Hotărâre nr. 819 din 27.10.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Mecanismului de triere a întreprinderilor

de stat şi a societăţilor comerciale cu capital de stat

nr. 819  din  27.10.2023

 (în vigoare 16.11.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 430-432 art.1026 din 16.11.2023

* * *

În temeiul art.6 şi 7 din Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.90-93, art.401), cu modificările ulterioare, şi al art.5 lit.b) şi c), art.6 lit.b), h) şi k) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Mecanismul de triere a întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital de stat, conform anexei nr.1;

2) Componenţa instituţională a Comisiei pentru realizarea procesului de triere a întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital de stat, conform anexei nr.2.

2. Agenţia Proprietăţii Publice va realiza procesul de triere a întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital de stat, inclusiv în cazul în care funcţia de fondator/deţinător de acţiuni sau părţi sociale al întreprinderilor o exercită o altă autoritate publică, conform Mecanismului aprobat prin prezenta hotărâre.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.819/2023

MECANISMUL

de triere a întreprinderilor de stat şi a

societăţilor comerciale cu capital de stat

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Mecanismul de triere (categorizare) a întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital de stat (în continuare – Mecanism) stabileşte abordări unice, temeinic justificate şi transparente în vederea asigurării fundamentării riguroase a procesului de triere a întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, precum şi ale Strategiei cu privire la administrarea proprietăţii de stat în domeniul întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.911/2022.

2. Pe tot parcursul textului este folosit cuvântul întreprinderi care include întreprinderile de stat şi societăţile comerciale cu capital de stat.

Capitolul II

CATEGORIILE DE CLASIFICARE A ÎNTREPRINDERILOR

3. Trierea întreprinderilor presupune încadrarea acestora în una dintre următoarele categorii majore:

categoria 1. Întreprinderi nepasibile de privatizare;

categoria 2. Întreprinderi recomandate pentru reorganizare în altă formă juridică de organizare;

categoria 3. Întreprinderi pasibile de privatizare după reorganizare/ restructurare;

categoria 4. Întreprinderi recomandate pentru privatizare imediată;

categoria 5. Întreprinderi recomandate spre lichidare.

Capitolul III

CRITERIILE DE TRIERE

4. Pentru fiecare dintre cele 5 categorii de clasificare a întreprinderilor sunt stabilite un set de criterii distinctive, care vor permite fundamentarea deciziei de încadrare a întreprinderii în una dintre aceste categorii. Aceste criterii iau în considerare atât rolul şi specificul activităţii întreprinderii, cât şi performanţa şi sustenabilitatea financiară a acesteia.

5. Trierea întreprinderilor se realizează aplicând criteriile prezentate mai jos în baza principiului de consecutivitate, conform figurii 1.

Figură. Etapele procesului de triere

Categoria 1. Întreprinderi considerate

nepasibile de privatizare

6. Întreprinderile sunt clasificate în categoria respectivă dacă corespund cel puţin unuia dintre criteriile de mai jos:

Criteriul 1. Activitatea de bază depinde direct de utilizarea bunurilor proprietate publică din domeniul public

Acestui criteriu îi corespund întreprinderile din următoarele domenii: mediu (sectorul silvic, fondul apelor), infrastructura strategică (infrastructura feroviară, aeroporturi, porturi navale/fluviale, reţele de comunicaţii electronice, reţele electrice etc.); şi alte întreprinderi cărora le sunt atribuite bunuri nepasibile privatizării (inclusiv obiective care fac parte din patrimoniul cultural naţional, resursele naturale).

Criteriul 2. Deţine poziţie de monopol de stat, monopol natural sau fiscal

Menţinerea prezenţei statului în întreprinderile care acţionează în sectoare desemnate ca monopol derivă atât din considerente de securitate, cât şi din raţionamentul statului de a menţine calitatea serviciilor de bază livrate pentru cetăţeni şi de a menţine tarife care să nu permită maximizarea profitului ca urmare a prezenţei monopolului în detrimentul bunăstării publice.

