904/31.12.2015 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţămînt general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Programului naţional pentru îmbunătăţirea

calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţămînt general

cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020)

nr. 904  din  31.12.2015

 (în vigoare 15.01.2016) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 2-12 art. 9 din 15.01.2016

* * *

În temeiul prevederilor art.10 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634) şi în conformitate cu obiectivul 1.9 al Strategiei de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 “Educaţia 2020”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.944 din 14 noiembrie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.345-351, art.1014), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţămînt general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020) (se anexează).

2. Ministerul Educaţiei va prezenta Guvernului anual, pînă la data de 1 martie, raportul privind executarea Programului naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţămînt general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020).

3. Controlul asupra exercitării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.904 din 31 decembrie 2015

PROGRAMUL NAŢIONAL

PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ÎNVĂŢĂRII LIMBII ROMÂNE ÎN

INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÎNT GENERAL CU INSTRUIRE ÎN LIMBILE

MINORITĂŢILOR NAŢIONALE (2016-2020)

I. ANALIZA SITUAŢIEI ŞI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1. PROBLEMELE PRIVIND ÎNVĂŢAREA LIMBII ROMÂNE

 ÎN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE

1.1. Cadrul normativ

La etapa actuală, în republică activează 214 grădiniţe, cu un contingent de circa 26150 de copii alolingvi. Doar 30% dintre aceştia beneficiază de activităţi în limba română, ceilalţi copii studiază limba ulterior, la şcoală, începînd cu clasa I. Situaţia existentă îi dezavantajează pe copii, or această etapă, în opinia specialiştilor în domeniu, este favorabilă pentru studierea unei limbi nematerne.

Necesitatea studierii limbii române de la vîrsta preşcolară devine tot mai importantă, deoarece o bună cunoaştere a limbii oficiale de către copiii alolingvi le-ar permite să-şi continue studiile în limba de stat şi, ulterior, să se integreze profesional în mod eficient. Introducerea unui studiu oral obligatoriu în grupele medie, mare şi pregătitoare din instituţiile de educaţie timpurie ar facilita însuşirea limbii române. În acest scop poate fi aplicată experienţa de succes a multor ţări: modelele organizaţionale, metodologiile, dar şi sistemul de salarizare al cadrelor didactice.

Prin Codul educaţiei al Republicii Moldova, cadrul legal prevede asigurarea de către stat a condiţiilor necesare pentru studierea limbii române în toate instituţiile de învăţămînt. Se impune ajustarea cadrului normativ pentru a înlesni învăţarea limbii române începînd cu grupele medii, mari şi cele pregătitoare din instituţiile de educaţie timpurie şi completarea acestuia cu prevederile de rigoare, care ar permite desfăşurarea adecvată a procesului de promovare a modelelor eficiente de învăţare a limbii române în grădiniţe.

1.2. Asigurarea didactică şi metodică a procesului de învăţare a limbii române la etapa educaţiei timpurii

Instituţiile preşcolare oferă copiilor alolingvi posibilitatea de a învăţa limba română prin adoptarea diverselor abordări de învăţare şi prin utilizarea variatelor materiale didactice. Este necesară analiza cunoştinţelor acestora în vederea elaborării unor concepte şi metodologii unice. Pentru a asigura un proces calitativ de învăţare a limbii române în grădiniţe, este necesară pregătirea cadrelor didactice cu privire la didactica unei limbi nematerne la etapa studiului oral în grupele medii, mari şi cele pregătitoare, precum şi elaborării materialelor didactice şi metodologice necesare (fişe didactice, materiale audio şi video, ghiduri metodologice etc.).

2. PROBLEMELE PRIVIND CALITATEA PROCESULUI DE

PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE A LIMBII ŞI LITERATURII

ROMÂNE CA DISCIPLINĂ ŞCOLARĂ

2.1. Modernizarea documentelor de politici educaţionale în vederea racordării procesului de învăţare a limbii române la tendinţele europene în domeniu

Procesul de învăţare a limbii şi literaturii române se realizează actualmente în 259 de instituţii cu instruire în limbile minorităţilor naţionale, în temeiul documentelor reglatoare în vigoare:

1) Standardele de eficienţă a învăţării la limba şi literatura română (aprobate prin ordin al ministrului educaţiei);

2) Planurile-cadru aprobate pentru fiecare an de studii de către Ministerul Educaţiei;

3) Curriculumul modernizat la Limba şi literatura română pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal, ediţia 2010, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.

Deşi asigurarea didactică a disciplinei este bună, nivelul de cunoaştere a limbii române de către elevii alolingvi este minim, iar în procesul de învăţare a acesteia se atestă diverse probleme:

• insuficienţa abordării funcţionale în ceea ce priveşte selectarea competenţelor urmărite şi a conţinuturilor învăţării;

• axarea pe studiul literaturii în detrimentul comunicării;

• pregătirea insuficientă a profesorilor (cunoaşterea slabă a limbii române, formarea iniţială şi continuă insuficiente);

• motivarea slabă a elevilor;

• angajarea în cîmpul muncii indiferent de nivelul de cunoaştere a limbii române etc.

Pentru îmbunătăţirea calităţii procesului de învăţare a limbii române, precum şi pentru sporirea calităţii formării iniţiale a profesorilor este necesară ajustarea cadrului normativ privind angajarea persoanelor în cîmpul muncii, ţinînd cont de nivelul lingvistic recomandat.

Proiectele implementate de diverse organizaţii neguvernamentale cu sprijinul financiar oferit de Fundaţia SOROS Moldova, USAID, ICNM al OSCE, Consiliul Europei, Fundaţia Olandeză “CORDAID” ş.a., în scopul ameliorării procesului de predare a limbii de stat, au facilitat cercetarea problemei, formarea continuă a profesorilor, elaborarea auxiliarelor didactice, crearea unor centre metodice zonale, precum şi dotarea bibliotecilor şcolare din instituţiile respective cu dicţionare, materiale didactice şi echipamente. Aceste acţiuni au revoluţionat din punct de vedere didactic procesul de învăţare a limbii române de către elevii alolingvi, stimulînd motivaţia populaţiei şcolare şi facilitînd activitatea cadrelor didactice.

