BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Hotărâri

Hotărâre nr. 748 din 13.10.2020

cu privire la aprobarea Programului-pilot de creare a platformelor industriale multifuncţionale

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
13.10.2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului-pilot de creare

a platformelor industriale multifuncţionale

nr. 748  din  13.10.2020

 (în vigoare 23.10.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 272-277 art. 888 din 23.10.2020

* * *

Notă: În tot textul Hotărârii cuvintele "Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Instituţia Publică Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.910 din 21.12.2022, în vigoare 29.12.2022

În temeiul art.9 alin.(1) lit.a) şi art.11 din Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.306-313, art.651), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul-pilot de creare a platformelor industriale multifuncţionale (se anexează).

2. Se desemnează Instituţia Publică Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului în calitate de Unitate de implementare a Programului-pilot de creare a platformelor industriale multifuncţionale.

3. Finanţarea activităţilor indicate în Programul-pilot de creare a platformelor industriale multifuncţionale se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat şi altor surse neinterzise de cadrul normativ.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Infrastructurii.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.748/2020

PROGRAM-PILOT

de creare a platformelor industriale multifuncţionale

Secţiunea 1

Identificarea problemei

La etapa actuală, în economiile moderne, contribuţia multilaterală a sectorului industrial este crucială şi iminentă, iar aspectul inovaţional al acestuia, prin aplicarea deopotrivă a tehnologiilor de nivel mediu şi înalt în diverse domenii ale industriei, oferă o importantă valoare adăugată sistemului economic per ansamblu.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în anul 2019 în industria prelucrătoare au activat 4,7 mii de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), sau 8,4% din totalul IMM, care au fabricat producţie în valoare de peste 15,0 mld lei, sau 10,1% din valoarea producţiei totale generată de IMM. În anul 2019, industria a contribuit cu 14,1% la formarea PIB-lui, din care industria prelucrătoare a avut o contribuţie de 10,8%.

Contribuţia activităţii industriale la dezvoltarea economiei naţionale este cea mai mică din regiune, dacă se compară cu Ucraina, Belarus sau cu unele ţări-membre ale UE ca Lituania, România, dar şi cu state candidate la aderarea la UE care dispun de capacităţi de valorificare a industriei comparabile cu Republica Moldova, cum ar fi Macedonia sau Georgia. Mai mult decât atât, chiar şi nivelul de ocupare a populaţiei economic active în sectorul industrial este de circa 12%, or acesta ar fi inferior mediei mondiale, care este de 22,4%.

Dezvoltarea regională reprezintă o prerogativă de bază a politicilor statului, care poate fi realizată, în special, prin sporirea competitivităţii economice a regiunilor. Potrivit statisticilor oficiale, se constată menţinerea discrepanţelor esenţiale în dezvoltarea industrială în profil regional a Republicii Moldova (tabelul 1). Cea mai mare discrepanţă în profil regional o constituie concentrarea excesivă a activităţilor economice, inclusiv industriale, în municipiul Chişinău. Sectorul industrial deţine o pondere semnificativă în Regiunea de Dezvoltare "Municipiul Chişinău", specializată, pe când celelalte regiuni sunt specializate în agricultură.

Datele din tabelul 1 arată că pentru toată ţara (excepţie fiind Regiunea de Dezvoltare "Nord" şi Regiunea de Dezvoltare "Municipiul Chişinău") economia este specific agricolă, pe când pentru Regiunea de Dezvoltare "Municipiul Chişinău" aceasta este mai mult axată pe servicii şi industrie, în particular prelucrătoare.

De asemenea, conform structurii valorii adăugate brute regionale, sectorul industrial are o concentraţie geografică destul de mare (tabelul 2). Respectiv, aceasta este pe seama Regiunii de Dezvoltare "Municipiul Chişinău", urmată de Regiunea de Dezvoltare "Nord" şi Regiunea de Dezvoltare "Centru". La o mare diferenţă pe acest indicator se află Regiunea de Dezvoltare "Sud" şi Regiunea de Dezvoltare "UTA Găgăuzia". Ponderea municipiului Chişinău în producţia manufacturieră este de 51%.

În mare parte, printre raioanele care deţin o pondere de peste 2% în valoarea adăugată brută pentru 2019 se evidenţiază Ungheni (4,2%), Orhei (3,7%), UTA Găgăuzia (3,3%), Anenii Noi (2,9%), Străşeni (2,2%), Edineţ (2,0%), fiind de fapt principalele poluri de creştere a sectorului.

