Hotărâre nr. 9 din 20.01.2021

Procesul de executare a bugetului

Sistemul informaţional de gestionare a finanţelor publice acoperă toate operaţiunile trezoreriale, fiind implementate proceduri adecvate de autorizare şi control al cheltuielilor la nivelul Trezoreriei de Stat şi al trezoreriilor regionale

Procedurile respective asigură reducerea volumului alocaţiilor libere corespunzător volumului de angajamente asumate

Controalele interne ex-ante din cadrul autorităţilor bugetare asigură ca fiecare tranzacţie cu implicaţii financiare să fie autorizată prin două semnături: semnătura conducătorului instituţiei şi a contabilului-şef

Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional prin sistemul trezorerial asigură respectarea regulilor unice pentru toate bugetele

Lipsa sistemului de tehnologii informaţionale centralizat pentru procesarea plăţilor salariale.

Absenţa legăturii directe dintre datele despre angajaţi şi datele de salarizare

Ajustarea şi perfecţionarea Normelor metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional prin sistemul trezorerial, precum şi instruirea utilizatorilor pentru a evita tratările diferite şi a fi pe înţelesul acestora

Elaborarea unor reglementări normative referitoare la asigurarea monitoringului financiar al activităţii entităţilor publice la autogestiune

Organizarea instruirilor pentru personalul autorităţilor bugetare cu privire la utilizarea

Sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice

Gestionarea prin contul unic trezorerial a resurselor bugetare primite de către autorităţile/ instituţiile publice la autogestiune, întreprinderile de stat, societăţile pe acţiuni şi alte instituţii publice ale căror fondatori sunt autorităţile publice centrale şi locale

Dezvoltarea continuă a Sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice şi oferirea rapoartelor în regim on-line

Gestionarea fluxului de mijloace băneşti

Prognozele generalizate săptămânal sunt actualizate zilnic

Contul unic trezorerial deschis în Banca Naţională este în totalitate operaţional

Sistemul informaţional de gestionare a finanţelor publice existent previne, în mare parte, antrenarea angajamentelor fără alocaţii bugetare disponibile.

Deşi nu este un sistem complet de management al angajamentelor, acesta este eficace în prevenirea supracheltuielilor

Deşi contul unic trezorerial este în totalitate funcţional, implementarea unor proiecte finanţate din surse externe are loc prin băncile comerciale

Înregistrarea contractelor de către trezoreriile regionale nu are efectul de a rezerva resursele pentru o dată anumită

Asigurarea dezvoltării unui modul al angajamentelor ca parte componentă a Sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice

Pregătirea şi prezentarea lunară de către autorităţile publice centrale, pe proiectele finanţate din surse externe, a prognozelor privind plăţile majore ce urmează a fi solicitate din buget pentru achitarea angajamentelor

Dezvoltarea Sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice prin elaborarea graficului de plăţi al angajamentelor, în vederea îmbunătăţirii prognozării şi monitorizării lichidităţilor

Raportarea privind executarea bugetului

Ministerul Finanţelor elaborează lunar, semianual şi anual rapoarte consolidate privind executarea bugetului public naţional, inclusiv bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, care se publică pe pagina web oficială a Ministerului Finanţelor

Rapoartele privind executarea bugetelor sunt elaborate periodic, în termenele stabilite şi de o calitate corespunzătoare

Rapoartele lunare privind executarea bugetului sunt cumulative şi conţin atât volumul anual planificat, cât şi perioada de gestiune, volumul executat, devierile în mărime absolută şi procentuală

Rapoartele sunt generate în formă agregată, precum şi în mod detaliat pe niveluri de clasificaţie organizaţională, economică şi funcţională

Rapoartele privind executarea bugetului de stat şi a bugetelor locale sunt generate de Sistemul informaţional de gestionare a finanţelor publice

Rapoartele privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se prezintă lunar de către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină

Evidenţa contabilă privind executarea bugetară este păstrată în trezoreriile regionale, care pregătesc zilnic extrase din cont şi rapoarte lunare pe executare pentru fiecare autoritate bugetară

