Hotărâre nr. 881 din 23.12.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului privind producţia alcoolică

fermentată nedistilată, alta decât berea şi vinul

nr. 881  din  23.12.2024

 (în vigoare 17.02.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 11-13 art. 26 din 17.01.2025

* * *

În temeiul art.6 alin.(6), art.7¹ alin.(4), art.17 alin.(2) şi (4) şi art.17⁷ din Legea nr.1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.126, art.197), cu modificările ulterioare, precum şi al art.7 alin.(6) lit.h) din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.59-65, art.120), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind producţia alcoolică fermentată nedistilată, alta decât berea şi vinul (se anexează).

2. Etichetele şi ambalajele deţinute de producători până la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri pot fi utilizate la etichetarea cidrului, a vinului din fructe, a băuturilor alcoolice şi a cocktailurilor din fructe până la 31 decembrie 2025, iar producţia respectivă poate fi comercializată până la epuizarea stocurilor, dar nu mai târziu de 31 august 2027.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.881/2024

REGULAMENT

privind producţia alcoolică fermentată nedistilată,

alta decât berea şi vinul

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind producţia alcoolică fermentată nedistilată, alta decât berea şi vinul (în continuare – Regulament) stabileşte condiţiile generale şi specifice privind producerea, circulaţia, precum şi asigurarea trasabilităţii, calităţii şi siguranţei cidrului, vinului din fructe, băuturilor alcoolice din fructe şi cocktailurilor din fructe (în continuare – produse).

2. Produsele reglementate de prezentul Regulament şi puse în circulaţie pe piaţa Republicii Moldova, indiferent dacă sunt produse în Republica Moldova sau în alte ţări, cad sub incidenţa poziţiei tarifare 2206 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014.

3. În sensul prezentului Regulament se utilizează noţiunile definite în Legea nr.1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, în Legea viei şi vinului nr.57/2006, în Regulamentul privind organizarea pieţei vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.356/2015, şi în Regulamentul sanitar privind aromele şi anumite ingrediente alimentare cu proprietăţi aromatizate destinate utilizării în şi pe produsele alimentare şi stabilirea măsurilor tranzitorii privind lista de arome şi materii prime, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1245/2018, în Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.229/2013, precum şi următoarele noţiuni:

3.1. băutură alcoolică din fructe – produs alcoolic cu concentraţia alcoolică de cel puţin 4,5% vol., obţinut din una sau mai multe tipuri de fructe şi/sau vin din fructe la care se poate adăuga suc, băuturi nealcoolice sau un amestec al acestora, apă condiţionată, arome, îndulcitori, aditivi alimentari şi este fără adaos de alcool etilic rectificat şi distilate;

3.2. cocktail din fructe – produs alcoolic cu concentraţia alcoolică de cel puţin 1,2% vol., obţinut din una sau mai multe tipuri de fructe şi/sau vin din fructe la care se poate adăuga suc, băuturi nealcoolice sau un amestec al acestora, apă condiţionată, arome, îndulcitori, aditivi alimentari şi este fără adaos de alcool etilic rectificat şi distilate;

3.3. cidru – produs alcoolic cu concentraţia alcoolică dobândită de cel puţin 1,2% vol., obţinut prin fermentarea parţială sau totală a sucului de mere sau a sucului din pere sau a unui amestec de suc de mere şi pere, cu sau fără adaos de zahăr şi/sau siropurile acestora şi/sau apă condiţionată;

3.4. must de fructe proaspăt – produs alimentar obţinut din fructe zdrobite, macerate sau presate ori din pulpă de fructe, recoltate în perioada optimă de maturare;

3.5. must de fructe concentrat – produs alimentar obţinut din musturi de fructe proaspete de unul sau mai multe tipuri, prin eliminarea unei părţi de apă cu ajutorul unor procedee fizice, în scopul majorării conţinutului de substanţe uscate de minimum două ori;

3.6. must de fructe reconstituit – produs alimentar obţinut prin diluarea musturilor concentrate din fructe până la o fracţie masică a substanţelor solubile uscate apropiată de cea a mustului obţinut prin procedee obişnuite, cu sau fără reconstituirea aromei prin adăugarea concentratului de substanţe aromatice naturale;

3.7. must de fructe alcoolizat – produs alcoolic cu o concentraţie alcoolică de la 12% vol. până la 15 % vol., obţinut prin presarea materiei prime de fructe zdrobite sau presate ori din pulpă de fructe şi alcoolizarea mustului obţinut cu alcool etilic de origine agricolă rectificat;

3.8. vin din fructe ­– produs alcoolic cu concentraţia alcoolică dobândită de la 1,2% vol., obţinut exclusiv prin fermentarea totală sau parţială a fructelor proaspete sau zdrobite ori a mustului sau a sucului din fructe proaspete, cu sau fără adaos, după caz, de îndulcitori, alcool etilic rectificat sau distilate de origine agricolă ori aditivi alimentari.

