Hotărâre nr. 862 din 18.12.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.28/2024

cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova

nr. 862  din  18.12.2024

 (în vigoare 06.01.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 569-571 art.1020 din 31.12.2024

* * *

În temeiul art.63 alin.(2) lit.b) din Legea nr.28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.93-95, art.139), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre:

- transpune art.19-20; Anexa III, pct.1.1.1-1.1.3 din Anexa VI; pct.1.2, pct.2, pct.3, pct.3.2. şi pct.7 din Anexa VI la Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen), CELEX: 32016R0399, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 77 din 23 martie 2016, aşa cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1717 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iunie 2024;

- transpune art.2 şi 3; art.20 alin (2); art.22; art.24; art.34 alin.(2) şi (5); art.39; art.40 alin (1); art.48; art.50; art.52; art.53; art.58 alin (1) lit.a) şi art.59 din Regulamentul (UE) 2018/1861 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de informaţii Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen şi de modificare şi abrogare a Regulamentului (CE) nr.1987/2006, CELEX: 32018R1861, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 312 din 7 decembrie 2018, aşa cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/1152 al Parlamentului European şi al Consiliului din 7 iulie 2021;

- transpune art.20 alin.(2) şi (3); art.22; art.26 alin.(1) şi (5); art.32 alin.(1)-(4); art.33 alin.(2), (3) şi (4); art.36 alin.(1), (3), (4) şi (5); art.37 alin.(1) lit.a)-e), g), alin.(3) şi (5); art.38 alin.(2) lit.a), b), k) şi l); art.53 alin.(1), (2), (4), (6), (7) şi (9); art.54 alin.(1), (2), (4), (5) şi (7); art.55 alin.(1), (2) şi (4); art.63 alin.(1), (2) şi (3); art.67, art.72 şi art.73 din Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de informaţii Schengen (SIS) în domeniul cooperării poliţieneşti şi al cooperării judiciare în materie penală, de modificare şi de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1986/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei, CELEX: 32018R1862, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 312 din 7 decembrie 2018, aşa cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2022/1190 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 iulie 2022.

1. Se aprobă:

1.1. Regulamentul cu privire la aplicarea regulilor suplimentare privind controlul frontierei, conform anexei nr.1;

1.2. Drepturile, obligaţiile şi restricţiile regimului frontierei de stat şi ale regimului zonei de frontieră, conform anexei nr.2;

1.3. Regulile de regim în punctele de trecere a frontierei de stat, conform anexei nr.3;

1.4. Normele tehnice de înzestrare a punctelor de trecere a frontierei de stat, conform anexei nr.4;

1.5. Regulile privind instituirea consemnului la frontieră, conform anexei nr.5.

2. Hotărârea Guvernului nr.297/2017 pentru implementarea Legii nr.215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.155-161, art.374), cu modificările ulterioare, se abrogă.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 6 ianuarie 2025.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.862/2024

REGULAMENT

cu privire la aplicarea regulilor suplimentare

privind controlul frontierei

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte:

1.1. supravegherea frontierei de stat;

1.2. controlul la trecerea frontierei de stat pentru anumite categorii de persoane;

1.3. categoriile de persoane ale căror documente de călătorie nu se ştampilează;

1.4. controlul la trecerea frontierei pentru anumite tipuri de frontieră şi mijloace de transport;

1.5. condiţiile de traversare a frontierei de către formaţiunile de salvare şi de recuperare ale altor state;

1.6. regulile cu privire la înregistrarea informaţiilor;

1.7. regulile specifice privind utilizarea aeronavelor de stat fără pilot.

II. SUPRAVEGHEREA FRONTIEREI DE STAT

2. Supravegherea frontierei de stat este parte componentă a sistemului de control al frontierei şi reprezintă un complex de măsuri specifice, planificate şi coordonate între ele în timp şi spaţiu, realizate permanent de către Poliţia de Frontieră în scop de prevenire, depistare, cercetare şi constatare a acţiunilor ilegale, de combatere a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere la frontiera de stat.

3. Pentru realizarea supravegherii frontierei de stat, precum şi pentru prevenirea şi descurajarea activităţilor ilegale la frontiera de stat, Poliţia de Frontieră utilizează şi aplică personalul, mijloacele speciale şi armamentul din dotare în conformitate cu prevederile cadrului normativ.

4. Regulile specifice privind organizarea şi efectuarea supravegherii frontierei de stat se stabilesc de către şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, în conformitate cu prevederile cadrul normativ.

5. Poliţia de Frontieră în domeniul coordonării securităţii frontaliere asigură monitorizarea continuă a evenimentelor produse la frontiera de stat, precum şi conştientizarea situaţiei, realizarea şi actualizarea tabloului situaţional, în conformitate cu prevederile cadrului normativ.

III. CONTROLUL LA TRECEREA FRONTIEREI DE STAT

PENTRU ANUMITE CATEGORII DE PERSOANE

Secţiunea 1

Şefii de stat şi alţi demnitari

6. Şefii de stat şi de guvern şi membrii guvernelor naţionale însoţiţi de soţii (soţiile) lor, precum şi membrii delegaţiilor oficiale ale acestora sunt supuşi doar controlului în prima linie la trecerea frontierei de stat.

7. Suveranii şi alţi membri de rang înalt ai unei familii regale invitaţi în scopuri oficiale sunt supuşi doar controlului în prima linie la trecerea frontierei de stat.

Secţiunea a 2-a

Piloţii aeronavelor şi alţi membri ai echipajului

8. Titularii licenţei de pilot, precum şi ai legitimaţiilor de membru al echipajului prevăzute în anexa nr.9 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională din 7 decembrie 1944, în exercitarea atribuţiilor şi în baza documentelor menţionate, pot:

8.1. să se îmbarce/debarce în/din aeroportul de escală sau din aeroportul de sosire situat pe teritoriul Republicii Moldova;

8.2. să intre pe teritoriul localităţii din Republica Moldova în care este situat aeroportul de escală sau de sosire, pe un termen de până la 72 de ore;

8.3. să se deplaseze, cu orice mijloc de transport, spre un aeroport situat pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a se îmbarca pe aeronava care urmează să plece de pe respectivul aeroport.

9. În măsura posibilităţilor, în punctul de trecere aerian, în scopul accelerării controlului membrilor echipajului, acestora li se acordă prioritate la efectuarea controlului la trecerea frontierei de stat, fiind supuşi controlului înainte de controlul pasagerilor sau în locuri special amenajate pentru acest scop.

10. În alte situaţii, faţă de membrii echipajului se aplică prevederile legale generale cu privire la condiţiile de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova.

Secţiunea a 3-a

Marinarii

11. Poliţistul de frontieră autorizează marinarilor care deţin un act de identitate a personalului navigant, eliberat în conformitate cu acordurile şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, intrarea pe teritoriul Republicii Moldova şi deplasarea la ţărm în zona portului în care a acostat nava acestora sau în localitatea aflată în vecinătatea portului, ori ieşirea de pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a se întoarce pe nava lor, cu condiţia ca aceştia să fie înscrişi în lista de echipaj. Lista de echipaj şi alte informaţii relevante se prezintă Poliţiei de Frontieră în prealabil, în conformitate cu prevederile pct.48.

12. Pe baza analizei de risc legate de securitatea statului şi de combaterea migraţiei ilegale, marinarii, înainte de a coborî de pe navă, se supun controlului la trecerea frontierei de stat de către poliţiştii de frontieră, conform prevederilor legale generale cu privire la condiţiile de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova.

13. Marinarii se supun controlului la trecerea frontierei de stat conform prevederilor legale generale cu privire la condiţiile de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova, dacă intenţionează să se deplaseze în alte localităţi decât cea în care este situat portul.

Secţiunea a 4-a

Titularii paşapoartelor diplomatice, oficiale sau de

serviciu şi membrii organizaţiilor internaţionale

14. Posesorii paşapoartelor diplomatice eliberate de state străine, recunoscute sau acceptate de Republica Moldova, titularii documentelor de călătorie eliberate de organizaţiile internaţionale menţionate la pct.16, care călătoresc în interes de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora care îi însoţesc, pot fi supuşi controlului la trecerea frontierei fără rând, chiar dacă urmează să obţină viza de intrare. Persoanelor care deţin aceste documente nu li se solicită să probeze că dispun de mijloace suficiente de subzistenţă.

15. Poliţiştii de frontieră solicită persoanelor care se prezintă la frontieră şi declară că beneficiază de privilegii, imunităţi şi alte exonerări să facă dovada calităţii lor prin prezentarea certificatelor eliberate de Republica Moldova sau a paşaportului diplomatic. În cazul în care există îndoieli, poliţistul de frontieră are dreptul să solicite Ministerului Afacerilor Externe să stabilească autenticitatea documentului emis de către minister.

16. Membrii acreditaţi ai misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare, precum şi membrii familiilor acestora pot intra în Republica Moldova pe baza cartelei de acreditare şi a unui act de călătorie valabil. Poliţiştii de frontieră nu pot să refuze titularilor paşapoartelor diplomatice, oficiale sau de serviciu intrarea/ieşirea pe/de pe teritoriul Republicii Moldova fără consultarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe. Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul în care în sistemele informaţionale automatizate naţionale şi internaţionale a fost introdus un consemn sau o alertă faţă de persoanele în cauză.

17. Documentele eliberate de organizaţiile internaţionale în interes de serviciu sunt prevăzute în anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea listei documentelor de călătorie acceptate pentru traversarea de către străini a frontierei de stat a Republicii Moldova nr.765/2014.

Secţiunea a 5-a

Lucrătorii transfrontalieri

18. Lucrătorii transfrontalieri care sunt cunoscuţi de către poliţiştii de frontieră datorită traversărilor frecvente ale frontierei de stat pe la acelaşi punct de trecere şi care nu sunt subiecţi ai consemnelor la frontieră/alertelor în sistemele informaţionale automatizate naţionale şi internaţionale pot fi supuşi controlului la trecerea frontierei doar în prima linie, pentru a se asigura că îndeplinesc condiţiile necesare intrării/ieşirii în/din Republica Moldova.

19. În caz de necesitate, ocazional şi la intervale neregulate, lucrătorii transfrontalieri sunt supuşi controlului amănunţit şi/sau în linia a doua la trecerea frontierei.

Secţiunea a 6-a

Minorii

20. Minorii cetăţeni ai Republicii Moldova şi minorii subiecţi ai pluralităţii de cetăţenii, care se identifică inclusiv ca cetăţeni ai Republicii Moldova se află sub protecţia statului, fiindu-le aplicabile prevederile legislaţiei naţionale.

21. Poliţiştii de frontieră acordă o atenţie deosebită minorilor, indiferent dacă aceştia călătoresc însoţiţi sau nu. Minorii care traversează frontiera fac obiectul aceloraşi verificări la intrare şi la ieşire precum adulţii, în conformitate cu prevederile cadrului normativ naţional.

22. În cazul în care minorii sunt însoţiţi, persoanele însoţitoare sunt obligate să facă dovada dreptului de a-i însoţi pe aceştia în străinătate. Poliţistul de frontieră verifică existenţa temeiului legal pentru a însoţi minorul în conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr.269/1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova. În cazul în care există suspiciuni întemeiate cu privire la dreptul persoanei de a însoţi minorul, poliţistul de frontieră efectuează o cercetare mai aprofundată în vederea descoperirii eventualelor incoerenţe sau contradicţii în informaţiile furnizate prin verificarea veridicităţii actului notarial, examinarea ştampilei, verificarea semnăturii electronice, precum şi alte măsuri specifice prevăzute de actele administrative ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

23. În cazul minorilor care călătoresc neînsoţiţi, în temeiul art.1 alin.(3) din Legea nr.269/1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova, poliţiştii de frontieră se asigură, printr-o verificare aprofundată a documentelor de călătorie şi a altor documente confirmative, că minorii nu părăsesc teritoriul împotriva voinţei reprezentantului legal ori a autorităţii tutelare.

24. În orice caz, poliţistul de frontieră întreprinde măsuri posibile de verificare pentru a stabili că minorii nu sunt victime ale unei infracţiuni de trafic de minori sau răpiri.

IV. CATEGORIILE DE PERSOANE ALE CĂROR DOCUMENTE

DE CĂLĂTORIE NU SE ŞTAMPILEAZĂ

25. Suplimentar cazurilor prevăzute la art.30 alin.(2) şi (3) din Legea nr.28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, ştampila de intrare sau de ieşire nu se aplică:

25.1. pe buletinele de identitate/cărţile de identitate ale cetăţenilor Republicii Moldova care călătoresc în baza tratatelor internaţionale;

25.2. pe actele de călătorie ale rezidenţilor din zona de frontieră care beneficiază de regimul micului trafic de frontieră, la prezentarea permisului de mic trafic;

25.3. pe actele de călătorie ale rezidenţilor din raioanele de frontieră care beneficiază de regimul de trecere simplificat, la confirmarea domiciliului;

25.4. pe actele de călătorie ale personalului însoţitor la bordul trenului;

25.5. pe cărţile de identitate ale cetăţenilor străini, acceptate pentru traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova.

V. CONTROLUL LA TRECEREA FRONTIEREI PENTRU ANUMITE

TIPURI DE FRONTIERĂ ŞI MIJLOACE DE TRANSPORT

26. În scopul asigurării unor controale eficiente asupra persoanelor şi mijloacelor de transport, traficul se reglementează în mod corespunzător, separat pentru anumite tipuri de puncte de trecere a frontierei de stat. În cazul în care este necesar, Republica Moldova poate încheia tratate bilaterale pentru direcţionarea şi blocarea traficului, precum şi pentru efectuarea controlului la trecerea frontierei.

27. Controalele în punctele comune de trecere se desfăşoară în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale încheiate cu statele vecine.

Secţiunea 1

Controlul în punctele de trecere rutiere

28. În punctele de trecere rutiere, dacă circumstanţele permit, Poliţia de Frontieră şi Serviciul Vamal amenajează culoare separate, în conformitate cu prevederile anexei nr.2.

29. Persoanele care călătoresc cu mijloace de transport rămân în interiorul lor în timpul controalelor. Persoanele coboară din mijlocul de transport, doar la solicitarea sau cu acordul poliţistului de frontieră sau a funcţionarului vamal. Controalele în linia a doua se efectuează în locuri special amenajate sau în alte încăperi de serviciu. În interesul asigurării siguranţei personalului, controalele se efectuează, după posibilitate, de către doi poliţişti de frontieră.

30. Conducătorul vehiculului este obligat să asigure lizibilitatea numerelor de înmatriculare şi a numerelor de identificare a mijloacelor de transport cu numerele de fabricare pregătite pentru verificare.

Secţiunea a 2-a

Controlul în punctele de trecere feroviare

31. Controlului la trecerea frontierei sunt supuşi pasagerii şi personalul feroviar la bordul trenului care traversează frontiera de stat, inclusiv de la bordul trenurilor marfare şi al trenurilor goale.

32. Controlul se efectuează în unul dintre următoarele moduri:

32.1. în prima gară/staţie feroviară de sosire sau în ultima gară/staţie feroviară de plecare de pe teritoriul Republicii Moldova;

32.2. în tren, în timpul deplasării acestuia.

33. Republica Moldova poate încheia tratate bilaterale cu privire la modalitatea de efectuare a acestor controale.

34. Prin derogare de la pct.32 şi în vederea facilitării fluxurilor de trafic feroviar ale trenurilor de pasageri prin acorduri bilaterale cu statele vecine pot fi stabilite şi alte moduri de control:

34.1. în gările/staţiile feroviare amplasate pe teritoriul statului vecin, în imediata apropiere a frontierei;

34.2. în tren, pe parcursul deplasării acestuia între gările/staţiile feroviare de pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul în care acesta tranzitează o porţiune de teren a statului vecin, cu sau fără opriri.

35. Poliţistul de frontieră sau funcţionarul vamal, este în drept să efectueze controlul spaţiilor goale ale vagoanelor trenului, pentru a se asigura că persoanele sau obiectele care fac obiectul controlului la trecerea frontierei nu s-au ascuns în respectivele spaţii. La controlul spaţiilor goale ale vagoanelor trenului pot asista şeful de tren sau însoţitorii de vagon.

36. În cazul în care există informaţii, în baza analizei de risc, că în tren se ascund persoane semnalate sau suspectate de comiterea unei infracţiuni ori care intenţionează să traverseze ilegal frontiera de stat a Republicii Moldova, Poliţia de Frontieră, în cazul în care este în imposibilitate de a interveni conform legislaţiei, va informa autorităţile competente ale statelor către teritoriul cărora sau pe teritoriul cărora circulă trenul.

Secţiunea a 3-a

Controlul în punctele de trecere aeriene

37. În aeroporturile internaţionale, autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile supraveghează ca administraţia aeroportului să ia măsurile necesare pentru a separa fluxurile de pasageri ale zborurilor interne de fluxurile de pasageri ale zborurilor internaţionale. În acest scop, în aeroporturile internaţionale se stabileşte o infrastructură adecvată.

38. Locul unde se efectuează controlul la trecerea frontierei este stabilit în conformitate cu următoarea procedură:

38.1. pasagerii unui zbor dintr-un stat străin care se îmbarcă pentru un zbor domestic sunt supuşi controlului de intrare la aeroportul de sosire în Republica Moldova. Pasagerii unui zbor intern care se îmbarcă pentru un zbor către un stat străin (pasageri de transfer) sunt supuşi controlului la ieşire din Republica Moldova pe ultimul aeroport din Republica Moldova;

38.2. pentru zborurile dinspre sau spre un stat străin care nu au pasageri de transfer şi pentru zborurile care fac mai multe escale în aeroporturile Republicii Moldova şi în care nu se schimbă aeronava:

38.2.1. pasagerii zborurilor dinspre sau spre state străine unde nu există un transfer precedent sau ulterior de pasageri pe teritoriul Republicii Moldova sunt supuşi controlului la intrare în aeroportul de sosire şi controlului la ieşire în aeroportul de plecare;

38.2.2. pasagerii zborurilor dinspre sau spre state străine cu mai mult de o escală pe teritoriul Republicii Moldova şi în care nu se schimbă aeronava (pasageri de tranzit) şi cu condiţia că pasagerii nu pot fi îmbarcaţi în aeronavă pentru distanţa situată pe teritoriul Republicii Moldova sunt supuşi unui control la intrare pe aeroportul de destinaţie şi unui control la ieşire pe aeroportul de îmbarcare;

38.2.3. pentru zborurile dinspre state străine cu mai mult de o escală pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul în care companiile aeriene au posibilitatea să îmbarce pasageri doar pentru distanţa rămasă pe teritoriul Republicii Moldova, pasagerii sunt supuşi controlului la ieşire pe aeroportul de îmbarcare şi unui control la intrare pe aeroportul de destinaţie. Controlul pasagerilor care, în timpul escalelor, se află la bordul aeronavei şi nu s-au îmbarcat pe teritoriul Republicii Moldova se va efectua în conformitate cu subpunctul 38.2.2. Procedura inversă se aplică acelei categorii de zboruri a căror ţară de destinaţie este un stat străin.

39. Controlul la trecerea frontierei nu se efectuează, de regulă, la bordul aeronavei sau la poarta de îmbarcare, cu excepţia cazurilor în care acest lucru este justificat în baza analizei de risc legate de securitatea statului şi/sau migraţia ilegală. Pentru a se asigura că la aeroporturile desemnate ca puncte de trecere persoanele sunt controlate în conformitate cu regulile stabilite cu privire la controlul la trecerea frontierei, operatorul aeroportuar ia măsurile necesare pentru a direcţiona traficul de pasageri spre facilităţile rezervate pentru control.

40. Operatorul aeroportuar ia măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru a preveni intrarea şi ieşirea persoanelor neautorizate în zonele de securitate cu acces restricţionat şi în zona operaţiunilor aeriene. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile supraveghează ca operatorul aeroportuar să întreprindă măsurile corespunzătoare.

41. Controalele la trecerea frontierei nu se efectuează în zona de tranzit, cu excepţia cazurilor când acestea sunt justificate în baza analizei riscurilor legate de securitatea statului şi/sau migraţia ilegală. Controale în această zonă pot fi efectuate faţă de persoanele care sunt obligate să deţină viză de tranzit aeroportuar, pentru a verifica dacă acestea se află în posesia unei asemenea vize.

42. În cazuri de forţă majoră, de pericol iminent sau la solicitările autorităţilor competente, o aeronavă care efectuează un zbor dinspre un stat străin şi aterizează pe un teren care nu este un punct de trecere poate să continue zborul numai după obţinerea autorizaţiei eliberate de Poliţia de Frontieră în coordonare cu Serviciul Vamal. Aceeaşi procedură se va aplica şi aeronavei care efectuează un zbor dinspre un stat străin şi aterizează fără permisiune. Pentru orice eventualitate, prevederile legislaţiei ce reglementează controlul la trecerea frontierei se aplică persoanelor de la bordul acelei aeronave.

43. În aeroporturile/aerodromurile/heliporturile prin care sunt autorizate zborurile dinspre sau spre state străine, se iau măsuri ca persoanele să fie controlate în conformitate cu legislaţia cu privire la controlul la trecerea frontierei.

44. În aerodromuri/heliporturi se poate renunţa să se facă înzestrări adecvate pentru a se asigura că fluxurile de pasageri pentru zboruri domestice sunt separate fizic de celelalte zboruri.

45. În lipsa orarului regulat al zborurilor, prezenţa permanentă a poliţiştilor de frontieră în aeroport/aerodrom/heliport nu este necesară. Conducerea acestuia va notifica, în prealabil cu cel puţin 3 ore, pe canale oficiale, Poliţia de Frontieră şi Serviciul Vamal, despre sosirea/plecarea aeronavelor dinspre/spre state străine pentru efectuarea controlului la trecerea frontierei, controlului de securitate aeronautică, precum şi controlului vamal.

46. În cazul unor zboruri private dinspre sau spre state străine, comandantul aeronavei transmite Poliţiei de Frontieră, înaintea decolării, prin intermediul operatorului de deservire la sol, o declaraţie generală conţinând, în principal, planul de zbor în conformitate cu anexa nr.2 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională şi informaţii privind identitatea pasagerilor.

47. În cazul în care nu se poate stabili cu certitudine că un zbor are provenienţa sau destinaţia exclusiv pe teritoriul Republicii Moldova, fără aterizare pe teritoriul unui stat străin, autorităţile de control efectuează verificările asupra persoanelor în aeroporturi, aerodromuri sau heliporturi în conformitate cu prezentele reguli.

48. Regulile de intrare şi de ieşire a planoarelor, a aeronavelor uşoare şi ultrauşoare, a elicopterelor şi a aeronavelor experimentale, care nu permit decât parcurgerea unor distanţe scurte, precum şi a baloanelor şi dirijabilelor sunt stabilite de Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Secţiunea a 4-a

Controlul în punctele de trecere maritime (fluviale)

49. Controlul la trecerea frontierei şi controlul vamal al persoanelor şi al navelor se efectuează în portul de sosire sau de plecare, la bordul navei sau într-o zonă stabilită separat pentru acest scop, aflată în imediata apropiere a navei. În conformitate cu tratatele internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte, controlul la trecerea frontierei poate fi efectuat şi în timpul călătoriei, la sosirea sau plecarea navei de pe teritoriul statului străin.

50. Comandantul, proprietarul navei sau o altă persoană împuternicită de aceştia, transmit Poliţiei de Frontieră informaţiile necesare pentru facilitarea traficului maritim, conform prevederilor Regulamentului cu privire la normele aplicabile în scopul facilitării traficului maritim internaţional, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.862/2023. În cazul navelor care întemeiat nu pot îndeplini cerinţele Hotărârii Guvernului nr.862/2023, se aplică prevederile cerinţelor minime pentru escală în porturile şi în cheiurile din Republica Moldova, aprobate prin act normativ al organului central de specialitate al administraţiei publice, care asigură realizarea politicii în domeniu.

51. O confirmare de primire a informaţiilor este înmânată comandantului de către poliţiştii de frontieră, care o prezintă, la cerere, atunci când nava se află în port. În sensul prezentului punct, drept confirmare serveşte o copie semnată a informaţiilor prezentate în format fizic sau o confirmare de primire în format electronic transmisă de la adresa electronică a Poliţiei de Frontieră sau prin intermediul ghişeului unic.

52. Căpitanul navei, alt funcţionar al navei desemnat de comandant sau agentul portuar, informează imediat Poliţia de Frontieră despre orice schimbări în componenţa echipajului navei sau privind numărul de pasageri. De asemenea, căpitanul navei este obligat să informeze imediat Poliţia de Frontieră şi, dacă este posibil, înainte de intrarea navei în port, despre prezenţa la bord a pasagerilor clandestini. Concomitent, pasagerii clandestini vor rămâne sub supravegherea căpitanului navei sau a altei persoane împuternicite de către acesta.

53. Dacă itinerarul unei nave include doar porturi situate pe teritoriul Republicii Moldova, controlul la trecerea frontierei nu se efectuează şi nava poate acosta în porturi care nu reprezintă puncte de trecere. Pe baza rezultatelor analizei de risc legate de securitatea statului şi migraţia ilegală, poate fi efectuat controlul la trecerea frontierei al echipajului şi al pasagerilor.

54. Dacă itinerarul unei nave include atât porturi situate pe teritoriul Republicii Moldova, cât şi porturi situate în state străine, controlul la trecerea frontierei se efectuează după cum urmează:

54.1. în cazul în care o navă vine dintr-un port situat într-un stat străin şi efectuează prima escală într-un port situat pe teritoriul Republicii Moldova, echipajul şi pasagerii sunt supuşi controlului la intrare în baza listei de echipaj şi a listei de pasageri aflaţi la bordul navei. Pasagerii care coboară de pe navă sunt supuşi controlului la intrare în baza regulilor generale;

54.2. în cazul în care nava vine dintr-un port situat într-un stat străin şi se deplasează în mai multe porturi situate pe teritoriul Republicii Moldova, echipajul şi pasagerii sunt supuşi controlului la intrare în baza listei de echipaj şi a listei de pasageri aflaţi la bord, în măsura în care acele liste au fost modificate de la data la care nava a sosit de la precedentul port situat pe teritoriul Republicii Moldova. Pasagerii care coboară pe ţărm sunt supuşi controlului la intrare în baza regulilor generale;

54.3. în cazul navei care vine dintr-un port situat în Republica Moldova şi soseşte într-un alt port din Republica Moldova, pasagerii care coboară pe ţărm nu sunt supuşi controlului la trecerea frontierei, cu excepţia când acest lucru este cerut de rezultatele analizei riscurilor legate de securitatea statului şi de migraţia ilegală;

54.4. în cazul navei care părăseşte un port situat în Republica Moldova şi are ca destinaţie un port situat într-un stat străin, echipajul şi pasagerii sunt supuşi controlului la trecerea frontierei în baza regulilor generale.

Secţiunea a 5-a

Navigaţia de agrement

55. Persoanele aflate la bordul unei nave de agrement, venind sau plecând spre un port situat în Republica Moldova nu sunt supuse controlului la trecerea frontierei şi pot intra în port dacă acesta nu este punct de trecere, cu excepţia când acest lucru este cerut de rezultatele analizei de risc legate de securitatea statului şi de migraţia ilegală.

56. O navă de agrement venind dintr-un stat străin poate, în cazuri excepţionale sau din motive de forţă majoră, să intre într-un port care nu este un punct de trecere. În acest caz, persoanele aflate la bord informează autorităţile portuare pentru a le fi autorizată intrarea în port. Autorităţile portuare anunţă Poliţia de Frontieră şi Serviciul Vamal din cel mai apropiat port considerat punct de trecere despre sosirea navei. Declaraţia cu privire la pasageri se face prin compararea listei echipajului şi a listei de pasageri aflaţi la bordul navei cu cele ale autorităţilor portuare. Listele se pun la dispoziţia Poliţiei de Frontieră cel târziu în momentul sosirii navei.

Secţiunea a 6-a

Pescuitul industrial

57. Echipajele navelor de pescuit industrial care nu au traversat frontiera de stat a Republicii Moldova şi se întorc în fiecare zi în portul unde sunt înregistrate sau în oricare port situat pe teritoriul Republicii Moldova, fără să fi staţionat într-un port aflat pe teritoriul unui stat străin, nu sunt supuse controlului la trecerea frontierei, cu excepţia când acest lucru este cerut de rezultatele analizei riscurilor legate de securitatea statului şi/sau de migraţia ilegală.

58. Echipajele navelor de pescuit industrial neînregistrate în porturile Republicii Moldova sunt controlate în conformitate cu prevederile legale referitoare la marinari.

59. Căpitanul navei este obligat să anunţe autorităţile competente despre orice modificare a rolului de echipaj şi despre prezenţa oricărui pasager la bord.

Secţiunea a 7-a

Legături navale (feriboturi)

60. Controlul la trecerea frontierei a persoanelor, a mijloacelor de transport, a mărfurilor şi a altor bunuri la feriboturile care fac legături cu porturi din state străine se efectuează la punctul de trecere în conformitate cu cadrul normativ.

61. În cazul în care un feribot venind dinspre un stat străin face mai mult de o escală pe teritoriul Republicii Moldova, acesta face obiectul controlului la trecerea frontierei de stat de intrare în primul port de sosire în Republica Moldova, iar în cazul plecării – în ultimul port de plecare din Republica Moldova.

VI. CONDIŢIILE DE TRAVERSARE A FRONTIEREI

DE CĂTRE FORMAŢIUNILE DE SALVARE ŞI DE

RECUPERARE ALE ALTOR STATE

62. Membrilor formaţiunilor de salvare şi de recuperare li se autorizează trecerea frontierei de stat în temeiul documentelor de călătorie, cu condiţia că sunt înscrişi în listele formaţiunii, dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel.

63. Până la începerea controlului la trecerea frontierei, comandantul formaţiunii prezintă poliţistului de frontieră lista efectivului pe care îl conduce şi actul care confirmă împuternicirile acestuia, ambele aprobate de autorităţile competente ale statelor expeditoare.

64. Membrii formaţiunii sunt supuşi controlului în prima linie.

65. Accesul şi desfăşurarea activităţilor de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale şi de urgenţă în zona de frontieră de formaţiunile de salvare şi de recuperare străine se efectuează cu informarea Poliţiei de Frontieră.

66. Formaţiunile de salvare şi de recuperare ale statelor străine tranzitează teritoriul Republicii Moldova conform prezentului Regulament, cu informarea prealabilă a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, de către autoritatea competentă a statului solicitant al ajutorului.

VII. REGULILE CU PRIVIRE LA ÎNREGISTRAREA INFORMAŢIILOR

67. În punctele de trecere, informaţia se înregistrează manual sau electronic şi conţine în special, dar nu se limitează la:

67.1. numele poliţistului de frontieră responsabil de controlul la trecerea frontierei şi numele celorlalţi poliţişti de frontieră care se află în tură;

67.2. perioadele de relaxare a controalelor la trecerea frontierei, actul prin care a fost dispusă măsura de relaxare a controalelor, persoanele responsabile care au emis decizia de relaxare a controalelor la trecerea frontierei, conform art.50 din Legea nr.28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova;

67.3. documentele emise la frontieră în locul paşapoartelor şi vizelor;

67.4. persoanele reţinute în conformitate cu prevederile legislaţiei procesual-penale şi contravenţionale, precum şi sesizările înaintate cu privire la infracţiuni şi contravenţii;

67.5. persoanele cărora le-a fost refuzată intrarea/ieşirea în/din Republica Moldova (motivul refuzului şi naţionalitatea/cetăţenia) sau aplicată interdicţia de intrare;

67.6. numărul de securitate al ştampilelor de intrare şi ieşire, identitatea poliţistului de frontieră căruia i-a fost încredinţată ştampila, indiferent de momentul încredinţării sau schimb, informaţiile privind ştampilele furate sau pierdute;

67.7. petiţiile persoanelor care au fost supuse controalelor la trecerea frontierei;

67.8. măsurile efectuate de autorităţile din sistemul ordinii şi securităţii publice, precum şi măsurile stabilite prin actele judecătoreşti;

67.9. evenimentele deosebite legate de încălcarea regimului frontierei de stat, a regimului şi a ordinii publice în punctele de trecere.

VIII. REGULI SPECIFICE PRIVIND UTILIZAREA

AERONAVELOR DE STAT FĂRĂ PILOT LA BORD

68. În scopul supravegherii frontierei de stat, angajaţii Poliţiei de Frontieră instruiţi în acest sens utilizează aeronave de zbor fără pilot la bord (în continuare – UAS).

69. Domeniile de aplicare a UAS:

69.1. pentru securizarea sectoarelor frontierei de stat acoperite insuficient de sistemele de observare şi detectare, în scopul asigurării continuităţii supravegherii frontierei de stat;

69.2. în timpul desfăşurării acţiunilor tactice, pentru blocarea unor sectoare/direcţii în caz de acţiuni, pentru căutarea de frontieră etc.;

69.3. pentru verificarea liniei frontierei de stat, a semnelor de frontieră, a instalaţiilor şi a barajelor de geniu, a panourilor informative etc.;

69.4. pentru verificarea locurilor ce prezintă interes de serviciu în controlul frontierei de stat;

69.5. la apariţia situaţiilor de criză şi în urma calamităţilor naturale;

69.6. pentru elaborarea planurilor 3D sau orto-foto a sectoarelor de responsabilitate, a direcţiilor de risc, a localităţilor şi a altor obiective ce prezintă interes de serviciu;

69.7. în vederea combaterii migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere;

69.8. în timpul desfăşurării operaţiunilor comune cu autorităţile de aplicare a legii din ţară sau cu parteneri de cooperare internaţionali;

69.9. la patrularea comună a frontierei de stat;

69.10. în alte cazuri tangenţiale controlului frontierei de stat.

70. Modul de utilizare a spaţiului aerian aferent Zonei restricţionate (LUR6), stabilită de către Comisia Interdepartamentală pentru Managementul Spaţiului Aerian, este prevăzut prin act administrativ interinstituţional încheiat între Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi autorităţile de gestionare a spaţiului aerian.

71. Înmatricularea şi evidenţa sistemelor UAS din dotarea Poliţiei de Frontieră se efectuează în Registrul de evidenţă a aeronavelor fără pilot la bord al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, iar odată cu înregistrarea acestora li se atribuie statutul de aeronavă de stat.

72. Semnele distinctive pe UAS ale Poliţiei de Frontieră sunt stema oficială, numărul de bord constituit din patru litere ale alfabetului latin "IGPF" şi patru cifre (de ex.: IGPF-0001) şi, după caz, inscripţia "Poliţia de Frontieră/ Border Police".

73. Normele de pilotare a sistemelor UAS în cadrul Poliţiei de Frontieră, scopul şi cerinţele detaliate pentru utilizarea acestora, domeniile de aplicare, instruirea şi desemnarea piloţilor, restricţiile şi responsabilităţile operatorului şi ale piloţilor sunt stabilite în act administrativ emis de şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

74. În procesul utilizării UAS, datele constituite din imagini foto/video captate se stochează pe o perioadă de 30 de zile, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.

75. La expirarea termenului de stocare, datele constituite din imagini foto/video se şterg/distrug în aşa fel încât să fie imposibilă reconstituirea acestora.

76. Accesul la imaginile foto/video înregistrate este restricţionat, fiind limitat la un număr redus de persoane autorizate expres prin act administrativ emis de şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

77. La solicitare, imaginile foto/video înregistrate prin intermediul UAS se pun la dispoziţie subiecţilor împuterniciţi în conformitate cu cadrul normativ.

78. În cazul situaţiilor privind implicarea UAS în accidente se vor întreprinde măsuri de informare a autorităţilor de control a spaţiului aerian, prin intermediul unităţilor operaţionale de coordonare.

79. Modalitatea de coordonare a activităţilor aeronautice desfăşurate de Poliţia de Frontieră, precum şi schimbul de date este reflectat în actele administrative interinstituţionale, încheiate între Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi autorităţile abilitate.

80. Zborurile sistemelor UAS pe teritoriile cu lăţimea de 10 km de la frontiera de stat spre interior, de-a lungul frontierei pe uscat şi pe apele de frontieră, efectuate de către persoane, altele decât poliţiştii de frontieră, se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.949/2022 cu privire la aprobarea normelor de operare a aeronavelor fără pilot la bord şi ale secţiunii a 4-a, capitolul II din anexa nr.2.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.862/2024

DREPTURILE, OBLIGAŢIILE ŞI RESTRICŢIILE

regimului frontierei de stat şi ale regimului zonei de frontieră

1. Prezenta anexă stabileşte:

1.1. regulile specifice ale regimului frontierei de stat;

1.2. regulile specifice ale regimului zonei de frontieră.

I. REGULILE SPECIFICE ALE REGIMULUI

FRONTIEREI DE STAT

2. Regulile specifice ale regimului frontierei de stat reprezintă totalitatea normelor imperative instituite în scopul întreţinerii în bune condiţii a frontierei de stat, al protejării semnelor de frontieră şi al asigurării controlului accesului la linia frontierei de stat.

3. Aceste reguli sunt aplicabile în limitele fâşiei de protecţie a frontierei de stat.

4. Fâşia de protecţie a frontierei de stat reprezintă fâşia de teren cu lăţimea de 15 metri de la linia frontierei de stat spre interior şi este o zonă cu regim de securitate sporită, destinată pentru întreţinerea în bune condiţii a frontierei de stat, protejarea semnelor de frontieră şi asigurarea controlului accesului la linia frontierei de stat.

5. Fâşia de protecţie a frontierei de stat se marchează de către Poliţia de Frontieră la limita de 15 metri de la frontiera de stat în interior, cu excepţiile prevăzute la art.4 din Legea nr.28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, prin instalarea indicatoarelor informative "FÂŞIE DE PROTECŢIE A FRONTIEREI"/"BORDER PROTECTION STRIP", stabilite în anexa nr.1. Dimensiunile indicatoarelor şi locul amplasării lor se aprobă de către şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

6. În fâşia de protecţie a frontierei de stat se interzice:

6.1. deţinerea armelor şi muniţiilor (categoriile A, B, C şi D);

6.2. deţinerea ţigărilor din tutun în cantitate mai mare de 100 de bucăţi;

6.3. deţinerea băuturilor alcoolice în cantitate mai mare de 3 litri;

6.4. deţinerea obiectelor de anticariat şi a bunurilor culturale;

6.5. deţinerea materialelor nucleare şi radioactive, a substanţelor nocive şi a încărcăturilor periculoase;

6.6. deţinerea dispozitivelor de comunicaţii radio, a dispozitivelor de bruiaj, a mijloacelor de observare pe timp de zi/noapte, a termovizoarelor şi a altor mărfuri strategice şi produse cu dublă utilizare;

6.7. deţinerea şi efectuarea operaţiunilor aeriene cu aeronave fără pilot la bord;

6.8. scăldatul şi alte activităţi de agrement, cu excepţia zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice destinate odihnei şi scăldatului;

6.9. efectuarea lucrărilor de construcţie de orice gen, cu excepţia celor autorizate în conformitate cu legislaţia;

6.10. extragerea minereurilor, a zăcămintelor şi a solurilor, cu excepţia celor autorizate în conformitate cu legislaţia;

6.11. aruncarea şi depozitarea deşeurilor, amenajarea gunoiştilor improvizate;

6.12. abandonarea mijloacelor de transport şi a remorcilor în fâşia de protecţie a frontierei de stat şi/sau pe instalaţiile genistice. În caz de defecţiune tehnică a mijlocului de transport sau a remorcii, persoana este obligată să informeze imediat subdiviziunea Poliţiei de Frontieră şi să le evacueze în regim prioritar;

6.13. staţionarea şi acostarea mijloacelor plutitoare pe apele de frontieră în locurile neautorizate de către organele abilitate.

7. Angajaţii organelor de drept şi ai autorităţilor publice au dreptul să desfăşoare activităţi atribuite lor prin lege în fâşia de protecţie a frontierei de stat, în condiţiile art.40 alin.(3) din Legea nr.28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova. Interdicţiile stabilite la subpct.6.1 şi 6.6 nu se aplică angajaţilor organelor de drept sau control aflaţi în misiune de serviciu.

8. În scopul desfăşurării activităţilor de serviciu în fâşia de protecţie a frontierei de stat, angajaţii organelor de drept şi ai autorităţilor publice sunt obligaţi:

8.1. să informeze în prealabil (telefonic, verbal sau electronic) subdiviziunea Poliţiei de Frontieră, în a cărei rază urmează să se desfăşoare activitatea de serviciu, despre aflarea în fâşia de protecţie a frontierei de stat şi durata activităţilor planificate;

8.2. să dispună de şi să prezinte un document semnat de conducătorii împuterniciţi ai autorităţii, prin care se confirmă îndeplinirea misiunii de serviciu;

8.3. să deţină şi să prezinte lista persoanelor care vor efectua activitatea, la necesitate;

8.4. să deţină şi să prezinte legitimaţia de serviciu sau buletinul de identitate.

9. Accesul în fâşia de protecţie a frontierei de stat a persoanelor este autorizat în baza permisului de acces eliberat de Poliţia de Frontieră, în condiţiile art.40 din Legea nr.28/2024cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova. Permisul de acces reprezintă autorizaţia scrisă, conform căreia posesorul acesteia beneficiază de dreptul de aflare în fâşia de protecţie a frontierei de stat, în perioada de timp şi în limitele sectorului indicate în acesta.

10. Accesul persoanelor minore în fâşia de protecţie a frontierei de stat se permite numai însoţiţi de un reprezentant legal, cu prezentarea actelor confirmative.

11. Cererea pentru solicitarea permisului de acces în fâşia de protecţie a frontierei de stat poate fi depusă în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, prin completarea formularului electronic în Sistemul informaţional "e-Permis".

12. Cererea pentru eliberarea permisului poate fi depusă de persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani şi, respectiv, sunt posesoare de buletine de identitate.

13. Străinii pot solicita eliberarea permisului de acces, cu condiţia prezentării dovezii intrării şi şederii legale pe teritoriul Republicii Moldova.

14. În apele de frontieră, posesorii mijloacelor plutitoare pot întreţine şi folosi ambarcaţiunea, în baza permisului eliberat de Poliţia de Frontieră.

15. Cererea pentru solicitarea permisului indicat la pct.14 poate fi depusă în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, prin completarea formularului electronic în Sistemul informaţional "e-Permis". Poliţia de Frontieră este în drept să refuze eliberarea permisului sau să îl anuleze.

16. La eliberarea permisului pentru mijloacele plutitoare, anexat la cererea depusă în formă electronică, se prezintă:

16.1. actul de navigaţie (biletul naval);

16.2. condiţiile de navigare (revizia tehnică);

16.3. permisul de conducere, pentru ambarcaţiuni cu motor;

16.4. actele confirmative ale dreptului de proprietate sau de posesiune legală asupra mijlocului plutitor.

17. Modelul permiselor şi regulile de aflare a mijloacelor plutitoare în zona de frontieră se aprobă de Poliţia de Frontieră.

18. Activităţile economice şi de altă natură neinterzise la frontiera de stat, în limitele fâşiei de protecţie a frontierei de stat, sunt cele desfăşurate în scopul edificării construcţiilor hidrotehnice, al montării instalaţiilor hidrotehnice sau al menţinerii acestora, precum şi activităţile prevăzute de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Acestea se efectuează cu acordul Poliţiei de Frontieră, exprimat prin eliberarea avizului de activitate la frontiera de stat.

19. Cererea de obţinere a avizului pentru desfăşurarea activităţilor menţionate la pct.18 poate fi depusă în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, prin completarea formularului electronic în Sistemul informaţional "e-Permis" sau în formă scrisă la subdiviziunea Poliţiei de Frontieră.

20. La cerere se anexează:

20.1. copia de pe actul care permite desfăşurarea activităţii, dacă aceasta este condiţionată de emiterea unui act permisiv;

20.2. lista angajaţilor, cu nume, prenume, data naşterii şi datele IDNP ale acestora;

20.3. lista mijloacelor de transport, cu marcă, model şi numerele de înregistrare ale acestora;

20.4. avizele autorităţilor publice responsabile de construcţiile/instalaţiile hidrotehnice sau autorităţile publice responsabile de implementarea tratatelor internaţionale, după caz.

21. În scopul examinării multilaterale a cererilor, Poliţia de Frontieră prelucrează date stocate în sistemele informaţionale de stat. În cazul în care informaţiile necesare nu sunt disponibile prin intermediul interoperabilităţii dintre sistemele informaţionale, datele lipsesc sau sunt incomplete, Poliţia de Frontieră are dreptul să solicite informaţii suplimentare de la autorităţile publice şi de la alte persoane juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare a acestora.

22. Solicitanţilor li se eliberează aviz de activitate la frontiera de stat. Avizul menţionat se eliberează de către subdiviziunea Poliţiei de Frontieră pe al cărei sector se vor desfăşura activităţile solicitate, cu termen de valabilitate stabilit sau cu termenul indicat în demers, dar care nu va depăşi data de 31 decembrie a anului în curs.

23. Autorităţile publice sau persoanele juridice coordonează cu şeful subdiviziunii Poliţiei de Frontieră locul de intrare/ieşire în/din fâşia de protecţie a frontierei de stat, perioada şi timpul de aflare în ea.

24. Poliţia de Frontieră are dreptul să refuze eliberarea avizului de activitate la frontiera de stat, menţionat la pct.18, sau să îl anuleze.

25. Poliţia de Frontieră refuză eliberarea avizului de activitate la frontiera de stat în cazul în care:

25.1. la cererea depusă lipseşte unul sau mai multe acte prevăzute la pct.20; sau

25.2. persoana juridică şi/sau cel puţin unul dintre angajaţii acesteia nu au executat sancţiunile contravenţionale pentru faptele comise anterior ce atentează la regimul frontierei de stat, la regimul zonei de frontieră şi la regimul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova sau au antecedente penale nestinse.

26. Avizul de activitate la frontiera de stat este anulat în cazul în care titularul şi/sau cel puţin unul dintre angajaţii acestuia:

26.1. a încălcat una dintre regulile stabilite la pct.6;

26.2. a deteriorat sau a distrus semnele de frontieră, instalaţiile ori mijloacele tehnice de supraveghere şi control la trecerea frontierei;

26.3. a produs sau a extins incendii la frontieră;

26.4. a încălcat ordinea publică la frontieră;

26.5. a comis infracţiuni în fâşia de protecţie a frontierei de stat.

27. Decizia privind refuzul sau anularea avizului de activitate la frontiera de stat este emisă prin act administrativ al Poliţiei de Frontieră. Titularului i se eliberează un exemplar, în original, al deciziei privind refuzul sau anularea avizului de activitate la frontiera de stat.

28. Responsabil de emiterea deciziei privind refuzul sau anularea avizului de activitate la frontiera de stat este personalul împuternicit prin ordin al şefului Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

II. REGULILE SPECIFICE ALE REGIMULUI ZONEI DE FRONTIERĂ

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

29. Regulile specifice ale regimului zonei de frontieră reprezintă totalitatea normelor instituite în scopul asigurării securităţii frontaliere şi menţinerii ordinii de drept.

30. Zona de frontieră se marchează de către Poliţia de Frontieră prin instalarea indicatoarelor de informare "Zonă de frontieră", stabilite în anexa nr.2, pe drumurile naţionale, internaţionale, la intrările şi ieşirile în/din localităţile din zona de frontieră, inclusiv în localităţile aflate în zona de frontieră şi extravilanul acestor localităţi, în limita a 10 km de la frontiera de stat în interior.

31. Lista localităţilor care se află în zona de frontieră, precum şi a localităţilor ale căror hotare se află în zona de frontieră este menţionată în anexa nr.3.

32. Dimensiunile indicatoarelor şi locul amplasării acestora se aprobă de şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

33. Cetăţenii Republicii Moldova, străinii şi apatrizii au acces în zona de frontieră până la fâşia de protecţie a frontierei de stat cu un act de identitate sau alt document în baza căruia poate fi stabilită identitatea acestora, care va fi prezentat la solicitarea poliţistului de frontieră. Poliţiştii de frontieră utilizează sistemele informaţionale naţionale/internaţionale la identificarea persoanei care se află în zona de frontieră şi nu deţine un act de identitate sau alt document în baza căruia poate fi stabilită identitatea acesteia, precum şi la identificarea mijlocului de transport.

34. În scopul contracarării criminalităţii transfrontaliere şi a migraţiei ilegale, poliţiştii de frontieră, în zona de frontieră, au dreptul să controleze persoanele şi actele lor de identitate, mijloacele de transport şi actele de înmatriculare a acestora, documentele însoţitoare pentru mărfurile, încărcăturile sau bunurile transportate, să prelucreze date în sistemele informaţionale naţionale/internaţionale relevante.

Secţiunea a 2-a

Desfăşurarea activităţilor economice şi de altă natură în zona de frontieră

[Secţiunea a 2-a în redacţia Hot.Guv. nr.184 din 15.04.2026, în vigoare 16.04.2026]

35. Operatorul economic care intenţionează să desfăşoare activităţi economice sau de altă natură în zona de frontieră, pe o lăţime de 1 000 de metri de la linia frontierei de stat spre interior, cu excepţia localităţilor, notifică subdiviziunea regională a Poliţiei de Frontieră în a cărei raze teritoriale se vor desfăşura activităţile respective. În cazul în care activitatea respectivă se desfăşoară în raza a două subdiviziuni regionale, notificarea se depune la una dintre subdiviziunile regionale, aceasta informând cealaltă subdiviziune regională.

36. Notificarea se depune în una din următoarele forme:

36.1 în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră sau prin intermediul Portalului guvernamental integrat EVO, prin completarea formularului electronic în Sistemul informaţional "e-Permis", cu aplicarea semnăturii electronice calificate;

36.2 în formă electronică, la adresa de poştă electronică a subdiviziunii regionale a Poliţiei de Frontieră, cu aplicarea semnăturii electronice calificate;

36.3 în formă scrisă, pe suport de hârtie, la sediul subdiviziunii regionale a Poliţiei de Frontieră, semnată olograf.

37. Notificarea trebuie să conţină următoarele informaţii:

37.1. declaraţia privind genul de activitate care urmează a fi desfăşurată, numărul de identificare de stat, data înregistrării, după caz, informaţia cu privire la actul permisiv care acordă dreptul la activitatea economică notificată, informaţia privind contractele sau alte acte încheiate cu autorităţile publice sau cu persoane fizice;

37.2. lista angajaţilor care urmează să desfăşoare activitatea economică sau de altă natură, cu indicarea numelui, prenumelui şi numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP);

37.3. lista mijloacelor de transport care vor fi utilizate în zona de frontieră, cu indicarea mărcii, modelului şi numerelor de înmatriculare.

38. În scopul examinării întrunirii condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii respective, Poliţia de Frontieră consumă date din resursele şi sistemele informaţionale de stat relevante, prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect).

39. Subdiviziunea regională a Poliţiei de Frontieră examinează notificarea şi informaţiile prezentate în termen de 10 zile de la depunerea notificării.

39.1. Notificarea se consideră tacit validă în cazul lipsei, în termen de 10 zile de la depunerea notificării, a unui răspuns din partea subdiviziunii regionale a Poliţiei de Frontieră.

39.2. În cazul în care se stabileşte existenţa unor încălcări sau neîntrunirea condiţiilor prevăzute la pct.37, subdiviziunea regională a Poliţiei de Frontieră informează imediat operatorul economic, care are obligaţia să înlăture neconformităţile în termenul stabilit în sesizare, care nu poate fi mai mare de 30 de zile. Iniţierea activităţii economice sau de altă natură în zona de frontieră fără ca operatorul economic să fi înlăturat neconformităţile sesizate în termenul stabilit se consideră încălcare a regulilor regimului zonei de frontieră.

40. După înlăturarea neconformităţilor de către operatorul economic, subdiviziunea regională a Poliţiei de Frontieră examinează informaţiile noi prezentate conform pct.39.

41. În cazul în care notificarea nu conţine informaţiile necesare pentru identificarea operatorului economic care depune notificarea, a activităţii economice preconizate şi/sau a unităţii economice sau dacă informaţia în cauză este falsă, notificarea este nulă. Operatorul economic este informat despre nulitatea notificării de către subdiviziunea regională a Poliţiei de Frontieră cel târziu în următoarea zi lucrătoare de la data constatării nulităţii.

42. Operatorul economic se obligă să informeze Poliţia de Frontieră, în termen de 10 zile, despre oricare modificare survenită în privinţa informaţiei notificate iniţial, prin mecanismul de notificare prevăzut de prezenta secţiune. Poliţia de Frontieră examinează informaţiile noi prezentate conform pct.39.

43. Autorităţile publice şi alte persoane juridice, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare, coordonează cu şeful subdiviziunii Poliţiei de Frontieră locul de intrare/ieşire în/din zona de frontieră, precum şi perioada şi timpul de desfăşurare a activităţilor.

44. Suspendarea, limitarea sau retragerea dreptului de a desfăşura activitatea economică în zona de frontieră se dispune, după caz, de către instanţa de judecată, în condiţiile şi în modul prevăzute de Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 sau de Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008.

[Secţiunea a 2-a în redacţia Hot.Guv. nr.184 din 15.04.2026, în vigoare 16.04.2026]

Secţiunea a 3-a

Modul şi condiţiile de avizare a vânătorii în zona de frontieră

45. Vânătoarea şi/sau reglementarea numerică în zona de frontieră se efectuează de către persoanele care întrunesc condiţiile art.15 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.55/2024.

46. Pentru permisiunea desfăşurării vânătorii sau reglementării numerice în zona de frontieră, Poliţia de Frontieră eliberează solicitantului aviz, care reprezintă acordul scris, în baza căruia titularul acestuia se poate afla în zona de frontieră pentru desfăşurarea vânătorii sau reglementării numerice, în termenul stabilit şi în limitele sectorului indicat.

47. În cazul vânătorii colective, Poliţia de Frontieră eliberează aviz colectiv, care reprezintă acordul scris, în baza căruia persoanele nominalizate au dreptul de aflare în zona de frontieră pentru desfăşurarea vânătorii, în termenul stabilit şi în limitele sectorului indicat. Cererea şi setul de documente pentru participanţii la vânătoarea colectivă pot fi depuse de către gestionarul fondului cinegetic, de gestionarul ariei naturale protejate de stat sau de reprezentanţii legali ai acestora, după caz.

48. Cererea de obţinere a avizului pentru desfăşurarea vânătorii sau a reglementării numerice poate fi depusă în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, prin completarea formularului electronic în Sistemul informaţional "e-Permis".

49. La eliberarea avizului pentru desfăşurarea vânătorii sau reglementării numerice, anexat la cererea depusă în formă electronică, se prezintă:

49.1. copia carnetului de vânător, copia buletinului de identitate pentru gonaşi, copia dovezii de candidat pentru obţinerea carnetului de vânător, după caz;

49.2. copia permisului de vânătoare;

49.3. copia permisului de armă;

49.4. copia paşaportului câinelui de vânătoare sau a paşaportului păsării de pradă dresate, în cazul folosirii acestuia/acesteia.

50. Cetăţenii străini şi apatrizii pot participa la vânătoare în zona de frontieră, cu condiţia să fie însoţiţi de o persoană împuternicită de către gestionarul fondului cinegetic, să prezinte dovada intrării şi şederii legale pe teritoriul Republicii Moldova, să prezinte dovada deţinerii calităţii de vânător în ţara de origine şi să obţină avizul necesar.

51. Obţinerea avizului pentru desfăşurarea vânătorii sau reglementării numerice în zona de frontieră este obligatoriu pentru toate şedinţele de vânătoare.

52. Avizul se eliberează per specie de interes cinegetic în parte, în perioadele de vânătoare conform anexei nr.1 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.55/2024, cu excepţia cazurilor prevăzute în art.14 alin.(3), (4) şi (5) din aceeaşi lege.

53. Poliţia de Frontieră refuză eliberarea avizului pentru desfăşurarea vânătorii sau reglementării numerice în zona de frontieră în cazul în care:

53.1. la cerere lipseşte unul sau mai multe acte prevăzute la pct.49; sau

53.2. titularul sau alt participant la vânătoare sau la reglementarea numerică are contravenţii nestinse privind încălcarea regulilor specifice ale regimului zonei de frontieră.

54. Avizul pentru desfăşurarea vânătorii sau reglementării numerice în zona de frontieră se anulează în cazul în care titularul sau alt participant la vânătoare:

54.1. a tras cu arma în direcţia frontierei de stat;

54.2. a încălcat limitele sectorului indicat în aviz;

54.3. a încălcat prevederilor cadrului normativ cu incidenţă în domeniu, regulile privind organizarea şi practicarea vânătorii şi/sau regulile de securitate la vânătoare;

54.4. a încălcat regulile specifice ale regimului zonei de frontieră;

54.5. a deteriorat sau a distrus semnele de frontieră, instalaţiile ori mijloacele tehnice de supraveghere şi control al frontierei;

54.6. a comis infracţiuni în zona de frontieră;

54.7. a desfăşurat activităţi care pot polua (sau au poluat) apele, aerul sau solul în zona de frontieră;

54.8. a produs sau a extins incendii în zona de frontieră;

54.9. a încălcat ordinea publică în zona de frontieră.

55. Decizia privind refuzul sau anularea avizului de desfăşurare a vânătorii sau reglementării numerice în zona de frontieră este emisă prin act administrativ al Poliţiei de Frontieră. Titularului i se eliberează un exemplar, în original, al deciziei privind refuzul sau anularea avizului de desfăşurare a vânătorii în zona de frontieră.

56. Responsabili de emiterea deciziei privind refuzul sau anularea avizului de desfăşurare a vânătorii sau reglementării numerice în zona de frontieră este personalul împuternicit prin ordin al şefului Inspectoratului Poliţiei de Frontieră.

57. Poliţia de Frontieră este în drept de a sista (întrerupe) desfăşurarea vânătorii sau reglementării numerice în zona de frontieră, dacă:

57.1. în cadrul controlului asupra modului de desfăşurare a vânătorii sau reglementării numerice, efectuat de angajaţii Poliţiei de Frontieră, au fost constatate încălcări ale regulilor regimului zonei de frontieră;

57.2. au fost introduse măsuri de intensificare a supravegherii frontierei, în caz de producere a unor situaţii excepţionale în ariile de efectuare a vânătorii.

58. Despre începerea şi finalizarea vânătorii sau reglementării numerice desfăşurate în zona de frontieră posesorul avizului informează telefonic, verbal sau electronic sectorul Poliţiei de Frontieră în a cărui rază urmează să se desfăşoare/s-a desfăşurat vânătoarea. În cazul producerii unui incident în timpul desfăşurării vânătorii, sectorul Poliţiei de Frontieră trebuie să fie informat imediat.

59. În cazul în care vânătoarea sau reglementarea numerică se desfăşoară în limitele a două sectoare ale Poliţiei de Frontieră, subdiviziunile se vor informa reciproc privind desfăşurarea vânătorii sau reglementării numerice.

60. Evidenţa avizelor eliberate se efectuează în Registrul electronic, ţinut de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră în conformitate cu prevederile cadrului normativ.

61. Avizul este valabil la prezentarea unui act de identitate sau unui alt document în baza căruia poate fi stabilită identitatea persoanei, care va fi prezentat la solicitarea poliţistului de frontieră.

Secţiunea a 4-a

Modul şi condiţiile de avizare a operaţiunilor aeriene

cu aeronave fără pilot la bord

62. Efectuarea operaţiunilor aeriene cu aeronave fără pilot la bord în zona de frontieră până la limita fâşiei de protecţie a frontierei de stat se desfăşoară de către operatori de sisteme de aeronave fără pilot la bord.

63. Operaţiunile aeriene cu aeronave fără pilot la bord se pot efectua în perioada luminoasă a zilei în baza avizului eliberat de Poliţia de Frontieră.

64. Cererea de obţinere a avizului pentru efectuarea operaţiunilor aeriene cu aeronave fără pilot la bord se depune în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, prin completarea formularului electronic în Sistemul Informaţional "e-Permis". La cerere se anexează copiile actelor eliberate de Autoritatea Aeronautică Civilă în conformitate cu categoria operaţiunii.

65. La eliberarea avizului pentru operaţiunile aeriene cu aeronave fără pilot la bord, care implică zboruri de aerofotografiere şi filmare a teritoriului naţional, anexat la cererea depusă în formă electronică, se anexează copia autorizaţiei de operare eliberată de Autoritatea Aeronautică Civilă (sau, după caz, declaraţia operaţională aprobată de Autoritatea Aeronautică Civilă), copia avizului Ministerului Apărării şi copia avizului Serviciului de Informaţii şi Securitate.

66. Poliţia de Frontieră are dreptul să solicite, iar Autoritatea Aeronautică Civilă se obligă să furnizeze informaţia deţinută, care permite identificarea individuală a operatorilor şi a sistemelor de aeronave fără pilot la bord. Mecanismul de schimb de informaţii se stabileşte prin acord bilateral între instituţii.

67. În cazul în care sistemele de aeronave fără pilot la bord nu fac obiectul certificării şi al înregistrării, la solicitare, se va anexa în copie actul de identitate al persoanei care operează aeronava şi al proprietarului acesteia, dacă diferă de operator.

68. Despre începerea şi finalizarea operaţiunii aeriene cu aeronave fără pilot la bord în zona de frontieră posesorul permisului informează telefonic, verbal sau electronic subdiviziunea Poliţiei de Frontieră în a cărei rază urmează să se desfăşoare/s-a desfăşurat operaţiunea aeriană. În cazul producerii unui incident în timpul operaţiunii aeriene, subdiviziunea Poliţiei de Frontieră este informată imediat.

69. Poliţia de Frontieră are dreptul să refuze eliberarea permisului pentru efectuarea operaţiunilor aeriene cu aeronave fără pilot la bord în zona de frontieră, dacă:

69.1. la cererea depusă lipseşte unul sau mai multe acte prevăzute în pct.65;

69.2. persoana juridică şi/sau cel puţin unul dintre angajaţii acesteia nu au executat sancţiunile contravenţionale pentru faptele comise anterior ce atentează la regimul frontierei de stat, regimul zonei de frontieră şi regimul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova sau au antecedente penale nestinse;

69.3. au fost introduse măsuri de intensificare a supravegherii frontierei; sau

69.4. în caz de situaţii excepţionale apărute în zona de frontieră.

70. Permisul emis de către Poliţia de Frontieră pentru efectuarea operaţiunilor aeriene cu aeronave fără pilot la bord în zona de frontieră este anulat în cazul în care titularul:

70.1. a încălcat regulile stipulate la pct.62 şi/sau 63;

70.2. a deteriorat sau a distrus semnele de frontieră, instalaţiile ori mijloacele tehnice de supraveghere şi control la trecerea frontierei;

70.3. a desfăşurat activităţi care pot polua (sau au poluat) apele, aerul sau solul în zona de frontieră;

70.4. a produs sau a extins incendii în zona de frontieră;

70.5. a desfăşurat zboruri în alte zone geografice decât cele permise şi/sau în care sunt restricţionate operaţiunile cu aeronave fără pilot la bord;

70.6. a fost constatată că aeronava fără pilot la bord este utilizată pentru săvârşirea unei fapte cu caracter penal sau contravenţional.

71. Poliţia de Frontieră are dreptul să instituie, în zona de frontieră, zone geografice în care să restricţioneze, permanent sau temporar, operaţiunile cu aeronave fără pilot la bord, în cazul în care astfel de operaţiuni aeriene pun în pericol sau pot pune în pericol securitatea statului sau ordinea publică în zona respectivă, activitatea Poliţiei de Frontieră sau a altor autorităţi ale statului, inclusiv operarea unei aeronave de stat fără pilot la bord în cazul în care au fost introduse măsuri de intensificare a supravegherii frontierei de stat.

72. Zonele geografice care restricţionează operarea sistemelor de aeronave fără pilot la bord sunt făcute publice.

73. Poliţia de Frontieră are dreptul să intercepteze şi să preia controlul asupra zborului oricărei aeronave fără pilot la bord care:

73.1. nu poartă etichete de identificare, însemne distinctive şi nu poate fi identificată la distanţă (însemnul de naţionalitate şi de înmatriculare conform prevederilor art.19 din Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017);

73.2. transportă o sarcină utilă;

73.3. nu corespunde scopului pentru care a fost emis avizul Poliţiei de Frontieră;

73.4. nu a fost emis un aviz al Poliţiei de Frontieră pentru operaţiunea aeriană respectivă sau acesta a fost anulat;

73.5. există o bănuială rezonabilă că aeronava fără pilot la bord este utilizată pentru săvârşirea unei fapte cu caracter penal sau contravenţional.

74. În cazul în care este imposibilă interceptarea aeronavei fără pilot, Poliţia de Frontieră are dreptul să o imobilizeze sau să o distrugă. Decizia respectivă este adaptată riscului pe care îl prezintă aeronava fără pilot la bord pentru securitatea şi ordinea publică şi este autorizată de şeful ierarhic superior al poliţistului de frontieră care o pune în executare.

75. Interceptarea/imobilizarea şi distrugerea aeronavelor fără pilot la bord străine care intră nesancţionat în spaţiul aerian al Republicii Moldova ţine de competenţa Forţelor Armate. Poliţia de Frontieră cooperează cu Forţele Armate în privinţa zborurilor tuturor aeronavelor, inclusiv fără pilot, la altitudini joase, prin schimb de informaţii.

Anexa nr.1

la Drepturile, obligaţiile şi restricţiile

regimului frontierei de stat şi ale

regimului zonei de frontieră

Anexa nr.2

la Drepturile, obligaţiile şi restricţiile

regimului frontierei de stat şi ale

regimului zonei de frontieră

Anexa nr.3

la Drepturile, obligaţiile şi restricţiile

regimului frontierei de stat şi ale

regimului zonei de frontieră

LISTA

localităţilor care se află în zona de frontieră, precum şi a

localităţilor ale căror hotare se află în zona de frontieră

1. Raionul Floreşti – satele/comunele: Napadova, Temeleuţi, Tîrgul Vertiujeni, Vertiujeni, Zăluceni.

2. Raionul Soroca – oraşul Soroca; satele Alexandru cel Bun, Balinţi, Balinţii Noi, Bădiceni, Cerlina, Cremenciug, Cosăuţi, Cureşniţa, Cureşniţa Nouă, Dărcăuţii Noi, Decebal, Dărcăuţi, Egoreni, Grigorăuca, Holoşniţa, Hristici, Inundeni, Iarova, Iorjniţa, Livezi, Nimereuca, Niorcani, Oclanda, Ocolina, Parcani, Pîrliţa, Racovăţ, Redi-Cereşnovăţ, Rubleniţa, Rubleniţa Nouă, Rudi, Ruslanovca, Slobozia Nouă, Slobozia-Vărăncău, Sobari, Soloneţ, Stoicani, Şeptelici, Şolcani,Slobozia-Cremene, Tătărăuca Nouă, Tătărăuca Veche, Tolocăneşti, Trifăuţi, Ţepilova, Valea, Vasilcău,Vanţina,Vărăncău, Visoca, Voloave, Voloviţa, Zastînca .

3. Raionul Donduşeni – satele/comunele: Arioneşti, Briceni, Crişcăuţi, Pocrovca, Sudarca, Teleşeuca, Teleşeuca Nouă.

4. Raionul Ocniţa – oraşele: Frunză, Ocniţa, Otaci; satele/comunele: Berezovca, Bîrnova, Calaraşovca, Clocuşna, Codreni, Corestăuţi, Dînjeni, Gîrbova, Hădărăuţi, Lencăuţi, Lipnic, Maiovca, Mereşeuca, Mihălăşeni, Naslavcea, Ocniţa, Sauca, Stălineşti, Unguri, Vălcineţ, Verejeni.

5. Raionul Edineţ – satele/comunele: Bădragii Noi, Bădragii Vechi, Brînzeni, Burlăneşti, Buzdugeni, Cepeleuţi, Corpaci, Cuconeştii Noi, Cuconeştii Vechi, Feteşti, Hancăuţi, Lopatnic, Rîngaci, Terebna, Trinca, Vancicăuţi, Viişoara.

6. Raionul Briceni – oraşele: Briceni, Lipcani; satele/comunele: Balasineşti, Bălcăuţi, Beleavinţi, Berlinţi, Bezeda, Bocicăuţi, Bogdăneşti, Bulboaca, Caracuşenii Noi, Colicăuţi, Coteala, Cotiujeni, Criva, Drepcăuţi, Grimăncăuţi, Grimeşti, Hlina, Larga, Mărcăuţi, Mărcăuţii Noi, Medveja, Pavlovca, Pererita, Slobozia-Medveja, Slobozia-Şirăuţi, Şirăuţi, Teţcani, Trebisăuţi.

7. Raionul Rîşcani – oraşul Costeşti; satele/comunele: Avrămeni, Branişte, Dămăşcani, Dumeni, Duruitoarea, Duruitoarea Nouă, Gălăşeni, Horodişte, Mălăieşti, Păşcăuţi, Petruşeni, Proscureni, Reteni, Reteni-Vasileuţi, Văratic.

8. Raionul Glodeni – satele/comunele: Balatina, Bisericani, Brînzeni, Buteşti, Camenca, Ciuciulea, Clococenii Vechi, Cobani, Cot, Cuhneşti, Movileni, Lipovăţi, Moara Domnească, Moleşti, Serghieni, Tomeştii Noi, Tomeştii Vechi, Viişoara.

9. Raionul Făleşti – satele/comunele: Bocşa, Călineşti, Chetriş, Chetrişul Nou, Cuzmenii Vechi, Drujineni, Hînceşti, Horeşti, Hrubna Nouă, Izvoare, Lucăceni, Musteaţa, Năvîrneţ, Pruteni, Rediul de Jos, Rediul de Sus, Risipeni, Taxobeni, Socii Noi, Unteni, Valea Rusului, Vrăneşti.

10. Raionul Ungheni – oraşul Ungheni; satele/comunele: Blindeşti, Buciumeni, Buzduganii de Jos, Buzduganii de Sus, Cetireni, Cioropcani, Chirileni, Costuleni, Elizavetovca, Floreni, Floreşti, Floriţoaia Nouă, Floriţoaia Veche, Frăsineşti, Gherman, Grăseni, Grozasca, Măcăreşti, Mănoileşti, Medeleni, Morenii Noi, Morenii Vechi, Novaia Nicolaevca, Petreşti, Rezina, Sculeni, Semeni, Stolniceni, Şicovăţ, Todireşti, Unţeşti, Valea Mare, Vulpeşti, Zagarancea.

11. Raionul Nisporeni – satele/comunele: Băcşeni, Bălăureşti, Bărboieni, Brătuleni, Călimăneşti, Chilişoaia, Drojdieni, Grozeşti, Heleşteni, Isăicani, Luminiţa, Marinici, Odaia, Odobeşti, Selişteni, Soltăneşti, Şişcani, Valea-Trestieni, Zberoaia.

12. Raionul Hînceşti – satele/comunele: Călmăţui, Căţeleni, Cioara, Costeşti, Cotul Morii, Dancu, Feteasca, Frasin, Horjeşti, Ivanovca, Leuşeni, Marchet, Mingir, Nemţeni, Obileni, Pogăneşti, Sărăteni, Semionovca, Tălăieşti, Voinescu.

13. Raionul Leova – oraşul Leova; satele/comunele: Cupcui, Filipeni, Hănăşenii Noi, Nicolaevca, Romanovca, Sărata-Răzeşti, Sîrma, Tochile-Răducani, Tomai.

14. Raionul Cantemir – oraşul Cantemir; satele/comunele: Antoneşti, Cania, Ciobalaccia, Constantineşti, Flocoasa, Ghioltosu, Goteşti, Hîrtop, Hănăseni, Iepureni, Lărguţa, Leca, Plopi, Porumbeşti, Stoianovca, Taraclia, Ţiganca, Ţiganca Nouă, Toceni, Vîlcele.

15. Raionul Cahul – oraşul Cahul, satele/comunele: Alexandru Ioan Cuza, Andruşul de Jos, Badicul Moldovenesc, Brînza, Burlăceni, Chircani, Cîşliţa-Prut, Colibaşi, Cotihana, Crihana Veche, Cucoara, Giurgiuleşti, Greceni, Iujnoe, Larga Nouă, Larga Veche, Manta, Paicu, Paşcani, Roşu, Slobozia Mare, Tătăreşti, Treteşti, Vadul lui Isac, Văleni, Zîrneşti.

16. UTA Găgăuzia – oraşul Vulcăneşti, Ceadîr-Lunga; satele/comunele: Avdarma, Beşghioz, Cazaclia, Cişmichioi, Chiriet-Lunga, Copceac, Etulia, Etulia Nouă, Vulcăneşti.

17. Raionul Taraclia – oraşul Taraclia, Tvardiţa; satele/comunele: Cairaclia, Chirilovca, Ciumai, Corten, Mirnoe, Musaitu, Valea Perjei, Vinogradovca.

18. Raionul Basarabeasca – oraşul Basarabeasca; satele/comunele: Abaclia, Bogdanovca, Carabetovca, Carabiber, Iordanovca, Iserlia, Ivanovca, Sadaclia.

19. Raionul Cimişlia – satele/comunele: Batîr, Bogdanovca Nouă, Bogdanovca Veche, Mihailovca, Troiţcoe.

20. Raionul Căuşeni – satele/comunele: Baimaclia, Opaci, Sălcuţa, Sălcuţa Nouă, Săiţi, Taraclia, Tocuz, Ucrainca, Zaim, Zviozdocica.

21. Raionul Ştefan-Vodă – oraşul Ştefan-Vodă; satele/comunele: Alava, Antoneşti, Brezoaia, Carahasani, Căplani, Copceac, Crocmaz, Feşteliţa, Lazo, Marianca de Jos, Olăneşti, Palanca, Purcari, Răscăieţi, Răscăieţii Noi, Semionovca, Slobozia, Ştefăneşti, Tudora, Volintiri, Viişoara.

22. Unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului – municipiul Tiraspol, oraşele: Camenca, Crasnoe (Slobozia), Dnestrovsc, Maiac, Tiraspolul Nou; satele/comunele: Afanasievca, Alexandrovca, Alexandrovca Nouă, Andreevca, Andriaşevca Nouă, Andriaşevca Veche, Basarabca, Beloci, Bîcioc, Blijnii Hutor, Bodeni, Bosca, Broşteni, Bruslachi, Buschi, Butor, Butuceni, Calinovca, Caragaş, Carmanova, Caterinovca, Cerniţa, Chirov, Cobasna, Coicova, Colosova, Comisarovca Nouă, Constantinovca (Camenca), Constantinovca (Slobozia), Corotna, Coşniţa Nouă, Cotovca, Crasnaia Besarabia, Crasnencoe, Crasnîi Octeabri, Crasnîi Vinogradari, Crasnoe (Grigoriopol), Crasnogorca, Cuzmin, Dimitrova, Doibani I, Doibani II, Dubău, Fedoseevca, Frunză, Frunzăuca, Gherşunovca, Goian, Goianul Nou, Haraba, Harmaţca, Hîrtop, Hlinaia (Grigoriopol), Hlinaia (Slobozia), Hristovaia, Hruşca, Iagorlîc, Iantarnoe, Ivanovca, Jura, Lenin, Lîsaia Gora, Lunga Nouă, Marian, Mălăieşti, Mihailovca, Mihailovca Nouă, Mocearovca, Mocra, Mocreachi, Molochişul Mare, Molochişul Mic, Nezavertailovca, Nicolscoe, Novaia Jizni, Novocotovsc, Novosaviţcaia (loc.st.cf), Novovladimirovca, Ocniţa, Parcani, Pervomaisc (Rîbniţa), Pervomaisc (Slobozia), Pîcalova, Plopi, Pobeda (Grigoriopol), Pobeda (Rîbniţa), Podoima, Podoimiţa, Pohrebea Nouă, Popencu, Prioziornoe, Raşcov, Rotari, Sadchi, Severinovca, Slobozia-Raşcov, Socolovca, Solnecinoe, Sovietscoe, Stanislavca, Stroieşti, Sucleia, Suhaia Rîbniţa, Şevcenco, Şipca, Şmalena, Taşlîc, Ţîbuleuca, Uiutnoe, Ulmu, Ulmul Mic, Vadul Turcului, Valea Adîncă, Vasilievca (Dubăsari), Vasilievca (Rîbniţa), Vărăncău, Vesioloe, Vinogradnoe, Vladimirovca (Rîbniţa), Vladimirovca (Slobozia), Voitovca, Zaporojeţ.

Anexa nr.3

la Hotărârea Guvernului nr.862/2024

REGULILE DE REGIM

în punctele de trecere a frontierei de stat

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulile de regim în punctele de trecere a frontierei de stat (în continuare – Reguli) sunt stabilite în scopul creării condiţiilor necesare pentru efectuarea controlului la trecerea frontierei şi a controlului vamal, precum şi a altor tipuri de control al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi al altor bunuri care traversează frontiera de stat a Republicii Moldova.

2. Teritoriul punctului de trecere, în limitele perimetrului stabilit, constituie zona asupra căreia se răsfrâng aceste reguli, ordinea publică în acestea fiind asigurată de către poliţiştii de frontieră.

3. În punctele de trecere se stabilesc zone şi încăperi unde nemijlocit se realizează controlul la trecerea frontierei, controlul vamal şi alte activităţi stabilite în conformitate cu legislaţia.

4. Prezentele Reguli sunt obligatorii pentru cetăţenii Republicii Moldova, străinii care traversează frontiera de stat a Republicii Moldova, precum şi pentru toţi cei care desfăşoară activităţi în punctele de trecere.

5. La punctele de trecere rutiere, feroviare, portuare şi aeriene se interzice:

5.1. intrarea în clădirile administrative ale instituţiilor situate în punctul de trecere în care accesul este limitat fără acordul poliţiştilor de frontieră şi al funcţionarilor vamali;

5.2. intrarea în încăperile de serviciu ale Poliţiei de Frontieră şi ale Serviciului Vamal, în locurile în care se examinează actele de călătorie, precum şi în alte spaţii restricţionate fără acordul poliţiştilor de frontieră şi al funcţionarilor vamali;

5.3. depăşirea aliniamentului cabinei de control al trecerii frontierei fără acordul poliţistului de frontieră;

5.4. fotografierea şi filmarea, inclusiv cu utilizarea aeronavelor fără pilot la bord sau a dispozitivelor instalate la bordul mijloacelor de transport, a punctului de trecere şi a procedurilor de control fără acordul poliţiştilor de frontieră şi al funcţionarilor vamali;

5.5. folosirea dispozitivelor electronice şi/sau de altă natură care pot perturba activitatea poliţiştilor de frontieră şi a funcţionarilor vamali;

5.6 scoaterea, fără autorizaţie, de pe teritoriul punctului de trecere a mijloacelor de transport, a bunurilor, a mărfurilor şi a animalelor fără acordul poliţiştilor de frontieră şi al funcţionarilor vamali;

5.7. introducerea pe teritoriul punctului de trecere a frontierei de stat a armelor de foc, a muniţiilor, a explozivilor şi a altor substanţe periculoase fără autorizaţie eliberată în conformitate cu legislaţia;

5.8. cazarea în încăperile de serviciu şi în cele auxiliare amplasate pe teritoriul punctului de trecere a frontierei de stat;

5.9. consumul băuturilor alcoolice;

5.10. consumul drogurilor;

5.11. accesul, aflarea şi staţionarea în zona de control la trecerea frontierei şi în zona controlului vamal fără acordul poliţiştilor de frontieră şi al funcţionarilor vamali ce deţin atribuţii în domeniu;

5.12. transmiterea actelor, a obiectelor, a bunurilor şi a mărfurilor, până la definitivarea controlului la trecerea frontierei, fără permisiunea poliţistului de frontieră şi a funcţionarului vamal;

5.13. fumatul în afara locurilor special amenajate în acest scop;

5.14. organizarea şi desfăşurarea întrunirilor, cu excepţia celor care au tangenţă cu controalele la frontieră efectuate de către autorităţile competente;

5.15. abandonarea bunurilor pe teritoriul punctului de trecere;

5.16. aflarea terţelor persoane în încăperea în care se efectuează controlul la trecerea frontierei fără autorizarea poliţistului de frontieră;

5.17. folosirea cuvintelor jignitoare, a blasfemiilor, a înjurăturilor, a limbajului obscen, rasist, defăimător la adresa autorităţilor de control la frontieră şi a persoanelor aflate în punctul de trecere;

5.18. părăsirea unităţilor de transport de către conducătorii mijloacelor de transport şi pasageri fără permisiunea poliţiştilor de frontieră sau a funcţionarilor vamali.

6. Toate persoanele aflate în punctele de trecere sunt obligate să fie îmbrăcate decent şi să manifeste respect faţă de reprezentanţii autorităţilor cu atribuţii de control la frontieră şi ai altor autorităţi publice.

7. Toate persoanele aflate în punctele de trecere, precum şi în încăperile aerogărilor/gărilor feroviare/porturilor, în încăperile de serviciu ale autorităţilor de control la frontieră sunt obligate să respecte ordinea publică, curăţenia, normele sanitare şi sanitar-epidemiologice, să trateze cu respect bunurile materiale puse la dispoziţie.

8. Monitorizarea şi asigurarea respectării prezentelor Reguli se efectuează de către Poliţia de Frontieră şi Serviciul Vamal.

9. Pentru asigurarea respectării prezentelor Reguli, Poliţia de Frontieră în comun cu Serviciul Vamal desfăşoară, trimestrial, controale complexe asupra stării şi a corespunderii regimului punctelor de trecere.

10. Rezultatele controalelor se consemnează în procese-verbale, care se prezintă conducerii Poliţiei de Frontieră şi Serviciului Vamal, personalului supus controlului şi şefilor instituţiilor, organizaţiilor, întreprinderilor care activează în punctul de trecere, pentru a lua măsurile ce se impun pentru remedierea deficienţelor identificate şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de respectare a regimului în punctul de trecere.

11. Regulile de regim în punctele comune de trecere se stabilesc prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

12. În scopul desfăşurării eficiente a controlului la trecerea frontierei şi al fluidizării traficului, Poliţia de Frontieră şi Serviciul Vamal amenajează culoare separate în punctele de trecere a frontierei de stat. Culoarele sunt diferenţiate în funcţie de specificul punctului de trecere, condiţiile de trafic şi infrastructură. În circumstanţe excepţionale, culoarele pot fi amenajate în orice moment şi acolo unde condiţiile de trafic şi infrastructură impun acest lucru. În conformitate cu tratatele internaţionale la care este parte, Republica Moldova cooperează cu ţările vecine în vederea amenajării culoarelor în punctele de trecere, inclusiv în punctele comune de trecere a frontierei.

13. Culoarele sunt marcate prin intermediul indicatoarelor clar vizibile, prevăzute în anexa nr.1.

14. În punctele de trecere rutiere, feroviare, portuare şi aeriene, cetăţenii Republicii Moldova folosesc culoarele stabilite în părţile A, B şi C ale anexei nr.1. În punctele de trecere aeriene în care se utilizează porţi electronice, sisteme de self-service sau sisteme automatizate de control la frontiere se utilizează culoarele stabilite în partea D ale anexei nr.1.

15. Străinii care sunt exoneraţi de obligativitatea deţinerii vizei la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, precum şi străinii care deţin o carte de rezidenţă valabilă pe teritoriul Republicii Moldova folosesc culoarele stabilite în părţile B şi C din anexa nr.1. Străinii care au obligativitatea deţinerii vizei la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova folosesc culoarul stabilit în partea C din anexa nr.1.

16. Informaţiile cuprinse în indicatoarele menţionate în anexa nr.1 sunt afişate în limba de stat şi în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională.

17. În punctele de trecere fluviale, portuare şi terestre, traficul mijloacelor de transport se separă în culoare cu ajutorul indicatoarelor stabilite în partea E a anexei nr.1.

18. În cazul intensificării traficului pe anumite culoare sau direcţii de deplasare, Poliţia de Frontieră în comun cu Serviciul Vamal sunt în drept să suspende regulile de trafic prin culoare, pentru asigurarea fluidizării circulaţiei persoanelor, a mijloacelor de transport şi a bunurilor, pentru perioada de timp necesară restabilirii echilibrului.

19. În cazul suspendării regulilor de trafic prin culoare, Poliţia de Frontieră în comun cu Serviciul Vamal întreprind măsurile necesare pentru a informa persoanele despre regulile temporare şi pentru a gestiona traficul în punctul de trecere.

20. Lista punctelor de trecere a frontierei de stat ale Republicii Moldova se stabileşte în anexa nr.2.

II. REGULILE DE REGIM ÎN PUNCTELE

DE TRECERE RUTIERE

Secţiunea 1

Intrarea, şederea şi ieşirea din punctele de trecere rutiere

21. Intrarea mijloacelor de transport şi a persoanelor pe teritoriul punctului de trecere, precum şi introducerea altor bunuri se efectuează prin locuri stabilite.

22. Se permite intrarea şi parcarea pe teritoriul punctului de trecere a mijloacelor de transport proprii ale angajaţilor autorităţilor de control care activează în punctul de trecere doar în cazul amenajării punctului de trecere cu loc de parcare în afara zonelor de control.

23. Angajaţii care activează în punctele de trecere, alţii decât poliţiştii de frontieră şi funcţionarii vamali, dispun de permis de acces în punctul de trecere.

24. Cererea de obţinere a permisului de acces în punctul de trecere poate fi depusă în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, prin completarea formularului electronic în Sistemul informaţional "e-Permis".

25. Permisul acordă titularului dreptul de aflare şi de desfăşurare a activităţii autorizate în punctul de trecere.

26. Angajaţii organelor de ocrotire a normelor de drept sunt autorizaţi să intre în punctul de trecere şi să desfăşoare activităţi atribuite lor prin lege dacă dispun de legitimaţie de serviciu şi de documentul semnat de conducătorii împuterniciţi ai autorităţii în care activează, prin care se confirmă îndeplinirea misiunii de serviciu.

27. La eliberarea permiselor persoanelor care deţin arme pentru executarea obligaţiilor de serviciu se verifică existenţa şi valabilitatea permiselor de portarmă.

28. Persoanelor care nu activează în punctul de trecere şi care nu sunt participante la traficul internaţional li se autorizează intrarea şi şederea în punctul de trecere în baza regulilor generale stabilite la pct.23-24.

29. Reprezentanţii misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare şi ai organizaţiilor internaţionale acreditaţi în Republica Moldova sunt în drept să intre, în interes de serviciu, pe teritoriul punctului de trecere în baza actului de identitate şi a cărţii de acreditare emise de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, ca urmare a obţinerii permisului de acces.

30. Membrilor echipelor de acordare a ajutorului (echipajelor de intervenţie), de pompieri, medicale, inclusiv de asistenţă urgentă, li se autorizează intrarea pe teritoriul punctului de trecere în baza unui document prin care pot fi identificaţi.

31. Participanţii la trafic internaţional pot intra în punctul de trecere dacă dispun de acte de călătorie recunoscute sau acceptate de Republica Moldova pentru trecerea frontierei de stat.

32. Circulaţia mijloacelor de transport şi a pietonilor pe teritoriul punctului de trecere se efectuează cu respectarea prevederilor Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357/2009.

33. Conducătorii mijloacelor de transport opresc mijlocul de transport (inclusiv motorul) pentru a fi supuşi controlului la trecerea frontierei doar în locurile stabilite de către poliţistul de frontieră şi funcţionarul vamal.

34. Mijloacele de transport şi persoanele care traversează frontiera de stat, la încheierea tuturor controalelor la trecerea frontierei, sunt obligate să părăsească imediat teritoriul punctului de trecere, cu deplasarea spre ţara de destinaţie pentru care le-a fost autorizată trecerea. Oprirea sau staţionarea pe porţiunea de drum şi/sau pe acostamentul dintre punctele de trecere şi statul limitrof este interzisă.

35. Îmbarcarea/debarcarea pasagerilor, încărcarea/descărcarea bagajelor, a corespondenţei, a mărfurilor şi a altor bunuri în mijloace de transport se efectuează cu acordul poliţistului de frontieră, al funcţionarului vamal şi al reprezentanţilor altor autorităţi de control stabilite de lege.

36. Conducătorul mijlocului de transport, în timp ce este supus controlului la trecerea frontierei, este în drept să iasă din salonul mijlocului de transport, să pornească motorul, să înceapă mişcarea, precum şi să schimbe locul de parcare al mijlocului de transport doar cu acordul poliţistului de frontieră sau al funcţionarului vamal.

37. Conducătorul mijlocului de transport este obligat, la cererea poliţistului de frontieră sau a funcţionarului vamal, să prezinte la control unitatea de transport, mărfurile şi alte bunuri transportate, precum şi actele ce ţin de îndeplinirea condiţiilor legale pentru efectuarea curselor internaţionale regulate şi la comandă.

38. Conducătorul mijlocului de transport, la cererea poliţistului de frontieră sau a funcţionarului vamal, este obligat să îndepărteze de pe teritoriul punctului de trecere mijlocul de transport şi încărcătura cărora nu le-a fost autorizată trecerea frontierei de stat, în direcţia din care se deplasa.

39. Ieşirea din punctul de trecere a persoanelor şi mijloacelor de transport, precum şi scoaterea mărfurilor şi altor bunuri se efectuează prin locuri stabilite, cu acordul funcţionarului vamal după efectuarea controlului la trecerea frontierei.

Secţiunea a 2-a

Cerinţele pentru eliberarea permiselor de

activitate în punctele de trecere rutiere

40. Poliţia de Frontieră eliberează permise de activitate în punctele de trecere rutiere.

41. Sunt supuse eliberării permisului toate activităţile care urmează să fie desfăşurate în punctele de trecere, altele decât controlul la trecerea frontierei şi controlul vamal, care, prin natura lor, nu afectează desfăşurarea activităţii de control, securitatea şi ordinea publică, mediul înconjurător şi siguranţa traficului în punctele de trecere.

42. Permisul nu substituie acordul prealabil al Serviciului Vamal pentru desfăşurarea activităţii de producţie, a activităţii comerciale şi de altă natură, în sensul art.344 alin.(3) din Codul vamal al Republicii Moldova nr.95/2021.

43. Cererea de obţinere a permisului privind desfăşurarea activităţii în punctele de trecere rutiere poate fi depusă în formă electronică, pe site-ul web oficial al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, prin completarea formularului electronic în Sistemul informaţional "e-Permis" sau pe suport de hârtie, la subdiviziunea Poliţiei de Frontieră.

44. La cerere se anexează:

44.1. lista persoanelor care urmează să activeze în punctul de trecere;

44.2. datele mijloacelor de transport care aparţin persoanei juridice şi fizice care vor avea acces în punctele de trecere, precum şi numerele de înmatriculare ale acestora;

44.3. declaraţia pe propria răspundere a angajatului agentului economic sau a organizaţiei privind lipsa de antecedente penale şi a încălcărilor anterioare ale legislaţiei cu privire la frontiera de stat, precum şi privind respectarea legislaţiei referitoare la frontiera de stat;

44.4. autorizaţia Serviciului Vamal de desfăşurare a activităţilor în punctul de trecere a frontierei de stat, eliberată în conformitate cu prevederile legislaţiei vamale;

44.5. copia de pe actul care permite desfăşurarea activităţii;

44.6. avizele autorităţilor publice competente, la necesitate.

45. Condiţii speciale care, în funcţie de natura activităţii ce urmează a fi desfăşurată, sunt impuse solicitantului permisului:

45.1. personalul angajat al agenţilor economici, în timpul aflării pe teritoriul punctului de trecere, are obligaţia de a obţine şi de a deţine în mod obligatoriu permis de acces;

45.2. orice modificare de personal este comunicată de către administrator, în termen de 24 de ore, subdiviziunii Poliţiei de Frontieră în a cărei rază teritorială este desfăşurată activitatea;

45.3. personalul angajat, la cererea poliţistului de frontieră sau a funcţionarului vamal, este obligat să prezinte permisul de acces în punctul de trecere.

46. Poliţia de Frontieră are dreptul să refuze eliberarea permisului privind desfăşurarea activităţii în punctele de trecere rutiere sau să îl anuleze. Poliţia de Frontieră refuză eliberarea permisului privind desfăşurarea activităţii în punctul de trecere în cazul în care:

46.1. la cererea depusă lipseşte unul sau mai multe acte prevăzute în pct.44; sau

46.2. persoana juridică şi/sau cel puţin unul dintre angajaţii acesteia nu au executat sancţiunile contravenţionale pentru faptele comise anterior ce atentează la regimul frontierei de stat, la regimul zonei de frontieră şi la regimul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova sau au antecedente penale nestinse.

47. Permisul de activitate în punctele de trecere rutiere este anulat în cazul în care titularul şi/sau cel puţin unul dintre angajaţii acestuia:

47.1. a încălcat regulile specifice ale regimului punctelor de trecere;

47.2. a deteriorat sau a distrus bunuri, echipamente sau tehnică specială de control la trecerea frontierei;

47.3. a încălcat ordinea publică în punctul de trecere a frontierei de stat.

48. Decizia privind refuzul sau anularea permisului de activitate în punctele de trecere rutiere este emisă prin act administrativ al Poliţiei de Frontieră. Titularului i se eliberează un exemplar, în original, al deciziei privind refuzul sau anularea permisului de activitate în punctele de trecere rutiere.

49. Termenul de valabilitate al permisului de activitate acordat este de un an, dar nu va depăşi data de 31 decembrie a anului în curs.

50. Şefii subdiviziunilor Poliţiei de Frontieră şi ale Serviciului Vamal au obligaţia de a organiza şi a executa controlul modului de desfăşurare a activităţilor permise.

III. REGULILE DE REGIM ÎN PUNCTELE

DE TRECERE AERIENE

51. În punctele de trecere aeriene deschise traficului internaţional, suprafaţa acestora cu platforme, imobile şi instalaţii aferente reprezintă zona supusă regimului punctului de trecere, fiind marcată, în acest sens, cu indicatoare informative.

52. Regulile de regim în punctele de trecere aeriene se stabilesc pentru a asigura legalitatea trecerii frontierei de stat de către persoanele, mijloacele de transport, mărfurile şi alte bunuri, pentru crearea şi menţinerea condiţiilor necesare activităţii Poliţiei de Frontieră, a Serviciului Vamal şi a altor autorităţi cu funcţii de control la frontieră, precum şi pentru protecţia aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită.

53. Intrarea, şederea şi ieşirea persoanelor, altele decât pasagerii, inclusiv a personalului aeroportuar, a personalului companiilor aeriene, al societăţilor comerciale în/din punctul de trecere deschis în perimetrul aeroportului internaţional se autorizează în baza legitimaţiilor de serviciu şi a legitimaţiilor de aeroport în corespundere cu zonele de acces indicate în ele. Legitimaţiile de aeroport, se emit de către operatorul aeroportuar în baza cererii depuse nemijlocit de către solicitantul legitimaţiei de aeroport, cu prezentarea actului de identitate al acestuia şi a acordului scris al şefului subdiviziunii Poliţiei de Frontieră. Intrarea în zonele de securitate cu acces restricţionat poate fi interzisă de către autorităţile competente de a examina şi a elibera legitimaţii de aeroport în condiţiile legii.

54. Circulaţia pasagerilor şi a persoanelor ce activează pe teritoriul punctului de trecere aerian şi în zonele de control se efectuează cu respectarea culoarelor destinate fluidizării fluxului de persoane.

55. Accesul vehiculelor în zona de securitate cu acces restricţionat se realizează în baza permisului de acces, emis de operatorul aeroportuar. Conducătorul vehiculului este obligat să deţină legitimaţie de aeroport. Permisul vehiculului se afişează pe interior, în colţul inferior drept al parbrizului.

56. Reprezentanţii misiunilor diplomatice şi consulare acreditaţi în Republica Moldova sunt admişi pe teritoriul punctului de trecere în baza legitimaţiilor de aeroport eliberate conform prevederilor pct.50, iar mijloacele de transport ale acestora, în baza permiselor de acces pentru vehicule.

57. La cererea şefului subdiviziunii Poliţiei de Frontieră, agenţii economici prezintă listele angajaţilor care activează în punctul de trecere aerian. Orice modificare în statele de personal este comunicată subdiviziunii competente a Poliţiei de Frontieră în termen de 24 de ore.

58. Persoana aflată în punctul de trecere, la cererea poliţistului de frontieră sau a funcţionarului vamal, este obligată să prezinte, în formă verbală sau, după caz, scrisă, informaţia cu privire la necesitatea aflării în punctul de trecere.

59. În situaţii specifice, în baza unei decizii emise de către Autoritatea Aeronautică Civilă, pot fi instituite restricţii temporare de acces în aerogară.

60. Aeronava decolează doar după autorizarea poliţistului de frontieră şi a funcţionarului vamal. Solicitarea autorizaţiei se face de către serviciul specializat al aeroportului/aerodromului în prealabil, cu cel puţin 10 minute până la decolarea navei.

61. În timpul efectuării controlului pasagerilor, personalul aeroportuar este limitat în deplasare prin zona controlului de securitate aeronautică, zona controlului vamal şi prin zona controlului la trecerea frontierei. În caz de necesitate, deplasarea prin aceste zone se admite doar cu acordul poliţistului de frontieră şi al funcţionarului vamal.

IV. REGULILE DE REGIM ÎN PUNCTELE

DE TRECERE PORTUARE

62. În punctele de trecere portuare deschise traficului internaţional, suprafaţa acestora cu platforme, imobile şi instalaţii aferente reprezintă zona supusă regimului punctului de trecere, fiind marcată, în acest sens, cu indicatoare informative.

63. Regimul punctului de trecere portuar se instituie la sosirea navei şi este retras după plecarea acesteia. În lipsa navelor, Poliţia de Frontieră îndeplineşte misiuni de asigurare a ordinii publice în perimetrul punctului de trecere portuar.

64. Regulile de regim în punctele de trecere portuare se stabilesc pentru a asigura legalitatea trecerii frontierei de stat a persoanelor, a mijloacelor de transport, a mărfurilor şi a altor bunuri, pentru crearea şi menţinerea condiţiilor necesare pentru activitatea Poliţiei de Frontieră, a Serviciului Vamal, a administraţiei portuare şi a altor autorităţi cu funcţii de control, precum şi pentru consolidarea securităţii portuare în faţa ameninţării atentatelor la adresa securităţii.

65. În funcţie de evaluarea securităţii portuare, măsurile de securitate, procedurile de control şi acţiunile autorităţilor cu funcţii de control pot varia de la o zonă la alta.

66. Intrarea, şederea şi ieşirea persoanelor, inclusiv a personalului portuar şi a angajaţilor autorităţilor de control, în/din punctul de trecere deschis în perimetrul portului se autorizează de către personalul administraţiei portuare, în baza legitimaţiilor de serviciu şi a cărţilor de identitate speciale, eliberate de administraţia portuară sau de agentul de securitate portuară (agentul de securitate al instalaţiei portuare).

67. Cărţile de identitate speciale se emit de către administraţia portuară sau de către agentul de securitate portuară (agentul de securitate al instalaţiei portuare) în baza cererii depuse nemijlocit de către solicitant, cu prezentarea actului de identitate al acestuia şi a acordului scris al şefului subdiviziunii Poliţiei de Frontieră. Intrarea în zonele de securitate ale portului poate fi interzisă de către autorităţile competente de a examina şi a elibera cărţi de identitate speciale în condiţiile legii.

68. Reprezentanţii misiunilor diplomatice şi consulare acreditaţi în Republica Moldova sunt admişi pe teritoriul punctului de trecere în cărţile de identitate speciale eliberate conform prevederilor pct.63.

69. În timpul prezenţei în perimetrul punctului de trecere portuar, persoanele şi personalul portuar sunt obligaţi să poarte cărţile de identitate speciale la loc vizibil.

70. Accesul vehiculelor în perimetrul portului se realizează în baza cărţilor de identitate, emise de către administraţia portuară sau de către agentul de securitate portuară (agentul de securitate al instalaţiei portuare). Conducătorul vehiculului este obligat să deţină carte de identitate specială, emisă în condiţiile pct.63. Cartea de identitate a mijlocului de transport se afişează pe interior, în colţul inferior drept al parbrizului.

71. Administraţia portuară sau agentul de securitate portuară (agentul de securitate al instalaţiei portuare) va asigura accesul la sistemul de monitorizare a zonelor sau a activităţilor din cadrul zonelor, necesare pentru asigurarea securităţii portuare şi a menţinerii ordinii publice.

72. În punctele de trecere a frontierei portuare se stabilesc locuri şi încăperi în care se realizează controlul la trecerea frontierei şi alte activităţi stabilite în conformitate cu prevederile cadrului normativ.

73. Şefii subdiviziunilor Poliţiei de Frontieră şi ale Serviciului Vamal care activează în perimetrul punctului de trecere stabilesc împreună cu administraţia portuară locurile şi încăperile pentru efectuarea controlului la trecerea frontierei şi a controlului vamal, conform specificului local.

74. În punctele de trecere portuare se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile generale privind regulile de regim instituite pentru punctele de trecere a frontierei.

75. Regulile de regim în punctele de trecere portuare sunt obligatorii pentru cetăţenii Republicii Moldova, străinii care traversează frontiera de stat a Republicii Moldova, pentru reprezentanţii întreprinderilor şi organizaţiilor, indiferent de forma de organizare, care efectuează transportul internaţional de mărfuri şi pasageri pe cale navală, precum şi pentru toţi cei care desfăşoară activităţi, indiferent de natura acestora, în punctele de trecere portuare.

76. În situaţii specifice, în urma evaluării securităţii portuare, a concluziilor din analiza de risc sau a unor prescripţii prezentate de autorităţile din domeniul securităţii naţionale, de către Agenţia Navală pot fi instituite restricţii temporare de acces în port sau în anumite zone ale portului.

77. Intrarea şi ieşirea navelor şi a altor mijloace plutitoare în/din punctul de trecere portuar se efectuează cu acordul căpităniei portului şi al şefilor subdiviziunilor Poliţiei de Frontieră, Serviciului Vamal care activează în zona supusă regimului punctului de trecere.

V. REGULILE DE REGIM ÎN PUNCTELE DE TRECERE FEROVIARE

78. Regimul în punctul de trecere feroviar se instituie cu respectarea prevederilor Codului transportului feroviar nr.19/2022 şi altor acte normative.

79. Regimul punctului de trecere feroviar se instituie până la sosirea garniturii de tren şi este retras după plecarea acesteia. În lipsa garniturilor de tren, Poliţia de Frontieră îndeplineşte, după caz, misiuni de asigurare a ordinii publice în zona supusă regimului punctului de trecere feroviar.

80. Zona supusă regimului punctului de trecere feroviar include suprafaţa staţiei căii ferate cu platformele, imobilele şi instalaţiile aferente unde se efectuează controlul la trecerea frontierei de stat, precum şi garniturile de tren în care se efectuează controlul la trecerea frontierei şi face obiectul competenţei Poliţiei de Frontieră şi Serviciului Vamal, în condiţiile legii.

81. Regulile de regim în punctul de trecere feroviar se stabilesc pentru asigurarea legalităţii trecerii frontierei de stat a persoanelor, a garniturilor de tren, a mărfurilor şi a altor bunuri, pentru realizarea şi menţinerea condiţiilor necesare pentru activitatea subdiviziunii Poliţiei de Frontieră, a Serviciului Vamal şi altor autorităţi cu funcţii de control la frontieră, precum şi pentru asigurarea securităţii feroviare.

82. În punctele de trecere feroviare se stabilesc locuri şi încăperi unde se realizează controlul la trecerea frontierei şi alte activităţi stabilite în conformitate cu cadrul normativ.

83. Şefii subdiviziunilor Poliţiei de Frontieră şi ale Serviciului Vamal care activează în zona supusă regimului punctului de trecere feroviar stabilesc de comun acord cu autorităţile feroviare competente locurile şi încăperile pentru efectuarea controlului la trecerea frontierei şi controlului vamal, conform specificului local.

84. În punctele de trecere feroviare se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile generale privind regulile de regim instituite pentru punctele de trecere.

85. Regulile de regim în punctele de trecere feroviare sunt obligatorii pentru cetăţenii Republicii Moldova, străinii care traversează frontiera de stat a Republicii Moldova, pentru reprezentanţii întreprinderilor şi organizaţiilor, indiferent de forma de organizare, care efectuează transportul internaţional de mărfuri şi pasageri pe calea ferată, precum şi pentru toţi cei care desfăşoară activităţi, indiferent de natura acestora, în punctele de trecere.

86. Circulaţia trenurilor pe teritoriul punctului de trecere feroviar se gestionează de către administraţia staţiilor de cale ferată. Acestea îşi coordonează activitatea privind trenurile ce constituie obiectul controlului la trecerea frontierei de stat cu subdiviziunile competente ale Poliţiei de Frontieră şi Serviciului Vamal.

87. Perimetrul punctului de trecere feroviar trebuie să fie delimitat (închis), îngrădit şi marcat cu semne şi panouri de informare necesare.

88. Angajaţii entităţilor economice sau de altă natură care activează în zona supusă regimului punctului de trecere feroviar, cu excepţia poliţiştilor de frontieră şi a funcţionarilor vamali, dispun de permis de acces.

89. La solicitarea poliţistului de frontieră, însoţitorii de bord şi personalul tehnic al garniturilor de tren prezintă legitimaţia de serviciu.

90. În timpul efectuării controlului la trecerea frontierei şi a controlului vamal se interzice circulaţia pasagerilor prin garnitura de tren fără acordul Poliţiei de Frontieră şi al Serviciului Vamal.

Anexa nr.1

la Regulile de regim în punctele

de trecere a frontierei de stat

Anexa nr.2

la Regulile de regim în punctele

de trecere a frontierei de stat

LISTA

punctelor de trecere a frontierei de stat ale Republicii Moldova

1. Puncte de trecere la frontiera moldo-română (deschise traficului internaţional):

1.1. Cahul-Oancea, rutier;

1.2. Giurgiuleşti-Galaţi, feroviar;

1.3. Giurgiuleşti-Galaţi, rutier;

1.4. Cantemir-Fălciu, feroviar;

1.5. Leuşeni-Albiţa, rutier;

1.6. Ungheni-Iaşi, feroviar;

1.7. Sculeni-Sculeni, rutier;

1.8. Costeşti-Stînca, rutier;

1.9. Lipcani-Rădăuţi Prut, rutier;

1.10. Leova- Bumbăta, rutier.

2. Puncte de trecere la frontiera moldo-ucraineană:

2.1. Puncte de trecere deschise traficului internaţional:

2.1.1. Otaci-Moghilev-Podolsk, rutier;

2.1.2. Vălcineţ-Moghilev-Podolsk, feroviar;

2.1.3. Ocniţa-Sokireanî, rutier;

2.1.4. Ocniţa-Sokireanî, feroviar;

2.1.5. Briceni-Rossoşanî, rutier;

2.1.6. Larga-Kelmenţî, rutier;

2.1.7. Larga-Kelmenţî, feroviar;

2.1.8. Criva-Mamalîga, rutier;

2.1.9. Criva-Mamalîga, feroviar;

2.1.10. Giurgiuleşti-Reni, rutier;

2.1.11. Giurgiuleşti-Reni, feroviar;

2.1.12. Etulia-Frikăţei, feroviar;

2.1.13. Vulcăneşti-Vinogradovka, rutier;

2.1.14. Mirnoe-Tabaki, rutier;

2.1.15. Ceadîr-Lunga-Novîe Troianî, rutier;

2.1.16. Basarabeasca-Serpniovo-1, rutier;

2.1.17. Basarabeasca-Serpniovo-1, feroviar;

2.1.18. Palanca-Maiaki - Udobnoe, rutier;

2.1.19. Tudora-Starokazacie, rutier;

2.1.20. Cosăuţi-Iampoli, fluvial;

2.1.21. Unguri-Bronniţa, rutier, autovehicule cu masa maximă autorizată de până la 3500 kg;

2.2. Puncte de trecere deschise traficului interstatal:

2.2.1. Grimăncăuţi-Vaşkivţî, rutier;

2.2.2. Cişmichioi-Dolinskoe, rutier;

2.2.3. Ceadîr-Lunga-Maloiaroslaveţ-1, rutier;

2.2.4. Săiţi-Lesnoe, rutier;

2.2.5. Soroca-Ţekinovka, fluvial;

2.3. Puncte de trecere deschise traficului local:

2.3.1. Lipcani-Podvorievka, rutier;

2.3.2. Medveja-Zelionaia, rutier;

2.3.3. Clocuşna-Sokireanî, rutier;

2.3.4. Cremenciug-Mihailovka, fluvial;

2.3.5. Cureşniţa-Oxanovka, fluvial;

2.3.6. Cosăuţi-Iampoli, fluvial;

2.3.7. Soroca-Ţekinovka, fluvial;

2.3.8. Vasilcău-Velikaia Kosniţa, fluvial;

2.3.9. Caplani-Krutoiarovka, rutier;

2.3.10. Ucrainca-Lesnoe, rutier;

2.3.11. Volontir-Faraonovka, rutier;

2.3.12. Copceac-Alexandrovka, rutier;

2.3.13. Troiţcoe-Visocianskoe, rutier;

2.3.14. Iserlia-Petrovka, rutier;

2.3.15. Copceac-Cervonoarmeiskaia, rutier;

2.3.16. Cairaclia- Zaliznicinoe, rutier.

3. Puncte de trecere deschise traficului internaţional, situate în interiorul ţării:

3.1. Mărculeşti, aerian;

3.2. Bălţi, aerian;

3.3. Chişinău, aerian;

3.4. Cahul, aerian;

3.5 Giurgiuleşti-Port, fluvial (portuar).

4. Puncte de trecere la frontiera moldo-ucraineană – segmentul transnistrean:

4.1. Puncte de trecere deschise traficului internaţional:

4.1.1. Cobasna-Slobodka, feroviar;

4.1.2. Novosaviţcaia-Kuciurgan, feroviar;

4.1.3. Hristovaia-Bolgan, rutier;

4.1.4. Goianul Nou-Platonovo, rutier;

4.1.5. Pervomaisc-Kuciurgan, rutier;

4.2. Puncte de trecere deschise traficului interstatal:

4.2.1. Hruşca-Velikaia Kosniţa, rutier;

4.2.2. Broşteni-Timkovo, rutier;

4.2.3. Vadul Turcului-Alexeevka, rutier;

4.2.4. Vărăncău-Stanislavka, rutier;

4.2.5. Colosova-Iosipovka, rutier;

4.2.6. Mălăieşti-Velikopolskoe, rutier;

4.2.7. Blijnii Hutor-Slaveanoserbka, rutier;

4.2.8. Nezavertailovca-Gradinţî, rutier;

4.3. Puncte de trecere deschise traficului local:

4.3.1. Ocniţa-Grabarivka, rutier;

4.3.2. Rotari-Studeonoe, rutier;

4.3.3. Valea Adîncă-Zagnitkovo, rutier;

4.3.4. Valea Turcului-Şerşenţî, rutier;

4.3.5. Plopi-Crutîe, rutier;

4.3.6. Cobasna-Domniţa, rutier;

4.3.7. Jura-Fedoseevka, rutier;

4.3.8. Ţîbuleuca-Ţehanovka, rutier;

4.3.9. Dubău-Dubovo, rutier;

4.3.10. Mociarovca-Pavlovka, rutier;

4.3.11. Tiraspol-Grebeniki, rutier;

4.3.12. Frunză-Rozalovka, rutier.

Anexa nr.4

la Hotărârea Guvernului nr.862/2024

NORMELE

tehnice de înzestrare a punctelor de trecere a frontierei de stat

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

1. Punctele de trecere a frontierei de stat (în continuare – punct de trecere) se dotează potrivit planului de amenajare a acestora, aprobat de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciul Vamal şi, după caz, avizat de administraţia gării, portului sau aeroportului.

2. Planul de amenajare a punctului de trecere va cuprinde detalii despre următoarele perimetre, zone şi spaţii:

2.1. perimetrul punctului de trecere care cuprinde platformele, imobilele şi instalaţiile aferente destinate asigurării activităţii în punctul de trecere, cu specificarea destinaţiei şi a modului de folosire a fiecărui element component;

2.2. zona de tranzit, după caz;

2.3. spaţiul de lucru pentru activităţile de control la trecerea frontierei de stat, care cuprinde: imobilele şi instalaţiile necesare pentru desfăşurarea controlului la trecerea frontierei de stat; culoarele de control pe sensurile de intrare şi ieşire, separate; spaţiul destinat pentru efectuarea controlului fitosanitar şi a altor controale în conformitate cu legislaţia în vigoare;

2.4. alte locuri şi spaţii necesare pentru buna funcţionare a punctului de trecere a frontierei de stat.

3. Serviciul Vamal sau, după caz, administraţia gării, a portului şi a aeroportului iau măsurile necesare pentru amenajarea punctelor de trecere potrivit planului preconizat, care prevede:

3.1. asigurarea condiţiilor inofensive pentru persoanele aflate în trafic şi pentru personalul punctelor de trecere – apă potabilă, punct de alimentare, sistem de colectare a deşeurilor, WC;

3.2. asigurarea posibilităţilor de control sanitar al persoanelor aflate în trafic la intrare sau la ieşire (în perioade determinate), inclusiv pentru realizarea măsurilor recomandate de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare a bagajelor, containerelor, a mijloacelor de transport, a mărfurilor, a expedierilor poştale, inclusiv în locuri (terenuri) special amenajate şi dotate cu apă şi canalizare;

3.3. asigurarea prezenţei mijloacelor de protecţie individuale (măşti, ochelari, mănuşi) şi a accesului personalului la acestea;

3.4. asigurarea combaterii surselor şi vectorilor de transmitere a unor infecţii (ţânţari, căpuşe, rozătoare) în baza programelor de activităţi respective;

3.5. elaborarea şi coordonarea cu Centrul teritorial de sănătate publică a planului de intervenţie în urgenţe de sănătate publică, precum şi aplicarea acestuia de către personal;

3.6. instituirea punctului medical;

3.7. gardul de împrejmuire a punctului de trecere;

3.8. asigurarea amenajării spaţiilor şi zonelor punctelor de trecere, într-un mod accesibil pentru persoanele cu dizabilităţi.

4. Administraţia gărilor, a porturilor (cheiurilor), a aeroporturilor (aerodromurilor), a altor întreprinderi şi organizaţii pe al căror teritoriu activează puncte de trecere pun la dispoziţia Poliţiei de Frontieră şi a Serviciului Vamal, în mod gratuit şi fără achitarea cheltuielilor de întreţinere şi a serviciilor comunale, încăperile, locurile special amenajate şi comodităţile aferente necesare pentru îndeplinirea competenţelor acestora.

5. Infrastructura de la punctele de trecere terestre, inclusiv numărul ghişeelor şi al culoarelor de trecere, este dimensionată în funcţie de fluxul de pasageri, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, luând în calcul evaluarea evoluţiei ulterioare. Acolo unde este necesar, infrastructura punctelor de trecere a frontierei este adaptată pentru utilizarea datelor biometrice ale minorilor.

6. Cabinele de control, dotate cu echipamentul necesar şi bine iluminate, se amplasează cu partea frontală spre pasageri, într-o poziţie ridicată, pentru a permite profilarea pasagerilor. Acestea urmează să aibă о linie de comunicaţie directă cu biroul din linia a doua şi cu biroul şefului de schimb.

7. Ţinând cont de infrastructura existentă a punctelor de trecere, acestea se înzestrează cu încăperi pentru solicitanţii de azil separat, pentru ambele sexe, dotate cu condiţii minime de igienă, încăperi pentru controlul în linia a doua, încăperi pentru persoanele reţinute şi încăperi pentru izolarea persoanelor suspectate de boli infecţioase şi contagioase. Ultimele urmează a fi dotate cu mobilier, sursă de apă potabilă, WC separat, vas de colectare a deşeurilor şi cu trusă medicală.

8. În cadrul efectuării controlului în prima linie, la intrarea/ieşirea în/din punctele de trecere, se asigură accesul poliţiştilor de frontieră la:

8.1. terminalul pentru consultarea sistemelor informaţionale automatizate şi a bazelor de date naţionale;

8.2. terminalul portabil;

8.3. instrumentul pentru examinarea documentului, razele infraroşii, lumina ultravioletă variabilă, lumina pătrunzătoare;

8.4. lupa de cel puţin 10x sau monomicroscop cu distanţa focală variabilă;

8.5. lampa retroreflectorizantă;

8.6. ştampilele de intrare şi ieşire, inclusiv la seifurile pentru păstrarea acestora;

8.7. produsele analitice actualizate;

8.8. exemplele de documente disponibile electronic şi alte informaţii necesare pentru efectuarea controalelor la frontieră;

8.9. echipamentul special pentru depistarea şi identificarea materialelor radioactive şi a substanţelor interzise.

9. La punctele de trecere cu trafic intens, birourile din linia a doua pot fi dotate suplimentar cu următorul echipament:

9.1. echipamentul care oferă posibilitatea consultării sistemului de examinare a documentelor pentru autentificarea actelor de călătorie;

9.2. comparatorul video spectral (cuprinde spectre de lumini infraroşii şi ultraviolete, filtre, iluminare verticală cu lumină albă, lumină pătrunzătoare etc.);

9.3. microscopul stereo cu distanţă focală de cel puţin x40;

9.4. dispozitivul de control pentru cerneală "anti-stokes";

9.5. echipamentul şi materialul de identificare (inclusiv specimene de ştampile);

9.6. manualul care conţine paşapoarte şi documente de identificare originale şi false;

9.7. echipamentul pentru acces şi accesul la consultarea sistemelor informaţionale automatizate naţionale şi internaţionale;

9.8. echipamentul special pentru depistarea şi identificarea materialelor radioactive şi a substanţelor interzise.

10. Punctele de trecere pot fi dotate cu sisteme de supraveghere video pentru profilarea fluxului de pasageri, de exemplu în scopul selectării persoanelor pentru verificările în linia a doua, precum şi cu oglinzi pe plafoane/pereţi în scopul de a vedea în mod corespunzător pasagerul care se află la controlul din prima linie.

11. Punctele de trecere se dotează cu dispozitive integrate mobile şi fixe de citire a actelor de călătorie, inclusiv de citire a amprentelor digitale şi a documentelor cu elemente de securizare electronice şi capacităţi de analiză.

Secţiunea a 2-a

Punctele de trecere a frontierei de stat rutiere

12. Punctele de trecere a frontierei de stat rutiere pot dispune suplimentar de:

12.1. indicator de informare la frontieră, pentru a marca intrarea în Republica Moldova;

12.2. sisteme staţionare şi mobile pentru depistarea materialelor radioactive;

12.3. culoare separate;

12.4. sisteme de monitorizare a perimetrului prin camere şi senzori;

12.5. sistem de iluminare care să asigure posibilitatea supravegherii perimetrului punctului de trecere;

12.6. bariere la culoare şi sistem de monitorizare video;

12.7. aparat mobil/fix cu raze X, detectoare ale bătăilor inimii, detectoare ale dioxidului de carbon, câini de serviciu dresaţi, echipament special pentru depistarea şi identificarea materialelor radioactive şi a substanţelor interzise, echipament special pentru depistarea drogurilor, sisteme de recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare etc.;

12.8. zonă pentru verificarea pasagerilor autobuzelor;

12.9. zonă pentru controlul amănunţit al mijloacelor de transport.

13. În punctele de trecere rutiere, cabinele de control din prima linie pe fiecare direcţie intrare/ieşire:

13.1. sunt, de regulă, într-un număr adaptat fluxului de trafic;

13.2. sunt amplasate cu partea frontală spre pasageri şi într-o poziţie înălţată faţă de rândul de pasageri în aşteptare, pentru a permite vizualizarea de către poliţistul de frontieră, precum şi pentru a asigura comunicarea directă în timpul controlului.

14. În faţa cabinelor de control din prima linie sunt instalate oglinzi care să permită vizualizarea pasagerului care se află la control în prima linie, în special minori, precum şi a zonei dintre cabine, în scopul prevenirii eventualelor încercări de trecere neautorizate.

15. Serviciul Vamal oferă Poliţiei de Frontieră încăperi pentru efectuarea controlului la trecerea frontierei, precum şi pentru persoanele reţinute şi solicitanţii de azil. Responsabil de înzestrarea acestor încăperi se consideră Poliţia de Frontieră.

Secţiunea a 3-a

Punctele de trecere a frontierei de stat feroviare

16. Punctele de trecere a frontierei de stat feroviare pot dispune suplimentar de:

16.1. sistem de monitorizare video şi prin senzori a teritoriului gării situat între linia frontierei de stat şi punctul de trecere;

16.2. câini de serviciu;

16.3. echipament tehnic şi infrastructură pentru efectuarea verificărilor trenurilor, inclusiv senzori ficşi.

16.4. echipament special pentru depistarea şi identificarea materialelor radioactive şi a substanţelor interzise.

17. Responsabilă de înzestrarea punctelor de trecere feroviare se consideră administraţia gării feroviare.

Secţiunea a 4-a

Punctele de trecere a frontierei de stat portuare

18. Punctele de trecere a frontierei de stat portuare pot dispune suplimentar de:

18.1, gard de împrejmuire a zonei portuare şi de sistem de monitorizare a acesteia;

18.2. echipament mobil de verificare a documentelor efectuată pe nave;

18.3. câini de serviciu;

18.4. echipament special pentru depistarea şi identificarea materialelor radioactive şi a substanţelor interzise.

19. Responsabilitatea pentru înzestrarea punctelor de trecere portuare o poartă administraţia portului.

Secţiunea a 5-a

Punctele de trecere a frontierei de stat aeriene

20. Asigurarea, amenajarea spaţiilor şi dotarea corespunzătoare a acestora se fac de către operatorul aeroportuar. Echipamentele de securitate aeronautică se asigură de către operatorul aeroportuar, iar echipamentele tehnice specifice activităţii proprii – de către Poliţia de Frontieră. Echipamentele de securitate aeronautică sunt stabilite conform Programului naţional de securitate în domeniul aviaţiei civile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.124/2021. Poliţia de Frontieră este în drept să solicite Autorităţii Aeronautice Civile elaborarea măsurilor suplimentare de securitate în cazul în care echipamentele stipulate în Programul naţional de securitate în domeniul aviaţiei civile nu mai corespund standardelor de securitate aprobate de organizaţiile internaţionale în domeniul aviaţiei civile.

21. Sensurile de intrare şi ieşire din ţară sunt separate fizic pe toată zona dintre cabinele de control la trecerea frontierei şi aeronavă, astfel încât să nu existe posibilitatea ca persoanele, bunurile sau documentele să treacă de la un sens la altul. Pe platforma de parcare a aeronavelor, separarea fluxurilor se efectuează prin asigurarea prezenţei obligatorii a poliţiştilor de frontieră la procedurile privind transferul persoanelor la/de la aeronavă.

22. Operatorul aeroportuar asigură că:

22.1. zona de efectuare a controlului la trecerea frontierei, inclusiv culoarele de frontieră, este marcată prin indicatoare şi, dacă este posibil, prin marcaje pe podea;

22.2. limita spaţiului de aşteptare pentru pasageri în faţa cabinelor de control este semnalizată prin marcaj pe podea;

22.3. cabinele de control din prima linie pe fiecare direcţie intrare/ieşire:

22.3.1 sunt într-un număr adaptat volumului de trafic;

22.3.2. sunt amplasate cu partea frontală spre pasageri şi într-o poziţie înălţată faţă de rândul de pasageri în aşteptare, pentru a permite vizualizarea de către poliţistul de frontieră, precum şi pentru comunicarea directă în timpul controlului;

22.3.3. sunt dotate cu sisteme de închidere controlate de Poliţia de Frontieră şi este asigurată prevenirea observării neautorizate a ecranelor sistemelor computerizate;

22.3.4. sunt semnalizate corespondent culoarului de trecere a frontierei de stat;

22.4. indicatoarele de semnalizare a culoarelor de trecere a frontierei de stat plasate deasupra cabinelor de control din prima linie corespund condiţiilor de vizibilitate, iluminat adecvat şi flexibilitate, prin folosirea unor panouri electronice al căror afişaj să poată fi schimbat din cabinele de control, în vederea realocării fluxurilor în situaţia aglomerării;

22.5. în faţa cabinelor de control din prima linie sunt instalate oglinzi ce permit vizualizarea pasagerului care se află la controlul în prima linie, în special minori, precum şi a zonei dintre cabine, în scopul prevenirii eventualelor încercări de trecere neautorizate;

22.6. zona dintre şi de deasupra cabinelor de control este ermetizată, pentru prevenirea trecerii sau a transmiterii documentelor sau bunurilor în mod neautorizat, prin instalarea de uşi automate, acţionate din interiorul cabinelor de control din prima linie, şi prin securizarea zonei până la tavan;

22.7. există acces direct între cabinele de control din prima linie şi spaţiile alocate pentru controlul în linia a doua;

22.8. spaţiile alocate pentru controlul în linia a doua:

22.8.1. sunt amplasate în imediata apropiere a cabinelor de control din prima linie şi separate fizic de alte încăperi;

22.8.2. au o suprafaţă suficientă pentru instalarea echipamentelor necesare şi vizibilitate directă asupra fluxului de pasageri;

22.8.3. dispun de un spaţiu securizat pentru colectarea datelor, verificarea şi procesarea acestora în Sistemele informaţionale utilizate de Poliţia de Frontieră;

22.8.4. dispun de spaţiu amenajat pentru control amănunţit al documentelor, inclusiv prin metode şi mijloace tehnice;

22.8.5. au acces direct la sistemul de supraveghere video al aeroportului, în funcţie de necesităţile operative;

22.9. amenajează încăperi securizate pentru procedurile de reţinere, cu asigurarea supravegherii directe sau prin mijloace tehnice a persoanelor reţinute;

22.10. alocă spaţii pentru persoanele cărora li s-a refuzat intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, supravegheate în permanenţă prin mijloace tehnice sau cu personal şi având acces la utilităţi;

22.11. alocă spaţii pentru persoanele care solicită protecţie internaţională pe teritoriul Republicii Moldova, separate în funcţie de sex, având acces la utilităţi şi condiţii de acomodare decentă.

23. Subdiviziunea Poliţiei de Frontieră, în scopul exercitării atribuţiilor are acces la imaginile sistemului de supraveghere video al aeroportului în timp real şi înregistrate, pentru investigaţii operative. Sistemul de supraveghere video trebuie să permită cel puţin monitorizarea zonei supuse regimului punctului de trecere aerian.

24. Operatorul aeroportuar asigură Poliţiei de Frontieră, în scopul exercitării atribuţiilor, cel puţin spaţii pentru:

24.1. dispecerat/cameră operaţională;

24.2. păstrarea armamentului, a muniţiei, a echipamente de control, a ştampilelor şi a vizelor;

24.3. cameră tehnică;

24.4. instruirea poliţiştilor de frontieră în domeniul securităţii aeronautice.

25. Punctele de trecere aeriene pot fi dotate cu sisteme automatizate de control. În măsura posibilităţii, sistemele automatizate de control la frontiere sunt proiectate astfel încât să poată fi utilizate de toate persoanele, cu excepţia minorilor. Acestea sunt, de asemenea, concepute astfel încât să respecte pe deplin demnitatea umană, în special în cazurile în care sunt implicate persoane vulnerabile. Operatorul aeroportuar asigură prezenţa unui număr suficient de personal pentru a ajuta persoanele la utilizarea unor astfel de sisteme.

Anexa nr.5

la Hotărârea Guvernului nr.862/2024

REGULILE

privind instituirea consemnului la frontieră

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulile privind instituirea consemnului la frontieră (în continuare – Reguli) stabilesc măsurile premergătoare, condiţiile şi procedurile referitoare la introducerea şi prelucrarea în obiectul informaţional "consemnul la frontieră", parte componentă a Sistemului informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră (în continuare – OICF), a consemnelor la frontieră, tranzacţiile cu consemnele, activităţile ce urmează a fi întreprinse în cazul unui rezultat pozitiv, termenul de păstrare, precum şi modalitatea de exercitare a dreptului de acces la datele cu caracter personal cu referire la consemne.

2. În sensul prezentelor Reguli se definesc următoarele noţiuni:

2.1. act de dispoziţie – orice act procedural, precum hotărâri, încheieri, decizii, ordonanţe, ordine de îngheţare sau alte acte cu caracter imperativ, prin care se dispune Poliţiei de Frontieră întreprinderea măsurilor stabilite de lege;

2.2. anularea consemnului la frontieră – operaţiunea de schimbare a statutului consemnului la frontieră înainte de expirarea termenului pentru care a fost instituit, ca urmare a dispariţiei necesităţii de menţinere a statutului activ;

2.3. autoritate naţională competentă – autoritate a administraţiei publice centrale cu drept de a efectua tranzacţii cu consemnele la frontieră în temeiul acordului interinstituţional încheiat cu Poliţia de Frontieră;

2.4. consultare – examinarea de către autorităţile naţionale competente a elementelor cuprinse în consemnele din OICF;

2.5. executarea consemnului la frontieră – întreprinderea măsurilor stabilite de iniţiator la obţinerea unui rezultat pozitiv;

2.6. operare – introducerea, modificarea, actualizarea şi ştergerea datelor cu referire la consemne la frontieră de către autorităţile naţionale competente;

2.7. informaţii suplimentare – informaţii care nu fac parte din datele primare, dar care se referă la consemnele din OICF şi care urmează să fie transmise în cadrul schimbului de informaţii;

2.8. iniţiator al consemnului la frontieră – autoritatea care, prin raportare la atribuţiile funcţionale proprii, dispune în privinţa unui consemn la frontieră;

2.9. încetarea consemnului la frontieră – operaţiunea de modificare a statutului consemnului din statut activ în statut exclus. Această operaţiune poate avea loc prin anulare, executare şi la expirarea termenului;

2.10. legătură – informaţie operaţională introdusă în OICF cu scopul de a crea o relaţie între două sau mai multe consemne;

2.11. rezultat pozitiv – rezultat obţinut ca urmare a consultării datelor în OICF, concretizat în identificarea unei persoane sau a unui obiect;

2.12. termenul consemnului la frontieră – durata perioadei active a consemnului la frontieră, instituit de către iniţiator, prin referire la un număr specificat de zile sau la o dată prestabilită;

2.13. tranzacţie – acţiunea de operare sau consultare a datelor în OICF.

3. Prelungirea consemnului la frontieră se face în baza actului de dispoziţie întemeiat al iniţiatorului consemnului.

4. În scopul depistării cu operativitate a persoanelor sau a obiectelor căutate, autorităţile naţionale competente creează legături între consemnele la frontieră.

5. Crearea unei legături nu afectează acţiunea de urmat specifică pe baza fiecărui consemn pus în legătură sau perioada de păstrare a acestuia.

6. Crearea unei legături nu aduce atingere drepturilor de acces prevăzut la pct.10. Autorităţile care nu au drept de acces la anumite categorii de consemne nu pot vizualiza legătura cu consemnul la care nu au acces.

7. Măsurile organizatorico-tehnice ce ţin de instituirea consemnelor la frontieră se aprobă prin ordin al şefului Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

Secţiunea 1

Autorităţi cu competenţe în gestionarea datelor din OICF

8. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în calitate de deţinător al Sistemului informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră (în continuare – SIIPF), este unica autoritate naţională competentă, investită cu drepturi şi responsabilităţi referitoare la implementarea prezentelor Reguli, funcţionarea, întreţinerea, administrarea, monitorizarea, dezvoltarea şi securitatea OICF, precum şi cu asigurarea accesului autorităţilor naţionale competente la OICF.

9. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră este în drept de a efectua tranzacţii cu toate consemnele la frontieră, conform prevederilor prezentelor Reguli, inclusiv cu cele operate de alte autorităţi naţionale competente.

10. Operarea datelor în OICF poate fi efectuată prin interoperabilitatea SIIPF cu sistemele informaţionale ale autorităţilor naţionale competente.

11. Autorităţile naţionale competente pot consulta doar datele primare şi informaţia suplimentară introduse de către acestea, în mod particular.

12. Autorităţile naţionale competente utilizează datele cuprinse în consemnele la care au drept de acces, cu respectarea prevederilor cadrului normativ.

13. Categoriile de consemne şi tranzacţii la care au acces autorităţile naţionale competente sunt prevăzute în anexă.

Secţiunea a 2-a

Proceduri premergătoare

14. Actele de dispoziţie prin care se dispune instituirea consemnelor la frontieră, în conformitate cu prezentele Reguli, sunt remise Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră sau autorităţii care, în baza acordului, este autorizată cu dreptul de a opera date în OICF.

15. Actul de dispoziţie va conţine:

15.1. temeiul emiterii;

15.2. date suficiente pentru identificarea persoanelor sau a obiectelor menţionate în pct.19 şi 22;

15.3. măsurile ce urmează a fi luate în privinţa persoanelor sau a obiectelor depistate în timpul efectuării controlului la trecerea frontierei de stat;

15.4. autoritatea care ţine controlul consemnului la frontieră, cu indicarea numărului de telefon activ în regim de 24 de ore pentru a putea fi contactată la realizarea măsurilor;

15.5. termenul consemnului la frontieră.

16. În cazul în care nu sunt întrunite condiţiile pct.15, se întreprind următoarele acţiuni:

16.1. autoritatea naţională competentă cooperează cu iniţiatorul consemnului pentru înlăturarea neajunsurilor, stabilirea exactităţii şi actualităţii datelor cuprinse în actul de dispoziţie;

16.2. în cazul în care deficienţele nu au fost înlăturate ca urmare a activităţilor derulate în cadrul cooperării prevăzute la subpct. 16.1, autoritatea care operează cu consemnul în OICF va restitui actul de dispoziţie în decurs de 5 zile lucrătoare, fără a purcede la introducerea datelor în Sistem;

16.3. în cazul în care actul de dispoziţie nu conţine referinţe la termenul consemnului la frontieră, acesta va fi stabilit conform pct.61.

17. Consemnul la frontieră se consideră instituit din momentul introducerii informaţiei din actul de dispoziţie în OICF sau din momentul generării automatizate a consemnului ca urmare a interoperabilităţii sistemelor informaţionale naţionale în conformitate cu prevederile acordurilor interinstituţionale.

18. Consemnele la frontieră sunt introduse în OICF cu referire la:

18.1. persoane;

18.2. mijloace de transport;

18.3. documente.

19. Consemnele cu privire la persoane cuprind cel mult următoarele date:

19.1. numele;

19.2. prenumele;

19.3. numele la naştere;

19.4. numele folosite anterior şi pseudonimul;

19.5. orice caracteristică fizică specifică, obiectivă şi inalterabilă;

19.6. locul naşterii;

19.7. data naşterii (ziua/luna/anul), un număr de identificare naţional;

19.8. genul;

19.9. orice cetăţenii deţinute;

19.10. dacă persoana în cauză:

19.10.1. este înarmată;

19.10.2. este violentă;

19.10.3. s-a sustras sau a evadat;

19.10.4. prezintă un risc de sinucidere;

19.10.5. reprezintă o ameninţare pentru sănătatea publică;

19.10.6. este implicată în activitate de finanţare, pregătire, sprijin în orice mod al actelor de terorism, face parte din grupuri criminale organizate sau organizaţii criminale cu caracter transnaţional sau sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri, a participat la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război ori a unor crime contra umanităţii prevăzute în tratatele la care Republica Moldova este parte;

19.11. motivul instituirii consemnului;

19.12. iniţiatorul consemnului;

19.13. trimiterea la actul de dispoziţie care a generat consemnul;

19.14. acţiunea de urmat în cazul unui rezultat pozitiv;

19.15. legăturile cu alte consemne;

19.16. dacă persoana vizată este membru de familie al unui cetăţean al Republicii Moldova, al unui cetăţean al Uniunii Europene sau o altă persoană care beneficiază de dreptul la libera circulaţie;

19.17. dacă decizia de refuz al intrării se bazează pe:

19.17.1. o condamnare anterioară;

19.17.2. o ameninţare gravă pentru securitate;

19.17.3. dreptul naţional referitor la intrare şi la şedere;

19.17.4. o interdicţie de intrare; sau

19.17.5. o măsură restrictivă;

19.18. categoria infracţiunii;

19.19. categoria documentelor de identificare/identitate ale persoanei;

19.20. ţara care a eliberat documentele de identificare/identitate ale persoanei;

19.21. numărul (numerele) documentelor de identificare/identitate ale persoanei;

19.22. data eliberării documentelor de identificare/identitate ale persoanei;

19.23. fotografii şi imagini faciale;

19.24. copia documentelor de identificare/identitate, color, ori de câte ori este posibil.

20. Consemnele cu privire la persoane nu pot fi introduse în OICF fără datele prevăzute la subpct. 19.1, 19.2, 19.7, 19.12 şi 19.14, care constituie date primare. Celelalte date menţionate la pct.19 reprezintă informaţii suplimentare, ce urmează a fi introduse în OICF în limita disponibilităţii.

21. În OICF pot fi introduse consemne la frontieră în privinţa următoarelor obiecte uşor identificabile:

21.1. mijloace de transport;

21.2. documente:

21.2.1. toate tipurile de paşapoarte;

21.2.2. documentele de călătorie ale apatrizilor (conform Convenţiei privind statutul apatrizilor din 28 septembrie 1954);

21.2.3 documentele de călătorie ale refugiaţilor (conform Convenţiei cu privire la statutul refugiaţilor din 28 iulie 1951) şi ale beneficiarilor de protecţie umanitară);

21.2.4. permisele de conducere;

21.2.5 documentele oficiale care au fost furate, însuşite în mod ilegal, pierdute sau despre care se pretinde că ar fi astfel de documente, fiind însă false.

22. Consemnele cu privire la obiecte cuprind cel mult următoarele date:

22.1 marca, modelul, numărul de înmatriculare, codul VIN, în cazul mijloacelor de transport;

22.2. culoarea;

22.3. anul producerii;

22.4. imaginea foto;

22.5. tipul, seria şi numărul, data emiterii, data valabilităţii şi autoritatea emitentă în cazul documentelor;

22.6. trimiterea la actul de dispoziţie care a generat consemnul;

22.7. acţiunea de urmat în cazul unui rezultat pozitiv;

22.8. iniţiatorul consemnului;

22.9 motivul instituirii consemnului.

23. Consemnele cu privire la obiecte nu pot fi introduse în OICF fără datele prevăzute la subpct. 22.1, 22.5, 22.7 şi 22.8 care constituie date primare. Celelalte date reprezintă informaţii suplimentare, ce urmează a fi introduse în limita disponibilităţii.

II. TIPURI DE CONSEMNE ŞI MĂSURILE DE URMAT

24. După caracterul măsurilor dispuse prin actele de dispoziţie, se disting următoarele tipuri de consemne:

24.1. consemne de reţinere – persoanele sau mijloacele de transport se reţin pe durata ce nu poate depăşi termenul legal, cu predarea către iniţiatorul consemnului;

24.2. consemne restrictive – persoanelor sau mijloacelor de transport nu li se permite intrarea sau ieşirea în/din Republica Moldova;

24.3. consemne de control – persoanele, mijloacele de transport, documentele se supun unui anumit tip de control prevăzut de legislaţie;

24.4. consemne de ridicare – mijloacele de transport, documentele se ridică şi se remit organului care a dispus măsura;

24.5. consemne de informare – organul care a dispus măsura este informat despre faptul traversării frontierei de stat.

25. La necesitate, în caz de obţinere a unui rezultat pozitiv cu referire la un consemn în privinţa unei persoane vulnerabile, în sensul Legii nr.28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, autorităţile publice responsabile de asigurarea protecţiei copiilor în situaţii de risc şi a altor persoane vulnerabile asigură, la sesizarea Poliţiei de Frontieră, prezenţa specialiştilor necesari pentru acordarea asistenţei, precum şi, la necesitate, preluarea copiilor în custodie pentru asigurarea drepturilor minorilor şi ale altor persoane vulnerabile, în conformitate cu cadrul normativ.

26. La semnalarea consemnului, persoana, după caz posesorul obiectului, este obligat:

26.1. la solicitarea poliţistului de frontieră să prezinte toate actele necesare;

26.2. să se supună cerinţelor legale ale poliţistului de frontieră.

Secţiunea 1

Consemne de reţinere

27. Consemnele de reţinere pot fi instituite în privinţa următoarelor categorii de persoane şi mijloace de transport:

27.1. persoane căutate şi/sau dispărute în scopul arestării sau predării către iniţiatorul consemnului;

27.2. persoane căutate în scopul extrădării, în baza unui mandat de arestare şi/sau conform Legii nr.371/2006 cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală;

27.3. persoane căutate în scopul reţinerii în baza ordonanţei organului de urmărire penală pentru a fi pusă sub învinuire, adoptată în conformitate cu prevederile art.169 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003;

27.4. mijloace de transport, în baza încheierii de declarare în căutare a mijlocului de transport, emisă de executorul judecătoresc în conformitate cu prevederile art.72 alin.(5) din Codul de executare al Republicii Moldova nr.443/2004;

27.5. mijloace de transport, în baza încheierilor instanţei de insolvabilitate de anunţare în căutare a mijloacelor de transport, emise în conformitate cu prevederile art.66 alin.(1) lit.g) şi art.75 alin.(1) lit.d) din Legea insolvabilităţii nr.149/2012.

28. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv, la un consemn de reţinere în privinţa persoanelor stabilite la subpct. 27.1; 27.2; 27.3, se întreprind următoarele acţiuni:

28.1. persoana este înlăturată din fluxul de pasageri;

28.2. se informează organul iniţiator pentru organizarea preluării persoanei.

29. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv, la un consemn de reţinere în privinţa mijloacelor de transport, stabilit la subpct. 27.4 şi 27.5 se întreprind următoarele acţiuni:

29.1. se informează posesorul mijlocului de transport despre existenţa consemnului de reţinere;

29.2. mijlocul de transport este înlăturat din fluxul principal de vehicule;

29.3. se înlătură posesorul de la conducerea mijlocului de transport sau, după caz se indisponibilizează mijlocul de transport;

29.4. se organizează amplasarea mijlocului de transport la parcarea subdiviziunii Poliţiei de Frontieră sub supraveghere şi pază;

29.5. se sigilează mijlocul de transport, cu întocmirea procesului-verbal de sigilare;

29.6. se informează organul iniţiator, prin orice mijloc de informare ce lasă o urmă scrisă, pentru organizarea preluării mijlocului de transport din punctul de trecere a frontierei de stat în decurs de trei zile.

30. În cazul neprezentării executorului judecătoresc/administratorului autorizat, la expirarea termenului stabilit la subpct. 29.6, mijlocul de transport este restituit proprietarului sau posesorului legal, în baza cererii.

31. Procedura de reţinere şi eliberare/restituire a mijloacelor de transport este stabilită de către Poliţia de Frontieră.

Secţiunea a 2-a

Consemne restrictive

32. Consemnele restrictive sunt instituite, în scopul restricţionării intrării sau ieşirii în/din Republica Moldova, de către Poliţia de Frontieră şi autoritatea competentă pentru străini, din oficiu sau în temeiul actelor de dispoziţie.

33. Instituirea din oficiu a consemnelor la frontieră are loc în cazurile prevăzute de Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.

34. Consemnele restrictive privind interzicerea ieşirii pot fi instituite în baza unui act de dispoziţie în privinţa persoanelor care, conform legislaţiei naţionale, sunt limitate în dreptul de a ieşi din Republica Moldova, în temeiul Legii insolvabilităţii nr.149/2012, Codului de executare al Republicii Moldova nr.443/2004, Codului de procedură civilă al republicii Moldova nr.225/2003 sau Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003.

35. Consemne restrictive privind interzicerea ieşirii pot fi instituite în privinţa mijloacelor de transport în temeiul actelor de dispoziţie.

36. Consemnele restrictive privind interzicerea intrării pot fi instituite doar în privinţa străinilor şi apatrizilor în temeiul:

36.1. actelor administrative emise în conformitate cu prevederile Legii nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova;

36.2. deciziei/hotărârii instanţei de judecată privind expulzarea, în condiţiile stabilite de Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 şi de Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008;

36.3. sancţiunilor adoptate prin rezoluţiile Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite conform art.41 al Cartei Naţiunilor Unite, precum şi deciziilor comitetelor de sancţiuni stabilite prin aceste rezoluţii, conform prevederilor art.8 alin.(1) din Legea nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale;

36.4. deciziile privind alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive internaţionale prevăzute la art.4 lit.j) din Legea nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale, instituite prin acte ale Uniunii Europene sau ale altor organizaţii internaţionale şi adoptate de Ministerul Afacerilor Externe, conform art.10 din Legea nr.25/2016 prenotată;

36.5. deciziilor Consiliului Interinstituţional de Supervizare de adoptare a măsurilor restrictive internaţionale prevăzute la art.4 lit.j) din Legea nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale de către Republica Moldova din proprie iniţiativă;

36.6. deciziilor Consiliului Interinstituţional de Supervizare de aliniere la măsurile restrictive internaţionale prevăzute la art.4 lit.j) din Legea nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale, în cazul în care acestea au fost instituite prin decizii unilaterale ale altor state.

