881/07.11.2013 Hotărîre pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, delimitarea şi clasificarea corpurilor de apă

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea,

delimitarea şi clasificarea corpurilor de apă

nr. 881  din  07.11.2013

 (în vigoare 15.11.2013) 

Monitorul Oficial nr.258-261 art.986 din 15.11.2013

* * *

În temeiul art.37 alin.(3) din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.81, art.264), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia privind identificarea, delimitarea şi clasificarea corpurilor de apă (se anexează).

2. Ministerul Mediului, în termen de o lună, va crea grupuri de lucru pentru identificarea, delimitarea şi clasificarea corpurilor de apă pentru fiecare district al bazinelor hidrografice.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.586 din 21.08.2024, în vigoare 06.09.2024]

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.1143 din 21.11.2018, în vigoare 18.01.2019]

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.881 din 7 noiembrie 2013

METODOLOGIA

privind identificarea, delimitarea şi clasificarea corpurilor de apă

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia privind identificarea, delimitarea şi clasificarea corpurilor de apă (în continuare – Metodologie) stabileşte metodele pentru identificarea şi delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane şi principiile de clasificare a acestora.

2. În sensul prezentei Metodologii se utilizează terminologia definită în Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011.

3. Pentru organizarea şi desfăşurarea identificării, delimitării şi clasificării corpurilor de apă, pentru fiecare district al bazinelor hidrografice se instituie cîte un grup de lucru. Componenţa nominală a grupului de lucru se aprobă de organul central al administraţiei publice în domeniul mediului.

4. Identificarea, delimitarea şi clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă se efectuează de către autoritatea administrativă de gestionare a apelor, iar pentru apele subterane – de către autoritatea administrativă centrală specializată în cercetarea, evidenţa, reglementarea şi controlul folosirii resurselor minerale.

5. Procesul de identificare, delimitare şi clasificare a corpurilor de apă se desfăşoară cu participarea comitetului districtului bazinului hidrografic, în condiţiile art.10 din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011.

6. Corpurile de apă de suprafaţă transfrontaliere sînt identificate, delimitate şi clasificate în coordonare cu statele riverane, conform acordurilor şi tratatelor internaţionale în domeniul mediului la care Republica Moldova este parte.

7. Rezultatele identificării, delimitării şi clasificării corpurilor de apă sînt reflectate în Cadastrul de stat al apelor, ţinut de către autoritatea administrativă de gestionare a apei, în conformitate cu art.14 din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011.

8. Lista corpurilor de apă identificate se aprobă de Guvern, la propunerea organului central al administraţiei publice în domeniul mediului.

II. APELE DE SUPRAFAŢĂ

Secţiunea 1

Identificarea şi delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă

9. În conformitate cu art.5 din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011, districtul bazinului hidrografic este principala unitate de gestionare a bazinelor hidrografice şi a apelor subterane asociate lor, care pot fi formate în cadrul districtelor.

10. Subbazinul este principala unitate pentru identificarea, delimitarea şi clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă, cu excepţia corpurilor de apă de suprafaţă, care urmează să fie identificate, delimitate şi clasificate separat de-a lungul cursurilor principale ale rîurilor Nistru şi Prut.

11. Hotarele districtelor bazinelor hidrografice, hotarele subbazinelor şi hărţile speciale în care acestea sînt delimitate se aprobă de Guvern.

12. Pentru identificarea şi delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă sînt utilizate următoarele metode:

1) metoda bazată pe tipologie;

2) metoda simplificată.

13. La elaborarea Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic va fi utilizată doar o singură metodă din cele expuse în pct.6 din prezenta Metodologie.

Secţiunea a 2-a

Identificarea şi delimitarea corpurilor de apă de

suprafaţă prin metoda bazată pe tipologie

14. Corpurile de apă de suprafaţă identificate şi delimitate în conformitate cu metoda bazată pe tipologie sînt mai puţin relevante pentru planificarea gestionării districtului bazinului hidrografic, fără validarea şi calibrarea condiţiilor de referinţă specifice şi a criteriilor pentru evaluarea stării chimice şi ecologice a corpurilor de apă de suprafaţă. Mai mult decît atît, pentru evaluarea stării acestora sînt necesare suficiente date de monitorizare.