Capitolul II

CONDIŢII GENERALE PRIVIND MATERIA PRIMĂ

ŞI INGREDIENTELE

4. La producerea produselor în conformitate cu prezentul Regulament se utilizează fructe. Prin fructe se înţeleg toate soiurile de fructe, pomuşoare şi bace proaspete de cultură şi/sau de floră spontană de unul sau mai multe tipuri, recoltate în perioada optimă de coacere, cu un conţinut în substanţe fenolice suficient pentru asigurarea conţinutului necesar de extract sec nereducător în produse finite.

5. În procesul de producere, conform normelor specifice pentru fiecare categorie de produs, pot fi adăugate şi diferite ingrediente, după cum urmează:

5.1. aditivi alimentari, inclusiv coloranţi pentru îmbunătăţirea caracteristicilor senzoriale, în conformitate cu normele stabilite în Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.229/2013;

5.2. îndulcitori:

5.2.1. zahăr (semialb, alb, extraalb), dextroză, fructoză, sirop de glucoză, soluţie de zahăr, soluţie de zahăr invertit, sirop de zahăr invertit, conform Cerinţelor de calitate pentru anumite tipuri de zahăr destinate consumului uman, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.774/2007;

5.2.2. miere, conform Reglementării tehnice “Miere naturală”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.661/2007;

5.2.3. musturi de fructe concentrate sau reconstituite;

5.2.4. suc concentrat, conform Cerinţelor de calitate pentru sucuri şi anumite produse similare destinate consumului uman, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1111/2010;

5.3. arome sau ingrediente cu proprietăţi aromatizante, cu excepţia aromelor de struguri conform normelor stabilite în Regulamentul sanitar privind aromele şi anumite ingrediente alimentare cu proprietăţi aromatizante destinate utilizării în şi pe produsele alimentare şi stabilirea măsurilor tranzitorii privind lista de arome şi materii prime, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1245/2018;

5.4. apă potabilă, care trebuie să corespundă cerinţelor Legii nr.182/2019 privind calitatea apei potabile. Apa poate fi distilată, demineralizată, tratată sau dedurizată;

5.5. alcool etilic rectificat şi distilate de origine agricolă, care corespund prevederilor Regulamentului privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor ce conţin alcool, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.589/2023.

Capitolul III

CONDIŢII SPECIFICE PENTRU PRODUSE

Secţiunea 1.

Cidrul

6. Cidrul este obţinut exclusiv din:

6.1. mere sau pere sau mere şi pere – cel puţin 60% din cantitatea totală de fructe (cu excepţia strugurilor);

6.2. sucuri, musturi fermentate sau concentrate provenite din mere sau pere sau mere şi pere;

6.3. îndulcitori pentru a obţine cantitatea necesară de alcool etilic în procesul de fermentare şi pentru a îndulci cidrul;

6.4. apă, adăugată în procesul de fermentare sau în produsul finit pentru corecţie;

6.5. aditivi alimentari.

7. În procesul de producere a cidrului se interzice adaosul de alcool etilic rectificat sau distilat sau orice altă băutură ce conţine alcool sau alte substanţe care dau culoare sau miros.

8. Cidrul, în funcţie de procesul tehnologic de producere, poate fi:

8.1. natural – fără adaos de îndulcitori, apă condiţionată, arome şi aditivi alimentari. Cidrul natural, în funcţie de provenienţa dioxidului de carbon, poate fi şi:

8.1.1. spumant – la deschiderea recipientului degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din procesul de fermentare secundară;

8.1.2. spumos – la deschiderea recipientului degajă dioxid de carbon provenit, total sau parţial, dintr-un adaos al acestui gaz;

8.2. dezalcoolizat – obţinut prin reducerea concentraţiei de alcool etilic prin metode permise până la o valoare de cel mult 0,5 % vol. Cidrul dezalcoolizat, în funcţie de provenienţa dioxidului de carbon, poate fi şi:

8.2.1. spumos – la deschiderea recipientului degajă dioxid de carbon provenit, total sau parţial, dintr-un adaos al acestui gaz.

