor de sistem din sectorul electroenergetic şi distribuitorilor de energie termică să întrerupă prestarea serviciului de transport şi/sau de distribuţie a energiei electrice, a serviciului de distribuţie a energiei termice consumatorilor care nu respectă documentele normativ-tehnice prevăzute la lit.a) şi b) şi care nu întreprind acţiunile indicate în prescripţiile emise în acest sens, ceea ce poate provoca avarii, incendii, electrocutări şi/sau explozii;

g) are acces la centralele electrice şi termice, la reţelele electrice şi termice, la instalaţiile electrice şi termice, indiferent de tipul de proprietate, pentru exercitarea atribuţiilor stabilite în prezentul articol;

h) emite prescripţii pe numele persoanelor fizice sau juridice în cazul constatării abaterilor de la documentele normativ-tehnice prevăzute la lit.a) şi b);

i) participă la examinarea circumstanţelor şi cauzelor avariilor la centralele electrice şi termice sau la reţelele electrice şi termice, la sesizarea organelor competente, cu dreptul de a solicita şi de a obţine informaţii aferente cazului examinat;

i¹) participă la examinarea circumstanţelor şi cauzelor electrocutărilor şi şocurilor electrice, precum şi a exploziilor la centralele electrice şi termice, reţelele electrice şi termice sau la instalaţiile electrice şi termice, la sesizarea organelor competente, cu dreptul de a solicita şi de a obţine informaţii aferente cazului examinat;

i²) participă la examinarea circumstanţelor şi cauzelor incendiilor provocate de instalaţiile electrice ale instituţiilor de învăţământ, inclusiv de învăţământ preşcolar, ale instituţiilor medicale, ale azilurilor de bătrâni şi ale orfelinatelor, la sesizarea organelor competente, cu dreptul de a solicita şi de a obţine informaţii aferente cazului examinat;

i³) participă la examinarea incendiilor provocate de instalaţiile electrice, altele decât cele indicate la lit.i²), la solicitarea proprietarilor instalaţiilor respective, cu dreptul de a solicita şi a obţine informaţii aferente cazului examinat;

i⁴) în cazul incendiilor provocate de centralele electrice şi termice sau de reţelele electrice şi termice, participă la examinarea circumstanţelor şi cauzelor acestora, la sesizarea organelor competente, cu dreptul de a solicita şi de a obţine informaţii aferente cazului examinat;

j) solicită şi primeşte de la agenţii economici, pentru examinare operativă, acte şi informaţii referitoare la respectarea documentelor normativ-tehnice prevăzute la lit.a) şi b);

k) dispune sistarea producerii sau montării utilajului, a reţelelor electrice şi termice, a instalaţiilor electrice şi termice a căror exploatare poate provoca avarii, incendii, electrocutări şi/sau explozii;

l) eliberează, prelungeşte, reperfectează, suspendă, reia valabilitatea sau retrage autorizaţiile de electrician autorizat, eliberează copii şi duplicate ale acestora, în conformitate cu Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi cu legile sectoriale;

m) eliberează, prelungeşte, reperfectează, suspendă, reia valabilitatea sau retrage autorizaţiile cu privire la laboratoarele electrotehnice, eliberează copii şi duplicate ale acestora, în conformitate cu Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi cu legile sectoriale;

m¹) monitorizează şi controlează, în modul şi în limitele prevăzute de prezenta lege, respectarea de către titularii autorizaţiilor prevăzute la lit.l) şi m) a condiţiilor stabilite pentru desfăşurarea activităţilor autorizate prin prezenta lege şi documentele normativ-tehnice în domeniu;

m¹) eliberează acte de corespundere în cazurile stabilite de Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică şi în conformitate cu regulamentul de admitere în exploatare a instalaţiilor electrice, elaborat şi aprobat de către Agenţie;

n) verifică competenţele personalului electrotehnic al agenţilor economici, al întreprinderilor electroenergetice, al întreprinderilor termoenergetice şi al agenţilor economici care prestează servicii de deservire a obiectelor energetice, cu atribuirea grupei de securitate electrică şi eliberarea talonului de autorizare în acest sens, în conformitate cu documentul normativ-tehnic corespunzător, aprobat de Agenţie potrivit Legii nr.164/2025 cu privire la energia electrică;

o) efectuează controale tehnice ale reţelelor electrice şi termice, ale instalaţiilor electrice şi termice în scopul prevenirii avariilor, incendiilor, electrocutărilor şi/sau a exploziilor;

p) constată contravenţii, examinează cauze contravenţionale şi aplică sancţiuni, în conformitate cu prevederile Codului contravenţional nr.218/2008;

q) antrenează specialişti de la instituţiile ştiinţifice şi cele de proiectare, de la alte organizaţii, în caz de necesitate, la efectuarea de expertize şi prezentarea de concluzii pentru soluţionarea anumitor probleme conform competenţelor;

r) documentează, ţine şi gestionează, în conformitate cu prevederile Legii nr.71/2007 cu privire la registre, registrele controalelor tehnice, al autorizaţiilor, al actelor de corespundere, al actelor de verificare a competenţelor personalului electrotehnic, precum şi cel al cererilor aferente activităţii de supraveghere energetică.

(2) În caz de pericol de avarii, incendii, electrocutări şi/sau explozii, Agenţia este în drept să dispună sistarea imediată a activităţilor prevăzute la alin.(1) lit.c) şi k).

(3) Decizia de sistare, adoptată de Agenţie în temeiul alin.(2), produce efecte obligatorii până la o eventuală hotărâre judecătorească contrarie, emisă ca urmare a exercitării unei căi de atac.

(4) Agenţia efectuează controale tehnice, planificate sau inopinate, la centralele, reţelele şi instalaţiile electrice şi termice în conformitate cu art.15 şi cu Regulamentul cu privire la efectuarea controalelor tehnice, elaborat şi aprobat de către aceasta. Planificarea controalelor tehnice se efectuează conform prevederilor Metodologiei de evaluare a criteriilor de risc pentru realizarea controalelor tehnice ale instalaţiilor, centralelor sau reţelelor electrice, elaborată şi aprobată de către Agenţie.

(5) Agenţia exercită şi alte atribuţii şi drepturi ce ţin de supravegherea energetică de stat, stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.

(6) Agenţia publică, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina sa web oficială, hotărârile Consiliului de Administraţie al Agenţiei privind aprobarea documentelor normativ-tehnice în domeniul electroenergetic şi în domeniul termoenergetic.

[Art.14 alin.(1) modificat, alin./4) în redacţie nouă conform Legii nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Articolul 14¹. Atribuţiile Agenţiei la realizarea investigaţiilor

(1) Agenţia iniţiază investigaţii din oficiu sau la recepţionarea unei reclamaţii în cazul în care constată existenţa unor circumstanţe care indică faptul că o persoană încalcă sau nu respectă cerinţele stabilite în prezenta lege sau în legile sectoriale. Investigaţiile se realizează în conformitate cu prezenta lege, cu legile sectoriale şi cu Codul administrativ.

(2) Hotărârea cu privire la iniţierea unei investigaţii se adoptă de Consiliul de administraţie în conformitate cu prezenta lege şi cu legile sectoriale şi se contestă în instanţa de judecată odată cu fondul cauzei. La adoptarea hotărârii cu privire la iniţierea unei investigaţii, Consiliul de administraţie desemnează în calitate de persoană responsabilă de realizarea investigaţiei un angajat al Agenţiei care deţine funcţia de şef de subdiviziune.

(3) La realizarea investigaţiei, Agenţia este în drept:

a) să solicite unei persoane să prezinte informaţii sau documente necesare relevante pentru investigaţie, inclusiv documente pe suport de hârtie, documente în format electronic;

b) să solicite persoanelor care pot oferi informaţii relevante în legătură cu investigaţia desfăşurată să răspundă la întrebări legate de investigaţie şi, la necesitate, să acorde asistenţă în legătură cu investigaţia respectivă;

c) să solicite unui expert să întocmească un raport de expertiză în legătură cu o problemă ce ţine de investigaţie;

d) în baza delegaţiei de control emise de către directorul general, să efectueze controale neplanificate la faţa locului, la sediul persoanei supuse controlului. Controalele respective se desfăşoară cu respectarea cerinţelor stabilite în prezenta lege, în legile sectoriale şi în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat. În caz de conflict între prezenta lege, legile sectoriale şi Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, prezenta lege şi legile sectoriale prevalează;

e) să exercite alte drepturi şi atribuţii stabilite în prezenta lege, în legile sectoriale şi în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, în măsura în care aceasta din urmă nu contravine prezentei legi şi legilor sectoriale sau dacă prezenta lege ori legile sectoriale nu stabilesc altfel;

f) să colecteze alte probe admise conform Codului administrativ.

(4) La realizarea investigaţiilor pe pieţele de energie, Agenţia este în drept să solicite sprijinul Consiliului Concurenţei în legătură cu probleme de competenţă comună sau în cazul în care aceleaşi circumstanţe pot declanşa încălcarea sau nerespectarea actelor normative care reglementează domeniul concurenţei. În acest caz, Agenţia poate conveni cu Consiliul Concurenţei referitor la organizarea controalelor comune.

(5) Orice acţiune întreprinsă de Agenţie în temeiul prezentului articol trebuie să corespundă principiului proporţionalităţii.

[Art.14¹ modificat prin Legea nr.25 din 20.02.2025, în vigoare 17.04.2025]

Articolul 15. Controalele Agenţiei

(1) Agenţia efectuează controale şi stabileşte durata de timp necesară pentru efectuarea controalelor, în funcţie de complexitate, care nu trebuie să depăşească 90 de zile calendaristice. Termenul de întocmire a raportului privind rezultatele controlului şi de prezentare a acestuia persoanelor supuse controlului nu poate depăşi 30 de zile lucrătoare de la data încheierii controlului. Rapoartele privind rezultatele controlului, întocmite de angajaţii autorizaţi ai Agenţiei, se înaintează spre examinare Consiliului de administraţie care, prin hotărâre, se expune pe marginea acestora şi dispune luarea de măsuri pentru înlăturarea abaterilor constatate şi/sau aplicarea de eventuale sancţiuni.

(2) Sub rezerva prevederilor alin.(13)–(15) din prezentul articol, Agenţia efectuează controale planificate sau controale inopinate, din oficiu sau la cerere. Prevederile art.3 alin.(1) lit.a), g) şi j) şi ale art.4 alin.(3), (7¹), (10) şi (11) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat nu se extind asupra controalelor efectuate de Agenţie.

(3) Anual, în termen de până la 31 decembrie, Consiliul de administraţie aprobă planul controalelor planificate pentru anul următor, care se publică pe pagina web oficială a Agenţiei. Directorul general dispune, prin delegaţie de control, iniţierea controalelor Agenţiei indiferent de faptul că acestea sunt planificate sau inopinate.

(4) Ieşirile la faţa locului ale angajaţilor Agenţiei în legătură cu verificarea cheltuielilor suportate şi a investiţiilor efectuate de întreprinderile reglementate sau a circumstanţelor expuse în reclamaţiile adresate Agenţiei nu constituie acţiune de control.

(5) Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, angajaţii autorizaţi ai Agenţiei au dreptul:

a) să aibă acces, în incintele clădirilor (sediile principale şi/sau secundare), la reţele, la instalaţii, precum şi în orice alt loc în perimetrul căruia sunt situate instalaţii, echipamente, aparate aferente activităţilor din sectoarele energeticii, precum şi la instalaţiile consumatorilor, în prezenţa persoanei supuse controlului sau a reprezentantului acesteia;

b) să examineze şi să aibă acces la registrele şi documentele aflate în raport cu obiectul şi scopul controlului, inclusiv la informaţiile din conturile contabile, indiferent de suportul fizic sau electronic pe care sunt păstrate;

c) să ridice sau să obţină copii sau extrase, sub orice formă, din registrele şi documentele menţionate la lit.b). Ridicarea registrelor şi a documentelor se admite numai dacă asemenea măsură este necesară pentru prevenirea ascunderii, înlăturării, modificării sau distrugerii acestora sau dacă nu este posibil de a face copii de pe acestea în incinta respectivă. Registrele şi documentele ridicate pot fi reţinute cel mult 60 de zile calendaristice şi vor fi returnate persoanei supuse controlului până la întocmirea raportului privind rezultatele controlului;

d) să solicite oricărui reprezentant sau angajat al întreprinderii energetice explicaţii asupra faptelor sau documentelor aflate în raport cu obiectul şi scopul controlului;

e) alte drepturi stabilite în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

(6) Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, angajaţii autorizaţi ai Agenţiei au obligaţia:

a) să informeze persoana supusă controlului despre drepturile şi obligaţiile acesteia;

b) să efectueze controlul în conformitate cu împuternicirile atribuite, ţinând cont de obiectul şi scopul controlului;

c) alte obligaţii stabilite în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

(7) Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, întreprinderile energetice supuse controlului au dreptul:

a) să ia cunoştinţă de delegaţia de control în baza căreia a fost dispusă efectuarea controlului;

b) să prezinte explicaţii înregistrate sub orice formă referitoare la obiectul şi scopul controlului;

c) să obţină copii de pe toate registrele sau documentele ridicate pe parcursul controlului, precum şi lista registrelor şi a documentelor ridicate, semnată de angajaţii Agenţiei care sunt autorizaţi să efectueze controlul;

d) alte drepturi stabilite în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

(8) Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, întreprinderile energetice supuse controlului au obligaţia:

a) să permită accesul angajaţilor autorizaţi ai Agenţiei, în condiţiile legii, în incintele clădirilor sau în orice alt loc în perimetrul căruia sunt amplasate reţelele, instalaţiile, echipamentele, aparatele aferente activităţilor specifice din sectoarele energeticii, precum şi la instalaţiile consumatorilor, în prezenţa persoanei supuse controlului sau a reprezentantului acesteia;

b) să pună la dispoziţia angajaţilor autorizaţi ai Agenţiei, la sediul, la locul în care se desfăşoară controlul, toate documentele, evidenţele şi actele specifice solicitate, în original sau în copie, şi să permită preluarea acestora în copie. La solicitarea angajaţilor autorizaţi ai Agenţiei, copiile vor fi certificate cu menţiunea "conform cu originalul" şi vor fi semnate;

c) să pună la dispoziţia angajaţilor autorizaţi ai Agenţiei un spaţiu adecvat în vederea bunei desfăşurări a acţiunii de control;

d) alte obligaţii stabilite în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

(9) Angajaţii Agenţiei autorizaţi să efectueze un control pot solicita sprijinul subdiviziunilor abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne, care sunt obligate să acorde asistenţa necesară angajaţilor Agenţiei în exerciţiul funcţiunii, în conformitate cu Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului.

(10) Prin derogare de la Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, Agenţia înregistrează controalele sale într-un registru propriu, pe care urmează să-l ţină cu respectarea principiilor stabilite la art.8 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

(11) Informaţia cu privire la controalele efectuate de Agenţie pe parcursul unui an se reflectă în raportul privind activitatea desfăşurată în anul precedent, întocmit în conformitate cu art.12 alin.(7).

(12) Prevederile art.9, 10–13, art.21 alin.(5), art.30, 31, art.31¹ alin.(4) şi ale art.31² din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat nu se aplică în raport cu Agenţia, iar actele emise de aceasta în legătură cu efectuarea controalelor se supun controlului judiciar în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

(13) Prin derogare de la prevederile alin.(3), controlul neplanificat la faţa locului se efectuează în baza delegaţiei de control emise de către directorul general, în care se specifică scopul, motivele şi amploarea controlului, perioada de timp în care se efectuează controlul şi durata acestuia, sancţiunile prevăzute în cazul încălcărilor constatate. Directorul general emite o delegaţie de control pentru efectuarea controlului la faţa locului numai în cazul în care există motive rezonabile să suspecteze că:

a) o persoană căreia i-a fost impusă obligaţia de a prezenta informaţii nu a reuşit (integral sau parţial) să execute obligaţia respectivă;

b) la locul specificat în delegaţia de control există informaţii sau documente relevante pentru investigaţie;

c) documentul sau informaţiile la care se referă aceasta ar fi eliminate, modificate, ascunse sau distruse ori nu ar putea fi accesate în alt mod.

(14) La sosirea la sediul persoanei supuse controlului, reprezentanţii Agenţiei trebuie să prezinte delegaţia de control, să informeze persoana supusă controlului cu privire la drepturile şi obligaţiile sale şi, de asemenea, să acorde o perioadă de timp rezonabilă pentru ca proprietarul, chiriaşul sau reprezentantul acestuia să fie prezenţi. Orice persoană care obstrucţionează în mod intenţionat exercitarea, în baza unei delegaţii de control, a drepturilor Agenţiei poartă răspundere în conformitate cu Codul contravenţional şi/sau poate fi sancţionată în conformitate cu prevederile legilor sectoriale.

(15) Persoana supusă controlului este în drept să conteste în instanţa de judecată raportul privind rezultatele controlului, în conformitate cu Codul administrativ. Delegaţia de control şi decizia de prelungire a duratei controlului se contestă în instanţa de judecată odată cu raportul privind rezultatele controlului. Controlul judecătoresc efectuat de către instanţa de judecată vizează aspecte de fapt şi de drept. Iniţierea acţiunii în instanţa de judecată nu are efect suspensiv automat, cu excepţia cazului în care instanţa de judecată decide altfel.

[Art.15 modificat prin Legea nr.25 din 20.02.2025, în vigoare 17.04.2025]

Articolul 16. Transparenţa activităţii Agenţiei. Hotărârile şi deciziile Agenţiei

(1) Şedinţele Consiliului de administraţie în cadrul cărora se examinează proiectele actelor normative de reglementare, cererile privind costurile de bază, privind preţurile reglementate, tarifele reglementate ori hotărâri care pot avea impact asupra pieţelor de energie şi asupra obligaţiilor de serviciu public sunt publice. La şedinţele în cadrul cărora se discută informaţii oficiale cu accesibilitate limitată participă numai persoanele vizate.

(2) Anunţul cu privire la desfăşurarea şedinţei publice şi agenda aferentă se publică, cu cel puţin 5 zile înainte de ziua stabilită pentru organizarea şedinţei, pe pagina web oficială a Agenţiei şi/sau se difuzează prin intermediul mass-mediei naţionale, şi/sau se expediază prin intermediul poştei electronice părţilor interesate, după caz. Invitaţia de participare la şedinţele în cadrul cărora se discută informaţiile oficiale cu accesibilitate limitată, inclusiv informaţiile care constituie secret comercial, se expediază numai persoanelor vizate, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de ziua preconizată pentru şedinţă.

(3) În cazul în care Consiliului de administraţie i se propun spre examinare proiectele actelor normative de reglementare, cererile privind costurile de bază, privind preţurile reglementate, tarifele reglementate ori alte hotărâri care pot avea impact asupra pieţelor de energie şi asupra obligaţiilor de serviciu public, Agenţia este obligată să publice pe pagina sa web oficială proiectul hotărârii şi/sau proiectul actului ce se supune aprobării prin hotărâre şi informaţiile relevante în termenele şi în condiţiile stabilite în Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional. Persoanele care au solicitat înscrierea adresei lor de poştă electronică pe lista de corespondenţă a Agenţiei se informează referitor la începerea consultărilor.

(4) În conformitate cu Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional, Agenţia publică pe pagina sa web oficială proiectele actelor normative de reglementare, nota informativă, analiza impactului de reglementare al proiectelor de acte respective, sinteza recomandărilor recepţionate în cadrul avizării şi consultării publice, precum şi alte materiale relevante.

(5) Cererile titularilor de licenţe privind costurile de bază, privind preţurile reglementate, tarifele reglementate, precum şi materialele ce justifică nivelul acestora se publică pe pagina web oficială a Agenţiei în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la înregistrarea cererilor respective. Agenţia oferă publicului 15 zile lucrătoare de la publicarea cererilor menţionate şi a materialelor aferente pentru prezentarea recomandărilor cu privire la acestea. În termenele stabilite în Legea nr.239/2008 cu privire la transparenţa în procesul decizional, Agenţia publică pe pagina sa web oficială rezultatele examinării cererilor titularilor de licenţă şi propunerile sale privind nivelul costurilor de bază, al preţurilor reglementate sau al tarifelor reglementate.

(6) Cu excepţiile stabilite în legile sectoriale, Consiliul de administraţie este obligat să examineze cererile privind costurile de bază, privind preţurile reglementate, tarifele reglementate în termen de cel mult 180 de zile calendaristice de la data înregistrării solicitării corespunzătoare din partea unei întreprinderi energetice şi după prezentarea tuturor documentelor şi a informaţiei necesare, solicitate de Agenţie, în conformitate cu Regulamentul privind procedurile de prezentare şi de examinare a cererilor titularilor de licenţe privind preţurile şi tarifele reglementate, aprobat de Agenţie în conformitate cu legile sectoriale.