15. După identificarea şi delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă prin metoda bazată pe tipologie, corpurile de apă de suprafaţă sînt clasificate conform:

1) condiţiilor de referinţă specifice tipului;

2) criteriilor specifice tipului privind parametrii fizico-chimici, hidrobiologici şi hidromorfologici pentru evaluarea stării chimice şi ecologice a corpurilor de apă de suprafaţă.

16. Metoda bazată pe tipologie include identificarea poziţiei şi a hotarelor corpurilor de apă de suprafaţă şi caracterizarea primară a acestora.

17. Corpurile de apă de suprafaţă din districtul bazinului/subbazinului hidrografic urmează a fi incluse în una dintre următoarele categorii de ape de suprafaţă: rîuri, lacuri, ape de tranziţie, corpuri artificiale de apă de suprafaţă, corpuri de apă de suprafaţă puternic modificate, conform sistemelor A sau B de identificare şi delimitare a corpurilor de apă de suprafaţă, descrise în prezenta Metodologie.

18. În cazul în care se va utiliza sistemul A, corpurile de apă de suprafaţă din districtul bazinului/subbazinului hidrografic se vor diferenţia în funcţie de ecoregiunea relevantă, în conformitate cu zonele geografice specificate în capitolul II secţiunea a 2-a din prezenta Metodologie şi prezentate pe harta din figura 2. Corpurile de apă de suprafaţă din cadrul fiecărei ecoregiuni se vor diferenţia în conformitate cu criteriile enumerate în tabelul 1.

19. La utilizarea sistemului B trebuie să se obţină cel puţin acelaşi grad de diferenţiere ca şi la utilizarea sistemului A. Prin urmare, corpurile de apă de suprafaţă din districtul bazinului/subbazinului hidrografic trebuie diferenţiate pe tipuri, utilizînd valori obligatorii şi descriptori opţionali sau combinaţii dintre ele, pentru a asigura condiţiile biologice specifice de referinţă.

20. Pentru corpurile de apă de suprafaţă artificiale sau puternic modificate, diferenţierea se efectuează în conformitate cu cerinţele acelei categorii de ape care este cea mai potrivită pentru descrierea acestora.

Sistemul A de identificare şi delimitare a corpurilor de apă de suprafaţă

21. Criteriile care vor fi utilizate pentru identificarea şi delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă (în special a rîurilor şi a lacurilor) în cadrul sistemului A sînt prezentate în tabelul 1.

22. Pasul 1: atribuirea categoriilor de ape de suprafaţă. Un corp de apă de suprafaţă poate face parte din următoarele categorii de ape de suprafaţă, care nu se suprapun una peste alta:

1) rîu;

2) lac;

3) corp de apă artificial;

4) corp de apă puternic modificat.

23. Un exemplu de atribuire a categoriei de apă de suprafaţă este prezentat în figura 1, care ilustrează cum o parte a rîului a fost îndreptată, astfel devenind "puternic modificată", ceea ce duce la identificarea acesteia drept un corp de apă separat puternic modificat.

Fig.1. Stabilirea hotarelor pentru corpurile de apă prin identificarea

şi desemnarea ulterioară a corpurilor de apă puternic modificate

24. Pasul 2: trasarea hotarului ecoregiunii. Republica Moldova este amplasată în două ecoregiuni, prezentate în harta din figura 2, şi anume:

1) Cîmpia Estică;

2) Provincia Pontică.

Fig.2. Ecoregiunile pentru rîuri şi lacuri

25. Pentru a fi utilizate în Sistemul Informatic Geografic, hotarele ecoregiunilor (date-vectori de tip poligon) vor fi preluate din fişierul: wfd_shp_ecoregions.zip, ce poate fi descărcat de pe pagina web: http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/ecoregions-for-rivers-and-lakes.