Stocul de arierate este scăzut şi există un sistem de monitorizare adecvat (CPRF2011, IP-4)

Datele comparative din anul precedent sunt completate manual

Rapoartele privind executarea bugetelor nu includ informaţii despre angajamente

Îmbunătăţirea Raportului semianual şi anual privind executarea bugetului public naţional şi a componentelor acestuia

Elaborarea Raportului privind executarea bugetului pentru cetăţeni ca urmare a elaborării bugetului pentru cetăţeni

Monitorizarea şi îmbunătăţirea raportării datoriilor cu termen de achitare expirat (arierate)

Îmbunătăţirea raportării datoriei cu termen de achitare expirat (arierate) prin includerea în raport a datei apariţiei datoriei şi a cauzelor formării acesteia

Evidenţa contabilă şi raportarea financiară

Raportul complet privind executarea bugetului, publicat de către Ministerul Finanţelor, în linii mari, este în conformitate cu standardele internaţionale de evidenţă contabilă în bază de casă

Toate autorităţile/instituţiile bugetare finanţate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală menţin sisteme de evidenţă contabilă modificată în bază de calcul

 Instituţiile bugetare elaborează rapoarte financiare trimestriale, semianuale şi anuale, ce includ bilanţul contabil, pe care le transmit autorităţilor publice centrale şi locale. Acestea din urmă le consolidează şi le prezintă Ministerului Finanţelor

Concepţia privind dezvoltarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public a fost aprobată în anul 2016

La situaţia din anul 2013 erau utilizate şase planuri de conturi diferite:

unul pentru evidenţa contabilă în bază de casă pentru înregistrarea tranzacţiilor de către Trezoreria de Stat şi trezoreriile regionale;

unul pentru evidenţa contabilă în bază de casă pentru direcţiile finanţe ale unităţilor administrativ-regionale de nivelul al doilea;

două pentru evidenţa contabilă modificată pe bază de calcul pentru instituţiile publice şi pentru bugetele de nivelul întâi;

două pentru evidenţa contabilă pe bază de calcul pentru Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină

La situaţia din anul 2017 sunt utilizate trei planuri de conturi diferite:

unul pentru evidenţa contabilă în baza contabilităţii pe angajamente în autorităţile/ instituţiile bugetare, precum şi pentru executarea de casă a mijloacelor bugetelor componente ale bugetului public naţional prin sistemul trezorerial în baza contabilităţii de casă;

unul pentru evidenţa contabilă pe bază de calcul pentru Casa Naţională de Asigurări Sociale;

unul pentru evidenţa contabilă pe bază de calcul pentru Compania Naţională de Asigurări în Medicină

Raportul complet privind executarea bugetului, publicat de către Ministerul Finanţelor, nu include toate informaţiile specifice

Rapoartele financiare anuale, inclusiv bilanţul contabil, prezentate de către autorităţile bugetare Ministerului Finanţelor nu sunt consolidate şi nici publicate de către Ministerul Finanţelor

Elaborarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public pe baza Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public

Realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea Concepţiei privind dezvoltarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public

Dezvoltarea continuă a capacităţii profesionale şi instituţionale necesare pentru îmbunătăţirea raportării financiare şi ţinerii evidenţei contabile, precum şi pentru implementarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public pe baza Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public

Crearea condiţiilor de externalizare sau partajare a serviciilor de economie şi finanţe pentru entităţile publice

Asigurarea publicării rapoartelor financiare consolidate pentru guvernul central

Elaborarea şi implementarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public în conformitate cu practicile internaţionale

Integrarea Sistemului informaţional de evidenţă contabilă în autorităţile/instituţiile bugetare cu Sistemul informaţional de gestionare a finanţelor publice

Domeniul instituţional

Dezvoltarea continuă a deservirii autorităţilor/instituţiilor publice la distanţă

Instituţiile responsabile de componenta 3: Ministerul Finanţelor";

Control financiar public intern

Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.124/2018

În cadrul Ministerului Finanţelor există o unitate centrală de armonizare.

