Hotărâre nr. 912 din 22.11.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Avizului asupra proiectului de lege

cu privire la sistemul judecătoresc anticorupţie

şi modificarea unor acte normative

nr. 912  din  22.11.2023

 (în vigoare 23.11.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 442-444 art.1066 din 23.11.2023

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupţie şi modificarea unor acte normative.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.912/2023

AVIZ

asupra proiectului de lege cu privire la sistemul judecătoresc

anticorupţie şi modificarea unor acte normative

Guvernul a examinat proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupţie şi modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.275 din 28 iulie 2023) de către Preşedintele Republicii Moldova, dna Maia Sandu, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Proiectul vizează instituirea unui sistem judecătoresc specializat pe cauze de corupţie şi a celor conexe, în scopul consolidării eforturilor în lupta cu fenomenul corupţiei şi pentru asigurarea calităţii judecării cauzelor penale în acest domeniu. Respectiv, proiectul conţine prevederi care reglementează organizarea şi activitatea sistemului judecătoresc anticorupţie, precum şi norme de modificare a cadrului normativ conex bunei funcţionări a acestuia.

Este de menţionat faptul că proiectul cu privire la sistemul judecătoresc anticorupţie şi modificarea unor acte normative a fost examinat de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), care, în cadrul celei de-a 136-a sesiuni plenare (6-7 octombrie 2023) a adoptat Opinia sa vizavi de proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupţie şi modificarea unor acte normative.

În acest context, la definitivarea proiectului de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupţie şi modificarea unor acte normative se va ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia expuse în Opinia CDL-AD(2023)032 pe marginea proiectului de lege menţionat.

Potrivit Opiniei sus-citate, Comisia de la Veneţia apreciază interesul şi efortul depus de către Preşedintele Republicii Moldova şi de către alte autorităţi ale statului privind lupta cu fenomenul corupţiei. De asemenea, Comisia menţionează că este la latitudinea autorităţilor naţionale să decidă asupra creării instanţelor naţionale specializate în lupta cu corupţia.

Totodată, Comisia de la Veneţia expune că, deşi, în ultimă instanţă, ţine de competenţa autorităţilor Republicii Moldova să decidă dacă situaţia predominantă în sistemul judiciar al ţării creează o bază suficientă care justifică crearea instanţelor specializate anticorupţie, este de părere că obiecţiile înaintate de mai mulţi factori interesaţi din Republica Moldova determină necesitatea realizării unei evaluări aprofundate a impactului proiectului de lege, inclusiv o analiză a cauzelor fundamentale a problemelor pe care această reformă îşi propune să le abordeze, precum şi a avantajelor şi dezavantajelor acesteia, inclusiv prin prisma actualului plan al autorităţilor privind evaluarea judecătorilor.

Asupra proiectului de lege în cauză, Comisia de la Veneţia a făcut următoarele recomandări:

- având în vedere scopul pretins de a înfiinţa un "sistem de instanţe specializate" cu judecători cu cunoştinţe aprofundate în domeniul anticorupţie, ar trebui să se aibă în vedere crearea unui complet specializat anticorupţie şi în cadrul Curţii Supreme de Justiţie (cum se propune în proiect pentru Curtea de Apel Chişinău);

- cu referire la numărul de judecători propuşi pentru Judecătoria Anticorupţie şi pentru Colegiul anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău, ar trebui efectuată o analiză detaliată, pentru a se asigura că numărul de judecători va fi adecvat în practică pentru a se pronunţa asupra cazurilor legate de corupţie într-un termen rezonabil, în conformitate cu art.6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului;

- odată ce colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii va fi funcţional, se recomandă ca acestuia să i se încredinţeze şi procedura de selecţie/preselecţie a judecătorilor Judecătoriei Anticorupţie şi a Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău, fără a introduce o procedură de preselecţie a judecătorilor care să fie efectuată de un organism suplimentar;

