892/12.09.2018 Hotărîre privind aprobarea Planului sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul sănătăţii şi asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anii 2018-2020
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
privind aprobarea Planului sectorial de acţiuni anticorupţie
în domeniul sănătăţii şi asigurării obligatorii de asistenţă
medicală pentru anii 2018-2020
nr. 892 din 12.09.2018
(în vigoare 12.10.2018)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 384-395 art. 1022 din 12.10.2018
* * *
În temeiul Hotărîrii Parlamentului nr.56/2017 privind aprobarea Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017-2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.216-228, art.354), Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Planul sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul sănătăţii şi asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anii 2018-2020 (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.
3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.
| PRIM-MINISTRU | Pavel FILIP |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul sănătăţii, | |
| muncii şi protecţiei sociale | Svetlana Cebotari |
| Nr.892. Chişinău, 12 septembrie 2018. | |
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.892/2018
PLAN SECTORIAL
de acţiuni anticorupţie în domeniul sănătăţii şi asigurării obligatorii
de asistenţă medicală pentru anii 2018-2020
I. DESCRIEREA PROBLEMELOR
1. În sectorul sănătăţii corupţia ia multiple forme, cum sînt: distorsiuni în procesul de procurare a serviciilor medicale, proces mai puţin structurat de stabilire a priorităţilor în sectorul sanitar, alocare necorespunzătoare a resurselor financiare limitate, plăţi neformale pentru serviciile medicale din cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, utilizarea necorespunzătoare a dispozitivelor medicale şi a infrastructurii instituţiilor medico-sanitare, prescrierea abuzivă şi aplicarea necorespunzătoare a medicamentelor, a dispozitivelor medicale şi a investigaţiilor medicale, relaţiile financiare ilegale între personalul medical şi farmacii, care produc lezarea dreptului cetăţenilor la servicii de sănătate, reducerea accesului la serviciile medicale necesare populaţiei şi utilizarea mai puţin eficientă a resurselor financiare publice.
2. Riscurile specifice acţiunilor de corupţie în sistemul sănătăţii sînt prezente la următoarele niveluri:
1) la nivel de sistem – lacune în reglementare, monitorizare sau lipsă de proceduri, mecanisme şi instrumente de aplicare a prevederilor unor legi etc.;
2) la nivel de management instituţional – organizare insuficientă şi/sau frauduloasă în ceea ce priveşte procesul de prestare a serviciilor şi gestionare a resurselor în cadrul instituţiei, lipsă de reglementări şi proceduri interne/instituţionale;
3) la nivel de relaţii interumane, profesionale – relaţii neetice şi/sau conflicte de interese între lucrătorii medicali, medici – companii farmaceutice, medici – instituţii private şi relaţii neetice la nivel de lucrător medical – pacienţi.
3. Cauzele problemei
1) Lipsa transparenţei sau transparenţă redusă. Se constantă o transparenţă redusă a deciziilor şi documentelor emise, precum şi în gestionarea finanţelor şi activităţii economice a instituţiilor medicale; lipsa transparenţei în stabilirea costurilor serviciilor medicale. În cadrul fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, procesul de contractare a prestatorilor de servicii medicale şi farmaceutice nu este pe deplin transparent. Nu este asigurată transparenţa formării preţurilor de achiziţie a bunurilor şi a celor în domeniul farmaceutic. Se constată neclaritate în metodologia creării preţurilor achitate din mijloace publice către parteneriatul public privat. Frecvent, în procesul de elaborare a documentelor de politici şi actelor normative nu sînt implicate instituţiile/structurile din afara sistemului, doar cele direct subordonate, iar de propunerile venite din spaţiul public nu se ţine cont. Deseori, reformele anunţate se produc fără consultaţii largi, iar deciziile nu sînt întotdeauna fundamentate de evidenţe.
Nu este dezvoltat şi aplicat un sistem funcţional transparent de monitorizare a realizării contractelor de achiziţii publice pentru medicamente şi dispozitive medicale. Rezultatele licitaţiilor nu sînt sistematic publicate pe pagina web oficială a autorităţii publice responsabile în format standard (denumirea comună internaţională, doza, forma farmaceutică, preţul unitar, preţul de ambalaj cu şi fără TVA, producătorul/ţara, furnizorul, condiţiile de livrare codificate etc.) pentru toate licitaţiile, indiferent de solicitant şi sursa de finanţare. Informaţiile publice referitoare la procedura de autorizare a medicamentelor sînt foarte modeste şi nestructurate, informaţiile publice despre şedinţele şi deciziile Comisiei Medicamentului (agenda şi procesele-verbale) lipsesc, iar declaraţiile conflictelor de interese ale membrilor Comisiei Medicamentului nu sînt publicate.
Nu există un sistem de comparare a preţurilor medicamentelor procurate din banii publici în cadrul sistemului de achiziţii publice cu preţurile pentru aceleaşi denumiri comune internaţionale înregistrate de sursele internaţionale de referinţă (Ghidul internaţional pentru indicatorii preţurilor la medicamente (International Drug Price Indicator Guide) al Management Sciences for Health′s Center for Pharmaceutical Management (MSH)).
2) Situaţiile de instabilitate politică şi bugetară ce duc la întîrzierea calendarului bugetar nu sînt prevăzute în documentele strategice ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi ale Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, astfel se constată lipsa unor proceduri de gestiune a crizelor bugetare. Lipsa de finanţare şi aprovizionare a instituţiilor medico-sanitare publice duce la impunerea plăţilor din partea pacienţilor şi incapacitatea instituţiilor de a furniza servicii medicale de calitate.
3) Procesul de contractare a prestatorilor de servicii medicale de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină nu este pe deplin transparent. Procedurile şi mecanismele de contractare pentru unele tipuri de asistenţă medicală nu se axează pe rezultatele activităţii prestatorului de servicii medicale, raportare a serviciilor medicale şi protecţia drepturilor persoanelor asigurate. Informaţia plasată pe pagina web oficială a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină privind contractarea prestatorilor şi a serviciilor medicale este incompletă şi nu este uşor de identificat în cadrul acesteia (http://cnam.md/httpdocs/editorDir/file/doc/2018/Lista%20institu%C5%A3iilor%20medico-sanitare%20contractate%20de%20CNAM%20%C3%AEn%20anul%202018.pdf).
4) Lipsa unui sistem de monitorizare a integrităţii instituţiilor şi angajaţilor sistemului sănătăţii. Nu au fost dezvoltate instrumente de aplicare a Codului deontologic al lucrătorului medical şi al farmacistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.192/2017, şi nu sînt clar definite structurile şi modalitatea de monitorizare a prevederilor acestui Cod (cine şi cum). Dacă nu există structură (comisie/structură disciplinară) care să monitorizeze acest domeniu, acesta este lăsat doar pe seama managerilor instituţiilor, care pînă la urmă este ignorat sau realizat formal, prin acţiuni fictive sau neeficiente. Comitetele de etică instituţionale nu au o reglementare clară a rolului lor în instituţii. Se constată lipsa unor proceduri imparţiale de monitorizare a satisfacţiei pacientului. Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor este subiectivă, este efectuată în condiţii în care se poate presupune influenţarea respondenţilor. Nu este bine asigurată informarea beneficiarilor cu privire la modalitatea de a-şi manifesta nemulţumirea. Astfel, nu pot fi întotdeauna monitorizate actele de corupţie, cum ar fi: condiţionarea actului medical, plăţile informale solicitate de la pacient, extorcarea de bani de la pacient prin tratamentele excesive şi neargumentate, intervenţiile neargumentate etc.
