Hotărâre nr. 742 din 06.11.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Programului privind administrarea

proprietăţii publice de stat pentru anii 2024-2027

nr. 742  din  06.11.2024

 (în vigoare 26.12.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 490-493 art. 898 din 26.11.2024

* * *

În temeiul art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul privind administrarea proprietăţii publice de stat pentru anii 2024-2027 (se anexează).

2. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării va asigura procesul de monitorizare şi coordonare a implementării Programului privind administrarea proprietăţii publice de stat pentru anii 2024-2027.

3. Ministerele şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu responsabilităţi pentru implementarea Programului privind administrarea proprietăţii publice de stat pentru anii 2024-2027:

3.1. vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea Planului de acţiuni cu privire la implementarea Programului sus-numit;

3.2. vor prezenta Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării informaţii privind etapele de realizare a acţiunilor incluse în Planul de acţiuni cu privire la implementarea Programului nominalizat până la data de 31 martie a anului următor anului de raportare.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni cu privire la implementarea Programului privind administrarea proprietăţii publice de stat pentru anii 2024-2027 se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în bugetele autorităţilor administraţiei publice implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării va prezenta Guvernului anual, până la data de 1 mai, raportul de progres privind implementarea Programului menţionat şi va asigura publicarea acestuia pe site-ul web oficial.

6. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării va prezenta Guvernului raportul de evaluare finală privind implementarea Programului privind administrarea proprietăţii publice de stat pentru anii 2024-2027 în semestrul I al anului 2028.

7. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.742/2024

PROGRAM

privind administrarea proprietăţii publice de stat

pentru anii 2024-2027

Capitolul I

INTRODUCERE

1. Programul privind administrarea proprietăţii publice de stat pentru anii 2024-2027 (în continuare – Program) reprezintă un program pe termen mediu, destinat implementării Strategiei cu privire la administrarea proprietăţii de stat în domeniul întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.911/2022 (în continuare – Strategie). Prezentul Program se concentrează exclusiv asupra proprietăţii statului şi nu se aplică întreprinderilor municipale.

Pe tot parcursul textului prezentului Program noţiunea "întreprinderi cu capital de stat" include totalitatea întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital de stat.

2. Elaborarea prezentului Program are loc printr-o iniţiativă participativă şi transparentă în cadrul Grupului de lucru interinstituţional, creat prin Ordinul ministrului dezvoltării economice şi digitalizării nr.145/2023 cu privire la instituirea Grupului de lucru pentru elaborarea Programului privind administrarea proprietăţii publice de stat pentru anii 2023-2027. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, în procesul de elaborare a prezentului Program, a colaborat cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice şi ai societăţii civile.

3. Prezentul Program cuprinde perioada anilor 2024-2027, iar implementarea acestuia vizează aceeaşi perioadă pentru a asigura o abordare coerentă şi sustenabilă în procesul de administrare a proprietăţii publice în domeniul întreprinderilor cu capital de stat.

4. Prin intermediul prezentului Program se propun îmbunătăţiri semnificative privind gestionarea proprietăţii publice care vor asigura o guvernare eficientă şi transparentă a întreprinderilor cu capital de stat, contribuind astfel la dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova.

Scopul principal al prezentului Program este realizarea obiectivelor strategice stabilite în cadrul Strategiei prin implementarea unui ansamblu de măsuri organizatorice, orientate către următoarele obiective/direcţii specifice:

- consolidarea angajamentului şi a capacităţilor statului privind administrarea proprietăţii de stat, contribuind astfel la asigurarea securităţii social‑economice a ţării;

- îmbunătăţirea capacităţilor organului abilitat pentru administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (Agenţia Proprietăţii Publice), prin adoptarea practicilor manageriale corporative;

- eficientizarea administrării corporative a întreprinderilor cu capital de stat;

- asigurarea unui proces transparent, competitiv şi integru în procesul de deetatizare a proprietăţii publice;

- consolidarea capacităţilor manageriale în cadrul întreprinderilor cu capital de stat pentru o administrare mai eficientă;

- asigurarea raportării, a transparenţei şi a eficientizării guvernanţei întreprinderilor cu capital de stat;

- îmbunătăţirea mecanismelor de evaluare şi raportare a performanţelor organelor de conducere şi control a întreprinderilor cu capital de stat.

5. Prezentul Program este elaborat în deplină conformitate cu obiectivele generale ale Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022, în special cu Obiectivul general 7. Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive şi transparente şi cu Obiectivul specific 7.1. Edificarea unei administraţii publice integre, responsabile, eficiente, transparente şi deschise pentru participarea cetăţenilor în procesele de luare a deciziilor.

6. Prezentul Program este aliniat la prevederile Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (titlului IV Cooperarea economică şi alte tipuri de cooperare sectorială, capitolul 10 "Politica Industrială şi Antreprenorială"). Totodată, prezentul Program este elaborat în conformitate cu angajamentele care derivă din statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, prevăzute în Avizul Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (Bruxelles, 17 iunie 2022 COM(2022)) (Recomandarea nr.4 "Deoligarhizarea şi reducerea influenţei intereselor private"), în Recomandarea nr.1/2022 a Consiliului de Asociere UE-RM din 22 august 2022 privind Programul de asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova (2022/1997) (Punctul 3 (IV) "Cooperare economică şi sectorială" din anexă), prin consolidarea politicii privind proprietatea de stat pentru a spori eficienţa întreprinderilor de stat şi a reduce riscurile fiscale, avizarea privatizării deschise, competitive şi transparente, în conformitate cu cele mai bune practici ale UE.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI

Secţiunea 1

Prezentare generală a întreprinderilor cu capital de stat

7. În Republica Moldova, politica statului în domeniul administrării proprietăţii publice este promovată de Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării. Instituţia responsabilă de realizarea nemijlocită a politicii în domeniu este Agenţia Proprietăţii Publice (în continuare – APP), care exercită, în numele Guvernului, şi funcţia de proprietar, cu rolul de fondator al întreprinderilor de stat, şi de acţionar/asociat – al societăţilor comerciale cu capital de stat.

8. Pentru promovarea şi realizarea politicii în domeniul administrării proprietăţii publice, în special a întreprinderilor cu capital de stat, autorităţile administraţiei publice implicate se ghidează de prevederile Legii nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (în continuare – Legea 121/2007), ale Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală (în continuare – Legea 246/2017), ale Legii nr.1134/1997 privind societăţile pe acţiuni şi ale Legii nr.135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată.

9. În prezent, în Republica Moldova, majoritatea întreprinderilor cu capital de stat îşi desfăşoară activitatea, având următoarele forme de organizare juridică: întreprindere de stat, societate pe acţiuni şi societate cu răspundere limitată.

10. Conform datelor statistice, cifrele din structura Produsului Intern Brut (în continuare – PIB) pe forme de proprietate arată că contribuţia întreprinderilor proprietate publică la economia naţională a scăzut de la 31% în anul 2005 la 19% în anul 2011, iar în anul 2022 a ajuns la 17,5% (14,2% – proprietate de stat şi 3,2% – proprietate municipală).

11. Potrivit datelor din Registrul patrimoniului public şi administrării proprietăţii de stat (în continuare – RPPAPS) (ţinut de APP, în temeiul Hotărârii Guvernului nr.851/2023 pentru aprobarea Conceptului Sistemului informaţional "Registrul patrimoniului public şi administrării proprietăţii de stat" şi a Regulamentului resursei informaţionale formate de Sistemul informaţional "Registrul patrimoniului public şi administrării proprietăţii de stat"), conform situaţiei de la data de 1 ianuarie 2023, Guvernul (prin intermediul organului abilitat şi al altor autorităţi ale administraţiei publice centrale care au calitatea de fondator sau deţinător de acţiuni/părţi sociale) deţine 245 de întreprinderi cu capital de stat cu valoarea patrimoniului public de stat în mărime de 39 093 695,3 mii de lei.

În numărul total de întreprinderi cu capital de stat sunt incluse 173 de întreprinderi de stat cu valoarea patrimoniului de stat (valoarea capitalului propriu) de 20 012 825,7 mii de lei şi 72 de societăţi comerciale cu capital de stat cu valoarea patrimoniului de stat de 19 080 869,6 mii de lei.

Din numărul total de 72 de societăţi comerciale cu capital de stat, în 22 dintre ele statul deţine cota integrală de stat (100%) din capitalul social al acestora (inclusiv 2 societăţi cu răspundere limitată), în 20 de societăţi pe acţiuni cota statului este cuprinsă între 75% şi 99,9%, în 11 societăţi pe acţiuni cota statului este între 50% şi 75%, în 9 societăţi comerciale – între 25% şi 49,99% (inclusiv 2 societăţi cu răspundere limitată), în 3 societăţi comerciale – între 10% şi 25% (inclusiv 1 societate cu răspundere limitată), iar în 7 societăţi pe acţiuni – până la 9,99%.

Totodată, 43 de întreprinderi de stat şi 25 de societăţi comerciale se află în procedură de insolvabilitate/lichidare, iar 20 de întreprinderi de stat şi 11 societăţi comerciale nu desfăşoară activitate.