Politicile educaţionale imperfecte şi cadrul normativ depăşit nu asigură suficient condiţiile necesare de studiere a limbii şi literaturii române. Este necesară, în acest context, corelarea documentelor de politici educaţionale existente cu prevederile Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi.

Concepţia didactică a disciplinei Limba şi literatura română pentru alolingvi

Elaborarea unei noi Concepţii didactice a disciplinei Limba şi literatura română pentru instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale, corelate cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi, va permite modernizarea documentelor de politici educaţionale şi va spori calitatea procesului de învăţare a limbii române.

Standardele educaţionale

În perioada 2011-2012 au fost elaborate Standardele de eficienţă a învăţării, document care reglementează finalităţile studierii limbii şi literaturii române pentru elevii alolingvi. Documentul reprezintă un punct de referinţă în organizarea şi proiectarea activităţilor educaţionale. Deşi în ultimii 20 de ani s-au întreprins paşi concreţi pentru ameliorarea cunoaşterii limbii de stat de către toţi cetăţenii ţării, situaţia rămîne a fi complexă. După 9 sau 12 ani de şcolaritate şi studiere a limbii române, susţinînd probe de evaluare, mulţi dintre elevi nu au competenţe de comunicare curentă şi nu sînt pregătiţi din punct de vedere lingvistic pentru inserţia socială.

Conform Raportului Agenţiei de Asigurare a Calităţii, subordonate Ministerului Educaţiei, rata de promovare a examenului la disciplina Limba şi literatura română (alolingvi) pentru anul 2015 este distribuită în felul următor:

În calitate de document normativ, Standardele sînt cel mai aproape de conceptul modern promovat de Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi. Totuşi, este necesară actualizarea şi aplicarea lor adecvată în procesul de predare-învăţare-evaluare.

Curriculumul şcolar. Valori şi atitudini. Competenţe. Conţinuturi

Valori şi atitudini

Analiza Curriculumului actual în vederea armonizării cu valorile fundamentale naţionale şi europene a demonstrat că sistemul de valori identificat în Curriculumul gimnazial şi liceal (ediţia 2010) la disciplina Limba şi literatura română (componentele esenţiale) asigură crearea premiselor pentru formarea/dezvoltarea competenţelor comunicativ-lingvistice. Conţinuturile contribuie parţial la formarea elevilor ca cetăţeni activi ai societăţii, ai Europei, ca indivizi independenţi, conştienţi, productivi, creativi etc. în acţiunile lor, pentru a deveni responsabili şi cooperanţi în relaţiile cu alte persoane, acceptînd diferenţele fiecăruia, dar, în primul rînd, dezvoltarea competenţei de comunicare în limba română prin valori şi pentru valori.

Odată formată, competenţa devine ea însăşi o valoare individuală, colectivă, naţională şi europeană, deoarece cunoaşterea unei limbi nematerne (în cazul dat a limbii oficiale a statului) constituie şi una dintre competenţele-cheie europene. Un loc aparte revine conceptelor despre identitate şi interculturalitate, incluse în aria tematică a conţinuturilor educaţionale încă la etapa claselor primare.

Cu toate acestea, inventarierea Curriculumului a stabilit un anumit deficit la nivel de conţinuturi referitoare la valorile europene: asigurarea păcii, democraţia, multilingvismul, libertatea de exprimare, libertatea de circulaţie, pluralismul de opinii, apărarea drepturilor omului, spiritul civic, cooperarea, transparenţa, echitatea, toleranţa etc., reflectate doar parţial. Astfel, conceptorii de curriculum trebuie să ia în considerare neajunsurile identificate şi să completeze Conţinuturile educaţionale cu unităţi de conţinut care să acopere acest aspect.

Competenţe

La etapa următoare de perfecţionare a documentelor curriculare este necesară racordarea la Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi, document care stă la baza însuşirii limbilor nematerne/străine în ţările Uniunii Europene. Alinierea la documentul european presupune şi redimensionarea curriculumului în sensul structurării competenţelor în corespundere cu nivelurile descrise în Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi. Curriculumul actualizat trebuie să se axeze pe asigurarea formării competenţelor necesare pentru comunicarea eficientă şi integrarea sociolingvistică şi profesională a cetăţenilor alolingvi. Se impune revederea modalităţilor de structurare a studiului disciplinei Limba şi literatura română. Studiul literaturii poate fi abordat eficient doar în clasele liceale, atunci cînd elevii au competenţe de comunicare care să le permită acest lucru.

Conţinuturi

Se impune modernizarea conţinuturilor la disciplina Limba şi literatura română, în vederea asigurării relevanţei pentru interesele copiilor şi adolescenţilor de astăzi, pentru perspectivele lor de dezvoltare personală, socială şi profesională în calitate de cetăţeni activi ai Republicii Moldova.

2.2. Eficientizarea sistemului de evaluare a competenţelor de comunicare ale elevilor în corespundere cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi

Tendinţa de apreciere obiectivă şi echitabilă a determinat introducerea testului unic (în scris), care constituie o etapă importantă în evaluarea finală, dar care se dovedeşte a fi insuficient pentru evaluarea reală a competenţelor elevilor. Diversificarea instrumentelor de evaluare, inclusiv a celor de evaluare orală, în contexte autentice de comunicare, racordarea lor la nivelurile de competenţe stabilite în Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi va permite creşterea performanţelor elevilor la Limba şi literatura română.

2.3. Asigurarea procesului educaţional cu manuale şi materiale didactice şi metodologice elaborate în baza standardelor şi curriculumului modernizat

În perioada de după 1989, interesul societăţii pentru studierea limbii române a crescut considerabil. Predarea limbii române în învăţămîntul preuniversitar, cu toate schimbările de atitudine, a reclamat atenţia mai multor proiecte internaţionale, contribuind la redactarea unei noi generaţii de manuale, fiind elaborat şi editat astfel un întreg set de manuale şi materiale didactice (ghiduri, fişe didactice, caiete etc.) de către autori şi edituri cu experienţă în domeniu.

Manualele în vigoare de limba şi literatura română (clasele I-XII) sînt conforme prevederilor curriculare şi oferă situaţii de învăţare reale, adecvate pentru formarea competenţei de comunicare. Însă, odată cu modernizarea curriculară, se impune şi elaborarea altor manuale. Sporirea calităţii însuşirii limbii române se poate obţine prin utilizarea unor materiale didactice complementare (lucrări didactice în format electronic; fişe didactice de evaluare conforme Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi; materiale practice pentru evaluarea curentă, în special cea orală; înregistrări audio/video şi alte auxiliare didactice).

