897/26.06.96 Hotărîre despre Raportul anual privind activitatea de control a Curţii de Conturi

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

despre Raportul anual privind activitatea de control a Curţii de Conturi

nr. 897-XIII  din  26.06.96

 (în vigoare 18.07.1996) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.48 art.448 din 18.07.1996

* * *

După ce a examinat Raportul anual privind activitatea de control a Curţii de Conturi, prezentat de Preşedintele ei dl Ion CIUBUC,

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.

Art.1. - Se aprobă Raportul anual privind activitatea de control a Curţii de Conturi şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Art.2. - Procuratura Generală va prezenta Parlamentului, pînă la 1 octombrie 1996, o informaţie despre măsurile luate în baza materialelor controlului financiar efectuat de către Curtea de Conturi.

Art.3. - Pînă la 15 octombrie 1996 va avea loc o audiere parlamentară privind activitatea Băncii Naţionale a Moldovei şi responsabilitatea funcţionarilor ei în executarea legislaţiei bancare, reieşind din materialele controlului efectuat de Curtea de Conturi.

Art.4. - Comisia pentru control şi petiţii, în comun cu Curtea de Conturi, va elabora propuneri referitoare la perfecţionarea cadrului legislativ privind activitatea Curţii de Conturi şi la ridicarea responsabilităţii pentru încălcarea disciplinei financiare în economia naţională.

Art.5. - Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Raportul anual privind activitatea de control a

Curţii de Conturi a Republicii Moldova

Curtea de Conturi, organ suprem de control financiar de stat, instituită în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, Legea privind Curtea de Conturi şi Hotărîrea respectivă a Parlamentului, funcţionează pe lîngă Parlament şi prezintă anual raportul privind activitatea de control.

Curtea de Conturi are drept scop asigurarea respectării legilor şi aplicarea principiilor de economicitate, raţionalitate şi eficacitate în gestionarea mijloacelor materiale şi financiare ale statului, exercită controlul asupra îndeplinirii atribuţiilor funcţionale de către organele de control financiar, Banca Naţională a Moldovei.

Activitatea de control a Curţii de Conturi pînă la 1 aprilie, anul 1996, a fost desfăşurată ţinîndu-se cont de procesele şi fenomenele social-economice ce au avut loc în republică, şi anume: economia naţională se află în tranziţie la relaţii de piaţă, iar cadrul legislativ este în continuă perfecţionare şi completare, fapt ce ridică considerabil responsabilitatea colaboratorilor Curţii de Conturi la exercitarea controalelor şi adoptarea hotărîrilor privind rezultatele acestora.

Materialele controalelor efectuate de către colaboratorii secţiilor respective ale Curţii de Conturi denotă faptul că în activitatea autorităţilor publice centrale, precum şi în activitatea structurilor din subordinea lor, au loc încălcări financiare şi abateri de la actele normative în vigoare.

Operaţiunile de dirijare şi tranzacţiile economice ale autorităţilor publice centrale şi structurilor din subordonarea lor în multe cazuri se efectuează de către factorii de decizie în defavoarea statului şi a societăţii, încălcîndu-se legislaţia în vigoare, principiile de economicitate, raţionalitate şi eficacitate la utilizarea resurselor bugetare şi gestionarea mijloacelor de producţie ale statului, aflate în folosinţa agenţilor economici respectivi.

În perioada nominalizată, conform atribuţiilor funcţionale şi programului său de lucru, colaboratorii Curţii de Conturi au efectuat controale şi revizii asupra activităţii economico-financiare a 94 de unităţi economice ce administrează bunurile publice, inclusiv a 19 ministere şi departamente, 19 instituţii şi organizaţii de subordonare republicană, 3 instituţii de drept, Banca Naţională şi 4 bănci comerciale, 5 întreprinderi monopoliste, precum şi a altor agenţi economici.

În prezentul raport e imposibil de a reda integral multitudinea deficienţelor, încălcărilor şi abaterilor depistate de colaboratorii Curţii de Conturi pe parcursul exercitării controalelor şi reviziilor asupra activităţii economico-financiare a unităţilor supuse controlului, de aceea vom evidenţia cele mai tipice, relevîndu-le sub aspectul atribuţiilor de control ale Curţii de Conturi.

CAPITOLUL I.

Rezultatele controlului asupra modului de formare, de administrare şi de

întrebuinţare a resurselor financiare publice, precum şi asupra

modului de gestionare a patrimoniului public

Formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat

Rezultatele controlului efectuat asupra executării bugetului de stat pe anul 1995, deşi denotă o oarecare tendinţă de îmbunătăţire a activităţii Ministerului Finanţelor privind încasările veniturilor la buget şi finanţarea instituţiilor de stat, totodată constată că acesta n-a asigurat îndeplinirea întocmai a Legii privind bugetul de stat pe anul 1995, adică n-a asigurat în măsură deplină încasarea veniturilor la buget şi distribuirea raţională a cheltuielilor.

Veniturile bugetului în anul 1995 au constituit 1294,6 mln.lei sau 86 la sută faţă de cele prevăzute, iar cheltuielile - respectiv 1666,8 mln.lei, sau 88,4 la sută, cheltuielile depăşind veniturile cu 372,2 mln.lei.

Analiza structurii veniturilor încasate în anul 1995 denotă că acestea n-au fost planificate optim, încasările pe unele categorii de venituri variază de la 0,2 la sută din suma planificată la impozitul privat pînă la 119,0 la sută din suma prevăzută la impozitul rutier.

Curtea de Conturi, examinînd rezultatele controalelor efectuate, a constatat unele rezerve, utilizarea cărora ar fi dat posibilitate de îndeplinire mai amplă a părţii de venituri a bugetului de stat.

Una din rezervele principale o constituie achitarea în termen a impozitelor şi taxelor la buget. Astfel, la 01.01.96 n-au fost percepute la bugetul de stat 308 mln.lei, ceea ce constituie 25 la sută din veniturile încasate.

Din vina Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, numai de la Asociaţia de Stat pentru Combustibil în anul 1994 şi în primul semestru al anului 1995 n-a fost perceput la buget impozitul pe beneficiu în sumă de 3,5 mln.lei.

Acelaşi inspectorat, depistînd la secţia de înmatriculare şi examinare a Ministerului Afacerilor Interne 23 de cazuri de înregistrare a autoturismelor procurate peste hotare fără plata accizelor stabilite pe anul 1994 în sumă de 104,5 mii lei, n-a întreprins măsuri respective pentru a le încasa.

Au avut loc şi cazuri de scutire nejustificată a transportului auto străin de impozitul rutier pentru tranzit pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, suma impozitului rutier pentru tranzit pe teritoriul Republicii Moldova percepută la bugetul de stat în anul 1994 a constituit doar 0,3 mln.lei, pe cînd conform tarifelor stabilite şi calculelor efectuate de către Curtea de Conturi această sumă trebuia să constituie circa 16 mln.lei, adică în buget n-au fost vărsate mijloace băneşti de 15,7 mln.lei.

În condiţiile deetatizării şi privatizării ce se desfăşoară în republică o altă sursă de completare a veniturilor la buget este încasarea de mijloace băneşti de la utilizarea şi realizarea patrimoniului statului.

Din cauza controlului nesatisfăcător asupra încasărilor la veniturile bugetului din partea Ministerului Finanţelor şi a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat din cele 4 mln.lei planificate ca dividende aferente a cotei-părţi a statului în capitalul statutar al diverselor societăţi pe acţiuni au fost percepute numai 2,2 mln.lei. O dovadă a iresponsabilităţii factorilor de decizie în problema în cauză este şi faptul, că din cele 400 de societăţi pe acţiuni înregistrate pînă la 1 decembrie 1995, numai 80, sau 25 la sută din numărul lor total au achitat datoriile faţă de buget pe dividendele calculate.

Încălcînd articolul 2 al Legii nr.861-XII din 14.01.92 "Cu privire la arendă", Institutul de Stat pentru investigaţii tehnico-inginereşti "Ingeoteh" a dat în arendă fără plată S.A."EAST-AUTOLADA" încăperi cu o suprafaţă de 1180 m2, utilaj, strunguri, maşini de frezat etc., utilizînd pentru necesităţile proprii doar 15 % din suprafaţa totală. Ca urmare, în bugetul de stat nu s-a încasat un venit în sumă de 108,8 mii lei.