(6¹) În cazul situaţiilor excepţionale în sectoarele energeticii sau al crizelor de energie electrică, constatate în modul stabilit de lege, inclusiv în cazul modificării semnificative a costurilor de achiziţionare a energiei, precum şi în cazul unor subiecte ce ţin de interesul economic naţional sau de interesul legitim al consumatorilor finali ori al participanţilor la pieţele de energie, proiectele de hotărâri şi proiectele de decizii pot fi supuse elaborării şi adoptării/emiterii în regim de urgenţă, cu derogare de la prevederile prezentului articol şi de la cerinţele privind transparenţa în procesul decizional stabilite de Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional şi de Codul administrativ nr.116/2018. Argumentarea necesităţii adoptării hotărârii/emiterii deciziei în regim de urgenţă se aduce la cunoştinţa publicului larg în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării/emiterii actului respectiv, prin publicarea acesteia pe site-ul web oficial al Agenţiei şi/sau prin difuzare în mass-media.

(7) Consiliul de administraţie adoptă, în numele Agenţiei, hotărâri. Hotărârile se adoptă cu votul a cel puţin 3 directori ai Consiliului de administraţie. Fiecare director al Consiliului de administraţie deţine un singur vot.

(8) Directorii Consiliului de administraţie deliberează în camera de deliberare sau pot consimţi să delibereze fără a se retrage din sala de şedinţă. Directorii Consiliului de administraţie nu au dreptul de a se abţine de la vot, cu excepţia cazului în care aceştia sunt în conflict de interese. Directorii care au votat împotrivă îşi consemnează opinia separată ce se anexează la procesul-verbal al şedinţei respective. Pentru fiecare şedinţă a Consiliului de administraţie se întocmeşte proces-verbal, semnat de directorul general sau de directorul care îl substituie la prezidarea şedinţei şi de secretarul şedinţei.

(9) Pentru soluţionarea neînţelegerilor dintre părţi, un director al Consiliului de administraţie emite, în numele Agenţiei, decizii.

(10) În hotărârile Agenţiei privind aprobarea costurilor de bază, a preţurilor şi a tarifelor reglementate, a altor componente ale tarifelor, a planurilor de dezvoltare, a planurilor de investiţii, a investiţiilor realizate de titularii de licenţe, precum şi în hotărârile Agenţiei privind aprobarea consumurilor tehnologice şi a pierderilor normative în reţele trebuie să fie indicat temeiul legal al aprobării acestora. Prin derogare de la prevederile art.118 alin.(3) din Codul administrativ nr.116/2018, în cazul neadmiterii în scopuri tarifare a unor cheltuieli, investiţii, consumuri tehnologice şi pierderi în reţele, altor componente nejustificate, motivarea Agenţiei este prezentată titularului de licenţă în scrisoarea de însoţire a hotărârii respective. Hotărârile şi deciziile Agenţiei sunt supuse controlului judecătoresc în modul stabilit de Codul administrativ nr.116/2018. Hotărârile şi deciziile Agenţiei sunt executorii de la data adoptării/emiterii sau, după caz, de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova ori de la data indicată în textul actului adoptat/emis şi produc efecte juridice obligatorii până la survenirea uneia dintre situaţiile stabilite în cartea a doua titlul III capitolul IV din Codul administrativ nr.116/2018 sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti executorii contrare, ca urmare a utilizării unei căi de atac. Suspendarea hotărârilor şi deciziilor Agenţiei poate avea loc fie din iniţiativa Agenţiei, în condiţiile prevăzute în cartea a doua titlul VII capitolul I din Codul administrativ nr.116/2018, fie prin încheiere judecătorească, emisă în raport cu solicitantul, în conformitate cu prevederile aceluiaşi cod.

(11) Hotărârile Agenţiei cu privire la aprobarea actelor normative de reglementare, a costurilor de bază, a preţurilor reglementate, tarifelor reglementate, precum şi alte hotărâri care pot avea impact asupra pieţelor de energie şi asupra îndeplinirii obligaţiilor de serviciu public se publică pe pagina web oficială a Agenţiei şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Agenţia publică pe pagina sa web oficială informaţii cu privire la licenţele şi autorizaţiile eliberate pentru activităţile reglementate.

(12) În conformitate cu Legea nr.148/2023 privind accesul la informaţiile de interes public, Agenţia prezintă, la cererea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice, informaţiile solicitate, cu excepţia informaţiilor oficiale cu accesibilitate limitată, inclusiv a informaţiilor care constituie secret comercial. Informaţia din registrele de licenţiere se prezintă de asemenea la cerere.

[Art.16 alin.(6¹),(10) în redacţie nouă, alin.(12) modificat prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Articolul 17. Expertiza juridică a actelor normative de reglementare ale Agenţiei

(1) Până la înaintarea spre examinare de către Consiliul de administraţie, în şedinţă publică, a proiectului unui act normativ de reglementare al Agenţiei, acesta se supune expertizei juridice. Expertiza juridică se efectuează de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul justiţiei.

(2) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul justiţiei examinează proiectul actului normativ de reglementare al Agenţiei în termen de 10 zile de la data primirii acestuia. În cazul în care proiectul este voluminos sau complex ori dacă se cere studierea unor materiale suplimentare, termenele pentru efectuarea expertizelor pot fi prelungite până la 30 de zile lucrătoare, cu informarea Agenţiei. Termenele respective nu pot fi prelungite dacă necesitatea elaborării actului normativ derivă dintr-un document de politici având un termen de executare restrâns.

[Art.17 alin.(3),(4) abrogate prin Legea nr.49 din 21.03.2024, în vigoare 05.07.2024]

(5) După efectuarea expertizei juridice, Agenţia definitivează actul normativ şi îl expediază pentru publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

[Art.17 denumirea modificată prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

[Art.17 alin.(5) în redacţia Legii nr.49 din 21.03.2024, în vigoare 05.07.2024]

Articolul 18. Examinarea neînţelegerilor şi a litigiilor dintre participanţii la pieţele de energie

[Art.18 abrogat prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Articolul 19. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei în domeniul energeticii

(1) Întreprinderile energetice poartă răspundere pentru neîndeplinirea sau pentru îndeplinirea necorespunzătoare a funcţiilor şi a obligaţiilor stabilite în prezenta lege, în legile sectoriale, precum şi în alte acte normative care reglementează sectoarele energeticii, inclusiv în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.

(2) Dacă Agenţia constată încălcarea de către întreprinderile energetice a prevederilor prezentei legi, ale legilor sectoriale, precum şi ale altor acte normative care reglementează sectoarele energeticii, inclusiv ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie, aceasta este în drept să iniţieze procedura contravenţională în condiţiile şi în termenele stabilite în Codul contravenţional nr.218/2008.

(3) Agenţia este în drept să aplice titularilor de licenţe, titularilor de autorizaţii şi altor persoane juridice sancţiuni în cazurile stabilite în legile sectoriale, cu respectarea procedurii stabilite la art.20 din prezenta lege. Mijloacele băneşti obţinute din aplicarea sancţiunilor financiare se fac venit în bugetul de stat.

[Art.19 alin.(1),(2) modificate prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Articolul 20. Procedura de aplicare a sancţiunilor

(1) În modul şi cazurile stabilite în legile sectoriale, Consiliul de administraţie aplică sancţiuni pentru nerespectarea sau încălcarea legislaţiei în domeniul energeticii, în baza hotărârilor adoptate în cadrul şedinţelor organizate în conformitate cu art.16 şi cu prezentul articol. Prevederile Codului administrativ referitoare la emiterea actelor administrative individuale se aplică în măsura în care nu contravin prezentului articol."

(1¹) Întreprinderii energetice i se garantează dreptul la participare efectivă la procedura de aplicare a sancţiunii desfăşurată în conformitate cu prezentul articol, dreptul la accesul deplin la toate probele colectate de Agenţie, precum şi dreptul la contradictorialitatea şi egalitatea părţilor în drepturile procedurale.

(2) La şedinţa Consiliului de administraţie în cadrul căreia se examinează aplicarea sancţiunii se invită, în mod obligatoriu, administratorul întreprinderii energetice în privinţa căreia se aplică sancţiunea. Invitaţia la şedinţă se expediază administratorului întreprinderii energetice cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data preconizată pentru şedinţă, în formă scrisă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(3) Odată cu invitaţia la şedinţă, Agenţia expediază întreprinderii energetice copiile de pe toate materialele care se află în dosarul de aplicare a sancţiunii. Întreprinderea energetică este în drept să prezinte Agenţiei, în scris, opinia argumentată privind aplicarea sancţiunii, cu anexarea documentelor justificative.

(4) În cazul în care administratorul întreprinderii energetice sau reprezentantul legal al acesteia nu se prezintă la şedinţă, Consiliul de administraţie amână şedinţa şi stabileşte examinarea dosarului de aplicare a sancţiunii pentru o altă dată, comunicând acest fapt întreprinderii energetice, în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, cu condiţia că administratorul întreprinderii energetice sau reprezentantul legal al acesteia a comunicat, în scris sau oral, despre imposibilitatea participării la şedinţă.

(5) La solicitarea scrisă şi motivată a administratorului întreprinderii energetice sau a reprezentantului legal al acesteia, Consiliul de administraţie este obligat să amâne o dată, din cauza neprezentării, şedinţa de examinare a dosarului de aplicare a sancţiunii. Data şedinţei în caz de amânare se stabileşte ţinându-se cont de datele comunicate de administratorul întreprinderii energetice sau de reprezentantul legal al acesteia. În cazul în care administratorul întreprinderii energetice sau reprezentantul legal al acesteia nu se prezintă nemotivat şi nu comunică despre imposibilitatea participării la şedinţă, Consiliul de administraţie examinează dosarul de aplicare a sancţiunii, consemnând acest fapt în procesul-verbal al şedinţei.

(6) Pentru fiecare şedinţă a Consiliului de administraţie în cadrul căreia se examinează dosarul de aplicare a sancţiunii se întocmeşte un proces-verbal al şedinţei, semnat de directorul general sau de directorul care îl substituie la prezidarea şedinţei şi de secretarul şedinţei. Conform solicitării administratorului întreprinderii energetice sau a reprezentantului legal al acesteia, şedinţa Consiliului de administraţie se înregistrează pe suport audio. La solicitarea administratorului întreprinderii energetice sau a reprezentantului legal al acesteia, Agenţia este obligată să elibereze extrasul din procesul-verbal şi copia înregistrării audio a şedinţei.

(7) Administratorul întreprinderii energetice sau reprezentantul legal al acesteia este în drept să participe la şedinţa Consiliului de administraţie însoţit de un avocat şi să depună înscrisuri sau alte probe pentru susţinerea poziţiei sale. În cazul în care, în cadrul şedinţei Consiliului de administraţie, angajaţii Agenţiei prezintă administratorului întreprinderii energetice sau reprezentantului legal al acesteia înscrisuri, probe care nu i-au fost aduse la cunoştinţă anterior, la solicitarea acestuia, Consiliul de administraţie este obligat să amâne şedinţa de examinare a dosarului de aplicare a sancţiunii pentru o altă dată.

(8) După audierea administratorului întreprinderii energetice sau a reprezentantului legal al acesteia, a personalului Agenţiei implicat în pregătirea dosarului de aplicare a sancţiunii, a altor persoane invitate la şedinţă, precum şi după examinarea tuturor probelor prezentate în cadrul şedinţei, directorii Consiliului de administraţie încep deliberarea. Hotărârea Consiliului de administraţie se comunică în şedinţă şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

(9) Hotărârea motivată a Consiliului de administraţie cu privire la aplicarea sancţiunii, în formă scrisă, se înmânează sau se expediază întreprinderii energetice, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data pronunţării hotărârii. Hotărârea Consiliului de administraţie cu privire la constatarea nerespectării sau încălcării legislaţiei în domeniul energeticii şi la aplicarea sancţiunii se contestă în termenele şi condiţiile stabilite în Codul administrativ.

(10) Întreprinderea energetică este în drept să achite jumătate din suma sancţiunii respective dacă o achită în cel mult 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoştinţă a hotărârii Consiliului de administraţie cu privire la aplicarea sancţiunii. În acest caz, se consideră că hotărârea cu privire la aplicarea sancţiunii este executată integral, cu excepţia cazului în care hotărârea de aplicare a sancţiunii a fost contestată în termenele şi condiţiile Codului administrativ nr.116/2018.

(11) În cazul în care hotărârea cu privire la aplicarea sancţiunii financiare a fost anulată, integral sau parţial, printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, suma corespunzătoare a sancţiunii financiare se restituie plătitorului acesteia din bugetul de stat în termen de 30 de zile calendaristice.

(12) Termenul de prescripţie pentru aplicarea unei sancţiuni, în conformitate cu prezentul articol, este de 3 ani de la data săvârşirii încălcării. În cazul încălcărilor repetate sau cu caracter continuu, termenul de prescripţie începe să curgă de la data încetării încălcării.

(13) Agenţia va indica în raportul privind activitatea desfăşurată în anul precedent, întocmit în conformitate cu art.12 alin.(7) din prezenta lege, numărul cazurilor de aplicare a sancţiunilor, inclusiv a sancţiunilor stabilite în Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică şi în Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale şi va prezenta informaţii relevante despre acestea, inclusiv sub aspectul respectării principiului eficienţei, proporţionalităţii şi al efectului de descurajare al sancţiunilor.

[Art.20 alin.(10) în redacţie nouă, alin.(12) modificat prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Capitolul IV

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN SECTOARELE ENERGETICII

Articolul 21. Principii de activitate

(1) Toate întreprinderile energetice îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu principiul eficienţei economice, cu respectarea parametrilor şi indicatorilor de calitate, stabiliţi în prezenta lege şi în legile sectoriale. Preţurile şi tarifele, inclusiv cele reglementate, aplicate de întreprinderile energetice se stabilesc în conformitate cu legile sectoriale.

(2) Organele centrale de specialitate, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, autorităţile de reglementare, alte autorităţi publice, autorităţile administraţiei publice locale, organizaţiile necomerciale nu au dreptul:

a) să intervină în activitatea întreprinderilor energetice;

b) să distragă personalul întreprinderilor energetice de la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;

c) să se implice în relaţiile contractuale dintre întreprinderile energetice şi consumatori, utilizatorii de sistem, cu excepţiile stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.

(3) Organele centrale de specialitate, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, autorităţile de reglementare, alte autorităţi publice, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să notifice Guvernul cu privire la înstrăinarea obiectelor energetice aflate în proprietatea lor cu cel puţin 6 luni înainte de încheierea actelor juridice de înstrăinare.

(4) Măsurile întreprinse de Agenţie, de organele centrale de specialitate, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, de autorităţile de reglementare, de alte autorităţi publice, de autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu prezenta lege, cu legile sectoriale şi cu alte legi, inclusiv privind licenţierea, autorizarea, monitorizarea şi supravegherea activităţii întreprinderilor energetice, nu se consideră a fi un amestec în activitatea întreprinderilor energetice în sensul alin.(2).

(5) Obiectele energetice pot fi construite şi admise în exploatare în conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023. Exploatarea obiectelor energetice se efectuează doar după obţinerea de către întreprinderile energetice a licenţelor, a autorizaţiilor, a altor acte permisive, eliberate în termenele şi în condiţiile stabilite prin lege.

(6) Întreprinderile energetice, indiferent de tipul de proprietate, inclusiv distribuitorii de energie termică, sunt obligate să prezinte Agenţiei planuri, informaţii şi rapoarte în termenele şi în condiţiile stabilite în legile sectoriale.

(7) Întreprinderile energetice sunt obligate să efectueze în termen lucrările curente de exploatare şi de reparaţie a obiectelor energetice, cu respectarea actelor normative şi a documentelor normativ-tehnice cu privire la calitate, securitate, inclusiv securitatea industrială, precum şi cu privire la protecţia mediului, astfel încât consumatorii să fie aprovizionaţi cu energie în mod fiabil şi continuu.

(7¹) Întreprinderile energetice, identificate în calitate de furnizori de servicii în conformitate cu Legea nr.48/2023 privind securitatea cibernetică, sunt responsabile de îndeplinirea obligaţiilor privind asigurarea securităţii cibernetice prevăzute de legea respectivă.

(7²) Supravegherea şi controlul de stat al respectării obligaţiilor menţionate la alin.(7¹) din prezentul articol sunt exercitate de către autoritatea competentă la nivel naţional în domeniul securităţii cibernetice în conformitate cu Legea nr.48/2023 privind securitatea cibernetică.

(8) Operatorii de sistem, distribuitorii de energie termică au drept de acces la terenurile terţilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţii, de exploatare, de întreţinere, de reabilitare, de modernizare, inclusiv de retehnologizare, a obiectelor energetice, în condiţiile stabilite în legile sectoriale. Efectuarea lucrărilor menţionate trebuie să fie coordonată cu proprietarii terenurilor, cu excepţia lucrărilor necesare pentru prevenirea producerii avariilor, incendiilor, electrocutărilor şi/sau a exploziilor ori pentru înlăturarea consecinţelor acestora. După finalizarea lucrărilor menţionate, întreprinderile energetice sunt obligate să asigure degajarea terenului şi repunerea lui în situaţia iniţială în termenele convenite cu proprietarii terenurilor respective. Întreprinderile energetice sunt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile stabilite în prezentul articol şi să achite proprietarului de teren sau de alte bunuri proprietate privată despăgubirea cuvenită pentru pagubele produse la efectuarea lucrărilor menţionate, inclusiv în cazul înlăturării consecinţelor avariilor, incendiilor, electrocutărilor şi/sau ale exploziilor.

(9) Producătorii care exploatează centralele electrice, centralele termice, care funcţionează pe bază de combustibili fosili, cu excepţia celor care desfăşoară activitate sezonieră şi/sau care produc energie electrică, energie termică exclusiv pentru necesităţi proprii, sunt obligaţi să menţină rezerve de combustibili la nivel suficient pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie, în condiţiile stabilite de Guvern.

(10) Consumatorii care dispun de centrală electrică sunt în drept să livreze în reţelele electrice surplusul de energie electrică în condiţiile stabilite în Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică şi în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

[Art.21 alin.(8) modificat prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

[Art.21 alin.(5) modificat prin Legea nr.236 din 10.07.2025, în vigoare 12.09.2025]

[Art.21 alin.(4) modificat, alin.(7¹),(7²) introduse prin Legea nr.58 din 21.03.2024, în vigoare 01.01.2025]

Articolul 22. Proprietatea în domeniul energeticii

(1) În domeniul energeticii, proprietatea este publică sau privată.

(2) Obiectele energetice proprietate publică pot fi supuse privatizării în cazurile şi în condiţiile stabilite în Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

(3) Nu sunt pasibile privatizării obiectele energetice proprietate a statului prevăzute în anexa la Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

(4) Obiectele energetice proprietate privată pot fi expropriate numai în modul şi în cazurile stabilite în Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999, cu condiţia despăgubirii proprietarului obiectului energetic respectiv.

(5) Reţelele electrice, reţelele de gaze naturale, reţelele termice, precum şi obiectele pentru păstrarea şi comercializarea produselor petroliere, indiferent de tipul de proprietate, sunt supuse înregistrării de stat în Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară.

Articolul 23. Raporturile juridice dintre întreprinderile energetice, dintre întreprinderile energetice şi consumatori, utilizatorii de sistem

(1) Raporturile juridice dintre întreprinderile energetice, dintre întreprinderile energetice şi consumatori, utilizatorii de sistem se stabilesc în conformitate cu contractele încheiate, cu prezenta lege, legile sectoriale, Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor.

(2) Furnizarea energiei se efectuează cu respectarea prevederilor prezentei legi, legilor sectoriale, Legii nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor, precum şi ale Codului civil nr.1107/2002.

(3) Furnizarea energiei se efectuează în bază de contract, încheiat între furnizor şi consumator, în care se stipulează, în mod obligatoriu, informaţiile cu privire la denumirea şi adresa furnizorului, obiectul contractului, cantitatea şi parametrii de calitate a energiei, condiţiile de fiabilitate şi regimul de furnizare a energiei, preţurile şi tarifele aplicate, modalităţile de plată, cuantumul compensaţiilor sau modalitatea de calcul al acestora în cazul încălcării de către furnizor a obligaţiilor sale, durata contractului, cazurile şi modalitatea de prelungire, de modificare, de suspendare şi de reziliere a contractului, inclusiv prevederea expresă a dreptului consumatorilor finali de a rezilia contractul în mod unilateral şi gratuit, modalităţile de soluţionare a neînţelegerilor şi a litigiilor aferente neexecutării sau executării defectuoase a clauzelor contractuale, precum şi penalităţile aplicate de furnizor în cazul nerespectării de către consumator a termenelor de plată pentru energia furnizată, dacă părţile consimt cu privire la aplicarea penalităţilor, alte clauze stabilite în legile sectoriale.