Una dintre verigile slabe ale procesului educaţional o constituie bibliotecile şcolare, care nu dispun sau dispun parţial de literatura recomandată de curriculum (literatură artistică, texte literare şi nonliterare), dicţionare explicative, de sinonime şi antonime, bilingve, tehnică necesară (proiector, computer) etc.

2.4. Modernizarea programelor de formare iniţială a cadrelor didactice

O componentă esenţială în procesul de formare a competenţei de comunicare a elevilor alolingvi este asigurarea cu cadre didactice calificate. Potenţialul uman antrenat în predarea limbii române este divers. Nu toţi profesorii au o pregătire adecvată, studii filologice sau specialitatea de profesor de limba şi literatura română (nematerne). Astfel, 16% din profesori sînt profesori de limba rusă (nematerne), spaniolă, engleză, franceză etc., adică sînt parţial pregătiţi pentru a preda – cunosc didactica învăţării unei limbi nematerne, dar nu au nivelul necesar de cunoaştere a limbii române ca limbă nematernă. În mediul rural, în calitate de profesori activează persoane (1%) care cunosc limba româna ca vorbitori nativi, dar nu au studii pedagogice şi filologice.

O statistică relevantă în acest sens se poate extrage din baza de date a Ministerului Educaţiei, actualizată anual. În figurile 1-3 sînt prezentate datele pentru anul de studii 2014-2015: în instituţiile de învăţămînt preuniversitar activează 962 de profesori, din care 53 – tineri specialişti, 164 – pensionari, posturi vacante – 5, circa 745 de profesori au în medie peste 17 ani de activitate în calitate de profesor de limba şi literatura română.

Figura 1. Vîrsta cadrelor didactice

Figura 2. Calificarea profesorilor conform diplomei

Figura 3. Gradul didactic deţinut de profesori

Conform statisticilor, doar 29 de profesori (3%) au gradul didactic superior; 105 profesori (11%) – gradul didactic I, 600 de profesori (62%) – gradul didactic II, iar 228 de profesori ( 24%) sînt fără grad didactic.

Formarea iniţială a cadrelor didactice se realizează la 6 instituţii de învăţămînt superior: Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”, Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Cahul, Universitatea de Stat din Comrat, Universitatea de Stat din Taraclia. În 5 instituţii formarea iniţială se realizează doar la o singură specialitate (Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi – Limba şi literatura rusă şi limba română; Universitatea de Stat din Comrat, Universitatea de Stat din Tiraspol –Limba şi literatura română şi limba engleză (alolingvi), iar la Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă” – la 3 specialităţi: Limba şi literatura română şi engleză (alolingvi); Limba şi literatura română şi rusă (alolingvi); Limba şi literatura română şi bulgară (alolingvi), iar numărul de studenţi în aceste grupe este foarte mic.

La momentul actual nu există un cadru referenţial comun de instruire lingvistică şi de specialitate pentru toate instituţiile implicate în procesul de pregătire iniţială a profesorilor şi nici o metodologie unică de pregătire a profesorilor. De asemenea, instituţiile nu dispun de programe de formare iniţială specializate pentru etapele preşcolară, primară şi pentru predarea disciplinelor nonlingvistice în limba română. Aşadar, este necesară crearea unui cadru de referinţă comun pentru toate instituţiile de învăţămînt superior.

Problemele stringente ce urmează a fi soluţionate vizează perfecţionarea specialiştilor universitari în domeniul metodicii predării limbii române ca limbă nematernă:

- diversificarea oportunităţilor de formare pentru profesorii universitari;

- recalificarea acestora prin stagii de formare, cu participarea experţilor internaţionali;

- actualizarea cursurilor ce ţin de didactica limbii şi literaturii române în învăţămîntul superior.

2.5. Modernizarea programelor de formare continuă a cadrelor didactice în vederea racordării la Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi

Un capitol aparte în eficientizarea procesului de predare a limbii române este formarea continuă a cadrelor didactice. Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”, Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei oferă programe complexe de formare continuă în domeniul limbii române ca limbă nematernă. Alte centre de formare profesională, precum Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Comrat, Centrul Educaţional “Pro Didactica”, Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova ş.a., pun la dispoziţia profesorilor programe conexe, pe diferite dimensiuni, în funcţie de nevoile de formare ale cadrelor didactice. S-a constatat că 78% din profesori şi-au perfecţionat măiestria didactică la instituţiile menţionate, iar 14% din profesori au beneficiat de cursuri peste hotare (România), 8% din pedagogi nu au participat la stagii de formare continuă.

Figura 4. Formarea continuă a cadrelor didactice

Analiza situaţiei demonstrează că potenţialul formatorilor nu întotdeauna poate face faţă nevoilor de instruire continuă a cadrelor didactice. Programele de formare continuă uneori le repetă întocmai pe cele de formare iniţială, iar în acestea nu se explică esenţa documentelor reglatorii, nu se promovează instrumente eficiente de aplicare a acestora, nu se ia în considerare specificul activităţilor în clasă. Cu anumite excepţii, nu se aplică forme eficiente, utile şi moderne de evaluare a competenţelor profesionale ale profesorilor la finele stagiilor de formare; există programe de formare care se axează pe recalificarea/formarea continuă a cadrelor didactice la disciplina Limba şi literatura română, dar nu şi pe formarea cadrelor didactice la disciplinele nonlingvistice; nu există programe de formare iniţială şi continuă specializate pentru profesorii care predau la treptele preşcolară şi primară; nu există oferte calitative de instruire la distanţă. Soluţionarea nevoilor de formare solicită implementarea unui nou concept pentru programele de formare continuă a cadrelor didactice.

