893/12.09.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului naţional de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale gestionate de Agenţia Naţională Asistenţă Socială pentru anii 2018-2026 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de dezinstituţionalizare a persoanelor

cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale gestionate

de Agenţia Naţională Asistenţă Socială pentru anii 2018-2026 şi

a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia

nr. 893  din  12.09.2018

 (în vigoare 26.10.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 400-409 art. 1077 din 26.10.2018

* * *

Abrogat: 08.09.2026

Hotărârea Guvernului nr.467 din 26.08.2026

În temeiul Legii nr.60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.155-159, art.508), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Programul naţional de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale gestionate de Agenţia Naţională Asistenţă Socială pentru anii 2018-2026, conform anexei nr.1;

2) Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale gestionate de Agenţia Naţională Asistenţă Socială pentru anii 2018-2026, conform anexei nr.2.

2. Agenţia Naţională Asistenţă Socială în comun cu instituţiile rezidenţiale gestionate, conform competenţelor funcţionale atribuite:

1) vor asigura planificarea anuală a mijloacelor financiare necesare realizării acţiunilor incluse în Planul de acţiuni sus-numit;

2) vor întreprinde măsuri concrete în vederea realizării integrale şi în termenele stabilite a acţiunilor incluse în Planul de acţiuni nominalizat.

3. Finanţarea acţiunilor din Planul de acţiuni menţionat se va efectua de către autorităţile responsabile din contul şi în limitele mijloacelor bugetului public naţional şi din alte surse financiare, conform legislaţiei.

4. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale, în baza competenţelor funcţionale, întreprinderea măsurilor ce se impun în vederea realizării Programului menţionat, precum şi în vederea prevenirii instituţionalizării şi/sau dezinstituţionalizării şi asigurării vieţii independente în comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi.

5. Instituţiile rezidenţiale şi alte autorităţi responsabile vor raporta anual, pînă la 1 martie, Agenţiei Naţionale Asistenţă Socială despre rezultatele obţinute.

6. Agenţia Naţională Asistenţă Socială, în baza rapoartelor prezentate de către instituţiile rezidenţiale gestionate şi alte autorităţi responsabile, va generaliza şi va prezenta anual, pînă la 1 aprilie, Guvernului şi Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale un raport cu privire la implementarea Planului de acţiuni menţionat.

7. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

8. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.893/2018

PROGRAMUL NAŢIONAL

de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi

psihosociale din instituţiile rezidenţiale gestionate de Agenţia

Naţională Asistenţă Socială pentru anii 2018-2026

I. DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE ŞI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. Programul naţional de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale gestionate de Agenţia Naţională Asistenţă Socială pentru anii 2018-2026 (în continuare - Program) prevede realizarea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi din instituţiile rezidenţiale prin oferirea serviciilor sociale la nivel de comunitate şi transformarea instituţiilor rezidenţiale în centre regionale cu atribuţii în dezvoltarea şi prestarea serviciilor alternative la nivel de comunitate.

2. Prin ratificarea în anul 2010 a Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, Republica Moldova a demonstrat interes în ceea ce priveşte elaborarea şi promovarea politicilor în domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi, precum şi ajustarea legislaţiei naţionale în vigoare la prevederile celei internaţionale. Ratificarea Convenţiei menţionate de către Republica Moldova a marcat o schimbare importantă în domeniul dizabilităţii, Convenţia venind cu un nou concept de abordare a acestei categorii de persoane, şi anume: abordarea persoanelor cu dizabilităţi nu doar prin prisma protecţiei sociale şi a stării de sănătate, dar, mai întîi de toate, prin prisma drepturilor omului şi a incluziunii sociale, acestei categorii de persoane fiindu-i recunoscută valoarea umană, beneficiind de aceleaşi drepturi civile, politice, sociale, culturale ca şi ceilalţi cetăţeni. În acelaşi timp, una dintre cele mai importante prevederi ale Convenţiei este asigurarea traiului independent în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv a celor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale. Aceasta presupune, de asemenea, realizarea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale prin oferirea serviciilor sociale la nivel de comunitate.

3. Problema dezinstituţionalizării a fost accentuată de către Raportorul Special ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ca urmare a vizitei de monitorizare întreprinse în septembrie 2015 în Republica Moldova, care a punctat o serie de provocări, printre care existenţa instituţiilor rezidenţiale şi disponibilitatea redusă de servicii sociale comunitare pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale etc.¹ Aceste aspecte au fost pe larg analizate şi în cadrul audierii la Geneva (martie 2017) a primului Raport de ţară privind implementarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. În urma prezentării Raportului, Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi, în Observaţiile finale la punctul 37, recomandă Republicii Moldova: (a) să accelereze procesul de dezinstituţionalizare şi să asigure aplicarea moratoriului; (b) să elaboreze şi să execute, fără întîrziere, un plan de acţiuni cu privire la implementarea reformelor de dezinstituţionalizare, cu indicarea termenelor-limită şi perioadelor pentru închiderea tuturor instituţiilor rezidenţiale; (c) să adopte măsurile legale care prevăd o viaţă independentă pentru persoanele cu dizabilităţi, inclusiv asistenţă personală, precum şi să clarifice responsabilităţile şi alocarea resurselor financiare pentru dezvoltarea de servicii din partea autorităţilor centrale şi locale; (d) să implice persoane cu dizabilităţi, prin intermediul organizaţiilor lor reprezentative, în toate etapele procesului de dezinstituţionalizare (planificare, implementare, evaluare şi monitorizare)².