Acestui criteriu îi corespund:

1) întreprinderile desemnate monopol de stat conform legislaţiei;

2) întreprinderile ce desfăşoară activităţi în domenii asupra cărora s-au instituit monopol natural, stabilit prin act normativ;

3) întreprinderile cărora li s-a atribuit statut de monopol fiscal conform actului normativ aprobat de Guvern în temeiul Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

Criteriul 3. Asigură operarea unor activităţi de care depinde direct securitatea naţională

Pentru protejarea intereselor naţionale, întreprinderile care practică activităţi economice importante pentru furnizarea stabilă şi sigură de bunuri şi servicii de care depinde securitatea naţională, inclusiv securitatea energetică, alimentară, de mediu, aeronautică, şi întreprinderile care dispun de obiectivele care asigură capacitatea de apărare şi securitate a statului, ordinea publică nu vor fi pasibile de privatizare.

Criteriul 4. Existenţa angajamentelor pe termen lung din partea statului

Acestui criteriu îi corespund:

1) întreprinderile care sunt obiect al unui parteneriat public-privat. Raţionamentul unui angajament asumat prin astfel de parteneriat este, de regulă, de a asigura desfăşurarea activităţilor de interes public, fondat pe capacităţile fiecărui partener de a repartiza corespunzător resursele, riscurile şi beneficiile;

2) întreprinderile sunt parte a unor contracte de lungă durată cu finanţatori/donatori internaţionali externi în cadrul cărora statul este în calitate de garant.

Criteriul 5. Prestează/livrează servicii/bunuri de importanţă majoră în lipsa pieţei/insuficienţei acute de operatori economici privaţi

Dacă un bun sau un serviciu este considerat esenţial pentru dezvoltarea economică şi socială ori pentru protecţia intereselor publice a unei anumite categorii de cetăţeni sau a unei anumite regiuni sau a întregii populaţii, statul îşi asumă, prin intermediul întreprinderii aflate în proprietate, furnizarea/prestarea acestora în condiţiile lipsei altor operatori economici privaţi.

Categoria 2. Întreprinderi recomandate pentru

reorganizare în altă formă juridică de organizare

7. Întreprinderile sunt clasificate în categoria respectivă dacă corespund cel puţin unuia dintre criteriile de mai jos:

Criteriul 1. Scopul întreprinderii nu este unul comercial, ci de implementare a politicilor statului

Întreprinderea care nu este orientată spre afaceri şi nu urmăreşte obţinerea de profit, ci doar asigură prestarea, în mare parte, a serviciilor publice, fiind dependentă de finanţarea de la bugetul de stat, nu îşi justifică forma organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat.

Criteriul 2. Majoritatea serviciilor prestate/bunurilor livrate de întreprindere sunt oferite contra unui preţ net inferior costurilor

Întreprinderea care desfăşoară activităţi prin care nu se urmăreşte maximizarea profiturilor, prin furnizarea bunurilor sau a serviciilor la un preţ inferior costului acestora, nu îşi justifică forma organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat.

Categoria 3. Întreprinderi pasibile de privatizare

după reorganizare/restructurare

8. Întreprinderile aflate în dificultate financiară, dar care deţin în portofoliu active valoroase, care ar putea fi separate de cele neperformante şi valorificate de către stat, sau desfăşoară mai multe genuri de activitate, inclusiv de importanţă strategică, vor fi încadrate în categoria întreprinderilor pasibile de privatizare după reorganizare/restructurare. Acest proces trebuie privit ca o etapă premergătoare privatizării, efectuată în scopul de a întări capacitatea întreprinderilor de a se adapta la condiţiile economice şi de a-şi valorifica pe deplin potenţialul de creştere şi dezvoltare, care, ulterior, să devină mai atractive pentru potenţialii investitori.