5) Procesul de evaluare şi acreditare a instituţiilor medicale pare a fi de multe ori superficial şi cu posibile condiţii favorizante pentru realizarea unor plăţi informale. Evaluarea în scop de acreditare a instituţiilor medico-sanitare se face de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi durează nu mai mult de 2 zile pentru o instituţie, ceea ce este insuficient pentru evaluarea minuţioasă a instituţiilor de o capacitate mare, cu o distanţă de amplasare şi rază de deservire mai extinsă. Sînt raportate cazuri de către medici că atunci cînd instituţia trebuie să fie supusă procedurii de acreditare (o dată la 5 ani), managerul solicită angajaţilor anumite sume de bani pentru pregătirea instituţiei pentru acreditare. Aceasta se datorează faptului că sursa de acoperire a cheltuielilor de evaluare nu este indicată expres în cadrul normativ ce reglementează stabilirea taxelor pentru evaluarea şi acreditarea în sănătate. Totodată, sînt cazuri de finanţare a instituţiilor medicale de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină fără ca acestea să deţină certificat de acreditate, ceea ce contravine cadrului legal din domeniu.
6) Nu se respectă principiul angajării în bază de merit şi integritate profesională. Angajările în anumite funcţii, în special în posturi de conducere, se realizează după criteriu politic (apartenenţă de partid). În acelaşi timp, apartenenţa de partid înseamnă plată de cotizaţii şi contribuţii, ceea ce condiţionează direct ocuparea unui post managerial. Este prezent nepotismul la angajare şi promovare (nerespectarea Legii nr.82/2017 art.12 – restricţii în ierarhie). Sînt promovate persoane în relaţie de rudenie cu managerul (soţ/soţie, copii, nepoţi, cumetri etc.).
7) Nu sînt clare mecanismele/instrumentele de declarare şi monitorizate a conflictelor de interese. Sînt menţionate cazuri cînd medicul este angajat concomitent în sectorul public şi cel privat şi refuză intenţionat prestarea unor servicii pacientului în instituţia publică, direcţionîndu-l la cabinetul său privat, sau cînd există o legătură directă şi interese financiare dintre un medic şi un cabinet privat de investigaţii (ex.: USG) ori un laborator privat care oferă anumite avantaje pentru numărul de pacienţi îndreptaţi la investigaţii.
Nu sînt publicate declaraţiile conflictelor de interese ale membrilor Comisiei Medicamentului, listele experţilor antrenaţi în evaluarea dosarelor şi CV-urile. Nu sînt publicate rapoartele de evaluare a dosarelor pentru medicamentele autorizate.
În domeniul farmaceutic nu sînt clare normele legale ce reglementează relaţiile dintre lucrătorii medicali şi reprezentanţii companiilor farmaceutice. Nu există reglementări referitoare la primirea/oferirea mostrelor gratuite de produse farmaceutice sau orice alte bunuri de la reprezentanţii de marketing-ul farmaceutic, precum şi obligaţia de raportare de către lucrătorii medicali a posibilelor conflicte de interese, inclusiv orice cadouri sau relaţii cu companiile farmaceutice şi/sau reprezentanţii acestora. De asemenea, nu există reglementări pentru producătorii/distribuitorii de produse farmaceutice de a raporta relaţiile acestora cu fiecare lucrător medical.
8) Gradul scăzut de informare/cunoştinţe a populaţiei despre drepturile şi obligaţiile beneficiarilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Persoanele asigurate nu îşi cunosc drepturile şi obligaţiile în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, prin urmare apare o problemă majoră în cadrul sistemului de sănătate – plăţile neformale – sumele plătite de către pacienţi medicilor sau altui personal medical, în schimbul unor servicii care sînt acoperite de fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Informaţia oferită pacienţilor despre preţurile pentru medicamentele compensate şi despre condiţiile pentru a beneficia de acestea, în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, nu este exhaustivă. Publicarea pe pagina-web oficială a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină doar a Listei medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, aprobată prin Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină Nr.492/139 din 22/2013, este insuficientă şi, respectiv, pacientul nu este informat.
9) Condiţii favorizante pentru realizarea plăţilor informale. Consultaţiile pacienţilor în incinta spitalelor la nivel de înţelegeri individuale cu medicul, de către catedrele universitare, prezenţa medicului invitat la naştere, atunci cînd acesta nu este la serviciu – sînt situaţii care favorizează plata neformală din partea pacienţilor. Nu este reglementată noţiunea de cadouri şi mulţumiri în contextul actului medical. Salariile modeste din sistemul de sănătate condiţionează obişnuinţa lucrătorilor medicali de a primi “mulţumiri” pentru serviciile oferite în mod particular.
De asemenea, obişnuinţa pacienţilor de a “mulţumi” personalul medical sau de a căută căi mai scurte cînd trebuie să acceadă la servicii de sănătate şi, astfel, ajung la doctor/spital prin recomandări sau sunete de la cumătri/naşi/vecini/etc. Problema se manifestă şi prin posibilitatea coruperii persoanelor implicate în oferirea neargumentată a gradului de dizabilitate, a concediilor de boală de lungă durată. Sînt menţionate şi cazuri cînd persoanele sînt plecate chiar peste hotare la muncă, dar în ţară le este plătită indemnizaţia pentru dizabilitate sau pentru incapacitate temporară de muncă.
10) Gradul scăzut de echitate şi transparenţă în procedura de selecţie a persoanelor pentru tratamente costisitoare. Includerea în liste de aşteptare a pacienţilor pentru intervenţii costisitoare cum ar fi: intervenţii chirurgicale pe cord, protezare de cap de femur (şold), fertilizarea in vitro etc., determină riscul corupţiei celor care vor decide asupra selecţiei persoanelor incluse în aceste programe. De exemplu, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a declarat că, anual, din cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, 100 de femei vor benefica de fertilizate in vitro, cererea pentru acest tip de serviciu este de peste 3 mii de cupluri.
11) Relaţii informale stabilite cu administraţia instituţiei în realizarea studiilor clinice. Se determină lipsa unei reglementări clare cu privire la beneficiul instituţiei în efectuarea studiilor clinice, nu există un cadru normativ clar ce ar stabili relaţia dintre instituţia medicală/manager şi Serviciul evaluare a testărilor clinice medicamente. De multe ori, există contracte directe dintre serviciu şi manager, care rămîn confidenţiale cu privire la anumite plăţi.
12) Insuficienţa bazei materiale a instituţiilor spitaliceşti. Sînt determinate frecvent situaţii cînd, la nivel de autorităţi centrale, se declară public că instituţiile medicale sînt asigurate pe deplin cu toate cele necesare. În acelaşi timp, managerii limitează accesul medicilor la medicamente şi consumabile, motivînd lipsa sau cantitatea insuficientă a acestora. Respectiv, se manifestă riscuri pentru achiziţionarea bunurilor din contul pacienţilor.
Totodată, nu este desemnată o agenţie responsabilă de gestionarea centralizată a patrimoniului spitalelor, lipsesc informaţii exhaustive despre starea, necesităţile şi eventualele riscuri, cu care instituţiile medicale s-ar putea confrunta. Deşi, în dosarul prezentat Comisiei de evaluare şi acreditare în sănătate este prezentat planul de dezvoltare strategică şi planul de management al riscurilor, lipseşte o abordare sistemică referitoare la asigurarea bazei materiale a acestor instituţii, aceasta este lăsată pe seama fiecărui manager, ceea ce pot avea loc acţiuni frauduloase. Sînt frecvente relaţii neformale cu firme farmaceutice şi promovarea intereselor unui producător anume cu beneficii personale din volumul vînzărilor unor medicamente anumite în unele farmacii.