26. În cazul în care hotarul unei ecoregiuni intersectează corpul de apă, acesta va fi divizat în două corpuri de apă separate, după cum este prezentat în figurile 3 şi 4.

Fig.3. Corpuri de apă identificate şi delimitate fără a face parte din ecoregiune

Fig.4. Corpuri de apă identificate şi delimitate care fac parte dintr-o ecoregiune

27. Pasul 3: aplicarea criteriului pentru suprafaţa bazinului de recepţie. Criteriile pentru suprafaţa bazinului de recepţie sînt prezentate în tabelul 1 şi se aplică atît pentru lacuri, cît şi pentru iazuri şi lacuri de acumulare, similar categoriei "lacuri" (drept corpuri de apă artificiale sau corpuri de apă puternic modificate).

28. În cazul în care bazinul de recepţie poate fi asociat cu un corp de apă ce aparţine categoriei "lacuri" (inclusiv lacurile de acumulare şi iazurile), acesta va fi realocat (adăugat) la bazinul de recepţie în amonte de corpul de apă ce aparţine categoriei "rîuri" (inclusiv corpurile de apă artificiale şi corpurile de apă puternic modificate corespunzătoare). Acest exemplu este ilustrat în figurile 5 şi 6.

Fig.5. Atribuirea bazinului de recepţie al unui corp de apă de tip lac: înainte

Fig.6. Atribuirea bazinului de recepţie al unui corp de apă de tip lac: după

29. Pasul 4: aplicarea criteriului de altitudine. Criteriile de altitudine sînt prezentate în tabelul 1.

30. Un exemplu de separare a corpurilor de apă în baza criteriilor de altitudine este dat în figurile 7 şi 8, reprezentînd un rîu ce traversează două lacuri de acumulare.

Fig.7. Corpuri de apă pînă la separare prin aplicarea

criteriului de altitudine (vedere longitudinală)

Fig. 8. Corpuri de apă după separare prin aplicarea criteriului de altitudine

(vedere longitudinală)

31. Pasul 5: aplicarea tipologiei pentru geologie. Criteriile geologice sînt indicate în tabelul 1.

32. Pasul 6: aplicarea tipologiei pentru adîncimea medie (lacuri, lacuri de acumulare, iazuri). Criteriul privind adîncimea medie este menţionat în tabelul 1 şi se aplică atît pentru lacuri, cît şi pentru iazuri şi lacuri de acumulare.

33. Pasul 7: repetarea paşilor 2 – 6, după necesitate. Paşii 2 – 6 pot fi repetaţi pînă la identificarea şi delimitarea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă în conformitate cu toate criteriile.

34. După identificarea şi delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă, acestea vor fi codificate conform sistemului descris în capitolul II secţiunea a 4-a din prezenta Metodologie, folosind următorul model:

35. Pe hărţi, corpurile de apă delimitate se indică conform codului atribuit.

Sistemul B de identificare şi delimitare a corpurilor de apă de suprafaţă

36. Criteriile care urmează a fi utilizate pentru identificarea şi delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă în cadrul sistemului B sînt prezentate în tabelul 2.

37. Pentru corpurile de apă artificiale şi cele puternic modificate, diferenţierea trebuie efectuată în conformitate cu criteriile pentru acea categorie de ape de suprafaţă, care se află în nemijlocita apropiere.

38. Nu există valori prescrise pentru factorii obligatorii (altitudine, latitudine, longitudine, adîncime, geologie, dimensiune), ca şi în sistemul A de identificare şi delimitare a corpurilor de apă de suprafaţă. Selectarea valorilor va fi efectuată de către specialişti.

39. Selectarea factorilor obligatorii, la fel ca şi stabilirea factorilor selectaţi, se va baza atît pe opinia specialiştilor competenţi, cît şi pe datele disponibile.

40. Utilizarea sistemului B de identificare şi delimitare a corpurilor de apă de suprafaţă implică paşi asemănători cu cei de la sistemul A, doar că numărul acestora va fi mai mare şi se vor repeta în cazul includerii factorilor opţionali la caracterizarea corpurilor de apă de suprafaţă.

Secţiunea a 3-a

Identificarea şi delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă prin metoda simplificată

41. La elaborarea primei generaţii de planuri de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice se recomandă utilizarea metodei simplificate de identificare şi delimitare a corpurilor de apă de suprafaţă. Planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice ulterioare vor fi elaborate cu aplicarea metodei bazate pe tipologie, odată cu definirea condiţiilor de referinţă şi a criteriilor pentru starea ecologică şi chimică specifice tipului şi disponibilitatea datelor corespunzătoare de monitorizare pentru evaluarea stării corpurilor de apă de suprafaţă.

42. Pasul 1: atribuirea categoriilor de apă de suprafaţă. Un corp de apă de suprafaţă este individual, solitar (şi, prin urmare, nu se poate suprapune peste altul) şi face parte din următoarele categorii de ape de suprafaţă:

1) rîu;

2) lac;

3) lac de acumulare;

4) iaz.

43. Lacurile, lacurile de acumulare şi/sau iazurile cu o suprafaţă mai mică de 0,5 km² (<0,5 km²) nu vor fi identificate drept corpuri separate de apă, pentru a evita o subdivizare interminabilă a corpurilor de apă. Cu toate acestea, ele trebuie identificate ulterior, în conformitate cu planul de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.

44. Aplicînd metodele descrise mai sus, corpurile de apă de suprafaţă se identifică atît în cadrul subbazinului, cît şi de-a lungul arterelor principale – Prut şi Nistru, conform categoriilor corespunzătoare.

45. Figura 9 prezintă un exemplu de lac/lac de acumulare/iaz situat în interiorul unui subbazin, care poate fi clasificat drept un corp de apă de suprafaţă.

Fig.9. Categoriile de apă de suprafaţă care creează

hotarele între corpurile de apă

46. Pasul 2: diferenţierea cursului de apă principal şi a afluenţilor. După cum este reprezentat în figura 10, confluenţa afluenţilor cu rîul principal poate duce la o subdivizare în trei corpuri de apă: cursul principal în amonte de confluenţa rîului, afluentul propriu-zis şi rîul principal după confluenţa afluenţilor.

Fig.10. Exemplu de subdivizare a rîului bazată pe caracteristicile

fizice (în cazul dat – bazat pe confluenţa rîului)

47. Pentru a evita divizarea interminabilă a corpurilor de apă, locul de confluenţă a afluenţilor va fi utilizat doar pentru a distinge corpurile de apă cu o lungime de peste 20 km, adică rîurile cu o lungime egală sau mai mare de 20 km (≥20 km). În consecinţă, afluenţii cu o lungime mai mică de 20 km nu vor fi identificaţi drept corpuri de apă de suprafaţă separate. Aceşti afluenţi trebuie însă identificaţi ulterior, în conformitate cu planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.

48. În cazul identificării, delimitării şi clasificării corpurilor de apă de suprafaţă pentru rîurile Prut şi Nistru, confluenţa afluenţilor va fi folosită pentru a distinge corpurile de apă de suprafaţă separate doar dacă lungimea afluentului este egală sau mai mare de 100 km (≥100 km).

49. Pasul 3: diferenţierea corpurilor de apă de suprafaţă în conformitate cu sursele punctiforme de poluare. Locul deversării apelor uzate dintr-o sursă punctiformă de poluare (o staţie municipală de epurare a apelor uzate sau o întreprindere municipală de evacuare a apelor uzate şi netratate) formează un loc suplimentar pentru delimitarea corpurilor de apă. Sectorul din aval de deversarea apelor uzate va fi definit drept un corp de apă separat, după cum este prezentat în figurile 11 şi 12.

