Hotărâre nr. 808 din 23.11.2022

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului privind gestionarea fluxului

migraţional, azilului şi integrării străinilor pentru anii 2022-2025

nr. 808  din  23.11.2022

 (în vigoare 19.02.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 10-12 art. 21 din 19.01.2023

* * *

În temeiul art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul privind gestionarea fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor pentru anii 2022-2025 (se anexează).

2. Autorităţile şi instituţiile responsabile:

1) vor realiza acţiunile incluse în Planul de acţiuni privind gestionarea fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor pentru anii 2022-2025;

2) vor prezenta Ministerului Afacerilor Interne anual, până la data de 10 februarie, precum şi, la solicitare, informaţia privind stadiul realizării acţiunilor incluse în Planul nominalizat.

3. Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului:

1) anual, până la 15 martie, raportul de progres privind implementarea Programului sus-numit;

2) până la 15 aprilie 2024, raportul de evaluare intermediară pentru doi ani;

3) până la 15 aprilie 2026, raportul de evaluare finală.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărâre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Interne.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.808/2022

PROGRAM

privind gestionarea fluxului migraţional, azilului

şi integrării străinilor pentru anii 2022-2025

Capitolul I

INTRODUCERE

Migraţia este un proces multidimensional, generator de probleme complexe, cu multe faţete, care trebuie puse în balanţă împreună. Schimbările la nivelul fluxurilor de migraţie, mai ales în perioade de criză, au efecte importante de ordin economic, social şi politic atât pentru ţările de origine, cât şi pentru ţările de destinaţie ale migranţilor. Având în vedere complexitatea acestui fenomen, pentru o gestionare corespunzătoare a acestuia, este nevoie de o abordare integrată şi de implicarea tuturor actorilor relevanţi la nivel naţional.

Dezvoltarea sistemului de management integrat al migraţiei în Republica Moldova a primit un impuls puternic începând cu anul 2007, ca urmare a procesului de integrare europeană¹.

__________________________

¹ Planul de acţiuni Moldova – UE, Acordul dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor şi Acordul de readmisie (2007), Declaraţia comună privind parteneriatul de mobilitate Republica Moldova-UE (2008); Dialogul RM-UE privind liberalizarea regimului de vize (2010).

În această perioadă a fost aprobată Strategia naţională în domeniul migraţiei şi azilului pentru anii 2011-2020, care a avut drept scop asigurarea unei reglementări cuprinzătoare a managementului proceselor migraţiei şi azilului, armonizarea cadrului juridic naţional la prevederile dreptului internaţional şi legislaţiei Uniunii Europene, precum şi a circuitului persoanelor.

După implementarea strategiei menţionate se constată că, în perioada respectivă, au fost implementate un şir de schimbări instituţionale şi ale cadrului normativ, care au influenţat pozitiv procesele migraţionale în ţară şi au pus baza unor schimbări importante pentru viitor.²

__________________________

² Raport de evaluare ex-post "Strategia naţională în domeniul migraţiei şi azilului", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.655/2011, Chişinău, 2011.

Aflându-ne într-o eră fără precedent a mobilităţii, nevoia de a facilita migraţia şi mobilitatea ordonată, sigură, reglementată şi responsabilă devine din ce în ce mai relevantă.³

__________________________

³ Comitetul Permanent pentru Programe şi Finanţe al OIM, sesiunea a şaptesprezecea (S/17/4 din 29 septembrie 2015), articolul 2.

În acest context, este necesară stabilirea unei politici naţionale clare în domeniu, care va aborda multidimensional problemele şi riscurile din domeniul gestionării fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor, oferind soluţii optime de consolidare a capacităţilor autorităţilor responsabile de gestionarea migraţiei.

Programul privind gestionarea fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor pentru anii 2022-2025 (în continuare – Program) derivă din Strategia de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030 şi va contribui la implementarea acesteia în domeniul de activitate.

Se evidenţiază faptul că, din punct de vedere strategic, domeniul de gestionare a fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor, la momentul actual nu este acoperit de o viziune de dezvoltare, în special în contextul crizei migraţionale actuale.

În acest sens, necesită a fi dezvoltat sistemul de management integrat al migraţiei, care să se bazeze pe instituţii puternice, instrumente eficiente şi proceduri clare, capacităţi de analiză şi gestionare a riscurilor, de consolidare a cooperării interinstituţionale şi internaţionale şi care să asigure realizarea prevederilor Planului de acţiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.235/2021.

Elaborarea unui nou document de politici publice este condiţionat şi de faptul că acesta urmează să răspundă nevoilor specifice ale migranţilor, refugiaţilor şi persoanelor apatride, bazat pe drepturile omului şi ale guvernanţei migraţiei.

Mai mult decât atât, un nou document de politici publice este determinat atât de evoluţia fenomenului migraţiei, de necesitatea respectării angajamentelor internaţionale asumate⁴, cât şi de provocările şi transformările majore care au avut loc în sfera migraţiei la nivel naţional, regional şi global ca urmare a răspândirii pandemiei COVID-19, precum şi a crizei migraţionale produse de războiul din Ucraina.

__________________________

⁴ Declaraţia de la New York privind refugiaţii şi migranţii, Pactul global pentru o migraţie sigură, reglementată şi ordonată, Pactul global pentru refugiaţi.

Prezentul program este un document de politici publice pe termen mediu şi are la bază tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Dreptul de a părăsi orice ţară, inclusiv propria ţară, împreună cu dreptul la libera circulaţie şi şedere într-o ţară sunt prescrise în art.13 al Declaraţiei universale a drepturilor omului şi în articolul 12 al Pactului internaţional privind drepturile civile şi politice, conform cărora orice persoană dispune de acest drept, indiferent de naţionalitate.

De asemenea, prezentul Program are drept scop realizarea prevederilor convenţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite privind: statutul refugiaţilor în materie de protecţie internaţională şi protecţia drepturilor omului; statutul apatrizilor; reducerea cazurilor de apatridie.

Concomitent, acesta se aliniază priorităţilor şi obiectivelor Pactului global pentru o migraţie sigură, reglementată şi ordonată, precum şi obiectivelor Pactului global pentru refugiaţi, care vizează promovarea cooperării internaţionale prin definirea unor principii directoare şi prin furnizarea unui cadru multilateral de politici.