4. Autorităţile au identificat şi stabilit următoarele necesităţi de implementare şi perfecţionare a măsurilor de asigurare a integrităţii instituţionale, după cum urmează:
1) necesitatea cultivării şi consolidării în continuare a climatului de integritate instituţională prin:
a) educarea intoleranţei angajaţilor din domeniul sănătăţii şi asigurării obligatorii de asistenţă medicală faţă de incidentele de integritate;
b) promovarea mecanismului avertizorilor de integritate şi a măsurilor de protejare a acestora;
c) fortificarea mecanismului de control/sancţionare a celor care nu denunţă manifestările de corupţie sau influenţele necorespunzătoare la care sînt supuşi;
2) pregătirea angajaţilor privind integritatea instituţională, managementul riscurilor de corupţie, regimul de incompatibilităţi şi restricţii, declararea intereselor personale şi a cadourilor prin:
a) elaborarea actelor departamentale privind reglementarea regimului juridic de implementare a mecanismului de declarare a cadourilor, conflictelor de interese, influenţelor necorespunzătoare, avertizărilor de integritate, registrul riscurilor, inclusiv instituirea registrelor de declarare a măsurilor invocate mai sus;
b) desemnarea persoanelor responsabile din cadrul instituţiei de gestionare a mecanismelor de asigurare a integrităţii instituţionale;
c) informarea/instruirea angajaţilor din cadrul instituţiei privind respectarea şi implementarea cerinţelor/măsurilor de asigurare a integrităţii instituţionale;
d) monitorizarea continuă a respectării măsurilor de asigurare în procesul de angajare şi promovare în funcţie, pe bază de merit şi integritate profesională.
3) la compartimentul de recrutare şi angajare a persoanelor, este necesară monitorizarea continuă a respectării măsurilor de asigurare în procesul de angajare şi promovare în funcţie pe bază de merit şi integritate profesională.
4) la compartimentul ce vizează transparenţa formării preţurilor în domeniul farmaceutic se impune necesitatea îmbunătăţirii cadrului legal existent referitor la înregistrarea în termen a preţurilor de producător, excluderea barierelor birocratice, precum şi mecanismul de înregistrare a preţului de producător la medicamentele, atît pentru cele autohtone, cît şi pentru medicamentele de import, angajamente stabilite în Planul de acţiuni pe anul 2016 pentru soluţionarea unor probleme identificate în domeniul medicamentului şi activităţii farmaceutice, aprobat prin Dispoziţia Guvernului nr.29-d/2016.
II. OBIECTIVUL PLANULUI SECTORIAL
Îmbunătăţirea accesului populaţiei Republicii Moldova la servicii de sănătate, a calităţii serviciilor prestate de instituţiile medicale şi eficienţei utilizării resurselor financiare publice, inclusiv ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, prin asigurarea unui proces decizional transparent, receptiv, riguros, incluziv şi participativ în cadrul autorităţilor şi instituţiilor din sistemul sănătăţii, prin îmbunătăţirea cadrului normativ existent ce reglementează procesul de contractare a prestatorilor de asistenţă medicală şi farmaceutică în cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, prin dezvoltarea unor instituţii în sistemul de sănătate eficiente, responsabile, transparente, integre şi rezistente la riscurile de corupţie, precum şi prin creşterea gradului de informare a populaţiei despre drepturile şi obligaţiile beneficiarilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
III. PLAN SECTORIAL DE ACŢIUNI ANTICORUPŢIE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII ŞI
ASIGURĂRII OBLIGATORII DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ PENTRU ANII 2018-2020
| Nr. crt. | Acţiuni | Termen de realizare | Instituţii responsabile | Indicatorii de progres | Sursa de verificare | Obiectivul corelativ | Sursa de finanţare |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
|
Prioritatea I: Îmbunătăţirea accesului la informaţie şi transparenţa în procesul decizional din cadrul autorităţilor şi instituţiilor din sistemul sănătăţii Rezultatele scontate: 1. Accesul la informaţii de interes public pentru toate părţile interesate este asigurat şi procedurile transparente cu privire la modul de obţinerea a acestora sînt respectate. 2. 100% de acte normative elaborate, promovate şi aprobate de autorităţile şi instituţiile din sistemul de sănătate respectă în totalitate reglementările legale privind transparenţa în procesul decizional cu implicarea tuturor părţilor interesate, 3. Toate instituţiile medico-sanitare şi farmaceutice prestatoare de servicii, inclusiv cele contractate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină, deţin certificat de evaluare şi acreditare. 4. Tarifele/costurile pentru servicii medicale şi a preţurilor la medicamente şi dispozitive medicale sînt stabilite în mod transparent şi într-o manieră simplă/accesibilă cetăţeanului. 5. Toate contractele semnate cu prestatorii de servicii medicale şi de procurare a medicamentelor şi dispozitivelor medicale sînt stabilite într-un mod transparent şi sînt plasate pe paginile web oficiale ale autorităţilor publice responsabile şi a instituţiilor medico-sanitare publice. |
|||||||
| 1.1. | Asigurarea accesului la informaţie şi transparenţa în procesul decizional din cadrul autorităţilor şi instituţiilor din sistemul sănătăţii | ||||||
| 1.1.1. | Asigurarea accesului la informaţie | Permanent, cu raportare anuală în trimestrul IV | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale; Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică; Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate concomitentă) | 1. Actele normative ale instituţiilor publice adoptate publicate pe pagina-web oficială;
2. Spaţiu amenajat pentru documentare, accesibil solicitanţilor, în incinta instituţiei; 3. Funcţionari şi persoane responsabile pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informaţiilor oficiale numiţi şi instruiţi |
Pagina-web oficială a instituţiilor publice responsabile | Transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| Trimestrul IV, 2018 | 4. Regulament cu privire la drepturile şi obligaţiile funcţionarilor şi persoanelor responsabile în procesul de furnizare a documentelor şi informaţiilor oficiale, elaborat şi adoptat; | Pagina-web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice | |||
| Permanent, cu verificare semestrială | 5. Publicarea pe pagina web oficială a informaţiei ce conţine descrierea:
a) structurii instituţiei şi adresa acesteia; b) funcţiilor, direcţiilor şi formelor de activitate ale instituţiei; c) subdiviziunilor şi a competenţelor acestora, programului de lucru al acestora, cu indicarea zilelor şi orelor de audienţă a funcţionarilor şi persoanelor responsabile de furnizarea informaţiilor, documentelor oficiale; deciziile finale asupra principalelor probleme examinate; 6. Publicarea anuală pe pagina-web oficială a unui îndrumar ce conţine liste ale dispoziţiilor, hotărîrilor, altor documente oficiale, emise de instituţie, şi domeniile în care poate furniza informaţii; 7. Publicarea pe pagina-web oficială a rapoartelor de activitate, inclusiv despre domeniile în care poate furniza informaţii; 8. Publicarea pe pagina-web oficială a procedurilor şi mărimii plăţilor pentru furnizarea informaţiilor oficiale pentru care pot fi percepute plăţi, în conformitate cu legislaţia. |
||||||
| 1.1.2. | Asigurarea transparenţei în procesul decizional | Permanent, cu raportare anuală în trimestrul I | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică; Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale; Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate; instituţiile medico-sanitare (responsabilitate concomitentă) | 1. Număr de anunţuri/ comunicate referitor la iniţierea elaborării deciziei publicate pe pagina-web oficială;
2. Număr de proiecte de acte normative şi materiale aferente acesteia publicate pe pagina-web oficială; 3. Număr de dezbateri publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative; 4. Număr de întruniri publice organizate în cazul a 5 şi mai multe propuneri la proiectul de document de politică/ act normativ neacceptate de autoritatea autor; 5. Număr de cetăţeni, asociaţii constituite conform legislaţiei şi alte părţi interesate consultaţi; 6. Număr de recomandări ale cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate înaintate în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative; 7. Sinteza obiecţiilor şi propunerilor autorităţilor publice, precum şi sinteza recomandărilor reprezentanţilor societăţii civile (structurată pe articole sau puncte din proiectul de act normativ) publicate pe pagina-web oficială; |
Indicatori calitativi şi cantitativi în raportul anual privind transparenţa în procesul decizional; pagina-web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; paginile web oficiale ale instituţiilor publice responsabile | Transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 8. Număr de proiecte de acte normative adoptate publicate pe pagina-web oficială;