____________________________

¹http://md.one.un.org/content/unct/moldova/ro/home/publications/joint-publications/report-of-the-special-rapporteur-on-the-rights-of-persons-with-d.html 

²Recomandările Comitetului ONU disponibile în limba engleză pe:

 http://tbinternet.ohchr.org/_layouts/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CRPD%2fC%2fMDA%2fCO%2f1&Lang=en

4. Dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale reprezintă o prioritate a Guvernului, în special a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, care este stabilită în Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.890/2016 (acţiunea 11, subacţiunea 11.2 din capitolul IX. Politici sociale proactive, secţiunea C. Asistenţă socială şi protecţia familiei).

5. Liniile directoare de intervenţie ale prezentului Program pentru următorii 9 ani au fost stabilite în urma consultărilor cu autorităţile publice centrale şi locale, societatea civilă, mediul academic şi persoanele cu dizabilităţi.

6. Aprobarea prezentului Program va permite consolidarea eforturilor tuturor instituţiilor statului, ale societăţii civile şi ale partenerilor de dezvoltare în vederea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale prin asigurarea traiului independent în comunitate şi a prevenirii instituţionalizării, realizîndu-se astfel implementarea prevederilor Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi a recomandărilor experţilor internaţionali şi naţionali.

7. Implementarea prezentului Program va asigura respectarea drepturilor şi participarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale gestionate de Agenţia Naţională Asistenţă Socială (în continuare - Agenţie) la viaţa socială, precum şi va crea oportunităţi pentru un trai independent în comunitate, prin implicarea acestora în activităţi cotidiene, cu acces egal la serviciile comunitare.

8. Serviciile sociale de alternativă au drept scop prevenirea instituţionalizării şi dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi, precum şi soluţionarea cazurilor la nivel comunitar înainte ca ele să se agraveze, iar ca obiectiv primordial este prevenirea marginalizării şi a excluziunii sociale şi facilitarea reintegrării persoanelor cu dizabilităţi în mediul familial şi în comunitate.

9. În acest context, pe parcursul ultimilor ani au fost elaborate şi aprobate acte normative care reglementează modul de organizare şi funcţionare a mai multor tipuri de servicii sociale, inclusiv: locuinţă protejată, casă comunitară, echipă mobilă, asistenţă personală, respiro, plasament familial pentru adulţi ş.a, care sînt în corespundere cu standardele internaţionale.

10. Dezvoltarea şi crearea serviciilor sociale constituie o prioritate a autorităţilor publice locale, care pînă în 2015 au înregistrat o ascensiune, însă modificarea cadrului legislativ cu privire la finanţele publice locale a influenţat negativ asupra procesului de dezvoltare a serviciilor sociale la nivel local, astfel încît dezvoltarea serviciilor nu reprezintă o prioritate pentru autorităţi, deoarece nu dispun de resurse financiare.

11. Conform datelor oferite de autorităţile administraţiei publice locale, în anul 2017 la nivel local erau funcţionale: 17 servicii "Locuinţă protejată", care asigură plasamentul a circa 89 de beneficiari, inclusiv 6 servicii create de către instituţiile gestionate de către Agenţie; 15 servicii "Casă comunitară" pentru persoane cu dizabilităţi, care asigură plasament pentru 88 de persoane, inclusiv două servicii create de instituţiile gestionate de Agenţie; servicii "Plasament familial pentru adulţi", de care beneficiază 73 de persoane în etate şi cu dizabilităţi; 22 de servicii "Echipa mobilă", care acordă serviciu la domiciliu la circa 620 de persoane cu dizabilităţi severe; 6 servicii "Respiro", pentru 153 de beneficiari pe an. În toate unităţile administrativ-teritoriale funcţionează serviciul "Asistenţă personală", prestat la circa 2620 de persoane cu dizabilităţi severe.

12. Serviciile sociale care au fost dezvoltate la nivel local nu sînt suficiente pentru a asigura dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale şi acordarea diferitor tipuri de servicii tuturor persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale aflate în comunitate în vederea prevenirii instituţionalizării.

13. Lipsa de servicii şi resurse financiare pentru dezvoltarea şi prestarea diferitor tipuri de servicii sociale comunitare pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale la nivel local determină o creştere a solicitărilor de plasament în instituţiile rezidenţiale din partea structurilor teritoriale de asistenţă socială către Agenţie.

14. La nivel naţional funcţionează şase instituţii rezidenţiale gestionate de Agenţie: patru centre de plasament temporar pentru persoane cu dizabilităţi (adulte), amplasate în municipiul Bălţi, satul Cocieri (raionul Dubăsari), comuna Bădiceni (raionul Soroca) şi satul Brînzeni (raionul Edineţ), şi două centre de plasament temporar pentru copii cu dizabilităţi, amplasate în oraşul Orhei (băieţi) şi oraşul Hînceşti (fete).

15. Instituţiile rezidenţiale sînt instituţii prestatoare de servicii sociale cu specializare înaltă, care oferă beneficiarilor lor, în conformitate cu necesităţile speciale şi particularităţile de dezvoltare individuală, protecţie socială prin prestarea de servicii sociomedicale, plasament temporar sau de lungă durată, îngrijire, alimentaţie, asigurare cu îmbrăcăminte şi încălţăminte, terapie ocupaţională, activităţi culturale, kinetoterapie, asistenţă medicală etc. În instituţiile rezidenţiale beneficiază de servicii circa 2000 de persoane cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale (СPT Bălţi - circa 500 de beneficiari (capacitatea de 550 de locuri), СPT Cocieri - circa 340 de beneficiari (capacitatea de 350 de locuri), СPT Brînzeni - circa 270 de beneficiari (capacitatea de 300 de locuri), СPT Bădiceni - circa 420 de beneficiari (capacitatea de 450 de locuri), СPT Hînceşti - circa 270 de beneficiari (capacitatea de 350 de locuri), СPT Orhei - circa 200 de beneficiari (capacitatea de 350 de locuri)).

