885/12.09.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege

 pentru modificarea unor acte legislative

nr. 885  din  12.09.2018

 (în vigoare 21.09.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 358-364 art. 953 din 21.09.2018

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.885/2018

AVIZ

la proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.291 din 26 iulie 2018) de către un grup de deputaţi, şi comunică următoarele.

Implementarea propunerilor ce se regăsesc în proiectul de lege are ca efect reducerea veniturilor bugetului de stat. Or, în conformitate cu prevederile art.17 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţi bugetar-fiscale nr.181/2014, pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor şi/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget.

Referitor la art.I din proiectul de lege privind scutirea de TVA fără drept de deducere a hîrtiei de la poziţia tarifară 480100000 în volumul utilizat pentru publicaţiile periodice de importanţă socială, menţionăm că propunerea respectivă nu poate fi susţinută.

În acest sens, măsurile de politică fiscală şi vamală trebuie să rezulte din obiectivele politicii bugetar-fiscale, ca parte componentă a Cadrului bugetar pe termen mediu.

Astfel, potrivit art.3 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, cadrul bugetar pe termen mediu este documentul prin care se stabilesc obiectivele politicii bugetar-fiscale şi se determină cadrul de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional şi ale componentelor acestuia în perspectiva de trei ani.

Menţionăm că Cadrul bugetar pe termen mediu (2018-2020), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.609/2017, precum şi angajamentele asumate de către Republica Moldova prin Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.112/2014, nu prevăd extinderea facilităţilor fiscale, ci, dimpotrivă, consolidarea veniturilor bugetare, aproprierea progresivă a legislaţiei naţionale de normele Uniunii Europene, inclusiv prin revizuirea şi optimizarea scutirilor şi/sau cotelor reduse la TVA.

Remarcăm că tendinţa este de a revizui şi nu de a majora scutirile de TVA, care potrivit cadrului normativ depăşeşte nivelul permis de legislaţia Uniunii Europene.

Astfel, potrivit prevederilor art.103 alin.(1) pct.20) din Codul fiscal nr.1163/1997, se scutesc de TVA fără drept de deducere producţia de carte şi publicaţiile periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar şi erotic) de la poziţiile tarifare 4901, 4902, 490300000, 490400000 şi 4905, precum şi serviciile de editare a producţiei de carte şi a publicaţiilor periodice, cu excepţia celor cu caracterul menţionat.

În acelaşi timp, Anexa nr.III la Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată prevede că pot fi aplicate cote reduse a TVA pentru livrarea de ziare şi periodice, altele decît materialele destinate în totalitate sau în mod predominant publicităţii.

De asemenea, apreciem că activitatea de editare a publicaţiilor periodice, inclusiv hîrtia utilizată pentru tipărirea acestora nu constituie obiecte ale scutirii de TVA şi nici ale aplicării unor cote reduse, potrivit abordării art.98, art.132 şi Anexei III la Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006.

Concomitent, reliefăm că textul “în volumul utilizat pentru editarea publicaţiilor periodice de importanţă socială” va genera dificultăţi în cadrul procesului de administrare fiscală şi vamală în contextul în care regimul TVA urmează a fi aplicat de furnizor la momentul livrării hîrtiei sau de organul vamal la importul acesteia, nefiind cunoscută cantitatea exactă care va fi utilizată pentru editarea publicaţiilor periodice de importanţă socială.

În partea ce ţine de art.II al proiectului de lege, privind modificarea Legii nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, opinăm necesitatea includerii în art.4² alin. (1) din proiectul de lege a cuvintelor “întrunesc cumulativ următoarele cerinţe”.

La aceasta, propunerile de la lit.a) se vor revedea în partea ce ţine de utilizarea cuvintelor “mijloace tehnice şi intelectuale din Republica Moldova”, lit.b) se va completa în final cu cuvintele “sau conţin subiecte de interes public de nivel regional”, iar lit.c) se va exclude, deoarece are o redacţie defectuoasă.

Referitor la art.III din proiectul de lege, menţionăm că în baza prevederilor art.15 alin.(1) din Legea presei nr.243/1994 şi art.25 alin.(3) din Legea comunicaţiilor poştale nr.36/2016, prestarea serviciului de distribuire a publicaţiilor periodice se realizează pe bază contractuală, încheiat cu agentul economic. Astfel, în contextul normei citate, serviciul de distribuire a publicaţiilor periodice nu face partea din categoria serviciilor poştale, ci este un serviciu auxiliar antrenat în concurenţă liberă, ce nu aparţine exclusiv furnizorului de servicii poştale universale, dar poate fi prestat atît de furnizorii de servicii poştale, cît şi de alţi agenţi economici, care nu prestează servicii poştale.