Valoarea patrimoniului public al întreprinderilor cu capital de stat, conform capitalului propriu, reprezintă 14,26% din PIB. Raportul valorii patrimoniului public de stat la PIB este calculat în baza datelor din Balanţa patrimoniului public al autorităţilor publice centrale, conform situaţiei de la data de 31 decembrie 2022 şi a datelor PIB pentru anul 2022.

În contextul celor expuse, întreprinderile cu capital de stat încă mai au o contribuţie semnificativă la economia naţională şi, prin activitatea şi rezultatele lor financiare, au influenţă pozitivă asupra stabilităţii şi dezvoltării economice a ţării.

12. Conform datelor cuprinse în Nota analitică privind rezultatele monitoringului financiar al activităţii economico-financiare pentru anul 2022 întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, întocmită de către Ministerul Finanţelor (în continuare – Notă analitică), se constată că au fost supuse monitoringului financiar 99 de întreprinderi de stat şi 31 de societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi 20 de întreprinderi de stat şi 6 societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat aflate în proces de insolvabilitate/lichidare. Nota analitică, privită în ansamblu, denotă faptul că performanţa financiară a întreprinderilor cu capital de stat s-a înrăutăţit comparativ cu anul precedent.

Deşi capitalul propriu al întreprinderilor cu capital de stat este în creştere în anul 2022 în comparaţie cu anul 2021, întreprinderile de stat au cauzat pierderi în mărime de 27,5 milioane de lei (pierderi cu abatere de 47,2 milioane de lei faţă de anul 2021), societăţile comerciale cu capital majoritar de stat au obţinut profit net în mărime totală de doar 53,6 milioane de lei (profitul net fiind în diminuare cu 259,9 milioane de lei faţă de anul 2021). Întreprinderile de stat generează pierderi în comparaţie cu profitul net obţinut de către societăţile comerciale. Din profitul net obţinut de întreprinderile cu capital de stat pentru perioada anului 2022 au fost încasate la bugetul de stat defalcări/dividende în mărime totală de 229,948 milioane de lei (51,543 milioane de lei de la întreprinderile de stat şi 178,405 milioane de lei de la societăţile comerciale cu capital integral/majoritar de stat).

Conform situaţiei de la data de 31 decembrie 2022, totalul datoriilor întreprinderilor de stat şi ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat a constituit 23 264,4 milioane de lei, dintre care datoriile întreprinderilor de stat – 11 244,3 milioane de lei (cu 2 203,7 milioane de lei mai puţin faţă de începutul anului 2022), iar datoriile societăţilor comerciale –12 020,1 milioane de lei (cu 38 46,0 milioane lei mai mult faţă de începutul anului 2022).

Volumul total al datoriilor întreprinderilor cu capital de stat pe împrumuturile recreditate din surse interne şi/sau din surse externe faţă de Ministerul Finanţelor, recalculat în lei, la situaţia de la data de 31 decembrie 2022, a constituit 5 411,7 milioane de lei.

Indicatorii economici generalizaţi privind activitatea întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sunt prezentaţi în tabelul 1.

Tabelul 1

Indicatorii economici generalizaţi privind activitatea întreprinderilor de stat

şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat^*

În contextul informaţiilor prezentate, este evident că performanţa financiară a întreprinderilor cu capital de stat, privită în ansamblu, s-a înrăutăţit în comparaţie cu anul precedent. Această evoluţie negativă are un impact direct asupra stării economiei naţionale şi necesită a fi revizuită prin prisma prezentului Program.

Secţiunea a 2-a

Probleme privind administrarea şi guvernarea

întreprinderilor cu capital de stat

13. În conformitate cu prevederile Ghidului privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat (Ediţia 2015) al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (în continuare – OCDE) se recomandă ca statul, în baza politicii sale de proprietate, să acţioneze ca un proprietar informat şi activ, asigurând ca procesul de guvernare a întreprinderilor să fie realizat în mod transparent şi responsabil, cu un nivel înalt de profesionalism şi eficacitate.

14. Pentru o guvernanţă corporativă eficientă a întreprinderilor, este esenţială separarea clară a competenţelor organelor de conducere, precum şi repartizarea împuternicirilor şi responsabilităţilor între persoanele implicate – proprietarul (fondatorul, acţionarul/asociatul), precum şi organele de conducere şi control.

15. Problemele asociate administrării şi guvernării proprietăţii publice, în special a întreprinderilor cu capital de stat, derivă din următoarele considerente:

- absenţa unei viziuni clare şi a unui algoritm coerent pentru clasificarea întreprinderilor cu capital de stat ca fiind nepasibile sau pasibile de privatizare;

- lipsa unor mecanisme conexe procesului de deetatizare, orientate spre maximizarea beneficiilor în interes public;

- politica fragmentată de proprietate a statului asupra întreprinderilor cu capital de stat;

- discrepanţele privind datele referitoare la numărul întreprinderilor cu capital de stat;

- aplicarea, precum şi implementarea ineficientă şi eronată a legilor şi a reglementărilor în domeniu;

- performanţa redusă a activităţii întreprinderilor cu cotă de stat;

- situaţia incertă privind întreprinderile cu capital de stat în proces de insolvabilitate/lichidare sau care nu desfăşoară activitate timp îndelungat;

- riscurile financiare pentru finanţele publice, reprezentate de creşterea îndatorării întreprinderilor cu capital de stat şi existenţa arieratelor;

- lipsa unor obiective specifice funcţiilor şi principiilor de guvernanţă, clar definite, pentru întreprinderile cu capital de stat.

16. Viziunile distincte şi algoritmul coerent privind clasificarea întreprinderilor cu capital de stat sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.819/2023 cu privire la aprobarea Mecanismului de triere a întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital de stat. Justificarea menţinerii unor întreprinderi cu capital de stat în proprietatea statului derivă din raţionamentul că acestea trebuie să acţioneze în interes public spre beneficiul tuturor cetăţenilor şi să asigure un nivel suficient de control în domeniile de importanţă şi sensibilitate sporită pentru securitatea statului.

Din această perspectivă, pentru clasificarea întreprinderilor cu capital de stat în categoria întreprinderilor cu capital de stat nepasibile de privatizare, este inclusă o motivaţie complexă care prevede criterii legate de menţinerea controlului asupra patrimoniului din domeniul public al infrastructurii strategice, de asigurarea securităţii naţionale, de păstrarea controlului asupra monopolurilor naturale sau fiscale, precum şi alte raţionamente temeinice în acest sens. Celelalte întreprinderi cu capital de stat sunt clasificate în alte categorii (de exemplu, întreprinderi recomandate pentru privatizare, lichidare sau reorganizare în altă formă juridică de organizare).

Portofoliul întreprinderilor cu capital de stat va fi supus revizuirii periodice, cel puţin o dată la 5 ani, conform criteriilor menţionate în Mecanismul de triere a întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital de stat.

Pentru întreprinderile nepasibile de privatizare, statul, în calitate de fondator/acţionar/asociat, trebuie să stabilească obiective specifice pe termen mediu pentru fiecare în parte. Absenţa unui document de orientare clar pe termen mediu pentru întreprinderile cu capital de stat, în special pentru cele nesupuse privatizării, creează un vid în stabilirea obiectivelor de dezvoltare, a resurselor disponibile şi a indicatorilor de performanţă. Acest aspect afectează şi politica de investiţii, repartizarea profitului net, precum şi contribuţia la atingerea obiectivelor de dezvoltare a statului, inclusiv a obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii strategice şi asigurarea funcţiilor social-economice critice. Actualmente, persistă obligativitatea întreprinderilor cu capital de stat pasibile de privatizare de a vira 50% din profit în bugetul de stat, iar pentru cele nepasibile de privatizare – 25%. Aceasta subminează, în mod direct, potenţialul întreprinderilor de a reinvesti profitul obţinut şi, respectiv, de a consolida competitivitatea acestora. Totodată, această prevedere afectează concurenţa dintre întreprinderile cu capital de stat şi cele private, care pot redistribui profiturile pentru reinvestiţii fără nicio restricţie.

Pentru remedierea acestor deficienţe, este crucială stabilirea unei politici clare şi a unui cadru legislativ coerent. Acestea trebuie să includă obiective specifice, funcţii şi principii de guvernanţă pentru întreprinderile cu capital de stat, facilitând gestionarea eficientă şi transparentă, care va contribui la abordarea sistemică şi transparentă privind gestionarea proprietăţii de stat şi evitarea deciziilor subiective.