Programul este aliniat obiectivelor Agendei de dezvoltare durabilă 2030 (ODD) şi va contribui la atingerea:

- ODD 10, care stabileşte cadrul pentru politica de dezvoltare globală până în anul 2030; reaminteşte că statele s-au angajat să coopereze la nivel internaţional pentru "asigurarea unei migraţii legale, desfăşurate în condiţii de siguranţă şi ordine, care să presupună respectarea deplină a drepturilor omului şi aplicarea unui tratament uman migranţilor, indiferent de statutul lor, refugiaţilor şi persoanelor strămutate"; observă că strămutarea forţată reprezintă nu numai o problemă umanitară, ci şi o provocare în ceea ce priveşte dezvoltarea şi că, prin urmare, ar trebui să existe o mai bună coordonare între actorii umanitari şi actorii din domeniul dezvoltării; consideră că punerea în aplicare a ODD reprezintă o ocazie de a consolida abordarea bazată pe drepturi în politicile din domeniul azilului şi migraţiei şi de a include migraţia în strategiile de dezvoltare; invită comunitatea internaţională să adopte indicatori cuantificabili ai ODD în ceea ce priveşte migraţia, precum şi să colecteze şi să publice date defalcate privind accesul migranţilor la locuri de muncă decente, la asistenţă medicală şi la educaţie, în special în ţările de destinaţie aflate în curs de dezvoltare, pentru a îmbunătăţi guvernanţa în materie de migraţie.⁵ Obiectivul de referinţă se regăseşte în ţinta 10.7 privind facilitarea "migraţiei şi mobilităţii ordonate, sigure, reglementate şi responsabile a persoanelor, inclusiv prin implementarea unor politici de migraţie planificate şi bine gestionate"⁶.

__________________________

⁵ https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-8-2016-0245_RO.html.

⁶ Indicatorii de guvernanţă în domeniul migraţiei, Raport de evaluare repetată, Chişinău, 2021.

De asemenea, prezentul Program are drept scop realizarea angajamentelor expuse în cadrul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele – membre ale acestora, pe de altă parte, şi anume, a prevederilor titlului III "Libertate, securitate şi justiţie" subcapitolul "Cooperarea în domeniul migraţiei, al azilului şi al gestionării frontierelor" (art. 14), precum şi Agenda de Asociere 2021-2027.

Aşadar, intervenţiile statului pe segmentul de migraţie şi azil trebuie să implementeze cele mai bune standarde internaţionale, inclusiv prevederile Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea, pentru asigurarea unui proces migraţional ordonat, sigur şi reglementat. Programul are conexiuni cu alte documente de politici publice conexe domeniului, cum ar fi Programul privind managementul integrat al frontierei de stat pentru anii 2022-2025.

Aşstfel, prezentul Program propune soluţii pentru o migraţie sigură şi reglementată atât în beneficiul ţării, cât şi al străinului. Pentru aceasta, se impune o mai bună promovare pe diferite platforme a condiţiilor de intrare, şedere şi ieşire în/din Republica Moldova, reguli bine conturate şi străini informaţi despre regulile ţării noastre, în contextul admisiei şi procedurilor de documentare, precum şi de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale.

Concomitent, se urmăreşte implementarea unor proceduri, clare şi optime, de prestare a serviciilor pentru străini, prin reingineria şi digitalizarea acestora şi prestarea lor în format electronic.

De asemenea, se urmăreşte consolidarea sistemului naţional de azil şi asigurarea unor condiţii adecvate de recepţie şi standarde europene de funcţionare a Centrului de cazare, integrare a străinilor şi acordare a serviciilor de integrare diversificate şi îmbunătăţite. Se vor întăriri capacităţile de răspuns la nivel naţional, în cazul unui aflux masiv de persoane, prin dezvoltarea mecanismului de interacţiune interinstituţional, în scopul creşterii gradului de siguranţă a populaţiei.

Prezentul Program este definit în termeni de principii, care vor face posibilă implementarea complexă şi consecventă a politicilor, comparabile cu alte politici durabile. Programul are la bază următoarele principii generale:

1) legalităţii – activităţile pentru realizarea obiectivelor generale şi specifice ale acestuia se desfăşoară în baza legii şi în conformitate cu aceasta;

2) respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului – toate activităţile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniul gestionării fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor se desfăşoară cu respectarea prevederilor convenţiilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte;

3) responsabilităţii – răspunderea implementării Programului îi revine fiecăreia dintre autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniul gestionării fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor, în părţile ce o privesc;

4) transparenţei – implementarea unei politici active de informare şi, după caz, consultare a societăţii civile cu privire la deciziile şi procedurile aplicate în contextul gestionării fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor;

5) flexibilităţii – adaptarea periodică a politicilor şi măsurilor de implementare în domeniul gestionării fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor la necesităţile şi realităţile economice, sociale, culturale naţionale şi regionale;

6) parteneriatului – participarea activă, implicarea şi consultarea şi a altor actori relevanţi (organizaţii neguvernamentale, organizaţii internaţionale, agenţii ONU, mediul academic, sectorul privat) în îndeplinirea obiectivelor Programului.

7) multiculturalităţii – însumarea mai multor caracteristici, confesiuni religioase, convingeri şi obiceiuri ale indivizilor, într-un spaţiu relativ restrâns.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI

Strategia naţională în domeniul migraţiei şi azilului pentru anii 2011-2020 a servit drept instrument unic de integrare a cadrului strategic existent, de racordare a politicilor ce ţin de gestionarea proceselor migraţiei şi azilului cu procesele de planificare a diferitelor acţiuni strategice din Republica Moldova.

Conform raportului de evaluare, implementarea acestei Strategii a contribuit la asigurarea coerenţei cadrului normativ cu situaţia migraţională, la reglementarea corectă şi coerentă a proceselor, la dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniu atât cu statele-membre UE, cât şi cu multe state-terţe (ex.: prin implementarea Acordurilor de readmisie) ş.a., însă nu s-a reuşit atingerea integrală a ţintelor stabilite. S-a constatat că situaţia respectivă se datorează capacităţii instituţionale reduse, cauzate de insuficienţa de personal, de structuri specializate în anumite subdomenii (management operaţional, evaluarea auditului intern şi a riscurilor ş.a), de interoperabilitatea slabă cu unele instituţii responsabile, precum şi finanţării inadecvate a măsurilor incluse în planurile de acţiuni anuale pentru implementarea documentului strategic menţionat.