O situaţie similară a fost constatată şi la Ministerul Culturii şi instituţiile din subordinea lui, care, fiind insuficient asiguraţi cu localuri pentru necesităţile proprii, au transmis fără plată de arendă mari suprafeţe în folosinţa structurilor comerciale. Pe parcursul anilor 1994-1995 ministerul în cauză urma să încaseze 209,1 mii lei, însă de facto a încasat numai 1,1 mii lei.

În urma controlului efectuat de către Curtea de Conturi la unele bănci comerciale pe acţiuni s-a constatat utilizarea gratuită a patrimoniului de stat aflat la dispoziţia lor, neachitînd nici plata pentru arendă, nici dividende în sumă de peste 5 mln.lei.

Curtea de Conturi în activitatea sa de control a depistat şi alte surse netransferate la partea de venituri a bugetului. Direcţia de paşapoarte a Ministerului Afacerilor Interne păstra ilicit în casa Ministerului încasările de la realizarea paşapoartelor în sumă de 131,1 mii dolari SUA şi 250 mărci germane, fără a fi reflectate în contabilitate, neasigurînd defalcările respective la buget pentru acoperirea treptată a cheltuielilor statului suportate pentru editarea paşapoartelor.

Încălcînd Hotărîrea Ministerului Afacerilor Interne nr.7/2439 şi a Ministerului Finanţelor nr.14-4 din 12.10.94 "Cu privire la stabilirea preţurilor dispozitivelor de reflectare a luminii", Direcţia Poliţiei Rutiere a realizat aceste dispozitive la un preţ dublu, impunînd consumatorii să plătească suplimentar o sumă de 392,5 mii lei, ce urma să fie virată în buget.

De menţionat faptul că situaţia deficitară a executării veniturilor Bugetului de Stat s-a răsfrînt negativ şi asupra executării părţii lui de cheltuieli.

Curtea de Conturi în activitatea sa de control a avut şi are drept scop verificarea utilizării după destinaţie a mijloacelor băneşti preconizate în bugetul de stat, lichidarea principalelor cauze la efectuarea operaţiunilor economice nelegitime, utilizarea iraţională a finanţelor publice şi, în cele din urmă, repararea prejudiciului cauzat statului de către unităţile supuse controlului şi persoanele vinovate.

Pe parcursul controalelor efectuate la ministerele de forţă, la care ponderea cheltuielilor bugetare este considerabilă, au fost depistate cazuri de utilizare contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare, cazuri de transmitere pe termen lung a mijloacelor băneşti alocate acestora, în folosinţa diferitelor structuri comerciale, cazuri de încheiere a unor contracte guvernamentale costisitoare, fără organizarea tenderelor.

Neglijînd posibilităţile din ţară de confecţionare a echipamentelor pentru militari, Ministerul Apărării şi Ministerul Afacerilor Interne, pentru soluţionarea acestei probleme, au efectuat un şir de tranzacţii cu agenţi economici de peste hotare, în multe cazuri în defavoarea Republicii Moldova.

Astfel aceste ministere au încheiat contracte cu compania ITL "International Trade LTD" din Israel, care prevedeau livrarea echipamentului, însă aceasta nu şi-a onorat obligaţiile contractuale şi nu a livrat întregul lot de marfă, continuînd să utilizeze timp îndelungat mijloacele băneşti transferate de către Ministerul Apărării în sumă de 500,7 mii dolari SUA şi de către Ministerul Afacerilor Interne în sumă de 134,2 mii dolari.

Pentru aprovizionarea Armatei Naţionale cu produse alimentare şi combustibil, în anul 1995 au fost efectuate un şir de tranzacţii în defavoarea statului. Sumele datorate de diferite firme şi organizaţii ministerului la data de 20.11.95 constituiau 4,4 mln.lei.

În urma controlului efectuat asupra respectării devizului de cheltuieli de către ministere şi departamente au fost constatate cazuri de utilizare a mijloacelor bugetare contrar destinaţiei.

Conducerea Concernului de Stat pentru gospodărirea apelor "Acva" în perioada anului 1994 şi primul trimestru al anului 1995 a utilizat contrar destinaţiei surse bugetare în sumă de 367,9 mii lei, inclusiv 317,9 mii lei pentru întreţinerea aparatului de conducere.

În anul 1994 şi în primul semestru al anului 1995 Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei pentru acoperirea cheltuielilor legate de întreţinerea ospătăriei a utilizat 149,7 mii lei din contul mijloacelor bugetului de stat.

Pe parcursul controalelor efectuate de către Curtea de Conturi s-au constatat şi alte cazuri de utilizare iraţională a mijloacelor bugetare.

Astfel, numai în anul 1995 din bugetul de stat au fost acordate credite sub garanţia Guvernului în sumă de 58 mln.lei, care n-au fost achitate în termenele stabilite.

Acordarea garanţiilor de către Guvern în multe cazuri se efectua încălcîndu-se prevederile legislaţiei în vigoare. La acordarea garanţiilor de către Guvern unor agenţi economici n-a fost percepută plata în fondul de risc în sumă de 4,6 mln.lei. În esenţă, aceasta s-a transformat într-o finanţare directă din buget, dar fără consimţămîntul Parlamentului.

Deşi în anul 1995 din bugetul de stat au fost alocate Vistieriei Republicii Moldova mijloace băneşti în sumă de 2,4 mln.lei pentru cumpărarea metalelor preţioase, în prezent la depozitele Băncii Naţionale continuă să se păstreze colete cu bijuterii confiscate de vamă încă în anul 1987, fără a fi luate la evidenţă de către Vistierie. In cele din urmă, Curtea de Conturi a cerut Ministerului Finanţelor să stopeze finanţarea pentru procurarea de metale preţioase pînă la crearea condiţiilor adecvate de păstrare.

Pentru delegările în străinătate pe parcursul anului 1994 şi primul trimestru al anului 1995, nerespectînd legislaţia în vigoare, ministerele şi departamentele supuse controlului au depăşit devizul de cheltuieli cu 562 mii lei.

Din cele expuse mai sus se poate concluziona că neadmiterea deficienţelor ar fi adus la executarea mai deplină a bugetului de stat, atît a părţii de venituri, cît şi a părţii de cheltuieli.

Cu toate că în Legea privind bugetul de stat pentru anul 1995 nu s-a prevăzut finanţarea deficitului bugetar din fondurile extrabugetare, Ministerul Finanţelor a folosit din aceste fonduri mijloace băneşti în sumă de 5,4 mln.lei. În consecinţă, fondul special extrabugetar pentru conversiune şi finanţarea acţiunilor în domeniul ştiinţei şi culturii nu a fost format.

De rînd cu încălcările şi abaterile nominalizate mai sus, pe parcursul efectuării controlului asupra executării bugetului de stat Curtea de Conturi a constatat şi cazuri de ţinere neadecvată a contabilităţii mijloacelor bugetare. Astfel, conform dării de seamă privind executarea bugetului de stat pe anul 1994, creditele bancare acordate pentru finanţarea deficitului bugetar au constituit 63 mln.lei, pe cînd de facto au fost luate credite în sumă de 122,9 mln.lei, sau cu 59,9 mln.lei mai mult, care au fost incorect reflectate ca venituri nefiscale ale bugetului.

Aşadar, controalele efectuate de Curtea de Conturi asupra executării bugetului de stat denotă faptul că Ministerul Finanţelor, prin intermediul organelor sale specializate, n-a folosit toate pîrghiile pentru încasarea mai deplină a veniturilor datorate bugetului de stat şi repartiţia mai raţională a mijloacelor bugetare acumulate, avînd în acest domeniu rezerve considerabile.

Executarea bugetului asigurărilor sociale de stat

Bugetul Fondului Social al Republicii Moldova pe anul 1995 se compune din venituri în sumă de 674,7 mln.lei, cheltuieli - 695,7 mln.lei şi un deficit de 21 mln.lei. De facto au fost încasate 85 la sută din venituri, iar cheltuielile au constituit 80,5 la sută.

Curtea de Conturi, în urma controlului efectuat în anul 1995, a constatat că conducerea Fondului Social a folosit neeficient şi contrar destinaţiei unele dintre mijloacele acumulate, astfel contribuind la formarea la finele anului 1995 a unei datorii la plata pensiilor în mărime de 124 mln.lei, neluînd totodată măsurile respective pentru îndeplinirea părţii de venituri a acestui buget.