17. Mecanismele conexe procesului de deetatizare, orientate spre maximizarea beneficiilor interesului public de stat, au avut rezultate limitate în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor în cadrul politicilor de deetatizare a proprietăţii de stat. Acest proces a fost marcat de lipsa unei proceduri de evaluare a întreprinderilor cu capital de stat, conform standardelor internaţionale şi a condiţiilor obligatorii pentru aplicarea unei analize detaliate economice, financiare, precum şi a riscurilor ("due diligence"). Aceste elemente sunt esenţiale pentru realizarea unei evaluări corecte, pentru facilitarea unui proces de deetatizare echitabil şi pentru obţinerea unei înţelegeri complete privind situaţia reală a întreprinderii în scopul maximizării beneficiilor de interes public de stat. Adoptarea unui cadru normativ conform standardelor internaţionale de evaluare a întreprinderilor ar putea contribui la îmbunătăţirea procesului de deetatizare.

Pentru a optimiza rezultatele deetatizării proprietăţii de stat şi pentru a reduce riscul transferului acesteia către persoane/entităţi cu interese obscure, urmează să fie stabilite mai multe mecanisme conexe. Acestea includ completarea cadrului legal care reglementează procesul de deetatizare a patrimoniului public cu condiţii şi criterii de realizare a procedurii "due diligence" în raport cu participanţii la privatizare; introducerea unui model de evaluare a conformităţii care să includă următoarele criterii: competenţă profesională, onorabilitate şi stabilitate financiară. De asemenea, include evaluarea ofertanţilor prin prisma aspectului etic, care să vizeze criteriile ce ţin de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, delapidări sau încălcarea legislaţiei de mediu şi a celei de muncă etc.

18. Modelul instituţional centralizat de proprietate, conform prevederilor Legii nr.121/2007 şi ale Hotărârii Guvernului nr.902/2017 cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Proprietăţii Publice, desemnează APP în calitate de organ abilitat pentru administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice în numele Guvernului, exercitând funcţia de fondator sau acţionar/asociat în cadrul întreprinderilor cu capital de stat. Cu toate acestea, politica fragmentată de proprietate a statului asupra întreprinderilor cu capital de stat generează probleme, inclusiv dispersarea resurselor şi lipsa coerenţei în gestionarea acestora. Această situaţie poate afecta abilitatea statului de a promova politici şi orientări consistente, influenţând domeniile precum managementul activelor, politica de dividende, evaluarea performanţei şi profesionalizarea consiliilor întreprinderilor cu capital de stat. Procesul de transfer al funcţiei de proprietar nu este finalizat şi este dispersat între mai multe instituţii. Chiar dacă APP este principala autoritate abilitată cu funcţia de reprezentare a statului în calitate de fondator/deţinător de acţiuni în raport cu întreprinderile cu capital de stat, există şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale care exercită aceleaşi funcţii pentru unele întreprinderi de stat, fapt care subminează capacitatea APP de a gestiona eficient întregul sector al întreprinderilor cu capital de stat. Astfel, conform datelor din RPPAPS, la data de 1 ianuarie 2023, din numărul total de 245 de întreprinderi cu capital de stat, în administrarea APP se află 192 de întreprinderi de stat, inclusiv 122 de întreprinderi de stat şi 70 de societăţi comerciale cu capital de stat, iar alte 51 de întreprinderi de stat şi 2 societăţi comerciale cu capital integral de stat sunt administrate de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale.

În conformitate cu principiile OCDE, rolurile de administrare şi de supraveghere a entităţilor de stat trebuie atribuite în mod clar, transparent şi fără suprapuneri, iar exercitarea drepturilor de proprietate a statului trebuie să fie clar identificată şi, prioritar, centralizată într-o singură entitate.

Organizarea instituţională trebuie să permită valorificarea beneficiilor care derivă din specializarea APP în domeniul de administrare a proprietăţii publice şi să contribuie la fortificarea capacităţilor instituţionale ale acesteia. Există o problemă legată de capacitatea instituţională redusă privind gestionarea întreprinderilor cu capital de stat din diverse domenii. Numărul insuficient de angajaţi şi diversitatea domeniilor administrate afectează eficienţa şi performanţa acestor întreprinderi.

O serie de carenţe care vizează activitatea APP sunt evidenţiate în Analiza alinierii funcţionale a structurii organizatorice a Agenţiei Proprietăţii Publice, realizată de Centrul Analitic Independent "Expert-Grup" în anul 2023.

APP, în calitate de fondator, acţionar, asociat în întreprinderile cu capital de stat, cu funcţii de administrare a proprietăţii publice, necesită o reorganizare a structurii şi a competenţelor sale pentru a permite gestionarea eficientă şi transparentă a întreprinderilor cu capital de stat.

19. Este important să fie remediate discrepanţele înregistrate privind datele referitoare la numărul întreprinderilor cu capital de stat. Există o diferenţă semnificativă între numărul de întreprinderi înregistrate în RPPAPS, ţinut de APP, şi Registrul de stat al unităţilor de drept (în continuare – RSUD), gestionat de Agenţia Servicii Publice (în continuare – ASP). Conform datelor statistice din RSUD, actualizate la 1 ianuarie 2023, sunt înregistrate 257 de întreprinderi de stat (cărora le-a fost atribuit număr de identificare de stat), cu o diferenţă de 84 de întreprinderi faţă de datele înregistrate în RPPAPS. Prin urmare, este necesară o inventariere a datelor referitoare la înregistrarea întreprinderilor cu capital de stat pentru a corecta şi a alinia datele existente între cele două registre. Această acţiune va contribui la o gestionare mai eficientă şi mai exactă a informaţiilor referitoare la sectorul întreprinderilor cu capital de stat, asigurând o coerenţă şi o transparenţă în evidenţa acestora.

20. Aplicarea şi implementarea legilor şi a reglementărilor în domeniul administrării întreprinderilor cu capital de stat sunt ineficiente. Un exemplu elocvent este procesul de reorganizare a întreprinderilor de stat, dispus prin Legea nr.246/2017. Această lege prevede că, în termen de până la 24 de luni de la intrarea sa în vigoare, Guvernul va iniţia procesul de reorganizare a întreprinderilor de stat în alte forme juridice de organizare prevăzute de legislaţie (cum ar fi societăţi pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată). Scopul principal al acestui demers este fuziunea întreprinderilor cu capital de stat şi integrarea acestora în cadrul legal aplicabil în mod egal atât întreprinderilor cu capital de stat, cât şi a celor din sectorul privat. Cu toate acestea, progresele în ceea ce priveşte reorganizarea întreprinderilor de stat în alte forme juridice de organizare, conform prevederilor Legii nr.246/2017, sunt limitate până în prezent. Din numărul total de 245 de întreprinderi cu capital de stat, 173 de întreprinderi au statut juridic de întreprindere de stat.

Un obstacol semnificativ îl reprezintă lipsa informaţiei complete şi veridice privind apartenenţa bunurilor imobile proprietate publică (bunurile incluse în capitalul social al întreprinderilor sau alte moduri de folosinţă). Acest lucru este cauzat de faptul că transmiterea întreprinderilor cu capital de stat în administrarea APP a fost efectuată fără inventarierea bunurilor şi fără întocmirea unor acte de primire-predare în acest sens. Pentru a evita astfel de cazuri în viitor, se propune îmbunătăţirea cadrului de reglementare a procesului de transmitere a bunurilor proprietate publică prin modificarea Hotărârii Guvernului nr.901/2015 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică.

De asemenea, reorganizarea întreprinderilor cu capital de stat este întârziată şi din motivul că procedura de delimitare a proprietăţii publice, inclusiv a bunurilor imobile, conform prevederilor Legii nr.29/2018 privind delimitarea proprietăţii publice, este încă în proces de desfăşurare în prezent.

Or, reorganizarea întreprinderilor de stat este strâns legată de finalizarea procedurii de delimitare a bunurilor proprietate publică pe domenii şi de înregistrarea acestora în Registrul bunurilor imobile în modul stabilit.

Totodată, o altă problemă abordată este realizarea insuficientă a procedura de delimitare a bunurilor proprietate publică, conform prevederilor Legii nr.29/2018, care stabileşte că ministerele, precum şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, până la data de 31 decembrie 2022, urmau să asigure, conform competenţelor, efectuarea lucrărilor de inventariere, delimitare, formare, aprobare şi de înregistrare a bunurilor imobile.

21. Guvernanţa întreprinderilor cu capital de stat este marcată de o performanţă redusă a activităţii acestora. O problemă fundamentală identificată în cadrul prezentului Program este performanţa redusă a activităţii întreprinderilor cu cotă de stat, reprezentată de mai multe aspecte, inclusiv:

­ înregistrarea pierderilor – conform datelor din Nota analitică, întreprinderile de stat au înregistrat pierderi totale în mărime de 27,5 milioane de lei, în timp ce societăţile comerciale au înregistrat un profit net în mărime de doar 53,6 milioane de lei;

­ rentabilitatea joasă a capitalului propriu, a activelor şi a vânzărilor – conform aceloraşi date din Nota analitică, în anul 2022 rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată pentru întreprinderile de stat care au înregistrat în anul 2022 profit net (73 de întreprinderi), a constituit în total 7,66%, iar pentru societăţile comerciale cu cotă majoritară de stat a constituit în total 2,46%. Nivelul rentabilităţii activelor a fost de doar 0,03% pentru întreprinderile de stat şi de 0,15% – pentru societăţile comerciale cu capital de stat. Nivelul rentabilităţii capitalului propriu a constituit în ansamblu -0,16%, ceea ce indică pierderi de 0,16 bani pentru fiecare leu de capital propriu, în anul 2022, pentru întreprinderile de stat şi de 0,28% pentru societăţile comerciale cu capital de stat.