3. INTEGRAREA SOCIOLINGVISTICĂ A ELEVILOR ALOLINGVI.

FORMAREA COMPETENŢELOR DE COMUNICARE ALE ELEVILOR

PRIN EXTINDEREA NUMĂRULUI DE DISCIPLINE

PREDATE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

3.1. Asigurarea cadrului legal, normativ şi de politici care să faciliteze extinderea ariei de utilizare a limbii române, inclusiv prin predarea altor discipline în limba română

Nevoia de integrare sociolingvistică a elevilor este evidentă. Studiile realizate (Centrul Educaţional “Pro Didactica”, OSCE) în domeniu scot în evidenţă faptul că mediul de aplicare (mediul de comunicare în limba română în afara orelor) este un factor important, adesea neglijat. Doar 40,2 % din elevi utilizează adesea limba română pentru: a citi ziare şi reviste; literatură artistică; a asculta radioul; a privi televizorul; a discuta cu vecinii, prietenii; a căuta informaţii pe internet; a participa la activităţi extracurriculare la limba română. Informaţia ar fi optimistă dacă în sondaj nu ar exista opţiunea niciodată. Astfel, 50,4 % din elevii chestionaţi nu citesc niciodată ziare în limba română, 34,1% (!) niciodată nu vorbesc româna în comunitate, cu vecinii, prietenii etc.

Experienţa europeană dispune de suficiente modele de predare-învăţare-evaluare a limbilor oficiale ale statelor. Există diferite modalităţi de succes pentru a îmbina studierea limbii oficiale cu cea a minorităţii în cadrul sistemului de învăţămînt:

1) limba minorităţii poate fi utilizată ca limbă de instruire pentru toate disciplinele, fiind obligatorie studierea limbii oficiale;

2) limba minorităţii poate fi limbă de instruire pentru unele discipline, celelalte fiind predate în limba oficială (învăţămîntul bilingv);

3) limba minoritară poate fi utilizată la studierea unor discipline particulare, cum ar Limba şi literatura maternă, toate celelalte obiecte fiind studiate în limba oficială.

Numeroase ţări promovează forme de educaţie multilingvă. De obicei, acest lucru presupune că o parte a curriculumului este predată într-o altă limbă decît limba maternă sau că o disciplină de studiu este predată într-o altă limbă decît limba maternă ş.a. În ultimii ani această abordare, numită şi CLIL (Content and Language Integrated Learning, cf. Marsh & Marsland 1999/Învăţarea integrată a conţinutului şi limbii), se aplică pe larg în diferite ţări.

Termenii educaţie multilingvă şi CLIL vor fi folosiţi pentru a desemna forma de educaţie vizînd însuşirea unei discipline de studiu în limba română pentru elevii alolingvi.

Datorită eficienţei şi capacităţii de a-i motiva atît pe elevi, cît şi pe părinţi, învăţarea unei limbi străine bazată pe conţinuturile unei discipline de studiu reprezintă pentru Uniunea Europeană o zonă prioritară a planului de acţiune pentru promovarea învăţării limbilor străine (limbilor-ţintă) şi a diversităţii lingvistice. În ţările europene, precum Marea Britanie, Italia, Franţa, Spania, Slovenia, România ş.a., se foloseşte pe larg metoda CLIL. În ţările menţionate ea se practică pe larg la diferite discipline, precum Matematica, Chimia, Geografia, Istoria etc. Metoda CLIL funcţionează cu succes în liceele bilingve din majoritatea ţărilor europene, dar este încă foarte puţin aplicată în Republica Moldova.

Începînd cu anul 1998, au existat iniţiative de implementare a unor proiecte răzleţe ce ţin de studierea aprofundată a limbii române de către alolingvi. Abia în 2009 a fost iniţiat un proiect în care s-a pus problema studierii de către elevii alolingvi a unor discipline în limba română. La momentul actual, doar 12% din elevii alolingvi studiază în acest format. Cu toate acestea, profesorii obţin deja rezultate demne de urmat, fiind susţinuţi de managerii şcolari, de părinţi şi, nu în ultimul rînd, de elevi.

Este important de a întreprinde activităţi concrete pentru motivarea elevilor, părinţilor, profesorilor alolingvi, administraţiilor privind calitatea însuşirii disciplinei de studiu; informarea minuţioasă a acestora despre avantajele educaţiei multilingve şi a perspectivei elevilor de obţinere a studiilor profesionale şi de angajare în cîmpul muncii. Instruirea multilingvă oferă posibilitatea de a învăţa limba de stat într-un context autentic de învăţare, ceea ce creează pe viitor posibilităţi largi de dezvoltare a carierei profesionale, contribuind şi la o integrare socială cu succes.

Conexiunile valorilor fundamentale cu cadrul curricular al limbii române pentru alolingvi sînt primordiale. Însuşirea valorilor educaţiei multilingve (cunoaşterea limbii materne; a limbii oficiale şi prin predarea unor discipline în limba română; a limbilor străine; acceptarea şi respectarea diferenţelor lingvistice şi a celor culturale; conştiinţa lingvistică etc.) oferă copiilor alolingvi şanse suplimentare de integrare socială şi profesională eficientă.

Participanţii la promovarea şi implementarea educaţiei multilingve conştientizează că este vorba despre o activitate importantă: pentru ca această educaţie să fie de succes, e nevoie nu doar programe educaţionale şi resurse materiale, dar, în mod special, şi de promovarea/popularizarea în societate a nevoii de comunicare, a priorităţilor de stăpînire a două sau mai multe limbi, deoarece motivaţia pozitivă începe în familie. Familia nu doar dezvoltă atitudinea pozitivă faţă de limba maternă, dar şi învaţă copiii să fie toleranţi faţă de alte culturi, să înţeleagă şi să conştientizeze importanţa cunoaşterii limbii ţării în care trăieşte.

Urmînd experienţa diferitor ţări, este necesară elaborarea şi instituţionalizarea mai multor variante de implementare a educaţiei multilingve, care să fie aprobate prin cadrul legal. Planul de învăţămînt urmează să stabilească modelele propuse de Ministerul Educaţiei, iar fiecare instituţie de învăţămînt îşi va putea alege unul dintre modele sau să-şi creeze propriul model.

3.2. Rezultatele experimentului de predare a unor discipline în limba română

Proiectul educaţional “Integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline şcolare studiate în limba română” a fost iniţiat în anul 2011 de către Ministerul Educaţiei. Experimentul s-a realizat în 35 de instituţii preuniversitare de învăţămînt (figura 5). Actualmente, 72 de profesori predau 8 discipline şcolare în limba română (figura 6), iar circa 4 943 de elevi din 223 de clase cu instruire în limbile minorităţilor naţionale beneficiază de instruire.