În perioada anilor 1994-1995 conducerea Fondului Social n-a luat măsurile necesare pentru a închide la timp conturile sale în BCA "Basarabia", aceasta profitînd gratis de dobînda bancară de la suma mijloacelor acumulate de la agenţii economici, care la data de 01.02.96 era de 5,5 mln.lei, iar soldurile conturilor închise în luna mai 1995 constituiau 1,1 mln.lei.

Pe parcursul anilor 1994-1995 au avut loc cazuri de utilizare neeficientă şi contrar destinaţiei a mijloacelor bugetului Fondului în sumă de 634,0 mii lei, inclusiv 296 mii lei pentru sponsorizarea revistei "Femeia Moldovei".

Încălcînd prevederile Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.269 din 30.12.92, în anii 1994-1995 Fondul Social n-a aplicat sancţiuni respective asupra a 31 agenţi economici, pentru tăinuirea sau diminuarea fondului de remunerare a muncii sau a veniturilor din care trebuiau plătite cotele de asigurare socială în sumă de 561,2 mii lei.

Conducerea Fondului Social n-a asigurat luarea de măsuri necesare privind ajutorul umanitar acordat de Comunitatea Europeană în anul 1995 în cantitate de 100 mii tone secară, care urma să fie realizată, iar veniturile să fie utilizate pentru plata pensiilor.

În consecinţă, defalcările în Fondul Social în urma realizării secarei au constituit la 01.02.96 numai 4,2 mln.lei, în loc de 17,9 mln.lei, adică cu o restanţă de 13,7 mln.lei, care la finele controlului n-a fost achitată. Astfel, de ajutorul umanitar prevăzut pentru susţinerea păturilor socialmente vulnerabile, adică pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor, continuă să beneficieze şi în prezent unele întreprinderi agroindustriale. Mai mult decît atît, datoriile întreprinderilor din sistemul agroindustrial faţă de Fondul Social şi aşa constituiau 249,1 mln.lei.

Direcţia executivă, gestionînd mijloacele Fondului Social, în anii 1994-1995 a permis achitarea de datorii (plata pentru servicii poştale, convorbiri telefonice, editarea legitimaţiilor etc.) pentru diverşi agenţi economici, a utilizat neargumentat mijloace băneşti în sumă de 67,1 mii lei pentru întreţinerea Direcţiei.

Pe parcursul controlului s-a constatat faptul că Departamentul pentru pensii şi asistenţă socială nu asigură folosirea deplină a mijloacelor băneşti, de care dispune pentru plata la timp a pensiilor, astfel creînd condiţii pentru acumularea sumelor considerabile la subdiviziunile Întreprinderii de stat "Poşta Moldovei", care la 01.01.95 avea datorii la plata pensiilor în mărime de 6,5 mln.lei, iar la 01.01.96 - de 4,7 mln.lei.

În cadrul Fondului Social se formează un Fond special de asigurare socială, care este administrat de conducerea sindicatelor. Pe parcursul a 9 luni ale anului 1995 fără acordul Parlamentului şi al Preşedintelui Republicii pentru întreţinerea a 168 specialişti ai Federaţiei Sindicatelor Independente s-a utilizat din acest fond 950 mii lei. În afară de aceasta, au mai fost constatate cheltuieli nelegitime în sumă de 610,7 mii lei neprevăzute de actele normative în vigoare.

Din cauza administrării neefective din partea Fondului Social, datoriile agenţilor economici faţă de Fondul special al asigurării sociale la 1 octombrie 1995 constituia 18,2 mln.lei, iar datoriile sindicatelor sub formă de indemnizaţii prevăzute din acest Fond la aceeaşi dată faţă de agenţii economici erau de 9,2 mln.lei.

Avînd datorii faţă de agenţii economici, Federaţia Sindicatelor Independente a depus din contul Fondului Social la depozit în Banca comercială "Bancosind": în anul 1993 - 100 mii lei; în anul 1994 - 200 mii lei şi în anul 1995 - 400 mii lei, iar dobînda la mijloacele respective în sumă de 296,2 mii lei nelegitim a fost transferată în contul bugetului Federaţiei Sindicatelor.

Încălcările depistate în urma controlului efectuat de către Curtea de Conturi asupra executării bugetului asigurărilor sociale denotă faptul că conducerea Fondului Social n-a întreprins toate măsurile pentru asigurarea la timp a plăţii pensiilor, folosind totodată multe mijloace contrar destinaţiei.

Folosirea creditelor externe şi interne

O direcţie importantă a activităţii Curţii de Conturi este controlul asupra utilizării creditelor externe şi creditelor acordate agenţilor economici, sub garanţia Guvernului, precum şi controlul asupra achitării datoriei interne şi externe a statului.

În perioada 1991-1995 Republica Moldova a primit de la guvernele altor ţări şi organisme financiare interguvernamentale 32 credite în sumă totală de circa 733,95 mln.dolari SUA. Datoria de stat la 01.04.96 constituia circa 645,15 mln.dolari, inclusiv 414,83 mln.dolari - creditele guvernamentale, administrate de Ministerul Finanţelor, şi 230,32 mln.dolari - creditele acordate de Fondul Monetar Internaţional, administrate de Banca Naţională.

Termenele de rambursare a creditelor sînt diferite şi cuprind perioade de la 5 pînă la 30 ani. De aceea cuantumul datoriei de stat calculate pe ani diferă. Datoria de stat pentru anul 1995, formată din cotele de credit la rambursare, plata dobînzii, penalităţi etc. a alcătuit suma de 114,5 mln.dolari, din care pînă la 1 ianuarie 1996 a fost achitată doar suma de 68,12 mln.dolari.

În 1995 de către Curtea de Conturi a fost supusă controlului valorificarea şi mersul rambursării a 10 credite în cuantum de circa 197 mln.dolari. Şase din creditele supuse controlului, în sumă totală de circa 54 mln.dolari, au fost acordate republicii în formă de marfă. Acestea sînt creditele acordate în 1991 de Guvernul României în sumă de 2 mlrd.lei româneşti (circa 10 mln.dol.); în 1992 de Guvernul Chinei în sumă de circa 3,8 mln.dolari şi patru tranşe ale împrumutului din seria Programului American (PL-480) în sumă de 40 mln.dolari.

Controlul a constatat că din cauza mai multor factori atît de ordin obiectiv (conflictul armat, liberalizarea preţurilor, inflaţia, lipsa unei legislaţii perfecte privind negocierea şi valorificarea creditelor etc.), cît şi de ordin subiectiv (contractarea mărfurilor de realizare pe piaţa internă la preţuri majorate, neluarea în consideraţie a procesului de devalorizare a rublei sovietice etc.), aceste credite au fost utilizate iraţional.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, efectuînd controlul asupra gestionării creditelor externe la Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Departamentul Comerţului etc., a constatat că factorii de decizie ai acestor instituţii n-au întreprins la timp măsurile necesare pentru prevenirea pierderilor de la tranzacţiile creditare, cauzate de devalorizarea monedei naţionale. Agenţii economici implicaţi în aceste tranzacţii nu ţineau corect evidenţa contabilă conform cerinţelor acordurilor de împrumut, în urma cărui fapt între preţurile mărfurilor de import contractate şi preţurile de realizare a lor pe piaţa republicii se forma o diferenţă considerabilă în defavoarea statului, rambursarea căreia urma să fie efectuată din buget.

Aşa, în situaţia financiar-bancară contradictorie din anii 1992-1994, din cauza iresponsabilităţii unor persoane de decizie ale instituţiilor de stat menţionate mai sus la stabilirea preţurilor mărfurilor de import şi de realizare a lor pe piaţa internă, republicii i s-au adus prejudicii considerabile, care urmează să fie restituite din buget, şi anume:

- ca urmare a valorificării creditelor externe din seria programului american (PL-480) pentru susţinerea sectorului agrar privat prejudiciile constituie circa 61 mln.lei;

- în urma valorificării creditului în sumă de 2 mlrd lei româneşti acordat de Guvernul României încă nu e clarificată definitiv suma restantă a datoriei de 4,3 mln.dolari SUA.