Un alt aspect ce ţine de guvernanţa întreprinderilor cu capital de stat constă în lipsa unui management bazat pe profesionalism.

În prezent majoritatea consiliilor sunt formate, în special, din reprezentanţi ai statului, fără implicarea unor membri independenţi. Candidaţii promovaţi la funcţia de membru al consiliului nu sunt selectaţi pe baza unor criterii de profesionalism şi de integritate. Pregătirea insuficientă şi, respectiv, atitudinea, adesea, pasivă/birocratică a membrilor desemnaţi în consiliu reprezintă o problemă ce subminează guvernanţa corporativă a entităţilor de stat. Un consiliu îşi poate îndeplini eficient funcţiile de conducere şi control numai dacă membrii săi au cunoştinţele, competenţele şi experienţa corespunzătoare.

În acest context, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.209/2023 cu privire la aprobarea Regulamentului privind selectarea candidaţilor pentru funcţia de membru al consiliului întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral/majoritar de stat şi condiţiile de remunerare a acestora. Aceasta ar putea aduce o perspectivă mai diversă şi o expertiză mai bună în procesul de luare a deciziilor şi în activitatea consiliului.

Totodată, absenţa unei proceduri de evaluare a performanţei consiliilor întreprinderilor cu capital de stat, care să măsoare şi să coreleze performanţa membrilor consiliului cu componenta variabilă a salarizării acestora, nu încurajează implicarea membrilor organelor decizionale colegiale. Ca urmare, activitatea membrilor consiliului de administraţie, de multe ori, se rezumă la acţiuni de aprobare formală a unor decizii care, luate în pripă, pot afecta negativ activitatea întreprinderilor guvernate.

Ţinând cont de faptul că principalul instrument care poate determina guvernanţa eficientă a întreprinderilor cu capital de stat şi poate influenţa administrarea acestor întreprinderi este consiliul, este necesar să se pună accentul pe responsabilităţile acestuia, şi anume:

- modificarea legislaţiei curente în vederea revizuirii atribuţiilor fondatorului/acţionarului, ale organelor de conducere ale întreprinderilor cu capital de stat;

- promovarea competenţei profesionale în rândul consiliilor de administraţie şi includerea membrilor independenţi în componenţa acestora;

- consolidarea rolului consiliilor de administraţie ale întreprinderilor cu capital de stat, atribuindu-le responsabilităţi şi asigurând răspunderea acestora în conformitate cu bunele practici de guvernanţă corporativă.

22. Aspectele privind întreprinderile cu capital de stat în dificultate (fie în proces de insolvabilitate/lichidare sau care nu activează o perioadă îndelungată), relevă, conform informaţiilor înregistrate în RPPAPS la data de 1 ianuarie 2023, că 68 de întreprinderi cu capital de stat sunt în procedură de insolvabilitate/lichidare, procedură care durează mai mult de 5 ani din diverse motive. Mai mult decât atât, există încă 31 de întreprinderi cu capital de stat care, de-a lungul a mai mulţi ani, nu desfăşoară nicio activitate (fiind înregistrate în RSUD), nu prezintă nicio raportare la organul de stat corespunzător, iar situaţiile lor financiare sunt necunoscute. Majoritatea acestor situaţii sunt, în principal, rezultatul dificultăţilor financiare şi faţă de acestea nu este intentată procedura de insolvabilitate/lichidare.

O imagine asupra situaţiei privind întreprinderile cu capital de stat aflate în procedură de insolvabilitate/lichidare, cuprinsă în Nota analitică, este prezentată doar pentru 26 de întreprinderi cu capital de stat care au raportat situaţiile financiare către Biroul Naţional de Statistică (în continuare – BNS) (tabelul 2). Conform situaţiei de la data de 31 decembrie 2022, capitalul propriu al acestor întreprinderi a constituit 330,0 milioane de lei, datoriile (pe termen lung, curente) s-au ridicat la 619,8 milioane de lei, iar pierderile contabilizate fiind de 7,3 milioane de lei.

Tabelul 2

Indicatorii economici generalizaţi privind activitatea întreprinderilor de stat

şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat,

aflate în procedură de insolvabilitate/lichidare

Astfel, conform informaţiilor prezentate în Nota analitică, majoritatea datoriilor reprezintă datorii curente, însumând 439,3 milioane de lei.

Suplimentar, în conformitate cu datele Serviciului Fiscal de Stat (în continuare – SFS) la data de 31 decembrie 2022, întreprinderile cu capital de stat în proces de insolvabilitate/lichidare aveau înregistrate datorii privind impozitele şi taxele faţă de bugetul public naţional în valoare totală de 101,7 milioane de lei.

Concomitent, potrivit datelor privind fluxul şi soldul împrumuturilor interne generalizate, în temeiul Regulamentului privind raportarea datoriei sectorului public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1136/2007 cu privire la unele măsuri de executare a Legii nr.419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, întreprinderile cu capital de stat aflate în proces de insolvabilitate/lichidare care au contractat credite de la băncile comerciale pe o perioadă de un an şi mai mult, au înregistrat un sold total al împrumuturilor în sumă de 109,5 milioane de lei, reprezentând stocul de arierate – suma restantă ce nu a fost achitată conform contractelor încheiate. Neachitarea obligaţiilor faţă de instituţiile financiare, atât pe creditele interne, cât şi pe cele externe, creează o situaţie dificilă privind independenţa financiară a întreprinderilor. De asemenea, neachitarea obligaţiilor pe creditele acordate sub garanţia statului generează riscuri fiscale şi financiare privind stingerea datoriilor din contul surselor bugetului de stat.

Această situaţie impune adoptarea unor măsuri strategice pentru a limita impactul negativ asupra bugetului de stat şi pentru a gestiona în mod eficient întreprinderile cu capital de stat aflate în dificultate financiară. Măsurile de rigoare vor fi examinate şi implementate după actualizarea informaţiilor detaliate privind activele şi pasivele acestor întreprinderi. Opţiunile precum restructurarea datoriilor, identificarea şi valorificarea eficientă a activelor disponibile, elaborarea unor planuri solide de redresare financiară sau, ca ultimă soluţie, procedura de lichidare ajustată condiţiilor specifice sunt esenţiale pentru a soluţiona acest segment critic, asociat întreprinderilor cu capital de stat.

23. Transparenţa întreprinderilor cu capital de stat este un element central al bunei guvernanţe şi al eficienţei acestor entităţi. Cu toate acestea, se constată o serie de lacune în cadrul normativ privind asigurarea transparenţei întreprinderilor cu capital de stat, precum şi în ceea ce priveşte punerea în practică a cerinţelor de transparenţă la nivelul întreprinderilor vizate. Printre principalele constrângeri care afectează transparenţa întreprinderilor cu capital de stat se numără:

­ cadrul normativ, care nu stabileşte aşteptările publice faţă de întreprinderile cu capital de stat şi nu prevede monitorizarea şi raportarea publică a realizării acestor aşteptări;

­ lipsa unei structuri bine definite a raportului anual al entităţii responsabile de administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, precum şi a unei structuri delimitate pe capitole a raportului Guvernului privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, care reprezintă un impediment major în procesul de asigurare a transparenţei şi a comparabilităţii datelor;

­ desemnarea organului executiv interimar la întreprinderile cu capital de stat, care este una netransparentă, iar interimatele funcţiei de administrator/director sunt sincronizate cu ciclurile de viaţă ale Guvernului;

­ lipsa sancţiunilor sau a altor instrumente eficiente de responsabilizare a organelor de conducere şi control ale întreprinderilor cu capital de stat.

Conform Raportului nr.3 de monitorizare "Transparenţa întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova" (2021), elaborat de IDIS "Viitorul" în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice şi Sociale din Slovacia (INEKO), pe un eşantion de 60 cele mai mari şi mai importante entităţi de stat, niciuna dintre întreprinderile cu capital de stat care au făcut obiectul studiului nu asigură un nivel de transparenţă de 100%, fiind constatate deficienţe la toţi indicatorii de transparenţă, şi anume:

­ 78% dintre întreprinderile cu capital de stat monitorizate au site‑uri web oficiale, dar multe dintre acestea rămân a fi nefuncţionale sau conţin puţine informaţii utile;

­ 82% dintre întreprinderile cu capital de stat monitorizate au publicat informaţii privind fondatorii/proprietarii/acţionarii şi procentul acţiunilor/părţilor sociale deţinute;

­ statutul întreprinderii cu capital de stat este cunoscut de public în cazul a 70% dintre entităţile monitorizate;

­ informaţiile privind capitalul social au fost publicate de 3/4 dintre entităţile de stat monitorizate;

­ doar 7% dintre întreprinderile cu capital de stat monitorizate dispun de cod de guvernanţă corporativă;

­ numai 8% dintre întreprinderile cu capital de stat monitorizate au publicat rapoartele anuale pentru anul 2020, iar doar 10% dintre entităţile de stat monitorizate au publicat analizele economico-financiare;

­ numai 7% dintre întreprinderile cu capital de stat monitorizate au adus la cunoştinţă rezultatele controalelor şi ale auditurilor economico-financiare;

­ numai 12% dintre întreprinderile cu capital de stat monitorizate au răspuns şi au furnizat informaţiile solicitate la cererea unei persoane fizice;

­ doar 3% dintre întreprinderile cu capital de stat monitorizate au indicat salariul administratorului şi indemnizaţiile primite de membrii consiliului de administraţie;

­ numai 13% dintre întreprinderile cu capital de stat monitorizate au comunicat public CV‑ul administratorului;

­ doar 13% dintre întreprinderile cu capital de stat monitorizate au publicat regulile cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei vacante de administrator al întreprinderii.