(4) Consumatorul are dreptul:

a) să racordeze instalaţiile sale la reţelele electrice, termice, de gaze naturale în condiţiile stabilite în legile sectoriale;

b) să solicite majorarea puterii electrice, a debitului de gaze naturale, a puterii termice în modul şi în termenele stabilite în legile sectoriale;

c) să-şi schimbe furnizorul de energie electrică, de gaze naturale în condiţiile stabilite în Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică şi, respectiv, în Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.

(5) Consumatorul în cazul căruia întreruperea, limitarea sau sistarea livrării energiei electrice poate periclita viaţa oamenilor sau poate provoca pierderi materiale trebuie să fie aprovizionat cu energie electrică din două surse distincte. În scopul majorării gradului de fiabilitate, acesta este în drept să instaleze din cont propriu a treia sursă de energie electrică, de rezervă.

(6) În cazul în care consumatorul nu achită integral, în termenele stipulate în contract, plata pentru energia furnizată, furnizorul este în drept să întreprindă măsurile necesare pentru sistarea furnizării la locul de consum, cu respectarea condiţiilor stabilite în legile sectoriale.

(7) Furnizorul este obligat să asigure reluarea furnizării energiei, care a fost sistată în conformitate cu alin.(6), după achitarea de către consumator a datoriei pentru energia furnizată, în condiţiile stabilite în legile sectoriale.

(8) Pentru pagubele cauzate consumatorului, furnizorul poartă răspundere în conformitate cu legislaţia civilă, legile sectoriale şi contractele de furnizare încheiate între părţi.

(9) Pentru plata întârziată a consumului de energie, consumatorii plătesc penalitate dacă aceasta este prevăzută în contract şi numai în mărimea stabilită de părţi, în conformitate cu legile sectoriale. Eventualele neînţelegeri survenite între părţi în acest sens nu pot servi drept temei pentru refuzul furnizorului de a încheia contract cu consumatorul dacă acesta a respectat toate condiţiile necesare pentru încheierea contractului, stabilite de prezenta lege şi de legile sectoriale.

(10) Se interzice conectarea instalaţiilor ce aparţin consumatorilor la reţelele electrice, la reţelele de gaze naturale, la reţelele termice fără acordul prealabil al operatorului de sistem, respectiv, al distribuitorului de energie termică. Deconectarea instalaţiilor ce aparţin consumatorului de la reţelele electrice, de la reţelele de gaze naturale, de la reţelele termice se efectuează în condiţiile şi cu respectarea procedurilor stabilite în legile sectoriale.

(11) Consumatorul nu este în drept să împiedice accesul personalului operatorului de sistem, al distribuitorului de energie termică pentru controlul şi pentru citirea indicaţiilor echipamentului de măsurare, precum şi pentru controlul, deservirea şi reparaţia reţelelor electrice, a reţelelor de gaze naturale, a reţelelor termice care aparţin operatorului de sistem, respectiv, distribuitorului de energie termică şi sunt amplasate pe proprietatea consumatorului.

(12) Drepturile consumatorilor în raport cu întreprinderile energetice sunt garantate şi protejate de prezenta lege, de legile sectoriale, precum şi de Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor.

Capitolul V

EVIDENŢA ENERGIEI. RAPOARTELE STATISTICE ŞI TRANSPARENŢA

Articolul 24. Evidenţa energiei

(1) Cantitatea energiei produse, exportate, importate, transportate, distribuite, stocate, furnizate şi/sau comercializate se măsoară prin intermediul echipamentelor de măsurare.

(2) Echipamentele de măsurare care servesc la măsurarea, determinarea şi decontarea consumurilor de energie se verifică metrologic, conform Legii metrologiei nr.19/2016, iar operatorii de sistem, distribuitorii de energie termică sunt responsabili de instalarea şi sigilarea lor în prezenţa consumatorului sau a reprezentantului acestuia, cu întocmirea procesului-verbal în acest sens şi cu respectarea condiţiilor stabilite în legile sectoriale. Se permite utilizarea doar a echipamentelor de măsurare verificate metrologic, ale căror tipuri sunt incluse în Registrul de stat al mijloacelor de măsurare, publicat pe pagina web oficială a Institutului Naţional de Metrologie.

(3) Caracteristicile tehnice ale echipamentelor de măsurare instalate la consumator se stabilesc de către operatorii de sistem, distribuitorii de energie termică, în funcţie de parametrii şi de condiţiile specifice, de tipurile energiei, în conformitate cu prevederile actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie.

(4) Cheltuielile legate de procurarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreţinerea, repararea şi înlocuirea echipamentelor de măsurare la consumatorii casnici sunt suportate de către operatorii sistemului de distribuţie din sectorul electroenergetic, din sectorul gazelor naturale, de către distribuitorii de energie termică. Cheltuielile respective justificate se includ în tariful reglementat pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, pentru serviciul de distribuţie a gazelor naturale si, respectiv, în tariful pentru serviciul de distribuţie a energiei termice.

(5) Consumatorii casnici sunt în drept să solicite operatorilor de sistem concursul la instalarea echipamentelor de măsurare inteligente care permit înregistrarea orară a cantităţilor de energie electrică şi a volumelor de gaze naturale. În acest caz, costurile aferente procurării, instalării, întreţinerii, reparării şi înlocuirii echipamentelor de măsurare inteligente se suportă integral de consumatorii casnici respectivi.

(6) Procurarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreţinerea, repararea şi înlocuirea echipamentelor de măsurare la consumatorii noncasnici se efectuează în condiţiile stabilite de legile sectoriale.

(6¹) Cheltuielile aferente procurării, instalării, sigilării, verificării metrologice, întreţinerii, reparării şi înlocuirii echipamentelor de măsurare instalate de către distribuitorii de energie termică în cadrul proiectelor finanţate prin acordarea asistenţei externe, inclusiv în condiţiile art.6² alin.(1) din Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării, sunt suportate de către distribuitorii de energie termică.

(7) În cazul în care deteriorarea echipamentului de măsurare şi a sigiliilor aplicate acestuia se produce din vina consumatorului, acesta va suporta costul de demontare, reparare, verificare metrologică, instalare sau înlocuire a echipamentului de măsurare deteriorat.

[Art.24 alin.(6) în redacţie nouă, alin.(6¹) introdus prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Articolul 25. Rapoartele statistice

(1) Întreprinderile energetice prezintă organelor statisticii oficiale, în condiţiile Legii nr.93/2017 cu privire la statistica oficială, rapoarte de un anumit tip despre importul, exportul, producerea şi consumul de energie.

(2) Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii rapoartelor prezentate este pusă pe seama persoanelor cu funcţie de conducere ale întreprinderilor energetice.

[Art.25 alin.(1) modificat prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Articolul 26. Transparenţa

(1) Întreprinderile energetice sunt obligate să publice pe paginile lor electronice informaţiile privind activitatea desfăşurată în modul şi în condiţiile stabilite în actele legislative şi normative, inclusiv în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.

(2) Persoanele cu funcţii de conducere ale întreprinderilor energetice poartă răspundere pentru denaturarea şi tăinuirea informaţiei prevăzute la alin.(1).

Capitolul VI

ASIGURAREA SECURITĂŢII LA FUNCŢIONAREA

OBIECTELOR ENERGETICE ŞI PROTECŢIA LOR

Articolul 27. Zonele de protecţie

(1) Obiectele energetice au grad sporit de pericol. Pentru asigurarea exploatării lor în siguranţă se stabilesc zone de protecţie. Modul de delimitare a zonelor respective, dimensiunile şi regimul lor se stabilesc în legile sectoriale şi în regulamentele care reglementează zonele de protecţie ale reţelelor, aprobate în condiţiile stabilite în legile sectoriale.

(2) Orice lucrare în zona de protecţie se efectuează cu acordul întreprinderii energetice şi cu respectarea cerinţelor stabilite în legile sectoriale.

(2¹) Lucrările în zona de protecţie a liniei electrice ce aparţine producătorului sau consumatorului noncasnic se efectuează de către persoane fizice şi juridice, după coordonarea şi cu acordul producătorului sau al consumatorului noncasnic.

[Art.27 alin.(2¹) introdus prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Articolul 28. Protecţia obiectelor energetice

(1) Protecţia obiectelor energetice care sunt incluse în Nomenclatorul naţional al infrastructurii critice se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind protecţia antiteroristă a infrastructurii critice, aprobat de Guvern.

[Art.28 alin.(2) abrogat prin Legea nr.249 din 29.07.2022, în vigoare 10.09.2022]

(3) Persoanele fizice şi juridice care întreprind acţiuni ce afectează funcţionarea obiectelor energetice poartă răspundere în conformitate cu prevederile Codului civil nr.1107/2002, ale Codului contravenţional nr.218/2008 şi ale Codului penal nr.985/2002.

Articolul 29. Formarea profesională

(1) Pentru asigurarea exploatării în condiţii de securitate a obiectelor energetice, personalul administrativ, personalul operativ şi personalul tehnic al întreprinderilor energetice, precum şi al agenţilor economici care prestează servicii de deservire a obiectelor energetice, trebuie să aibă studii de specialitate sau instruire specială. Întreprinderile energetice contribuie la formarea profesională şi perfecţionarea specialiştilor în cadrul instituţiilor de învăţământ de profil.

(2) Instruirea şi atestarea personalului în domeniul securităţii industriale se efectuează conform prevederilor Legii nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase.

(3) Personalul operativ şi personalul tehnic al întreprinderilor energetice, precum şi al agenţilor economici care prestează servicii de deservire a obiectelor energetice, se supun periodic atestării şi examinării medicale.

Capitolul VII

DEZVOLTAREA ŞI EXPLOATAREA OBIECTELOR

DE INFRASTRUCTURĂ ENERGETICĂ

DE IMPORTANŢĂ STRATEGICĂ

Articolul 30. Obiectele de infrastructură energetică de importanţă strategică

[Art.30 abrogat prin Legea nr.281 din 05.10.2023, în vigoare 14.12.2023]

Articolul 31. Obligaţii de serviciu public

[Art.31 abrogat prin Legea nr.281 din 05.10.2023, în vigoare 14.12.2023]

Capitolul VII¹

PROIECTELE CE ŞI PROIECTELE IR

[Capitolul VII¹ în redacţia Legii nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

[Capitolul VII¹ (art.31²) modificat prin Legea nr.236 din 10.07.2025, în vigoare 12.09.2025]

Articolul 31¹. Proiectele CE şi proiectele IR. Principii generale

(1) Lista proiectelor CE se adoptă de către Consiliul Ministerial al Comunităţii Energetice în conformitate cu Titlul II al Tratatului Comunităţii Energetice, la fiecare doi ani, în baza listelor preliminare ale proiectelor CE aprobate de organele decizionale ale grupurilor regionale ale Comunităţii Energetice pentru proiectele CE.

(2) În conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, grupurile regionale ale Comunităţii Energetice pentru proiectele CE aprobă propriile regulamente de procedură, care reglementează inclusiv metoda de evaluare a proiectelor CE, criteriile de stabilire a priorităţilor şi mecanismul de clasificare a proiectelor, în scopul elaborării listei preliminare prevăzute de prezentul alineat. Organul central de specialitate în domeniul energeticii, Agenţia şi operatorii sistemelor de transport din sectorul electroenergetic şi al gazelor naturale desemnează unul sau mai mulţi reprezentanţi pentru participarea în cadrul grupurilor respective.

(3) Organele decizionale ale grupurilor regionale ale Comunităţii Energetice pentru proiectele CE adoptă listele preliminare ale proiectelor CE, elaborate în conformitate cu procesul stabilit de cadrul normativ al Comunităţii Energetice, în funcţie de contribuţia fiecărui proiect la implementarea coridoarelor prioritare şi a domeniilor tematice prioritare privind infrastructura energetică, prevăzute în anexa nr.1, şi în funcţie de îndeplinirea criteriilor prevăzute la art.31².

(4) La stabilirea listei proiectelor CE prin unificarea listelor preliminare prevăzute la alin.(3), Consiliul Ministerial al Comunităţii Energetice, ţinând cont, în mod corespunzător, de deliberările grupurilor:

a) se asigură că sunt incluse numai proiectele care îndeplinesc criteriile prevăzute la art.31²;

b) asigură coerenţa transregională, având în vedere opinia Comitetului de Reglementare al Comunităţii Energetice, formulată în condiţiile prevăzute de cadrul normativ al Comunităţii Energetice;

c) ia în considerare avizele părţilor contractante ale Comunităţii Energetice, care, deşi proiectul propus nu se implementează pe teritoriul acestora, ar putea fi afectate de proiectul în cauză printr-un impact net pozitiv sau printr-un potenţial efect semnificativ, inclusiv asupra mediului ori asupra funcţionării infrastructurii energetice, şi care transmit grupului respectiv un aviz în care îşi expun opinia;

d) are ca obiectiv înscrierea unui număr total gestionabil de proiecte pe lista proiectelor CE.

(5) Proiectele CE şi proiectele IR care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a)–d) din anexa nr.2 se prezintă în vederea includerii acestora în planurile regionale de investiţii prevăzute la art.55 alin.(3) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică, în planurile de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, precum şi în alte planuri naţionale de infrastructură, după caz. În cadrul fiecăruia dintre planurile menţionate, proiectele CE şi proiectele IR respective au statut de proiecte de cel mai înalt nivel de prioritate, infrastructura energetică vizată de proiectele în cauză se consideră de importanţă strategică pentru Republica Moldova, care serveşte interesului economic naţional, iar lucrările aferente pot fi declarate lucrări de utilitate publică de interes naţional. Prevederile prezentului alineat nu se aplică proiectelor concurente şi proiectelor care nu sunt suficient de avansate pentru a permite efectuarea unei analize cost-beneficiu specifice proiectului respectiv, astfel cum este prevăzut la art.31⁶, precum şi proiectelor IR.

(6) Proiectele CE şi proiectele IR care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a)–d) din anexa nr.2 şi care sunt proiecte concurente sau sunt proiecte care nu sunt suficient de avansate pentru a permite efectuarea unei analize cost-beneficiu specifice proiectului respectiv, astfel cum este prevăzut la art.31⁶, pot fi incluse în planurile regionale de investiţii prevăzute la art.55 alin.(3) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică, în planurile de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani şi în alte planuri naţionale de infrastructură, după caz, ca proiecte luate în considerare.

(7) Dezvoltatorul unui proiect, potenţial proiect CE sau potenţial proiect IR, care preconizează ca proiectul în cauză să fie recunoscut prin decizia Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice ca fiind proiect CE sau să fie recunoscut ca proiect IR, trebuie să prezinte grupului regional al Comunităţii Energetice pentru proiectele CE sau, respectiv, grupului regional din cadrul Uniunii Europene o cerere privind includerea proiectului în lista corespunzătoare, care să cuprindă:

a) evaluarea proiectului respectiv din punctul de vedere al contribuţiei proiectului în cauză la realizarea obiectivelor Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050, în cazul unui potenţial proiect CE, sau a priorităţilor stabilite la nivelul Uniunii Europene, în cazul unui potenţial proiect IR;

b) referinţa la categoria relevantă de infrastructură energetică a potenţialului proiect CE sau proiect IR, astfel cum este stabilită în anexa nr.2;

c) analiza respectării criteriilor relevante prevăzute la art.31² şi în anexa nr.3 şi/sau a altor criterii şi condiţii stabilite la nivelul Comunităţii Energetice, în cazul unui potenţial proiect CE, şi/sau a criteriilor şi condiţiilor stabilite la nivelul Uniunii Europene, în cazul unui potenţial proiect IR;

d) în cazul unui potenţial proiect CE sau al unui potenţial proiect IR, care este suficient de avansat, analiza cost-beneficiu specifică proiectului respectiv, efectuată în conformitate cu metodologiile relevante prevăzute la art.31⁶ alin.(1), pentru un potenţial proiect CE, sau în conformitate cu metodologiile relevante stabilite la nivelul Uniunii Europene, pentru un potenţial proiect IR;

e) alte informaţii şi documente relevante pentru evaluarea unui potenţial proiect CE sau a unui potenţial proiect IR de către grupul corespunzător din cadrul Comunităţii Energetice sau din cadrul Uniunii Europene;

f) pentru proiectele IR, avizele guvernelor ţărilor afectate, în mod direct, prin care acestea îşi exprimă sprijinul pentru proiect sau alte acorduri fără caracter juridic obligatoriu.

(8) În conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, toţi destinatarii informaţiilor care constituie secret comercial asigură confidenţialitatea acestora.

Articolul 31². Criteriile pentru evaluarea proiectelor CE şi a proiectelor IR

(1) Un proiect CE trebuie să corespundă, cumulativ, următoarelor criterii generale:

1) proiectul se încadrează în cel puţin unul dintre coridoarele prioritare şi regiunile de interconectare prioritare privind infrastructura energetică prevăzute în anexa nr.1;

2) potenţialele beneficii generale ale proiectului, evaluate în conformitate cu criteriile specifice relevante de la alin.(2), depăşesc costurile acestuia, inclusiv pe termen lung;

3) proiectul corespunde oricăror dintre următoarele criterii:

a) implică cel puţin două părţi contractante ale Comunităţii Energetice, traversând, în mod direct sau indirect, prin interconectare cu o ţară terţă, frontiera dintre două sau mai multe părţi contractante ale Comunităţii Energetice;

b) este situat pe teritoriul unei părţi contractante a Comunităţii Energetice, fie terestru, fie offshore, inclusiv pe insule, şi are un impact transfrontalier semnificativ conform pct.1 din anexa nr.3.

(2) În cazul proiectelor CE, care se încadrează în categorii distincte de infrastructură energetică, se aplică următoarele criterii specifice:

1) pentru proiectele de transport, distribuţie şi stocare a energiei electrice care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a)–d) din anexa nr.2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, prin integrarea energiei din surse regenerabile în reţeaua electrică, prin transportul sau distribuţia energiei electrice din surse regenerabile către principalele centre de consum şi situri de stocare, şi, după caz, la limitarea reducerii forţate a producerii de energie electrică şi, de asemenea, contribuie la cel puţin unul dintre următoarele criterii specifice:

a) integrarea pieţelor de energie, inclusiv prin eliminarea izolării energetice a cel puţin unei părţi contractante a Comunităţii Energetice, şi reducerea blocajelor în infrastructura energetică, concurenţă, interoperabilitate şi flexibilitatea sistemului;

b) securitatea aprovizionării, inclusiv prin interoperabilitate, flexibilitatea sistemului, securitate cibernetică, conexiuni adecvate şi operarea sigură şi fiabilă a sistemului;

2) pentru proiectele de reţele electrice inteligente care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.1 lit.e) din anexa nr.2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, prin integrarea energiei electrice din surse regenerabile în reţeaua electrică şi, de asemenea, contribuie la cel puţin două dintre următoarele criterii specifice:

a) securitatea aprovizionării, inclusiv prin eficienţa şi interoperabilitatea în exploatarea zilnică a reţelei electrice la transportul şi distribuţia energiei electrice, evitarea congestiilor, precum şi integrarea şi implicarea utilizatorilor de sistem;

b) integrarea pieţelor de energie, inclusiv prin exploatarea eficientă a sistemului şi utilizarea interconexiunilor;

c) siguranţa reţelei, flexibilitatea şi calitatea furnizării, inclusiv prin adoptarea la scară largă a inovării în ceea ce priveşte echilibrarea, pieţele de flexibilităţi, securitatea cibernetică, monitorizarea, controlul sistemului şi corectarea erorilor;

d) integrarea inteligentă a sectorului fie în sistemul energetic, prin conectarea diferitor purtători de energie şi sectoare, fie într-un mod mai amplu, favorizând sinergiile şi coordonarea dintre sectoarele energeticii, sectorul transporturilor şi sectorul telecomunicaţiilor;

3) în ceea ce priveşte proiectele privind transportul şi stocarea dioxidului de carbon care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.5 din anexa nr.2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon în instalaţiile industriale conectate, şi, de asemenea, contribuie la toate criteriile specifice următoare:

a) evitarea emisiilor de dioxid de carbon, menţinându-se, totodată, securitatea aprovizionării;

b) sporirea rezilienţei şi a siguranţei transportului şi a stocării dioxidului de carbon;

c) utilizarea eficientă a resurselor, prin conectarea de surse multiple de dioxid de carbon şi situri de stocare, prin infrastructuri comune şi reducerea la minimum a presiunii asupra mediului şi a riscurilor la adresa mediului;

4) pentru proiectele privind hidrogenul care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.3 din anexa nr.2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin intensificarea utilizării hidrogenului din surse regenerabile sau a hidrogenului produs cu emisii scăzute de carbon, punându-se accent pe hidrogenul din surse regenerabile, în special în aplicaţiile finale, precum sunt sectoarele în care reducerea este dificilă, în care nu sunt fezabile soluţiile mai eficiente energetic, şi prin sprijinirea generării de energie din surse regenerabile variabile, oferind flexibilitate, soluţii de stocare, sau ambele, şi, de asemenea, contribuie, în mod semnificativ, la cel puţin unul dintre următoarele criterii specifice:

a) integrarea pieţelor de energie, inclusiv prin conectarea reţelelor de hidrogen existente sau emergente ale părţilor contractante ale Comunităţii Energetice sau să contribuie, în alt mod, la crearea unei reţele pentru transportul şi stocarea hidrogenului la nivelul Comunităţii Energetice şi să asigure interoperabilitatea sistemelor conectate;

b) securitatea furnizării şi flexibilitatea, inclusiv prin conexiuni adecvate şi prin facilitarea exploatării sigure şi fiabile a sistemului;

c) concurenţa, inclusiv prin permiterea accesului la multiple surse de aprovizionare şi la multipli utilizatori de sistem, în mod transparent şi nediscriminatoriu;

5) în cazul electrolizoarelor care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.4 din anexa nr.2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la toate criteriile specifice următoare:

a) durabilitate, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi prin intensificarea utilizării hidrogenului din surse regenerabile sau a celui produs cu emisii scăzute de carbon, în special din surse regenerabile, precum şi a combustibililor sintetici de aceeaşi origine;

b) siguranţa alimentării, inclusiv prin contribuţia la exploatarea sigură, eficientă şi fiabilă a sistemului sau prin oferirea de soluţii de stocare şi/sau de flexibilitate, precum sunt răspunsul părţii de consum şi serviciile de echilibrare;

c) susţinerea serviciilor de flexibilitate, precum consumul dispecerizabil şi stocarea, facilitând integrarea inteligentă a sectorului energetic prin crearea de legături cu alţi purtători de energie şi cu alte sectoare;

6) pentru proiectele de reţele inteligente de gaze naturale care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.2 din anexa nr.2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, prin asigurarea integrării unei game largi de gaze cu emisii scăzute de carbon şi, în special, a celor din surse regenerabile, inclusiv în cazul în care sunt de origine locală, precum sunt biometanul şi hidrogenul din surse regenerabile, în sisteme de transport, de distribuţie sau de stocare de gaze naturale, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, şi, de asemenea, contribuie, în mod semnificativ, la cel puţin unul dintre următoarele criterii specifice:

a) siguranţa reţelei şi calitatea furnizării, prin îmbunătăţirea eficienţei şi interoperabilităţii la exploatarea zilnică a sistemelor de transport, de distribuţie sau de stocare de gaze, inter alia, prin abordarea provocărilor generate de injectarea de gaze de calitate diferită;

b) funcţionarea pieţei gazelor naturale şi serviciile prestate consumatorilor;

c) facilitarea integrării inteligente a sectorului energetic prin crearea de legături cu alţi purtători de energie şi sectoare energetice şi facilitarea consumului dispecerizabil.