Din aceleaşi cauze s-a complicat şi rambursarea în termenele şi condiţiile stabilite de contract a creditului acordat de Guvernul Republicii Populare Chineze în sumă de 3,8 mln.dolari SUA, ceea ce va necesita cheltuieli din bugetul de stat.

Au fost de asemenea constatate un şir de încălcări şi abateri la folosirea şi rambursarea creditelor externe acordate de Banca Mondială, Comunitatea Economică Europeană, SUA.

Eficienţa scăzută a valorificării creditelor şi este cauzată de atitudinea formală a factorilor de decizie, care fără o analiză profundă a condiţiilor reale, fără o argumentare economică a necesităţii împrumuturilor, precum şi a posibilităţilor reale de rambursare a lor, încheiau contracte de creditare.

Cu toate că Hotărîrea Guvernului nr.182 din 14 martie 1995 reglementează modalitatea acordării de credite, pînă în prezent au loc cazuri de acordare a creditelor fără o argumentare economică. Mai mult decît atît, întocmirea documentaţiei de împrumut se efectuează formal. Astfel, acordarea creditului în sumă de 1,8 mln.dolari SUA din contul împrumutului japonez S.A."ALFA" în 1995, sub garanţia Guvernului Republicii Moldova, a fost efectuată de către Ministerul Finanţelor fără vreo argumentare economică, încălcîndu-se Regulamentul privind realizarea creditelor externe şi Regulamentul provizoriu cu privire la gaj. Ca rezultat acest credit a fost utilizat neeficient, iar rambursarea lui în termenele stabilite este practic imposibilă.

Cauza este că conducerea S.A. "Alfa", care a solicitat acest credit, fără acordul Ministerului Finanţelor, a semnat Actul de transmitere a condiţiilor şi obligaţiunilor expuse în Acordul Creditar către S.A."TEBAS", care, practic, nu poartă nici o responsabilitate juridică pentru rambursarea acestui credit.

A rămas nerambursat şi creditul de 4 mln.lei acordat de către Banca Comercială "Moldindcombanc" aceleiaşi S.A."ALFA", sub garanţia Guvernului, care a fost achitat în sumă de 3,6 mln.lei din buget de către Ministerul Finanţelor.

Pe parcursul controlului efectuat asupra utilizării resurselor creditare de stat s-a constatat că la Combinatul de Panificaţie din Chişinău, Fabrica de Drojdii din Chişinău, Asociaţiile "Arca-Moldova" şi "Moldovafarm", Concernul de Stat "Moldovagaz", cărora le-au fost acordate credite de stat preferenţiale pentru ameliorarea situaţiei financiar-economice, factorii de decizie ai acestor unităţi le transferau gratuit sau la o plată simbolică diferitelor structuri comerciale.

Asociaţia "Moldovafarm" a primit în anii 1993-1994 de la "Banca Socială" un credit de stat cu destinaţie specială în sumă de 21,4 mln.lei pentru procurarea preparatelor medicamentoase.

Din suma nominalizată 5,7 mln.lei (27%) au fost folosite contrar destinaţiei: la achitarea datoriilor pentru creditele precedente şi dobînzii pentru folosirea lor etc.

Cu toate că Asociaţia "Moldovafarm" dispunea de posibilităţi pentru valorificarea creditelor pentru achiziţionarea preparatelor medicamentoase de peste hotare, totuşi a antrenat firme intermediare, fapt ce a contribuit la majorarea preţurilor la medicamente cu 6,7 mln.lei.

Asociaţia "Arca-Moldova" în anul 1994, conform Hotărîrii Guvernului nr.516 din 18.07.94 "Pentru atenuarea consecinţelor provocate de secetă în complexul agroindustrial" a primit în vederea procurării pieselor de schimb un credit valutar în sumă de 1,8 mln.dolari SUA cu rata dobînzii de 10% anuale, neîntemeiat luînd de la întreprinderile din subordine cu 5 la sută mai mult, chipurile, pentru serviciile prestate pentru obţinerea acestor credite, astfel cîştigul ilegal constituie 363,2 mii lei.

În baza deciziilor Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi conform Hotărîrii Guvernului nr.516 aparatul central al Asociaţiei "Arca-Moldova" a primit un credit cu înlesniri în mărime de 174,4 mii dolari SUA, punînd ca gaj producţia în valoare de 605,9 mii lei ce nu aparţinea Asociaţiei, ci SRL "Vita" (Hînceşti).

De menţionat faptul că acordarea creditului guvernamental n-a fost condiţionat de o oarecare restricţie la stabilirea preţurilor de realizare a producţiei livrate în contul creditului, astfel dînd posibilitate beneficiarilor să stabilească preţuri majorate de 1,8 - 2,1 ori faţă de preţurile de achiziţie.

În consecinţă, creditul guvernamental preferenţial, cu destinaţie specială prevăzut pentru întreprinderile agricole din republică, ce au suferit în urma calamităţilor naturale în anul 1994 practic a fost avantajos numai Asociaţiei "Arca-Moldova", iar Hotărîrea Guvernului de a acorda un ajutor financiar acestora nu şi-a atins scopul pe deplin.

Pentru acumularea mijloacelor de la realizarea creditelor externe, la sfîrşitul anului 1992 în Banca Naţională a fost deschis un cont extrabugetar special, administrat de către Ministerul Finanţelor. Pe parcursul anilor 1993-1995 în acest cont au fost acumulate mijloacele băneşti: în 1992 - 306,7 mln rub., în 1993 - 91,022 mlrd rub. şi 34 mln.lei, în 1994 - 259 mln.lei, în 1995 - 404 mln.lei.

Sursele acumulate în acest cont au fost utilizate pentru diferite scopuri conform hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului. Astfel, în anul 1995 din acest cont au fost efectuate diverse cheltuieli: deservirea creditelor externe - 68 mln.lei, acordarea creditelor externe agenţilor economici - 160,43 mln.lei, acordarea creditelor interne - 45 mln.lei, acoperirea deficitului bugetar - 157,2 mln.lei, efectuarea altor plăţi - 0,4 mln.lei.

Deoarece mijloacele băneşti acumulate în acest cont provin din creditele externe acordate Republicii Moldova cu procente, neîntemeiat de pe acest cont au fost acordate credite şi împrumuturi în sume considerabile fără dobîndă. S-au constatat cazuri cînd acest cont este folosit ca o sursă de rezervă a Guvernului pentru acordarea ajutoarelor băneşti nerambursabile diverselor persoane juridice.

Pentru acumularea mijloacelor de la realizarea creditelor externe, la sfîrşitul anului 1992 în Banca Naţională a fost deschis un cont extrabugetar special, administrat de către Ministerul Finanţelor. Pe parcursul anilor 1993-1995 în acest cont au fost acumulate mijloacele băneşti: în 1992 - 306,7 mln rub., în 1993 - 91,022 mlrd rub. şi 34 mln.lei, în 1994 - 259 mln.lei, în 1995 - 404 mln.lei.

Sursele acumulate în acest cont au fost utilizate pentru diferite scopuri conform hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului. Astfel, în anul 1995 din acest cont au fost efectuate diverse cheltuieli: deservirea creditelor externe - 68 mln.lei, acordarea creditelor externe agenţilor economici - 160,43 mln.lei, acordarea creditelor interne - 45 mln.lei, acoperirea deficitului bugetar - 157,2 mln.lei, efectuarea altor plăţi - 0,4 mln.lei.

Deoarece mijloacele băneşti acumulate în acest cont provin din creditele externe acordate Republicii Moldova cu procente, neîntemeiat de pe acest cont au fost acordate credite şi împrumuturi în sume considerabile fără dobîndă. S-au constatat cazuri cînd acest cont este folosit ca o sursă de rezervă a Guvernului pentru acordarea ajutoarelor băneşti nerambursabile diverselor persoane juridice.

Aşadar, în 1993 au fost acordate astfel de ajutoare în sumă de 35,5 mln rub. primăriilor oraşelor Bălţi şi Soroca pentru acoperirea pierderilor în transportul interurban şi amenajarea oraşelor, iar suma de 498 mln rub. a fost dată pentru acoperirea pierderilor transportului electric din Chişinău.

În aceste cazuri, nu numai că nu s-a restituit dobînda, dar din cauza inflaţiei s-au suportat şi pierderi considerabile care urmau să fie restituite din buget.