Secţiunea a 3-a

Consecinţe care pot fi anticipate în cazul lipsei de intervenţie

24. În decursul a 8 ani, numărul întreprinderilor de stat şi al societăţilor pe acţiuni cu capital de stat s-a redus cu 30% şi, respectiv, cu 35%. Conform datelor din RPPAPS, la 1 ianuarie 2015 erau înscrise 244 de întreprinderi de stat şi 111 societăţi comerciale, iar la 1 ianuarie 2023 numărul acestora s-a redus la 173 de întreprinderi de stat şi 72 de societăţi comerciale cu capital de stat.

Centralizarea funcţiei de proprietar a reprezentat primul pas important în încercarea de a îmbunătăţi performanţa întreprinderilor cu capital de stat. Înainte de centralizarea administrării întreprinderilor cu capital de stat în cadrul APP, rolul de fondator era exercitat de către autorităţile administraţiei publice centrale (ministere), ceea ce nu permitea concentrarea funcţiei de proprietar şi nici valorificarea avantajelor specializării în realizarea funcţiei de administrare corporativă. Pentru a contracara administrarea defectuoasă a întreprinderilor cu capital de stat, în contextul reformei administraţiei publice centrale din 2017, s-a decis centralizarea funcţiei de proprietar în cadrul APP. Astfel, la 1 ianuarie 2023, din totalul de 173 de întreprinderi de stat şi 72 de societăţi comerciale cu capital de stat, în gestiunea APP erau 122 de întreprinderi de stat şi 70 de societăţi comerciale.

În absenţa continuităţii de consolidare a capacităţilor statului privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, se poate anticipa perpetuarea erodării contribuţiei întreprinderilor cu capital de stat la dezvoltarea economică. În ultimii 15 ani asistăm la o reducere continuă a contribuţiei sectorului întreprinderilor proprietate publică la dezvoltarea economică. Astfel, cifrele din structura PIB-ului pe forme de proprietate arată că contribuţia întreprinderilor proprietate publică la economia naţională a scăzut de la 31% în anul 2005 la 17,5% în anul 2022. De asemenea, o evoluţie similară se observă şi în cazul proprietăţii mixte (publice şi private). Reducerea ponderii proprietăţii publice a dus la o reconfigurare a economiei prin creşterea aportului capitalului privat autohton şi al capitalului străin.

 Figura 1. Structura PIB-ului pe forme de proprietate, %

Sursa: BNS

Persistenţa unei productivităţi scăzute în întreprinderile cu capital de stat, în comparaţie cu cele cu capital privat, este o problemă majoră. Datele din Ancheta structurală anuală arată că, în perioada anilor 2015-2022, productivitatea întreprinderilor cu capital public a oscilat între 42-43% faţă de cea a întreprinderilor private. În anul 2022, productivitatea în întreprinderile cu capital de stat a fost de doar 422,5 mii de lei/salariat, comparativ cu 989,1 mii de lei/salariat în sectorul privat şi 1941,3 mii de lei/salariat în întreprinderile cu capital mixt, fiind de 4,5 ori mai mică decât în cele private. Această productivitate redusă are consecinţe negative, inclusiv profituri mai mici, diminuare posibilă a salariilor angajaţilor şi calitate inferioară a produselor şi serviciilor. În plus, productivitatea scăzută este influenţată de factori precum utilajul învechit, lipsa investiţiilor, managementul neprofesionist şi subvenţionarea serviciilor publice. În unele cazuri, întreprinderile cu capital de stat sunt utilizate pentru a oferi servicii publice fără transferul de fonduri din bugetul de stat, forţându-le să compenseze cheltuielile din veniturile provenite din alte activităţi. Această practică agravează ineficienţa şi afectează capacitatea întreprinderilor cu capital de stat de a funcţiona la nivel optim.

25. În absenţa unor intervenţii şi modificări în cadrul legislativ/normativ privind deetatizarea proprietăţii publice, privatizările/concesionările nu vor contribui la dezvoltarea economică şi la atragerea investiţiilor străine directe în economia naţională. Deetatizarea proprietăţii publice constituie un factor care explică parţial reducerea prezenţei statului în economie. Pe parcursul ultimilor 15 ani, Republica Moldova a avut puţine istorii de succes în domeniul privatizării activelor statului. Realitatea ultimilor ani indică asupra existenţei unui cadru legislativ/normativ ambiguu privind privatizarea sau concesionarea bunurilor proprietate de stat, inclusiv a unor active de importanţă strategică precum Întreprinderea de Stat Compania Aeriană "Air Moldova", Întreprinderea de Stat "Aeroportul Internaţional Chişinău" sau Întreprinderea de Stat "Gările şi Staţiile Auto", care au generat situaţii litigioase, afectând imaginea statului şi prejudiciind interesul public.

26. Prezervarea statu-quo-ului va duce şi la accentuarea ineficienţei întreprinderilor cu capital de stat. Analiza indicatorilor economico-financiari ai întreprinderilor cu capital de stat administrate de APP denotă carenţe privind eficienţa acestora. În timp ce ponderea activelor deţinute de întreprinderile cu capital de stat în totalul activelor deţinute de întreprinderi a constituit circa 11,7% în anul 2022 (7,1% deţinute de societăţile pe acţiuni cu capital majoritar de stat şi 4,6% deţinute de întreprinderile de stat), ponderea veniturilor din vânzări a fost mult mai mică – doar 2% (1,5% pentru societăţile pe acţiuni şi 0,5% pentru întreprinderile de stat). Ponderea profiturilor înregistrate de întreprinderile cu capital de stat în totalul profiturilor raportate de companii, în anul 2022, a fost şi mai mică, constituind doar 0,7% (0,4% pentru întreprinderile cu capital de stat şi 0,3% pentru societăţile pe acţiuni). În plus, întreprinderile cu capital de stat înregistrează şi o pondere importantă în totalul datoriilor raportate de companii: 9,9% în anul 2022 (7,1% raportate de societăţile pe acţiuni şi 2,8% raportate de întreprinderile cu capital de stat), fapt care, în contextul unei profitabilităţi şi eficienţe scăzute, poate prezenta riscuri. Este de remarcat că, în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate, activele transmise în gestiunea întreprinderilor cu capital de stat sunt reflectate în bilanţul contabil al acestora la capitolul datorii pe termen lung. Carenţele privind eficienţa acestora sunt relevate şi de discrepanţele majore dintre ratele de rentabilitate calculate pentru întreprinderile cu capital de stat în comparaţie cu celelalte întreprinderi din economie. Astfel, în anul 2022, rata medie de rentabilitate a activelor, în cazul întreprinderilor cu capital de stat, a fost de numai 0,1%, iar în cazul societăţilor pe acţiuni a fost de -1%, comparativ cu 7,1% pentru celelalte întreprinderi; rata medie de rentabilitate a vânzărilor în cazul întreprinderilor de stat a fost de doar 14,8%, iar în cazul societăţilor pe acţiuni a fost de -4,9%, comparativ cu 20,8% pentru celelalte întreprinderi. Indicatorii de lichiditate, de asemenea, sunt mai slabi în cazul întreprinderilor cu capital de stat faţă de celelalte întreprinderi: indicele de lichiditate curentă (active circulante/datorii curente) în anul 2022 a fost de 1,7 în cazul întreprinderilor cu capital de stat şi de 1,2 în cazul societăţilor pe acţiuni, comparativ cu 3,0 pentru celelalte întreprinderi private. Prin urmare, întreprinderile cu capital de stat, pe lângă faptul că sunt mult mai ineficiente comparativ cu celelalte întreprinderi, se confruntă şi cu problema critică de absenţă a mijloacelor financiare pentru dezvoltare. Totuşi, aceasta nu sugerează probleme de solvabilitate: rata solvabilităţii generale (totalul activelor raportate la totalul datoriilor) în anul 2022 a fost mai bună în cazul întreprinderilor cu capital de stat comparativ cu celelalte întreprinderi (2,9 faţă de 1,7) şi similară în cazul societăţilor pe acţiuni şi celelalte companii private.