(3) Criteriile stabilite la alin.(2) din prezentul articol pentru proiectele care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr.2 se evaluează în conformitate cu indicatorii prevăzuţi la pct.2–7 din anexa nr.3.

(4) Un proiect IR trebuie să corespundă, cumulativ, următoarelor criterii generale:

1) proiectul contribuie, în mod semnificativ, la obiectivele menţionate la art.2 alin.(2) lit.e¹) şi la obiectivele corespunzătoare ale Uniunii Europene, în special prin faptul că nu obstrucţionează capacitatea Republicii Moldova de a elimina treptat activele de generare pe bază de combustibili fosili pentru consumul său intern, precum şi la durabilitate, inclusiv prin integrarea energiei din surse regenerabile în reţea şi prin transportul şi distribuţia energiei din surse regenerabile către principalele centre de consum şi situri de stocare;

2) potenţialele beneficii generale ale proiectului la nivelul Uniunii Europene, evaluate în conformitate cu criteriile specifice relevante de la alin.(2), depăşesc costurile acestuia în cadrul Uniunii Europene, inclusiv pe termen lung;

3) proiectul este situat pe teritoriul a cel puţin unui stat membru al Uniunii Europene şi a cel puţin unei ţări terţe şi are un impact transfrontalier semnificativ, astfel cum este prevăzut la pct.8 din anexa nr.3;

4) în ceea ce priveşte partea situată pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, proiectul este realizat în conformitate cu legislaţia corespunzătoare, în cazul în care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 şi 3 din anexa nr.2;

5) ţara terţă sau ţările terţe implicate prezintă un nivel înalt de convergenţă a cadrului de politici şi sunt demonstrate mecanisme de asigurare a respectării legii pentru a sprijini obiectivele de politică ale Uniunii Europene, în special pentru a asigura:

a) o piaţă internă de energie care funcţionează bine;

b) securitatea aprovizionării bazată, inter alia, pe surse diverse, cooperare şi solidaritate;

c) un sistem energetic, inclusiv în ceea ce priveşte producţia, transportul şi distribuţia, care se află în curs de realizare a obiectivului privind neutralitatea climatică, în conformitate cu Acordul de la Paris, ratificat prin Legea nr.78/2017, şi cu obiectivele Uniunii Europene privind energia şi clima pentru 2030 şi obiectivul privind neutralitatea climatică până în 2050, în special prin evitarea relocării emisiilor de dioxid de carbon;

6) ţara terţă sau ţările terţe implicate sprijină statutul de proiect prioritar al proiectului respectiv, astfel cum este stabilit la art.31³, şi se angajează să respecte un calendar similar pentru implementarea accelerată a acestuia, precum şi alte măsuri de sprijin privind politicile şi reglementările aplicabile proiectelor IR;

7) în ceea ce priveşte proiectele de stocare a dioxidului de carbon care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.5 lit.c) din anexa nr.2, proiectul este necesar pentru a permite transportul transfrontalier şi stocarea dioxidului de carbon. Totodată, ţara terţă în care este situat proiectul dispune de un cadru juridic adecvat, bazat pe mecanisme de asigurare a aplicării eficiente a legii, pentru a asigura că standardele şi garanţiile se aplică proiectului prevenind orice relocări ale emisiilor de dioxid de carbon, iar în ceea ce priveşte clima, sănătatea umană şi ecosistemele, precum şi siguranţa şi eficacitatea stocării permanente a dioxidului de carbon, sunt cel puţin la acelaşi nivel cu cele prevăzute de legislaţia Uniunii Europene.

(5) Rapoartele privind scenariile comune elaborate de Reţeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Energiei Electrice (în continuare – ENTSO-E) şi de Reţeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Gazelor Naturale (în continuare – ENTSO-G) se iau în considerare pentru evaluarea proiectelor CE care se încadrează în categoriile prevăzute la pct.1 lit.a), b) şi d) şi la pct.3 din anexa nr.2.

Articolul 31³. Statutul de proiecte prioritare al proiectelor CE şi al proiectelor IR

(1) Prin efectul prezentei legi, odată cu includerea în lista proiectelor CE şi, respectiv, în lista Uniunii Europene, proiectele CE şi proiectele IR au statut de proiecte de importanţă naţională majoră, obiectele vizate de acestea se consideră obiecte de importanţă strategică pentru Republica Moldova, care servesc interesului economic naţional, iar lucrările aferente pot fi declarate lucrări de utilitate publică de interes naţional.

(2) În cadrul procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, inclusiv în legătură cu emiterea actelor permisive de mediu necesare, precum şi în cadrul procedurilor aferente amenajării teritoriului, proiectele CE şi proiectele IR beneficiază de statutul de proiecte prioritare. Procesul de autorizare al proiectelor CE sau IR se desfăşoară în conformitate cu principiile stabilite de prezentul capitol, care au drept scop coordonarea şi integrarea procedurilor prevăzute de legislaţie pentru emiterea actelor permisive, fără a genera etape suplimentare de autorizare.

(3) Pentru a asigura examinarea actelor în regim de prioritate în cadrul procesului de autorizare a proiectelor CE şi IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii, în conformitate cu atribuţiile prevăzute la art.5¹ alin.(2), iniţiază crearea unui grup de lucru la nivel de Guvern, la care participă persoanele responsabile din cadrul tuturor autorităţilor vizate. În cadrul grupului în cauză, organul central de specialitate în domeniul energeticii stabileşte, prin cooperare cu dezvoltatorul proiectului respectiv şi după consultarea autorităţilor vizate, calendarul procesului de autorizare pentru fiecare proiect CE sau proiect IR, în care să fie indicate termenele de luare a deciziilor privind emiterea actelor permisive de către fiecare dintre autorităţile vizate.

(4) Organul central de specialitate în domeniul energeticii monitorizează respectarea calendarului procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR. În cazul în care autoritatea vizată estimează că decizia privind emiterea unui act permisiv nu va fi luată în termenul stabilit în calendarul respectiv, aceasta informează, fără întârziere, organul central de specialitate în domeniul energeticii, cu indicarea cauzelor întârzierii, inclusiv în situaţia în care dosarul depus de dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este incomplet, iar dezvoltatorului proiectului respectiv i-a fost solicitată prezentarea informaţiilor suplimentare pentru clarificarea anumitor circumstanţe în conformitate cu actele normative aplicabile. Organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, în caz de necesitate, asistenţă dezvoltatorului proiectului, precum şi autorităţilor vizate, pentru a soluţiona problemele identificate. În măsura în care soluţionarea acestora necesită timp suplimentar, organul central de specialitate în domeniul energeticii ajustează, după consultarea dezvoltatorului proiectului, calendarul procesului de autorizare a proiectului respectiv şi, după caz, prelungeşte termenul procesului de autorizare a proiectului respectiv, fără a depăşi termenele maxime stabilite la art.31⁴ alin.(1) şi (2).

(5) Pentru a asigura gestionarea eficientă a dosarelor de candidatură aferente proiectelor CE şi proiectelor IR, dezvoltatorii proiectelor respective, organul central de specialitate în domeniul energeticii, precum şi autorităţile vizate se asigură că dosarele aferente proiectelor CE şi proiectelor IR sunt tratate cu celeritate maximă.

(6) Includerea unui proiect CE sau a unui proiect IR în lista proiectelor CE sau, respectiv, în lista proiectelor IR constituie recunoaşterea necesităţii acestuia din perspectiva politicii energetice şi climatice, în contextul oricărei decizii luate în cadrul procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, fără a aduce atingere amplasamentului exact, traseului sau tehnologiei prevăzute de proiect. Prevederile prezentului alineat nu se aplică proiectelor concurente şi proiectelor care nu sunt suficient de avansate pentru a permite efectuarea unei analize cost-beneficiu specifice proiectului respectiv, astfel cum este prevăzut la art.31⁶.

(7) Soluţionarea eventualelor neînţelegeri sau litigii aferente proiectelor CE şi proiectelor IR, atât pe cale extrajudiciară, inclusiv prin mediere sau arbitraj, cât şi de către instanţele de judecată, inclusiv în cadrul exercitării căilor de atac, se consideră urgentă, iar examinarea acestora se realizează în regim de prioritate. Părţile implicate au obligaţia de a depune toată diligenţa necesară pentru a asigura soluţionarea promptă a acestora.

(8) Organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu evaluează, ţinând cont de liniile directoare ale Comisiei Europene cu privire la raţionalizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele Uniunii Europene, aplicabile la nivelul Comunităţii Energetice, necesitatea adoptării unor măsuri de reglementare şi a unor măsuri fără caracter de reglementare, în vederea eficientizării procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi a asigurării aplicării lor coerente, şi informează Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la rezultatele evaluării respective. În funcţie de rezultatele evaluării în cauză, organul central de specialitate indicat, în comun cu organul central de specialitate în domeniul energeticii, ia măsurile necesare fără caracter de reglementare sau elaborează amendamente la actele normative pentru a soluţiona problemele identificate. Amendamentele respective trebuie să fie în concordanţă cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice.

(9) În ceea ce priveşte impactul asupra mediului, luând în considerare integrarea în cadrul normativ al Comunităţii Energetice a actelor Uniunii Europene privind politica comunitară cu privire la domeniul apei, precum şi cu privire la conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, cu condiţia respectării cerinţelor aferente, includerea proiectelor transfrontaliere respective în lista proiectelor CE le conferă acestora caracter de proiecte de interes public major din perspectiva politicii energetice. Prevederile prezentului alineat nu se aplică proiectelor concurente şi proiectelor care nu sunt suficient de avansate pentru a permite efectuarea unei analize cost-beneficiu specifice proiectului respectiv, astfel cum este prevăzut la art.31⁶.

Articolul 31⁴. Organizarea procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR

(1) Procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR se desfăşoară în două etape:

a) etapa prealabilă, care reprezintă intervalul de timp cuprins între data iniţierii procesului de autorizare a unui proiect CE sau a unui proiect IR, în modul prevăzut la alin.(6), şi data adoptării de către organul central de specialitate în domeniul energeticii a deciziei cu privire la acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului proiectului respectiv, în conformitate cu alin.(12). Etapa prealabilă nu poate depăşi termenul de doi ani;

b) etapa de autorizare propriu-zisă, care reprezintă intervalul de timp cuprins între data adoptării de către organul central de specialitate în domeniul energeticii a deciziei cu privire la acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului proiectului respectiv şi data emiterii ultimului act permisiv relevant pentru proiectul CE sau proiectul IR care face parte din setul de acte cuprins de decizia exhaustivă. Etapa de autorizare propriu-zisă nu poate depăşi termenul de 18 luni.

(2) Durata întregului proces de autorizare a unui proiect CE sau a unui proiect IR nu poate depăşi termenul de 42 de luni. Organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, în caz necesitate, asistenţă dezvoltatorului proiectului şi autorităţilor vizate pentru ca actele permisive necesare să fie emise în termeni proximi. În cazul în care organul central de specialitate în domeniul energeticii estimează că cel puţin una dintre cele două etape ale procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR nu va fi finalizată în termenele stabilite la alin.(1), acesta poate prelungi termenele corespunzătoare, înainte de expirarea acestora, luând în considerare circumstanţele specifice ale proiectului CE sau proiectului IR concret. Organul central de specialitate în domeniul energeticii nu poate prelungi durata totală a celor două etape ale procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR cu mai mult de 9 luni decât în circumstanţe excepţionale.

(3) În cazul în care organul central de specialitate în domeniul energeticii decide, în conformitate cu alin.(2), prelungirea unor termene în cadrul procesului de autorizare a unui proiect CE, acesta informează grupul regional corespunzător al Comunităţii Energetice pentru proiectul CE şi îi prezintă măsurile întreprinse sau care urmează să fie întreprinse pentru a finaliza procesul de autorizare în termeni proximi. La solicitarea grupului respectiv, organul central de specialitate în domeniul energeticii îl informează periodic cu privire la progresele înregistrate în acest sens şi cauzele privind orice întârziere.

(4) Pentru a iniţia procesul de autorizare a unui proiect CE sau a unui proiect IR, dezvoltatorul proiectului în cauză expediază organului central de specialitate în domeniul energeticii, în formă de document electronic, semnat cu semnătură electronică calificată, sau în formă de document pe suport de hârtie, semnat de către administratorul dezvoltatorului proiectului respectiv, notificarea cu privire la iniţierea procesului de autorizare a proiectului respectiv, la care anexează descrierea detaliată a proiectului, indicând documentele de care dispune pentru emiterea actelor permisive necesare implementării proiectului CE sau a proiectului IR.

(5) Organul central de specialitate în domeniul energeticii expediază notificarea şi documentele prevăzute la alin.(4) tuturor autorităţilor vizate, care îl informează, în termen de două luni de la data recepţionării notificării, dacă dezvoltatorul proiectului respectiv deţine toate documentele necesare pentru emiterea actelor permisive corespunzătoare, indicând lista actelor suplimentare ce trebuie prezentate de dezvoltatorul proiectului în conformitate cu actele normative aplicabile. Organul central de specialitate în domeniul energeticii şi autorităţile vizate iau în considerare, în procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR, orice studii valabile efectuate şi permise sau autorizaţii emise pentru un anumit proiect CE sau proiect IR, înainte ca, în raport cu proiectul respectiv, să fie iniţiat procesul de autorizare conform prezentului articol, şi nu solicită efectuarea repetată a studiilor şi emiterea repetată a permiselor sau a autorizaţiilor respective.

(6) În termen de cel mult 3 luni de la recepţionarea notificării expediate de dezvoltatorul proiectului în conformitate cu alin.(4), organul central de specialitate în domeniul energeticii ia decizia fie de confirmare a faptului că dezvoltatorul proiectului respectiv dispune de toate documentele necesare pentru emiterea actelor permisive corespunzătoare, că notificarea privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului este acceptată şi că procesul de autorizare (etapa prealabilă) se consideră iniţiat, fie cu privire la refuzul privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR. Organul central de specialitate în domeniul energeticii refuză iniţierea procesului de autorizare pentru un proiect CE sau un proiect IR în cazul în care dezvoltatorul proiectului respectiv nu prezintă documentele prevăzute la alin.(4) şi nu dispune de un proiect suficient de avansat, cu indicarea motivelor refuzului şi a informaţiilor pertinente privind măsurile suplimentare ce trebuie întreprinse de acesta pentru înlăturarea motivelor care au stat la baza refuzului, inclusiv în legătură cu eliberarea actelor permisive de către autorităţile vizate. În cazul în care un proiect CE sau un proiect IR implică Republica Moldova şi cel puţin încă o parte contractantă a Comunităţii Energetice sau un stat membru al Uniunii Europene, procesul de autorizare pentru proiectul respectiv se consideră iniţiat la data acceptării ultimei notificări de către organul central de specialitate în domeniul energeticii sau de către autoritatea competentă responsabilă de facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR din statele respective.

(7) Organul central de specialitate în domeniul energeticii se asigură ca actele permisive emise în cadrul procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR să fie emise în termeni proximi, iar cerinţele stabilite de autorităţile vizate să corespundă categoriei de proiect CE sau de proiect IR relevante. În acest scop, cerinţele pentru iniţierea procesului de autorizare a unui proiect, precum şi pentru acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului proiectului respectiv se stabilesc în funcţie de specificul proiectului CE sau al proiectului IR, inclusiv în funcţie de tipul şi dimensiunea proiectului sau ţinându-se cont de rezultatele evaluării prealabile a activităţii planificate efectuate de către Agenţia de mediu în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului. Autorităţile vizate întreprind toate măsurile necesare pentru emiterea în termeni proximi a actelor permisive necesare pentru implementarea unui proiect CE sau a unui proiect IR.

(8) În cazul în care, potrivit actelor normative aplicabile, stabilirea traseului sau a amplasamentului, realizată exclusiv în scopul unui proiect planificat, inclusiv planificarea coridoarelor specifice pentru infrastructurile de reţea, nu poate fi integrată în procesul de luare a deciziei exhaustive, decizia corespunzătoare se ia în cadrul unei etape separate, în termen de 6 luni de la data transmiterii de către dezvoltatorul proiectului a dosarului de candidatură final şi complet. În această situaţie, organul central de specialitate poate decide prelungirea procesului de autorizare pentru o perioadă de cel mult 6 luni, cu excepţia unor circumstanţe excepţionale, inclusiv în ceea ce priveşte procedura prevăzută de prezentul alineat.

(9) Etapa prealabilă cuprinde elaborarea de către dezvoltatorii proiectului a rapoartelor de mediu, în măsura în care aceasta este prevăzută de Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, precum şi a documentaţiei aferente adaptării la schimbările climatice. Etapa prealabilă poate fi divizată în trei faze, în funcţie de acţiunile care trebuie întreprinse:

a) după confirmarea notificării privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii, ţinând cont de lista de verificare prevăzută la art.5¹ alin.(6) lit.e), în colaborare strânsă cu autorităţile vizate şi, după caz, în baza propunerii dezvoltatorului proiectului respectiv, identifică domeniul de aplicare a rapoartelor şi a documentelor, precum şi gradul de detaliere a informaţiilor care trebuie prezentate de către dezvoltatorul proiectului în cadrul dosarului de candidatură pentru a solicita emiterea setului de acte permisive care formează decizia exhaustivă în raport cu proiectul respectiv;

b) în baza rezultatelor obţinute în cadrul fazei prevăzute la lit.a), organul central de specialitate în domeniul energeticii elaborează, în colaborare cu dezvoltatorul proiectului şi autorităţile vizate, un calendar detaliat al procesului de autorizare a proiectului respectiv. În cazul proiectelor CE şi al proiectelor IR transfrontaliere, organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează cu autorităţile competente responsabile de facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR din ţările implicate pentru a coordona şi ajusta calendarele întocmite la nivel naţional şi pregătesc un calendar comun;

c) înainte de adoptarea deciziei cu privire la acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului proiectului, organul central de specialitate în domeniul energeticii este în drept să solicite, inclusiv la cererea autorităţilor vizate, de la dezvoltatorul respectiv informaţii care nu au fost prezentate de acesta, deşi au fost identificate ca fiind necesare conform lit.a), sau informaţii suplimentare, dacă este necesară clarificarea anumitor circumstanţe. În termen de 3 luni de la prezentarea de către dezvoltatorul proiectului a informaţiilor lipsă, organul central de specialitate în domeniul energeticii adoptă decizia cu privire la acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului respectiv. Solicitările de informaţii suplimentare pot fi formulate doar în măsura în care sunt justificate de identificarea unor noi circumstanţe.