 Figura 5. Raioanele participante în proiect

Figura 6. Distribuirea elevilor pe disciplinele predate

În vederea studierii şi promovării metodei CLIL, sînt necesare alocaţii financiare pentru:

1) organizarea stagiilor de formare a cadrelor didactice privind esenţa/algoritmul metodei;

2) organizarea seminarelor cu asistenţă la orele model ale colegilor cu experienţă;

3) monitorizarea sistematică a activităţii intituţiilor care aplică abordarea respectivă;

4) asigurarea profesorilor cu literatură metodică şi mijloace tehnice;

5) stagii de formare/schimb de experienţă a membrilor grupului de lucru în ţările în care aplicarea instruirii multilingve a fost una de succes (Ţările Baltice, Elveţia, Ungaria, Finlanda, Olanda etc.).

Extinderea numărului de instituţii/clase cu predare a unor discipline şcolare în limba română ar oferi ulterior mai multe şanse elevilor alolingvi: un nivel mai bun de competenţă; rezultate mai bune în cadrul examenelor; însuşirea unei profesii în limba română; lărgirea ariei de încadrare în cîmpul muncii; confort în mediul lingvistic al Republicii Moldova. Monitorizarea instituţiilor implicate în acest proces se va realiza atît prin organizarea seminarelor de formare cu participarea profesorilor experimentaţi, cît şi prin vizitele sistematice în şcoli.

3.3. Dezvoltarea resurselor umane în domeniul aplicării metodologiei CLIL

Pentru a putea stăpîni cîteva limbi, este necesară asigurarea unui număr de condiţii prealabile. Este oportun ca profesorii să aibă pregătirea iniţială corespunzătoare pentru a asigura învăţarea limbilor cît mai timpuriu. Experienţele internaţionale recomandă ca metoda să se aplice începînd cu instituţiile de educaţie timpurie, dar şi tradiţional, ca disciplină şcolară, în clasele I-XII.

Abordarea CLIL implică o anumită reorganizare a activităţii instituţiilor de învăţămînt preuniversitar, dar şi o redimensionare a formării continue a profesorilor: însuşirea/cunoaşterea limbii române de către toţi profesorii, indiferent de specialitate (în conformitate cu prevederile legale nou stabilite); abilitatea de predare a disciplinei nonlingvistice integrate cu limba română (predată în limba română) etc.

Profesorii, părinţii, elevii şi întreaga societate trebuie să conştientizeze necesitatea învăţării de timpuriu a limbilor, inclusiv a limbilor străine, precum şi avantajele acestei metode de însuşire a limbilor.

3.4. Asigurarea procesului educaţional pe baza metodologiei CLIL cu materiale didactice şi metodologice

Modelele de implementare a învăţării integrate a conţinuturilor disciplinare şi a limbii române trebuie să fie sprijinite prin instrumentariul necesar, adică prin materialele didactice şi metodologice necesare. Este imperios necesară preluarea şi traducerea, în cazul disponibilităţii, sau elaborarea şi editarea unor ghiduri metodologice de implementare a curriculumului disciplinar, care să dirijeze procesul de predare a unor discipline în limba română prin recomandări concrete şi practice. Sînt necesare materiale didactice complementare manualelor, care să faciliteze învăţarea: fişe ilustrative, jocuri didactice, dicţionare bilingve etc.

3.5. Asigurarea formării iniţiale pentru implementarea metodologiei CLIL

Pentru a asigura instruirea iniţială privind implementarea metodologiei CLIL, sînt necesare cursuri în cadrul studiilor de licenţă şi, în funcţie de necesitate, iniţierea unui program de studii de masterat pentru pregătirea specialiştilor în domeniul metodologiei CLIL.

3.6. Asigurarea formării continue a profesorilor pentru implementarea metodologiei CLIL

Este necesară elaborarea şi diversificarea programelor de formare continuă în predarea disciplinelor nonlingvistice în limba română şi sprijinirea organizării stagiilor de formare de către instituţiile prestatoare de servicii de formare continuă. Extinderea posibilităţilor de monitorizare a proiectului iniţiat poate avea loc prin instituirea unor centre zonale de mentorat în metodologia CLIL (Chişinău, Bălţi, unitatea teritorial autonomă Găgăuzia).

4. PROBLEMELE PRIVIND NECESITATEA EXTINDERII MEDIULUI DE

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ PENTRU ELEVII ALOLINGVI

4.1. Promovarea activităţilor extraşcolare pentru extinderea mediului de comunicare în afara lecţiilor, în cadrul instituţiei de învăţămînt şi pe plan naţional

Mediul lingvistic şi ambianţa culturală sînt două componente esenţiale ale procesului de însuşire a unei limbi nematerne. Relaţia dintre limbă şi cultură este una fundamentală, deoarece achiziţia unei limbi nu poate fi concepută fără a se lua în considerare aspectul cultural, teritoriul, definit din punct de vedere geografic, istoric şi cultural, unde se manifestă social absolventul. Mediul lingvistic oferă posibilitatea tuturor celor care învaţă să-şi valorifice experienţa lingvistică.

Învăţarea limbii poate fi realizată atît formal, cît şi nonformal. Avantajele învăţării formale şi nonformale (activităţi zilnice, săptămînale etc.) nu trebuie neglijate. Lipsa de comunicare a alolingvilor în limba română în activităţile zilnice legate de viaţa de familie sau de timpul liber confirmă importanţa extinderii mediului de comunicare în limba română în afara orelor de Limba şi literatura română. În cadrul instituţiei poate fi asigurată suplimentarea cu activităţi extraşcolare, cursuri opţionale, cercuri pe interese sau proiecte ale copiilor, deoarece mediul, în cele mai multe cazuri, favorizează cunoaşterea limbii române, fiind unul dintre factorii decisivi. Dat fiind faptul relativei izolări spaţiale a unor comunităţi (locuite compact de ucraineni, găgăuzi, bulgari etc.), comunicarea în şcoală este extrem de utilă. În cazul oraşelor mari (Chişinău, Bălţi), şcolile cu predare în limba rusă îşi creează o reţea proprie şi nu se intersectează decît rareori (de exemplu în cadrul unor concursuri la disciplinele şcolare), cu cele cu predare în limba română.