Responsabilităţile acesteia includ dezvoltarea cadrului legislativ, a metodologiei pentru controlul financiar public intern, monitorizarea subdiviziunilor de audit intern desconcentrate, instruirea şi certificarea în domeniul auditului intern în sectorul public

Regulamentul-cadru de activitate a serviciilor financiare a fost aprobat în anul 2015

Subdiviziuni de audit intern au fost instituite în cadrul autorităţilor publice centrale. În total, în anul 2013 au fost numiţi 103 auditori interni; 136 de auditori interni activau în anul 2017 în cele 96 de subdiviziuni de audit intern

Cadrul metodologic al controlului intern managerial include:

- Standardele naţionale de control intern în sectorul public şi Manualul de control intern managerial;

- Regulamentul privind evaluarea, raportarea sistemului de control intern managerial şi emiterea declaraţiei de răspundere managerială

Cadrul metodologic al auditului intern include:

- Standardele naţionale de audit intern;

- Codul etic al auditorului intern;

- Carta de audit intern;

- Normele metodologice de audit intern în sectorul public;

- Regulamentul privind raportarea activităţii de audit intern în sectorul public;

- Regulamentul privind certificarea auditorilor interni din sectorul public

Raportul anual al activităţii de audit intern se prezintă conducerii entităţii, Ministerului Finanţelor şi Curţii de Conturi

În anul 2013 existau 7 subdiviziuni de audit intern instituite la nivel local, în anul 2017 – 25 de subdiviziuni

Majoritatea subdiviziunilor de audit intern au un număr insuficient de angajaţi şi sunt prea mici pentru a asigura o calitate suficientă a activităţii

Deşi Legea nr.229/2010 privind controlul financiar public intern prevede realizarea auditului de sistem, a auditului de conformitate, a auditului financiar, a auditului de performanţă şi a auditului sistemelor tehnologiilor informaţionale, în practică, majoritatea misiunilor de audit efectuate până în prezent sunt de conformitate

Înţelegere conceptuală limitată a esenţei auditului intern şi rolul auditorului intern de către management, precum şi de către auditorii interni

Capacităţi limitate pentru evaluarea riscurilor

Capacităţi şi deprinderi limitate pentru implementarea controlului intern managerial în conformitate cu standardele şi cadrul legislativ naţional

Fortificarea capacităţilor autorităţilor bugetare pentru implementarea sistemului de control intern managerial

Elaborarea unui mecanism de planificare, bazat pe obiective şi riscuri asociate acestora, precum şi punerea în aplicare a acestuia de către manageri

Consolidarea funcţiei de audit intern în cadrul ministerelor şi clarificarea ariei de aplicabilitate

Crearea condiţiilor de externalizare sau partajare a serviciilor de audit intern pentru entităţile publice

Identificarea şi punerea în aplicare a unui sistem modern de instruire şi dezvoltare profesională continuă a auditorilor interni

Perfecţionarea actualului sistem de certificare profesională a auditorilor interni

Asigurarea unor proceduri interne specifice proceselor financiar-contabile şi de achiziţii publice

Mediul de control favorabil pentru promovarea unei culturi de control adecvate

Managementul eficace al riscurilor, inclusiv prin abordarea riscurilor de fraudă şi corupţie

Activităţi de control eficiente Informaţii de calitate produse şi sisteme de comunicare eficiente instituite

Mecanisme solide de monitorizare şi evaluare

Sistem funcţional modern de evaluare şi raportare a controlului intern managerial, precum şi de emitere a declaraţiei de răspundere managerială

Implementarea auditului de sistem şi a auditului de performanţă

Punerea în aplicare a unui program de instruire şi certificare profesională a auditorilor interni

Consolidarea funcţiei de audit intern din sectorul public

Stabilirea mecanismelor de asigurare a calităţii şi integrarea acestora în auditul intern în corespundere cu standardele internaţionale Efectuarea auditurilor orizontale, de interes naţional, care contribuie la consolidarea managementului finanţelor publice