9. Raport anual privind transparenţa în procesul decizional publicat pe pagina-web oficială. |
|||||||
| 1.2. | Asigurarea transparenţei în stabilirea preţurilor, costurilor şi cheltuielilor din fondurile publice | ||||||
| 1.2.1. | Stabilirea costurilor serviciilor medicale prin procedură transparentă | Trimestrul IV, 2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Centrul pentru achiziţii publice centralizate în sănătate; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate consecutivă) | 1. Metodologia stabilirii tarifelor pentru serviciile publice prestate contra plată publicată pe pagina web oficială; | Paginile web oficiale ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Centrului pentru achiziţii publice centralizate în sănătate şi instituţiilor medico-sanitare publice; | Transparenţă | Mijloace bugetar; sursele instituţiilor publice |
| Trimestrul IV, 2018 Trimestrul I, 2019 Trimestrul I, 2020 | 2. Informaţia privind aplicarea procedurii elaborată şi publicată pe pagina web oficială a instituţiei | Paginile web oficiale ale instituţiilor medico-sanitare publice; raportul anual privind stabilirea costurilor şi cheltuielilor din fondurile publice consolidat publicat pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | |||||
| Trimestrul IV, 2020 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate comună) | 3. Costurile Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală estimate şi publicate pe paginile web oficiale ale instituţiilor | Paginile web oficiale ale instituţiilor publice responsabile | ||||
| 1.2.2. | Asigurarea transparenţei cu referire la dezvoltarea şi aplicarea metodologiei creării preţurilor şi achitarea sumelor din mijloace publice către parteneriatele publice-private | Trimestrul IV, 2018; | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate comună) | 1. Metodologia formării preţurilor şi achitarea sumelor din mijloace publice către parteneriatele publice-private publicată pe pagina web oficială; | Paginile web oficiale ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi instituţiilor medico-sanitare publice | Transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| Trimestrul IV, 2018; Trimestrul I, 2019; Trimestrul I, 2020 | 2. Raport anual privind serviciile medicale contractate şi cuantumul resurselor alocate elaborat şi publicat pe pagina web oficială a instituţiei | Paginile web oficiale ale instituţiilor medico-sanitare publice; raportul anual consolidat privind stabilirea preţurilor, costurilor şi cheltuielilor din fondurile publice publicat pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | |||||
| 1.2.3. | Asigurarea transparenţei cu privire la dezvoltarea şi aplicarea metodologiei formării preţurilor în domeniul farmaceutic | Trimestrul IV, 2018; | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale; Centrul pentru achiziţii publice centralizate în sănătate; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate concomitentă) | 1. Metodologia formării preţurilor în domeniul farmaceutic publicată pe pagina web oficială a instituţiilor; | Paginile web oficiale ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale; | Transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| Trimestrul IV, 2018; Trimestrul I 2019; Trimestrul I, 2020 | 2. Raport anual privind aplicarea metodologiei elaborat şi publicat pe pagina web oficială a instituţiilor publice | Paginile web oficiale ale instituţiilor medico-sanitare publice, Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale; Raportul anual consolidat privind stabilirea preţurilor, costurilor şi cheltuielilor din fondurile publice publicat pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | |||||
| 1.2.4. | Elaborarea şi aprobarea structurii Raportului de licitaţii pentru achiziţii publice centralizate în sănătate | Trimestrul II, 2019 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Centrul pentru achiziţii publice centralizate în sănătate (responsabilitate comună) | 1. Structura raportului de licitaţii elaborată şi aprobată; | Paginile web oficiale ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Centrului pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate | Transparenţă | Mijloace bugetare, Sursele instituţiilor publice |
| 2. Rapoarte de tender pentru achiziţii publice centralizate în sănătate publicate | |||||||
| 1.2.5. | Obligaţia Centrului pentru achiziţii publice centralizate în sănătate de a monitoriza anual costurile pentru medicamentele achiziţionate din banii publici, în comparaţie cu preţurile înregistrate de sursele internaţionale de referinţă pentru achiziţii | Trimestrul I, 2019; Trimestrul I, 2020 | Centrul pentru achiziţii publice centralizate în sănătate | Rapoarte anuale de monitorizare publicate | Pagina web oficială a Centrului pentru achiziţii publice centralizate în sănătate | Transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 1.2.6. | Elaborarea şi publicarea Raportului anual consolidat privind stabilirea costurilor şi cheltuielilor din fondurile publice | Trimestrul IV, 2018; Trimestrul I, 2019; Trimestrul I 2020 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; Centrul pentru achiziţii publice centralizate în sănătate; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate consecutivă) | 1. Indicatori de monitorizare şi evaluare (conform acţiunilor 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3) stabiliţi şi diseminaţi | Modelul indicatorilor publicat pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Rapoartele instituţiilor publice publicate pe paginile web oficiale ale acestora şi expediate Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; | Paginile web oficiale ale instituţiilor publice responsabile | ||||||
| 3. Raportul anual consolidat publicat pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | ||||||
| 1.2.7. | Asigurarea transparenţei deciziilor cu privire la sume fixe compensate pentru fiecare medicament din Lista medicamentelor compensate | Permanent, cu raportare anuală în trimestrul I | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Compania Naţională de Asigurări în Medicină (responsabilitate concomitentă) | Raport anual privind sumele compensate pentru fiecare medicament (Denumire Comună Internaţională) din lista celor compensate publicat pe pagina web oficială | Paginile web oficiale ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Companiei Naţională de Asigurări în Medicină | Transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 1.2.8. | Creşterea transparenţei cu privire la gestionarea finanţelor din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi la activitatea economică instituţională | Permanent, cu verificare anuală | Compania Naţională de Asigurări în Medicină; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate concomitentă) | 1. Informaţia privind contractarea instituţiei medico-sanitare publice de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină publicată, în termen de 5 zile de la data încheierii contractului de acordare a asistenţei medicale (de prestare a serviciilor medicale), ce conţine numărul şi data contractului încheiat cu prestatorul de servicii medicale, spectrul şi tipul serviciilor medicale contractate, precum şi cea referitoare la volumul şi modul de virare a mijloacelor financiare pentru serviciile medicale contractate | Pagina web oficială a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină | Transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| Trimestrul IV, 2018; Trimestrul I, 2019; Trimestrul I, 2020 | Instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate concomitentă) | 2. Date privind activitatea economică a instituţiei, sursele de finanţare, serviciile acoperite de Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi necesitatea neacoperită financiar a serviciilor solicitate incluse în Raportul anual privind gestionarea patrimoniului public al instituţiilor | Paginile web oficiale ale instituţiilor medico-sanitare publice | ||||
| Trimestrul IV, 2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile medico-sanitare publice; instituţiile medico-sanitare(responsabilitate comună) | 3. Structura Raportului anual despre activitatea economico-financiară a instituţiei medico-sanitare cu autofinanţare, nonprofit şi a instituţiei medico-sanitare finanţate de la bugetul de stat elaborată şi aprobată | Paginile-web oficiale ale instituţiilor medico-sanitare publice şi instituţiilor medico-sanitare | ||||
| Trimestrul IV, 2018; Trimestrul I, 2019; Trimestrul I, 2020 | Instituţiile medico-sanitare publice; instituţiile medico-sanitare (responsabilitate concomitentă) | 4. Raport anual despre activitatea economico-financiară a instituţiei publicat pe pagina web oficială a instituţiei | Paginile web oficiale ale instituţiilor medico-sanitare publice şi instituţiile medico-sanitare | ||||
| 1.2.9. | Gestionare transparentă şi responsabilă a patrimoniului public | Permanent, cu raportarea anuală în trimestrul I | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale; Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică; Centrul pentru achiziţii publice centralizate în sănătate; instituţiile medico-sanitare publice; instituţiile medico-sanitare (responsabilitate concomitentă) | 1. Structura Raportului anual de performanţă operaţională (infrastructură, patrimoniu (cu raportarea anuală a stării acestuia, inventariere utilaj, ambulanţe, maşini etc., intervenţii efectuate, unitate de cercetare etc.) elaborată şi aprobată | Paginile web oficiale ale instituţiilor publice responsabile | Transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Raportul anual de performanţă operaţională publicat pe pagina-web oficială | |||||||
| 3. Programul anual al activităţii de audit aprobat | |||||||
| 4. Declaraţia de răspundere managerială, publicată pe pagina web oficială a instituţiei | |||||||
| 5. Raport anual (consolidat) privind controlul intern managerial prezentat Ministerului Finanţelor | |||||||
| 6. Plan anual de achiziţii publice, publicat pe pagina web oficială a instituţii | |||||||
| 7. Raport anual al achiziţiilor realizate, cu analiza lacunelor şi problemelor identificate în procedura de procurare a bunurilor în patrimoniul instituţiei publice | |||||||
| 1.2.10. | Asigurarea transparenţei în gestionarea fondurilor publice pentru tratamente costisitoare | Permanent, cu raportarea anuală în trimestrul I | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate comună) | 1. Criteriile şi grila de punctaj aplicate în procesul de selecţie a persoanelor pentru tratamente costisitoare vor fi aprobate de o comisie/ comitet independent de etică | Decizie publicată pe paginile web oficiale ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică şi instituţiilor medico-sanitare publice | Transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Procedura cu privire la înscrierea în listele de aşteptare pentru intervenţii costisitoare, inclusiv modalitatea de gestionare a acestora şi criteriile de selecţie a pacienţilor publicate pe paginile web oficiale a instituţiilor publice | |||||||
| 3. Listele pacienţilor din listele de aşteptare distribuiţi după instituţiile medicale prestatoare de servicii costisitoare contractate de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină | |||||||
| 4. Raport anual cu privire la selectarea persoanelor pentru servicii costisitoare, criteriile şi grila de punctaj aplicate în procesul de selecţie elaborat şi publicat pe pagina web oficială a instituţiei publice | Paginile web oficiale ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică şi Instituţiilor Medico-Sanitare Publice | ||||||
| 1.3. | Creşterea transparenţei şi calităţii procedurii de evaluare şi acreditare a instituţiilor medico - sanitare şi farmaceutice | ||||||
| 1.3.1. | Revizuirea şi îmbunătăţirea cadrului normativ pentru acreditarea instituţiilor medico-sanitare şi farmaceutice | Trimestrul IV, 2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; instituţiile medico-sanitare şi farmaceutice (responsabilitate comună) | Cadrul normativ pentru modificarea procedurii de evaluare şi acreditare a instituţiilor medico-sanitare şi farmaceutice revizuit | Standarde de acreditare completate, aprobate de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, publicate pe paginile web oficiale ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică | Descurajare; protecţie | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Criterii de evaluare revizuite pentru prestatorii de servicii medicale cu introducerea aprecierii nivelului de integritate, conform unor indicatori prestabiliţi, precum: adoptarea codurilor instituţionale de etică, instruirea anuală a angajaţilor în ceea ce priveşte etica şi integritatea, gestionarea riscurilor, inclusiv a riscurilor de corupţie, instituirea mecanismului de protecţie a avertizorilor de integritate, a mecanismului de respectare a regimului juridic al conflictelor de interese şi de denunţare a influenţelor necorespunzătoare | Informaţie publicată anual pe paginile web oficiale ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică şi instituţiilor medico-sanitare şi farmaceutice | ||||||
| Permanent, cu verificare anuală în trimestrul I | 3. Procedura de verificare anuală a listei instituţiilor medico-sanitare şi farmaceutice contractate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină cu lista instituţiilor acreditate | ||||||
| Permanent cu verificare anuală în trimestrul I | 4. Număr de contracte reziliate din lipsa certificatului de acreditare | ||||||
| 1.3.2. | Extinderea capacităţilor comisiei de acreditare a instituţiilor medico-sanitare şi farmaceutice | Trimestrul IV, 2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică; instituţiile medico-sanitare şi farmaceutice (responsabilitate comună) | 1. Procedura privind implicarea în procesul de evaluare şi acreditare a instituţiilor medico-sanitare şi farmaceutice a observatorilor din sectorul neguvernamental (ONG şi organizaţii necomerciale de profil active în protecţia drepturilor omului, Ombudsman, reprezentanţi ai pacienţilor) aprobată; | Ordin aprobat şi publicat pe paginile web oficiale ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică | Descurajare; protecţie | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Lista observatorilor din sectorul neguvernamental aprobată şi publicată pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică | Pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică | ||||||
|
Prioritatea II: Dezvoltarea unui cadru eficient pentru monitorizarea permanentă a integrităţii instituţiilor din sistemul sănătăţii Rezultatele scontate: 1. Toate instituţiile medico-sanitare au aprobate coduri de etică instituţionale şi respectă în totalitate prevederile acestuia; 2. Toate instituţiile medico-sanitare publică anual pe pagina web oficială a acestora rapoartele executării bugetelor care conţin inclusiv toate intrările financiare |
|||||||
| 2.1. | Crearea instrumentelor de monitorizare a prevederilor Codului deontologic al lucrătorului medical şi al farmacistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.192/2017 | ||||||
| 2.1.1. | Crearea unei comisii/structuri disciplinare care să monitorizeze îndeplinirea prevederilor Codului deontologic al lucrătorului medical şi al farmacistului la nivel de sistem (naţional) | Trimestrul IV, 2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | 1. Decizie privind crearea unei comisii/structuri disciplinare la nivel naţional | Act normativ publicat pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Etică | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Regulament de activitate şi atribuţii clar definite pentru comisia/ structura disciplinară, inclusiv atribuţiile pentru sancţionarea cazurilor de conflict de interese | |||||||
| 2.1.2. | Fortificarea capacităţilor de aplicare a prevederilor Codului deontologic al lucrătorului medical şi al farmacistului la nivel instituţional | Trimestrul IV, 2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile medico-sanitare publice; Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale; Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică; Centrul pentru achiziţii publice centralizate în sănătate (responsabilitate concomitentă) | 3. Coduri de etică instituţionale care să reflecte specificul de activitate a instituţiei aprobate | Coduri instituţionale aprobate şi publicate pe paginile web oficiale ale instituţiilor responsabile | Etică | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| Trimestrul I, 2019 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile medico-sanitare publice; Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale; Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică; Centrul pentru achiziţii publice centralizate în sănătate (responsabilitate consecutivă). | 4. Regulament-cadru pentru activitatea comitetelor de etică instituţionale elaborat şi aprobat | Regulament aprobat şi publicat pe paginile web oficiale ale instituţiilor responsabile | ||||
| 5. Regulamente instituţionale aprobate la nivel de fiecare instituţie medicală | |||||||
| Permanent, cu raportare anuală în trimestrul I | 6. Număr de întruniri ale comitetelor de etică instituţionale | Procese-verbale (agenda, lista participanţilor) | |||||
| Trimestrul IV, 2018; Trimestrul I 2019; Trimestrul I, 2020 | 7. Plan anual de lucru al Comitetelor de etică aprobat în fiecare instituţie | Planul anual aprobat şi publicat pe paginile web oficiale ale instituţiilor responsabile | |||||