Planul-cadru oferă ore opţionale şi activităţi extracurriculare, care sînt adaptate de profesor la capacităţile individuale ale elevilor şi se realizează diferenţiat, în funcţie de nevoile lor de comunicare. Însă e nevoie de un efort mult mai susţinut. Situaţia s-ar putea ameliora dacă elevii ar participa la mult mai multe şi mai variate activităţi extracurriculare realizate în limba română. Deşi oportunitatea de comunicare există, aceasta nu este realizată plenar şi nu dă rezultatele scontate.

Extinderea mediului de comunicare în afara lecţiilor, pe plan naţional, poate fi realizată prin organizarea taberelor de odihnă cu program educaţional în limba română; organizarea concursurilor naţionale la limba română (altele decît olimpiadele); participarea la emisiuni radio şi TV, excursii în diferite localităţi/ţări în care se comunică în limba română, activităţi de voluntariat la casele de copii, spitale etc.

5. CREŞTEREA OPORTUNITĂŢILOR PROFESIONALE PENTRU CADRELE

DIDACTICE ALOLINGVE (PROFESORI DE ALTE DISCIPLINE) PRIN INTERMEDIUL

FORMĂRII COMPETENŢELOR DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

5.1. Comunicarea eficientă în limba română

Comunicarea eficientă în limba română este importantă pentru sporirea oportunităţilor de colaborare şi integrare în comunitatea educaţională a fiecărui membru al acesteia. Din acest punct de vedere este necesară acordarea sprijinului şi a oportunităţilor de studiere a limbii române pentru managerii şcolari şi cadrele didactice de alte discipline. Redresarea situaţiei în acest domeniu poate asigura condiţii mai bune de activitate şi avansare profesională pentru cadrele didactice alolingve, precum şi o implicare mai activă a acestora în viaţa profesională. Cursurile de studiere a limbii române, atît prin contact direct, cît şi la distanţă, trebuie să fie oferite tuturor cadrelor didactice alolingve.

II. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PREZENTULUI PROGRAM

Scopul prezentului Program

Scopul prezentului Program îl constituie asigurarea condiţiilor pentru îmbunătăţirea competenţelor de comunicare în limba română ale copiilor şi elevilor din instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale.

Obiectivele generale

1. Implementarea modelelor de învăţare a limbii române în instituţiile de educaţie timpurie cu program în limbile minorităţilor naţionale.

2. Modernizarea procesului de predare-învăţare-evaluare la disciplina Limba şi literatura română în învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal.

3. Integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi prin studierea unor discipline şcolare în limba română.

4. Extinderea mediului lingvistic de comunicare în limba română prin intermediul activităţilor extraşcolare.

5. Creşterea oportunităţilor profesionale pentru cadrele didactice alolingve (profesori de alte discipline) prin formarea competenţelor de comunicare în limba română.

III. OBIECTIVELE GENERALE ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE.

ACŢIUNILE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR

Obiectivul general 1. Implementarea modelelor de învăţare a limbii române în instituţiile de educaţie timpurie cu program în limbile minorităţilor naţionale

Obiectivul specific 1.1. Dezvoltarea cadrului normativ şi de politici

Acţiunile

1.1.1. Elaborarea Concepţiei didactice pentru învăţarea limbii române de către copiii alolingvi, componenta Limba română în instituţiile de educaţie timpurie cu program în limbile minorităţilor naţionale.

1.1.2. Elaborarea Curriculumului la Limba română (pentru grupele medie, mare şi pregătitoare) în instituţiile de educaţie timpurie cu program în limbile minorităţilor naţionale.

Obiectivul specific 1.2. Asigurarea didactică şi metodică a procesului de învăţare a limbii române în instituţiile de educaţie timpurie

Acţiunile

1.2.1. Elaborarea ghidului de implementare a Curriculumului la Limba română (pentru grupele medie, mare şi pregătitoare) în instituţiile de educaţie timpurie cu program în limbile minorităţilor naţionale.

1.2.2. Elaborarea unui set de materiale diactice penru studierea limbii române (pentru grupele medie, mare şi pregătitoare): fişe de lucru/auxiliare didactice, dicţionare ilustrate.

1.2.3. Editarea setului de materiale diactice penru studierea limbii române (pentru grupele medie, mare şi pregătitoare): fişe de lucru/auxiliare didactice, dicţionare ilustrate.

1.2.4. Elaborarea şi editarea materialelor audio şi video penru studierea limbii române (pentru grupele medie, mare şi pregătitoare).

1.2.5. Implementarea unui program de formare continuă a cadrelor didactice la metodica predării şi învăţării limbii române în instituţiile de educaţie timpurie.

Obiectivul general 2. Modernizarea procesului de predare-învăţare-evaluare la disciplina Limba şi literatura română în învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal

Obiectivul specific 2.1. Racordarea documentelor curriculare la instrumentele de politică lingvistică europene

Acţiunile

2.1.1. Elaborarea Concepţiei didactice pentru predarea şi învăţarea limbii române de către elevii alolingvi, în corespundere cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi, componenta Limba şi literatura română în şcolile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale.

2.1.2. Actualizarea Standardelor de eficienţă a învăţării pentru disciplina Limba şi literatura română pentru şcolile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale, în corespundere cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi şi Concepţia didactică pentru predarea şi învăţarea limbii române de către elevii alolingvi.

2.1.3. Modernizarea Curriculumului şcolar la disciplina Limba şi literatura română pentru şcolile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale, în corespundere cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi, Concepţia didactică pentru predarea şi învăţarea limbii române de către elevii alolingvi şi Standardele de eficienţă a învăţării.

Obiectivul specific 2.2. Eficientizarea sistemului de evaluare a competenţelor de comunicare în limba română ale elevilor alolingvi

Acţiunile

2.2.1. Elaborarea unui ghid metodologic pentru realizarea evaluării competenţelor elevilor în baza Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi.

Obiectivul specific 2.3. Asigurarea procesului educaţional cu manuale şi suport curricular pe baza standardelor şi a curriculumului modernizat

Acţiunile

2.3.1. Elaborarea şi editarea manualelor pentru clasele I-XII la Limba şi literatura română pentru instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale, pe baza curriculumului modernizat în corespundere cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi.