Evaluarea externă a calităţii activităţii de audit intern în sectorul public

Inspecţia financiară

Activitatea de inspectare, conform structurii aparatului central, este organizată pe domenii de activitate

Inspectările financiare se focalizează pe entităţi cu domenii de gestionare a finanţelor publice şi a patrimoniului public cu grad sporit de risc, prin efectuarea inspectărilor tematice, ţinându-se cont şi de alte forme de control intern şi extern

Un aspect al activităţii de inspectare este identificarea oportună a eventualelor neregularităţi şi fraude semnalate prin intermediul petiţiilor şi al altor solicitări şi asigurarea caracterului operativ şi inopinat al inspectărilor în scopul prevenirii delapidărilor bunurilor materiale şi mijloacelor băneşti

Inspecţia financiară activează în temeiul Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 şi al Hotărârii Guvernului nr.1026/2010 privind organizarea activităţii de inspectare financiară

Activitatea Inspecţiei financiare trebuie să se concentreze pe conformitate, propunând sancţiuni şi recomandări pentru îmbunătăţirea sistemului de management financiar

Asigurarea transparenţei activităţii de inspectare financiară

Amendamentele necesare ale cadrului normativ adoptate

Inspecţia financiară reorganizată şi suplinită corespunzător cu personal

Consolidarea capacităţii de investigare financiară

Aprofundarea cunoştinţelor specifice activităţii de inspectare

Modernizarea procedurilor, practicilor şi metodelor de inspectare financiară

Îmbunătăţirea comunicării cu organele de drept pentru a asigura atragerea la răspundere a persoanelor responsabile

Ajustarea cadrului normativ privind controlul financiar Inspecţia financiară depistează cazuri de fraudă şi iregularităţi

Abordarea sistemică a petiţiilor şi a altor sesizări

Întocmirea programului de inspectări financiare în baza analizei de risc

Activitate de inspectare financiară echilibrată şi consecventă, în colaborare cu auditul intern, pentru asigurarea funcţionalităţii sistemelor de control intern managerial

Instituţii responsabile de componenta 4: Ministerul Finanţelor; Inspecţia Financiară";

1) Administrarea fiscală

Dezvoltarea instituţională

Consolidarea performanţei instituţionale prin excluderea din atribuţiile organului fiscal a activităţilor nonfiscale administrate actualmente de către organul fiscal

Centralizarea principalelor funcţii de administrare fiscală

Perfecţionarea sistemului de control intern managerial prin instituirea unui sistem eficient de management al riscurilor

Consolidarea relaţiilor de cooperare internaţională şi implementarea obiectivelor stabilite în proiectele de dezvoltare realizate cu suportul partenerilor de dezvoltare

Crearea condiţiilor adecvate de muncă, siguranţă şi confort pentru asigurarea funcţionării structurii unificate a Serviciului Fiscal de Stat

Asigurarea gradului de transparenţă şi integritate privind activitatea de administrare fiscală Implementarea schimbului de informaţii cu administraţiile fiscale ale altor state

Alinierea proceselor şi procedurilor de administrare fiscală la cele mai bune practici în domeniu

Reducerea costurilor de administrare fiscală

Conformarea voluntară şi forţată

Planificarea controalelor este realizată centralizat, în baza criteriilor de risc Serviciul Fiscal de Stat utilizează criterii de risc bine definite şi identifică noi criterii de risc la planificarea şi desfăşurarea activităţilor de control

Activităţile Serviciului Fiscal de Stat pentru contracararea activităţii întreprinderilor care desfăşoară pseudoactivitate sunt în plină desfăşurare

Sunt implementate programe anuale de conformare a contribuabililor

Revizuirea şi actualizarea continuă a criteriilor de risc facilitând selectarea mai eficientă a grupurilor de contribuabili care prezintă un risc sporit de evaziune fiscală

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea serviciilor oferite contribuabililor în vederea promovării conformării benevole la achitarea impozitelor şi taxelor

Creşterea eficienţei controalelor fiscale asigurată prin îmbunătăţirea proceselor de control fiscal