Secţiunea 1

Admisia şi reglementarea şederii străinilor

Conform datelor Agenţiei Servicii Publice⁷, stocul străinilor documentaţi cu permise de şedere valabile la data de 31 decembrie 2021 a constituit 18 874 de persoane, din care: 6 476 deţineau permise de şedere permanentă şi 12 398 – permise de şedere provizorie. De menţionat că străinii documentaţi se bucură de aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţiile stabilite în cadrul normativ.

__________________________

⁷ http://bma.gov.md/sites/default/files/sites/default/files/atasamente/comunicate/anuarul_statistic_2021.pdf.

În acelaşi timp, în Registrul de stat al populaţiei erau luate în evidenţă 1 909 persoane apatride, 1 434 – cu cetăţenia nedeterminată şi 6 939 – cu paşaport de tip sovietic (modelul anului 1974).

Indicatorii statistici din ultimii ani demonstrează că Republica Moldova nu mai este doar o ţară de tranzit, dar a devenit o ţară de destinaţie pentru străini, înregistrându-se o creştere a numărului străinilor care doresc să obţină drept de şedere în ţara noastră.

Deşi aflarea temporară (până la 90 de zile) pe teritoriul Republicii Moldova este liberă pentru străinii din circa 151 de state (statele din zona Schengen, Comunitatea Statelor Independente şi altele⁸), numărul de solicitări pentru obţinerea dreptului de şedere provizorie a crescut de la 6 772 în anul 2017 până la 7 456 în anul 2021.

__________________________

⁸ Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, accesibile aici.

Sursă: Datele statistice ale Biroului migraţie şi azil

Astfel, se remarcă o dinamică ascendentă a numărului de aplicanţi, cu excepţia anului 2020, când, din cauza pandemiei globale, numărul călătorilor în scopuri neesenţiale s-a redus.

La fel, în anii 2017-2021 s-a conturat o tendinţă ascendentă privind numărul de imigranţi sosiţi în scop de muncă, studii, reîntregire a familiei etc. – de la 3 708 în anul 2017 până la 4240 în anul 2021.

Începând cu 1 martie 2019, au fost introduse modificări normative esenţiale în procedurile ce ţin de acordarea dreptului de şedere în Republica Moldova străinilor, în special a dreptului de şedere în scop de muncă. Pe parcursul anului 2021 a fost acordat dreptul de şedere în scop de muncă pentru 1 824 de străini: lucrători imigranţi, persoane care au efectuat investiţii în economia naţională, străini implicaţi în realizarea proiectelor de importanţă naţională ş.a.

Ponderea cea mai mare a străinilor care au obţinut dreptul de şedere în scop de muncă îi revine străinilor care lucrează la agenţii economici din Republica Moldova în baza contractelor individuale de muncă. Distribuţia numărului străinilor sosiţi în scop de muncă, după ţara de cetăţenie, pune în evidenţă câteva ţări din numărul total, şi anume: Turcia – 702 persoane, Ucraina – 195, România – 194 şi Republica Azerbaidjan – 106 persoane.

Totodată, ca urmare a implementării modificărilor efectuate pe parcursul a doi ani au fost identificate un şir de lacune: lipsa unui mecanism de monitorizare a procesului de recrutare şi informare a lucrătorilor migranţi în vederea prevenirii oricăror abuzuri faţă de lucrătorii migranţi; lipsa unor prevederi privind clauzele minime ale contractului individual de muncă pentru lucrătorii migranţi străini; lipsa corelării cerinţelor locului de muncă cu calificările lucrătorilor, precum şi lipsa unui mecanism de evidenţă/verificare a contractelor de muncă semnate de către angajatorii din ţară, pe de o parte, şi lucrătorii migranţi străini, pe de altă parte.

Drept urmare, se atestă necesitatea asigurării unei mai bune coerenţe între politicile de admitere a forţei de muncă şi cerinţele pieţei muncii din Republica Moldova. Pentru aceasta este necesară modificarea cadrului normativ în vederea acoperirii lacunelor constatate.

La fel, este necesară identificarea sectoarelor economice şi a profesiilor care se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte recrutarea de personal sau lipsa personalului calificat, prin evaluarea comună a cerinţelor pieţei muncii şi pieţei forţei de muncă, precum şi prin consultarea patronatelor şi a sindicatelor cu privire la posibilitatea acoperirii acestui necesar cu lucrători migranţi şi la mobilitatea persoanelor legată de comerţ.

Facilitarea accesului investitorilor străini în ţară, de asemenea, prezintă unul dintre aspectele importante ale politicilor migraţionale. Legislaţia naţională în domeniul migraţiei contribuie la atragerea investitorilor prin simplificarea procedurilor de documentare. În acest sens, în anul 2021 au fost emise 143 de decizii privind acordarea/prelungirea dreptului de şedere provizorie pentru străinii care au investit în dezvoltarea economiei.

De menţionat că educaţia în Republica Moldova devine tot mai atractivă pentru străini. Conform datelor statistice, în anul de studii 2019-2020 numărul studenţilor străini a constituit 4,6 mii persoane, cu 0,5 mii studenţi mai mult decât în anul de studii 2018-2019. Fiecare al doilea student străin îşi face studiile în domeniul sănătate. Ponderea cea mai mare îi revine studenţilor din România (40,1%), Statul Israel (35,6%), Republica India (12,1%), Ucraina (2,6%), SUA (1,7%) şi Republica Turcă (1,4%)⁹.

__________________________

⁹ Biroul Naţional de Statistică, Activitatea instituţiilor de învăţământ superior în anul de studii 2019/20, https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6547.

La începutul anului de studii 2021/2022, numărul studenţilor străini a constituit 5,2 mii de persoane, fiind în creştere cu 13,0% comparativ cu anul de studii precedent, preponderent studenţi din statele menţionate¹⁰. În prezent, circa 20 de instituţii superioare de învăţământ din Republica Moldova înmatriculează la studii persoane străine.

__________________________

¹⁰ Biroul Naţional de Statistică, Activitatea instituţiilor de învăţământ superior în anul de studii 2021/22, https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7227.

Atragerea studenţilor străini şi promovarea educaţiei în rândul migranţilor aflaţi în situaţie de şedere legală ar putea contribui la asigurarea competenţelor necesare pentru acoperirea deficitului existent de forţă de muncă calificată pe piaţa forţei de muncă, inclusiv facilitarea iniţierii şi dezvoltării afacerilor.

În acest sens, va continua procesul de încurajare şi consolidare a recunoaşterii calificărilor şi a competenţelor profesionale. Acest lucru va contribui la valorificarea în mod corespunzător a competenţelor şi a calificărilor migranţilor aflaţi în situaţie de şedere legală.

La fel, se impune o mai bună promovare, pe diferite platforme (sesiuni de informare), a condiţiilor de intrare, şedere şi ieşire în/din Republica Moldova.

Secţiunea a 2-a

Sistemul de azil şi apatridie

Republica Moldova acordă protecţie străinilor care sunt persecutaţi la ei în ţară sau care, din cauza circumstanţelor, au rămas fără protecţie din partea unui stat. În medie, circa 100 de solicitări de azil şi circa 140 de cereri de apatridie sunt înregistrate anual.

Sursă: Datele statistice ale Biroului migraţie şi azil

Solicitanţii de azil sunt o categorie aparte de persoane, care, din cauza exilului forţat, în marea lor majoritate, se află într-o situaţie precară atât din punct de vedere fizic, psihic, cât şi financiar. Aceasta impune ca statul căruia i-a fost cerută protecţia, pe perioada analizării cererii de azil, să asigure solicitantului condiţii decente de cazare, întreţinere materială şi asistenţă medicală.

În acest sens, este necesară asigurarea unei proceduri de azil eficiente şi corecte pentru solicitanţii de azil, atât în punctele de trecere a frontierei, cât şi în teritoriu. Astfel, se impune consolidarea mecanismului existent între autorităţi, precum şi consolidarea dialogului între factorii de decizie, în vederea asigurării unei practici unitare şi de calitate în ceea ce priveşte procesarea cererilor de azil la nivel naţional.

De asemenea, asigurarea unor condiţii adecvate de recepţie în cadrul Centrului de cazare pentru solicitanţii de azil, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi, în contextul noilor documente de politici internaţionale/regionale în domeniul migraţiei şi azilului, constituie o prioritate ce ţine de respectarea drepturilor omului la o viaţă decentă. Se urmăreşte scopul de a asigura condiţii decente în incinta Centrului de cazare pentru solicitanţii de azil, prin asigurarea drepturilor, procedurilor uniformizate, ajustarea cadrului normativ naţional la standardele internaţionale.

Moldova a realizat progrese în instituirea unei proceduri de determinare a statutului de apatrid conform standardelor internaţionale. În anul 2011, a fost adoptată Legea nr.275/2011 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind statutul apatrizilor, încheiată la 28 septembrie 1954 la New-York¹¹. În contextul aderării la Convenţia din 1954, au fost modificate prevederile Legii nr.275/1994 cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova şi Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000 prin uniformizarea noţiunii de "apatrid" în conformitate cu prevederile Convenţiei. La 8 decembrie 2011, prin Legea nr.252/2011, Republica Moldova a aderat la Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie, încheiată la New York, la 30 august 1961¹².

__________________________

¹¹ http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=342052 (accesat la 23 mai 2022). 

¹² http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=341953 (accesat la 23 mai 2022).

Astfel, odată cu aderarea la Convenţiile menţionate, a fost modificată şi completată Legea nr.200/2010¹³ privind regimul străinilor în Republica Moldova şi s-a instituit un mecanism legal de determinare a statutului de apatrid.

__________________________

¹³ http://lex.justice.md/md/336056/ (accesat la 23 mai 2022).

În prezent, Republica Moldova este una dintre puţinele state din lume care implementează procedura de recunoaştere a statutului de apatrid la nivel naţional.

Deşi Republica Moldova este una dintre puţinele state din lume care are o procedură de recunoaştere a statutului de apatrid, numărul persoanelor apatride în ţară este unul destul de mare, prin urmare fiind necesară modificarea cadrului normativ existent, în vederea reducerii numărului acestora.

Secţiunea a 3-a

Integrarea străinilor

Procesul de integrare a străinilor este reglementat de Legea nr.274/2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova. În perioada anilor 2020-2021 au fost operate modificări la cadrul legal prenotat, fiind ajustat cadrul naţional la directivele UE. S-a pus accentul pe creşterea rolului autorităţilor publice în promovarea procesului de integrare prin informare diversificată, pe crearea oportunităţilor de autoîntreţinere, pe creşterea rolului angajatorului în procesul de integrare, pe promovarea diversităţii culturale, pe asigurarea realizării drepturilor etc. În context, este necesară implementarea cadrului normativ, creşterea rolului străinului, potenţialul acestuia prin implicare în societate, precum şi implementarea programelor de integrare. Este necesar de a asigura centrelor de integrare pentru străini (Nord, Centru, Sud) un rol activ în prestarea serviciilor, conlucrarea cu administraţia publică centrală şi locală şi societatea civilă, stabilirea parteneriatelor.

De asemenea, în ultimii ani s-au întreprins mai multe acţiuni pentru promovarea conceptului centrelor de integrare pentru străini. Astfel, în cadrul sediilor serviciilor regionale ale Biroului migraţie şi azil, situate în municipiile Bălţi, Chişinău (sediul central şi Centrul de cazare) şi Cahul, au fost create centre de integrare pentru străini (Hotărârea Guvernului nr.553/2017). Centrele respective au menirea să faciliteze accesul străinilor la informaţia cu privire la activităţile de integrare şi să asigure calitatea serviciilor prestate de către Biroul migraţie şi azil pornind de la cele mai bune practici din domeniul integrării, preluate din România, Portugalia, Franţa, Austria etc. Capacitatea fiecărui centru este de până la 200 de persoane per an, ceea ce permite incluziunea mai rapidă a străinilor în comunitate, reducerea conflictelor interculturale, interconfesionale şi de altă natură.¹⁴ Însă, la etapa actuală, de facto, nu există personal pentru aceste centre, care urmează a fi suplinit în urma reformării Biroului migraţie şi azil. Suplinirea cu personal ar contribui la coordonarea prestării serviciilor în centru, asigurarea colaborării cu societatea civilă, cu lucrătorul comunitar şi la coordonarea activităţilor în programele de integrare. Se preconizează că în centrele respective vor fi prestate servicii de consiliere şi asistare a străinilor, inclusiv de stabilire şi promovare a legăturilor dintre comunităţile şi asociaţiile de imigranţi.

__________________________

¹⁴ Centre de integrare pentru străini în municipiile Bălţi, Chişinău şi Cahul, sursa: http://bma.gov.md/ro/content/centre-de-integrare-pentru-str%C4%83ini-%C3%AEn-municipiile-b%C4%83l%C8%9Bi-chi%C8%99in%C4%83u-%C8%99i-cahul.

În anul 2019, de către centrele regionale de integrare pentru străini au fost deservite 4 907 persoane, în creştere cu 8,8% faţă de anul 2018 şi cu 17,7% faţă de anul 2017.

De menţionat că Centrul regional Chişinău i-a revenit o pondere de 82% din totalul beneficiarilor deserviţi (în descreştere cu 2,4% faţă de anul 2018 şi cu 1,9% faţă de anul 2017), acesta fiind urmat de centrul regional Bălţi – 8,3% (în descreştere cu 1% faţă de anul 2018 şi 0,3% faţă de anul 2016) şi de centrele regionale Cahul/Comrat – 9,7% (în creştere cu 4,4% faţă de anul 2018 şi, respectiv, cu 2,2% faţă de anul 2017).¹⁵

__________________________

¹⁵ Toartă, V. Implementarea cadrului de M&E participativă a politicilor în domeniul diasporei migraţiei şi dezvoltării şi a abordării integrate în acest sens, Chişinău, 2020, pp. 48; 85.

Având în vedere experienţa dificilă în urma neintegrării străinilor în unele state-membre ale Uniunii Europene, a consecinţelor economice, sociale, precum şi în scopul asigurării ordinii publice şi securităţii cetăţenilor, este necesar ca Republica Moldova să creeze condiţii optime de motivare şi asigurare a unei participări mai active a străinilor la măsurile de integrare, pentru valorificarea potenţialului acestora (angajament asumat prin Acordul Asocierii), accesul la servicii egale în raport cu cetăţenii Republicii Moldova.

În acest context, este oportună crearea unor servicii şi programe de integrare bazate pe analiza profilului socioeconomic şi profesional al străinilor, inclusiv a programelor de recunoaştere a abilităţilor informale, consiliere psihosocială şi emoţională, a serviciilor de integrare a copiilor etc.

Secţiunea a 4-a

Controlul legalităţii şederii străinilor pe teritoriul Republicii

Moldova şi aplicarea măsurilor restrictive

Prevenirea şi reducerea şederii ilegale a străinilor reprezintă o parte esenţială a oricărui sistem de migraţie bine gestionat.

Pornind de la angajamentele ţării asumate în cadrul regimului liberalizat de vize, precum şi de la măsurile stipulate în Acordul de Asociere, au fost întreprinse un şir de acţiuni menite să consolideze capacităţile de prevenire a imigrării şi şederii ilegale a străinilor în ţară, precum şi de prevenire a tranzitării/plecării acestora în statele-membre ale UE ca urmare a facilităţii admisiei, şederii şi documentării străinilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru Republica Moldova este caracteristic nivelul înalt de nerespectare de către străini a regulilor de aflare în ţară. În majoritatea cazurilor depistate se atestă încălcarea de către străini a termenului de aflare pe teritoriul ţării (90 de zile) permis de legislaţie.

Astfel, la compartimentul depistării străinilor cu şedere ilegală şi a cazurilor de plasare ilegală în câmpul muncii a acestora, pe parcursul anului 2021 au fost documentate 2 736 de contravenţii, comparativ cu 2014 cazuri în anul 2020 (+35,85%).

Pentru un control eficient din partea statului, al legalităţii şederii şi muncii cetăţenilor străini, sunt necesare alocarea unor resurse financiare şi dotarea tehnică suficientă în raport cu necesităţile identificate şi cu evoluţia situaţiei operative, aflate în dinamică continuă.

Secţiunea a 5-a

Admisia străinilor în scop umanitar

Criza migraţională provocată de războiul dintre Rusia şi Ucraina a scos în evidenţă lacune instituţionale şi insuficienţa de resurse umane. Ca rezultat, a apărut necesitatea de a consolida instrumentele de coordonare şi gestionare de către autorităţile statului a situaţiilor de aflux sporit de migranţi.

Astfel, în perioada de 24 februarie 2022 – 23 octombrie 2022, pe teritoriul Republicii Moldova, pe segmentul MD-UA, au intrat 667 890 de străini, din care 601 301 cetăţeni ai Ucrainei.

În prezent (situaţia din 23 octombrie 2022) pe teritoriul Republicii Moldova se află 84 572 de străini admişi în scop umanitar, din care 79 003 cetăţeni ai Ucrainei şi 5 569 de cetăţeni străini. Din numărul menţionat de străini au solicitat azil peste 10 000 de persoane.

În acest sens, Republica Moldova urmează să-şi consolideze capacitatea pentru a putea gestiona un aflux sporit de migranţi la hotarele ţării, de a analiza situaţia şi a pregăti un plan de contingenţă, de a dota cu tehnică corespunzătoare autorităţile implicate în proces pentru gestionarea afluxului masiv de străini.

Secţiunea a 6-a

Prestarea serviciilor

În contextul liberalizării regimului de vize, al semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE, precum şi ca urmare a angajamentelor asumate, în perioada anilor 2016-2019 au fost operate un şir de modificări ale cadrului normativ, în scopul transpunerii acestora în legislaţia naţională.

În urma acestor modificări, au fost incluse noi scopuri de aflare şi şedere a străinilor în ţară, precum şi au fost stabilite noi condiţii de documentare a străinilor, s-au dublat categoriile de străini care necesită a fi documentaţi şi, totodată, a fost restrâns termenul de examinare a dosarelor. Astfel, volumul de lucru al angajaţilor Biroului migraţie şi azil a fost mărit semnificativ, însă numărul de personal a rămas la nivelul anului 2014.