2.3.2. Elaborarea auxiliarelor didactice la Limba şi literatura română pentru instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale, pe baza curriculumului modernizat în corespundere cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi.

2.3.3. Completarea bibliotecilor şcolare din instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale cu literatură artistică, enciclopedii, dicţionare, materiale audio/video în limba română, tehnica necesară (proiector, computer).

Obiectivul specific 2.4. Modernizarea programelor de formare iniţială a cadrelor didactice

Acţiunile

2.4.1. Stabilirea unui Cadru de referinţă comun pentru toate instituţiile de învăţămînt superior privind formarea iniţială a profesorilor de limba şi literatura română din instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale. Corelarea cu Cadrul naţional al calificărilor privind formarea iniţială a profesorilor de limba română ca limbă nematernă.

2.4.2. Evaluarea şi actualizarea planurilor şi programelor de formare iniţială la Limba şi literatura română ca limbă nematernă.

2.4.3. Organizarea stagiilor de formare continuă pentru profesorii universitari specializaţi în didactica predării şi învăţării Limbii şi literaturii române ca limbă nematernă, în vederea modernizării cursurilor respective.

2.4.4. Elaborarea Didacticii Limbii şi literaturii române ca limbă nematernă.

Obiectivul specific 2.5. Modernizarea programelor de formare continuă a cadrelor didactice

Acţiunile

2.5.1. Elaborarea recomandărilor pentru diversificarea programelor de formare continuă în funcţie de nevoile de formare ale cadrelor didactice din învăţămîntul general.

2.5.2. Implementarea programelor de formare continuă pentru profesorii de limba şi literatura română din instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (pentru ciclul primar, gimnazial şi liceal) în vederea modernizării procesului de învăţare.

2.5.3. Implementarea unui program de formare pentru specialiştii responsabili la disciplină din cadrul organului local de specialitate din domeniul învăţămîntului.

Obiectivul general 3. Integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi prin studierea unor discipline şcolare în limba română

Obiectivul specific 3.1. Asigurarea cadrului legal, normativ şi de politici pentru facilitarea integrării sociolingvistice a elevilor alolingvi prin studierea unor discipline şcolare în limba română

Acţiunile

3.1.1. Analiza experienţei internaţionale şi a modelelor de studiere a unor discipline şcolare în limba de stat/într-o limbă nematernă.

3.1.2. Elaborarea şi aprobarea propunerii de politici publice pentru integrarea modelelor de predare a unor discipline şcolare în limba română în instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale.

3.1.3. Adaptarea Planului-cadru pentru instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale în vederea predării unor discipline nonlingvistice în limba română, în conformitate cu politica publică adoptată.

3.1.4. Modificarea Hotărîrii Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare”, pentru acordarea sporului salarial profesorilor care predau unele discipline şcolare nonlingvistice în limba română în instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale.

Obiectivul specific 3.2. Implementarea modelelor de predare a unor discipline şcolare în limba română

Acţiunile

3.2.1. Monitorizarea şi evaluarea procesului de predare-învăţare a disciplinelor predate în limba română în instituţiile implicate.

3.2.2. Aprobarea planurilor individuale de activitate a instituţiilor implicate în proiect.

3.2.3. Organizarea seminarelor de evaluare a proiectului, cu participarea profesorilor din şcolile implicate.

Obiectivul specific 3.3. Dezvoltarea resurselor umane în domeniul predării disciplinelor nonlingvistice în limba română prin aplicarea metodologiei CLIL

Acţiunile

3.3.1. Pregătirea unui grup de formatori naţionali în domeniul metodologiei CLIL (învăţarea integrată a conţinutului şi limbii), cu implicarea specialiştilor din alte ţări.

3.3.2. Instruirea unui grup de formatori locali în domeniul metodologiei CLIL.

3.3.3. Organizarea programelor de formare continuă a profesorilor alolingvi încadraţi în predarea unor discipline nonlingvistice în limba română.

3.3.4. Instituirea a 3 centre de mentorat în metodologia CLIL (Chişinău, Bălţi, unitatea teritorial-autonomă Găgăuzia).

3.3.5. Elaborarea şi implementarea cursurilor de instruire pentru formarea iniţială la nivel de studii de licenţă pentru pregătirea specialiştilor în domeniul metodologiei CLIL.

3.3.6. Elaborarea şi implementarea unui program de studii de masterat pentru pregătirea specialiştilor în domeniul metodologiei CLIL.

Obiectivul specific 3.4. Asigurarea cu materiale didactice şi metodologice a procesului de predare a unor discipline nonlingvistice în limba română (CLIL)

Acţiunile

3.4.1. Elaborarea auxiliarelor didactice/fişelor de lucru şi ghidurilor metodologice pentru disciplinele predate în limba română.

3.4.2. Editarea auxiliarelor didactice/fişelor de lucru şi ghidurilor metodologice pentru disciplinele predate în limba română.

Obiectivul general 4. Extinderea mediului lingvistic de comunicare în limba română prin intermediul activităţilor extraşcolare

Obiectivul specific 4.1. Promovarea activităţilor extraşcolare în vederea extinderii mediului de comunicare în limba română

Acţiunile

4.1.1. Organizarea concursurilor extraşcolare în limba română în instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale, la nivel local.

4.1.2. Organizarea taberelor de odihnă cu program educaţional complex de imersiune în limba română pentru elevii alolingvi.

4.1.3. Organizarea, în colaborare cu asociaţiile minorităţilor naţionale, a evenimentelor comune (Festivalul limbii române, întîlniri cu scriitori, poeţi, actori, muzicieni, excursii etc.).

Obiectivul general 5. Creşterea oportunităţilor profesionale pentru cadrele didactice alolingve (profesori de alte discipline) prin formarea competenţelor de comunicare în limba română

Obiectivul specific 5.1. Asigurarea condiţiilor pentru formarea competenţelor de comunicare în limba română pentru cadrele didactice alolingve

Acţiunile

5.1.1. Organizarea cursurilor de studiere prin contact direct a limbii române pentru cadrele didactice şi manageriale alolingve.

5.1.2. Îmbunătăţirea competenţei lingvistice a cadrelor didactice şi manageriale alolingve prin instruirea la distanţă.