| Permanent, cu raportare anuală în trimestrul I | 8. Număr de instruiri în domeniul eticii şi deontologiei medicale realizate la nivel de fiecare instituţie medicală | Materiale de instruire (agenda, lista participanţilor, evaluarea instruirilor) | |||||
| Permanent, cu raportare anuală în trimestrul I | 9. Număr de cazuri de încălcare a normelor de etică şi deontologie identificate şi sancţionate disciplinar | Decizii/ordine adoptate | |||||
| 2.2. | Monitorizarea fluxului de intrări financiare în instituţie cu excepţia fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală | ||||||
| 2.2.1. | Evidenţa intrărilor financiare în instituţiile în care se realizează studii clinice | Trimestrul IV, 2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate consecutivă) | 1. Grup de lucru pentru dezvoltarea cadrului normativ creat | Decizie aprobată şi publicată pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| Trimestrul IV, 2018 | 2. Procedura de înregistrare şi evidenţă, la nivel de autoritate centrală, a contractelor dintre agenţia de realizare a studiului clinic şi instituţia medicală (unde se realizează studiul clinic) şi de monitorizare a plăţilor în contul spitalului conform prevederilor contractuale | ||||||
| Trimestrul I, 2019; Trimestrul I, 2020 | 3. Rapoarte anuale de evaluare a intrărilor financiare în instituţiile medicale | Pagina web oficială a Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | |||||
| 2.2.2. | Crearea unui sistem nou de gestionare a consultaţiilor de ambulatoriu contra plată | Trimestrul IV, 2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate consecutivă) | 1. Regulament-cadru cu privire la prestarea serviciilor consultative de ambulator şi stabilirea cotei parte de remunerare a specialistului elaborat şi aprobat la nivel de autoritate centrală | Act normativ aprobat şi publicat | Transparenţă; descurajare | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| Trimestrul IV, 2018 | 2. Regulamente instituţionale cu privire la consultaţia specialiştilor din secţiile spitaliceşti în regim ambulator, inclusiv consultaţiile cadrele didactice universitare elaborate, aprobate şi publicate pe paginile web oficiale ale instituţiilor | Paginile web oficiale ale instituţiilor publice responsabile | |||||
| 3. Acord elaborat şi publicat pe paginile web oficiale ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie“Nicolae Testemiţanu” şi instituţiilor medico-sanitare publice | Acord elaborat şi aprobat | ||||||
| 4. Regulament-cadru cu privire la stabilirea responsabilităţilor medicului invitat la solicitarea pacientului în afara orelor lui de muncă şi modul de remunerare a muncii acestui specialist dezvoltat | Act normativ aprobat şi publicat pe paginile web oficiale a instituţiilor responsabile | ||||||
| 2.3. | Dezvoltarea unor mecanisme de prevenire a situaţiilor de risc în gestiunea sau finanţarea instituţiilor medicale publice care ar duce la impunerea plăţilor solicitate din partea pacienţilor | ||||||
| 2.3.1. | Revizuirea procedurilor de contractare a instituţiilor medicale | Trimestrul IV, 2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate comună) | 1. Grup de lucru pentru îmbunătăţirea mecanismului de contractare a instituţiilor medicale creat | Modificări aprobate şi publicate pe paginile web oficiale ale instituţiilor responsabile | Descurajare | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| Trimestrul I, 2019 | 2. Cadru normativ cu privire la contractarea instituţiilor medicale revizuit | ||||||
| 2.3.2. | Asigurarea finanţării ritmice a instituţiilor medico-sanitare din mijloacele financiare disponibile în cazul situaţiilor de risc | Trimestrul IV, 2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate comună) | 1. Grup de lucru pentru elaborarea mecanismului de finanţare a instituţiilor medicale în cazul situaţiilor de risc creat | Act normativ aprobat şi publicat | Descurajare | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Cadru normativ referitor la mecanismul de finanţare a instituţiilor medicale în cazul situaţiilor de risc elaborat şi aprobat | |||||||
| 2.4. | Consolidarea relaţiilor de colaborare dintre Centrul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | ||||||
| 2.4.1. | Semnarea acordului de colaborare dintre Centrul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Trimestrul IV, 2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Centrul Naţional Anticorupţie (responsabilitate comună) | Acord semnat şi publicat pe paginile oficiale ale instituţiilor publice | Paginile web oficiale ale instituţiilor publice responsabile | Descurajare; protecţie; educare; | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
|
Prioritatea III: Managementul riscului de corupţie pentru excluderea posibilităţilor actului de corupţie şi cultivarea, promovarea şi consolidarea climatului de integritate a angajaţilor din sistemul sănătăţii Rezultatele scontate: 1. Toate persoanele din autorităţile şi instituţiile din sistemul de sănătate sînt angajate şi promovate în funcţie, pe bază de merit şi integritate profesională. 2. Toate autorităţile şi instituţiile din sistemul de sănătate au stabilite şi ţin cont de regulile de respectare şi consolidare a climatului de integritate instituţională. 3. Toate autorităţile şi instituţiile din sistemul de sănătate au stabilite şi au aprobate proceduri interne privind reglementarea regimului juridic de implementare a mecanismului de declarare a cadourilor, conflictelor de interese, influenţelor necorespunzătoare, avertizărilor de integritate şi registrul riscurilor. |
|||||||
| 3.1. | Asigurarea intoleranţei faţă de incidentele de integritate în sănătate | ||||||
| 3.1.1. | Asigurarea angajării şi promovării agenţilor publici pe bază de merit şi de integritate profesională | Permanent, cu verificarea anuală în trimestrul I | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile publice din sector; (responsabilitate concomitentă) | 1. Număr de agenţi publici angajaţi prin concurs sau prin transfer de la alte instituţii publice | Anunţuri publicate;număr de contracte de angajare încheiate; | Etică | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Număr de caziere de integritate solicitate de instituţiile publice la angajare (instituţii ce cad sub incidenţa Legii integrităţii nr.82/2017) | registre pentru înregistrarea cazierelor | ||||||
| 3. Număr de contestaţii depuse împotriva rezultatelor concursurilor organizate | Registru de înregistrare a contestaţiilor | ||||||
| 4. Număr de agenţi publici angajaţi/ reconfirmaţi în funcţii ca urmare a verificării în conformitate cu Legea nr.271/2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice | Procese-verbale pentru verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice | ||||||
| 3.1.2. | Asigurarea respectării regimului de incompatibilităţi, de restricţii în ierarhie şi de limitare a publicităţii | Permanent, cu verificarea anuală în trimestrul I | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile publice din sector (responsabilitate concomitentă) | 1. Număr de cazuri de incompatibilităţi şi restricţii în ierarhie atestate şi soluţionate în instituţiile publice | Decizii interne adoptate | Etică | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Număr de sesizări la Autoritatea Naţională de Integritate cu privire la încălcarea regimului de incompatibilităţi şi limitare a publicităţii | Decizii interne adoptate | ||||||
| 3. Număr de persoane suspendate pentru asemenea încălcări | Decizii interne adoptate | ||||||
| 3.1.3. | Asigurarea respectării regimului conflictelor de interese şi neadmiterea favoritismului | Permanent, cu verificarea anuală în trimestrul I | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile publice din sector; Autoritatea Naţională de Integritate (responsabilitate concomitentă) | 1. Număr de conflicte de interese declarate şi soluţionate în cadrul instituţiilor publice | Decizii interne adoptate; număr de constatări ale Autorităţii Naţionale de Integritate | Etică; descurajare | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Număr de conflicte de interese sesizate la Autoritatea Naţională de Integritate | |||||||
| 3. Număr de acte de constatare ale Autorităţii Naţionale de Integritate cu privire la conflictele de interese | |||||||
| 4. Număr de acte juridice, adoptate în situaţii de conflict de interese, anulate în instanţa de judecată la solicitarea Autorităţii Naţionale de Integritate | |||||||
| 5. Număr de dosare penale şi contravenţionale privind conflictele de interese penale instrumentate | |||||||
| 3.1.4. | Asigurarea respectării regimului cadourilor | Permanent, cu verificarea anuală în trimestrul I | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile publice din sector (responsabilitate concomitentă) | 1. Comisii de evidenţă a cadourilor create/ atribuţia de evidenţă a cadourilor acordată comitetelor de etică | Paginile web oficiale ale instituţiilor responsabile | Etică | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Număr de instruiri privind regimul cadourilor | Decizii interne/ procese-verbale ale instruirilor | ||||||