Totodată, potrivit art.666 alin.(1) din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002, contractul este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice, iar în corespundere cu art.667 alin.(1), părţile contractante pot încheia în mod liber, în limitele normelor imperative de drept, contracte şi pot stabili conţinutul lor.

Mai mult decît atît, din prevederile art.12 alin.(4) şi (5) din Legea comunicaţiilor poştale nr.36/2016, rezultă că furnizorul de serviciu poştal universal are dreptul şi nu este obligat de a aplica un tarif special, şi doar cu condiţia ca aplicarea acestuia să evite anumite costuri şi să nu genereze cheltuieli suplimentare sau pierderi.

Prin urmare, în cazul introducerii modificărilor propuse se încalcă:

- art.126 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova;

- art.12 alin.(4) şi (5) şi art.25 alin.(3) din Legea comunicaţiilor poştale nr.36/2016;

- art.15 alin.(1) din Legea presei nr.243/1994;

- art.666 alin.(1) şi art.667 alin.(1) din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002;

- art.3 alin.(1) din Legea concurenţei nr.183/2012.

La acest capitol, menţionăm că prevederile propuse pot fi considerate drept contrare principiului acordului de voinţă al părţilor, principiului libertăţii contractuale, principiului economiei de piaţă, principiului concurenţei libere şi loiale, principiului libertăţii comerţului şi activităţii de întreprinzător.

Prin aprobarea modificărilor înaintate se creează o practică anticoncurenţială şi poate fi prejudiciată Î.S. “Poşta Moldovei”, în calitate de furnizor de serviciu poştal universal. Or, prin aprobarea modificărilor propuse se vor obliga doar prestatorii serviciilor poştale, în special Î.S. “Poşta Moldovei”, să aplice un tarif redus, însă nu vor fi obligaţi alţi agenţi economici, care nu cad sub incidenţa Legii comunicaţiilor poştale nr.36/2016 şi care, în mod liber şi deschis, pot presta serviciul de distribuire a publicaţiilor poştale şi pot stabili de sine stătător tarifele la prestarea serviciului respectiv.

În partea ce ţine de argumentul precum că costurile de distribuţie suportate de redacţii au fost în constantă creştere în ultimii ani, atragem atenţia că tarifele stabilite de Î.S. “Poşta Moldovei” la distribuirea publicaţiilor periodice nu au fost modificate din anul 2013, circumstanţă care de fapt nu a crescut costurile redacţiilor, ci a majorat pierderile Î.S. “Poşta Moldovei”.

Respectiv, aprobarea completării art.12 din Legea comunicaţiilor poştale nr.36/2016 va defavoriza şi mai mult situaţia Î.S. “Poşta Moldovei”, pierderile de la prestarea serviciului de distribuire a publicaţiilor periodice se vor mări şi mai mult ca rezultat al diminuării tarifelor de distribuire cu 50% pentru distribuirea ediţiilor periodice autohtone de importanţă socială. Întreprinderea va înregistra pierderi suplimentare anuale în mărime de încă 2,4 mil. lei, astfel pierderile totale din prestarea acestui serviciu se vor cifra la 13,0 mil. lei.

În ceea ce priveşte practica altor ţări de susţinere a presei periodice, menţionăm că nici Directiva 97/67/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieţei interne a serviciilor poştale ale Comunităţii şi îmbunătăţirea calităţii serviciului, nici Convenţia poştală universală, ratificată prin Legea nr.44/2018, dar nici legislaţia poştală a ţărilor membre ale Uniunii Europene nu prevăd reglementarea serviciilor de distribuire a publicaţiilor periodice prin abonare.

În partea ce ţine de art.IV din proiectul de lege privind modificarea anexei nr.7 la Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr.289/2017, informăm că propunerea respectivă are ca efect reducerea veniturilor bugetului de stat şi bugetelor locale şi nu poate fi susţinută.

Propunerea de micşorare a coeficientului de ramură privind utilizarea încăperii (K3) şi a coeficientului de piaţă (K4) pentru sediile (încăperile) folosite de organele mijloacelor de informare în cursul anului bugetar va aduce atingere principiului securităţii raporturilor juridice, or cuantumul chiriei bunurilor proprietate publică se stabileşte în contractul de locaţiune. Totodată, cuantumul contractual al chiriei nu trebuie să fie mai mic decît cuantumul minim al chiriei calculat conform Legii bugetului de stat nr.289/2017 (art.17 din Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, pct.3 din Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483/2008).

Suplimentar, în cazul susţinerii propunerii date, instituţiile de informare în masă vor avea avantaje economice, pe care aceste instituţii nu pot să le obţină în condiţiile de piaţă în lipsa intervenţiei statului.

Respectiv, în conformitate cu prevederile Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, este indispensabil ca proiectul de lege să fie examinat de către Consiliul Concurenţei, în vederea evaluării compatibilităţii propunerilor cu mediul concurenţial.