816/20.08.2018 Hotărîre privind aprobarea Planului sectorial anticorupţie în domeniul educaţiei pentru anii 2018-2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

privind aprobarea Planului sectorial anticorupţie

în domeniul educaţiei pentru anii 2018-2020

nr. 816  din  20.08.2018

 (în vigoare 24.08.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 333-335 art. 895 din 24.08.2018

* * *

În temeiul Hotărîrii Parlamentului nr.56/2017 privind aprobarea Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017-2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.216-228, art.354), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Planul sectorial anticorupţie în domeniul educaţiei pentru anii 2018-2020 (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.816/2018

PLAN SECTORIAL ANTICORUPŢIE

ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI PENTRU ANII 2018-2020

I. DESCRIEREA PROBLEMELOR

Rolul sectorului educaţional se conturează a fi unul esenţial pentru asigurarea implementării Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017-2020, or misiunea educativă a şcolii obligă personalul din învăţămînt să demonstreze toleranţă zero la corupţie. Totodată, educaţia este inclusă în lista domeniilor sectorului public vulnerabile la corupţie.

În perioada implementării Strategiei naţionale anticorupţie 2011-2016 au fost înregistrate anumite progrese în diminuarea fraudei academice şi consolidarea eticii în sectorul educaţional prin monitorizarea mai strictă a examenului de bacalaureat, aprobarea şi implementarea Codului de etică al cadrului didactic şi constituirea consiliilor de etică. Începînd cu anul de studii 2017-2018, la orele de dirigenţie în instituţii de învăţămînt-pilot se predă modulul “Educaţie pentru integritate”.

Rapoartele şi sondajele tematice realizate de către autorităţi şi de societatea civilă relevă că sectorul educaţional este vulnerabil la corupţie în contextul:

1) colectării plăţilor neformale în instituţiile de învăţămînt, inclusiv la înscrierea/admiterea copiilor în instituţiile respective;

2) folosirii iraţionale şi netransparente a banilor publici;

3) fraudei academice în instituţiile de învăţămînt;

4) aplicării deficitare a Codului de etică al cadrului didactic şi pregătirii insuficiente a cadrelor didactice pentru promovarea educaţiei de integritate şi anticorupţie.

I.1. Asigurarea corectitudinii şi transparenţei proceselor de înscriere, admitere, transfer şi absolvire a copiilor şi elevilor constituie un aspect problematic în sistemul de educaţie. Înscrierea copiilor în instituţiile de educaţie timpurie sau în şcoala primară, în special din mun. Chişinău deseori este marcată de o tranzacţie informală între părinţi şi directorul instituţiei educaţionale, invocîndu-se necesitatea acordării sprijinului financiar pentru îmbunătăţirea condiţiilor de educaţie şi îngrijire a copilului în instituţie. În mod frecvent, capacitatea insuficientă de înscriere este rezultatul deficienţelor în planificarea şi coordonarea reţelei preşcolare şi şcolare, precum şi al procedurilor învechite care împiedică utilizarea eficientă a infrastructurii existente, generînd astfel comportamente propice acordării de stimulente pentru încălcarea integrităţii.

Potrivit Studiului sociologic “Etica şi integritatea academică în învăţămîntul general”¹, plăţile efectuate de părinţi în instituţiile de învăţămînt general sînt foarte diferite ca tip, mărime, mecanisme de colectare, frecvenţă etc. Fiecare instituţie în care se colectează bani îşi stabileşte propriile reguli, indiferent dacă plăţile respective sînt colectate oficial sau neoficial. Comparativ cu studiile anterioare s-a diminuat ponderea părinţilor care declară că personalul didactic sau administraţia instituţiei îi constrîng să achite plăţi informale, în schimb, au crescut presiunile făcute de către alţi părinţi. Acelaşi studiu concluzionează că, în valoare numerică, plăţile neformale efectuate de către un părinte în anul de referinţă al studiului (2016) sînt cu 23,1% mai mari faţă de cele menţionate în studiul din 2012. Dacă raportăm aceste plăţi la evoluţia cheltuielilor medii de consum lunar per persoană, creşterea reală a plăţilor neformale este nesemnificativă, mai puţin de un punct procentual.

________________________

¹Studiul sociologic “Etica şi integritatea academică în învăţămîntul general”, realizat de Institutul de Politici Publice şi Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing “CBS-AXA” în cadrul Proiectului “Observatorul societăţii civile în reformarea educaţiei”, finanţat de Fundaţiile pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova. Autori: Anatol Gremalschi, Maria Vremiş, Natalia Vladicescu, Chişinău, mai − iunie 2016

Sînt relevante opiniile copiilor expuse în “Raportul copiilor din Moldova pentru Comitetul ONU privind Drepturile Copilului”², potrivit cărora “copiii şi părinţii sînt obligaţi să achite diverse taxe ilegale pe parcursul anului şcolar: fondul clasei, fondul şcolii, reparaţie şi echipamente, cadouri cu ocazia diferitor manifestări şi sărbători, caiete cu evaluări, teste, lucrări practice şi de laborator”. În acelaşi raport al copiilor se evidenţiază latura gravă a fenomenului, atunci cînd există o legătură cauzală între contribuţiile băneşti ale părinţilor şi atitudinea manifestată de cadrul didactic faţă de copil.

________________________

²Respectarea Drepturilor Copilului// Raportul copiilor din Moldova pentru Comitetul ONU privind Drepturile Copilului, editat prin contribuţia a 49 de copii, membri ai Grupului de reflecţie, facilitat de către Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, Organizaţia Internaţională “Salvaţi Copiii” şi Fundaţia Pestalozzi

Rămîne valabilă percepţia că asociaţiile de părinţi servesc drept paravan pentru colectarea forţată a fondurilor de la părinţi. Prin urmare, este iminentă consolidarea practicii de aderare şi activare doar pe principiul benevol în asociaţiile respective, precum şi transparentizarea informaţiei privind statutul asociaţiilor şi rapoartele de utilizare a fondurilor acumulate.

I.2. Deschiderea accesului la date prin intermediul Sistemului informaţional de management în educaţie facilitează informarea online despre instituţiile de învăţămînt general (numărul de elevi, numărul de cadre didactice, calificarea lor, performanţele elevilor prin prisma rezultatelor evaluărilor, bugetul instituţiei). La următoarea etapă în implementarea Sistemului informaţional de management în educaţie, acesta urmează să fie accesibil tuturor persoanelor interesate. De asemenea, se preconizează să fie extins pentru învăţămîntul preşcolar.

La nivelul învăţămîntului superior, va fi elaborată formula de alocare a mijloacelor per student, ţinîndu-se cont de modificările repetate referitoare la modul de funcţionare a instituţiilor de învăţămînt superior publice în condiţii de autonomie financiară. În “Raportul de monitorizare privind gradul de implementare a Strategiei naţionale anticorupţie pentru anii 2011-2016, în perioada de raportare ianuarie – decembrie 2016”, se menţionează că “banii publici sînt alocaţi în baza unui cadru normativ lacunar, manifestat prin lipsa formulelor de calcul al comenzii de stat per student, aceasta în contextul în care, an de an, sînt alocaţi tot mai mulţi bani publici, deşi numărul de studenţi descreşte cu 6% anual”.

I.3. Este important să fie continuate eforturile de eradicare a practicilor corupte în procesul de elaborare şi susţinere a tezelor, a examenelor anuale şi a examenelor de absolvire în instituţiile de învăţămînt de toate nivelurile. În aceeaşi ordine de idei, este actuală problema plagiatului în instituţiile de învăţămînt profesional tehnic şi superior. Înşelăciunea academică se manifestă prin interpretarea greşită de către studenţi a raportului dintre munca depusă şi cunoştinţele obţinute prin înşelăciune, plagiat sau procurarea lucrărilor realizate de terţe persoane.

Lipsa de onestitate academică este facilitată de absenţa unor norme de etică uniforme cu privire la înşelăciunea academică şi de resursele limitate ale cadrelor din instituţiile de nivel superior de a evalua şi de a detecta prezenţa acesteia. Ca urmare, detectarea fraudelor trebuie să devină o măsură constantă în evaluarea rezultatelor academice, fiind necesară îmbunătăţirea capacităţii cadrelor din instituţiile de învăţămînt de nivel superior de a identifica înşelăciunea.

Recunoaşterea nejustificată a realizărilor academice este răspîndită în învăţămîntul profesional şi se manifestă prin supraaprecierea rezultatelor în schimbul plăţilor şi serviciilor, aprecierea studenţilor pe baza muncii altor persoane, evaluarea în absenţă şi cazurile de nepotism.

I.4. Deşi fenomenul corupţiei persistă în instituţiile de învăţămînt din ţară, în ultima perioadă nu s-au înregistrat foarte multe cazuri de corupţie în sistemul educaţional. Ceea ce nu presupune implicit că nivelul corupţiei este unul foarte mic în acest domeniu, dar, mai degrabă, indică asupra faptului că societatea acceptă în mod tacit cazurile de corupţie din învăţămînt. În contextul celor expuse, este necesară consolidarea integrităţii personalului din domeniul educaţional prin implementarea sistemică şi monitorizarea aplicării Codului de etică al cadrului didactic, fortificarea unor sisteme interne de management şi asigurare a calităţii.

Descrierea problemelor specifice sectorului educaţional la compartimentul acţiuni anticorupţie impune evidenţierea faptului că educaţia este cel mai eficient mijloc de prevenire a practicării acestui fenomen antisocial în rîndul tinerei generaţie, iar prin intermediul acesteia – şi al părinţilor/ altor reprezentanţi legali ai copilului. Analiza situaţiei actuale reflectată în diverse studii şi rapoarte ale Centrului Naţional Anticorupţie relevă oportunitatea dezvoltării competenţelor elevilor şi studenţilor în domeniul educaţiei pentru integritate şi anticorupţie. În acest scop, este necesar ca profesorii să beneficieze de informaţii despre cadrul legal şi de repere metodologice privind organizarea activităţilor anticorupţie în instituţia de învăţămînt şi în comunitate. Astfel, educaţia pentru integritate şi anticorupţie poate să contribuie în mod cert la formarea unui comportament bazat pe justiţie, dreptate, echitate, integritate – valori ale cetăţeanului activ şi responsabil.

II. OBIECTIVUL PLANULUI SECTORIAL

Obiectivul Planului sectorial este creşterea integrităţii, responsabilităţii şi a rezistenţei în faţa riscurilor de corupţie din partea personalului din sistemul de învăţămînt; precum şi valorizarea rolului esenţial al procesului educaţional în promovarea integrităţii, implementarea codurilor de etică, reducerea practicilor inadecvate şi imorale ce pot apărea în mediul educaţional, mai ales a fenomenului plăţilor informale.

III. PLAN SECTORIAL DE ACŢIUNI

IV. MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA SECTORIALĂ

Monitorizarea reprezintă o analiză regulată a progreselor înregistrate în implementarea obiectivului Planului sectorial şi a priorităţilor stabilite. Aceasta se va efectua în baza acţiunilor şi a rezultatelor preconizate în Planul sectorial anticorupţie în domeniul educaţiei pentru anii 2018 – 2020 şi va consta în colectarea şi analiza informaţiilor relevante pentru îndeplinirea politicii anticorupţie în sectorul respectiv.

Rapoartele de monitorizare vor fi elaborate trimestrial de către Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, în baza rapoartelor/informaţiilor prezentate în termenul stabilit de către celelalte autorităţi publice/instituţii responsabile implicate, conform structurii din anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.676/2017 “Privind aprobarea mecanismului de elaborare şi coordonare a planurilor sectoriale şi locale de acţiuni anticorupţie pentru anii 2018-2020”.

Rapoartele vor fi expediate secretariatului grupurilor de monitorizare din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie pînă la data de 15 a lunii următoare trimestrului de gestiune şi vor fi plasate pe pagina web oficială a Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării.

Planul sectorial anticorupţie în domeniul educaţiei pentru anii 2018 – 2020 va putea fi revizuit anual.