Dinamica actelor recepţionate şi emise

Schimbarea procedurilor de documentare, intensificarea controlului şi verificărilor, multiplicarea proceselor (de la 45 de procese operaţionale realizate în anul 2014 – la 72 de procese în anul 2022) au sporit exponenţial volumul de lucru al angajaţilor Biroului migraţie şi azil.

Prin urmare, numărul insuficient de personal pune în pericol executarea eficientă şi în termen a atribuţiilor, pornind de la suprasolicitarea angajaţilor, fapt ce va contribui la sporirea nemulţumirii beneficiarilor, precum şi la înrăutăţirea imaginii Biroului migraţie şi azil.

De menţionat că această problemă a fost evidenţiată şi în Raportul privind analiza funcţională al Ministerului Afacerilor Interne, în care se mai menţionează despre un deficit de posturi în cadrul Biroului migraţie şi azil de 16%, ceea ce afectează capacitatea de îndeplinire a atribuţiilor şi corespunderea structurii organizatorice cu necesităţile curente şi de perspectivă.

Astfel, se evidenţiază necesitatea reorganizării instituţionale a Biroului migraţie şi azil şi suplinirea cu personal pentru exercitarea atribuţiilor şi competenţelor ce îi revin.

Capitolul III

OBIECTIVE GENERALE

Scopul prezentului Program este asigurarea dezvoltării unui sistem de management integrat al migraţiei, bazat pe instituţii puternice, instrumente eficiente şi proceduri clare, capacităţi de analiză şi gestionare a riscurilor, cooperarea interinstituţională şi internaţională consolidată. Programul include obiective şi activităţi orientate spre atingerea obiectivelor din Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", în special O9.1, O9.2 şi O9.3, precum şi în Direcţiile de politici şi intervenţii prioritare 5.29, în parte ce ţine de:

1) asigurarea şi sporirea gradului de siguranţă a tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de vârstă, gen, etnie sau religie (O9.1);

2) reacţionarea rapidă şi eficientă la apelurile cetăţenilor pentru garantarea unui mediu sigur de ordine şi securitate publică, inclusiv pentru străini (O9.1, O9.2, O9.3);

3) dezvoltarea capacităţilor şi instrumentelor de furnizare a securităţii la nivel naţional şi regional pentru gestionarea situaţiilor de criză şi excepţionale în domeniul migraţiei (O9.1, O9.2, O9.3);

4) consolidarea sistemului naţional de azil şi asigurarea accesului persoanelor care au solicitat o formă de protecţie pe teritoriul Republicii Moldova la drepturi şi servicii calitative (O3.1, O3.3, O39.1, O9.2);

5) crearea condiţiilor de muncă de calitate înaltă pentru a stimula creşterea eficienţei angajaţilor în domeniul de gestionare a migraţiei, motivarea personalului, eliminarea barierelor legate de discriminare şi consolidarea resurselor umane în domeniul managementului fluxului şi proceselor migraţionale (O3.2, O3.3, O7.1, O9.1-O9.3);

6) automatizarea proceselor informaţionale şi de lucru şi digitalizarea serviciilor în domeniul afacerilor interne acordate cetăţenilor, inclusiv în domeniul migraţiei (O9.2, O9.3);

7) implementarea şi monitorizarea realizării recomandărilor mecanismelor internaţionale privind drepturile omului ale angajamentelor asumate de Republica Moldova (O9.1-9.3, O9.2, O9.3).

Totodată, prezentul Program derivă din Strategia de dezvoltare a domeniului afacerilor interne 2022-2030 în vederea asigurării tuturor precondiţiilor pentru promovarea şi menţinerea unei societăţi paşnice şi sigure şi crearea unui mediu unde cetăţenii, indiferent de origine, vârstă, gen, etnie sau religie, să se simtă protejaţi şi în siguranţă.

În vederea atingerii scopului enunţat, prezentul Program urmează a fi implementat prin intermediul a patru obiective generale.

1. Reglementarea fluxului migraţional în beneficiul ţării şi al migrantului. Ca urmare a realizării obiectivului în cauză, vor fi abordate multidimensional provocările din domeniul gestionării fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor, oferind soluţii optime de consolidare a capacităţilor autorităţilor responsabile de gestionarea migraţiei. Reglementarea corectă a fluxului migraţional va contribui la prevenirea unor provocări/destabilizări şi la asigurarea ordinii publice şi a securităţii cetăţenilor.

Se va evalua şi se va îmbunătăţi cadrul regulatoriu de gestionare a fluxului migraţional, care va fi bine reglementat şi controlat, cu impact pozitiv instituţional, normativ şi operaţional atât în beneficiul ţării, cât şi al migrantului.

Sub aspect instituţional, se urmăreşte consolidarea capacităţii autorităţii competente pentru străini, a instrumentelor necesare pentru buna funcţionalitate.

Sub aspect normativ, se va efectua evaluarea implementării cadrului normativ de bază şi conex în domeniul reglementării proceselor migraţionale, revizuirea normelor existente şi optimizarea acestora.

Sub aspect operaţional, se vor consolida normele de reglementare a proceselor migraţionale şi se va îmbunătăţi infrastructura, în scopul prestării unor servicii de calitate străinilor, prin prisma respectării drepturilor omului.

Totodată, se urmăreşte monitorizarea şederii legale a străinilor, prin consolidarea mecanismului de prevenire şi combatere a şederii ilegale a acestora, precum şi a îndepărtării lor, în scopul asigurării ordinii publice şi a securităţii statutului.

2. Consolidarea şi ajustarea la standardele UE şi internaţionale a sistemului de azil şi apatridie. Realizarea acestui obiectiv va facilita aderarea sistemului naţional de azil şi apatridie la standardele regionale şi internaţionale, prin uniformizarea procedurilor, crearea unor condiţii de recepţie adecvate de funcţionare a Centrului de cazare şi asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Totodată, se urmăreşte consolidarea sistemului de apatridie, prin reducerea acestui fenomen, modificarea cadrului normativ, asigurând dreptul persoanelor la naturalizare.

3. Implementarea şi consolidarea mecanismului de integrare a străinilor. Prin realizarea acestui obiectiv se va obţine optimizarea mecanismului de integrare a străinilor, cu luarea în considerare a aspectelor sensibile de gen, prin includerea domeniului integrării străinilor în documentele de politici sectoriale, pentru asigurarea abordării holistice, la nivel naţional, a procesului de integrare, asigurare a funcţionalităţii Centrelor de integrare (Nord, Sud, Centru) cu resurse umane, logistică. Acţiunile de implementare vor fi orientate spre asigurarea accesului la serviciile de bază pentru migranţi, prin dezvoltarea serviciului de mediator cultural, în asigurarea unei interacţiuni dintre străini şi autorităţile statului, includerea străinilor în politicile statului privind integrarea pe piaţa muncii, reîntregirea familiei, educaţia, nediscriminarea şi sănătatea, inclusiv prin promovarea principiului de parteneriat.

4. Întărirea capacităţii de răspuns a statului la afluxul sporit de persoane la frontiera de stat cu 10/30 p.p. Acest obiectiv s-a conturat în urma situaţiei regionale de criză apărute în contextul conflictului armat din Ucraina. Realizarea acestui obiectiv se va axa pe consolidarea capacităţilor statului în organizarea gestionării corecte a fluxului migraţional la frontiera de stat, astfel încât să fie asigurată respectarea tuturor drepturilor migranţilor aflaţi în situaţie de vulnerabilitate, accesul la servicii de calitate de primă necesitate şi imediate, precum şi capacitatea de răspuns a autorităţilor statului antrenate în acest proces.

Capitolul IV

OBIECTIVE SPECIFICE

Operaţionalizarea obiectivelor generale ale prezentului Program va fi realizată prin intermediul obiectivelor specifice, incluse în următorul tabel.

Capitolul V

IMPACT

Ca urmare a implementării prezentului Program, vor fi generate soluţii pentru o migraţie sigură, reglementată, atât în beneficiul ţării, cât şi al străinului. De asemenea, se va asigura o mai bună promovare, pe diferite platforme (sesiuni de informare), a condiţiilor de intrare, şedere şi ieşire în/din Republica Moldova, reguli mai bine conturate şi străini informaţi despre normele ţării noastre, în contextul admisiei şi procedurii de documentare, precum şi în domeniul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale.

Pentru ca acest impact să se producă, în cadrul prezentului Program au fost proiectate intervenţii care vor avea ca efect modernizarea serviciilor prestate, cu accente pe creşterea calităţii şi corectitudinii serviciilor oferite. Reingineria şi digitalizarea serviciilor publice vor contribui la optimizarea procedurilor de documentare şi asigurare a prestării serviciilor în format electronic.

Concomitent, se vor întreprinde acţiuni pentru a consolida sistemul naţional de azil şi pentru a asigura condiţii adecvate de recepţie şi standarde europene de funcţionare a Centrului de cazare, integrare a străinilor şi acordare a serviciilor de integrare diversificate şi îmbunătăţite.

Totodată, se va recurge la reorganizarea instituţională a autorităţii competente pentru străini, cu separarea clară a rolurilor şi responsabilităţilor, cu sporirea eficienţei resurselor publice utilizate, la actualizarea şi uniformizarea celor mai importante proceduri aplicabile pentru procesele desfăşurate şi serviciile prestate în limitele cerinţelor legale, generând mai multă calitate şi încredere pentru solicitanţi. Alinierea tuturor proceselor şi procedurilor la cele mai bune practici internaţionale, cu respectarea abordării bazate pe drepturile omului, va reduce la minimum eventualitatea încălcării acestor drepturi şi libertăţi.

Dotarea şi suplinirea cu personal a Biroului migraţie şi azil este o condiţie indispensabilă a prezentului Program, având ca impact creşterea calităţii serviciilor prestate şi gradul de satisfacţie a beneficiarului solicitant faţă de serviciile acordate. Îmbunătăţirea nivelului de dotare şi a condiţiilor de activitate a instituţiei va genera creşterea calităţii intervenţiilor şi asigurarea schimbărilor propuse: serviciu modern care oferă un răspuns eficient la provocările actuale, cu impact pozitiv asupra prestării unor servicii de calitate străinilor, precum şi a evidenţei şi monitorizării clare a acestora prin prisma ordinii şi securităţii statutului. La fel, se va întări capacitatea de răspuns, la nivel naţional, în cazul unui aflux masiv de persoane, prin consolidarea capacităţilor autorităţilor naţionale, dezvoltarea mecanismului interinstituţional, în scopul creşterii gradului de siguranţă a populaţiei.

Totodată, pentru producerea impactului dorit, este necesară sinergia programelor complementare sub egida Strategiei de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030, care vor consolida capacităţile şi managementul resurselor umane din sistemul afacerilor interne, integritatea angajaţilor şi digitalizarea proceselor, precum şi implementarea ultimelor tehnologii, la fiecare etapă a activităţii. Combinate, acestea vor contribui la sporirea nivelului de profesionalism, motivaţie, eficienţă şi randament în exercitarea atribuţiilor.

Capitolul VI

COSTURI

Estimarea generală a costurilor pentru implementarea şi realizarea prezentului Program a fost efectuată în baza priorităţilor şi activităţilor identificate, precum şi a instrumentelor disponibile în experienţa naţională şi internaţională.

Valoarea estimativă a resurselor financiare necesare pentru implementarea acestuia este de 465 848 mii de lei, din care 110 918 mii de lei vor fi acoperite din bugetul Biroului migraţie şi azil, planificat în Cadrul bugetar pe termen mediu pentru anii 2023-2025 (pentru anul 2023 – 29 118 mii de lei; 2024 – 30 858 mii de lei; 2025 – 29 150 mii de lei), iar 354 930 mii de lei vor fi acoperite din asistenţa externă.

În subsidiar, finanţarea prezentului Program va fi realizată în conformitate cu resursele financiare planificate de autorităţile administrative responsabile de realizarea obiectivelor şi implementarea acţiunilor planificate şi prevăzute anual în bugetul de stat.

La fel, activităţile prezentului Program urmează a fi implementate cu suportul proiectelor "Consolidarea sistemului de gestionare a migraţiei în Republica Moldova" şi "Capacitate pentru un sistem de primire bazat pe drepturi în Moldova" (CareFor)", precum şi ale altor proiecte aflate în negociere, cu suportul Agenţiei Suedeze de Migraţie, Consiliul Danez de Refugiaţi, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Fundaţia SOROS, Misiunea în Republica Moldova a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.