16. În anul 2016 au fost aprobate regulamentele-cadru privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor rezidenţiale pentru persoane adulte şi copii cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale, care prevăd modul de organizare şi funcţionare a acestora, precum şi drepturile şi obligaţiile lor. În calitate de măsuri inovative sînt prevederile privind transformarea instituţiilor, dreptul de a crea şi de a presta servicii comunitare de către instituţii, o procedură nouă de admitere în plasament, precum şi de revizuire sau de prelungire a perioadei plasamentului beneficiarilor ş.a. Aceste prevederi au drept scop dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale şi prevenirea instituţionalizării, respectarea drepturilor lor şi îmbunătăţirea condiţiilor de îngrijire şi supraveghere a beneficiarilor în cadrul instituţiei.

17. Pe parcursul anilor 2015-2016 au fost realizate, cu suportul partenerilor de dezvoltare, studii de evaluare a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale plasate în instituţiile rezidenţiale, stabilindu-se profilul şi tipul de serviciu necesar pentru dezinstituţionalizare. Rezultatele evaluărilor relevă spectrul de servicii sociale necesare a fi create pentru dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi din instituţiile rezidenţiale, precum: casă comunitară (pentru 44,0% din numărul total de beneficiari), locuinţă protejată (31,2%), servicii sociale rezidenţiale cu profil psihiatric (13,9%), plasament familial pentru adulţi (4,4%). În acelaşi timp, datele evaluărilor atestă un număr scăzut al beneficiarilor care pot fi reintegraţi în familia biologică sau extinsă - 4,0%, fapt care evidenţiază necesitatea creării şi diversificării serviciilor alternative la nivel local. În acest context, prezentul Program este centrat prioritar pe crearea şi dezvoltarea de servicii sociale care vor permite dezinstituţionalizarea beneficiarilor sistemului rezidenţial de îngrijire.

18. În baza evaluărilor complexe au fost elaborate şi aprobate planurile de transformare a instituţiilor rezidenţiale, care stabilesc acţiunile necesare, costurile, persoanele responsabile etc. ale procesului de transformare a instituţiilor din prestator de servicii rezidenţiale în prestator de servicii sociale comunitare destinate persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale.

19. În contextul aplicării planurilor de transformare a instituţiilor rezidenţiale, la finele anului 2016, din mijloacele financiare a trei instituţii rezidenţiale au fost achiziţionate patru imobile pentru dezvoltarea de servicii sociale comunitare. 24 de persoane cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale au fost transferate din instituţiile rezidenţiale în serviciile comunitare create şi gestionate de instituţiile rezidenţiale³.

____________________________

³Locuinţele protejate din s. Zguriţa/Drochia, s. Mereşeni/Hînceşti şi mun. Orhei

20. În anul 2017, cu suportul partenerilor de dezvoltare, au fost create patru servicii comunitare alternative îngrijirii rezidenţiale, iar din mijloacele financiare ale instituţiilor - încă şase servicii. În acelaşi timp, în cazul identificării unor economii, instituţiile rezidenţiale vor achiziţiona şi vor dezvolta în continuare servicii sociale alternative.

21. Pe parcursul ultimilor ani au fost întreprinse anumite acţiuni în contextul dezinstituţionalizării şi asigurării unui trai independent în comunitate al persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale, care au fost realizate în lipsa unui document de politici în domeniu cu o abordare complexă şi sistematică a tuturor persoanelor din instituţiile rezidenţiale.

22. În toate instituţiile rezidenţiale se înregistrează o micşorare a numărului de persoane plasate, fiind în creştere numărul de persoane dezinstituţionalizate în familiile biologice/extinse, în servicii sociale comunitare şi trai independent. Cel mai mare număr de persoane dezinstituţionalizate se înregistrează în instituţia rezidenţială din Orhei (circa 140 de persoane), aceasta beneficiind de suport suplimentar din partea A.O. Keystone Moldova în procesul dezinstituţionalizării.

23. Pe parcursul ultimilor 5 ani, în fluxul beneficiarilor instituţiilor rezidenţiale se atestă o prevalenţă a intrărilor din familie (169 de cazuri) şi din alte instituţii rezidenţiale (94 de cazuri), iar în cazul ieşirilor - în familie (113 cazuri), în servicii comunitare (59 de cazuri) şi în alte instituţii (58 de cazuri).

24. Pentru prevenirea instituţionalizării şi realizarea dezinstituţionalizării, în ultima perioadă au fost întreprinse un şir de acţiuni în conformitate cu angajamentele asumate, care au contribuit la îmbunătăţirea cadrului normativ în domeniu.

25. În vederea prevenirii instituţionalizării persoanelor adulte şi a copiilor în instituţiile rezidenţiale, în anul 2015, prin ordinul ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei, au fost instituite două grupuri de lucru multisectoriale (pentru adulţi şi copii) privind examinarea solicitărilor de plasament în instituţiile rezidenţiale cu titlu de excepţie şi în situaţii speciale. Membrii grupurilor de lucru sînt reprezentanţi ai autorităţilor publice responsabile şi actori proeminenţi din societatea civilă, care au ca atribuţii examinarea solicitărilor de plasament în instituţiile sociale rezidenţiale, prezentarea recomandărilor de referire a cazurilor examinate pentru alte servicii sociale alternative la nivel de comunitate. În procesul de examinare a solicitărilor de plasament temporar (de la 6 luni pînă la maximum 1 an) se ţine cont de existenţa/lipsa soluţiilor alternative la nivel local (servicii comunitare) şi riscurile pentru viaţa şi sănătatea persoanei cu dizabilităţi intelectuale şi/sau psihosociale şi a membrilor familiei/comunităţii. Pe parcursul perioadei de plasament administraţia publică locală este responsabilă să întreprindă măsuri concrete şi să identifice servicii sociale ca alternativă îngrijirii rezidenţiale. Ca rezultat al instituirii acestui mecanism, începînd cu anul 2016 numărul de plasamente în instituţii a scăzut cu 70%.