Dezvoltarea continuă a strategiei generale de conformare a contribuabililor

Consolidarea capacităţilor de administrare şi de deservire a contribuabililor mari (persoane fizice şi juridice)

Dezvoltarea metodologiei de evaluare a decalajului fiscal

Îmbunătăţirea şi automatizarea procesului de evidenţă şi gestiune a mandatelor de executare

Îmbunătăţirea şi automatizarea evidenţei proceselor-verbale contravenţionale

Reducerea fenomenului muncii ne(sub)declarate

Dezvoltarea sistemului de management al cazurilor

Majorarea impozitelor încasate ca urmare a reducerii decalajului fiscal Implementarea Strategiei de conformare a persoanelor fizice cu venituri mari

Consolidarea acţiunilor de control în domeniile cu risc sporit de neconformare fiscală

Eficientizarea şi automatizarea proceselor aferente activităţii de control fiscal

Perfecţionarea metodologiei de efectuare a controlului fiscal şi consolidarea manualului de control fiscal

Deservirea şi evidenţa contribuabililor

Serviciul Fiscal de Stat organizează campanii cu caracter informativ privind modificările legislative şi normative în domeniul fiscal

Asigurarea unei evidenţe acurate cu referire la contribuabili – subiecţi ai impunerii

Fortificarea procesului de deservire a contribuabililor prin implementarea cabinetului electronic al contribuabilului

Dezvoltarea funcţionalităţilor de generare a dărilor de seamă precompletate

Dezvoltarea sistemului de evaluare a satisfacţiei contribuabililor faţă de serviciile Serviciului Fiscal de Stat

Dezvoltarea sistemului informaţional în vederea monitorizării electronice a vânzărilor

Sporirea nivelului de satisfacţie a contribuabililor cu referire la serviciile prestate de Serviciul Fiscal de Stat

Îmbunătăţirea procesului de evidenţă a contribuabililor prin dezvoltarea Registrului fiscal de stat şi a Registrului electronic al angajaţilor

Micşorarea timpului utilizat pentru conformare

Consolidarea capacităţilor de comunicare prin elaborarea şi implementarea Strategiei de comunicare a Serviciului Fiscal de Stat

Actualizarea permanentă a bazei generalizate a practicii fiscale

2) Administrarea vamală

Legislaţia vamală oferă competenţe clare pentru supraveghere şi controlul vamal, precum şi sancţiuni pentru neconformare

Codul vamal a fost modificat şi completat cu conceptul de gestionare a riscurilor şi cu prevederi de aliniere a cadrului naţional la cerinţele

Tarifului Vamal Integrat al UE (TARIC)

Agenţii economici sunt identificaţi prin numărul de identificare a agentului economic în scopul procedurilor vamale şi al plăţilor vamale.

Schimbul de informaţie privind plăţile vamale are loc între Sistemul informaţional vamal, Trezoreria de Stat şi BC "Moldova-Agroindbank" SA, prin intermediul Serviciului guvernamental de plăţi electronice MPay.

Agenţii economici sunt obligaţi să indice numărul de identificare pe toate documentele comerciale

Plăţile vamale sunt efectuate prin intermediul contului unic trezorerial

Reconcilierea veniturilor între Serviciul Vamal şi Trezoreria de Stat se efectuează zilnic, lunar şi anual la nivel central

Serviciul Vamal a dezvoltat parametrii de selectivitate şi profilurile de risc care acoperă toate regimurile vamale

Auditul postvămuire este operaţional

Planul pentru efectuarea auditului postvămuire este elaborat cu 3 luni în prealabil şi aprobat de conducerea Serviciului Vamal

Planul specifică verificarea totală pe o anumită perioadă de timp sau controlul tematic şi identifică neregulile posibile, cu estimarea efectului economic

Serviciul Vamal dispune de capacităţi de implementare a noului sistem informaţional computerizat de tranzit

Agenda de reformă vamală se concentrează asupra îmbunătăţirii transparenţei şi comunicării, astfel încât să se îmbunătăţească dialogul instituţional cu sectorul privat.