Dezvoltarea industrială regională din ultimele perioade este, mai întâi de toate, dependentă de creşterea investiţiilor străine directe în cadrul platformelor industriale existente, cum ar fi Zonele Economice Libere şi Parcurile Industriale, care oferă condiţii atractive pentru investitori. Însă diversificarea platformelor industriale existente este neuniformă, ceea ce determină lipsa în multe unităţi administrativ-teritoriale (în continuare – regiuni) a locaţiilor specializate pentru atragerea investiţiilor.

Pentru creşterea competitivităţii, productivităţii, ocupării forţei de muncă a sectorului industrial în acele regiuni în care nu sunt platforme industriale, se propune crearea unor platforme industriale multifuncţionale (în continuare – PIM). Se preconizează ca PIM să reprezinte anumite locaţii dotate complet din punctul de vedere al utilităţilor, ceea ce va face din acestea "centre de excelenţă" pentru dezvoltarea industrială. Acest lucru este important pentru Republica Moldova, deoarece pe termen scurt şi mediu este imposibilă crearea unei infrastructuri de înaltă calitate, necesară pentru industria modernă la nivelul întregii ţări. Promovarea investiţiilor în aceste zone se va baza nu atât pe stimulentele fiscale, cât pe facilitarea accesului investitorilor şi realizării, în termen scurt, a unor proiecte eficiente.

Crearea PIM se va realiza în mai multe etape. Prima etapă prevede identificarea şi selectarea terenurilor destinate pentru crearea PIM, după care, prin intermediul Programului-pilot de creare a platformelor industriale multifuncţionale (în continuare – Program), acestea vor fi racordate la utilităţile publice.

Figură. Schema generală a Programului

Secţiune a 2-a

Definiţii

În sensul prezentului Program se definesc următoarele noţiuni principale:

platformă industrială multifuncţională – teritoriu delimitat proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, dotat cu infrastructură necesară, unde se desfăşoară activităţi economice, preponderent din domeniul industriei, în vederea valorificării potenţialului uman şi material al regiunii respective;

infrastructură tehnică şi de producţie – clădiri şi instalaţii, sisteme de alimentare cu energie electrică, sisteme de colectare şi selectare a deşeurilor, reţele de telecomunicaţii, reţele de alimentare cu gaze şi apă, reţele de canalizare, inclusiv pluvială, căi de transport, iluminatul public etc.;

Unitate de implementare – structura organizaţională responsabilă conform Legii nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, desemnată de Guvern pentru implementarea Programului;

aplicant – autoritatea publică locală de nivelul I sau II, titular al dreptului de proprietate publică domeniul privat asupra terenurilor;

proiect – o serie de activităţi şi o investiţie de resurse pe o perioadă determinată, menite să răspundă unei nevoi reale şi să conducă la realizarea obiectivelor propuse;

rezident PIM – companie activă care îşi desfăşoară activitatea antreprenorială în cadrul PIM.

Secţiunea a 3-a

Scopul şi obiectivele Programului

1. Scopul prezentului Program este de a contribui la creşterea competitivităţii, productivităţii, ocupării forţei de muncă a sectorului industrial pe întreg teritoriul ţării.

2. Prezentul Program are următoarele obiective:

1) dezvoltarea social-economică echilibrată şi durabilă pe întreg teritoriul Republicii Moldova;

2) dezvoltarea economică a regiunilor prin sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu accent sporit pe inovare, transfer de tehnologii şi dezvoltare durabilă;

3) atragerea investiţiilor şi promovarea regiunilor în calitate de poli de dezvoltare.

Secţiunea a 4-a

Criterii de eligibilitate pentru crearea PIM

3. Pentru a fi eligibil în cadrul Programului, aplicantul va dispune de teren destinat PIM, împreună cu clădirile şi utilităţile amplasate pe acesta, şi care trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

1) să fie cu destinaţie pentru construcţie sau industrială;

2) să fie liber de orice sarcini;

3) să nu constituie obiectul unor litigii în curs de examinare şi/sau soluţionare în instanţele judecătoreşti sau arbitraj;

4) să dispună de acces la căile de transport;

5) să fie accesibilă racordarea infrastructurii tehnice şi de producţie a PIM la utilităţile publice;

6) să dispună de o suprafaţă de cel puţin 5 hectare.

Secţiunea a 5-a

Durata Programului

4. Programul se va implementa pe o perioadă de 36 de luni, cu posibilitatea de extindere la propunerea Comitetului de coordonare a Programului.

Secţiunea a 6-a

Finanţarea şi costul Programului

5. Programul va fi finanţat anual de la bugetul de stat în limitele mijloacelor alocate în acest scop şi din alte surse neinterzise de lege. Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2020 nr.172/2019, pentru crearea infrastructurii PIM sunt prevăzute mijloace financiare în sumă de 50,0 mil. de lei, cu posibilitatea de suplinire.