9. Întreprinderile sunt clasificate în categoria respectivă dacă corespund cel puţin unuia dintre criteriile de mai jos:

Criteriul 1. Pierdere pe o perioadă de minimum 5 ani consecutivi fără dinamică pozitivă, iar raportul dintre active şi cifra de afaceri este mai mare de 2:1

Raţionamentul acestui criteriu derivă din faptul că înregistrarea continuă a pierderilor şi subutilizarea activelor pe care întreprinderea le are în proprietate indică asupra unei gestiuni ineficiente a întreprinderii şi a lipsei viabilităţii şi sustenabilităţii financiare a acesteia.

Criteriul 2. Raportul dintre active şi cifra de afaceri este mai mare de 2:1 şi/sau dispune de active neutilizate în procesul operaţional de activitate a căror valoare depăşeşte celelalte active

În condiţiile în care indicatorii financiari demonstrează ineficienţa gestionării activelor care nu sunt capabile să genereze suficiente venituri din vânzări, performanţa economică a întreprinderii se poate agrava dacă nu vor fi luate măsurile corespunzătoare. Prin restructurarea întreprinderii se urmăreşte ameliorarea financiară şi reanimarea competitivităţii acesteia, ceea ce poate spori interesului potenţialilor cumpărători înainte de demararea privatizării propriu-zise.

Categoria 4. Întreprinderi recomandate pentru privatizare imediată

10. Întreprinderile sunt clasificate în categoria respectivă dacă nu fac parte din alte categorii şi corespund cel puţin unuia dintre criteriile de mai jos:

Criteriul 1. Raportul dintre datoria totală şi capitalul propriu este mai mare de 1 şi nu face parte din alte categorii

Un raport dintre datoria totală şi capitalul propriu mai mare de 1, calculat conform situaţiilor financiare, indică despre depăşirea marjei de siguranţă a îndatorării şi este considerat riscant. Astfel, pentru a evita o înrăutăţire ulterioară a situaţiei financiare, care va avea ca efect diminuarea valorii companiei de stat, aceasta va fi atribuită categoriei întreprinderilor pasibile de privatizare, cu condiţia că întreprinderea respectivă nu cade sub incidenţa criteriilor stabilite la categoria 1.

Criteriul 2. Pierdere pe o perioadă de minimum 5 ani consecutivi fără dinamică pozitivă

Rezultatele financiare negative pe parcursul a minimum 5 ani consecutivi fără dinamică pozitivă indică, în mod clar, asupra faptului că prezenţa statului în întreprindere/sectorul respectiv nu este eficientă. Astfel, continuarea înrăutăţirii situaţiei financiare va avea ca efect diminuarea valorii întreprinderii. Prin urmare, dacă întreprinderea nu face parte din alte categorii, este necesară privatizarea în mod prioritar.

Criteriul 3. Cota statului e mai mică de 25% din capitalul social al întreprinderii

În cazul în care statul nu deţine pachetul majoritar într-o întreprindere, se reduce semnificativ controlul pe care acesta îl poate exercita în luarea deciziilor privind implementarea anumitor politici de dezvoltare. Astfel, în condiţiile în care statul nu-şi poate asigura dezideratul privind implementarea unei politici publice prin intermediul întreprinderii respective, raţionamentul participării în capitalul acesteia este subminat. Prin urmare, întreprinderea în care statul deţine o cotă mai mică de 25% şi care nu a fost încadrată în alte categorii se va include în categoria celor pasibile de privatizare.

Criteriul 4. Întreprinderea concurează cu sectorul privat şi nu face parte din alte categorii

Atunci când întreprinderea nu îndeplineşte nicio sarcină de politică publică şi activează într-un sector economic competitiv, cu o prezenţă pronunţată a sectorului privat, pentru a nu submina sub nicio formă concurenţa liberă pe piaţă, aceasta va fi considerată pasibilă de privatizare în mod prioritar.