Stabilirea procedurilor vamale simplificate pentru agenţii economici de încredere şi sporirea controlului vamal pentru agenţii economici neconformi

Sunt organizate operaţiuni ale echipelor mobile pe întreg teritoriul

Sunt implementate acordurile privind asistenţa administrativă reciprocă în materie vamală

Sunt semnate memorandumuri de înţelegere cu mediul de afaceri

Autorităţile Republicii Moldova şi autorităţile vamale din România au semnat un acord care reglementează colaborarea la punctele de trecere a frontierei şi schimbul de informaţii vamale

Sistemul de schimb de date vamale prealabile cu Serviciul Vamal din Ucraina este operaţional

Operaţiunile Serviciului Vamal sunt stabilite într-un cadru juridic preponderent transparent, iar informaţiile relevante sunt disponibile pentru agenţii economici şi contribuabili în mass-media şi în alte surse

Serviciul Vamal organizează campanii cu caracter informativ cu subiecte selectate privind legislaţia nouă sau modificată, procedurile modificate şi alte subiecte de interes şi importanţă generală.

Publicaţia "VAMA" oferă informaţii cu privire la actualizarea legislaţiei formalităţilor şi procedurilor

Codul vamal încorporează dispoziţiile şi procedurile de depunere a contestaţiei, care, la primul nivel, sunt examinate de către autoritatea vamală, iar în caz de dezacord – în instanţele judecătoreşti

Decizia nr.4 (decembrie 2010) a Curţii Supreme de Justiţie oferă claritate în procesul de aplicare a legislaţiei vamale în ceea ce priveşte procedurile administrative

Procesul de elaborare şi adoptare a legislaţiei vamale noi trebuie să fie îmbunătăţit şi accelerat

Elaborarea şi promovarea noului Cod vamal, racordat la prevederile legislaţiei Uniunii Europene

Reconcilierea estimării obligaţiei pentru a îmbunătăţi prognoza veniturilor şi a managementului fluxului de mijloace băneşti pe termen scurt

Elaborarea parametrilor şi profilurilor de selectivitate în scopul selectării agenţilor economici pentru audit postvămuire şi regimul de tranzit

Dezvoltarea unui sistem bazat pe analiza riscului de selectare a agenţilor economici pentru audit postvămuire Implementarea unui program bazat pe sistemul "trader-centric" pentru controlul postvămuire

Accelerarea implementării planului pentru introducerea noului sistem informaţional computerizat de tranzit

Sporirea implicării societăţii civile şi a comunităţii de afaceri în procesul de adoptare a deciziilor

Introducerea procedurilor simplificate pentru un procent mai mare de agenţi economici care se conformează cerinţelor

Există necesitatea de a prelungi proiectul-pilot de recunoaştere a statutului de operator economic autorizat (AEO) Republica Moldova – Uniunea Europeană

Ajustarea conceptului general privind aplicarea legii pentru Serviciul Vamal

Revizuirea Cadrului legal pentru a asigura competenţe corespunzătoare Serviciului Vamal

Sporirea nivelului de informare a cetăţenilor şi agenţilor economici despre reglementările vamale

Implementarea procedurilor electronice simplificate vamale în conformitate cu normele UE, prin prisma noii versiuni a SI "Asycuda World"

Consolidarea competenţelor în domeniul auditului postvămuire, bazat pe sistemul informaţional automatizat, specializat în efectuarea analizei de risc pentru selectarea agenţilor economici supuşi controlului ulterior

Asigurarea transparenţei activităţii Serviciului Vamal prin sporirea gradului de accesibilitate la informaţia de interes public şi dezvoltarea durabilă a parteneriatului Vamă–Business

Dezvoltarea mecanismului de recunoaştere mutuală a statutului de operator economic autorizat (AEO – authorized economic operator)

Implementarea conceptului expedierilor poştale în cadrul e-Commerce

Extinderea numărului de companii care beneficiază de proceduri simplificate de certificare a originii "Exportator aprobat"