Fig.11. Corpuri de apă fără deversări ale apelor uzate

50. În cazul în care deversarea apelor uzate este situată de-a lungul unui corp de apă ce nu a fost separat din lipsa criteriilor conform paşilor 1 şi 2, acesta va fi identificat şi delimitat drept un corp de apă de suprafaţă suplimentar.

51. Sursele punctiforme de poluare şi locaţia acestora au fost preluate de la Î.S. "Direcţia bazinieră de gospodărire a apelor" din cadrul Agenţiei "Apele Moldovei".

Fig.12. Corpuri de apă în cazul deversării apelor uzate

52. Pasul 4: repetarea paşilor 1 – 3, în caz de necesitate. Paşii 1 – 3 pot fi repetaţi pînă ce toate corpurile de apă de suprafaţă vor fi identificate şi delimitate în mod corespunzător.

53. După identificarea şi delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă, acestea vor fi codificate conform sistemului descris în capitolul II secţiunea a 4-a din prezenta Metodologie, folosind următorul model:

54. Pe hărţi, corpurile de apă delimitate se indică prin coduri.

Secţiunea a 4-a

Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă

55. Corpurile de apă de suprafaţă identificate şi delimitate vor fi clasificate în conformitate cu prevederile Regulamentului privind cerinţele de calitate a mediului pentru ape, elaborat în baza Legii apelor nr.272 din 23 decembrie 2012.

56. Atunci cînd nu există date ale monitorizării calităţii apelor pentru corpurile de apă de suprafaţă, se va ţine cont de următoarele aspecte:

1) în cazul în care corpul de apă de suprafaţă este situat între două posturi de monitorizare, clasificarea se efectuează în baza datelor de la ambele posturi, folosind opiniile specialiştilor şi cunoştinţele despre situaţia actuală din teren (de exemplu, prezenţa/absenţa deversărilor apelor uzate dintre două posturi de monitorizare şi/sau alţi factori ce ar putea afecta calitatea apelor de suprafaţă de-a lungul corpului de apă);

2) în cazul în care nu există nici un post de monitorizare în aval, clasificarea poate fi dedusă din datele de la cel mai apropiat post de monitorizare din amonte, folosind opiniile specialiştilor şi cunoştinţele despre situaţia actuală din teren (de exemplu, prezenţa/absenţa deversărilor de ape uzate, debuşarea afluenţilor pe acest sector, distanţa dintre corpul de apă şi postul de monitorizare etc.);

3) în cazul în care corpul de apă nu poate fi corelat rezonabil cu postul de monitorizare, acesta poate fi clasificat în unul dintre următoarele moduri:

- provizoriu, prin deducţie, în raport cu corpurile de apă situate în alte părţi ale subbazinului sau alte subbazine ce se presupune că au caracteristici şi condiţii similare (metoda analogiei). Acest lucru necesită evaluarea specialiştilor şi descrierea detaliată a argumentelor folosite la deducţie. În plus, se va specifica dacă aceasta este o clasificare provizorie;

- necunoscut, cînd acesta nu poate fi inclus în planurile de gestionare a districtului bazinului hidrografic.

57. În scopul reflectării rezultatelor clasificării corpurilor de apă de suprafaţă pe hărţi sau pentru evidenţierea lor în tabele, se vor folosi culorile indicate în tabelul 3.

58. Pentru codificarea corpurilor de apă de suprafaţă care au fost identificate şi delimitate va fi utilizat un sistem de codificare, conform structurii şi conţinutului Cadastrului de stat al apelor, elaborat în conformitate cu art.14 din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011.

59. Selectarea sistemului de codificare depinde parţial şi de metoda selectată pentru identificarea şi delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă.

În tabelul 4 este prezentat un exemplu de codificare a corpurilor de apă de suprafaţă.

III. APELE SUBTERANE

[Cap.III (pct.60-73) abrogat prin Hot.Guv. nr.227 din 23.04.2025, în vigoare 01.01.2026]