(10) Calendarul procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, prevăzut la alin.(9) lit.b), se coordonează cu autorităţile vizate în cadrul grupului de lucru instituit în conformitate cu art.31³ alin.(3). Calendarul în cauză trebuie să includă cel puţin informaţii cu privire la:

a) deciziile şi actele permisive aferente proiectului CE sau proiectului IR;

b) autorităţile publice, părţile interesate şi publicul larg vizat;

c) etapele individuale ale procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR şi durata acestora;

d) etapele principale care trebuie parcurse în legătură cu luarea deciziilor şi emiterea actelor permisive aferente proiectului CE sau proiectului IR, constituind setul de acte care formează decizia exhaustivă, precum şi termenele aferente;

e) resursele planificate de autorităţile vizate şi eventualele resurse suplimentare necesare.

(11) După obţinerea certificatului/certificatelor de urbanism pentru proiectare aferente proiectului CE sau proiectului IR, dezvoltatorul proiectului respectiv expediază organului central de specialitate în domeniul energeticii, în formă de document electronic, semnat cu semnătură electronică calificată, sau de document pe suport de hârtie, semnat de către administratorul dezvoltatorului proiectului respectiv, dosarul de candidatură, care să conţină actele permisive deţinute. Dezvoltatorul proiectului se asigură că dosarul de candidatură este complet şi de o calitate corespunzătoare şi solicită, la cel mai timpuriu stadiu posibil al procesului de autorizare, avizul organului central de specialitate în domeniul energeticii. Dezvoltatorul proiectului cooperează cu organul central de specialitate în domeniul energeticii pentru a prezenta informaţii complete şi exhaustive cu privire la proiectul respectiv, precum şi pentru a asigura respectarea calendarului procesului de autorizare a proiectului, precum şi termenele stabilite în prezentul capitol.

(12) În termen de 10 zile lucrătoare de la recepţionarea dosarului de candidatură depus de către dezvoltatorul proiectului, organul central de specialitate în domeniul energeticii ia decizia de acceptare a dosarului de candidatură al dezvoltatorului respectiv sau solicită prezentarea de informaţii suplimentare, astfel cum este prevăzut la alin.(9) lit.c). La data luării deciziei de către organul central de specialitate în domeniul energeticii privind acceptarea dosarului de candidatură a dezvoltatorului proiectului, etapa de autorizare propriu-zisă prevăzută la alin.(1) se consideră iniţiată.

(13) Orice modificare a termenelor sau a condiţiilor prevăzute în actele normative care reglementează emiterea actelor permisive aferente unui proiect CE sau unui proiect IR nu trebuie să conducă la prelungirea proceselor de autorizare iniţiate anterior intrării în vigoare a modificărilor respective. În vederea menţinerii caracterului accelerat al procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii adaptează, după caz, calendarul prevăzut la alin.(9) lit.b), astfel încât, în măsura posibilităţilor, termenele prevăzute pentru desfăşurarea procesului de autorizare a proiectului respectiv să nu fie depăşite.

(14) Termenele prevăzute de prezentul articol se aplică fără a afecta obligaţiile Republicii Moldova care decurg din Tratatul Comunităţii Energetice şi din dreptul internaţional şi fără a afecta exercitarea căilor administrative de atac sau a celor judiciare. De asemenea, acestea nu împiedică aplicarea unor termene mai mici stabilite pentru emiterea actelor permisive aferente unui proiect CE sau unui proiect IR.

Articolul 31⁵. Transparenţa şi consultările publice în legătură cu implementarea proiectelor CE şi a proiectelor IR

(1) În termen de 3 luni de la iniţierea procesului de autorizare a unui proiect în conformitate cu art.31⁴ alin.(6), dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează şi prezintă organului central de specialitate în domeniul energeticii un concept privind participarea publicului larg. Conceptul respectiv se elaborează în conformitate cu cerinţele stabilite în ghidul prevăzut la art.5¹ alin. (6) şi trebuie să includă cel puţin informaţiile referitoare la:

a) părţile interesate vizate;

b) măsurile preconizate, inclusiv locaţiile şi datele generice propuse pentru şedinţele consultărilor publice;

c) calendarul şedinţelor planificate în cadrul consultărilor publice;

d) resursele umane alocate pentru desfăşurarea consultărilor publice şi pentru îndeplinirea diverselor sarcini.

(2) Organul central de specialitate în domeniul energeticii examinează conceptul prevăzut la alin.(1) şi, în termen de cel mult 3 luni de la data recepţionării acestuia, notifică dezvoltatorul proiectului cu privire la validarea conceptului privind participarea publicului larg sau cu privire la necesitatea modificării conceptului respectiv, indicând modificările recomandate. La luarea deciziei, organul central de specialitate în domeniul energeticii ţine cont de orice formă de participare şi de consultare a publicului larg care a avut loc înainte de iniţierea procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, cu condiţia că participarea şi consultarea publicului larg au fost efectuate cu respectarea cerinţelor cu privire la transparenţă, stabilite de prezentul articol.

(3) În cazul în care, după validarea conceptului privind participarea publicului larg, dezvoltatorul proiectului intenţionează să îl modifice semnificativ, acesta este obligat să informeze organul central de specialitate în domeniul energeticii şi să modifice conceptul respectiv conform recomandărilor organului central de specialitate menţionat.

(4) Fără a aduce atingere principiilor stabilite de Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier (în continuare – Convenţia Espoo), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.1546/1993, de Convenţia privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului (în continuare – Convenţia Aarhus), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.346/1999, acquis-ului Comunităţii Energetice, precum şi cerinţelor privind organizarea consultărilor publice în conformitate cu legislaţia de mediu, pentru a încuraja participarea publicului larg, inclusiv a părţilor implicate la procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR, şi pentru a asigura informarea prealabilă şi dialogul prealabil cu publicul larg, sunt respectate următoarele principii:

a) părţile interesate afectate de implementarea unui proiect CE sau a unui proiect IR, inclusiv autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile regionale, proprietarii de terenuri şi persoanele care locuiesc în vecinătatea zonei în care urmează să fie construită infrastructura energetică vizată de proiectul respectiv, publicul larg, asociaţiile sau organizaţiile, constituite conform legii, sunt informate şi consultate, în mod deschis şi transparent, la etapa incipientă, în mod incluziv şi astfel încât alternativele propuse în cadrul consultărilor publice să poată fi luate în considerare. În caz de necesitate, organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, în acest sens, suport dezvoltatorului proiectului;

b) în situaţia în care se organizează mai multe consultări publice pentru un proiect CE sau pentru un proiect IR, în măsura posibilităţilor, se recurge la gruparea acestora. Fiecare consultare publică acoperă toate subiectele relevante pentru o anumită etapă a procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, iar fiecare subiect aferent unei anumite etape a procesului de autorizare este abordat o dată pe parcursul consultărilor publice. O consultare publică poate avea loc în mai multe locaţii geografice. Subiectele abordate în cadrul unei consultări publice se indică, în mod clar, în notificarea privind consultările publice;

c) comentariile şi obiecţiile părţilor interesate se admit doar în intervalul de timp stabilit pentru prezentarea acestora;

d) dezvoltatorii proiectelor CE sau ai proiectelor IR asigură desfăşurarea consultărilor publice pe parcursul unei perioade care să permită o participare publică deschisă şi incluzivă.

(5) Înainte de a expedia organului central de specialitate în domeniul energeticii, în conformitate cu art.31⁴ alin.(11), dosarul de candidatură final şi complet, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat să organizeze cel puţin o consultare publică. În cadrul consultării publice respective, părţile interesate prevăzute la alin.(4) lit.a) din prezentul articol sunt informate, la etapa incipientă, cu privire la proiectul CE sau proiectul IR, astfel încât să fie identificate cel mai potrivit amplasament, traseu sau tehnologii şi, după caz, să fie identificate toate impacturile relevante, în conformitate cu actele normative aplicabile, şi toate subiectele relevante care urmează să fie abordate în procesul de examinare a dosarului proiectului respectiv, cu luarea în considerare a aspectelor pertinente privind adaptarea la schimbările climatice.

(6) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează un raport pentru fiecare consultare publică organizată în conformitate cu alin.(5), în care descrie modul în care au fost luate în considerare opiniile exprimate în cadrul consultării publice, indicând modificările aduse proiectului în partea ce ţine de amplasamentul, traseul şi concepţia proiectului ori indicând motivele pentru care opiniile respective nu au fost luate în considerare (în continuare – raport privind consultarea publică). Raportul privind consultarea publică se anexează la dosarul de candidatură care se depune de către dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR în conformitate cu art.31⁴ alin.(11) şi se publică pe site-ul web al dezvoltatorului prevăzut la alin.(13) din prezentul articol, fără a afecta confidenţialitatea informaţiilor care constituie secret comercial sau a altor informaţii cu accesibilitate limitată.

(7) În cadrul consultării publice organizate în conformitate cu alin.(5), dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR trebuie să întreprindă cel puţin următoarele acţiuni:

a) să elaboreze şi să publice, în formă electronică şi, după caz, pe suport de hârtie, o broşură informativă de cel mult 15 pagini, în care să prezinte, în mod clar şi concis, o sinteză a descrierii, a scopului şi a etapelor de implementare a proiectului, informaţii relevante privind dezvoltarea planificată a reţelei de transport sau de distribuţie, după caz, rutele alternative luate în considerare, tipurile şi caracteristicele impactului potenţial, inclusiv de natură transfrontalieră, precum şi eventualele măsuri de atenuare a acestora. Broşura în cauză se publică până la iniţierea consultărilor publice şi trebuie să indice, suplimentar, adresa web a platformei Secretariatului Comunităţii Energetice, site-ul web oficial al organului central de specialitate în domeniul energeticii pe care este publicat ghidul prevăzut la art.5¹ alin.(6), precum şi site-ul web al dezvoltatorului prevăzut la alin.(13) din prezentul articol;

b) să publice informaţiile privind consultarea pe site-ul web prevăzut la alin.(13), pe panourile informative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi, cel puţin, în unul sau, după caz, în două mijloace de informare locale;

c) să invite, prin expedierea unui document electronic, a unui document pe suport de hârtie ori prin intermediul mass-mediei naţionale, toate părţile relevante, asociaţiile, organizaţiile şi grupurile afectate de implementarea proiectului respectiv pentru participarea la şedinţele organizate în vederea abordării unor subiecte specifice.

(8) Obligaţia dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR de a organiza consultarea publică în conformitate cu alin.(5) nu afectează şi nu substituie obligaţia acestuia de a organiza consultările publice după transmiterea solicitării aprobării de dezvoltare în conformitate cu actele normative care reglementează evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

(9) În cazul proiectelor CE sau al proiectelor IR transfrontaliere, care implică Republica Moldova şi/sau una ori mai multe părţi contractante ale Comunităţii Energetice, şi/sau unul ori mai multe state membre ale Uniunii Europene, perioada consultărilor publice organizate în conformitate cu alin.(5) nu trebuie să depăşească două luni din data la care a fost iniţiată prima consultare publică în unul din statele implicate.

(10) În cazul proiectelor CE sau al proiectelor IR cu impact transfrontalier semnificativ asupra mediului altei sau altor părţi contractante ale Comunităţii Energetice ori asupra mediului altui sau altor state membre ale Uniunii Europene, care aplică prevederile Convenţiei Espoo, informaţiile relevante se prezintă autorităţii responsabile pentru facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare din statele respective. Autoritatea sesizată indică, în cadrul procesului de notificare, dacă aceasta sau altă autoritate implicată intenţionează să participe la consultările publice organizate în conformitate cu prevederile prezentului articol.

(11) Înainte de a depune la organul central de specialitate în domeniul energeticii dosarul de candidatură, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează un raport centralizator care să sintetizeze rezultatele consultărilor publice şi ale altor activităţi organizate de dezvoltatorul respectiv pentru a asigura participarea publicului larg, inclusiv ale celor organizate înainte de iniţierea procesului de autorizare a proiectului vizat (în continuare – raport de sinteză a consultărilor publice). Raportul de sinteză a consultărilor publice se include în dosarul de candidatură care se depune de către dezvoltatorul proiectului respectiv în conformitate cu art.31⁴ alin.(11).

(12) Organul central de specialitate în domeniul energeticii expediază autorităţilor vizate raportul/rapoartele privind consultarea publică prevăzute la alin.(6), precum şi raportul de sinteză a consultărilor publice. Organul central de specialitate în domeniul energeticii şi autorităţile vizate ţin cont de rezultatele consultărilor publice reflectate în rapoarte respective la adoptarea deciziilor privind proiectele CE şi proiectele IR.

(13) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat să creeze şi să actualizeze un site web care să conţină cel puţin următoarele informaţii relevante despre proiectul respectiv:

a) broşura informativă, în formă electronică, prevăzută alin.(7) lit.a), actualizată cu cele mai recente informaţii privind proiectul respectiv;

b) un rezumat, în formă electronică, de cel mult 50 de pagini, fără detalii tehnice, care să reflecte stadiul implementării proiectului respectiv, inclusiv informaţii geografice. Rezumatul respectiv se actualizează periodic, cu indicarea modificărilor aduse versiunilor anterioare;

c) planul de implementare a proiectului respectiv, prevăzut la art.31⁹ alin.(1), actualizat cu cele mai recente date privind proiectul;

d) calendarul proiectului şi al consultărilor publice, cu indicarea datelor şi a locurilor în care se preconizează organizarea audierilor şi consultărilor publice, precum subiectele relevante care se propun a fi puse în discuţie;

e) modalitatea în care poate fi obţinut setul complet de documente relevante pentru consultările publice, informaţiile şi documentele adiţionale şi datele de contact ale persoanelor responsabile;

f) modalitatea în care pot fi transmise opiniile şi obiecţiile în cadrul consultărilor publice şi datele de contact ale persoanelor responsabile;

g) adresa web a platformei Secretariatului Comunităţii Energetice, site-ul web oficial al Secretariatului Comunităţii Energetice şi site-ul web oficial al organului central de specialitate în domeniul energeticii pe care este publicat ghidul prevăzut la art.5¹ alin.(6);

h) traduceri ale conţinutului site-ului web în toate limbile părţilor contractante ale Comunităţii Energetice sau ale statelor membre ale Uniunii Europene vizate de proiect sau asupra cărora proiectul are un impact transfrontalier semnificativ, în conformitate cu pct.1 din anexa nr.3;

i) mijloacele alocate şi vărsate de Uniunea Europeană pentru proiect;

j) data ultimei actualizări a site-ului web al proiectului.

(14) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR publică informaţiile relevante despre proiect şi prin intermediul altor mijloace de informare la care are acces publicul larg. În cadrul consultărilor publice, informaţiile care constituie secret comercial, precum şi alte informaţii cu accesibilitate limitată nu se comunică publicului larg.

Articolul 31⁶. Analiza cost-beneficiu în sectoarele energeticii. Principii specifice privind investiţiile în cadrul proiectelor CE şi al proiectelor IR cu impact transfrontalier

(1) La efectuarea analizei cost-beneficiu a proiectelor CE, dezvoltatorii proiectelor respective iau în considerare următoarele:

a) proiectele CE, care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a), b) şi d) şi pct.3 din anexa nr.2, se evaluează în baza metodologiilor unice publicate de ENTSO-E şi de ENTSO-G, astfel cum este prevăzut în concluziile organelor decizionale ale grupurilor regionale ale Comunităţii Energetice pentru proiectele CE, la aprobarea listei preliminare a proiectelor CE;

b) proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.c) şi e), pct.2, 4 şi 5 din anexa nr.2, se evaluează în baza metodologiilor de efectuare a analizei cost-beneficiu armonizată pe ansamblul sistemului energetic, elaborate de Comisia Europeană şi aplicate la nivelul Comunităţii Energetice, astfel cum este prevăzut în concluziile organelor decizionale ale grupurilor regionale ale Comunităţii Energetice pentru proiectele CE, la aprobarea listei preliminare a proiectelor CE.

(2) Agenţia publică pe site-ul web oficial setul de indicatori şi valorile de referinţă corespunzătoare pentru costurile unitare de investiţie, în vederea comparării costurilor unitare de investiţie pentru proiecte comparabile din categoriile de infrastructură energetică incluse în anexa nr.2, stabilite şi publicate de Comitetul de Reglementare al Comunităţii Energetice în cooperare cu autorităţile naţionale de reglementare ale părţilor contractante ale Comunităţii Energetice, în condiţiile şi termenele stabilite în conformitate cu Tratatul Comunităţii Energetice. Dezvoltatorii proiectelor CE au obligaţia de a prezenta datele solicitate Agenţiei şi Comitetului de Reglementare al Comunităţii Energetice.

(3) Costurile de investiţie, realizate în mod eficient în legătură cu implementarea unui proiect CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a)–d) şi la pct.3 din anexa nr.2, care se referă fie doar la Republica Moldova, fie la Republica Moldova şi la una sau mai multe părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi care ţin de competenţa autorităţilor naţionale de reglementare din statele în cauză, sunt suportate de către operatorii sistemelor de transport sau de către dezvoltatorul/dezvoltatorii proiectului respectiv din părţile contractante ale Comunităţii Energetice în care proiectul CE respectiv are un impact net pozitiv asupra pieţelor de energie şi, în măsura în care costurile respective nu sunt recuperate prin intermediul plăţilor pentru gestionarea congestiilor sau prin intermediul altor plăţi efectuate în legătură cu investiţia în cauză, sunt recuperate, ulterior, prin intermediul tarifelor pentru serviciul de transport din partea/părţile contractante respective.

(4) Dezvoltatorii proiectelor CE pot utiliza, în scopul efectuării analizelor cost-beneficiu specifice proiectelor, setul de indicatori şi valorile de referinţă corespunzătoare pentru compararea costurilor unitare de investiţie pentru proiecte comparabile din categoriile de infrastructură energetică incluse în anexa nr.2, stabilite şi publicate pe site-ul web oficial al Agenţiei.

(5) Costurile de investiţie prevăzute la alin.(3) nu includ costurile aferente întreţinerii şi exploatării infrastructurii energetice noi-construite în cadrul implementării proiectelor CE.

(6) În conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, pentru proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a)–d) şi la pct.3 din anexa nr.2, prevederile alin.(3) se aplică la solicitarea a cel puţin unui dezvoltator de proiect, adresată autorităţilor naţionale de reglementare relevante, în raport cu toate sau cu o parte din costurile de investiţie. Pentru proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.e) şi la pct.2 din anexa nr.2, prevederile alin.(3) din prezentul articol pot fi aplicate la solicitarea a cel puţin unui dezvoltator de proiect, adresată autorităţilor naţionale de reglementare relevante. În cazul în care un proiect CE urmează a fi implementat de mai mulţi dezvoltatori, Agenţia şi autorităţile naţionale de reglementare relevante implicate în implementarea proiectului CE (în continuare – autorităţi de reglementare implicate) solicită, fără întârziere, tuturor dezvoltatorilor proiectului respectiv să depună o cerere de investiţie comună, astfel cum este prevăzut la art.31⁷.

(7) În cazul unui proiect CE în raport cu care se aplică prevederile alin.(3), dezvoltatorul proiectului respectiv informează Agenţia şi autorităţile de reglementare implicate, cel puţin o dată pe an şi până la punerea în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiectul CE, cu privire la nivelul de implementare a proiectului, precum şi cu privire la costurile identificate şi riscurile asociate implementării proiectului respectiv.

(8) După evaluarea unui proiect CE din categoria menţionată la alin.(3) ca fiind suficient de avansat şi de pregătit pentru a intra în etapa de construire în următoarele 36 de luni, dezvoltatorul/dezvoltatorii proiectului respectiv prezintă Agenţiei şi autorităţilor de reglementare implicate cererea de investiţii, astfel cum este prevăzut la art.31⁷.

(9) Prevederile alin.(3)–(8) se aplică, mutatis mutandis, şi proiectelor IR.

Articolul 31⁷. Depunerea şi examinarea cererii de investiţii

(1) Cererea de investiţii care se depune de către dezvoltatorul/dezvoltatorii proiectului respectiv către Agenţie şi autorităţile de reglementare implicate trebuie să includă solicitarea privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie şi să fie însoţită de:

a) analiza actualizată cost-beneficiu, specifică proiectului CE, efectuată în conformitate cu metodologia relevantă prevăzută la art.31⁶ alin.(1), luându-se în considerare beneficiile care depăşesc frontierele statelor pe teritoriul cărora urmează a fi amplasată infrastructura energetică respectivă, precum şi ţinându-se cont cel puţin de scenariile comune stabilite pentru planificarea dezvoltării reţelei, astfel cum este prevăzut la art.31² alin.(5). În cazul în care sunt elaborate scenarii suplimentare, acestea trebuie să fie în concordanţă cu obiectivele Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi cu obiectivul privind neutralitatea climatică până în 2050;

b) planul de afaceri, care să evalueze viabilitatea financiară a proiectului CE, inclusiv soluţia financiară aleasă. În cazul proiectelor CE care vizează dezvoltarea unui obiect din categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.3 din anexa nr.2, planul în cauză trebuie să fie însoţit şi de rezultatele testelor de piaţă;

c) propunerea argumentată privind mecanismul de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie, dacă dezvoltatorii proiectului CE au ajuns la un acord în acest sens.

(2) Cererea de investiţii este elaborată după consultarea de către dezvoltatorii proiectului CE a operatorilor sistemelor de transport din părţile contractante ale Comunităţii Energetice în care proiectul CE are un impact net pozitiv, cu respectarea recomandărilor stabilite în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice. Dacă proiectul CE urmează să fie implementat de mai mulţi dezvoltatori, aceştia depun o cerere comună de investiţii.

(3) La recepţionarea cererilor de investiţii, Agenţia remite, fără întârziere, Comitetului de Reglementare al Comunităţii Energetice şi Secretariatului Comunităţii Energetice câte o copie de pe fiecare cerere de investiţii, pentru informare. Agenţia, Comitetul de Reglementare al Comunităţii Energetice şi Secretariatul Comunităţii Energetice asigură confidenţialitatea informaţiilor care constituie secret comercial şi a altor informaţii cu accesibilitate limitată, obţinute în cadrul şi în legătură cu examinarea cererilor de investiţii.

(4) În termen de 6 luni de la data înregistrării cererii de investiţii la ultima autoritate naţională de reglementare implicată, Agenţia, după consultarea dezvoltatorilor proiectului CE şi prin coordonare cu autorităţile de reglementare implicate, decide cu privire la:

a) alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie realizate în mod eficient, care urmează să fie suportate de fiecare operator de sistem în legătură cu implementarea proiectului respectiv, precum şi cu privire la modul de includere a costurilor respective în tarifele operatorilor de sistem relevanţi; sau

b) respingerea, integrală sau parţială, a cererii de investiţii dacă, în urma analizei comune efectuate de Agenţie şi autorităţile de reglementare implicate, concluzionează că proiectul respectiv sau o parte a acestuia nu are niciun impact net pozitiv semnificativ în niciunul dintre statele autorităţilor de reglementare implicate.

(5) Agenţia include în tarifele reglementate pentru serviciul de transport costurile de investiţie realizate în mod eficient, având în vedere cele mai bune practici cu privire la tratamentul cererilor de investiţii pentru proiectele CE, incluse în recomandarea adoptată de către Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice şi în conformitate cu alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie care urmează să fie suportate de fiecare operator de sistem în legătură cu proiectul respectiv. Pentru proiectele CE care vizează dezvoltarea infrastructurii energetice pe teritoriul Republicii Moldova, Agenţia evaluează, după caz, dacă includerea costurilor de investiţie în tarifele reglementate pentru serviciul de transport ar putea genera probleme de accesibilitate pentru utilizatorii de sistem.

(6) La alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie, Agenţia, după consultarea operatorilor sistemelor de transport relevanţi, trebuie să convină cu autorităţile de reglementare implicate asupra un acord care să se bazeze inclusiv pe informaţiile prevăzute la alin.(1) lit.a) şi b), fără a se limita la acestea. Evaluarea ia în considerare toate scenariile relevante ce ţin de planificarea reţelelor de transport prevăzute la art.31² alin.(5), precum şi alte scenarii pentru planificarea dezvoltării reţelelor, şi trebuie să permită efectuarea unei analize exhaustive a contribuţiei proiectului CE la implementarea politicii energetice a Comunităţii Energetice în ceea ce priveşte decarbonizarea, integrarea pieţelor de energie, concurenţa, durabilitatea şi securitatea aprovizionării cu energie. În cazul în care se elaborează scenarii suplimentare, acestea trebuie să fie în concordanţă cu obiectivele Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi cu obiectivul privind neutralitatea climatică până în 2050.

(7) La alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie se ţine cont de nivelul real sau de cel estimat al veniturilor obţinute din:

a) gestionarea congestiilor sau din alte plăţi conexe;

b) aplicarea mecanismului de compensare dintre operatorii sistemelor de transport prevăzut la art.48 din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică.

(8) La luarea deciziei privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie, Agenţia ţine cont de costurile şi beneficiile economice, sociale şi de mediu ale proiectelor respective în părţile contractante ale Comunităţii Energetice implicate, precum şi de necesitatea de a asigura un cadru de finanţare stabil pentru implementarea proiectelor CE, reducând, totodată, la minimum necesităţile de acordare a asistenţei financiare. În cazul în care un proiect CE atenuează anumite externalităţi negative, precum fluxurile în buclă, iar proiectul CE respectiv este implementat într-o parte contractantă a Comunităţii Energetice care se află la originea externalităţilor respective, atenuarea în cauză nu se consideră beneficiu transfrontalier şi nu poate fi considerată temei pentru alocarea costurilor de investiţie către operatorii sistemelor de transport din statele afectate de externalităţile respective.

(9) Hotărârile Agenţiei privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe site-ul web oficial al Agenţiei.

(10) Agenţia, în cooperare cu autorităţile de reglementare implicate, notifică Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, Secretariatul Comunităţii Energetice şi Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei din cadrul Uniunii Europene cu privire la decizia de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie şi prezintă informaţii relevante cu privire la decizia respectivă. Decizia de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie stabileşte, în special, motivele detaliate pentru alocarea costurilor între părţile contractante ale Comunităţii Energetice relevante şi include următoarele:

a) evaluarea efectelor identificate în raport cu fiecare stat implicat în proiect, în special în ceea ce priveşte tarifele pentru prestarea serviciilor de transport;

b) evaluarea planului de afaceri prevăzut la alin.(1) lit.b);

c) externalităţile pozitive pe care le-ar putea genera proiectul CE, la nivel naţional sau regional ori la nivelul Comunităţii Energetice, precum securitatea aprovizionării, flexibilitatea sistemului, solidaritatea sau inovarea;

d) rezultatul consultării cu dezvoltatorii proiectului CE în cauză.

(11) În cadrul aplicării mecanismului de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie, la stabilirea tarifelor în conformitate cu legile sectoriale, Agenţia ia în considerare costurile reale ale investiţiei suportate de operatorul sistemului de transport sau de dezvoltatorul proiectului CE, în măsura în care acestea corespund costurilor unui operator eficient şi comparabil din punct de vedere structural.

(12) În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(4), Agenţia nu ajunge la un acord cu autorităţile de reglementare implicate în legătură cu examinarea cererii de investiţii şi, respectiv, nu aprobă o decizie în acest sens, Agenţia informează despre aceasta Comitetul de Reglementare al Comunităţii Energetice, Secretariatul Comunităţii Energetice şi Comisia Europeană.

(13) În circumstanţele stabilite la alin.(12) sau la solicitarea comună a Agenţiei şi a autorităţilor de reglementare implicate, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice adoptă decizia cu privire la cererea de investiţii, inclusiv cu privire la alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie, în termen de 3 luni de la data solicitării, în conformitate cu procedura şi cerinţele stabilite de cadrul normativ al Comunităţii Energetice. Termenul în cauză poate fi prelungit cu două luni, iar prelungirea începe în ziua următoare celei în care au fost recepţionate informaţiile complete. În aplicarea deciziei Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice privind cererea de investiţii şi în concordanţă cu principiile de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie stabilite prin aceasta, Agenţia şi autorităţile de reglementare relevante stabilesc modalitatea de includere a costurilor de investiţie în tarifele reglementate.

(14) Decizia privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie nu afectează dreptul operatorilor sistemelor de transport de a solicita Agenţiei aprobarea tarifelor pentru serviciul de transport în conformitate cu prevederile Legii nr.164/2025 cu privire la energia electrică şi ale Legii nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.

(15) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul proiectelor CE care beneficiază de derogări specifice de la prevederile relevante ale cadrului normativ al Comunităţii Energetice, transpuse în legislaţia naţională după cum urmează:

a) normele privind accesul terţilor la reţelele de gaze naturale, precum şi la instalaţiile de stocare şi la reţelele de gaze naturale în amonte, normele privind stabilirea tarifelor reglementate pentru serviciile de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, normele privind prestarea serviciilor de echilibrare, normele privind accesul la infrastructura transfrontalieră, inclusiv privind procedurile de alocare a capacităţii şi gestionare a congestiilor stabilite de Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale;

b) prevederile art.9 alin.(3), art.10 alin.(2) lit.b) şi lit.h), art.41, art.47 alin.(2)–(3), art.71 alin.(1)–(3) şi (9), art.131 alin.(2) lit.a) şi art.132 alin.(1)–(8) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică; şi

c) normele privind separarea sau accesul terţilor.

(16) Prevederile prezentului articol se aplică, mutatis mutandis, şi proiectelor IR.

Articolul 31⁸. Stimulente acordate de autoritatea de reglementare pentru proiectele CE

(1) În cazul în care dezvoltatorul unui proiect CE este expus unor riscuri mai mari la dezvoltarea, construirea, operarea sau întreţinerea infrastructurii energetice vizate de proiectul CE care ţine de competenţa Agenţiei, fapt stabilit prin compararea riscurilor respective cu riscurile asociate, în mod normal, proiectelor de infrastructură energetică comparabile, Agenţia poate decide, prin hotărâre, cu privire la oferirea anumitor stimulente pentru proiectul respectiv. Stimulentele în cauză se acordă în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.f), art.129 alin.(4), art.130 alin.(2)–(3) şi (5), art.131 alin.(2) lit.e), alin.(3) pct.4) şi 5), alin.(4) şi alin.(8) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică – în cazul proiectelor CE care vizează infrastructura sectorului electroenergetic şi, respectiv, în conformitate cu art.99 şi 100 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale – în cazul proiectelor CE care vizează infrastructura sectorului de gaze naturale.

(2) Stimulentele prevăzute la alin.(1) nu se acordă în cazul proiectelor CE care beneficiază de derogări specifice de la prevederile relevante ale cadrului normativ al Comunităţii Energetice, transpuse în legislaţia naţională după cum urmează:

a) normele privind accesul terţilor la reţelele de gaze naturale, precum şi la instalaţiile de stocare şi la reţelele de gaze naturale în amonte, normele privind stabilirea tarifelor reglementate pentru serviciile de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, normele privind prestarea serviciilor de echilibrare, normele privind accesul la infrastructura transfrontalieră, inclusiv procedurile de alocare a capacităţii şi de gestionare a congestiilor, stabilite în Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale;

b) prevederile art.59 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale;

c) prevederile art.9 alin.(3), art.10 alin.(2) lit.b) şi h), art.41, art.47 alin.(2) şi (3), art.71 alin.(1)–(3) şi (9), art.131 alin.(2) lit.a) şi art.132 alin.(1)–(8) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică.

(3) La aprobarea hotărârii privind oferirea stimulentelor pentru un proiect CE, Agenţia ţine cont de rezultatele analizei cost-beneficiu, efectuată în conformitate cu metodologia relevantă prevăzută la art.31⁶ alin.(1), şi, în special, de externalităţile pozitive generate de către proiectul CE la nivel regional sau la nivelul Comunităţii Energetice. Totodată, Agenţia examinează riscurile specifice la care este expus dezvoltatorul proiectului CE, măsurile de ameliorare aplicate şi justificarea profilului de risc, având în vedere impactul net pozitiv al proiectului CE în comparaţie cu o alternativă caracterizată prin riscuri mai reduse. Riscurile eligibile evaluate de către Agenţie includ, în special, riscurile aferente tehnologiilor noi de transport terestru, riscurile legate de recuperarea parţială a costurilor şi riscurile de dezvoltare.

(4) La aprobarea hotărârii privind oferirea stimulentelor pentru un proiect CE, Agenţia ia în considerare specificul riscurilor la care este supus dezvoltatorul proiectului CE. Stimulentele respective pot include, inter alia, una sau mai multe din următoarele măsuri:

a) măsuri specifice privind investiţiile anticipate;

b) măsuri privind recunoaşterea costurilor suportate, în mod eficient, până la punerea în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiectul CE;

c) oferirea unei rentabilităţi suplimentare pentru capitalul investit în cadrul implementării proiectului CE;

d) alte măsuri de stimulare, considerate de Agenţie ca fiind necesare şi adecvate.

(5) Procedura şi criteriile privind identificarea şi evaluarea investiţilor în proiectele de infrastructură energetică şi a riscurilor sporite asociate proiectelor respective se stabilesc în metodologia elaborată şi aprobată în acest sens de către Agenţie, care se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. La elaborarea metodologiei respective, Agenţia abordează, în mod explicit, riscurile specifice la care sunt expuse proiectele care, deşi suportă cheltuieli de capital reduse, implică cheltuieli de funcţionare semnificative. Metodologia în cauză este revizuită şi actualizată, după necesitate, pentru a ţine cont de cele mai recente evoluţii în materie de reglementare, politici, tehnologii şi piaţă. Agenţia prezintă, fără întârziere, metodologia respectivă Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice.

(6) Luând în considerare informaţiile furnizate în temeiul alin.(5), precum şi recomandările emise de Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, acţionând în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, facilitează schimbul de bune practici şi practici inovatoare, recomandări cu privire la:

a) stimulentele prevăzute la alin.(1), pe baza unei analize comparative a celor mai bune practici aplicate de către autorităţile naţionale de reglementare;

b) metodologia comună de evaluare a riscurilor asociate investiţiilor în proiectele de infrastructură energetică.

(7) În cazul în care măsurile prevăzute la alin.(5) şi (6) nu sunt suficiente pentru a asigura implementarea în timp util a proiectelor CE, Agenţia aplică liniile directoare privind stimulentele, aprobate de Comisia Europeană şi aplicabile la nivelul Comunităţii Energetice în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice.

Articolul 31⁹. Implementarea şi monitorizarea proiectelor CE şi a proiectelor IR. Coordonatorii proiectelor CE şi ai proiectelor IR

(1) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează un plan de implementare a proiectului respectiv, incluzând un calendar de implementare a acestuia, care să prevadă:

a) elaborarea studiilor de fezabilitate şi de proiectare, ţinându-se cont inclusiv de consideraţiunile relevante privind adaptarea la schimbările climatice şi de necesitatea respectării legislaţiei de mediu şi a principiului de a nu prejudicia mediul în mod semnificativ;

b) calendarul procesului de autorizare a proiectului prevăzut la art.31⁴ alin. (9) lit.b);

c) emiterea actelor permisive de către autorităţile vizate;

d) construirea şi punerea în funcţiune a infrastructurii energetice.

(2) Operatorii sistemelor de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie cooperează în vederea facilitării implementării proiectelor CE şi a proiectelor IR în sfera lor de activitate.

(3) În conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, Comitetul de Reglementare al Comunităţii Energetice, asistat de Secretariatul Comunităţii Energetice şi de grupurile regionale pentru proiectele CE, monitorizează progresele înregistrate în implementarea proiectelor incluse în lista proiectelor CE şi, în caz de necesitate, formulează recomandări în vederea facilitării implementării acestora. Grupurile regionale pentru proiectele CE solicită informaţii suplimentare, în conformitate cu prevederile alin.(4)–(6), convoacă şedinţe cu părţile relevante şi invită Secretariatul Comunităţii Energetice să verifice la faţa locului informaţiile furnizate. Organul central de specialitate în domeniul energeticii coordonează colectarea informaţiilor de la dezvoltatorii proiectelor CE şi de la alte părţi interesate cu privire la implementarea proiectelor incluse în lista proiectelor CE care vizează Republica Moldova.

(4) Până la data de 31 decembrie a fiecărui an care urmează anului de includere a unui proiect CE sau proiect IR în lista proiectelor CE sau, respectiv, în lista proiectelor IR, dezvoltatorul proiectului în cauză elaborează şi prezintă organului central de specialitate în domeniul energeticii şi Agenţiei câte un raport pentru fiecare proiect care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la anexa nr.2.

(5) Raportul elaborat de dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR, prevăzut la alin.(4), trebuie să conţină informaţii cu privire la:

a) progresele înregistrate în proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiectul respectiv, în special cu privire la procesul de emiterea a actelor permisive şi procedura de consultări publice, cu privire la respectarea legislaţiei de mediu, inclusiv a principiului de a nu prejudicia mediul în mod semnificativ, precum şi cu privire la măsurile luate privind adaptarea la schimbările climatice;

b) după caz, întârzierile în comparaţie cu calendarul procesului de autorizare a proiectului respectiv, cauzele acestora şi alte dificultăţi întâmpinate;

c) după caz, propunerile de modificare a planului de implementare a proiectului CE sau a proiectului IR, în scopul reducerii termenelor.

(6) Până la data de 28 februarie a fiecărui an care urmează anului în care dezvoltatorul proiectului trebuie să prezinte raportul menţionat la alin.(4), organul central de specialitate în domeniul energeticii prezintă Comitetului de Reglementare al Comunităţii Energetice, asistat de Secretariatul Comunităţii Energetice, precum şi grupului regional corespunzător al Comunităţii Energetice raportul menţionat la alin.(4), completat cu informaţii cu privire la progresele şi, după caz, la întârzierile înregistrate în implementarea proiectelor CE, aferente procesului de autorizare, precum şi la cauzele unor astfel de întârzieri. La elaborarea rapoartelor în cauză, organul central de specialitate în domeniul energeticii evidenţiază contribuţia sa, însă fără a modifica/redacta textul introdus de dezvoltatorii proiectelor în cauză.

(7) În cazul în care infrastructura energetică vizată de proiectul CE sau de proiectul IR nu este pus în funcţiune în termenul stabilit conform planului de implementare a proiectului respectiv din alte motive decât cele imperative, independente de voinţa dezvoltatorului proiectului respectiv, se aplică următoarele măsuri:

a) pentru a asigura realizarea investiţiei respective, Agenţia acţionează în conformitate cu art.38 alin.(2) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică sau cu art.42 alin.(7) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale;

b) în cazul în care Agenţia nu poate aplica măsurile menţionate la lit.a), dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat, în termen de 24 de luni de la data privind punerea în funcţiune stabilită în planul de implementare a proiectului respectiv, să contracteze o parte terţă pentru a finanţa sau pentru a construi, integral ori parţial, infrastructura energetică vizată de proiectul CE sau de proiectul IR;

c) în cazul în care dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR nu a contractat o parte terţă conform lit.b), Agenţia, în termen de două luni de la expirarea termenului stabilit pentru realizarea obligaţiei respective, poate desemna o parte terţă care să finanţeze sau să construiască infrastructura energetică vizată de proiectul CE sau de proiectul IR, iar dezvoltatorul proiectului respectiv este obligat să o accepte;

d) dacă întârzierea faţă de data privind punerea în funcţiune stabilită în planul de implementare a proiectului respectiv depăşeşte 26 de luni, Secretariatul Comunităţii Energetice, cu condiţia unui acord şi în deplină cooperare cu Guvernul Republicii Moldova, poate lansa o cerere de propuneri deschisă oricărei părţi terţe capabile să devină dezvoltator al proiectului respectiv în vederea realizării acestuia în conformitate cu un nou calendar convenit;

e) în cazul în care Agenţia, Secretariatul Comunităţii Energetice acţionează conform prevederilor prevăzute la lit.c) şi/sau d), operatorul de sistem în a cărui sferă de activitate se află investiţia este obligat să prezinte operatorilor responsabili de implementare sau investitorilor ori părţii terţe toate informaţiile necesare pentru realizarea investiţiei respective, să racordeze noua infrastructură energetică la reţeaua de transport sau de distribuţie, după caz, şi să ia toate măsurile necesare pentru a facilita implementarea investiţiei, precum şi exploatarea şi întreţinerea sigură, fiabilă şi eficientă a infrastructurii energetice vizate de proiectul CE sau de proiectul IR.

(8) În cazul în care un proiect CE întâmpină dificultăţi semnificative în implementare, Secretariatul Comunităţii Energetice poate propune, iar Grupul permanent de nivel înalt al Comunităţii Energetice poate desemna, cu acordul organului central de specialitate în domeniul energeticii şi al altor părţi contractante ale Comunităţii Energetice implicate, un coordonator pentru proiectului CE respectiv pentru un mandat de până la un an, care poate fi reînnoit de două ori. Coordonatorul proiectului IR este desemnat de către Comisia Europeană după recepţionarea acordului Guvernului Republicii Moldova şi al statelor membre ale Uniunii Europene implicate.