Secţiunea a 7-a

Etapele şi activităţile Programului

6. Prezentul Program oferă o abordare integrată de creare şi dezvoltare a PIM-urilor şi este structurat în următoarele etape.

Etapa I: Identificarea şi selectarea terenurilor destinate creării PIM

1) Depunerea cererilor

Depunerea cererilor privind crearea PIM se efectuează în conformitate cu criteriile de eligibilitate, în termenele prestabilite şi cu prezentarea documentelor conexe, prevăzute în manualul operaţional aprobat de Comitetul de coordonare a Programului.

Unitatea de implementare va oferi informaţii şi consultanţă aplicanţilor la identificarea celui mai potrivit teren destinat creării PIM şi în procesul depunerii cererilor.

2) Evaluarea cererilor şi selectarea terenurilor destinate creării PIM

Evaluarea cererilor depuse din partea autorităţilor publice locale şi selectarea terenurilor pentru crearea PIM se vor efectua de către Comitetul de coordonare a Programului în baza:

a) respectării criteriilor de eligibilitate;

b) respectării termenelor prestabilite;

c) plenitudinii documentelor anexate;

d) respectării principiului "primul venit, primul servit";

e) altor prevederi din manualul operaţional.

3) Semnarea acordului-memorandum dintre Unitatea de implementare şi autoritatea publică locală

În cazul fiecărui teren selectat, Unitatea de implementare va încheia cu autoritatea publică locală un acord-memorandum, care va stabili atribuţiile şi responsabilităţile fiecărei părţi pentru asigurarea creării, funcţionării şi dezvoltării PIM.

Etapa a II-a: Dezvoltarea conceptului şi crearea infrastructurii PIM

1) Dezvoltarea conceptului de creare a PIM implică:

a) efectuarea studiului de fezabilitate – pentru regiunile selectate pentru dezvoltarea şi crearea PIM, cu care au fost semnate acordurile-memorandum, vor fi efectuate studii de fezabilitate. Acestea vor scoate în evidenţă punctele forte, punctele slabe ale regiunii, oportunităţile de dezvoltare şi analiza impactului posibil asupra componentelor de mediu din regiune;

b) stabilirea obiectivelor de dezvoltare strategică a PIM – pentru regiunile selectate, Unitatea de implementare în comun cu autorităţile publice locale şi alţi parteneri:

i) vor stabili obiective specifice/strategice de dezvoltare;

ii) vor stabili obiectivele şi priorităţile de dezvoltare a PIM;

iii) vor planifica acţiunile necesare pentru atingerea obiectivelor PIM;

iv) vor dezvolta criteriile de formare a echipei PIM;

v) vor crea echipa de administrare a PIM;

c) dezvoltarea conceptului PIM – având la bază studiul de fezabilitate al regiunii şi obiectivele de dezvoltare strategică, va fi dezvoltat conceptul PIM, cu stabilirea:

i) planificării suprafeţelor de teren destinate amplasării potenţialilor rezidenţi, inclusiv a administraţiei PIM;

ii) planificării infrastructurii tehnice şi de producţie;

iii) profilului "industrial" al PIM şi a potenţialilor rezidenţi.

2) Crearea infrastructurii PIM

Unitatea de implementare va organiza şi va desfăşura procedurile de achiziţie a serviciilor şi lucrărilor necesare pentru crearea şi dezvoltarea PIM în conformitate cu Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice.

3) Controlul şi monitorizarea procesului de creare a PIM

În scopul asigurării calităţii şi corectitudinii procesului de creare a PIM, pe tot parcursul procesului de dezvoltare şi creare a PIM, Unitatea de implementare va efectua în mod continuu monitorizarea proceselor, cu înaintarea unor propuneri de ajustare, corectare şi rectificare a acţiunilor şi activităţilor propuse.

În faza de finalizare a procesului de creare a PIM vor fi analizaţi indicatorii de rezultat, iar concluziile procesului de control şi monitorizare vor servi drept bază pentru formularea unor recomandări sau se vor transpune direct în documentaţia şi procesele de crearea a altor PIM-uri.

Etapa a III-a: Administrarea şi dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale PIM

1) Administrarea PIM

Administrarea PIM va fi asigurată de către o entitate constituită de către autoritatea publică locală.