Categoria 5. Întreprinderi recomandate spre lichidare

11. Această categorie va include întreprinderile care, la expirarea a 3 ani financiari consecutivi, cu excepţia primului an financiar, au înregistrat o reducere a valorii activelor nete cu mai mult de jumătate din mărimea capitalului social sau o valoare negativă a acestora în raport cu datele din ultimele situaţii financiare, şi întreprinderile care, în perioada ultimilor 3 ani, nu desfăşoară activitate şi nu dispun de active. În această categorie nu se includ întreprinderile care desfăşoară activitate de bază utilizând bunurile proprietate publică din domeniul public.

Capitolul IV

DATELE AFERENTE PROCESULUI DE TRIERE

12. Trierea întreprinderilor se efectuează în baza:

1) actelor normative privind acordarea statutului de monopol de stat, monopol natural, monopol fiscal, obiectiv de importanţă strategică etc.;

2) situaţiilor financiare ale întreprinderilor la ultima dată de gestiune, confirmate de organele corespunzătoare abilitate;

3) actelor de constituire a întreprinderilor;

4) analizei activităţii întreprinderilor.

13. Portofoliul întreprinderilor va fi supus revizuirii periodice, cel puţin o dată la 5 ani, conform criteriilor de triere menţionate în prezentul Mecanism.

14. Criteriile de triere vor fi revizuite periodic, pentru a asigura că acestea transpun fidel viziunea statului în domeniul administrării proprietăţii publice, aferent întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital de stat.

Capitolul V

PROCESUL DE TRIERE

15. Agenţia Proprietăţii Publice este instituţia responsabilă de realizarea procesului de triere a întreprinderilor.

16. În procesul de triere a întreprinderilor, Agenţia Proprietăţii Publice are următoarele atribuţii:

1) întocmirea setului de documente necesare procesului de triere a întreprinderilor, luând în considerare prevederile punctului 12;

2) facilitarea obţinerii datelor şi a informaţiilor necesare procesului de triere de la companiile de stat;

3) instituirea Comisiei de triere a întreprinderilor;

4) coordonarea activităţii Comisiei de triere a întreprinderilor;

5) prezentarea către membrii Comisiei a datelor necesare procesului de triere a întreprinderilor, inclusiv a setului de documente pentru fiecare întreprindere separat, a datelor privind situaţia economică şi financiară a întreprinderilor;

6) întocmirea proiectelor de acte normative ca rezultat al clasificării întreprinderilor conform categoriilor şi criteriilor stabilite în prezentul Mecanism.

17. Comisia de triere a întreprinderilor are următoarele atribuţii:

1) întocmirea graficului de triere a întreprinderilor;

2) examinarea setului de documente necesar procesului de triere a întreprinderilor prezentat de Agenţia Proprietăţii Publice;

3) aprobarea proiectele listelor întreprinderilor clasificate conform categoriilor de triere a întreprinderilor.

18. Şedinţa Comisiei de triere este deliberativă dacă la ea sunt prezenţi majoritatea membrilor acesteia.

19. Deciziile Comisiei de triere se aprobă cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţă.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.819/2023

COMPONENŢA INSTITUŢIONALĂ

a Comisiei pentru realizarea procesului de triere

a întreprinderilor de stat şi a societăţilor

comerciale cu capital de stat

Directorul general al Agenţiei Proprietăţii Publice, preşedinte al Comisiei

Secretar de stat al Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării, vicepreşedinte al Comisiei

Şef al Direcţiei din cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice, secretar al Comisiei

Secretar de stat al Ministerului Finanţelor

Secretar de stat al Ministerului Mediului

Secretar de stat al Ministerului Energiei

Secretar de stat al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale

Secretar de stat al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare

Secretar de stat al Ministerului Sănătăţii

Secretar de stat al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

Secretar de stat al Ministerului Culturii

Secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne

Secretar de stat al Ministerului Apărării