| 3. Materiale informaţionale diseminate în rîndul pacienţilor | Decizii interne/ procese-verbale | ||||||
| 4. Număr de cadouri predate comisiilor de evidenţă şi evaluare a cadourilor în cadrul instituţiilor publice | Decizii interne/ procese-verbale | ||||||
| 5. Număr şi sumă a cadourilor răscumpărate în cadrul instituţiilor publice | Decizii interne/ procese-verbale | ||||||
| 6. Număr de cadouri inadmisibile, transmise agenţiei anticorupţie şi număr de dosare penale şi contravenţionale instrumentate | Decizii interne/ procese-verbale | ||||||
| 7. Registre de evidenţă a cadourilor publicate pe paginile web oficiale ale instituţiilor publice | Paginile web oficiale ale instituţiilor publice responsabile | ||||||
| 3.1.5. | Asigurarea neadmiterii, denunţării şi tratării influenţelor necorespunzătoare | Permanent, cu raportare anuală în trimestrul I | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Instituţiile publice din sector (responsabilitate concomitentă) | 1. Număr de cazuri de influenţă necorespunzătoare denunţate, soluţionate în cadrul instituţiilor publice | Decizii interne adoptate | Etică | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Număr de cazuri de influenţă necorespunzătoare denunţate Centrului Naţional Anticorupţie | |||||||
| 3.1.6. | Asigurarea neadmiterii şi denunţării manifestărilor de corupţie; protecţie avertizorilor de integritate | Permanent, cu raportare anuală în trimestrul I | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile publice din sector (responsabilitate concomitentă) | 1. Număr de manifestări de corupţie denunţate de către agenţii publici conducătorilor instituţiilor publice şi agenţiilor anticorupţie | Decizii interne adoptate | Protecţie; etică | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Număr de avertizări de integritate depuse în cadrul instituţiilor publice | |||||||
| 3. Număr de avertizări de integritate transmise Autorităţii Naţionale de Integritate | |||||||
| 4. Număr de avertizori de integritate supuşi protecţiei | |||||||
| 3.1.7. | Asigurarea intoleranţei faţă de incidentele de integritate | Permanent, cu raportare anuală în trimestrul I | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile publice din sector(responsabilitate concomitentă) | 1. Număr de sancţiuni disciplinare aplicate în cadrul instituţiilor publice în legătură cu incidentele de integritate admise de agenţii publici | Decizii interne adoptate | Etică; descurajare | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Număr de sesizări depuse de către conducătorii instituţiilor publice la autorităţile anticorupţie cu privire la incidentele de integritate ce constituie infracţiuni şi contravenţii | |||||||
| 3. Număr de suspendări din funcţii ale agenţilor publici inculpaţi pentru infracţiuni de corupţie sau conexe corupţiei | |||||||
| 3.1.8. | Asigurarea implementării managementului riscurilor de corupţie | Permanent, cu raportare anuală în trimestrul I | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile publice din sector (responsabilitate concomitentă) | 1. Registre ale riscurilor care includ riscurile de corupţie elaborate de către instituţiile publice | Decizie/ ordin intern | Etică | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Registrul de evidenţă a riscurilor completat cu riscurile de corupţie după incidentele de integritate din cadrul instituţiilor publice | |||||||
| 3. Raport privind implementarea măsurilor de tratare a riscurilor elaborat anual | Paginile web oficiale ale instituţiilor publice responsabile | ||||||
| 3.2. | Întreprinderea unor măsuri de aplicare a restricţiilor în ierarhie şi evitarea conflictelor de interese, conform specificului activităţii din sector | ||||||
| 3.2.1. | Elaborarea reglementărilor care stabilesc că persoanele cu funcţii administrative din instituţiile medicale publice (inclusiv şefi de secţie) nu pot fi angajate în acelaşi timp şi în sectorul privat | Trimestrul I, 2019 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate comună) | Cadru normativ revizuit (Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, Legea nr.264/2005cu privire la exercitarea profesiunii de medic şi alte legi speciale) | Modificări aprobate şi publicate | Etică; descurajare | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 3.2.2. | Crearea de instrumente pentru exercitarea onestă şi corectă a funcţiei publice, inclusiv prevenirea conflictului de interese şi asigurarea integrităţii lucrătorilor medicali | Trimestrul I, 2019; Trimestrul I, 2020 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile publice din sector; Autoritatea Naţională de Integritate (responsabilitate concomitentă) | 1. Declaraţii de neafiliere şi de lipsă/prezenţa conflictului de interese semnate de către toţi angajaţii instituţiilor medicale (inclusiv lipsa sau prezenţa unor afilieri la instituţii ce prestează servicii de diagnostic, firme farmaceutice etc.) aplicate anual către managementul instituţiei | Registrul declaraţiilor adoptat şi completat anual | Etică | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| Trimestrul IV, 2018 | 2. Acte departamentale ce reglementează procedura de angajare/promovare a angajaţilor,cu includerea cazierului de integritate, revizuite conform prevederilor Legii integrităţii nr.82/2017 şi Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public | Modificări aprobate şi publicate | |||||
| Trimestrul II, 2019; Trimestrul II, 2020 | 3. Număr de lucrători medicali care respectă regimul juridic al declarării averilor şi intereselor personale | Informaţie oficială prezentată de Autoritatea Naţională de Integritate | |||||
| Permanent, cu raportare anuală în trimestrul I | 4. Număr de instruiri organizate pentru specialiştii în domeniul declarării averilor şi intereselor personale | ||||||
| 3.2.3. | Dezvoltarea şi aprobarea unui mecanism de monitorizare a angajării concomitente în sectorul public şi privat din domeniul sănătăţii | Trimestrul IV, 2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile publice din sector(responsabilitate consecutivă) | 1. Mecanism de monitorizare a angajării concomitente în sectorul public şi privat în domeniul sănătăţii elaborat | Ordin intern adoptat | Etică; descurajare | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| Trimestrul I, 2019; Trimestrul I, 2020 | 2. Raport anual instituţional despre angajările concomitente a personalului medical publicat pe pagina web oficială a instituţiei | Pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Etică | ||||
| 3.2.4. | Dezvoltarea unor măsuri de prevenire a conflictului de interese dintre medici şi firme farmaceutice | Trimestrul II, 2019 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică; instituţiile medico-sanitare publice (indicatorii 1 şi 2 –responsabilitate consecutivă; indicatorii 3 şi 4 – responsabilitate comună) | 1. Procedură aprobată la nivel central reglementarea clară a relaţiei medic-companie farmaceutică | Act normativ aprobat şi publicat | Etică; transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| Permanent cu raportare anuală în trimestrul I | 2. Informaţie cu privire la sponsorizările oferite instituţiilor medicale/medicilor este făcută publică şi plasată pe pagina web oficială a companiilor farmaceutice | Paginile web oficiale ale instituţiilor medico-sanitare şi ale companiilor farmaceutice | Transparenţă | ||||
| Trimestrul IV, 2018 | 3. Procedură pentru determinarea şi aplicarea sancţiunilor şi penalităţilor atunci cînd medicii prescriu denumirea comercială a medicamentelor elaborată şi aprobată | Număr de sancţiuni aplicate | Descurajare | ||||
| Trimestrul IV, 2019 | 4. Cadru normativ elaborat pentru implementarea e-prescripţiei | Acte normative aprobate şi publicate | Etică; transparenţă | ||||
| 3.2.5. | Diminuarea riscului de corupere a persoanelor implicate în determinarea gradului de dizabilitate şi eliberarea certificatelor de concediu medical de lungă durată | Trimestrul I, 2019; Trimestrul I, 2020 | Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate concomitentă) | 1. Raport privind implementarea Planului de integritate publicat pe pagina web oficială a instituţiei | Paginile web oficiale ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă | Etică; transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Număr de certificate medicale cu o durată de 120 de zile şi mai mult | |||||||
| 3. Durata medie a unui certificat medical | |||||||