26. Atît în opinia experţilor internaţionali şi naţionali, cît şi a autorităţilor publice, strategiile de dezinstituţionalizare aplicate pînă în prezent nu sînt destul de eficiente şi procesul durează prea mult.

27. Implicarea autorităţilor publice locale în procesul de dezinstituţionalizare este foarte anevoioasă, întrucît nu acestea dispun de resurse pentru crearea de servicii noi. În acest context, se atestă o rezistenţă din partea autorităţilor publice locale în prevenirea instituţionalizării, revizuirea cazurilor de plasament şi dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale beneficiari ai instituţiilor rezidenţiale. În contextul descentralizării există riscuri mari de a preda unele servicii comunitare create din bugetul instituţiilor rezidenţiale către autorităţile publice locale.

28. Chiar dacă au fost operate modificări la cadrul normativ în vederea îmbunătăţirii măsurilor de ocrotire judiciară a persoanelor care nu îşi pot conştientiza acţiunile ori exprima voinţa, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi, există dificultăţi în implementarea acestuia din cauza exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor de către autorităţile tutelare, lipsei unei autorităţi la nivel naţional de monitorizare şi coordonare a activităţii autorităţilor tutelare ş.a.

29. Procesul de implementare a planurilor de transformare a instituţiilor rezidenţiale a demonstrat că este dificil pentru o instituţie rezidenţială să fie în acelaşi timp prestator de servicii de tip rezidenţial şi prestator de servicii comunitare.

30. În acelaşi timp, experienţa aplicării planurilor de transformare de către fiecare instituţie rezidenţială a evidenţiat existenţa unor abordări diferite în crearea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare aflate în gestiune.

31. Există dificultăţi cu privire la procesul de radiere din instituţia rezidenţială a beneficiarilor dezinstituţionalizaţi şi înregistrarea acestora în serviciile comunitare dezvoltate de către instituţiile rezidenţiale, datorate faptului că serviciile nou-create sînt proprietăţi ale instituţiilor rezidenţiale. În acest context, este imposibilă perfectarea prestaţiilor sociale pentru persoanele cu dizabilităţi, conform legislaţiei în vigoare, acestea fiind persoane aflate la întreţinerea deplină a statului.

32. Există dificultăţi la pregătirea personalului care acordă suport direct beneficiarilor, precum şi a personalului tehnic implicat în evaluarea, înregistrarea caselor pentru crearea serviciilor sociale etc. Actuala structură de personal şi nivelul de calificare al acestuia nu corespund cerinţelor şi standardelor de calitate în vederea prestării serviciilor de suport în serviciile comunitare.

33. În contextul problemelor şi dificultăţilor identificate, inclusiv al demarării procesului de transformare a instituţiilor rezidenţiale pînă la sistarea graduală a activităţii acestora, se impune necesitatea creării în trei regiuni (Nord, Centru, Sud) a unor structuri regionale gestionate de Agenţie, denumite centre regionale de dezvoltare şi prestare a serviciilor sociale pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale (în continuare - centre regionale).

34. Centrele regionale, în coordonare cu Agenţia, vor fi responsabile de realizarea procesului de dezinstituţionalizare în regiunea atribuită cu administrarea şi alocarea resurselor financiare (bugetele instituţiilor rezidenţiale transformate în centre regionale) pentru dezvoltarea şi prestarea serviciilor sociale comunitare alternative.

35. Centrele regionale vor fi axate pe:

1) crearea serviciilor sociale comunitare prin achiziţionarea de imobile în vederea dezinstituţionalizării persoanelor din instituţiile rezidenţiale;

2) asigurarea managementului financiar şi administrativ al serviciilor comunitare nou-create şi al celor create pînă în prezent de către instituţiile rezidenţiale;

3) oferirea asistenţei metodologice, instruirea continuă şi supervizarea personalului din serviciile create;

4) acordarea serviciilor de suport persoanelor dezinstituţionalizate: asistenţă juridică, asistenţă psihologică, asistenţă socială, asistenţă medicală, orientare profesională, instruire vocaţională, angajare în cîmpul muncii/autoocupare, pregătire pentru trai independent ş.a.;

5) contractarea prestatorilor de servicii sociale, publici sau privaţi, pentru crearea şi prestarea serviciilor necesare pentru dezinstituţionalizare, în baza legislaţiei în vigoare.

La finalizarea procesului de dezinstituţionalizare, centrul regional se va implica şi în procesul de prevenire a instituţionalizării.

36. Crearea centrelor regionale prezintă multiple oportunităţi pentru realizarea procesului de dezinstituţionalizare, printre care:

1) planificarea în baza bugetelor instituţiilor rezidenţiale lichidate a mijloacelor financiare necesare pentru procurarea imobilelor în vederea creării serviciilor comunitare, precum şi direcţionarea resurselor financiare ale instituţiei rezidenţiale pentru crearea serviciilor sociale, ca rezultat al sistării activităţii acesteia prin absorbţie de către centrul regional, respectînd principiul "banul urmează beneficiarul", fără implicarea autorităţilor publice locale în calitate de intermediari în acest proces;

2) utilizarea eficientă şi transparentă a mijloacelor financiare de la bugetul de stat;

3) dezvoltarea parteneriatelor şi atragerea partenerilor în crearea de servicii noi în comunitate, inclusiv prin contractarea serviciilor de la prestatori publici şi privaţi;

4) crearea şi prestarea serviciilor cu plată în special pentru familiile care au posibilităţi financiare;

5) asigurarea mobilităţii beneficiarilor dintr-un serviciu în altul, pentru a asigura compatibilitatea acestora şi a identifica posibilităţi de angajare în cîmpul muncii;

6) asigurarea dezvoltării de abilităţi şi autoîngrijirii prin angajarea personalului ţinîndu-se cont de modelul biopsihosocial în contextul respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;

7) acreditarea serviciilor comunitare create.

37. În procesul de creare a centrului regional se va ţine cont de valorificarea personalului din actualele instituţii rezidenţiale. În funcţie de regiunea în care vor fi dezvoltate servicii sociale alternative, va fi selectat personalul necesar, oferindu-i-se posibilităţi de recalificare profesională cu ulterioară reangajare.

38. Analiza SWOT reflectă caracteristicile mediului intern (punctele tari şi punctele slabe) şi ale mediului extern (oportunităţile şi riscurile) care avantajează sau stagnează procesul de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale:

1) puncte tari:

a) ratificarea de către Republica Moldova a Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi;

b) crearea premiselor prin cadrul legal şi instituţional actual pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare în vederea asigurării dreptului la viaţă independentă şi trai în comunitate;

c) diversificarea şi dezvoltarea continuă în ultimii ani a serviciilor sociale comunitare în scopul dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale;

d) stabilirea de parteneriate între autorităţile publice centrale şi locale şi organizaţiile societăţii civile în scopul dezinstituţionalizării şi incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi;

e) existenţa practicilor pozitive de dezinstituţionalizare şi incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale;

f) implementarea de către toate instituţiile rezidenţiale a planurilor de transformare;

g) existenţa practicilor de identificare şi procurare a imobilelor în scopul dezvoltării serviciilor comunitare;

h) gestionarea de către Agenţie a instituţiilor rezidenţiale;

i) existenţa evaluărilor complexe a tuturor persoanelor cu dizabilităţi plasate în instituţiile rezidenţiale cu recomandări de servicii în comunitate;

j) existenţa evaluărilor personalului şi a infrastructurii instituţiilor rezidenţiale;

2) puncte slabe:

a) rezistenţa la dezinstituţionalizare din partea familiilor, rudelor, tutorilor persoanelor cu dizabilităţi plasate în instituţiile rezidenţiale;

b) rezistenţa la dezinstituţionalizare din partea personalului şi a unor persoane cu dizabilităţi plasate în instituţiile rezidenţiale;

c) pregătirea insuficientă a personalului de conducere al instituţiilor rezidenţiale în dezvoltarea şi prestarea serviciilor sociale comunitare prin abordarea centrată pe persoană şi drepturile acesteia;

d) nedocumentarea unor beneficiari ai instituţiilor rezidenţiale; procedura de documentare prin judecată de durată în timp şi lipsa de claritate privind procedurile legale de urmat;

e) necesitatea dezvoltării unui număr suficient de servicii sociale comunitare;

f) imposibilitatea financiară de a crea concomitent toate trei centre regionale;

g) insuficienţa resurselor umane în structurile autorităţilor responsabile de procesul de dezinstituţionalizare pentru a asigura pregătirea cadrului normativ şi metodologic privind procesul de dezinstituţionalizare (modificare de regulament, state de personal, dezvoltare a noilor modalităţi de planificare a resurselor financiare bugetate etc.);

h) nedezvoltarea pieţei imobiliare în afara municipiului Chişinău, ceea ce face dificil procesul de identificare, evaluare şi procurare/închiriere a caselor pentru crearea serviciilor sociale alternative;

i) implicarea slabă a autorităţilor publice locale în procesul de dezinstituţionalizare, cauzată de lipsa resurselor financiare pentru dezvoltarea de servicii comunitare alternative şi rezistenţa faţă de procesul de dezinstituţionalizare;

j) atitudinea negativă şi discriminatorie a unor cetăţeni faţă de persoanele cu dizabilităţi;

3) oportunităţi:

a) deschiderea partenerilor de dezvoltare şi donatorilor în implementarea prezentului Program;

b) suportul organizaţiilor societăţii civile cu experienţă în domeniul dezinstituţionalizării în implementarea prezentului Program;

c) iniţierea procedurilor de contractare a serviciilor sociale de la structurile teritoriale de asistenţă socială şi de la organizaţiile societăţii civile;

d) utilizarea bunurilor şi proprietăţilor persoanelor cu dizabilităţi plasate în instituţiile rezidenţiale în scopul dezvoltării serviciilor sociale alternative;

e) responsabilizarea autorităţilor tutelare în vederea instituirii măsurilor de ocrotire judiciară, supravegherii şi controlului exercitării acestora;

f) litigarea strategică cu privire la violarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi plasarea acestora în instituţiile rezidenţiale;

4) riscuri:

a) posibila inconsecvenţă în realizarea tuturor măsurilor prezentului Program;

b) impedimente şi limitări financiare pentru susţinerea corespunzătoare a procesului de implementare a prezentului Program;

c) capacităţi limitate ale Agenţiei în aplicarea prezentului Program;

d) înţelegere insuficientă de către unii actori a importanţei asigurării dreptului persoanelor cu dizabilităţi de a trăi în comunitate şi de a avea acces la serviciile publice comunitare în condiţii de egalitate cu ceilalţi cetăţeni;

e) lipsa serviciilor sociale la nivel local pentru prevenirea instituţionalizării, care condiţionează solicitările autorităţilor publice locale de a plasa persoanele cu dizabilităţi în instituţiile rezidenţiale care vor fi în proces de transformare şi sistare a activităţii.

II. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PREZENTULUI PROGRAM

39. Prezentul Program are drept scop reformarea sistemului rezidenţial de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale prin dezvoltarea şi prestarea serviciilor sociale comunitare, în vederea asigurării dreptului la viaţă independentă şi trai în comunitate a acestora.

40. Obiectivele specifice ale prezentului Program sînt:

1) transformarea a şase instituţii rezidenţiale din gestiunea Agenţiei;

2) crearea centrelor regionale (Nord, Centru şi Sud);

3) prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale;

4) fortificarea capacităţilor resurselor umane implicate în acordarea serviciilor de suport persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale atît din instituţiile rezidenţiale, cît şi din serviciile sociale comunitare;

5) evaluarea şi monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale atît în instituţiile rezidenţiale, cît şi în serviciile sociale comunitare din cadrul centrelor regionale;

6) informarea şi sensibilizarea populaţiei cu privire la dreptul persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale de a trăi în comunitate.

III. ACŢIUNILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR

41. Transformarea a şase instituţii rezidenţiale din gestiunea Agenţiei presupune următoarele acţiuni:

1) instituirea şi funcţionarea unei echipe de implementare a prezentului Program;

2) modificarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiilor rezidenţiale şi elaborarea standardelor minime de calitate conform profilului şi nevoilor individuale ale persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale;

3) aplicarea de către instituţiile rezidenţiale a planurilor de transformare;

4) reevaluarea persoanelor cu dizabilităţi cu grad înalt de autonomie plasate în instituţiile rezidenţiale pentru a fi dezinstituţionalizate în servicii comunitare, familii biologice/extinse şi trai independent;

5) pregătirea şi transferarea persoanelor cu dizabilităţi cu statut de copil din instituţiile rezidenţiale Orhei şi Hînceşti în servicii sociale comunitare;

6) pregătirea şi transferarea persoanelor în etate (cu vîrsta de peste 70 de ani) din instituţiile rezidenţiale în azilurile/centrele de plasament pentru persoanele în etate din subordinea Agenţiei, după caz din subordinea autorităţilor publice locale;

7) reorganizarea instituţiilor rezidenţiale în baza prevederilor noilor regulamente aprobate privind activitatea centrelor regionale create şi privind activitatea instituţiilor rezidenţiale reorganizate;

8) reevaluarea capacităţilor resurselor umane din instituţiile rezidenţiale în scopul reangajării în echipele centrelor regionale;

9) elaborarea unui plan de recalificare profesională/optimizare a personalului conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

42. Crearea centrelor regionale (Nord, Centru şi Sud) presupune următoarele acţiuni:

1) elaborarea regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a centrelor regionale şi a standardelor minime de calitate;

2) instituirea centrelor regionale în baza regulamentului-cadru;

3) preluarea în gestiune de către centrele regionale a serviciilor sociale comunitare create de instituţiile rezidenţiale;

4) dezvoltarea serviciilor sociale în baza imobilelor achiziţionate de către centrele regionale sau puse la dispoziţie de donatori, persoane fizice sau juridice;

5) contractarea de către centrele regionale a diferitor tipuri de servicii sociale de la prestatori publici sau privaţi în scopul dezinstituţionalizării;

6) acordarea de către centrele regionale, după caz de către autorităţile publice locale de nivelurile întîi şi al doilea, a suportului pentru perioada de tranziţie de la trai în instituţie la trai independent în comunitate sau în familii biologice/extinse ori servicii de tip familial, prin procurarea de produse alimentare şi igienice, medicamente, echipamente ajutătoare tehnice, conform nevoilor individuale ale persoanelor dezinstituţionalizate, pînă la stabilirea prestaţiilor sociale.

43. Prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale presupune următoarele acţiuni:

1) revizuirea regulamentelor de activitate a grupurilor de lucru intersectoriale de examinare a cazurilor de plasament în instituţiile rezidenţiale în vederea atribuirii inclusiv a competenţei de referire a beneficiarilor din instituţiile rezidenţiale în serviciile sociale comunitare nou-create de centrele regionale;

2) acordarea suportului metodologic structurilor teritoriale de asistenţă socială în vederea dezvoltării serviciilor sociale comunitare pentru prevenirea instituţionalizării (vizite de monitorizare, mentorat, schimb de experienţă ş.a.);

3) crearea şi/sau contractarea serviciilor sociale comunitare de către autorităţile publice locale de la prestatori publici sau privaţi în scopul prevenirii instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale.

44. Fortificarea capacităţilor resurselor umane implicate în acordarea serviciilor de suport persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale atît din instituţiile rezidenţiale, cît şi din serviciile sociale comunitare presupune următoarele acţiuni:

1) elaborarea şi aprobarea unui plan de instruire iniţială şi continuă a personalului implicat în prestarea serviciilor sociale persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din cadrul centrelor regionale şi instituţiilor rezidenţiale;

2) organizarea instruirilor iniţiale şi continue a personalului implicat în prestarea serviciilor sociale persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din cadrul centrelor regionale şi instituţiilor rezidenţiale;

3) elaborarea şi aprobarea unui formular de evaluare a performanţelor personalului angajat în prestarea serviciilor sociale comunitare pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din cadrul serviciilor sociale comunitare gestionate de centrele regionale şi instituţiile rezidenţiale în scopul îmbunătăţirii calităţii prestării serviciilor;

4) evaluarea lunară şi anuală, în baza formularului de evaluare aprobat, a performanţelor personalului implicat în dezvoltarea şi prestarea serviciilor pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din cadrul serviciilor sociale comunitare gestionate de centrele regionale şi instituţiile rezidenţiale.

45. Evaluarea şi monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale atît în instituţiile sociale rezidenţiale, cît şi în serviciile sociale comunitare din cadrul centrelor regionale presupune următoarele acţiuni:

1) consolidarea mecanismului independent de monitorizare a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;

2) elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Serviciului de asistenţă telefonică gratuită pentru persoanele cu dizabilităţi şi a standardelor minime de calitate;

3) contractarea prestării Serviciului de asistenţă telefonică gratuită pentru persoanele cu dizabilităţi;

4) organizarea seminarelor de informare şi instruire a persoanelor cu dizabilităţi din instituţiile rezidenţiale şi serviciile sociale din cadrul centrelor regionale cu privire la drepturile lor şi modalităţile de raportare a încălcărilor.

46. Informarea şi sensibilizarea populaţiei cu privire la dreptul persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale de a trăi în comunitate presupune următoarele acţiuni:

1) organizarea campaniilor de informare şi sensibilizare a opiniei publice cu privire la promovarea drepturilor şi imaginii pozitive a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale dezinstituţionalizate;

2) instruirea iniţială şi continuă a reprezentanţilor mass-mediei cu privire la modul de reflectare şi promovare a imaginii pozitive a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale dezinstituţionalizate;

3) organizarea evenimentelor de informare a reprezentanţilor autorităţilor publice centrale şi locale, prestatorilor de servicii de sănătate, educaţie, asistenţă juridică, angajare în cîmpul muncii cu privire la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale dezinstituţionalizate;

4) informarea populaţiei, inclusiv prin intermediul mass-mediei, cu privire la avantajele dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale.

IV. ETAPELE ŞI TERMENELE DE IMPLEMENTARE

47. Prezentul Program stabileşte o viziune pe termen lung pentru asigurarea dezinstituţionalizării şi incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale. Implementarea prezentului Program este preconizată pentru o perioadă de nouă ani, în fiecare an fiind planificat un anumit număr de acţiuni care urmează a fi implementate de autorităţile competente, conform Planului de acţiuni privind implementarea prezentului Program (anexa nr.2 la hotărîre). Programul presupune trei etape a cîte trei ani.

48. La etapa I, în perioada 2018-2020, prezentul Program este axat pe următoarele acţiuni prioritare:

1) instituirea unei echipe de implementare a Programului. Această echipă va fi constituită din experţi (jurist, psiholog/asistent social, medic, expert în construcţii) cu experienţă profesională şi va acorda asistenţă tehnică şi suport la implementarea Programului, inclusiv la elaborarea proiectelor de acte normative, regulamentelor, estimarea mijloacelor financiare, expertiza tehnică, selectarea şi achiziţionarea imobilelor, consolidarea capacităţilor actorilor implicaţi în demararea procesului de dezinstituţionalizare, crearea centrelor regionale ş.a.;

2) crearea centrelor regionale Nord şi Centru prin absorbţia Centrului de plasament temporar pentru copii cu dizabilităţi din municipiul Orhei şi a Centrului de plasament temporar pentru persoane cu dizabilităţi (adulte) din comuna Bădiceni, municipiul Soroca;

3) transferarea copiilor din instituţiile rezidenţiale Orhei şi Hînceşti (circa 60 de copii) în servicii sociale comunitare create atît din resursele financiare ale instituţiilor rezidenţiale, cît şi cu suportul donatorilor;

4) procurarea în anii 2018-2020 de către centrele regionale Nord şi Centru a 54 de imobile pentru 324 de persoane adulte recomandate în serviciile sociale comunitare (locuinţă protejată şi casă comunitară);

5) aplicarea planurilor de transformare de către instituţiile rezidenţiale; procurarea a cîte cel puţin două imobile anual de către fiecare instituţie (circa 18 imobile pentru 108 beneficiari) şi transferarea treptată a beneficiarilor;

6) transferarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale de vîrstă înaintată (circa 33 de beneficiari) care au nevoie de îngrijire în azilurile/centrele pentru persoanele în etate din gestiunea Agenţiei;

7) preluarea în gestiune de către centrele regionale Nord şi Centru a serviciilor comunitare create de instituţiile rezidenţiale în unităţile administrativ-teritoriale din regiuni;

8) sistarea, pînă în anul 2020, a activităţii instituţiilor rezidenţiale Bădiceni şi Orhei, în urma absorbţiei acestora de către Centrul regional Nord şi Centrul regional Centru, care gestionează servicii sociale comunitare create în regiuni;

9) contractarea, începînd cu anul 2020, de către centrele regionale Nord şi Centru a prestatorilor publici şi privaţi pentru prestarea serviciilor sociale în scopul dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale.

49. La etapa a II-a, în perioada 2021-2023, prezentul Program este axat pe realizarea următoarelor acţiuni:

1) crearea în anul 2021 a Centrului regional Sud prin absorbţia instituţiei rezidenţiale Cocieri, în contextul unei infrastructuri precare a acesteia;

2) procurarea în perioada 2021-2023 a 46 de imobile pentru 276 de persoane adulte rămase în instituţia rezidenţială Cocieri, absorbită de Centrul regional Sud, şi recomandate în serviciile sociale comunitare (locuinţă protejată şi casă comunitară). După caz, persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale de vîrstă înaintată (circa 33 de persoane) care au nevoie de îngrijire vor fi transferate în azilurile/centrele pentru persoanele în etate din gestiunea Agenţiei;

3) după caz, în condiţiile existenţei unei reţele de servicii sociale comunitare prestate la nivel local de către prestatori publici şi/sau privaţi, contractarea, în perioada 2021-2023, de către toate centrele regionale a serviciilor sociale în scopul dezinstituţionalizării beneficiarilor;

4) sistarea, pînă în anul 2023, a activităţii instituţiei rezidenţiale Cocieri, a cărei absorbţie de către Centrul regional Sud va fi demarată în anul 2021 şi care gestionează servicii sociale comunitare create în regiunea Sud;

5) procurarea în perioada 2021-2023 a cîte cel puţin două imobile anual de către fiecare instituţie rezidenţială (circa 18 imobile pentru 108 beneficiari) şi transferarea treptată a beneficiarilor.