În încheiere, la acest capitol considerăm că adoptarea de către Parlament a Legii privind datoria de stat va permite ameliorarea situaţiei în domeniul utilizării creditelor interne şi externe care în cele din urmă formează datoria de stat.

Deoarece creditele de stat au o importanţă majoră în ameliorarea situaţiei economiei naţionale, mai cu seamă la etapa de tranziţie la relaţiile de piaţă, este necesar de a perfecţiona legislaţia privind politica creditară şi de a consolida disciplina de stat în acest domeniu.

Gestionarea patrimoniului de stat şi a proceselor de deetatizare, privatizare

O altă atribuţie principală a Curţii de Conturi este controlul asupra administrării proprietăţii de stat, adică asupra asigurării integrităţii, utilizării raţionale şi eficiente a bunurilor statului în condiţiile reformei economice şi a proceselor de deetatizare şi privatizare ce au loc în Republica Moldova.

În baza legislaţiei ce reglementează procesul de privatizare în republică s-a efectuat un volum de lucrări destul de mare, au fost privatizate 2235 întreprinderi mari şi mici.

Însă au fost comise şi unele abateri şi încălcări ale legislaţiei în vigoare.

Conform legislaţiei în vigoare, stăpîn al patrimoniului de stat trebuie să fie Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, însă rezultatele controalelor efectuate de către Curtea de Conturi asupra domeniului nominalizat denotă fapte contrarii. Ministerul în cauză nici pînă în prezent nu dispune de date corecte privind mărimea valorică a patrimoniului de stat. O cauză principală a acestui neajuns este faptul că reevaluarea fondurilor fixe în republică n-a fost efectuată concomitent cu trecerea la valuta naţională. Deseori estimarea patrimoniului s-a efectuat fără inventarierea obiectelor proprietăţii de stat, iar în unele cazuri, fără a folosi coeficienţii respectivi de indexare. Toate acestea, precum şi includerea în programul de privatizare a multor obiecte cu proprietate colectivă, a întreprinderilor din partea stîngă a Nistrului au creat o dezechilibrare între valoarea patrimoniului supus privatizării şi numărul de bonuri patrimoniale, iar mijloacele circulante şi activele financiare nu au fost la vreme estimate şi indexate.

Astfel, întreprinderilor li s-a oferit posibilitatea ca fără mari cheltuieli să obţină venituri, inclusiv produsul de arendă, din contul statului, micşorînd considerabil valoarea proprietăţii de stat, mai cu seamă a părţii ce a fost supusă privatizării contra bonuri patrimoniale şi contra mijloace băneşti. La aceste încălcări a contribuit şi indiferenţa conducătorilor ministerelor şi departamentelor de ramură în procesul de transmitere în arendă colectivelor de muncă a întreprinderilor de stat.

Aşadar, cota-parte a statului în Casa de Comerţ "Gemeni" preconizată privatizării a fost neîntemeiat diminuată, iar cea a colectivului de muncă - neîntemeiat majorată cu 115,6 mii lei.

În urma controalelor efectuate la unele întreprinderi privatizate - S.A."Magnolia", S.A. "Angrobăcănia", S.A. "Franzeluţa", C.C."Gemeni", S.A."Becon", S.A. "Bucuria" s-au depistat cazuri de diminuare a patrimoniului de stat în valoare de peste 10,0 mln.lei, de majorare a produsului de arendă (acţionare) - cu 16,8 mln.lei.

Din cauza lipsei unei evidenţe veridice la nivel republican privind volumul, componenţa şi valoarea patrimoniului de stat, Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat nu-şi poate exercita în deplină măsură funcţiile de gestionare a patrimoniului de stat, ceea ce conduce la neachitarea deplină a dividendelor pentru cota de participare a statului în societăţi pe acţiuni, dificultăţi în activitatea reprezentanţilor statului în aceste întreprinderi.

Privatizarea contra mijloace băneşti, de asemenea, se desfăşoară cu un şir de încălcări ale legislaţiei în vigoare. Aşa cazuri au fost comise la privatizarea cafenelelor "Sănătate", "Surpriza", magazinului 36/1 "Aliona-Pic-Mic" etc. Controalele efectuate de către Curtea de Conturi denotă şi fapte de subevaluare a patrimoniului de stat la fondarea întreprinderilor mixte, inclusiv fiind diminuată plata pentru arenda încăperilor.

Mai mult decît atît, s-au constatat cazuri cînd întreprinderile şi instituţiile de stat au realizat fonduri fixe fără permisiunea Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, ignorînd prevederile legislaţiei în vigoare privind licitarea lor sau înstrăinarea prin concurs. Astfel, în cadrul concernului "Acva" în anii 1994-1995 au fost realizate, fără permisiunea Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, 6 automobile şi altă tehnică la preţuri reziduale.

În cele din urmă, Curtea de Conturi ţinînd cont de multitudinea încălcărilor depistate, constată faptul că Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat nu-şi exercită în deplină măsură atribuţiile funcţionale, neasigurînd evidenţa completă a patrimoniului de stat, atît în formă naturală, cît şi în formă valorică, estimarea corectă a lui, pe ramuri ale economiei, pe localităţi şi mai cu seamă a celui introdus în întreprinderile fondate cu participarea capitalului străin, controlul asupra depunerii în gaj a proprietăţii de stat. Ministerul timp îndelungat nu dispunea de o informaţie veridică privind mărimea valorii patrimoniului de stat utilizat de către băncile comerciale, fapt ce a contribuit la eschivarea acestora de la achitarea dividendelor şi altor datorii faţă de stat.

Activitatea bancară

Un rol important în dirijarea economiei naţionale îl are sistemul bancar. Anume băncile acumulează mijloacele băneşti temporar disponibile ale populaţiei, agenţilor economici, inclusiv ale statului, distribuindu-le în diferite ramuri şi sectoare ale economiei naţionale. Funcţia de bază a sistemului bancar este asigurarea, prin intermediul mijloacelor băneşti, a procesului de reproducţie lărgită a avuţiei naţionale.

Una din funcţiile Băncii Naţionale este asigurarea stabilităţii monedei naţionale. În acest aspect, în ultimii ani Banca Naţională a Moldovei a întreprins anumite măsuri privind reducerea inflaţiei şi stabilizarea cursului valutei naţionale.

Totodată, în urma controalelor efectuate de către Curtea de Conturi asupra activităţii economico-financiare a instituţiilor financiare, inclusiv a Băncii Naţionale, au fost constatate unele încălcări şi abateri de la legislaţia în vigoare.

Pe parcursul ultimilor ani masa monetară aflată în circulaţie depăşeşte limitele stabilite prin hotărîrile respective ale Parlamentului şi decretele Preşedintelui Republicii Moldova.

Astfel, la 01.01.94 masa monetară urma să constituie 322,7 mln.lei, de facto în circulaţie s-au aflat 344,2 mln.lei sau cu 8,2 la sută mai mult; la 01.01.95 corespunzător 512,8 mln.lei şi 753,2 mln.lei, depăşindu-se volumul stabilit cu 240,4 mln.lei sau cu 47 la sută. Totodată, limitele maximale admisibile ale mijloacelor băneşti de rezervă în Banca Naţională sînt stabilite în sumă de 348,6 mln.lei, pe cînd la 01.01.1995 au constituit 551,9 mln.lei, adică a fost depăşit volumul stabilit cu 203,3 mln.lei, sau de 1,5 ori. Limitele cotelor activelor interne nete ale Băncii Naţionale stabilite pentru data de 1.01.95 în sumă de 571,25 mln.lei au constituit în realitate 466,20 mln.lei, ce e mai puţin cu 18,4 % faţă de cursul programat.

Conform Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova din 6 decembrie 1994 "Cu privire la direcţiile principale ale politicii monetar-creditare şi valutare pe anul 1995", masa monetară pentru anul 1995 urma să sporească cu 20,6 la sută drept consecinţă a majorării volumului real al produsului intern global cu 15 la sută, în condiţiile nivelului inflaţiei de 10 % anual. De facto masa monetară a sporit cu 65 la sută, iar produsul intern global s-a redus cu 3 la sută, nivelul inflaţiei fiind de 23,8 la sută.

Conform cerinţelor Fondului Monetar Internaţional, masa monetară la 01.01.96 urma să atingă volumul de 1214,8 mln.lei, în realitate a constituit 1243,8 mln.lei, sau depăşind volumul stabilit cu 1,96 la sută.