37. În cazul obţinerii rezultatului pozitiv cu referire la consemnul restrictiv, vor fi întreprinse următoarele acţiuni:

37.1. persoana/mijlocul de transport este separată/separat de fluxul principal de călători;

37.2. persoana este informată despre existenţa măsurilor restrictive şi despre faptul că traversarea frontierei de stat nu va fi autorizată;

37.3. în privinţa persoanei sau unităţii de transport se emite Decizia privind refuzul intrării/ieşirii în/din Republica Moldova;

37.4. persoana este obligată să părăsească imediat punctul de trecere şi/sau să înlăture imediat mijlocul de transport din punctul de trecere.

38. În cazul identificării persoanei în privinţa căreia a fost aplicat un consemn restrictiv privind interzicerea ieşirii din Republica Moldova, în ordinea stabilită de prevederile art.178 alin.(4) şi art.191 alin.(3) subpct. 8) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003, se va ridica provizoriu paşaportul, cu remiterea către iniţiatorul consemnului la frontieră. Persoanei îi va fi eliberată o copie de pe actul de ridicare provizorie a paşaportului.

39. Prevederile pct.38 sunt aplicate în mod corespunzător în punctele de trecere cu control coordonat.

Secţiunea a 3-a

Consemne de control în linia a doua

40. Consemnele de control cu referire la persoane şi obiecte sunt introduse în OICF de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră din oficiu, sau în temeiul actelor de dispoziţie, în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor şi/sau al preîntâmpinării ameninţărilor pentru siguranţa publică, în una sau mai multe dintre următoarele circumstanţe:

40.1. în cazul existenţei unei bănuieli rezonabile privind pregătirea comiterii sau comiterea unei infracţiuni;

40.2. în cazul în care, ca urmare a evaluării realizate pe baza criteriilor prestabilite incluse în profile de risc, se identifică existenţa unor factori sau indicatori care semnalează comportamente suspecte sau ilegale.

41. Consemnele de control în linia a doua pot fi introduse în mod automatizat de către organele securităţii statului, dacă există indicii concrete că informaţiile menţionate subpct. 48.4 ce urmează a fi obţinute ca urmare a desfăşurării controlului sunt necesare pentru a preîntâmpina o ameninţare din partea persoanei în cauză sau alte ameninţări la adresa securităţii naţionale.

42. Atunci când există indicii clare că obiectele menţionate la pct.21 au legătură cu infracţiunile menţionate la pct.40 sau cu ameninţările menţionate la pct.41 se pot introduce consemne de control în linia a doua sau de ridicare referitoare la respectivele obiecte şi se pot crea legături între aceste consemne şi cele introduse în conformitate cu pct.40 şi 41.

43. Consemnul de control în linia a doua poate fi instituit în următoarele scopuri:

43.1. identificarea bunurilor interzise, căutate sau care urmează a fi utilizate ca probe într-o procedură judiciară;

43.2. identificarea potenţialilor indici de falsificare a documentelor;

43.3. efectuarea intervievării persoanei;

43.4. identificarea persoanelor sau obiectelor ascunse în mijlocul de transport.

44. În cazul consemnelor de control, poliţistul de frontieră execută exclusiv acţiunile de urmat impuse prin act, care se limitează la:

44.1. control în linia a doua persoană – intervievarea, efectuarea controlului corporal al persoanei, controlul fizic al bagajului personal. În cazul intervievării, întrebările vor fi specificate de iniţiator în mod clar şi laconic;

44.2. control în linia a doua mijloc de transport – controlul fizic al vehiculului şi/sau identificarea acestuia după numărul de înmatriculare, numărul VIN şi alte caracteristici, indicate în certificatul de înmatriculare, prin comparare cu datele reale ale vehiculului supus controlului;

44.3. control în linia a doua document – controlul detaliat al actului cu ajutorul tehnicii speciale, în vederea depistării indicilor de falsificare.

45. Iniţiatorul sau autoritatea naţională competentă, enumeră cu exactitate acţiunile prevăzute la 44, indicându-le în mod expres, fie separat, fie cumulativ. Este interzisă realizarea altor acţiuni decât cele stabilite.

46. Controlul corporal se efectuează, cu respectarea demnităţii umane, de către o persoană de acelaşi sex cu persoana controlată şi presupune examinarea externă a corpului şi a îmbrăcăminţii unei persoane, vizual, precum şi prin palpare şi apăsare, îmbrăcămintea groasă putând fi examinată separat. Atunci când prin examinare sunt identificate obiecte, la solicitarea poliţistului de frontieră, persoana este obligată să le prezinte.

47. Controlul bagajului presupune examinarea externă a acestuia, vizual, precum şi prin palpare şi apăsare. La solicitarea poliţistului de frontieră, persoana are obligaţia de a le deschide, a le desface şi de a le prezenta conţinutul. Corespondenţa nu se deschide sau citeşte şi nu se accesează telefonul, un sistem informatic ori alt mijloc de comunicare sau de stocare a datelor.

48. Ca urmare a obţinerii unui rezultat pozitiv cu referire la un consemn de control, angajatul Poliţiei de Frontieră întreprinde următoarele acţiuni:

48.1. persoana/obiectul este separată/separat de locul efectuării controlului în prima linie;

48.2. persoana sau, după caz, deţinătorul obiectului este informată cu privire la efectuarea controlului în linia a doua;

48.3 desfăşoară procedura de control în linia a doua;

48.4 furnizează iniţiatorului toate sau unele dintre următoarele informaţii:

48.4.1 faptul că persoana a fost localizată sau că obiectele menţionate la pct.21 au fost localizate;

48.4.2 locul şi ora efectuării controlului;

48.4.3 rezultatul controlului în linia a doua conform acţiunilor stabilite la pct.44;

48.4.4 ruta şi destinaţia călătoriei;

48.4.5 persoanele care însoţesc persoana supusă controlului;

48.4.6 orice identitate dezvăluită şi orice descriere a persoanei care utilizează documentul care face obiectul consemnului;

48.4.7 obiectele transportate, inclusiv documentele de călătorie.

49. Procedura de transmitere şi înregistrare a informaţiilor suplimentare obţinute cu ocazia realizării sarcinii consemnelor de control se stabileşte prin ordin al şefului Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

50. Îndeplinirea controlului în linia a doua, prevăzut în prevederile prezentelor Reguli, nu aduce atingere dreptului reprezentanţilor altor autorităţi publice de a efectua, după caz, percheziţia corporală sau percheziţia vehiculului, în cazurile şi a condiţiile prevăzute de normele de procedură penală.

Secţiunea a 4-a

Consemne de ridicare

51. Consemnele de ridicare se instituie în OICF de Poliţia de Frontieră în privinţa obiectelor stabilite la pct.21, în baza următoarelor acte:

51.1. actele de dispoziţie ale subiecţilor care efectuează urmărirea penală şi activitatea specială de investigaţii, în ordinea stabilită de prevederile Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003;

51.2. încheierile instanţei de judecată prin care se dispune ridicarea provizorie a permisului de conducere conform art.182 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003, în privinţa obiectelor stabilite la subpct. 21.2.4;

51.3. hotărârile instanţei de judecată prin care se constată nulitatea actelor de identitate conform art.5 alin.(3) din Legea nr.273/1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, referitor la obiectele stabilite la subpct. 21.2 ;

51.4. deciziilor autorităţii competente de eliberarea actelor de identitate emise conform art.5 alin.(3) din Legea nr.273/1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, referitor la anularea din oficiu a acestora, în privinţa obiectelor stabilite la subpct. 21.2;

51.5. actul de dispoziţie emis de Ministerul Afacerilor Externe privind încetarea de jure a dreptului de deţinere a paşaportului diplomatic sau de serviciu, în cazul nepredării acestuia de către deţinător.

52. Consemnele de ridicare în privinţa obiectelor stabilite la subpct. 21.2.4 şi 21.2.5 pot fi instituite în OICF, doar prin crearea de legături între aceste tipuri de consemne, conform pct.42.

53. Ca urmare a obţinerii unui rezultat pozitiv cu referire la un consemn de ridicare, angajatul Poliţiei de Frontieră întreprinde următoarele acţiuni:

53.1. obiectul şi deţinătorul acestuia sunt separate de locul efectuării controlului în prima linie;

53.2. se informează posesorul obiectului despre existenţa consemnului de ridicare;

53.3. se înlătură posesorul de la conducerea mijlocului de transport sau, după caz, se indisponibilizează obiectul;

53.4. se informează organul iniţiator pentru realizarea acţiunilor procedurale şi organizarea preluării obiectului.

Secţiunea a 5-a

Consemne de informare

54. Consemnele de informare pot fi instituite în privinţa persoanelor şi a mijloacelor de transport, de Poliţia de Frontieră, în temeiul actelor de dispoziţie, sau în mod automatizat de către autorităţile responsabile de securitatea statului, în scopurile stabilite la pct.40 şi 41.

55. Realizarea sarcinii unui consemn de informare presupune exclusiv, furnizarea discretă către iniţiator a informaţiilor privind:

55.1. data şi ora traversării frontierei de stat;

55.2. direcţia de deplasare (intrare/ieşire);

55.3. punctul de trecere;

55.4. calitatea persoanei (şofer/pasager/pieton)

55.5. mijlocul de transport/ruta, în cazul consemnelor de informare în privinţa persoanelor.

56. Persoanei care face obiectul consemnului nu i se aduce sub nicio formă la cunoştinţă despre existenţa consemnului.

57. Procedura de transmitere şi înregistrare a informaţiilor suplimentare obţinute ca urmare a realizării sarcinii consemnelor de informare se stabileşte prin ordin al şefului Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

III. PRELUCRAREA DATELOR

Secţiunea 1

Perioada de păstrare a consemnelor

58. Perioada activă a unui consemn este menţinută numai pe durata necesară pentru îndeplinirea scopurilor pentru care a fost introdus.

59. Datele primare şi informaţia suplimentară aferente consemnelor la frontieră în privinţa persoanelor sunt păstrate în OICF pe un termen de 3 ani de data încetării consemnului, iar în privinţa obiectelor – pe un termen de 5 ani de la data încetării acestuia. La expirarea termenului de păstrare, datele se distrug în mod automatizat.

60. Nu este admisă instituirea în OICF a consemnelor la frontieră fără termen.

61. În cazul nespecificării în actul de dispoziţie a termenului consemnului la frontieră, urmează a fi aplicate următoarele prevederi:

61.1. consemnele de reţinere în privinţa persoanelor, stabilite la subpct. 27.1, 27.2 şi 27.3, precum şi consemnele restrictive stabilite la pct.36, sunt instituite pe un termen de 5 ani, cu obligaţia reexaminării necesităţii păstrării statutului activ, o dată la 6 luni;

61.2. consemnele restrictive stabilite la pct.34, consemnele de control stabilite conform pct.40, 41 şi 42, precum şi consemnele de informare stabilite la pct.54, sunt instituite pe termen de 1 an, cu obligaţia reexaminării necesităţii păstrării statutului activ, o dată la 6 luni;

61.3. consemnele de reţinere în privinţa obiectelor stabilite la subpct. 27.4 şi 27.5, consemnele restrictive stabilite la pct.35, precum şi consemnele de ridicare stabilite la subpct. 21.2.4 şi 21.2.5 se instituie pe un termen de 10 ani, cu obligaţia reexaminării necesităţii de păstrare a statutului activ, o dată la 2 ani.

62. Ca urmare a reexaminării, iniţiatorul poate decide, în urma unei evaluări individuale, să păstreze statutul activ al consemnului pentru o perioadă mai lungă decât termenele stabilite la pct.61, dacă acest lucru se dovedeşte necesar şi proporţional pentru scopurile în care a fost introdus consemnul. Prelungirea consemnului la frontieră se face în baza actului de dispoziţie întemeiat de autorităţile care a dispus instituirea acestuia.

63. Consemnele de reţinere încetează:

63.1. prin executare, la predarea persoanei sau la transmiterea mijlocului de transport către iniţiator, în cazul în care această modalitate de încetare este stabilită în actul de dispoziţie privind aplicarea consemnului;

63.2. prin anulare, în temeiul actului de dispoziţie prin care se dispune anularea actului în bazal căruia s-a dispus instituirea consemnului de reţinere sau în baza actului de dispoziţie privind anularea consemnului de reţinere;

63.3. la expirarea termenului pentru care a fost instituit;

63.4. în condiţiile stabilite la subpct. 61.1 şi 61.3.

64. Consemnele restrictive încetează în următoarele cazuri:

64.1. prin anulare, în temeiul actului de dispoziţie prin care se dispune anularea actului ce a stat la baza instituirii consemnului restrictiv sau în temeiul actului de dispoziţie privind anularea consemnului restrictiv;

64.2. la expirarea termenului pentru care au fost instituite;

64.3. în condiţiile stabilite la subpct. 61.1 şi 61.2.

65. Consemnele de control şi consemnele de informare încetează:

65.1. prin executare, în cazul în care această modalitate de încetare este stabilită în actul de dispoziţie privind aplicarea consemnului;

65.2. prin anulare, în temeiul actului de dispoziţie prin care se dispune anularea actului ce a stat la baza instituirii consemnului de control sau de informare, ori în temeiul actului de dispoziţie privind anularea consemnului de control sau de informare;

65.3. la expirarea termenului pentru care au fost instituite;

65.4. în condiţiile stabilite la subpct. 61.2.

66. Consemnele de ridicare instituite în condiţiile pct.51 încetează:

66.1. prin executare, la predarea obiectului către iniţiator, în cazul în care această modalitate de încetare este stabilită în actul de dispoziţie;

66.2. prin anulare, în temeiul actului de dispoziţie prin care se dispune anularea actului ce a stat la baza instituirii consemnului de ridicare sau în baza actului de dispoziţie privind anularea consemnului de ridicare;

66.3. la expirarea termenului pentru care au fost instituite;

66.4. la expirarea termenului specificat la subpct. 61.3.

67. În cazul în care există legături între un consemn referitor la o persoană şi consemnele referitoare la obiecte, încetarea consemnelor cu referire la obiecte se realizează, implicit, la încetarea consemnului în privinţa persoanei.

68. Contrar prevederilor pct.61, în cazul existenţei motivelor întemeiate de a considera că un consemn şi-a atins scopul şi ar trebui în consecinţă să fie anulat, Poliţia de Frontieră notifică imediat iniţiatorul consemnului. Iniţiatorul are la dispoziţie 15 zile de la data primirii notificării respective, pentru a răspunde că consemnul a fost anulat, ori pentru a motiva păstrarea statutului activ.

69. În cazul în care nu există un răspuns la sfârşitul perioadei de 15 zile, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră anulează consemnul, cu notificarea iniţiatorului.

Secţiunea a 2-a

Tranzacţiile cu consemnele la frontieră

70. Autoritatea naţională competentă care operează informaţia cu referire la consemn în OICF se asigură că datele sunt exacte şi actuale, precum şi că operarea acestora se face în baza dispoziţiilor prezentelor Reguli.

71. Doar autoritatea naţională competentă care a introdus consemnul în OICF are dreptul să modifice, să completeze, să corecteze, să actualizeze ori să şteargă datele pe care le-a introdus, până la expirarea duratei de valabilitate a consemnului, cu excepţia cazurilor de aplicare a prevederilor pct.69.

72. În cazul în care se obţine rezultat pozitiv la un consemn sau angajatul Poliţiei de Frontieră identifică date primare modificate, acesta are obligaţia de a le transmite organului iniţiator. Procedura de transmitere a datelor este reglementată de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Autoritatea naţională competentă care a introdus informaţia cu referire la consemn o completează sau o modifică în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai târziu de trei zile din momentul recepţionării informaţiei expediate de către Poliţia de Frontieră .

73. Dacă, în urma obţinerii rezultatului pozitiv la un consemn, angajatul Poliţiei de Frontieră identifică faptul că un element al datelor introduse de către o autoritate naţională competentă este incorect sau este stocat ilegal, autoritatea naţională competentă care a introdus consemnul verifică informaţiile şi, dacă consideră necesar, corectează sau şterge consemnul.

74. În cazul în care Poliţia de Frontieră primeşte o cerere din partea unei persoane care demonstrează că nu este persoana vizată de un consemn, aceasta colectează datele cu caracter personal ale solicitantului şi, după caz, procedează astfel:

74.1. soluţionează cererea, dacă are competenţa necesară;

74.2. redirecţionează cererea în original, împreună cu toate datele colectate, autorităţii naţionale competente care a introdus consemnul.

Secţiunea a 3-a

Măsuri de securitate informaţională şi protecţie a datelor

75. Poliţia de Frontieră adoptă măsurile de securitate necesare în legătură cu gestionarea şi utilizarea OICF ca parte componentă a SIIPF, în conformitate cu capitolul VIII din Conceptul tehnic al Sistemului informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.834/2008.

76. Autorităţile naţionale competente asigură întreprinderea măsurilor echivalente celor menţionate la pct.75 în materie de securitate, în ceea ce priveşte tranzacţiile cu consemnele la frontieră, schimbul de informaţii suplimentare şi date primare.

77. În cazul producerii unor incidente de securitate, autoritatea naţională competentă va întreprinde măsurile necesare pentru depistarea sursei de producere a incidentului, va efectua analiza acestuia şi va înlătura cauzele incidentului de securitate, cu informarea Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova.

Secţiunea a 4-a

Dreptul de acces la datele din OICF

78. Prelucrarea datelor cu caracter personal în OICF se realizează în conformitate cu prevederile prezentelor Reguli şi ale legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.

79. Drepturile de acces, rectificare şi ştergere a datelor persoanelor vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal în OICF se exercită potrivit legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.

80. Cererile persoanelor vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal în OICF se transmit subdiviziunii/persoanei responsabile de protecţia datelor cu caracter personal din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

81. Pentru a comunica solicitantului informaţii cu privire la datele cu caracter personal prelucrate în OICF, subdiviziunea/persoana responsabilă de protecţia datelor cu caracter personal din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră solicită acordul autorităţii naţionale competente care a introdus consemnul. Acordul se comunică în termen de 10 zile de la data primirii solicitării din partea subdiviziunii/persoanei responsabile de protecţia datelor cu caracter personal din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

82. Subdiviziunea/persoana responsabilă de protecţia datelor cu caracter personal din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră examinează cererile persoanelor vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal în OICF, în termen de 30 zile. Această perioadă poate fi prelungită cu 30 de zile, atunci când este necesar, ţinând cont de complexitatea şi numărul cererilor, cu informarea persoanei despre acest fapt.

83. Cererile de rectificare şi/sau ştergere trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, datele cu caracter personal ale căror rectificare şi/sau ştergere se solicită.

84. Alte autorităţi naţionale, inclusiv instanţele de judecată, pot avea acces la datele din OICF exclusiv în temeiul ordonanţei de ridicare, al mandatului judecătoresc sau al încheierii judecătoreşti, în ordinea stabilită de prevederile Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.nr.122/2003 şi doar în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor cu caracter terorist, a altor infracţiuni grave, deosebit de grave şi excepţional de grave ori executarea pedepselor.

85. Dreptul de a accesa datele din OICF poate fi exercitat şi de autorităţile naţionale competente responsabile de acordarea cetăţeniei, în baza demersului motivat, în scopul de a examina o cerere de acordare a cetăţeniei.

86. Legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal în OICF, transferul acestora către alte state sau organizaţii internaţionale, precum şi schimbul şi procesarea ulterioară a informaţiilor suplimentare cu referire la consemne se supun controlului de către Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.

87. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră stabileşte şi dezvoltă normele tehnice necesare pentru introducerea, actualizarea şi ştergerea datelor menţionate la prezenta Secţiune, precum şi pentru efectuarea căutărilor în acestea.

Secţiunea a 5-a

Răspunderea

88. Orice utilizare frauduloasă a datelor din OICF sau orice tranzacţie care contravine prezentelor Reguli se află sub rezerva unor sancţiuni eficiente, proporţionale şi disuasive în conformitate cu legislaţia.

89. În cazurile de nerespectare a regulilor, a standardelor şi a normelor general acceptate în domeniul securităţii informaţionale şi protecţiei datelor cu caracter personal, precum şi utilizării abuzive a datelor din OICF, Poliţia de Frontieră este în drept să iniţieze procedura de suspendare sau retragere a drepturilor de acces la datele prelucrate şi stocate în OICF, în conformitate cu legislaţia.

90. În cazul în care se constată utilizarea abuzivă a datelor din OICF sau a dispoziţiilor prezentelor Reguli, pe lângă aplicarea prevederilor pct.89, fapta prejudiciabilă se sancţionează conform legislaţiei.

Anexa

la Regulile privind instituirea

consemnului la frontieră

Categorii de consemne şi tranzacţiile la care au acces

autorităţile naţionale competente