Capitolul VII

SURSA DE FINANŢARE

Resursele financiare necesare pentru implementarea prezentului Program provin, în principal, din bugetul public naţional, fiind alocate fiecărui minister şi fiecărei instituţii cu competenţe în implementarea Programului, prin intermediul următoarelor programe/subprograme:

1) Programul "0205 Afaceri Interne":

a) 3501 Politici şi management în domeniul afacerilor interne;

b) 3502 Ordine şi siguranţă publică;

c) 3503 Migraţie şi azil;

d) 3505 Servicii de suport în domeniul afacerilor interne;

e) 3506 Managementul frontierei;

f) 37 Protecţie şi salvare în situaţii excepţionale.

2) Programul "0206 Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

a) 0601 Politici şi management în domeniul relaţiilor externe;

b) 0602 Promovarea intereselor naţionale prin intermediul instituţiilor serviciului diplomatic.

3. Programul 0226 Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

4. Programul 0228 Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;

5. Programul 0229 Ministerul Sănătăţii;

6. Programul 0243 Agenţia Relaţii Interetnice.

Adiţional, vor fi identificate şi surse externe de finanţare acordate de donatori, inclusiv donaţii şi sponsorizări oferite în condiţiile legii, pentru realizarea integrală a activităţilor planificate.

Capitolul VIII

RISCURI DE IMPLEMENTARE

Capitolul VIII

AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

Gestionarea fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor se bazează pe participarea tuturor instituţiilor cu competenţe în domeniul respectiv, printr-un management participativ şi prin asigurarea unei cooperări interinstituţionale, naţionale şi internaţionale.

Responsabilitatea primară pentru implementarea Programului îi revine Ministerului Afacerilor Interne, precum şi următoarelor autorităţi:

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;

Ministerul Justiţiei;

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;

Ministerul Sănătăţii (inclusiv Compania Naţională de Asigurări în Medicină);

Ministerul Economiei;

Ministerul Apărării;

Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

Ministerul Finanţelor;

Serviciul de Informaţii şi Securitate;

Biroul Politici de Reintegrare;

Biroul Relaţii cu Diaspora;

Agenţia Servicii Publice;

Agenţia de Guvernare Electronică;

Organizaţiile neguvernamentale şi mediul asociativ.

Capitolul IX

PROCEDURI DE RAPORTARE

Implementarea prezentului Program se va realiza în conformitate cu Planul de acţiuni privind implementarea acestuia (conform anexei), în trei etape:

1) raport de evaluare anuală;

2) raport de evaluare intermediară – anii 2022-2023;

3) raport de evaluare finală luna mai – 2026.

Procesul de monitorizare şi raportare se va realiza pe parcursul perioadei de implementare a prezentului Program, în vederea stabilirii gradului de realizare a acţiunilor, a gradului de conformitate a acţiunilor întreprinse cu cele planificate, a identificării cauzelor nerealizării în termen a acţiunilor planificate şi a modificărilor pentru îmbunătăţirea procesului de implementare. Rezultatele implementării vor fi incluse în raportul de progres privind implementarea prezentului Program, care se elaborează anual de către Ministerul Afacerilor Interne, în baza informaţiilor prezentate anual de către autorităţile/instituţiile responsabile de implementare până la data de 1 mai a următorului an de implementare. În cazul acţiunilor cu mai mulţi responsabili de implementare, rolul de coordonator/executor primar al implementării îi revine primei autorităţi/instituţii indicate în Plan, care va generaliza informaţiile executorilor secundari. Rapoartele de progres trebuie să ofere inclusiv date cantitative cu privire la progresul realizării obiectivelor specifice şi a indicatorilor de rezultat.

Procesul de evaluare a implementării prezentului Program va determina formularea unei imagini obiective bazate pe relevanţa, efectivitatea, eficienţa, durabilitatea şi impactul prezentului Program pe termen mediu. Activităţile de evaluare privind implementarea acestuia vor fi realizate după cum urmează:

1) după prima etapă de implementare (la mijlocul termenului), prin elaborarea unui raport de evaluare intermediară pentru doi ani în baza informaţiilor autorităţilor/instituţiilor specificate în Planul de acţiuni, transmise până la 1 mai a următorului an de implementare;

2) după finalizarea perioadei de realizare a Programului, prin elaborarea unui raport de evaluare finală pentru patru ani, în baza informaţiilor autorităţilor/instituţiilor vizate în Planul de acţiuni, transmise până la 15 mai 2026.

Rapoartele de evaluare vor conţine:

1) sumarul executiv (descrierea scopului şi obiectivelor Programului, rezultatele obţinute în procesul de implementare, concluziile şi recomandările principale);

2) introducere (descrierea succintă a Programului, a scopului evaluării, a metodelor de evaluare şi a constrângerilor în procesul de evaluare);

3) constatări (prezentarea detaliată a rezultatelor evaluării, în conformitate cu criteriile de relevanţă, eficacitate, eficienţă, durabilitate şi, în cazul evaluării finale, a impactului Programului);

4) concluzii (descrierea succintă a concluziilor făcute în baza evaluării);

5) recomandări (descrierea activităţilor recomandate pentru îmbunătăţirea situaţiei din domeniul sau subdomeniul inclus în Program şi a documentului propriu-zis, în cazul evaluării intermediare).

Rapoartele de evaluare internă vor fi elaborate de unitatea de politici a Ministerului Afacerilor Interne, cu suportul autorităţilor/instituţiilor responsabile de implementarea prezentului Program.

În cazul în care evaluarea intermediară atestă devieri de la activităţile planificate (acţiunile, indicatorii de rezultat şi monitorizare), raportul evaluării intermediare poate constitui temei pentru iniţierea procesului de modificare a Planului de acţiuni privind implementarea Programului.

Rapoartele de evaluare vor fi publicate pe pagina web oficială a Ministerului Afacerilor Interne.

Anexă

la Programul privind gestionarea

fluxului migraţional, azilului şi integrării

străinilor pentru anii 2022-2025

PLAN DE ACŢIUNI

pentru implementarea Programului privind gestionarea fluxului migraţional,

azilului şi integrării străinilor pentru anii 2022-2025