Din momentul fondării Băncii Naţionale sporul anual al masei monetare e diferit. Cel mai mare nivel a fost atins în anii 1992-1993 - respectiv cu 358 şi 319 procente. Ulterior ritmul creşterii masei monetare se reduce, ceea ce este o dovadă a schimbărilor pozitive în politica monetară.

Creşterea masei monetare în circulaţie în ultimii ani într-o mare măsură este şi o consecinţă a majorării sumelor creditelor acordate Guvernului, scăderii vitezei de rotaţie a resurselor creditare, nerambursării în termenele stabilite a creditelor, prolongării contractelor de creditare, acordării unor garanţii din partea Guvernului agenţilor economici pentru obţinerea creditelor externe.

La 01.01.96 soldul total al creditelor acordate de către Banca Naţională a Moldovei Ministerului Finanţelor constituia 452,9 mln.lei. Creditele acordate de către Banca Naţională a Moldovei Ministerului Finanţelor pe parcursul anilor 1993-1995 practic nu se rambursau, dar periodic se prelungeau termenele de rambursare. Astfel în anul 1993 s-au acordat credite în sumă de 91,3 mln.lei, însă s-au rambursat doar 13,3 mln.lei, iar 11,5 mln.lei au fost trecute la datoria internă de stat; în 1994 s-au acordat 176,8 mln.lei, s-au rambursat - 90,1 mln.lei şi 95 mln.lei au fost trecute la datoria internă de stat; în 1995 s-au acordat 240,1 mln.lei, s-au rambursat numai 1,3 mln.lei şi 55 mln.lei au fost iarăşi trecute la datoria internă de stat. Aşadar, din creditele acordate de către Banca Naţională a Moldovei Ministerului Finanţelor, în anii 1993-1995 suma de 452 mln.lei, inclusiv, soldul la 1.01.93 rămîn să fie rambursate.

La unele bănci comerciale s-a constatat un şir de încălcări. Cele mai flagrante sînt legate de diminuarea neîntemeiată a cotei-părţi a statului, mai cu seamă în băncile în care capitalul statutar anterior aparţinea în întregime statului, precum şi plata incompletă a dividendelor aferente la cota-parte a mijloacelor lui.

În cadrul băncilor comerciale pe acţiuni - "Banca Socială", "Moldova-Agroindbanc", "Banca de Economii", "Moldindconbanc" la dispoziţia cărora a rămas patrimoniul de stat în sumă de 36,2 mln.lei, la preţurile anului 1995, în perioada 1992-1995 a fost utilizat la o plată simbolică.

Din cauza că Ministerul Finanţelor pînă în prezent nu a elaborat regulamentul privind calcularea şi plata dividendelor, băncile supuse controlului solicită prelungirea termenelor executării hotăririlor Curţii de Conturi privind plata utilizarii patrimoniului de stat în anii precedenţi şi, în consecinţă, se aduce prejudiciu material statului.

De asemenea s-a constatat faptul aprecierii incorecte a valorii patrimoniului de stat gestionat de bănci. Numai Banca de Economii a diminuat valoarea patrimoniului de stat cu 478,6 mii lei, neincluzînd în fondul statutar: fondurile fixe ale statului comercializate contrar legislaţiei în vigoare în sumă de 159,1 mii lei, patrimoniul transmis sucursalelor sale în sumă de 207,3 mii lei şi diferenţa de la estimarea incorectă - 112,2 mii lei.

Au fost depistate şi cazuri de acordare de către băncile comerciale diverselor persoane fizice şi juridice a creditelor fără o asigurare materială a lor, fapt ce a dus la nerambursarea lor în termenele stabilite.

Aşadar, la 01.01.96 suma creditelor nerambursate şi a dobînzilor la împrumuturile cu termen expirat în sistemul bancar au constituit 205,2 mln.lei sau 19,2 % din volumul total al datoriilor de plată, inclusiv la "Moldincombanc" - 56,0 mln.lei, "Moldova-Agroindbanc" - 27,8 mln.lei, "Banca de Economii" - 24,8 mln.lei, "Banca Socială" - 22,3 mln.lei, "Petrolbanc" - 13,1 mln.lei etc.

Mai mult decît atît, Banca de Economii a acordat credite sub garanţia diverselor firme de asigurare, inclusiv a firmelor "Granit" şi "Speranţa" fondate de înşişi colaboratorii băncii. În cele din urmă, aceste firme au dat faliment, iar creditele restante în sumă de 4,2 mln.lei au rămas nerambursate.

La multe bănci comerciale fondul de risc n-a atins nivelul cuvenit pentru acoperirea pierderilor posibile de la unele operaţiuni bancare. La data de 01.01.96 volumul fondului de risc în sistemul bancar alcătuia numai 61,4 mln.lei, pe cînd după calculele efectuate trebuia să constituie - 176,8 mln.lei.

Nu este soluţionată nici problema creării fondului de rezervă al băncilor comerciale, din cele 27 bănci înregistrate - 17 n-au atins volumul minimal al acestui fond, cota căruia faţă de fondul statutar oscilează de la 1 pînă la 23 procente, în loc de cele 25 procente prevăzute.

O situaţie alarmantă s-a creat în sistemul bancar privind repatrierea la timp a valutei. Ca rezultat, numai în 1995 în decurs de 180 zile n-au fost repatriate 25,2 mln.dolari SUA; 1,87 mln mărci germane; 33,4 miliarde ruble ruseşti, 535,4 mln.lei româneşti şi 109,4 mln.lei moldoveneşti. În total în echivalentul valutei naţionale - circa 233 mln.lei.

Amenzile aplicate agenţilor economici în sumă de 137,4 mln.lei se află în fişierul clienţilor, dintre care la momentul de faţă s-au încasat numai 42,3 mii lei.

Activitatea economico-financiară a întreprinderilor monopoliste

Analiza rezultatelor controalelor la întreprinderile monopoliste şi la instituţiile de subordonare republicană denotă prezenţa unor serioase abateri de la Lege - gestionarea iraţională şi neeficientă a fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante, încălcarea disciplinei preţurilor, mai cu seamă majorarea neîntemeiată a lor, eschivarea de la achitarea impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii la bugetul de stat, starea deplorabilă a contabilităţii şi alte încălcări ale legislaţiei în vigoare. Aproape toate tipurile de încălcări ale legislaţiei şi de ordin financiar au fost depistate la aceşti agenţi economici.

Aşadar, la Asociaţia "Moldovafarm", ex-Departamentul pentru Gazificare al Republicii Moldova, ulterior Concernul de Stat "Moldovagaz", la Combinatul de Panificaţie din Chişinău, Fabrica de Drojdii din Chişinău, Firma comercială-intermediară de stat "Moldova-Combustibil", Uzina "Faprochim", Asociaţia pentru aprovizionare cu resurse materiale şi deservire tehnică a Complexului Agroindustrial "Arca-Moldova", Societatea pe acţiuni "Alimentarmaş" şi altele, pe parcursul controalelor s-au constatat încălcări tipice pentru toate întreprinderile în perioada de tranziţie la economia de piaţă.

În urma controlului au fost stabilite cazuri de denaturare a rezultatelor financiare, ce au adus la diminuarea beneficiului impozabil. Astfel, la Fabrica de Drojdii din Chişinău trecerea la cheltuieli a melasei s-a efectuat fără a se ţine cont de normele respective. Din această cauză a fost încălcată ordinea de apreciere a rezultatelor financiare, venitul impozabil fiind diminuat cu 146 mii lei. Din cauza aprecierii incorecte a rezultatelor financiare, la Uzina "Faprochim" diminuarea venitului impozabil a constituit 176 mii lei.

Majoritatea întreprinderilor şi organizatiilor supuse controlului (Combinatul de Panificaţie din Chişinău, Fabrica de Drojdii din Chişinău, Asociaţiile "Arca-Moldova" şi "Moldovafarm", Concernul de Stat "Moldovagaz", S.A."Alimentarmaş" ş.a.) propriile mijloace băneşti, precum şi creditele de stat preferenţiale, le transferau structurilor comerciale în calitate de plată preventivă pentru achiziţionarea mărfurilor şi prestarea serviciilor, care timp îndelungat erau utilizate gratis sau cu o plată simbolică.

Astfel, firmei particulare "Status" (SRL), fără a ţine cont de neutilizarea în 1993 a mijloacelor băneşti în sumă de 3,9 mln.lei avansate de către Centrul de completare pentru achiziţionarea şi furnizarea producţiei SAR "Gazprom" în contul datoriilor pentru gaze naturale folosite în Republica Moldova, în ianuarie-martie 1994 această instituţie de stat avansează firma nominalizată încă cu 5,7 mln.lei. Din toate mijloacele transferate firmei respective pe parcursul a 8 luni au fost utilizate după destinaţie mijloace băneşti doar în sumă de 4,2 mln.lei (43,7%), iar de restul mijloacelor în sumă de 5,4 mln.lei a beneficiat această firmă. Curtea de Conturi prin controlul efectuat asupra activităţii Asociaţiei de Stat de producţie pentru combustibil, Concernului de Stat "Moldovagaz", Asociaţiei "Arca-Moldova", Asociaţiei "Moldovafarm", Fabricii de Drojdii din Chişinău a constatat cazuri de majorare neîntemeiată a preţurilor în sumă totală de circa 11,7 mln.lei.

La un nivel redus se desfăşoară asigurarea integrităţii proprietăţii statului la Uzina "Faprochim". Din cauza nerespectării de către gestionari a contabilităţii, la această unitate s-a stabilit o insuficienţă de materie primă în sumă de 939,4 mii lei. Din lipsa de insistenţă atît din partea conducerii uzinei, cît şi din partea organelor de drept care examinează aceste cazuri, în decurs de doi ani se tărăgănează adoptarea deciziilor respective.

Ministerul Economiei, responsabil de dirijarea preţurilor întreprinderilor monopoliste, nu-şi exercită în măsură deplină obligaţiunile în acest domeniu. Un şir de întreprinderi care ocupă pe piaţa republicii un rol dominant în realizarea mărfurilor şi prestarea serviciilor nu sînt incluse în Registrul întreprinderilor monopoliste, ceea ce le permite acestora neîntemeiat să stabilească de sine stătător preţurile majorate.

Întreprinderea de Stat pentru utilizarea spaţiului aerian şi dirijarea traficului aerian "MOLDATSA", fiind unica întreprindere de acest gen pe teritoriul republicii şi nefiind inclusă în Registrul întreprinderilor monopoliste, şi-a stabilit preţurile la serviciile prestate reieşind din cheltuielile majorate cu 1,2 mln.lei, ori cu 33 la sută de cele reale.

O situaţie analogică are loc şi la unele servicii prestate de întreprinderile subordonate Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii.

Încheierea de către întreprinderile monopoliste a contractelor cu diferiţi agenţi economici, nerespectînd prevederile actelor normative în vigoare, duce la sustragerea din circuitul acestora a propriilor mijloace circulante, la pierderi considerabile. Combinatul de blănuri din or.Bălţi - S.A. "Mioara" din această cauză în relaţiile sale economice cu cumpărătorii din Rusia, în anii 1994 - 1995, a suportat pierderi drept urmare a scăderii cursului rublei ruseşti de la 30 pînă la 50 la sută din valoarea mărfurilor exportate, suma totală constituind 823 mii lei. Situaţii similare au avut loc şi la Combinatul de Panificaţie din Chişinău, S.A. "Alimentarmaş" ş.a.

CAPITOLUL II.

Măsurile întreprinse de către Curtea de Conturi privind preîntîmpinarea

şi înlăturarea încălcărilor depistate la unităţile supuse controlului

În perioada nominalizată s-au efectuat 40 de şedinţe ale Curţii de Conturi, la care s-au examinat rezultatele controalelor exercitate la 94 unităţi. Rezultatele controlului Curţii de Conturi privind activitatea Fondului Social pe primul trimestru al anului 1995 au fost examinate în Parlament, iar ale controlului tematic privind deplasările peste hotare - la o şedinţă a Guvernului.

Toate hotărîrile Curţii de Conturi au fost adoptate conform Legii privind Curtea de Conturi şi altor acte normative în vigoare, urmărind scopul de recuperare a prejudiciului material cauzat statului, de tragere la răspundere a persoanelor ce au comis încălcarea legislaţiei în vigoare, de asigurare a integrităţii patrimoniului de stat şi utilizare a lui raţională, de îmbunătăţire a evidenţei contabile şi a activităţii economico-financiare şi bancare.

Conform hotărîrilor Curţii de Conturi, în scopul compensării parţiale a prejudiciului cauzat statului, prin intermediul Ministerului Finanţelor urmau să fie încasate la buget 15,6 mln.lei, din care la 01.05.96 au fost achitate 11,4 mln.lei, inclusiv de către Ministerul Finanţelor - 4500 mii lei. Asociaţia "Moldovafarm" - 2418,8 mii lei, Concernul "Moldovagaz" - 1451,3 mii lei, Firma de Stat "Moldova Combustibil" - 725,7 mii lei, Banca Comercială "Banca Socială" - 351,8 mii lei, Institutul Naţional al Viei şi Vinului - 336,5 mii lei.

Măsuri similare de îmbunătăţire a executării bugetului de stat au fost întreprinse de Curtea de Conturi prin adoptarea hotărîrilor respective şi faţă de alte unităţi supuse controlului ce au comis încălcări financiare, inclusiv privind Combinatul de Panificaţie din Chişinău, AŞP "Porumbeni" etc.

Curtea de Conturi, examinînd proiectul Bugetului de Stat pe anul 1996, prin avizul său a propus utilizarea unui şir de rezerve privind atît formarea părţii de venituri, cît şi distribuirea părţii de cheltuieli, fapt ce şi-a găsit reflectare în Bugetul de Stat pe anul curent.

În baza hotărîrilor Curţii de Conturi organele respective au luat un şir de măsuri privind îmbunătăţirea executării bugetului Fondului Social.

Astfel, s-au luat măsuri concrete şi eficiente pentru asigurarea încasării de la BCA "Basarabia" a sumelor cuvenite Fondului Social echivalente cu rata dobînzii şi a soldurilor la conturile bancare, restanţelor agenţilor economici şi sancţiunilor economice în sumă de 20,8 mln.lei.

Conducerea Departamentului pentru pensii şi asistenţă Socială a restabilit evidenţa contabilă, a contribuit la accelerarea utilizării mijloacelor băneşti destinate pentru plata pensiilor, minimalizînd astfel soldurile datoriilor faţă de pensionari la oficiile poştale, încheierea unui nou contract cu "Poşta Moldovei" privind termenele de plată a pensiilor şi sancţiunile pentru încălcarea lor.

În prezent Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei examinează posibilitatea simplificării structurii instituţiilor subordonate, antrenate la acumularea şi utilizarea surselor Fondului Social, şi perfecţionării mecanismului de aplicare a sancţiunilor prevăzute de legislaţie faţă de unii agenţi economici ce nu efectuează defalcările în Fondul Social în termen.

Se întreprind măsuri concrete pentru achitarea datoriilor faţă de Fondul Social de către agenţii economici din complexul agroindustrial pentru secara furnizată acestora în sumă de circa 13 mln.lei. Din ultima informaţie a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei o parte din datorii sînt deja achitate.

Curtea de Conturi, prin hotărîrile sale, a informat Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Banca Naţională despre eficacitatea joasă la valorificarea creditelor externe şi despre încălcările clauzelor acordurilor de împrumut, în special a celor semnate cu Guvernul SUA, care prevedeau susţinerea şi dezvoltarea sectorului agrar privat şi nu sînt utilizate după destinaţie. S-a cerut elaborarea de măsuri concrete pentru neadmiterea cazurilor de rambursare a creditelor din contul bugetului de stat.

În scopul valorificării eficiente a creditelor, argumentării economico-financiare a necesităţii împrumuturilor, precum şi a posibilităţilor de rambursare a lor, în baza propunerilor Curţii de Conturi, Guvernul Republicii a aprobat un regulament (Hotărîrea nr.182 din 14 martie 1995).

Cu participarea Curţii de Conturi, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor al României au convenit de a forma o echipă mixtă de control, pentru verificarea sumei reale rambursate a creditului, acordat de România Republicii Moldova de 2 mlrd lei româneşti şi mărimea datoriei nerambursate.

La cererea Curţii de Conturi Departamentul Comerţului întreprinde măsuri pentru evitarea rambursării din bugetul de stat a creditului acordat de China. Mărfurile achiziţionate din contul acestui credit deja au fost repartizate în reţeaua de comerţ şi la 1 aprilie anul curent erau realizate 50 %. Dacă pînă la finele anului 1997 aceste mărfuri nu vor fi realizate, se vor întreprinde şi alte măsuri (prelungirea termenului de rambursare de către Guvernul Chinei ş.a.).

În scopul asigurării integrităţii patrimoniului statului în baza rezultatelor controalelor efectuate la Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, precum şi la alţi agenţi economici, Curtea de Conturi a adoptat un şir de hotărîri privind lichidarea încălcărilor depistate la unităţile care n-au asigurat utilizarea raţională şi eficientă a bunurilor publice. Astfel, din patrimoniul de stat valoarea căruia a fost diminuată de către unii agenţi economici cu 16 mln.lei, în baza hotărîrilor Curţii de Conturi, s-a restabilit în evidenţa contabilă, în favoarea statului, patrimoniu în sumă de peste 12 mln.lei, inclusiv de către S.A. "Franzeluţa" în sumă de 6,3 mln.lei, S.A. "Angrobăcănie" în sumă de 3,3 mln.lei, S.A. "Magnolia" în sumă de 2 mln.lei.

Totodată s-a propus Guvernului Republicii Moldova de a elabora şi aproba unele indicaţii metodologice privind estimarea patrimoniului statului în întreprinderile mixte, regulamentul privind activitatea reprezentanţelor firmelor străine în Republica Moldova, perfecţionarea mecanismului estimării produsului de arendă, ce ar contribui la recuperarea pierderilor în procesul de deetatizare şi de privatizare.

În scopul lichidării încălcărilor depistate în activitatea băncilor comerciale au fost trase la răspundere disciplinară persoanele vinovate de încălcările comise, s-au perceput dividende pe anii 1992-1994 pentru folosirea patrimoniului statului aflat la dispoziţia BCA "Banca Socială" în sumă de 351,8 mii lei şi odată cu aprobarea Regulamentului privind plata pentru utilizarea patrimoniului statului de către băncile comerciale, ulterior vor fi rambursate şi de la alte bănci. S-a cerut Conducerii Băncii Naţionale a Moldovei să examineze argumentele privind legalitatea constituirii şi activităţii BC "Basarabia", care pe parcursul funcţionării sale a cauzat statului şi societăţii prejudicii considerabile.

Conform hotărîrilor Curtii de Conturi privind lichidarea încălcărilor depistate în activitatea economico-financiară a întreprinderilor monopoliste, denaturării datelor estimării valorii proprietăţii de stat, majorării neîntemeiate a preţurilor, folosirii contrar destinaţiei a creditelor, diminuării beneficiului impozabil şi eschivării de la plăţile fiscale, în bugetul de stat s-au restituit mijloace băneşti echivalente cu pagubele materiale cauzate statului în valoare de 5,5 mln.lei.

Materialele controalelor în care s-au constatat încălcări ale legislaţiei şi ale disciplinei financiare, iar soluţionarea definitivă a problemelor nu ţine de competenţa Curţii de Conturi, au fost remise Procuraturii Generale a Republicii Moldova. Pe parcursul perioadei nominalizate s-au remis 12 materiale, care după părerea Curţii de Conturi conţin fapte ce includ elementele constitutive ale infracţiunii economice, şi anume: Concernul de Stat "Moldovagaz", Întreprinderea de stat "Poşta Moldovei", Firma de Stat intermediară-comercială "Moldova-combustibil", Uzina "Faprochim", Institutul de stat "Ingeoteh", Întreprinderea de stat "Moldovatelecom", Societatea pe acţiuni "Magnolia", Casa de comerţ "Gemeni", Banca de Economii a Moldovei etc.

Cu părere de rău, imperfecţiunea legislaţiei în vigoare în domeniul infracţiunilor economice săvîrşite de persoanele cu funcţie de răspundere nu permite organelor Procuraturii să finalizeze ancheta cu trimiterea materialelor Curţii de Conturi, remise acestora, în instanţele judecătoreşti. În prezent, în stadiul de examinare se află cinci materiale: Concernul de Stat "Moldovagaz", Firma de Stat "Moldova-combustibil", Banca de Economii, "Agroinvest-Prim", Departamentul Protecţiei Civile.

Pentru încălcările comise la exercitarea atribuţiilor funcţionale, 150 de factori de decizie au fost sancţionaţi pe linie disciplinară, 22 persoane responsabile au fost eliberate din funcţie, dintre care dl V.Miron, vicedirectorul general al concernului de stat "Moldovagaz", dna A.Costerina, contabilul-şef al Centrului de Completare, dl Gneuşev, directorul general al S.A."Alimentarmaş", dl C.Andreev, redactorul-şef-adjunct al ziarului "Moldova Suverană" şi altele - de la Asociaţia "Moldovafarm", Ministerul Securităţii, Ministerul Apărării etc.

Un aspect important în activitatea Curţii de Conturi este executarea hotărîrilor ei privind rezultatele controalelor efectuate.

Aceasta a dat posibilitate ca în decursul anului 1995 circa 75 la sută din cerinţele hotărîrilor Curţii de Conturi să fie executate.

Încheiere

Analiza rezultatelor controalelor efectuate de către Curtea de Conturi în perioada nominalizată denotă faptul că cele mai frecvente şi mai tipice încălcări financiare sînt: folosirea contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare a Fondului Social, a creditelor, neasigurarea integrităţii proprietăţii de stat, evaluarea ei neîntemeiată, evidenţa incorectă a bunurilor materiale şi serviciilor prestate, tăinuirea veniturilor impozabile, transferarea incompletă şi cu întîrziere a impozitelor, taxelor la buget şi a defalcărilor în Fondul Social, în urma cărora statului i s-au cauzat prejudicii considerabile.

Cauzele de bază ale acestor încălcări sînt o urmare a faptului că legislaţia în vigoare în această perioadă de tranziţie la economia de piaţă se află într-un stadiu de formare şi perfecţionare, evidenţa contabilă nu corespunde cerinţelor sistemului economic actual, încă nu este format un sistem optim de control de stat ce ar cuprinde pe deplin şi periodic toţi agenţii economici, instituţiile bugetare, se manifestă iresponsabilitatea factorilor de decizie în faţa Legii la îndeplinirea corectă şi deplină a atribuţiilor funcţionale.

Dat fiind că Curtea de Conturi a Republicii Moldova practic nu dispune de un mecanism de constrîngere, de sancţionare a persoanelor care au comis încălcări şi abateri de la legislaţia în vigoare, cauzînd prejudicii statului, randamentul activităţii de control şi al măsurilor luate nu este echivalent cu cel al organelor similare de control financiar din alte ţări europene.

Atribuţiile de control ale Curţii de Conturi privind lichidarea încălcărilor ce predomină în activitatea ministerelor, departamentelor şi, mai cu seamă, a structurilor de subordonare republicană şi a întreprinderilor monopoliste sînt considerabil limitate de însăşi Legea privind Curtea de Conturi, care nu conţine unele prevederi importante caracteristice instituţiilor similare din lume, şi anume:

- hotărîrile Curţii de Conturi nu sînt obligatorii şi nu sînt învestite cu formula executorie;

- Curtea de Conturi n-are dreptul de a aplica sancţiuni economice şi sancţiuni specifice activităţii Curţii;

- structura Curţii de Conturi este neadecvată atribuţiilor ei funcţionale;

- Curtea de Conturi, ca organ suprem de control de stat, practic nu coordonează activitatea organelor de control financiar din ţară.

Toate acestea frînează obţinerea unei eficacităţi înalte a controlului financiar de stat în republică şi contravin principiilor de organizare şi exercitare a lui de către Curţile de Conturi, organe ce fac parte din Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI) de pe lîngă Organizaţia Naţiunilor Unite, membru al căreia este şi Curtea de Conturi a Republicii Moldova.

Din cele menţionate mai sus se evidenţiază necesitatea perfecţionării urgente a acestor situaţii pentru asigurarea eficacităţii controlului financiar, pentru ridicarea gradului de respectare a legislaţiei ce reglementează activitatea economico-financiară în Republica Moldova, pentru realizarea mai deplină a sarcinilor Curţii de Conturi.