9. Cidrul trebuie să îndeplinească valorile specifice ale indicilor fizico-chimici, luând în considerare abaterile admisibile specificate la punctul 10, după cum urmează:

9.1. concentraţia alcoolică dobândită, exprimată în procente din volum, determinată la temperatura de 20° C, trebuie să fie pentru:

9.1.1. cidru natural – de la 1,2 % vol. până la 8,5 % vol.;

9.1.2. cidru dezalcoolizat – de cel mult 0,5% vol.;

9.2. concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în grame de zahăr reducător pe decimetru cub, trebuie să fie pentru:

9.2.1. cidru sec – de cel mult 10 g/dm³;

9.2.2. cidru demisec – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru cidrul sec, dar nu mai mare de 35 g/dm³;

9.2.3. cidru demidulce – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru cidrul demisec, dar nu mai mare de 50 g/dm³;

9.2.4. cidru dulce – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru cidrul demidulce, dar nu mai mare de 80 g/dm³;

9.3. concentraţia în masă a acizilor titrabili, exprimată în acid malic, este de cel puţin 3,0 g/dm³;

9.4. concentraţia în masă a acizilor volatili, exprimată în acid acetic, este de cel mult 1,3 g/dm³;

9.5. concentraţia în masă a dioxidului de sulf total este de cel mult 200,0 mg/dm³;

9.6. concentraţia în masă a sorbatului de potasiu, exprimată în acid sorbic, este de cel mult 200,0 mg/dm³;

9.7. presiunea dioxidului de carbon în recipiente închise, la temperatura de 20° C, este de cel puţin 3,0 bari pentru cidrul spumant şi cidrul spumos;

9.8. concentraţia în masă a fierului este de cel mult 14,0 g/dm³;

9.9. concentraţia în masă a extractului sec nereducător este de cel puţin 5,0 g/dm³.

10. Fără a aduce atingere punctului 9, se admit abateri de la valorile stabilite ale indicilor fizico-chimici după cum urmează pentru:

10.1. concentraţia alcoolului etilic – ± 0,5 % vol.;

10.2. concentraţia în masă a zaharurilor – ± 5 g/dm³.

Secţiunea a 2-a.

Vinul din fructe

11. La producerea vinului din fructe se pot utiliza:

11.1. fructe şi/sau piure din fructe de cultură;

11.2. fructe şi/sau piure din fructe de floră spontană;

11.3. sucuri şi musturi din fructe, inclusiv concentrate şi alcoolizate;

11.4. îndulcitori: musturi concentrate sau reconstituite, suc concentrat sau suc concentrat rectificat;

11.5. alcool etilic rectificat de origine agricolă sau distilate de origine agricolă, după caz.

12. Vinul din fructe poate fi produs din unul sau mai multe soiuri de fructe prin aplicarea practicilor oenologice stabilite în Regulamentul privind practicile oenologice permise şi restricţiile aplicabile producerii şi conservării produselor vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.775/2024.

13. Vinul din fructe poate fi considerat ca produs dintr-un singur soi de fructe (cu excepţia strugurilor, mustului şi sucului din struguri) dacă conţine cel puţin 80 % din soiul respectiv de fructe, iar în cazul vinurilor obţinute din aronie şi din scoruş de munte – cel puţin 60 %. Acest produs trebuie să păstreze proprietăţile organoleptice ale ingredientului său principal.

14. Vinul din fructe, în funcţie de procesul tehnologic de producere, poate fi:

14.1. natural, inclusiv natural din fructe uscate (deshidratate), care poate conţine şi dioxid de carbon. În funcţie de provenienţa dioxidului de carbon, vinul din fructe natural poate fi:

14.1.1. spumant – la deschiderea recipientului degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din procesul de fermentare secundară;

14.1.2. spumos – la deschiderea recipientului degajă dioxid de carbon provenit, total sau parţial, dintr-un adaos al acestui gaz;

14.2. maturat, cel puţin un an în butoaie de stejar sau în contact cu lemnul de stejar, iar vinurile de fructe albe şi roze – cel puţin 6 luni înainte de îmbuteliere;

14.3. cu un conţinut redus de alcool;

14.4. dezalcoolizat – obţinut prin reducerea concentraţiei de alcool etilic prin metode permise până la o valoare a acesteia de cel mult 0,5% vol.;

14.5. alcoolizat.

15. În vinul din fructe specificate la subpunctele 14.1-14.3:

15.1. alcoolul etilic conţinut se formează doar prin fermentare;

15.2. nu se adaugă alcool etilic de origine agricolă sau distilate de origine agricolă;

15.3. nu se adaugă coloranţi;

15.4. nu se adaugă aromatizatori;

15.5. pot fi adăugaţi îndulcitori.