IV. ETAPELE ŞI TERMENELE DE IMPLEMENTARE

Prezentul Program va fi implementat în perioada 2016-2020, în conformitate cu Planul de acţiuni anexat. În funcţie de progresele înregistrate sau de eventualele decalări ale termenelor de realizare a activităţilor, Planul de acţiuni va fi actualizat anual.

V. RESPONSABILII PENTRU IMPLEMENTARE

Responsabilitatea principală pentru implementarea obiectivelor şi acţiunilor specificate în prezentul Program îi revine Ministerului Educaţiei. Ministerul Educaţiei va asigura implicarea, în conformitate cu Planul de acţiuni, a instituţiilor competente: organele locale de specialitate în domeniul învăţămîntului, instituţiile de formare iniţială, prestatorii de servicii educaţionale, partenerii din mediul organizaţiilor neguvernamentale, partenerii media şi donatorii locali şi internaţionali.

VI. ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR

Bugetul pentru realizarea prezentului Program, proiectat în Cadrul bugetar pe termen mediu pe anii 2016-2018, se constituie după cum urmează:

Surse de finanţare. Finanţarea va fi efectuată de la bugetul de stat, bugetele locale, precum şi prin atragerea de granturi, sponsorizări şi alte surse legale.

VII. REZULTATELE SCONTATE. INDICATORII

DE PROGRES ŞI PERFORMANŢĂ

În relaţie directă cu obiectivele trasate, rezultatele Programului vor viza: cadrul normativ modificat; Concepţia didactică a disciplinei, documentele de politici curriculare aprobate la Consiliul Naţional pentru Curriculum; politicile publice aprobate; Planul-cadru ajustat; Curriculumul pentru învăţarea limbii române în instituţiile de educaţie timpurie şi Curricuumul şcolar modernizat, editat şi repartizat în instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor; Standardele actualizate; ghidurile metodologice elaborate, aprobate şi editate; materialele auxiliare elaborate; materialele audio/video elaborate; programele şi cadrul de referinţă pentru formarea iniţială elaborate, aprobate şi implementate; cadrele didactice instruite; bibliotecile dotate cu materiale; specialiştii şi cadrele didactice formate; cursurile de formare continuă aprobate şi implementate; centrele de instruire şi mentorat instituite; cursurile de limba română organizate.

Indicatorii de progres şi performanţă vor include:

1) îmbunătăţirea cadrului legal şi normativ pentru sporirea calităţii procesului de învăţare a limbii române în instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale;

2) elaborarea şi editarea Concepţiei didactice a învăţării limbii române, a curriculumului şi a materialelor didactice şi metodologice pe niveluri de învăţămînt;

3) modernizarea curriculumului şcolar la Limba şi literatura română în instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor, în corespundere cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi, Concepţia didactică a disciplinei şi Standardele actualizate de eficienţă a învăţării;

4) îmbunătăţirea competenţelor de comunicare ale elevilor alolingvi în limba română, demonstrată prin progresul realizat în cadrul evaluărilor naţionale după clasa IV, IX şi XII;

5) numărul de programe de formare oferite cadrelor didactice;

6) numărul de profesori care au beneficiat de programe de formare, inclusiv privind metodologia CLIL;

7) modernizarea Planului-cadru în vederea încorporării modelelor de însuşire a limbii române prin intermediul disciplinelor nonlingvistice;

8) numărul de activităţi extraşcolare în vederea extinderii mediului de comunicare în afara lecţiilor, pe plan naţional;

9) instituirea a 3 centre de mentorat;

10) asigurarea cu literatură artistică, de referinţă, didactică şi metodologică a instituţiilor cu instruire în limbile minorităţilor naţionale;

11) numărul de programe/cursuri de învăţare a limbii române oferite cadrelor didactice şi manageriale alolingve;

12) numărul de profesori şi manageri care au beneficiat de programe/cursuri;

13) îmbunătăţirea competenţelor de comunicare în limba română ale cadrelor didactice şi manageriale alolingve, demonstrată prin progresul realizat în cadrul evaluărilor pe final de programe/cursuri.

VIII. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII

PROGRAMULUI. PROCEDURILE DE RAPORTARE

În contextul implementării prezentului Program, va fi desfăşurat procesul de monitorizare a realizării acţiunilor şi de evaluare a rezultatelor obţinute.

Ministerul Educaţiei va coordona toate acţiunile prevăzute în prezentul Program. Monitorizarea implementării se va face permanent. Anual, Ministerul Educaţiei va publica rapoarte succinte de evaluare. Rapoartele vor analiza progresul realizat şi vor conţine, în funcţie de necesitate, recomandările necesare pentru ajustarea Planului de acţiuni.

Pe finalul perioadei de implementare, Ministerul Educaţiei va elabora un raport detaliat de evaluare a gradului de atingere a obiectivelor prevăzute de prezentul Program şi a nivelului de realizare a acţiunilor preconizate. Gradul de atingere a rezultatelor scontate va fi evaluat pe baza indicatorilor de progres şi performanţă.

Raportul de evaluare a gradului de atingere a obiectivelor prevăzute în prezentul Program va fi prezentat Guvernului anual în vederea monitorizării şi evaluării gradului de implementare.

Anexă

la Programul naţional pentru îmbunătăţirea calităţii

învăţării limbii române în instituţiile de învăţămînt

general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale

(2016-2020)

PLANUL DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului naţional pentru îmbunătăţirea

calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţămînt

general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale

(2016-2020)

Scopul programului:

Asigurarea condiţiilor pentru îmbunătăţirea competenţelor de comunicare în limba română ale copiilor şi elevilor din instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale

Obiectivele generale:

• Implementarea modelelor de învăţare a limbii române în instituţiile de educaţie timpurie cu program în limbile minorităţilor naţionale.

• Modernizarea procesului de predare-învăţare-evaluare la disciplina Limba şi literatura română în învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal.

• Integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi prin studierea unor discipline şcolare în limba română.

• Extinderea mediului lingvistic de comunicare în limba română prin intermediul activităţilor extraşcolare.

• Creşterea oportunităţilor profesionale pentru cadrele didactice alolingve (profesori de alte discipline) prin formarea competenţelor de comunicare în limba română.