(9) Coordonatorul proiectului CE sau al proiectului IR este selectat în rezultatul unei selecţii deschise, nediscriminatorii şi transparente şi în baza experienţei relevante a candidatului în raport cu atribuţiile specifice aferente proiectului. În decizia de desemnare a acestuia se indică durata mandatului, caietul de sarcini, sarcinile specifice şi termenele corespunzătoare, precum şi metodologia aplicabilă. Efortul de coordonare se dimensionează proporţional cu complexitatea şi cu costurile estimate ale proiectului. Coordonatorul proiectului CE sau al proiectului IR exercită următoarele atribuţii:

a) promovează proiectul CE sau proiectul IR pentru care a fost desemnat drept coordonator, precum şi dialogul transfrontalier între dezvoltatorul proiectului şi toate părţile interesate implicate;

b) oferă suport dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR şi tuturor părţilor în procesul de consultare a părţilor interesate implicate, punând în discuţie rute alternative, după caz, precum şi în legătură cu obţinerea actelor permisive necesare pentru implementarea proiectului;

c) oferă, după caz, consultanţă dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR cu privire la finanţarea proiectului;

d) asigură acordarea de către părţile contractante ale Comunităţii Energetice vizate a sprijinului adecvat şi a conducerii strategice pentru pregătirea şi implementarea proiectului;

e) prezintă anual şi, după caz, la finalizarea mandatului său un raport către Secretariatul Comunităţii Energetice privind progresul proiectului coordonat şi privind dificultăţile sau obstacolele care ar putea întârzia semnificativ data punerii în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiectele respective.

(10) În cazul desemnării unui coordonator al proiectului CE de către Grupul permanent de nivel înalt al Comunităţii Energetice sau a unui coordonator al proiectului IR de către Comisia Europeană, organul central de specialitate în domeniul energeticii, Agenţia şi dezvoltatorul proiectului CE cooperează cu instituţia respectivă şi îşi coordonează activităţile aferente implementării proiectului în cauză.

(11) Proiectul CE sau proiectul IR poate fi exclus din lista proiectelor CE sau, respectiv, din lista proiectelor IR în cazul în care includerea acestuia pe lista respectivă s-a efectuat în baza unor informaţii incorecte care au reprezentat factorul determinant pentru includerea acestuia, precum şi în cazul în care proiectul respectiv nu corespunde cadrului normativ al Comunităţii Energetice sau, respectiv, al Uniunii Europene.

(12) În cazul în care proiectul a fost exclus din lista proiectelor CE sau, respectiv, din lista proiectelor IR, se pierd toate drepturile şi obligaţiile stabilite pentru proiectul respectiv în conformitate cu prevederile prezentului capitol. Prin derogare de la norma în cauză, în cazul în care proiectul a fost exclus din lista proiectelor CE, dar în raport cu acesta organul central de specialitate în domeniul energeticii a acceptat dosarul de candidatură, conform art.31⁴ alin. (12), se menţin drepturile şi obligaţiile, stabilite pentru proiectele respective conform prezentului capitol, cu excepţia situaţiei în care proiectul respectiv a fost exclus din lista proiectelor CE sau din lista proiectelor IR pentru unul din motivele prevăzute la alin.(11) din prezentul articol.

Articolul 31¹⁰. Condiţiile de eligibilitate a proiectelor CE şi a proiectelor IR pentru acordarea asistenţei tehnice şi financiare din partea Uniunii Europene

(1) Proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr.2 sunt eligibile pentru acordarea asistenţei tehnice şi financiare din partea Uniunii Europene în vederea pregătirii şi implementării proiectelor în cadrul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare şi al Instrumentului de vecinătate, de dezvoltare şi cooperare internaţională, inclusiv Cadrului de investiţii pentru Balcanii de Vest, al Platformei de investiţii pentru vecinătate, al Fondului european pentru dezvoltare durabilă, al Fondului european pentru dezvoltare durabilă plus şi al Facilităţii pentru Ucraina.

(2) Proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr.2 sunt eligibile pentru acordarea asistenţei financiare din partea Uniunii Europene sub formă de granturi, de garanţii sau de alte instrumente financiare din cadrul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare şi al Instrumentului de vecinătate, de dezvoltare şi cooperare internaţională, inclusiv Cadrului de investiţii pentru Balcanii de Vest, al Platformei de investiţii pentru vecinătate, al Fondului european pentru dezvoltare durabilă, al Fondului european pentru dezvoltare durabilă plus şi al Facilităţii pentru Ucraina, în cazul în care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) analiza cost-beneficiu a proiectului efectuată în conformitate cu art.31⁷ alin.(1) lit.a) prezintă dovezi suficiente cu privire la existenţa unor externalităţi pozitive semnificative, precum securitatea aprovizionării, flexibilitatea sistemului, solidaritatea sau inovarea;

b) în ceea ce priveşte proiectul respectiv a fost adoptată o decizie de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie în temeiul art.31⁷ sau, în ceea ce priveşte proiectele CE care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.3 din anexa nr.2, dacă nu sunt de competenţa autorităţilor naţionale de reglementare şi nu beneficiază de o decizie de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie, proiectul vizează furnizarea de servicii transfrontaliere, asigurarea inovaţiei tehnologice şi asigurarea siguranţei operării reţelei transfrontaliere;

c) proiectul nu poate fi finanţat de piaţă sau prin intermediul cadrului de reglementare aplicabil, reieşind din planul de afaceri şi alte evaluări, în special cele efectuate de potenţiali investitori, de creditori sau de Agenţie, ţinându-se cont de orice decizie privind stimulentele şi de motivele prevăzute la art.31⁸ alin.(3) în situaţia în care se evaluează necesitatea proiectului de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene.

(3) Proiectele CE implementate în conformitate cu procedura prevăzută la art.31⁹ alin.(7) lit.d) sunt eligibile şi pentru acordarea asistenţei financiare din partea Uniunii Europene sub formă de granturi pentru lucrări dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin.(2) din prezentul articol.

(4) Parametrii utilizaţi de grupurile regionale pentru proiectele CE în conformitate cu art.31¹ alin.(1), precum şi criteriile specifice stabilite la art.31² alin.(2) se iau în considerare la stabilirea condiţiilor de acordare a asistenţei tehnice şi financiare din partea Uniunii Europene în cadrul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare, al Instrumentului de vecinătate, dezvoltare şi cooperare internaţională şi al Facilităţii pentru Ucraina.

(5) Prevederile prezentului articol se aplică, mutatis mutandis, şi proiectelor IR. În ceea ce priveşte acordarea asistenţei financiare sub formă de granturi pentru lucrări, proiectele IR sunt eligibile pentru acordarea asistenţei respective din partea Uniunii Europene, cu condiţia să îndeplinească prevederile alin.(2) şi cu condiţia ca proiectul să contribuie la obiectivele generale de politică în domeniul energiei şi al climei ale Uniunii Europene.

Articolul 31¹¹. Perioada de tranziţie

(1) Pe durata perioadei de tranziţie care se încheie la 31 decembrie 2029, activele dedicate hidrogenului reconfigurate din active destinate gazelor naturale care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.3 din anexa nr.2 pot fi folosite pentru transportul sau stocarea unui amestec predefinit de hidrogen cu gaze naturale ori cu biometan.

(2) Pe durata perioadei de tranziţie menţionate la alin.(1), dezvoltatorul proiectului CE şi al proiectului IR colaborează strâns în ceea ce priveşte elaborarea şi implementarea proiectelor în vederea asigurării interoperabilităţii reţelelor învecinate.

(3) Dezvoltatorul proiectului CE şi al proiectului IR prezintă dovezi suficiente, inclusiv prin contracte comerciale, privind modul în care, până la sfârşitul perioadei de tranziţie, activele menţionate la alin.(1) vor înceta să fie active destinate gazelor naturale şi vor deveni active dedicate hidrogenului, astfel cum este prevăzut la pct.3 din anexa nr.2, precum şi privind modul în care, pe durata perioadei de tranziţie, va fi posibilă utilizarea sporită a hidrogenului. Astfel de dovezi includ evaluarea ofertei şi a cererii de hidrogen obţinut din surse regenerabile sau obţinut cu emisii scăzute de carbon, precum şi calculul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră care a fost obţinută datorită proiectului. În contextul monitorizării progreselor înregistrate în implementarea proiectelor CE, Comitetul de Reglementare al Comunităţii Energetice verifică reconfigurarea, în timp util, a proiectului într-un activ dedicat hidrogenului, astfel cum este prevăzut la pct.3 din anexa nr.2.

(4) Perioada de eligibilitate a proiectelor menţionate la alin.(1) pentru acordarea asistenţei din partea Uniunii Europene se încheie la 31 decembrie 2027.

Capitolul VIII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 32. Dispoziţii finale şi tranzitorii

(1) Directorii Consiliului de administraţie care au fost numiţi până la intrarea în vigoare a prezentei legi exercită atribuţiile până la finalizarea mandatului.

(2) În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul şi Agenţia vor întreprinde acţiunile necesare pentru preluarea de către Agenţie a activităţii de supraveghere energetică de stat. Pentru a asigura continuitate la desfăşurarea activităţii de supraveghere energetică de stat, Agenţia este în drept să angajeze prin transfer angajaţii Inspectoratului Energetic de Stat.

(3) Guvernul, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:

– va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege;

– va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

– va aproba, în temeiul prezentei legi, actele normative care asigură funcţionarea obiectelor energetice.

(4) Agenţia, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:

– va aduce actele sale normative de reglementare în concordanţă cu prezenta lege;

– va elabora, va aproba şi va pune în aplicare actele normative de reglementare noi, prevăzute de prezenta lege.

(5) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.1525/1998 cu privire la energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.50–51, art.366), cu modificările şi completările ulterioare.

(6) PNIEC-ul indicat la art.7², vizând perioada 2025–2030, va fi elaborat şi prezentat Secretariatului Comunităţii Energetice până la 30 iunie 2024, cu consultarea prealabilă a proiectului.

(7) Primul RNIEC indicat la art.7³ va fi elaborat şi prezentat Secretariatului Comunităţii Energetice până la 15 martie 2025.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Andrian CANDU
Nr.174. Chişinău, 21 septembrie 2017.

Anexa nr.1

Coridoare prioritare şi domenii tematice prioritare ale

infrastructurii energetice din Comunitatea Energetică

Prevederile prezentei legi cu privire la proiectele CE se aplică în raport cu următoarele coridoare prioritare şi domenii tematice prioritare ale infrastructurii energetice din Comunitatea Energetică:

1. Coridoarele prioritare pentru energia electrică, care se referă la:

1.1. interconexiunile electrice în cadrul Comunităţii Energetice ce vizează interconexiunile dintre părţile contractante ale Comunităţii Energetice, în special cele destinate pentru:

a) integrarea energiei electrice din surse regenerabile;

b) consolidarea infrastructurii de reţea internă în vederea promovării integrării pieţelor de energie în regiune;

c) asigurarea extinderilor terestre necesare ale reţelelor offshore destinate energiei din surse regenerabile; şi

d) asigurarea consolidării reţelei interne necesare în vederea garantării reţelei electrice de transport adecvate şi fiabile şi în vederea livrării energiei electrice generate offshore părţilor contractante ale Comunităţii Energetice fără ieşire la mare.

2. Coridoarele prioritare pentru reţele offshore, care se referă la:

2.1. reţelele offshore în Marea Mediterană, ce vizează:

a) dezvoltarea reţelelor electrice offshore, a reţelelor electrice offshore integrate, precum şi, după caz, dezvoltarea reţelelor de hidrogen şi a interconectoarelor aferente în Marea Mediterană, pentru transportul energiei electrice sau, după caz, al hidrogenului provenit din surse regenerabile de energie offshore către centrele de consum şi stocare sau pentru sporirea schimburilor transfrontaliere de energie regenerabilă;

b) părţile contractante – Albania, Muntenegru şi Bosnia şi Herţegovina;

2.2. reţelele offshore în Marea Neagră, ce vizează:

a) dezvoltarea reţelelor electrice offshore, a reţelelor electrice offshore integrate şi a interconectoarelor aferente în apele Mării Negre, pentru transportul energiei electrice provenite din surse regenerabile de energie offshore către centrele de consum şi stocare şi pentru sporirea schimburilor transfrontaliere de energie electrică;

b) părţile contractante – Ucraina şi Georgia.

3. Coridoarele prioritare pentru interconexiunile de hidrogen şi electrolizoarele din Comunitatea Energetică, care se referă la:

3.1. interconexiunile de hidrogen din Comunitatea Energetică, ce vizează infrastructura hidrogenului şi reconfigurarea infrastructurii de gaze naturale, care permite apariţia unei magistrale integrate a hidrogenului, care conectează direct sau indirect (prin interconectare cu o ţară terţă) ţările din regiune şi abordează nevoile lor specifice de infrastructură pentru hidrogen, sprijinind crearea unei reţele la nivelul Comunităţii Energetice pentru transportul hidrogenului şi, suplimentar, în ceea ce priveşte insulele şi sistemele insulare, care reduce izolarea energetică, sprijină soluţiile inovatoare şi alte soluţii ce implică cel puţin două părţi contractante ale Comunităţii Energetice, având un impact pozitiv semnificativ asupra obiectivelor Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică până în anul 2050, şi care contribuie semnificativ la durabilitatea sistemului energetic insular şi cel al Comunităţii Energetice;

3.2. electrolizoare, ce vizează sprijinirea implementării aplicaţiilor de transformare a energiei electrice în gaze, care au scopul de a permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi care contribuie la funcţionarea sigură, eficientă şi fiabilă a sistemului şi la integrarea sistemelor energetice inteligente şi, suplimentar, în ceea ce priveşte insulele şi sistemele insulare, susţinerea soluţiilor inovatoare şi a altor soluţii ce implică cel puţin două părţi contractante ale Comunităţii Energetice, având un impact pozitiv semnificativ asupra obiectivelor Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050, şi care contribuie, în mod semnificativ, la durabilitatea sistemului energetic insular şi cel al Comunităţii Energetice.

4. Domeniile tematice prioritare, care se referă la:

4.1. implementarea reţelelor electrice inteligente: adoptarea tehnologiilor reţelelor inteligente în întreaga Comunitate Energetică în vederea integrării eficiente a comportamentului şi a acţiunilor tuturor utilizatorilor de sistem ale căror instalaţii sunt racordate la reţeaua electrică, în special generarea unor cantităţi mari de energie electrică din surse regenerabile sau producerea distribuită, şi consumul dispecerizabil, stocarea energiei, vehiculele electrice şi alte surse de flexibilitate şi, suplimentar, în ceea ce priveşte insulele şi sistemele insulare, reducerea izolării energetice, sprijinirea soluţiilor inovatoare şi a altor soluţii ce implică cel puţin două părţi contractante ale Comunităţii Energetice, având un impact pozitiv semnificativ asupra obiectivelor Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050, şi care contribuie semnificativ la durabilitatea sistemului energetic al Comunităţii Energetice;

4.2. reţeaua transfrontalieră de transport al dioxidului de carbon: dezvoltarea unei infrastructuri privind transportul şi stocarea dioxidului de carbon între părţile contractante ale Comunităţii Energetice pentru captarea şi stocarea dioxidului de carbon captat din instalaţiile industriale în scopul stocării geologice permanente, precum şi pentru utilizarea dioxidului de carbon pentru combustibilii gazoşi sintetici, conducând la neutralizarea permanentă a dioxidului de carbon;

4.3. reţele inteligente de gaze naturale: adoptarea tehnologiilor reţelelor inteligente de gaze în întreaga Comunitate Energetică pentru a integra, în condiţii de eficienţă, în reţeaua de gaze naturale o gamă largă de surse de gaze obţinute cu emisii scăzute de carbon şi, în special, de surse regenerabile de gaze, pentru a sprijini adoptarea unor soluţii inovatoare şi digitale privind gestionarea reţelei şi pentru a facilita integrarea inteligentă a sectorului energetic şi a consumului dispecerizabil, incluzând modernizările fizice aferente, dacă acestea sunt indispensabile funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în vederea integrării gazelor naturale obţinute cu emisii scăzute de carbon şi, în special, a celor din surse regenerabile."

[Anexa nr.1 în redacţia Legii nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Anexa nr.2

Categorii de infrastructură energetică

dezvoltate în cadrul proiectelor CE şi al proiectelor IR

Categoriile de infrastructură energetică care urmează să fie dezvoltate în cadrul proiectelor CE şi al proiectelor IR sunt:

1. În sectorul electroenergetic:

a) liniile electrice aeriene de transport de tensiune înaltă şi foarte înaltă, situate pe teritoriul Republicii Moldova sau care traversează frontiera de stat, dacă au fost proiectate pentru o tensiune de cel puţin 220 kV, şi liniile electrice de transport în cablu, subterane şi submarine, dacă au fost proiectate pentru o tensiune de minimum 150 kV;

b) orice echipament sau instalaţie care se încadrează în categoria de infrastructură energetică menţionată la lit.a) şi care permite transportul energiei electrice din surse regenerabile offshore de la siturile de producţie offshore (infrastructură energetică pentru energia electrică din surse regenerabile offshore);

c) instalaţiile de stocare a energiei, individuale sau în formă agregată, utilizate pentru stocarea, permanentă ori temporară, a energiei în infrastructuri energetice situate la suprafaţă sau subterane ori în situri geologice, cu condiţia să fie conectate direct la linii electrice de înaltă tensiune de transport sau de distribuţie, proiectate pentru tensiunea de cel puţin 110 kV;

d) orice echipament esenţial sau instalaţie esenţială pentru asigurarea funcţionării, în condiţii de siguranţă, securitate şi eficienţă, a sistemelor menţionate la lit.a)–c), inclusiv a sistemelor de protecţie, monitorizare şi control la toate nivelurile de tensiune şi la staţiile electrice;

e) în ceea ce priveşte reţelele electrice inteligente, orice echipamente sau instalaţii, sisteme şi componente digitale care integrează tehnologiile informaţionale şi ale comunicaţiilor, prin platforme digitale operaţionale, sisteme de control şi tehnologii bazate pe senzori, utilizate atât pentru transportul, cât şi pentru distribuţia energiei electrice la tensiune medie şi înaltă, care au ca scop: asigurarea unei reţele electrice de transport şi de distribuţie mai eficiente şi mai inteligente; sporirea capacităţii de integrare a unor noi forme de producere, stocare şi consum de energie; facilitarea unor noi modele de afaceri şi structuri de piaţă; susţinerea unor soluţii inovatoare şi de altă natură care implică cel puţin două părţi contractante ale Comunităţii Energetice, având un impact pozitiv semnificativ asupra obiectivelor Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi asupra obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050, pentru a contribui semnificativ la durabilitatea Comunităţii Energetice;

f) orice echipament sau instalaţie care se încadrează în categoria de infrastructură energetică menţionată la lit.a) cu dublă funcţionalitate – interconexiune şi sistem offshore de racordare la reţea, de la siturile de generare din surse regenerabile offshore către două sau mai multe părţi contractante ale Comunităţii Energetice care participă la proiecte CE, inclusiv prelungirea pe uscat a acestui echipament şi până la prima staţie electrică din sistemul de transport de pe uscat; orice echipament adiacent sau instalaţie adiacentă offshore, care îndeplinesc un rol esenţial pentru funcţionarea, în condiţii de siguranţă, securitate şi eficienţă, inclusiv a sistemelor de protecţie, monitorizare şi control; staţiile electrice necesare, dacă acestea asigură, de asemenea, interoperabilitatea tehnologică şi, inter alia, compatibilitatea interfeţei dintre diverse tehnologii (reţele offshore pentru energia din surse regenerabile).

2. În ceea ce priveşte reţelele inteligente de gaze, oricare dintre următoarele echipamente sau instalaţii, menite să permită şi să faciliteze integrarea în reţeaua de gaze a unei game largi de gaze obţinute cu emisii scăzute de carbon şi, în special, a gazelor obţinute din surse regenerabile, inclusiv biometanul sau hidrogenul:

a) sistemele şi componentele digitale, care integrează tehnologiile informaţionale şi ale comunicaţiilor;

b) sistemele de control şi tehnologiile bazate pe senzori pentru a permite monitorizarea, contorizarea, controlul calităţii şi gestionarea, în mod interactiv şi inteligent, a producerii, a transportului, a distribuţiei, a stocării şi a consumului de gaze în cadrul unei reţele de gaze, inclusiv echipamentele care să permită fluxuri în revers de la nivelul distribuţiei şi până la nivelul transportului, incluzând modernizările fizice aferente, dacă acestea sunt indispensabile funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în vederea integrării gazelor obţinute cu emisii scăzute de carbon şi, în special, a celor obţinute din surse regenerabile.

3. În ceea ce priveşte hidrogenul:

a) conductele de transport pentru transportul hidrogenului, în special, la presiune înaltă, inclusiv infrastructura de gaze naturale reconfigurată, oferind acces mai multor utilizatori de sistem în mod transparent şi nediscriminatoriu;

b) instalaţiile de stocare conectate la conductele de transport pentru transportul hidrogenului la înaltă presiune menţionate la lit.a);

c) instalaţiile de recepţie, stocare şi regazificare sau de decompresie pentru hidrogenul lichefiat ori pentru hidrogenul încorporat în alte substanţe chimice, având scopul de a injecta hidrogenul, după caz, în reţea;

d) orice echipament esenţial sau instalaţie esenţială pentru funcţionarea securizată, eficientă şi în condiţii de siguranţă a sistemului de hidrogen sau pentru asigurarea capacităţii bidirecţionale, inclusiv staţii de comprimare;

e) orice echipament sau instalaţie care permite utilizarea hidrogenului sau a combustibililor derivaţi din hidrogen în sectorul transporturilor în cadrul reţelei transeuropene de transport (TEN-T) centrale, identificată în părţile contractante ale Comunităţii Energetice în conformitate cu normele aplicabile dezvoltării infrastructurii reţelei transeuropene de transport (TEN-T) în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunităţii transporturilor.

3.1. Toate categoriile indicate la lit.a)–d) pot fi reconstruite şi/sau reconfigurate din reţele de gaze naturale în reţele de hidrogen sau în o combinare a acestora.

4. În ceea ce priveşte instalaţiile de electroliză:

4.1. electrolizoarele:

a) care au o capacitate de cel puţin 50 MW, furnizate de un singur electrolizor sau de un set de electrolizoare care formează un singur proiect coordonat;

b) a căror producţie respectă cerinţa de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă de 70% în raport cu combustibilul fosil de referinţă de 94 grame echivalent CO₂/MJ. Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă trebuie să includă emisiile indirecte. Reducerile cuantificate ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt verificate în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

c) care au o funcţie legată de reţea, în special în vederea flexibilităţii generale a sistemului şi a eficienţei generale a sistemului de reţele electrice şi de hidrogen;

4.2. echipamentele aferente, inclusiv instalaţia de racordare la reţeaua de gaze.

5. În ceea ce priveşte dioxidul de carbon:

a) conductele specializate, diferite de reţeaua de conducte în amonte, utilizate pentru transportul de dioxid de carbon de la mai multe surse, în scopul stocării geologice definitive a dioxidului de carbon;

b) instalaţiile fixe pentru lichefierea, stocarea tampon şi convertizoare ale dioxidului de carbon, în vederea transportării ulterioare a acestuia prin conducte şi în moduri de transport dedicate, precum sunt navele, şlepurile, camioanele şi trenurile;

c) fără a aduce atingere interdicţiilor de stocare geologică a dioxidului de carbon într-o parte contractantă a Comunităţii Energetice, stabilite prin actele normative în vigoare, instalaţiile de suprafaţă şi de injectare, asociate cu infrastructura dintr-o formaţiune geologică care este utilizată pentru stocarea geologică definitivă a dioxidului de carbon, în cazul în care acestea nu implică utilizarea dioxidului de carbon pentru recuperarea intensificată a hidrocarburilor şi sunt necesare pentru a permite transportul şi stocarea transfrontalieră a dioxidului de carbon;

d) orice echipamente sau instalaţii esenţiale pentru funcţionarea corespunzătoare, sigură şi eficientă a sistemului de electroliză respectiv, inclusiv a sistemelor de protecţie, monitorizare şi control.

[Anexa nr.2 introdusă prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

Anexa nr.3

NORME ŞI INDICATORI

privind criteriile referitoare la proiectele CE

1. Se consideră proiect CE cu un impact transfrontalier semnificativ proiectul care este situat pe teritoriul Republicii Moldova, ca parte contractantă a Comunităţii Energetice, şi care îndeplineşte următoarele condiţii:

1.1. pentru transportul energiei electrice – proiectul sporeşte capacitatea de transfer a reţelei electrice de transport sau capacitatea disponibilă pentru fluxurile comerciale, la frontiera Republicii Moldova cu altă parte sau alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice, având drept efect sporirea capacităţii de transfer a reţelei electrice transfrontaliere la frontiera cu altă parte sau alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice cu cel puţin 500 MW, în comparaţie cu situaţia în care infrastructura energetică vizată de proiect nu ar fi pusă în funcţiune, ori proiectul reduce izolarea energetică a unor sisteme care nu sunt interconectate în una sau mai multe părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi sporeşte capacitatea de transfer transfrontalier a reţelei electrice de transport dintre două părţi contractante ale Comunităţii Energetice cu cel puţin 200 MW;

1.2. pentru stocarea energiei electrice – proiectul oferă o capacitate instalată de cel puţin 225 MW şi are o capacitate de stocare care permite o producţie anuală netă de energie electrică de 250 GWh/an;

1.3. pentru reţelele electrice inteligente – proiectul este elaborat pentru echipamente şi instalaţii de înaltă tensiune şi de tensiune medie şi implică fie operatorii sistemelor de transport, fie operatori ai sistemelor de transport şi operatori ai sistemelor de distribuţie, fie operatori ai sistemelor de distribuţie din cel puţin două părţi contractante ale Comunităţii Energetice. Proiectul poate implica numai operatori ai sistemelor de distribuţie, cu condiţia ca aceştia să provină din cel puţin două părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi că interoperabilitatea să fie asigurată.

1.3.1. Proiectul corespunde cel puţin la două dintre următoarele criterii:

a) implică 50 de mii de utilizatori, producători, consumatori sau prosumatori de energie electrică;

b) cuprinde o zonă de consum de cel puţin 300 GWh/an;

c) cel puţin 20% din consumul de energie electrică aferent proiectului provine din resurse regenerabile variabile; sau

d) reduce izolarea energetică a sistemelor care nu sunt conectate cu nicio altă parte contractantă a Comunităţii Energetice.

1.3.2. Nu este necesar ca proiectul să implice o frontieră fizică comună;

1.4. pentru transportul hidrogenului – proiectul permite transportul hidrogenului peste frontierele părţilor contractante ale Comunităţii Energetice vizate sau sporeşte capacitatea existentă de transport transfrontalier al hidrogenului la frontiera dintre două părţi contractante ale Comunităţii Energetice cu cel puţin 10% în comparaţie cu situaţia anterioară punerii în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiect. Totodată, proiectul demonstrează, în mod adecvat, că este o parte esenţială a unei reţele transfrontaliere planificate de hidrogen şi prezintă dovezi suficiente privind planurile existente şi privind cooperarea cu ţările învecinate şi cu operatorii de sistem sau, în cazul proiectelor care reduc izolarea energetică a sistemelor care nu sunt interconectate în una sau mai multe părţi contractante ale Comunităţii Energetice, proiectul vizează, direct sau indirect, aprovizionarea a cel puţin două părţi contractante ale Comunităţii Energetice;

1.5. pentru instalaţiile de stocare a hidrogenului sau de recepţie a hidrogenului, menţionate la pct.3 din anexa nr.2 – proiectul vizează, direct sau indirect, aprovizionarea a cel puţin două părţi contractante ale Comunităţii Energetice;

1.6. pentru electrolizoare – proiectul asigură o capacitate instalată de cel puţin 50 MW, furnizată de un singur electrolizor sau de un set de electrolizoare care formează un proiect unic şi coordonat, şi aduce beneficii, directe sau indirecte, cel puţin la două părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi, în mod specific, în ceea ce priveşte proiectele pe insule şi sistemele insulare, sprijină soluţiile inovatoare şi de altă natură care implică cel puţin două părţi contractante ale Comunităţii Energetice, având un impact pozitiv semnificativ asupra obiectivelor Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050, şi contribuie, în mod semnificativ, la durabilitatea sistemului energetic insular şi al Comunităţii Energetice;

1.7. pentru reţelele inteligente de gaze – un proiect implică fie operatorii sistemelor de transport, fie operatorii sistemelor de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie, fie operatorii sistemelor de distribuţie din cel puţin două părţi contractante ale Comunităţii Energetice. Operatorii sistemelor de distribuţie pot fi implicaţi, dar numai cu sprijinul operatorilor de sistem din cel puţin două părţi contractante ale Comunităţii Energetice, care sunt strâns asociate proiectului şi care asigură interoperabilitatea;

1.8. pentru transportul energiei electrice din surse regenerabile offshore – proiectul este conceput pentru a transfera energie electrică de la situri de producţie offshore cu o capacitate de cel puţin 500 MW şi permite transportul energiei electrice către reţeaua terestră a unei părţi contractante a Comunităţii Energetice, sporind volumul de energie electrică din surse regenerabile disponibil pe piaţa internă de energie. Proiectul este dezvoltat în zone cu o rată scăzută de penetrare a energiei electrice din surse regenerabile offshore şi demonstrează un impact pozitiv semnificativ asupra obiectivelor Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050, precum şi contribuie, în mod semnificativ, la durabilitatea sistemului energetic şi la integrarea pieţei de energie, fără a obstrucţiona capacităţile şi fluxurile transfrontaliere;

1.9. pentru proiectele privind dioxidul de carbon – proiectul este utilizat pentru transportul şi, după caz, stocarea dioxidului de carbon de origine antropică provenit din cel puţin două părţi contractante ale Comunităţii Energetice.

2. În ceea ce priveşte proiectele care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a)–d) şi f) din anexa nr.2, criteriile prevăzute la art.31² sunt evaluate după cum urmează:

2.1. transportul energiei electrice produse din surse regenerabile către marile centre de consum şi siturile de stocare, măsurat conform analizei efectuate în cel mai recent plan de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, la nivelul Uniunii Europene, în special:

a) pentru transportul energiei electrice – prin compararea capacităţii de producţie din surse regenerabile de energie (per tehnologie, în MW) care este racordată şi transportată datorită proiectului, cu capacitatea totală planificată de producţie din tipurile de surse regenerabile de energie respective în Republica Moldova în anul 2030, în conformitate cu Planul naţional integrat privind energia şi clima aprobat şi prezentat Secretariatului Comunităţii Energetice; sau

b) pentru stocarea de energie – prin compararea noilor capacităţi oferite de proiect cu capacitatea totală existentă pentru aceeaşi tehnologie de stocare în zona de analiză prevăzută în prezenta anexă;

2.2. integrarea pieţei de energie, concurenţa şi flexibilitatea sistemului – în special prin:

a) calcularea, pentru proiectele transfrontaliere, inclusiv proiectele de reinvestiţii, a impactului asupra capacităţii de transfer a reţelei electrice în ambele direcţii ale fluxului de energie electrică, măsurată în funcţie de mărimea puterii (în MW) şi contribuţia acestora pentru a atinge obiectivul de interconectare de minimum 15% sau prin calcularea, pentru proiectele cu un impact transfrontalier semnificativ, a impactului asupra capacităţii de transfer a reţelei electrice la frontierele dintre părţile contractante ale Comunităţii Energetice relevante, asupra echilibrării cererii şi ofertei şi asupra funcţionării reţelelor electrice în părţile contractante ale Comunităţii Energetice relevante;

b) evaluarea impactului, pentru zona de analiză prevăzută în prezenta anexă, în termeni de costuri de producţie şi transport al energiei electrice la nivelul întregului sistem şi de evoluţie şi convergenţă a preţurilor pe piaţa de energie oferite de un proiect în funcţie de diverse scenarii de planificare, ţinându-se cont, în special, de variaţiile induse ordinii de merit;

2.3. securitatea furnizării, interoperabilitatea şi siguranţa în funcţionare a sistemului – în special prin evaluarea impactului proiectului asupra pierderii de consum aşteptată în zona de analiză, astfel cum este prevăzută în prezenta anexă, în ceea ce priveşte adecvanţa capacităţii de producţie şi de transport pentru o serie de perioade de sarcină caracteristice, ţinându-se cont de modificările previzibile în materie de fenomene meteorologice extreme şi de impactul acestora asupra rezilienţei infrastructurii. După caz, se măsoară impactul proiectului asupra controlului independent şi fiabil al funcţionării sistemului şi al serviciilor.

3. În ceea ce priveşte proiectele care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.1 lit.e) din anexa nr.2, criteriile indicate la art.31² sunt evaluate după cum urmează:

3.1. gradul de durabilitate, măsurat prin evaluarea nivelului capacităţii reţelelor de a conecta şi de a transporta energie din surse regenerabile variabile;

3.2. securitatea furnizării, măsurată prin evaluarea nivelului pierderilor din reţelele electrice de distribuţie şi/sau din reţelele electrice de transport, a utilizării procentuale, şi anume a sarcinii medii, a componentelor reţelei electrice, a disponibilităţii componentelor reţelei electrice, legate de întreţinerea planificată şi neplanificată, precum şi a impactului asupra performanţelor reţelei electrice şi asupra duratei şi frecvenţei întreruperilor, inclusiv perturbărilor legate de climă;

3.3. integrarea pieţei de energie, măsurată prin evaluarea implementării inovaţiilor în exploatarea sistemului, a reducerii izolării energetice şi a interconectării, precum şi a nivelului de integrare a altor sectoare şi de facilitare a unor noi modele de afaceri şi structuri de piaţă;

3.4. siguranţa reţelei, flexibilitatea şi calitatea furnizării, măsurate prin evaluarea abordării inovatoare în ceea ce priveşte flexibilitatea sistemului, securitatea cibernetică, interoperabilitatea eficientă între operatorul sistemului de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie, capacitatea de a include consumul dispecerizabil, stocarea, măsurile de eficienţă energetică, utilizarea eficientă, din punctul de vedere al costurilor, a instrumentelor digitale şi a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în scopuri de monitorizare şi control, stabilitatea sistemului electroenergetic şi calitatea tensiunii.

4. În ceea ce priveşte proiectele privind hidrogenul care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.3 din anexa nr.2, criteriile indicate la art.31² sunt evaluate după cum urmează:

4.1. durabilitatea, măsurată ca fiind contribuţia proiectului la:

a) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul diverselor utilizări finale în sectoarele în care emisiile sunt greu de redus, precum sunt industria sau transporturile;

b) flexibilitatea şi opţiunile de stocare sezonieră pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile; sau

c) integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi obţinut cu emisii scăzute de carbon, pentru a se lua în considerare nevoile pieţei şi a se promova hidrogenul din surse regenerabile;

4.2. integrarea pieţei de energie şi interoperabilitatea, măsurate prin calcularea valorii adăugate a proiectului pentru integrarea segmentelor de piaţă şi convergenţa preţurilor, precum şi pentru flexibilitatea generală a sistemului;

4.3. securitatea aprovizionării şi flexibilitatea, măsurate prin calcularea valorii adăugate a proiectului la rezilienţa, diversitatea şi flexibilitatea furnizării hidrogenului;

4.4. concurenţa, măsurată prin evaluarea contribuţiei proiectului la diversificarea furnizării, inclusiv în ceea ce priveşte facilitarea accesului la sursele autohtone de aprovizionare cu hidrogen.

5. În ceea ce priveşte proiectele de reţele inteligente de gaze care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.2 din anexa nr.2, criteriile indicate la art.31² sunt evaluate după cum urmează:

5.1. nivelul de durabilitate, măsurat prin evaluarea ponderii gazelor din surse regenerabile şi obţinute cu emisii scăzute de carbon integrate în reţeaua de gaze, a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră aferente în direcţia decarbonizării totale a sistemului şi a detectării adecvate a scurgerilor;

5.2. calitatea şi securitatea aprovizionării, măsurate prin evaluarea raportului dintre oferta de gaze disponibilă în mod fiabil şi cererea maximă, ponderea importurilor înlocuite cu gaze locale din surse regenerabile şi obţinute cu emisii scăzute de carbon, stabilitatea funcţionării sistemului, durata şi frecvenţa întreruperilor per consumator;

5.3. facilitarea serviciilor de flexibilitate, precum consumul dispecerizabil şi stocarea, prin facilitarea integrării inteligente a sectoarelor energeticii prin crearea de legături cu alţi purtători de energie şi cu alte sectoare energetice, măsurată prin evaluarea economiilor de costuri realizate în sectoarele şi sistemele energetice conectate, precum sunt sistemul de distribuţie şi furnizare a energiei termice şi sistemul electroenergetic, sectorul transporturilor şi al industriei.

6. În ceea ce priveşte proiectele privind electrolizoarele care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.4 din anexa nr.2, criteriile indicate la art.31² sunt evaluate după cum urmează:

6.1. durabilitatea, măsurată prin:

a) evaluarea ponderii hidrogenului din surse regenerabile sau a hidrogenului obţinut cu emisii scăzute de carbon, în special din surse regenerabile, care îndeplineşte criteriile definite la pct.4.1 lit.b) din anexa nr.2, integrat în reţea; sau

b) prin estimarea volumului de combustibili sintetici de aceeaşi origine utilizaţi şi a reducerilor aferente ale emisiilor de gaze cu efect de seră;

6.2. securitatea aprovizionării, măsurată prin evaluarea contribuţiei sale la siguranţa, stabilitatea şi eficienţa exploatării reţelei, inclusiv prin evaluarea reducerii evitate a producţiei de energie electrică din surse regenerabile;

6.3. facilitarea serviciilor de flexibilitate, precum consumul dispecerizabil şi stocarea, prin facilitarea integrării inteligente a sectorului energetic şi crearea de conexiuni cu alţi purtători de energie şi cu alte sectoare energetice, măsurată prin evaluarea economiilor de costuri realizate în sectoarele şi sistemele energetice conectate, precum sunt reţelele de gaze, de hidrogen, electrice şi termice, sectorul transporturilor şi al industriei.

7. În ceea ce priveşte infrastructura de dioxid de carbon care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.5 din anexa nr.2, criteriile indicate la art.31² sunt evaluate după cum urmează:

7.1. durabilitatea, măsurată prin evaluarea reducerilor totale preconizate ale emisiilor de gaze cu efect de seră, pe durata ciclului de viaţă a proiectului, şi a absenţei unor soluţii tehnologice alternative, precum este, dar fără a se limita la eficienţa energetică, electrificarea care integrează surse regenerabile, pentru a atinge acelaşi nivel de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ca şi cantitatea de dioxid de carbon care urmează să fie captată în instalaţiile industriale conectate, la un cost comparabil, într-un interval de timp comparabil, ţinându-se cont de emisiile de gaze cu efect de seră generate de energia necesară pentru captarea, transportul şi stocarea dioxidului de carbon, după caz, şi luându-se în considerare infrastructura, inclusiv, dacă este cazul, alte posibile utilizări viitoare;

7.2. rezilienţa şi securitatea, măsurate prin evaluarea securităţii infrastructurii;

7.3. atenuarea poverii şi a riscului de mediu prin neutralizarea permanentă a dioxidului de carbon.

8. Se consideră proiect IR cu impact transfrontalier semnificativ proiectul care îndeplineşte următoarele condiţii:

8.1. pentru proiectele IR din categoria prevăzută la pct.1 lit.a) din anexa nr.2 – proiectul sporeşte capacitatea de transfer a reţelei sau capacitatea disponibilă pentru fluxurile comerciale, la frontiera statului membru al Uniunii Europene respectiv cu una sau mai multe ţări terţe, şi aduce beneficii semnificative, atât în mod direct, cât şi indirect, prin interconectarea cu o ţară terţă, în conformitate cu criteriile specifice aplicate la nivelul Uniunii Europene. Calcularea beneficiilor pentru statele membre ale Uniunii Europene se efectuează şi se publică de către ENTSO-E în cadrul planurilor de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani la nivelul Uniunii Europene;

8.2. pentru proiectele IR din categoria prevăzută la pct.3 din anexa nr.2 –proiectul privind hidrogenul permite transportul hidrogenului peste frontierele unui stat membru al Uniunii Europene cu una sau mai multe ţări terţe şi se dovedeşte că aduce beneficii semnificative, atât în mod direct, cât şi indirect, prin interconectarea cu o ţară terţă, în conformitate cu criteriile specifice aplicate la nivelul Uniunii Europene. Calcularea beneficiilor pentru statele membre ale Uniunii Europene se efectuează şi se publică de către ENTSO-G în cadrul planurilor de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani la nivelul Uniunii Europene;

8.3 pentru proiectele IR din categoria prevăzută la pct.5 din anexa nr.2 proiectul poate fi utilizat pentru transportul şi stocarea dioxidului de carbon de origine antropică de către cel puţin două state membre ale Uniunii Europene şi o ţară terţă.

[Anexa nr.3 introdusă prin Legea nr.164 din 30.07.2026, în vigoare 20.08.2026]

___________________________________

Republicată în temeiul art.VII al. (1), lit.b) al Legii nr.281/2023 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.426-429, art.732

Modificată prin legile Republicii Moldova:

Legea nr.74/2018, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.235-244, art.368

Legea nr.172/2018, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.321-332, art.529

Legea nr.238/2018, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.441-447, art.709

Legea nr.257/2020, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.353-357, art.288

Legea nr.121/2021, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.239-248, art.282

Legea nr.151/2022, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.208-216, art.377

Legea nr.155/2022, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.246-250, art.474

Legea nr.249/2022, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.251-256, art.511

Legea nr.52/2023, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.97-99, art.150

Legea nr.281/2023, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.426-429, art.732