16. Prevederile subpunctelor 15.3 şi 15.4 se aplică, de asemenea, produselor menţionate în subpunctele 14.4 şi 14.5.

17. Vinul din fructe trebuie să îndeplinească valorile specifice ale indicilor fizico-chimici, luând în considerare abaterile admisibile specificate la punctul 18, după cum urmează:

17.1. concentraţia alcoolică dobândită, exprimată în procente din volum, determinată la temperatura de 20° C trebuie să fie pentru:

17.1.1. vinul natural, vinul natural maturat, vinul din fructe aromatizat, vinul din fructe aromatizat spumos, vinul spumant din fructe şi vinul spumos din fructe – de la 6,0 % vol. până la 15 % vol.;

17.1.2. vinul natural din fructe uscate (deshidratate) sau vinul natural spumant din fructe uscate (deshidratate) sau vinul natural spumos din fructe uscate (deshidratate) – de la 9 % vol. până la 15% vol.;

17.1.3. vinul natural cu un conţinut redus de alcool, vinul natural din fructe uscate (deshidratate) cu un conţinut redus de alcool, vinul natural spumant din fructe cu un conţinut redus de alcool, vinul natural spumos din fructe cu un conţinut redus de alcool – de la 1,2 % vol. până la 6,0 % vol.;

17.1.4. vinul din fructe dezalcoolizat – de cel mult 0,5% vol.;

17.1.5. vinul din fructe alcoolizat – de la 15 % vol. până la 22% vol.;

17.2. concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în grame de zahăr reducător pe decimetru cub, trebuie să fie pentru:

17.2.1. vinul natural, vinul natural maturat, vinul natural din fructe uscate (deshidratate) şi vinul din fructe aromatizat spumos:

17.2.1.1. sec – cel mult 10 g/dm³;

17.2.1.2. demisec – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru vinul sec, dar nu mai mare de 30 g/dm³;

17.2.1.3. demidulce – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru vinul demisec, dar nu mai mare de 50 g/dm³;

17.2.1.4. dulce – cel puţin 51 g/dm³;

17.2.2. vinul spumant din fructe, vinul spumant din fructe uscate (deshidratate), vinul spumos din fructe şi vinul spumos din fructe uscate (deshidratate):

17.2.2.1. sec – cel mult 25 g/dm³;

17.2.2.2. demisec – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru vinul sec, dar nu mai mare de 40 g/dm³;

17.2.2.3. demidulce – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru vinul demisec, dar nu mai mare de 50 g/dm³;

17.2.2.4. dulce – cel puţin 51 g/dm³;

17.2.3. vinul natural cu un conţinut redus de alcool, vinul natural din fructe uscate (deshidratate) cu un conţinut redus de alcool, vinul spumant din fructe cu un conţinut redus de alcool, vinul spumos din fructe cu un conţinut redus de alcool:

17.2.3.1. sec – cel mult 10 g/dm³;

17.2.3.2. demisec – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru vinul sec, dar nu mai mare de 20 g/dm³;

17.2.3.3. demidulce – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru vinul demisec, dar nu mai mare de 45 g/dm³;

17.2.3.4. dulce – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru vinul demidulce, dar nu mai mare de 100 g/dm3;

17.2.4. vinul din fructe dezalcoolizat:

17.2.4.1. sec – cel mult 30 g/dm³;

17.2.4.2. demisec – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru vinul sec, dar nu mai mare de 50 g/dm³;

17.2.4.3. demidulce – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru vinul demisec, dar nu mai mare de 80 g/dm³;

17.2.4.4. dulce – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru vinul demidulce, dar nu mai mare de 130 g/dm3;

17.2.5. vinul din fructe alcoolizat – de cel puţin 20 g/dm³;

17.3. concentraţia în masă a acizilor titrabili, exprimată în acid malic, este de cel puţin 3,0 g/dm³;

17.4. concentraţia în masă a acizilor volatili, exprimată în acid acetic, este de cel mult 1,3 g/dm³, iar în vinul dulce natural este de cel mult 1,4 g/dm³;

17.5. concentraţia în masă a dioxidului de sulf total este de cel mult 200,0 mg/dm³;

17.6. concentraţia în masă a alcoolului metilic, în vinurile alcoolizate, este de cel mult 1,0 g/dm³;

17.7. concentraţia în masă a alcoolilor superiori, în vinurile alcoolizate, este de cel mult 600,0 mg/dm3;

17.8. concentraţia în masă a sorbatului de potasiu, exprimată în acid sorbic, este de cel mult 200,0 mg/dm³ (în caz de utilizare);

17.9. presiunea dioxidului de carbon în recipiente închise, la temperatura de 20°C, prezintă cel puţin 3,0 bari pentru vinul spumant şi pentru vinul spumos;

17.10. concentraţia în masă a fierului este de cel mult 14,0 g/dm³;

17.11. concentraţia în masă a extractului sec nereducător este de cel puţin 6,0g/dm³.

18. Fără a aduce atingere punctului 17, se admit abateri de la valorile stabilite ale indicilor fizico-chimici după cum urmează pentru:

18.1. concentraţia alcoolului etilic (cu excepţia vinului dezalcoolizat) –±1%vol.;

18.2. concentraţia în masă a zaharurilor (cu excepţia vinului din fructe uscate (deshidratate) – ±5g/dm³.

Secţiunea a 3-a.

Băuturile alcoolice din fructe şi cocktailurile din fructe

19. La producerea băuturilor alcoolice din fructe şi a cocktailurilor din fructe se pot utiliza:

19.1. fructe şi/sau piure din fructe de cultură;

19.2. fructe şi/sau piure din fructe de cultură spontană;

19.3. vin din fructe;

19.4. sucuri sau musturi din fructe, inclusiv concentrate şi alcoolizate (cu excepţia celor din mere);

19.5. apă condiţionată;

19.6. aromatizatori (cu excepţia aromelor de struguri);

19.7. îndulcitori;

19.8. aditivi alimentari;

19.9. vinuri, conform cerinţelor din anexa nr.4 la Regulamentul privind organizarea pieţei vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.356/2015;

19.10. hamei, conform cerinţelor Regulamentului privind introducerea în Republica Moldova şi comercializarea hameiului şi a produselor din hamei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.343/2024.

20. Băuturile alcoolice din fructe şi cocktailurile din fructe se produc conform bunelor practici descrise în reţetele tehnologice, aprobate de conducătorul unităţii de produce, care detaliază cerinţele prezentului Regulament, şi:

20.1. nu pot conţine mai puţin de 50% de fructe sau vin din fructe şi mai mult de 20% în volum de vin de struguri;

20.2. nu conţin adaos de alcool etilic rectificat sau distilate.

21. Băuturile alcoolice din fructe şi cocktailurile din fructe trebuie să îndeplinească valorile specifice ale indicilor fizico-chimici după cum urmează:

21.1. concentraţia alcoolică dobândită, exprimată în procente din volum, determinată la temperatura de 20° C, trebuie să fie pentru:

21.1.1. băuturile alcoolice din fructe – de la 4,5 % vol. până la 10,5 % vol.;

21.1.2. cocktailurile din fructe – de la 1,2 % vol. până la 10,0 % vol.;

21.2. concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în grame de zahăr reducător pe decimetru cub, trebuie să fie pentru:

21.2.1. băuturile alcoolice din fructe:

21.2.1.1. seci – cel mult 30 g/dm³;

21.2.1.2. demiseci – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru băuturile alcoolice din fructe seci, dar nu mai mare 50 g/dm³;

21.2.1.3. demidulci – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru băuturile alcoolice din fructe demiseci, dar nu mai mare de 70 g/dm³;

21.2.1.4. dulci – este de cel puţin 71 g/dm³;

21.2.2. cocktailurile din fructe:

21.2.2.1. seci – cel mult 30 g/dm³;

21.2.2.2. demiseci – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru cocktailurile din fructe seci, dar nu mai mare de 50 g/dm³;

21.2.2.3. demidulce – mai mare decât valoarea maximă stabilită pentru cocktailurile din fructe demiseci, dar nu mai mare de 70 g/dm³;

21.2.2.4. dulci – cel puţin 71 g/dm3;

21.3. concentraţia în masă a acizilor titrabili, exprimată în acid malic, este de cel puţin 3 g/dm³;

21.4. concentraţia în masă a acizilor volatili, exprimată în acid acetic, este de cel mult 1,4 g/dm³;

21.5. concentraţia în masă a dioxidului de sulf total este de cel mult 200,0 mg/dm3;

21.6. concentraţia în masă a alcoolului metilic este de cel mult 1,0 g/dm³;

21.7. concentraţia în masă a sorbatului de potasiu, exprimat în acid sorbic, este de cel mult 200,0 mg/dm³ (în caz de utilizare);

21.8. presiunea dioxidului de carbon în recipiente închise, la temperatura de 20°C, prezintă cel puţin 1 bar şi cel mult 2 bari;

21.9. concentraţia în masă a fierului este de cel mult 14,0 g/dm³.

22. Fără a aduce atingere punctului 21, se admit abateri de la valorile stabilite ale indicilor fizico-chimici după cum urmează pentru:

22.1. concentraţia alcoolului etilic (cu excepţia vinului dezalcoolizat) –±1%vol.;

22.2. concentraţia în masă a zaharurilor (cu excepţia vinului din uscate (deshidratate) – ±5g/dm³.

Capitolul IV

DEFINIREA, DESCRIEREA, PREZENTAREA

ŞI ETICHETAREA PRODUSELOR

23. Produsele îmbuteliate, destinate comercializării pentru consum uman direct, trebuie să fie etichetate cu respectarea prevederilor capitolului VI din Legea nr.1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi al producţiei alcoolice.

24. Suplimentar la punctul 23, eticheta produselor cărora le-au fost adăugaţi aromatizatori trebuie să conţină lista ingredientelor în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera b) din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare.

25. Categoria produsului este utilizată şi ca denumire a acestuia, precum şi în descrierea, prezentarea şi etichetarea produsului. Aceasta trebuie să fie indicată clar şi vizibil pe etichetă şi nu poate fi înlocuită sau modificată.

26. Produsul va avea o denumire în care termenii vin, băutură sau cocktail sunt însoţiţi de numele fructului, pentru a descrie produsul.

27. Denumirea produsului poate fi înlocuită cu denumirea “cidru de mere” sau “cidru de pere” sau “cidru de mere şi pere” atunci când materia primă utilizată este cea specificată în punctul 6.

28. În denumirea vinului de fructe produs din două sau mai multe tipuri de fructe acestea se indică în ordine descrescătoare a ponderii lor în produs şi cu caractere de aceeaşi dimensiune.

29. Pentru produsele a căror concentraţie alcoolică dobândită este mai mică de 10,0% vol., pe etichetă se indică în mod obligatoriu termenul de valabilitate stabilit de către întreprinderea producătoare.

30. Pe etichetă sau pe suprafaţa ambalajului de desfacere pot fi specificate următoarele indicaţii facultative:

30.1. “sec”, “demisec”, “demidulce” şi “dulce” – în funcţie de concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în zahăr invertit, cu respectarea condiţiilor pentru fiecare categorie de produs;

30.2. “spumant” sau “spumos”.

31. Se interzice comercializarea produselor:

31.1. sub denumirea “vin”, “băutură”, “cocktail” fără a fi însoţite de denumirea fructului;

31.2. sub denumirea care conţine cuvinte ce reprezintă ori aduc atingere denumirii unui soi de struguri, a unui areal viticol de producţie sau podgorie, a unui termen, desen sau element figurativ utilizat în domeniul vitivinicol (de exemplu: “cramă”, “castel”, “chateau”, “podgorie”, “colinele”, “terasele”, “plaiul”, “podişul”, “pivniţă” etc.);

31.3. cu prezentarea pe etichetă a desenului de struguri sau ce reprezintă struguri pentru a crea impresia că este produs din struguri;

31.4. cu prezentarea pe etichetă a desenului de fruct care nu intră în componenţa produsului.

Capitolul V

TRASABILITATEA

32. Agenţii economici asigură trasabilitatea la toate etapele de producere şi circulaţie a produselor, prin ţinerea evidenţei computerizate în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera c) din Legea nr.1100/2000 şi în registre de evidenţă.

33. Registrele de evidenţă se completează de către producători şi sunt ţinute pe suport de hârtie sau în format electronic. Registrele pe suport de hârtie sunt compuse din foi fixate, numerotate consecutiv şi şnuruite, precum şi vizate de către conducătorul întreprinderii.

34. Registrele ţinute în format electronic se imprimă, la finele fiecărei luni, pe suport de hârtie, se numerotează consecutiv şi se semnează de către persoana responsabilă, iar la finele fiecărui an calendaristic, filele numerotate consecutiv sunt şnuruite şi registrul este semnat de conductorul întreprinderii. Conţinutul registrelor de evidenţă pe suport de hârtie trebuie să fie identic cu cel al registrelor în format electronic şi acestea trebuie să se păstreze la locul producerii.

35. Menţiunile din registrele de evidenţă trebuie să fie demonstrate prin documente de evidenţă, fişe de cupaj, declaraţii. Registrele de evidenţă şi documentele aferente acestora se păstrează la locul fabricării cel puţin 3 ani de la ultima înscriere făcută.

36. Înregistrările în registre se efectuează în cel mult 24 de ore de la efectuarea operaţiunii.

37. Registrele de evidenţă sunt următoarele:

37.1. registrul de intrări-ieşiri ale materiei prime utilizate, ale ingredientelor şi ale altor compuşi, indiferent de scopul deţinerii, inclusiv pentru utilizare în propriile unităţi în procesul de producere;

37.2. registrul de evidenţă a procesului de producere pentru cidru, vinul de fructe, băuturile alcoolice din fructe, cocktailul de fructe;

37.3. registrul de intrări-ieşiri ale produselor, separat pentru fiecare produs;
37.4. registrul de îmbuteliere.

38. În registrele menţionate la punctul 37:

38.1. în ceea ce priveşte intrările, se indică:

38.1.1. numele sau denumirea oficială a furnizorului şi adresa acestuia;

38.1.2. numărul documentului care a însoţit produsul;

38.1.3. cantitatea de produs;

38.1.4. data intrării;

38.2. în ceea ce priveşte ieşirile, se indică:

38.2.1. cantitatea de produs;

38.2.2. data utilizării sau a ieşirii;

38.2.3. numele sau denumirea oficială a destinatarului şi adresa acestuia, dacă este cazul;

38.2.4. numărul documentului care a însoţit produsul;

38.3. în ceea ce priveşte producerea, se indică:

38.3.1. cantitatea de produs;

38.3.2. denumirea procedeului tehnologic efectuat;

38.3.3. data efectuării procedeului;

38.3.4. cantitatea de ingrediente sau componente utilizate;

38.3.5. cantitatea de produs obţinută în urma procedeului;

38.3.6. conţinutul în zaharuri fermentescibile;

38.3.7. randamentul obţinut dintr-o tonă sau dintr-o mie de decalitri de materie primă (fructe, legume);

38.4. în ceea ce priveşte îmbutelierea, se indică:

38.4.1 data şi numărul lotului;

38.4.2. categoria produsului/denumirea sub care se comercializează produsul;

38.4.3. cantitatea totală de produs, dal;

38.4.4. numărul total de ambalaje, bucăţi;

38.4.5. intrări, ieşiri, sold.

39. Pe baza registrelor de evidenţă, agenţii economici întocmesc şi depun declaraţia de fabricare şi/sau de circulaţie a producţiei alcoolice, conform modelului din anexa nr.1.

40. Declaraţia indicată în punctul 39 se întocmeşte şi se depune, anual, în format electronic sau fizic, la organul de supraveghere şi control, până la data de 15 ianuarie, cu indicarea situaţiei la data de 31 decembrie a anului precedent.

Capitolul VI

CALITATEA ŞI SIGURANŢA

41. Produsele reglementate de prezentul Regulament trebuie să corespundă caracteristicilor fizico-chimice stabilite pentru fiecare categorie descrisă în capitolul III, să corespundă indicilor de siguranţă specificaţi în Regulamentul sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.724/2024, şi în Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.867/2023.

42. Siguranţa produselor se obţine şi se monitorizează prin sisteme de management al siguranţei alimentului, proceduri bazate pe principiile de analiză a riscurilor în punctele critice de control HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points), implementate şi/sau certificate, şi prin metode care asigură prevenirea sistematică a pericolelor potenţiale, oferă informaţii ce permit identificarea întreprinderii, a lotului de produs, a datei de fabricare (îmbuteliere), a cantităţii, a categoriei şi a calităţii acestora, a echipei şi a procesului de producţie.

Capitolul VII

CIRCULAŢIA PRODUSELOR

Secţiunea 1.

Importul

43. Produsele se importă în conformitate cu articolul 24 alineatele (1)-(3) din Legea nr.1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice.

44. Produsul importat, destinat consumului uman direct, este însoţit inclusiv de un raport de analiză, întocmit de un laborator acreditat sau de un organism sau de o direcţie desemnată de ţara de origine a produsului, prin care se atestă îndeplinirea, de către produsul respectiv, a cerinţelor privind caracteristicile esenţiale fizico-chimice stabilite în Regulament.

Secţiunea a 2-a.

Comercializarea pe piaţa internă

45. Produsele autohtone şi din import comercializate pe piaţa Republicii Moldova pentru consum uman direct trebuie să corespundă indicilor fizico-chimici şi caracteristicilor organoleptice confirmate prin procedura de declarare pe propria răspundere a conformităţii.

46. Procedura de declarare pe propria răspundere a conformităţii se efectuează de către producătorul autohton şi de către importator prin emiterea declaraţiei de conformitate, conform modelului din anexa nr.2.

47. Declaraţiile de conformitate emise se înscriu într-un registru ţinut de emitentul declaraţiei, fiind compuse din foi fixate, numerotate consecutiv şi şnuruite, precum şi sunt vizate de către conducătorul întreprinderii producătoare sau de către reprezentantul său autorizat.

48. În registrul declaraţiilor se specifică următoarele:

48.1. numărul şi data emiterii declaraţiei de conformitate;

48.2. produsul şi categoria pentru care a fost emisă declaraţia;

48.3. numărul lotului, data de îmbuteliere, volumul (cantitatea) pentru care se emite declaraţia;

48.4. numărul şi data emiterii raportului de analiză al laboratorului de încercări emitent;

48.5. numărul şi data extrasului de la şedinţa comisiei de degustare;

48.6. persoana responsabilă, împuternicită să semneze declaraţia în numele producătorului sau al reprezentantului său autorizat.

49. Raportul de analiză, parte componentă a declaraţiei de conformitate, pentru produsele autohtone, este emis de către un laborator acreditat/atestat sau de către un organism de evaluare a conformităţii recunoscut, în care se înscriu indicii fizico-chimici şi caracteristicile organoleptice ale produsului.

50. Raportul de analiză se completează la toate rubricile, în două exemplare. Un exemplar se înmânează solicitantului, iar al doilea exemplar se păstrează de laboratorul care l-a emis.

51. Raportul de analiză eliberat de către un laborator acreditat/atestat este înregistrat într-un registru special de evidentă, vizat de conducătorul acestuia, şi cuprinde următoarele rubrici: solicitantul, adresa, denumirea produsului, anul de producere, numărul probei de control (contraprobei), categoria, cantitatea pentru care s-a emis raportul, numărul raportului şi concluziile.

52. Solicitantul care cere eliberarea raportului de analiză ce va însoţi produsul autohton plasat pe piaţa internă pentru comercializare va completa, la sediul laboratorului, o cerere în două exemplare şi va depune trei probe medii din produsul ce urmează a fi comercializat, în volum de cel puţin 0,5 litri fiecare. O probă este destinată efectuării analizelor fizico-chimice şi organoleptice, o probă (contraprobă) sigilată de către laborator se restituie solicitantului, iar a treia probă se sigilează în prezenţa solicitantului şi se păstrează în laborator timp de 180 de zile, după care, la cererea depusă de acesta, în termen de 5 zile lucrătoare, este restituită solicitantului.

53. Metodele de evaluare trebuie să fie conforme cu standardele recomandate de Organizaţia Internaţională de Standardizare sau, după caz, cu cele recunoscute şi publicate de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului sau cu orice altă metodă aprobată în Republica Moldova.

54. Modul de evaluare a caracteristicilor organoleptice ale produselor reglementate de prezentul Regulament şi plasate pe piaţa Republicii Moldova este reglementat de Regulamentul privind modul de evaluare a caracteristicilor organoleptice ale alcoolului etilic şi producţiei alcoolice prin analiză senzorială, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.280/2023.

55. Producătorul autohton emitent al declaraţiei de conformitate este obligat să asigure executarea anuală a procedurii de autocontrol.

56. Procedura de autocontrol se bazează pe:

56.1. controlul calităţii şi al siguranţei produselor, al materialelor şi al obiectelor destinate să vină în contact cu acestea prin mijloace care asigură veridicitatea şi completitudinea necesară;

56.2. respectarea procedeelor şi a regimurilor tehnologice de fabricare a produselor şi controlul acestora în procesul de fabricare, prin documente tehnice şi programe de supraveghere;

56.3. aplicarea, implementarea şi menţinerea unei proceduri sau a unor proceduri bazate pe principiile HACCP;

56.4. efectuarea controlului funcţionării utilajului tehnologic pe tot fluxul tehnologic de producere, în condiţii care să evite contaminarea produselor fabricate şi să asigure conformitatea mijloacelor de măsurare cu cerinţele fiscale şi metrologice legale;

56.5. respectarea regulilor de igienă şi întreţinere sanitară a spaţiilor tehnologice, a utilajului şi echipamentului la depozitarea materiei prime şi a ingredientelor utilizate la fabricarea produselor;

56.6. respectarea condiţiilor de depozitare şi utilizare integrală a deşeurilor principale formate în procesul de fabricare, după finalizarea procesului tehnologic, în conformitate cu cerinţele de mediu.

57. Pentru produsele din import, în baza raportului de analiză specificat la punctul 44 şi a extrasului din procesul-verbal al comisiei de degustare, importatorul completează declaraţia de conformitate pe propria răspundere. Importatorul este responsabil de calitatea produselor importate şi puse în circulaţie pe piaţa Republicii Moldova.

58. Declaraţia de conformitate pe propria răspundere este valabilă pe teritoriul Republicii Moldova şi însoţeşte obligatoriu produsul plasat pe piaţă internă.

 59. Declaraţia de conformitate pe propria răspundere poate fi înlocuită de Certificat de conformitate, eliberat de un organism de evaluare a conformităţii competent acreditat şi recunoscut, la solicitarea agentului economic.