| 3.2.6. | Diminuarea riscului de corupere a persoanelor implicate în procesul de autorizare a medicamentelor | Permanent, cu raportare anuală în trimestrul I | Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale | 1. Agenda şi minutele şedinţei Comisiei Medicamentului publicate pe pagina web oficială a Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale | Pagina web oficială a Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale | Transparenţă; etică | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Lista experţilor implicaţi în evaluarea dosarelor pentru medicamentele solicitate spre autorizare publicată şi actualizată pe pagina web oficială a Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale | |||||||
| 3. Declaraţiile conflictelor de interese şi CV-urile membrilor Comisiei Medicamentului şi a experţilor externi implicaţi în evaluarea dosarelor pentru medicamentele solicitate spre autorizare publicate pe pagina web oficială a Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale | |||||||
| 4. Rapoarte de evaluare a dosarelor pentru autorizarea medicamentelor publicate pe pagina web oficială a Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale | |||||||
|
Prioritatea IV: Dezvoltarea unui dialog mai activ cu populaţia cu privire la declararea actului de corupţie în sistemul de sănătate Rezultatele scontate: 1. Toate persoanele încadrate în sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală cunosc drepturile de care beneficiază, inclusiv dreptul la medicamente compensate, şi obligaţiile. 2. Toate cazurile de corupţie din sistemul de sănătate raportate de populaţie sînt analizate şi soluţionate. 3. Ponderea populaţiei cu un nivel de satisfacţie înalt referitor la serviciile medicale de care au beneficiat este în creştere. |
|||||||
| 4.1. | Creşterea gradului de informare/cunoştinţe a persoanelor asigurate despre drepturile şi obligaţiile în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală | ||||||
| 4.1.1. | Dezvoltarea continuă a acţiunilor de informare a populaţiei | Permanent, cu raportare anuală în trimestrul I | Compania Naţională de Asigurări în Medicină; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate concomitentă) | 1. Număr de acţiuni de informare a populaţiei despre drepturile şi obligaţiunile beneficiarilor sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală, inclusiv despre inadmisibilitatea oferirii de “cadouri” şi “mulţumiri” | Materiale publicate, paginile web oficiale ale instituţiilor publice responsabile | Etică; transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| 2. Număr de acţiuni de informare a beneficiarilor, inclusiv cu privire la modalitatea de a-şi manifesta nemulţămirea, de a raporta acte de corupţie cum ar fi: condiţionarea actului medical, plăţile informale solicitate | Materiale publicate, paginile web oficiale ale instituţiilor publice responsabile | ||||||
| Permanent, cu verificare anuală în trimestrul I | 3. Grila de salarizare a angajaţilor din sistemul sănătăţii plasată pe pagina web oficială | Paginile web oficiale ale instituţiilor publice responsabile | Transparenţă | ||||
| 4.1.2. | Monitorizarea permanentă a feedback-ului de la populaţie cu privire la actele de corupţie în sistemul sănătăţii | Trimestrul I, 2020 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile medico-sanitare publice (indicatorul 1 – responsabilitate comună; indicatorii 2 şi 3 – responsabilitate concomitentă) | 1. Un sistem de monitorizare centralizat propus pentru evidenţa plîngerilor, petiţiilor şi mulţumirilor per instituţie medicală, colectate de pe diferite căi: linia verde a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Compania Naţională de Asigurări în Medicină; Guvern, Parlament, Ombudsman, Centrul Naţional Anticorupţie, instanţe etc. | Sistem elaborat şi funcţional | Etică; transparenţă; protecţie | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| Permanent, cu raportare trimestrială | 2. Număr de reclamaţii colectate trimestrial per instituţie publică (soluţionate/ nesoluţionate) | Registrul reclamaţiilor | Etică Transparenţă | ||||
| Trimestrul I, 2019; Trimestrul I, 2020 | 3. Raport anual privind examinarea şi soluţionarea plîngerilor şi reclamaţiilor per instituţie | Paginile web oficiale ale instituţiilor publice responsabile | |||||
| 4.1.3. | Elaborarea platformei on-line, prietenoase pacientului, pe paginaweb oficială a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, pe care pacienţii să poată verifica fiecare Denumire de medicament Comună Internaţională inclusă în lista medicamentelor compensate, inclusiv preţul medicamentului din catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente, marja adaosului comercial, TVA, suma compensată etc. | Trimestrul III, 2020 | Compania Naţională de Asigurări în Medicină; Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (responsabilitate comună) | 1. Platformă on-line funcţională | Pagina web oficială a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină | Transparenţă | |
| Permanent cu raportare trimestrială | Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale | 2. Informaţie cu privire la preţul medicamentului din catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente, marja adaosului comercial, TVA, suma compensată etc. publicată pe pagina web oficială | Pagina web oficială a Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale | ||||
| 4.2. | Promovarea implicării populaţiei în evitarea şi declararea actului de corupţie | ||||||
| 4.2.1. | Monitorizarea imparţială a satisfacţiei pacientului | Trimestrul III, 2019 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate consecutivă) | 1. Procedură pentru monitorizarea imparţială a satisfacţiei pacientului la nivel instituţional aprobată | Regulament/ procedură aprobată şi publicată | Etică; transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| Trimestrul IV, 2020 | 2. Dezvoltarea şi realizarea studiului cu privire la satisfacţia pacienţilor | Rezultatele studiului publicate pe pagina web oficială ale instituţiilor | Surse externe de finanţare disponibile; proiecte de asistenţă tehnică | ||||
| Trimestrul IV, 2020 | 3. Sistem automatizat de evidenţă a reclamaţiilor electronice (e-claims) prezent şi promovat pe pagina web oficială a fiecărei instituţii pentru aprecierea satisfacţiei beneficiarilor | Sistem elaborat şi funcţional | Surse externe de finanţare disponibile; proiecte de asistenţă tehnică | ||||
| 4.2.2. | Analiza constructivă a evaluării primite din partea pacienţilor, pentru sancţionarea, cît şi pentru motivarea personalului | Trimestrul II, 2019 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; instituţiile medico-sanitare publice (responsabilitate consecutivă) | 1. Regulament cadru de examinare a petiţiilor şi de aplicarea sancţiunilor elaborat şi aprobat | Regulament aprobat şi publicat pe pagina web oficială a instituţiilor publice | Etică; transparenţă | Mijloace bugetare; sursele instituţiilor publice |
| Trimestrul IV, 2019 | 2. Procedură aprobată, dezvoltată la nivel instituţional, pentru analiza consecinţelor evaluării primite din partea pacienţilor şi măsuri recomandate spre a fi întreprinse | Ordin aprobat şi publicat | |||||
| Permanent, cu raportare anuală în trimestrul I | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | 3. Raport anual privind evaluarea satisfacţiei pacienţilor (sancţiuni şi premieri/ promovări aplicate) publicat pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Raport publicat pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | ||||
[Planul (pct.1.2.9) modificat prin Hot.Guv. nr.559 din 19.11.2019, în vigoare 29.12.2019
IV. MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA
1. Monitorizarea reprezintă o analiză sistematică a progreselor înregistrate în implementarea obiectivului sectorului şi a priorităţilor stabilite. Acest proces se va efectua în baza acţiunilor şi a indicatorilor de progres propuşi în prezentul Plan sectorial şi va consta în colectarea şi analiza informaţiilor de la instituţiile responsabile pentru implementarea acestora.
2. Instituţiile responsabile pentru executarea acţiunilor din prezentul Plan sectorial vor prezenta trimestrial Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, pînă la data de 10 a lunii următoare trimestrului de gestiune, informaţii privind implementarea acestuia.
3. Rapoartele de monitorizare vor fi elaborate trimestrial de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, în baza rapoartelor/informaţiilor prezentate de către celelalte autorităţi publice responsabile implicate, conform anexei nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.676/2017 privind aprobarea mecanismului de elaborare şi coordonare a planurilor sectoriale şi locale de acţiuni anticorupţie pentru anii 2018-2020”.
4. Rapoartele vor fi expediate secretariatului grupurilor de monitorizare din cadrul Centrului National Anticorupţie, pînă la data de 15 a lunii următoare trimestrului de gestiune, şi vor fi plasate pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.
5. Prezentul Plan sectorial va fi revizuit anual.