50. La etapa a III-a, în perioada 2024-2026, prezentul Program este axat pe realizarea următoarelor acţiuni:

1) procurarea în perioada 2024-2026 a 46 imobile pentru transferarea a circa 276 de beneficiari rămaşi în instituţia rezidenţială Cocieri, absorbită de Centrul regional Sud. După caz, unele persoane cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale de vîrstă înaintată (circa 33 de persoane) care au nevoie de îngrijire vor fi transferate în azilurile/centrele pentru persoanele în etate din gestiunea Agenţiei;

2) după caz, în condiţiile existenţei unei reţele de servicii sociale comunitare prestate la nivel local de către prestatori publici şi/sau privaţi, contractarea, în perioada 2024-2026, de către centrele regionale a serviciilor sociale în scopul dezinstituţionalizării beneficiarilor;

3) consolidarea capacităţii centrelor regionale pentru a continua reforma dezinstituţionalizării persoanelor rămase în trei instituţii rezidenţiale (Bălţi, Brînzeni şi Hînceşti).

V. RESPONSABILII DE IMPLEMENTARE

51. Implementarea eficientă a prezentului Program va fi realizată de către Agenţie, instituţiile rezidenţiale, centrele regionale, cu suportul echipei de implementare, în baza unei colaborări strînse cu structurile teritoriale de asistenţă socială, autorităţile administraţiei publice locale, prestatorii de servicii publici şi privaţi, organizaţiile societăţii civile, mass-media, mediul academic şi partenerii internaţionali de dezvoltare.

52. Autorităţile publice, instituţiile şi organizaţiile responsabile de implementarea fiecărei acţiuni în parte sînt specificate în Planul de acţiuni privind implementarea prezentului Program.

VI. ESTIMAREA COSTURILOR

53. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezentul Program se va efectua din contul şi în limitele bugetelor aprobate şi alocate anual instituţiilor rezidenţiale/centrelor regionale, care pe parcursul implementării Programului nu vor fi diminuate (menţinerea mărimii bugetelor la nivelul anului 2018), dar vor fi indexate anual în conformitate cu legislaţia în vigoare, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.

54. Pentru realizarea obiectivelor prezentului Program, Agenţia şi instituţiile rezidenţiale/centrele regionale vor prezenta Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale propuneri privind planificarea resurselor financiare în Cadrul bugetar pe termen mediu şi în proiectul de lege a bugetului de stat pentru anii respectivi.

55. Agenţia şi instituţiile rezidenţiale, centrele regionale vor întreprinde măsuri pentru a direcţiona activitatea organizaţiilor necomerciale şi a donatorilor spre realizarea obiectivelor prezentului Program, în special pentru crearea şi dezvoltarea serviciilor sociale comunitare.

56. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea prezentului Program este efectuată în baza priorităţilor şi activităţilor identificate, indicate în Planul de acţiuni privind implementarea prezentului Program, şi constituie 246541,0 mii lei, pentru o perioadă de nouă ani de implementare. La Planul de acţiuni privind implementarea prezentului Program sînt anexate costurile estimative pentru aplicarea acestuia pentru fiecare an.

VII. REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII DE PROGRES

57. Rezultatele scontate şi indicatorii de progres racordaţi la obiectivele specifice ale prezentului Program sînt stabiliţi în Planul de acţiuni privind implementarea prezentului Program.

58. Implementarea prezentului Program va asigura realizarea dreptului la trai independent în comunitate prin dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a acestora, asigurarea accesului la servicii comunitare, dezvoltarea de abilităţi şi încadrarea în cîmpul muncii, fortificarea capacităţilor profesioniştilor angajaţi în serviciile sociale comunitare şi instituţiile rezidenţiale, schimbarea atitudinii şi gîndirii stereotipe a populaţiei cu referire la persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale, educarea unei societăţi tolerante.

59. Ca urmare a implementării prezentului Program vor fi create trei centre regionale axate pe crearea, dezvoltarea şi prestarea serviciilor sociale comunitare pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale, prin absorbţia, cu sistarea activităţii, a trei instituţii rezidenţiale (Bădiceni, Orhei şi Cocieri) şi dezinstituţionalizarea a circa 1300 de beneficiari, ceea ce constituie aproximativ 60% din numărul total actual de beneficiari din sistemul rezidenţial.

VIII. PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE

60. Activitatea de monitorizare şi evaluare a prezentului Program are un caracter sistematic, fiind desfăşurată pe toată perioada de implementare şi include elaborarea, în baza indicatorilor de progres, a rapoartelor asupra implementării acestuia.

61. Gradul de implementare a Planului de acţiuni privind implementarea prezentului Program va fi evaluat anual de către Agenţie, care va raporta anual, pînă la 1 aprilie, Guvernului şi Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale asupra rezultatelor obţinute.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului nr.893/2018

PLANUL DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului naţional de dezinstituţionalizarea persoanelor

cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale din instituţiile rezidenţiale gestionate

de Agenţia Naţională Asistenţă Socială pentru anii 2018-2026