27. Lipsa intervenţiei din partea statului va continua şi va expune bugetul la riscuri, cu potenţial de amplificare a riscului asociat (conform datelor din Nota analitică). Conform situaţiei de la data 31 decembrie 2022, întreprinderile cu capital de stat au contractat credite de la bănci pentru o perioadă egală sau mai mare de un an, în valoare de 571,6 milioane de lei. Din această sumă, 492,8 milioane de lei reprezentau creditele contractate de societăţile pe acţiuni cu capital de stat. Întreprinderile cu capital de stat înregistrează şi un sold al datoriilor faţă de Ministerul Finanţelor pentru împrumuturile recreditate din surse interne şi externe, în valoare de 5 411,7 milioane de lei. În contextul unei performanţe austere a întreprinderilor cu capital de stat, datoriile acumulate de acestea faţă de bugetul public naţional ar putea să nu mai poată fi rambursate, statul fiind nevoit să-şi mărească aportul la capitalul întreprinderii neperformante creditate. La data de 31 decembrie 2022, întreprinderile cu capital de stat înregistrau datorii şi faţă de bugetul de stat în valoare de 86,9 milioane de lei, dintre care 20,8 milioane de lei erau datorii aferente plăţii penalităţilor, iar 1,5 milioane de lei reprezentau datoriile privind plata amenzilor de întârziere.

Pentru exerciţiul financiar al anului 2022, doar 5 întreprinderi cu capital de stat au contribuit cu peste 90% la totalul sumelor transferate din profitul realizat către bugetul de stat. În acelaşi timp, doar 4 societăţi pe acţiuni cu capital majoritar de stat au fost responsabile de achitarea a 99,55% din totalul dividendelor virate către bugetul statului pentru aceeaşi perioadă fiscală.

Capitolul III

OBIECTIVE GENERALE

28. Având în vedere că prezentul Program descrie acţiunile necesare pentru atingerea obiectivelor şi a direcţiilor prioritare stipulate în Strategie, acesta asigură continuitatea implementării obiectivelor generale, precum:

Obiectivul general 1. Raţionalizarea administrării proprietăţii de stat în vederea dezvoltării infrastructurii strategice şi asigurării funcţiilor social-economice critice;

Obiectivul general 2. Consolidarea capacităţilor de management al proprietăţii publice în baza principiilor de transparenţă, eficienţă şi integritate;

Obiectivul general 3. Îmbunătăţirea guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor de stat şi al societăţilor comerciale cu capital de stat.

29. Prezentul Program contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022, şi ale Planului naţional de dezvoltare pentru anii 2023-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.89/2023, în special prin intermediul Obiectivului general 7. Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive şi transparente şi al Obiectivului specific 7.1. Edificarea unei administraţii publice integre, responsabile, eficiente, transparente şi deschise participării cetăţenilor în procesele de luare a deciziilor.

Direcţiile şi intervenţiile prioritare, conform subpct. 5.9. "Politici şi management în domeniul macroeconomic şi de dezvoltare a economiei", prevăzute în Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", includ:

­ revizuirea politicii statului cu privire la întreprinderile de stat în vederea stabilirii condiţiilor pentru participarea statului în întreprinderi, precum şi în vederea sporirii impactului social şi de mediu, a eficienţei şi a transparenţei economice, financiare şi fiscale a întreprinderilor de stat (O1.1, O1.2, O7.1, O8.3);

­ separarea univocă a funcţiilor de elaborare a politicilor de funcţiile de administrare a proprietăţilor publice şi de supraveghere a întreprinderilor de stat în cadrul autorităţilor publice (O1.1, O1.2, O7.1, O8.3);

­ fortificarea guvernanţei corporative la întreprinderile de stat şi la cele cu capital de stat prin asigurarea profesionalismului consiliilor de administraţie, sporirea transparenţei întreprinderilor cu capital de stat şi eficientizarea activităţii acestora (O1.1-O1.3, O7.1, O8.3);

­ promovarea îmbunătăţirii guvernanţei corporative în cadrul companiilor cu capital privat (O1.1-O1.3);

­ îmbunătăţirea cadrului legal şi asigurarea procedurilor de control pentru asigurarea transparenţei procesului de achiziţii la întreprinderile cu capital de stat (O1.1‑O1.3, O7.1, O8.3);

­ separarea clară a obiectivelor comerciale de cele necomerciale în activitatea întreprinderilor cu capital de stat (O7.1, O8.3);

­ evaluarea şi evidenţa corectă a proprietăţii de stat, includerea acesteia în circuitul economic (O1.1-O1.3, O7.1, O8.3).

30. De asemenea, prezentul Program este în corelare cu prevederile Programului naţional de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.280/2024, în special cu prevederile Obiectivului specific 1.2. Dezvoltarea platformelor investiţionale şi a infrastructurii de afaceri.

31. Totodată, prezentul Program se aliniază la prevederile Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.71/2023, în special:

­ DOMENIUL DE INTERVENŢIE: achiziţii publice

Obiectivul specific: dezvoltarea unui sistem performant de achiziţii publice care să furnizeze "valoare pentru bani" în utilizarea fondurilor publice. Direcţia prioritară pe termen mediu este armonizarea legislaţiei privind achiziţiile publice, inclusiv Regulamentul privind achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor la întreprinderile de stat;

­ DOMENIUL DE INTERVENŢIE: transparenţa bugetară

Obiectivul specific: îmbunătăţirea transparenţei procedurilor de pregătire, executare şi raportare a bugetului. Direcţia prioritară pe termen lung include: supravegherea activităţii întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale în vederea prognozării volumului dividendelor aferente cotei de participare a statului în societăţile comerciale şi al defalcărilor din profitul net al întreprinderilor de stat ce urmează a fi încasate la bugetul de stat, precum şi al mijloacelor obţinute din vânzarea patrimoniului public în urma procesului de privatizare şi al mijloacelor obţinute în urma vânzării pachetelor de acţiuni şi/sau părţilor sociale.

32. Prezentul Program se aliniază şi la prevederile Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028 şi ale Planului de acţiuni pentru implementarea Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.442/2023, în special Obiectivul specific 3.1. Consolidarea standardelor de transparenţă şi integritate în entităţile cu capital integral sau majoritar de stat până în anul 2028, având ca ţintă sporirea gradului de transparenţă în cazul a 70% dintre entităţile cu capital integral sau majoritar de stat până în anul 2028.

33. De asemenea, prezentul Program se aliniază la priorităţile Programului de implementare pentru anii 2023-2026 a Strategiei de reformă a administraţiei publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului 352/2023, şi anume spre un sistem instituţional flexibil şi eficient al administraţiei publice centrale prin consolidarea rezultatelor obţinute, cu definirea clară a mandatelor instituţiilor publice centrale, eliminarea suprapunerilor, delimitarea clară a rolurilor între instituţiile responsabile de fundamentarea politicilor publice şi instituţiile de implementare (obiectivul general 2). Conform acestuia, se aşteaptă ca, până la sfârşitul anului 2025, sistemul administraţiei centrale să fie raţionalizat şi eficientizat printr-un complex de măsuri legislative şi prin management eficient. În acest sens, prezentul Program este orientat spre realizarea acţiunilor aferente obiectivului de fortificare a capacităţilor APP privind administrarea proprietăţii publice, prin adoptarea practicilor manageriale corporative (obiectivul specific 2.2 din Strategia cu privire la administrarea proprietăţii de stat în domeniul întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat pentru anii 2023‑2030).

34. În ceea ce priveşte conformitatea cu Cadrul bugetar pe termen mediu, este de menţionat că obiectivele şi acţiunile propuse pentru realizare în cadrul Programului se corelează cu resursele financiare planificate pentru anul 2024, în limitele cheltuielilor pentru desfăşurarea activităţilor curente de către instituţiile implicate. Pentru acţiunile care vor necesita acoperire financiară suplimentară faţă de cele prevăzute în Cadrul bugetar pe termen mediu 2025-2027, vor fi identificate şi propuse surse alternative de finanţare.

Capitolul IV

OBIECTIVE SPECIFICE

35. Operaţionalizarea obiectivelor generale ale prezentului Program se realizează prin intermediul obiectivelor specifice, care ghidează acţiunile şi măsurile concrete, necesare pentru a asigura o administrare responsabilă şi transparentă a proprietăţii statului.

36. Obiectivul general 1. Raţionalizarea administrării proprietăţii de stat în vederea dezvoltării infrastructurii strategice şi asigurării funcţiilor social‑economice critice vizează realizarea următoarelor obiective specifice:

Obiectivul specific 1.1. Consolidarea angajamentului şi a capacităţilor statului de administrare a proprietăţii de stat în vederea asigurării securităţii socioeconomice a ţării;

Obiectivul specific 1.2. Asigurarea neutralităţii concurenţiale şi valorificarea proprietăţii statului.