Sporirea nivelului de securitate economică a statului şi de securizare a frontierei de stat

Dezvoltarea standardelor de calitate pentru serviciile vamale

Continuarea implementării tehnicilor şi instrumentelor moderne pentru determinarea valorii în vamă

Facilitarea comerţului legal, micşorarea timpului de vămuire a mărfurilor şi a resurselor financiare

Modernizarea infrastructurii Serviciului Vamal prin gestionarea coerentă şi eficientă a proiectelor de asistenţă

Dezvoltarea şi modernizarea organizaţională a organelor vamale

Aderarea Republicii Moldova la Convenţia de Tranzit Comun şi implementarea noului sistem computerizat de tranzit (NCTS)

Atingerea unui nivel înalt de profesionalism şi integritate a funcţionarilor vamali, capabili să realizeze eficient şi în mod transparent misiunea Serviciului Vamal

Instituţii responsabile de componenta 5: Ministerul Finanţelor; Serviciul Fiscal de Stat; Serviciul Vamal";

Transparenţa, completitudinea şi concurenţa în cadrul legislativ şi normativ

Ca urmare a controalelor desfăşurate de către Agenţia Achiziţii Publice, se aplică sancţiuni pentru încălcarea legislaţiei ce reglementează achiziţiile publice

Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice, adoptată la 3 iulie 2015, stabileşte un cadru de reglementare satisfăcător şi încorporează principiile fundamentale ale UE care reglementează atribuirea contractelor de achiziţii publice prin libera concurenţă, transparenţă, tratament egal, recunoaşterea reciprocă, reprezentând un pas important în procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu prevederile directivelor UE

La 14 iulie 2016 Republica Moldova a devenit membru al Acordului privind achiziţiile publice al Organizaţiei Mondiale a Comerţului

Există o instituţie (Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor) şi un mecanism care asigură independenţa şi imparţialitatea soluţionării contestaţiilor formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică, funcţional din septembrie 2017

Îmbunătăţirea monitorizării şi controlului conformităţii şi legalităţii procedurilor de achiziţie publică

Elaborarea cadrului normativ secundar cu privire la achiziţiile publice în sectorul utilităţilor

Completarea Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 prin includerea noilor sancţiuni pentru nerespectarea cadrului legal în domeniul achiziţiilor publice

Elaborarea şi promovarea cadrului normativ secundar necesar pentru punerea în aplicare a Legii nr.74/2020 privind achiziţiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor şi serviciilor poştale

Utilizarea metodelor competitive de achiziţii

Se atestă o insuficienţă a personalului calificat în domeniul achiziţiilor publice în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice

Gradul de transparenţă la desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice are o încredere scăzută din partea mediului de afaceri

Lipsa funcţionalităţilor tehnice în sistemul electronic de achiziţii necesare în scopul desfăşurării achiziţiilor centralizate

Este necesar de a oferi asistenţă profesională persoanelor cu responsabilităţi în achiziţii publice din cadrul autorităţilor/instituţiilor publice şi operatorilor economici

Stimularea aplicării acordurilor-cadru pentru achiziţiile publice comune şi centralizate, în special la nivelul autorităţilor publice locale

Crearea şi punerea în aplicare a unui sistem solid de instruire şi certificare profesională a specialiştilor în domeniul achiziţiilor publice

Accesul publicului la informaţii cu privire la achiziţiile publice

Există un sistem de colectare a datelor pentru contractele de achiziţii publice încheiate

Instituţii responsabile de componenta 6: Ministerul Finanţelor; Agenţia Achiziţii Publice; Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor";

Menţinerea sistemului informaţional existent

Gestionarea datoriei de stat este asigurată de către Sistemul Informaţional DMFAS 6.0

Sistemul informaţional existent este conectat la Sistemul automatizat de plăţi interbancare al Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi la alte sisteme informaţionale şi asigură interfaţa cu administratorii de venituri

Utilizatorii Sistemului informaţional existent sunt Ministerul Finanţelor, autorităţile/instituţiile bugetare şi instituţiile publice care se deservesc prin contul unic trezorerial