2) Promovarea şi dezvoltarea capacităţilor PIM

În baza analizei domeniilor în care s-au format premisele necesare pentru dezvoltarea PIM şi a necesităţilor PIM, vor fi implementate acţiuni ce ţin de:

a) dezvoltarea capacităţilor în administrarea PIM;

b) promovarea activităţilor economice în cadrul PIM;

c) atragerea investiţiilor şi promovarea regiunilor în calitate de poli de dezvoltare.

Secţiunea a 8-a

Partenerii Programului

7. Partenerii participă la acordarea suportului necesar în crearea, funcţionarea şi dezvoltarea PIM. Principalii parteneri ai Programului şi sarcinile acestora:

1) autorităţile publice locale:

a) acordă suport în dezvoltarea şi funcţionarea PIM;

b) atrag agenţii economici în calitate de rezidenţi ai PIM, cărora le oferă suport administrativ, facilităţi şi alte oportunităţi, după caz;

c) soluţionează la nivel local problemele ce ţin de executarea lucrărilor de construcţie a infrastructurii tehnice şi de producţie a PIM;

d) identifică şi atrag alte surse pentru finanţarea creării infrastructurii PIM, inclusiv din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională;

2) Ministerul Economiei şi Infrastructurii:

a) ajustează cadrul de politici cu privire la crearea şi funcţionarea PIM;

b) înaintează solicitări de finanţare a creării şi dezvoltării PIM către partenerii de dezvoltare sau din contul bugetului de stat şi/sau din alte surse neinterzise de lege;

3) Agenţia de Investiţii:

a) acordă suport potenţialilor rezidenţi ai PIM în procesul de lansare şi implementare a proiectelor investiţionale;

b) oferă acces rapid la informaţii complexe privind aspectele legale şi oportunităţile de implementare a proiectelor investiţionale;

c) acordă suport rezidenţilor PIM la identificarea partenerilor de afaceri, pieţelor de desfacere şi la promovarea produselor pe pieţele externe;

d) asigură promovarea PIM ca oportunitate de investiţie în Republica Moldova;

4) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene contribuie la promovarea PIM prin intermediul sistemului instituţiilor serviciului diplomatic al Republicii Moldova;

5) Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului examinează oportunitatea de a include în cadrul documentelor de politici de dezvoltare regională măsuri cu privire la funcţionarea şi dezvoltarea PIM.

Secţiunea a 9-a

Implementarea şi supravegherea Programului

8. Programul va fi implementat de către Instituţia Publică Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, desemnată în calitate de Unitate de implementare.

9. Toate procedurile operaţionale în procesul de implementare a prezentului Program vor fi prevăzute în manualul operaţional al Programului, aprobat de către Comitetul de coordonare a Programului.

10. Coordonarea, supravegherea şi evaluarea activităţilor şi a modului de desfăşurare a Programului se efectuează de către Comitetul de coordonare a Programului, constituit prin ordin al ministrului economiei şi infrastructurii, în număr de minimum 5 persoane, reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Ministerului Finanţelor, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Congresului Autorităţilor Locale din Moldova şi Instituţiei Publice Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Secţiunea a 10-a

Rezultatele scontate

11. Programul va contribui la atingerea următorilor indicatori de rezultat:

1) identificarea a 18 regiuni şi terenuri potenţiale pentru crearea PIM;

2) crearea a cel puţin 5 PIM;

3) atragerea investiţiilor în cadrul fiecărui PIM de cel puţin 20 mil. de lei;

4) crearea a cel puţin 100 de locuri de muncă în cadrul fiecărui PIM.

Secţiunea a 11-a

Procedura de raportare şi evaluare

12. Raportarea privind implementarea Programului se va realiza în baza unui sistem de monitorizare stabilit de către Unitatea de implementare după cum urmează:

1) semestrial, în termen de 30 de zile de la data expirării semestrului de gestiune, raportul de progres va fi prezentat Comitetului de coordonare a Programului şi va include informaţii privind derularea etapelor proiectului, indicatorii de rezultat, inclusiv de valorificare a bugetului;

2) anual:

a) până la data de 15 februarie a anului următor anului de gestiune, raportul de progres va fi prezentat Ministerului Economiei şi Infrastructurii şi va include informaţii detaliate privind implementarea fiecărei etape a proiectului, analiza cantitativă şi calitativă a indicatorilor de rezultat;

b) până la data de 31 martie a anului următor anului de gestiune, raportul de progres va fi prezentat Guvernului de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi va conţine informaţii generale privind implementarea Programului.

Evaluarea prezentului Program va fi efectuată în baza unui raport de totalizare, prezentat de către Unitatea de implementare către Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Comitetul de coordonare a Programului la sfârşitul celui de-al treilea an de implementare, cu luarea deciziei privind extinderea acestuia.