Scopurile care trebuie atinse în cadrul obiectivului specific 1.1 ţin de: reducerea prezenţei statului în economia întreprinderilor cu capital de stat care au trecut filtrul raţionamentelor de proprietate a statului; elaborarea şi implementarea unui cadru legal care să definească clar cerinţele şi procedurile pentru diligenţa necesară atât pentru întreprinderile care urmează a fi privatizate, cât şi pentru participanţii la procesele de deetatizare a proprietăţii publice, precum şi evaluarea ofertanţilor prin prisma aspectului etic, care să vizeze criteriile ce ţin de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, delapidări sau încălcare a legislaţiei de mediu, de muncă etc.

Obiectivul specific 1.2. ţinteşte consolidarea capacităţilor prin instruirea funcţionarilor publici/angajaţilor autorităţilor administraţiei publice în ceea ce priveşte aplicarea corectă a prevederilor Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat; consolidarea modelului centralizat de administrare şi deetatizare a proprietăţii publice prin finalizarea procesului de transmitere a întreprinderilor cu capital de stat din administrarea altor autorităţi ale administraţiei publice centrale în administrarea APP; îmbunătăţirea cadrului de reglementare privind procesul de transmitere a bunurilor proprietate publică; stimularea creării platformelor investiţionale pe teritoriile nevalorificate ale întreprinderilor cu capital de stat.

37. Obiectivul general 2: Consolidarea capacităţilor de management al proprietăţii publice în baza principiilor de transparenţă, eficienţă şi integritate urmăreşte realizarea obiectivelor specifice:

Obiectivul specific 2.1. Consolidarea capacităţilor Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării în vederea elaborării, evaluării şi raportării politicilor sectoriale;

Obiectivul specific 2.2. Fortificarea capacităţilor APP de administrare a proprietăţii publice prin adoptarea practicilor manageriale corporative;

Obiectivul specific 2.3. Eficientizarea administrării corporative a întreprinderilor cu capital de stat;

Obiectivul specific 2.4. Asigurarea unui proces transparent, competitiv şi integru de privatizare.

Rezultatele principale care trebuie atinse prin implementarea obiectivului specific 2.1 ţin de: menţinerea separării clare a funcţiilor de elaborare şi de promovare a politicilor în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice faţă de funcţiile de implementare a acestor politici, care va contribui la creşterea eficienţei şi a transparenţei procesului decizional şi de implementare, conform Acordului interinstituţional semnat între Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării şi APP; instruirea personalului implicat în procesul de planificare, elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare a documentelor de politici privind administrarea proprietăţii publice (va asigura că personalul este bine pregătit şi capabil să îndeplinească sarcinile în mod eficient şi conform standardelor înalte).

Obiectivul specific 2.2. se realizează prin: reorganizarea şi digitalizarea tuturor proceselor din cadrul instituţiei responsabile de implementarea politicii statului în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice pentru creşterea transparenţei şi îmbunătăţirea guvernanţei; restructurarea APP în vederea consolidării capacităţilor de administrare corporativă, inclusiv monitorizarea situaţiilor financiare, verificarea adecvată a indicatorilor de performanţă, a rapoartelor financiare şi a auditului întreprinderilor cu capital de stat, evaluarea performanţelor organelor de conducere ş.a. Aceste măsuri urmăresc optimizarea administrării proprietăţii publice, precum şi asigurarea unei guvernanţe eficiente şi transparente.

Eficientizarea administrării corporative a întreprinderilor cu capital de stat (obiectivul specific 2.3) urmăreşte atingerea următoarelor rezultate: eliminarea imixtiunii în activitatea operaţională a întreprinderilor cu capital de stat, care constă în reducerea poverii de micromanagement atribuită fondatorului (APP), prin limitarea intervenţiei directe în activităţile operaţionale ale întreprinderilor cu capital de stat; finalizarea procesului de delimitare a proprietăţii publice; reorganizarea întreprinderilor de stat în alte forme de organizare juridică (societate pe acţiuni, societate cu răspundere limitată); monitorizarea şi transparentizarea desfăşurării proceselor de insolvabilitate/lichidare la întreprinderile cu capital de stat etc.

Realizarea obiectivului specific 2.4 se efectuează prin intermediul unui mecanism transparent şi integru de privatizare care permite verificarea reputaţiei cumpărătorului înainte de încheierea tranzacţiei, identificarea unor cumpărători şi/sau parteneri investiţionali de încredere, cu reputaţie bună şi credibilitate în implementarea proiectelor investiţionale. Astfel, prin instituirea unei proceduri de evaluare pentru investitor, vor fi evitate situaţiile în care activele statului sunt preluate la preţuri derizorii de investitori dubioşi, cu origini obscure şi fără interes de a realiza angajamentele investiţionale asumate.

38. Obiectivul general 3: Îmbunătăţirea guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor de stat şi al societăţilor comerciale cu capital de stat se realizează prin intermediul a 3 obiective specifice:

Obiectivul specific 3.1. Consolidarea capacităţilor manageriale în cadrul întreprinderilor cu capital de stat;

Obiectivul specific 3.2. Asigurarea transparenţei şi eficientizarea guvernanţei întreprinderilor cu capital de stat;

Obiectivul specific 3.3. Îmbunătăţirea mecanismelor de evaluare şi raportare.

Obiectivul specific 3.1 urmăreşte atingerea rezultatelor precum: nominalizarea membrilor organelor de conducere ale întreprinderilor cu capital de stat prin concurs, în exclusivitate, în baza criteriilor de profesionalism şi integritate; includerea în componenţa consiliilor de administraţie a întreprinderilor cu capital de stat (prioritar nepasibile de privatizare) a membrilor independenţi, cel puţin a unui membru; stabilirea indicatorilor de performanţă pentru organele de conducere ale întreprinderilor cu capital de stat şi corelarea salarizării acestora cu nivelul de performanţă realizat; elaborarea, aprobarea şi implementarea codului de conduită în cadrul întreprinderii cu capital de stat; depolitizarea funcţiei de director interimar al întreprinderilor cu capital de stat etc.

Obiectivul specific 3.2 urmăreşte asigurarea transparenţei şi eficientizarea guvernanţei întreprinderilor cu capital de stat prin: elaborarea şi implementarea documentelor de orientare pe termen mediu pentru materializarea aşteptărilor statului pentru fiecare întreprindere cu capital de stat inclusă în categoria nepasibilă privatizării; implementarea codurilor de guvernanţă corporativă, precum şi monitorizarea implementării acestora; asigurarea transparenţei modului de implementare a contractelor de parteneriat public-privat, de concesiune sau de privatizare etc.

Realizarea obiectivului specific 3.3 urmăreşte îmbunătăţirea mecanismelor de evaluare şi raportare prin automatizarea procesului de raportare al întreprinderilor cu capital de stat prin intermediul interfeţei sistemului informaţional integrat al instituţiei responsabile de implementarea politicii statului în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice; completarea conţinutului Raportului privind administrarea şi deetatizarea patrimoniului public, inclusiv cu informaţii referitoare la analiza performanţei organelor de conducere ale întreprinderilor cu capital de stat, analiza rezultatelor misiunilor de audit la companiile de stat, precum şi analiza nivelului de implementare a recomandărilor acestora şi a codului de guvernanţă ş.a.

39. Obiectivele specifice, indicatorii de rezultat şi ţintele propuse sunt descrise în tabelul 3:

Tabelul 3

Obiectivele specifice, indicatorii de rezultat şi ţintele propuse

Capitolul V

IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

40. Impactul aşteptat al implementării prezentului Program, ca prima fază a procesului de implementare a Strategiei, se concentrează, în special, pe realizarea obiectivelor principale, precum şi pe generarea soluţiilor în beneficiul ţării şi al publicului larg.

41. Impactul vizează raţionalizarea administrării proprietăţii de stat, consolidarea capacităţilor de management ale acestei proprietăţi, precum şi îmbunătăţirea guvernanţei corporative a întreprinderilor cu capital de stat, inclusiv prin desemnarea persoanelor profesioniste şi integre în procesul de administrare a întreprinderilor cu capital de stat.

42. Prezentul Program urmăreşte raţionalizarea şi optimizarea administrării proprietăţii de stat, facilitând crearea unui cadru uniform şi echitabil pentru toţi actorii implicaţi şi eliminând tratamentul discreţionar al entităţilor de stat. Interesul public este fundamental pentru toate deciziile referitoare la politica de proprietate a statului, iar deciziile privind privatizarea sau menţinerea entităţilor de stat trebuie să fie aliniate la Strategia de dezvoltare şi obiectivele pe termen mediu şi lung.

43. Implementarea prezentului Program are un impact pozitiv asupra eficienţei administrative a organului responsabil de administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Prin consolidarea capacităţilor de management şi adoptarea principiilor de transparenţă şi eficienţă se anticipează îmbunătăţirea semnificativă a eficienţei administrative, simplificarea proceselor, inclusiv digitalizarea proceselor şi perfecţionarea calităţii serviciilor oferite.

44. Prezentul Program contribuie la îmbunătăţirea performanţei financiare şi operaţionale a întreprinderilor cu capital de stat prin consolidarea guvernanţei corporative. Introducerea unor practici de management modern şi transparent are scopul de a maximiza valoarea adăugată pentru acţionari/fondator şi societate în ansamblu, consolidând poziţia acestor întreprinderi pe piaţă.

Tabelul 4

Indicatori de evaluare a impactului Programului

45. Pe lângă efectele principale, implementarea prezentului Program poate genera şi alte impacturi semnificative:

45.1. creşterea competitivităţii: o administrare mai bună a întreprinderilor cu capital de stat va spori competitivitatea acestora pe piaţă. Practicile de guvernanţă corporativă şi management eficient vor permite acestor întreprinderi să devină mai flexibile şi mai adaptabile la schimbările pieţei;

45.2. redresarea financiară: optimizarea administrării şi creşterea performanţei întreprinderilor cu capital de stat vor contribui la redresarea financiară a acestora şi la reducerea dependenţei de finanţarea publică, având un impact pozitiv asupra finanţelor statului în ansamblu;

45.3. crearea sau pierderea locurilor de muncă: optimizarea şi eficientizarea întreprinderilor cu capital de stat pot duce la crearea noilor locuri de muncă, dar şi la reduceri de personal în cazul reorganizării/restructurării unor întreprinderi neperformante;

45.4. atragerea investiţiilor: o guvernanţă corporativă solidă şi o administrare eficientă pot spori încrederea investitorilor în întreprinderile cu capital de stat, atrăgând astfel mai multe investiţii şi mai mulţi parteneri de afaceri. Acest lucru poate contribui la creşterea capitalului investit şi la dezvoltarea economică.

Capitolul VI

COSTURI

46. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea şi realizarea prezentului Program a fost efectuată în baza priorităţilor şi activităţilor identificate. Costurile financiare aferente fiecărui obiectiv specific sunt prevăzute în Planul de acţiuni al prezentului Program. În plus, faţă de costurile directe de implementare, vor exista costuri indirecte acoperite nemijlocit de către întreprinderile cu capital de stat şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale implicate, după caz, în procesul de implementare a acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni al prezentului Program.

47. Valoarea estimativă a resurselor financiare necesare pentru implementarea prezentului Program constituie circa 53 383,56 mii de lei. Costurile aferente prezentului Program sunt planificate din contul mijloacelor alocate în bugetul de stat pentru autorităţile administraţiei publice implicate, în volum de 9 452,56 mii de lei şi din asistenţa partenerilor de dezvoltare, care asigură suport domeniilor de intervenţii specifice ale prezentului Program în mărime de 41 281,00 mii de lei, precum şi 2 650,00 mii de lei sunt costuri neacoperite (urmează a fi identificate din asistenţa externă).

48. Costurile acoperite din asistenţă externă, asociate acţiunilor de elaborare şi implementare a unui sistem informaţional integrat pentru digitalizarea tuturor activităţilor din cadrul APP, elaborarea unui modul de instruire pentru membrii consiliilor întreprinderilor de stat, precum şi cheltuielile asociate elaborării unui nou site web oficial al instituţiei responsabile de administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice vor fi acoperite de Fundaţia Soros Moldova, care a alocat în acest sens suma de 5 314,9 mii de lei în cadrul proiectului "Creşterea eficienţei sectorului întreprinderilor cu capital de stat".

Costurile acoperite din asistenţa externă, asociate acţiunilor privind elaborarea Standardelor Naţionale de Evaluare şi realizării procesului de delimitare a proprietăţii publice de stat în valoare de 36 000,00 mii de lei sunt acoperite din mijloacele financiare din cadrul Proiectului de înregistrare şi evaluare funciară, implementat la nivel naţional în baza Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, semnat la 17 septembrie 2018 şi ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 8 noiembrie 2018 (aprobat prin Legea nr.240/2018). Este de menţionat faptul că pentru acţiunea privind realizarea procesului de delimitare a proprietăţii publice de stat, costul estimat de 36 000,00 mii de lei include costul total al procesului de delimitare a proprietăţii publice atât pentru proprietatea statului, cât şi pentru proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale.

Costurile estimate în valoare de 2 650,00 mii de lei, asociate acţiunilor planificate privind elaborarea Conceptului sistemului informaţional privind licitaţiile electronice pentru valorificarea patrimoniului public şi, nemijlocit, pentru crearea acestui sistem, sunt costuri neacoperite, care urmează a fi identificate din asistenţă externă. Acţiunile respective sunt necesare pentru realizarea obiectivului privind asigurarea unui proces transparent, competitiv şi integru în ceea ce priveşte privatizarea.

49. Costurile din bugetul de stat sunt acoperite în limitele cheltuielilor aprobate în Cadrul bugetar pe termen mediu şi/sau alocaţiile aprobate în legile bugetului de stat anual, ale autorităţilor/instituţiilor implicate în implementarea prezentului Program. Cheltuielile respective se vor efectua prin intermediul următoarelor subprograme bugetare:

- 5009 – pentru finanţarea cheltuielilor asociate APP cu 8 405,89 mii de lei, dintre care pentru finanţarea cheltuielilor asociate APP privind desemnarea administratorilor/lichidatorilor în cadrul întreprinderilor în proces de insolvabilitate/lichidare – 1 347,00 mii de lei;

- 5001 – pentru finanţarea cheltuielilor asociate Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării privind elaborarea politicilor în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice;

- 0501 – pentru finanţarea cheltuielilor asociate Ministerului Finanţelor.

Tabelul 5

Costuri estimative pentru implementarea Programului

Capitolul VII

RISCURI DE IMPLEMENTARE

Riscuri de implementare a Programului

Tabelul 6

Capitolul VIII

AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

50. Implementarea prezentului Program se realizează cu participarea tuturor instituţiilor cu competenţe în domeniu, precum şi prin asigurarea unei cooperări interinstituţionale. Un rol aparte în implementarea prezentului Program îl au partenerii de dezvoltare care şi-au asumat finanţarea unor acţiuni importante prevăzute în acesta.

51. Responsabilitatea de bază pentru implementarea prezentului Program îi revine APP împreună cu autorităţile administraţiei publice centrale, după caz, şi cu întreprinderile cu capital de stat, prin intermediul organelor de conducere ale acestora.

Capitolul IX

PROCEDURI DE RAPORTARE

52. Implementarea prezentului Program este supusă evaluării finale privind implementarea.

53. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării coordonează acţiunile de monitorizare şi raportare a implementării prezentului Program.

54. Procesul de monitorizare şi raportare se realizează anual, pe parcursul perioadei de implementare a prezentului Program, în vederea stabilirii gradului de realizare a acţiunilor, gradului de conformitate a acţiunilor întreprinse cu acţiunile planificate, pentru identificarea cauzelor nerealizării în termen a acţiunilor planificate, precum şi întreprinderea măsurilor pentru îmbunătăţirea procesului de implementare. Rezultatele monitorizării prezentului Program sunt incluse în rapoartele de progres, care stau la baza elaborări raportului anual consolidat.

Anual, până pe data de 1 mai a anului următor celui de raportare, Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării va întocmi şi va publica pe site-ul său web oficial rapoartele anuale privind nivelul de implementare a prezentului Program. Principalele realizări şi restanţe înregistrate pe parcursul implementării prezentului Program vor fi menţionate şi în raportul Guvernului privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, elaborat şi prezentat în conformitate cu prevederile art.69 alin.(3) din Legea nr.121/2007. Pe durata prezentului Program, raportul anual cu privire la implementarea acestuia va substitui raportul de implementare a Strategiei cu privire la administrarea proprietăţii de stat în domeniul întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat pentru anii 2023‑2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.911/2022.

Raportul anual privind implementarea prezentului Program va fi elaborat în baza informaţiilor prezentate de către autorităţile/instituţiile responsabile de implementarea acţiunilor prevăzute în acesta şi prezentat Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării până la data de 31 martie a fiecărui an. În cazul acţiunilor cu mai mulţi responsabili de implementare, rolul de coordonator/executor primar al implementării îi revine primei autorităţi/instituţii indicate în Planul de acţiuni pentru realizarea Programului privind administrarea proprietăţii publice de stat pentru anii 2024‑2027, care va generaliza informaţiile executorilor secundari.

55. În anul 2028 se va efectua evaluarea finală a implementării prezentului Program, care are drept scop reflectarea unei imagini obiective a gradului de implementare a acestuia şi a impactului acţiunilor implementate asupra realizării obiectivelor setate.

Activităţile de evaluare privind implementarea prezentului Program se vor efectua după finalizarea perioadei de realizare a acestuia, cu elaborarea unui raport de evaluare finală, în baza informaţiilor autorităţilor/instituţiilor vizate în Planul de acţiuni pentru realizarea Programului privind administrarea proprietăţii publice de stat pentru anii 2024-2027, transmise până la 1 decembrie 2027.

Raportul de evaluare finală se întocmeşte în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice.

Capitolul X

PLAN DE ACŢIUNI

pentru realizarea Programului privind administrarea

proprietăţii publice de stat pentru anii 2024-2027