Instituţiile bugetare comunică cu Sistemul informaţional de gestionare a finanţelor publice prin interfaţa web

Menţinerea sistemului informaţional de evidenţă contabilă a autorităţilor publice

Necesitatea de ajustare continuă a sistemului de evidenţă contabilă în conformitate cu planul de conturi şi clasificaţia bugetară

Ajustarea Sistemului informaţional de evidenţă contabilă a autorităţilor publice în conformitate cu modificările la planul de conturi şi clasificaţia bugetară

Menţinerea Sistemului Informaţional DMFAS 6.0

Modernizarea continuă a hardware-ului şi a echipamentului de reţea

Migrarea sistemelor informaţionale pe platforma guvernamentală MCloud

Asigurarea interoperabilităţii Sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice cu alte sisteme informaţionale ale Guvernului

Dezvoltarea şi implementarea instrumentelor de analiză şi raportare în timp real

Implementarea şi dezvoltarea Sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice

Pe parcursul anilor 2015-2016 au fost implementate toate modulele Sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice, care asigură procesul de planificare, aprobare, executare şi raportare în conformitate cu noua clasificare bugetară şi noul plan de conturi

A fost implementată o Cameră de servere modernă care corespunde standardelor internaţionale

A fost creată o infrastructură de telecomunicaţii proprie

Sistemul informaţional de gestionare a finanţelor publice include modulele de elaborare şi aprobare a bugetului, managementul alocaţiilor, managementul angajamentelor, managementul plăţilor şi încasărilor, managementul fluxului de numerar, contabilitatea şi rapoarte financiare, instrumente de stocare a datelor, inclusiv de construire a rapoartelor analitice

Utilizatorii Sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice sunt Ministerul Finanţelor, autorităţile administraţiei publice centrale şi direcţiile financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea; unităţile autorităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi, instituţiile publice

Centrul de apel care asigură suportul utilizatorilor Sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice a fost creat în anii 2015-2016

Necesitatea de formare a personalului Ministerului Finanţelor şi a personalului implicat în managementul financiar din cadrul autorităţilor/instituţiilor bugetare

Sistemul informaţional de gestionare a finanţelor publice necesită a fi dezvoltat pentru ca să ofere sprijin pentru analize necesare utilizatorilor abilitaţi cu funcţii de monitorizare, control şi audit şi interfaţa cu software-ul utilizat de către autorităţile /instituţiile bugetare

Diferite sisteme informaţionale de evidenţă contabilă utilizate de autorităţile/instituţiile bugetare

Consolidarea capacităţii Centrului de apel, care asigură suportul utilizatorilor Sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice şi a Sistemului informaţional de evidenţă contabilă pentru autorităţi/instituţii bugetare

Determinarea necesităţilor de formare şi efectuare a instruirii personalului Ministerului Finanţelor, autorităţilor/instituţiilor bugetare şi instituţiilor publice care se deservesc prin contul unic trezorerial în domeniul utilizării Sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice

Lărgirea numărului autorităţilor/instituţiilor bugetare care ţin evidenţa contabilă în Sistemul informaţional de evidenţă contabilă pentru autorităţi/instituţii bugetare

Dezvoltarea sistemului informaţional de planificare a bugetului de stat

Dezvoltarea şi lansarea sistemului informaţional de raportare financiară a autorităţilor/instituţiilor bugetare

Pilotarea serviciilor informaţionale de ţinere a evidenţei contabile a autorităţilor/instituţiilor bugetare pe platforma comună a Guvernului

Instruirea continuă a utilizatorilor Sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice

Integrarea Sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice cu sistemul electronic de achiziţii publice

Asimilarea serviciilor electronice şi a platformelor digitale ale Guvernului (MConnect, MPay, MCloud, MPass) Implementarea serviciilor informaţionale de ţinere a evidenţei contabile a autorităţilor/ instituţiilor bugetare pe platforma comună a Guvernului

Instituţii responsabile de componenta 7: Ministerul Finanţelor; I.P. "Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe".