886/12.09.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege

pentru modificarea unor acte legislative

nr. 886  din  12.09.2018

 (în vigoare 21.09.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 358-364 art. 954 din 21.09.2018

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.886/2018

AVIZ

la proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.292 din 26 iulie 2018) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit notei informative, proiectul de lege prevede instituirea unor facilităţi fiscale pentru instituţiile mass-media prin: neimpozitarea veniturilor acumulate din activităţile conexe domeniului mass-media; neimpozitarea veniturilor salariaţilor din instituţiile mass-media ce depăşesc un salariu mediu lunar pe economie prognozat de către Guvern; amînarea achitării TVA pînă în luna următoare celei de încasare a plăţilor; includerea în noţiunea de royalty a plăţilor pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operării respectivului software, inclusiv pentru instalarea, implementarea, stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia, precum şi a plăţilor pentru achiziţionarea integrală a unui drept de autor în scopul folosirii acestuia de către utilizator.

Conform art.131 alin.(4) din Constituţie, propunerile legislative sau amendamentele care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern. Scopul normei constituţionale semnalate este de a preveni situaţiile de intervenţie legislativă imprevizibilă, ce pot perturba toate procesele bugetare planificate de Executiv în baza programelor legislative. Totodată, în Hotărîrea nr.6 din 13 februarie 2014, Curtea Constituţională a statuat: “[...] Limitarea modului de exercitare a iniţiativei legislative şi condiţionarea restrictivă a procedurii legislative în domeniul bugetar are la bază raţiunea competenţelor de ordin executiv ale Guvernului, care, în virtutea art.96 din Constituţie, asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.”

În acest sens, menţionăm: cadrul bugetar-fiscal trebuie să fie realist, stimulativ şi nediscriminatoriu. Politica fiscală trebuie să fie predictibilă, iar măsurile de politică fiscală să rezulte din obiectivele politicii bugetar-fiscale ca parte componentă a Cadrului bugetar pe termen mediu. În acelaşi timp, măsurile de politică fiscală trebuie să fie formulate doar în urma efectuării unor studii şi analize însoţite de argumentarea economico-financiară a acestora, de calculele privind impactul asupra bugetului public naţional.

În aceeaşi ordine de idei, atragem atenţia că regimurile fiscale care vin să acorde prevederi speciale şi diferite faţă de cele generale atrag după sine riscuri de natură economică, socială şi creează un precedent periculos pentru ordinea juridică şi pentru sistemul fiscal al Republicii Moldova. Or există o multitudine de alte domenii şi nişe economice în care subiecţii acestor domenii, de asemenea, ar putea să îşi exprime opţiunea de a activa într-un regim fiscal specific şi facilitat. Un nou regim fiscal va avea ca efect distorsionarea sistemului de impozite şi taxe, va complica procesul de administrare şi va creşte riscul apariţiei unor posibilităţi de evaziune fiscală.

Concomitent, ţinînd cont de faptul că prin proiectul de lege se propune scutirea de impozit doar pentru venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a activităţii conform licenţei de emisie şi/sau de creare de opere audiovizuale destinate formării serviciilor de programe şi/sau de editare şi difuzare a publicaţiilor periodice şi/sau de difuzare a informaţiilor prin oricare mijloc de comunicaţie, aceasta va împovăra delimitarea acestor tipuri de venituri de celelalte venituri obţinute conform activităţii desfăşurate şi alocarea unor resurse financiare suplimentare de către întreprinderi pentru a putea stabili cheltuielile permise spre deducere în scopuri fiscale.

Remarcăm că normele prevăzute în proiectul de lege încalcă grav principiul echităţii, deoarece include prevederi ce îi scutesc de impozitul pe venit doar pe angajaţii instituţiilor media pentru sumele ce depăşesc un salariu mediu lunar pe economie. Astfel nu este respectat unul din principiile statuate în Codul fiscal nr.1163/1997, şi anume: principiul echităţii fiscale, definit la art.6 alin.(8) lit.c), care presupune tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice ce activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale.

De asemenea, stabilirea unui tratament facilitat de onorare a obligaţiilor privind TVA pentru întreprinderile din domeniul mass-media, care presupune obligaţia de achitare a TVA pe măsura încasării plăţii mijloacelor băneşti, va crea condiţii inechitabile pentru celelalte categorii de subiecţi ai impunerii, va complica procesul de administrare a subiecţilor vizaţi, fiind necesară prezentarea a două declaraţii privind TVA în cazul în care aceştia desfăşoară şi alte activităţi.

Totodată, comunicăm că normele derogatorii de la prevederile legislaţiei trebuie să fie temeinic justificate, avînd în vedere nu doar beneficiile pentru subiecţii vizaţi în proiect, dar şi impactul asupra bugetului public naţional.

Astfel, reiterăm că, în conformitate cu art.17 alin.(1) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, proiectele de acte normative cu impact financiar asupra bugetelor se supun expertizei financiare.

În ceea ce priveşte necesitatea de a institui “facilităţi fiscale pentru investitorii din ţară şi de peste hotare care investesc în mass-media”, fapt menţionat în Concepţia naţională de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova, aprobată prin Legea nr.67/2018, semnalăm următoarele: regimul de impozitare nu este un factor primordial în determinarea atractivităţii investiţionale, acesta fiind influenţat cel mai mult de situaţia economică, demografică şi regională. Luînd drept exemplu experienţa internaţională în materie de impozitare a veniturilor persoanelor juridice, evidenţiem că Republica Moldova deţine una dintre cele mai mici cote de impozitare a veniturilor persoanelor juridice în regiune (12%), după Bulgaria (10%), celelalte ţări avînd o cotă de impozitare superioară celei din Republica Moldova: România (16%), Ucraina (18%), Rusia (20%), Slovenia (19%) etc.

Instituirea unor facilităţi fiscale pe o întreagă ramură vine să susţină toţi agenţii economici, indiferent de situaţia economico-financiară, creînd astfel o discrepanţă concurenţială majoră între întreprinderile mici şi mijlocii şi întreprinderile mari, cele din urmă fiind favorizate.

Considerăm că prin acordarea unui regim facilitat nu se va atinge scopul scontat şi nu va contribui la soluţionarea dificultăţilor întîmpinate în domeniul mass-media sau la stimularea şi creşterea investiţiilor în acest sector, ci dimpotrivă va avea ca efect reducerea semnificativă a veniturilor bugetare şi sporirea gradului de neconformare.

Totodată, în conformitate cu prevederile Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, este necesar ca proiectul de lege să fie examinat de către Consiliul Concurenţei în vederea evaluării compatibilităţii modificărilor propuse cu mediul concurenţial normal.

De asemenea, potrivit art.6 alin.(5) din Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală, proiectul trebuie să fie consultat cu asociaţiile reprezentative ale autorităţilor administraţiei publice locale, dat fiind faptul că defalcările de la impozitul pe venitul persoanelor fizice, conform cotelor procentuale, constituie o sursă de venit a bugetelor locale. Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie informate despre riscul iminent de dezechilibru al resurselor bugetare, or implementarea propunerilor în cauză ar putea fi considerate ca imixtiune în activitatea acestora.

În subsidiar, amintim că, potrivit Hotărîrii nr.34/2016 privind Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanţă al sistemului facilităţilor fiscale şi vamale, Curtea de Conturi a recomandat Guvernului, în comun cu părţile implicate (Ministerul Finanţelor, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal), să examineze situaţia în domeniul facilităţilor acordate de stat în vederea determinării oportunităţilor de revizuire şi eliminare a acestora, cu monitorizarea şi evaluarea impactului lor asupra economiei naţionale.

Ţinînd seama de cele expuse, proiectul de lege supus avizării nu se susţine.