- este oportun a se prevedea în cuprinsul legii o referinţă clară la procedura (şi, eventual, la actul normativ) în baza căreia candidaţii respinşi la concurs ar putea contesta deciziile în privinţa lor. În opinia Comisiei de la Veneţia, aceasta ar putea fi procedura de contencios administrativ reglementată de Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018. Suplimentar, tot în legătura cu desfăşurarea concursului pentru preselecţia candidaţilor, se va atrage atenţia privind necesitatea stabilirii în cuprinsul proiectului de lege a unor cvorumuri exprese pentru întrunirea şi pentru caracterul deliberativ al şedinţelor comisiei de preselecţie, precum şi pentru luarea deciziilor în cadrul comisiei respective. Subsecvent, este necesar de a veni cu un set de termene exprese pentru desfăşurarea anumitor acţiuni din cadrul procedurilor de preselecţie şi de selecţie, astfel încât să fie asigurat aspectul general legat de claritatea şi previzibilitatea reglementărilor juridice;

- monitorizarea stilului de viaţă al judecătorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii nu este necesară şi se recomandă a fi exclusă din proiectul de lege, întrucât verificarea bunurilor şi intereselor personale este, în sine, un mijloc adecvat şi suficient pentru monitorizarea integrităţii judecătorilor.

Guvernul susţine necesitatea specializării judecătorilor în examinarea cauzelor de corupţie, care trebuie să fie tratate cu prioritate, inclusiv potrivit noilor prevederi legale operate în Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003.

Eforturile statului în combaterea corupţiei au fost direcţionate pe mai multe paliere, inclusiv prin revizuirea legislaţiei, prin instituirea de noi mecanisme şi prin fortificarea acestora. De aceea este esenţial să se ţină cont şi de reformele deja aplicate, dar şi de cele lansate deja, pentru ca restructurările şi reformele să se implementeze într-o manieră consecventă şi congruentă. Opţiunea specializării judecătorilor şi crearea de complete specializate pe cauzele de corupţie la toate nivelele sistemului judiciar, inclusiv cu alocarea unui sediu separat pentru aceste complete, ar putea fi mai uşor de realizat şi ar fi mai puţin costisitoare.

Pentru îmbunătăţirea calităţii proiectului, Guvernul relevă următoarele aspecte.

La art.I – cu referire la proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupţie

La art.1, dispoziţia alin.(1) se propune a fi reformulată, în vederea expunerii obiectului de reglementare a proiectului în corelare cu denumirile capitolelor.

La art.3 lit.b), se propune ca instanţa specializată anticorupţie din cadrul Curţii de Apel Chişinău să fie denumită Completul specializat anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău.

La art.4, nu se consideră oportună dispoziţia de la alin.(2) deoarece art.15 alin.(4) al Legii nr.514/1995 privind organizarea judecătorească prevede deja că instanţele judecătoreşti sunt persoane juridice, au ştampilă cu imaginea stemei de stat şi cu denumirea lor. În situaţia păstrării dispoziţiilor prevăzute la acest articol, recomandăm ca acestea să fie expuse în următoarea redacţie: "Judecătoria Anticorupţie este persoană juridică, cu competenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu sediul în municipiul Chişinău, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat, de cont trezorerial şi de alte atribute necesare în vederea executării obligaţiilor ce îi revin în temeiul legii". Această modificare permite identificarea competenţei teritoriale a Judecătoriei şi corespunde formulei de exprimare utilizată în actele normative. Conex, se va exclude alin.(1) de la art.16 din proiect.

La art.5 alin.(3), din care rezultă că Judecătoria Anticorupţie va examina, în calitate de instanţă de contencios administrativ, legalitatea actelor de constatare emise de Autoritatea Naţională de Integritate, prin care se constată diferenţe substanţiale între veniturile obţinute şi cheltuielile realizate, pe de o parte, şi averea dobândită, pe de altă parte, precum şi cererile Autorităţii Naţionale de Integritate privind confiscarea averii nejustificate, semnalăm că, potrivit art.192 din Cod administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018, "(1) Pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ la curţile de apel şi la Curtea Supremă de Justiţie se instituie complete şi/sau colegii specializate de judecători. (2) În judecătorii acţiunile în contencios administrativ se examinează de judecători specializaţi.".

Prin urmare, examinarea acţiunilor în contencios administrativ se efectuează de judecători specializaţi în această materie, iar în curţile de apel şi la Curtea Supremă de Justiţie se instituie complete specializate în această materie.

În acest context, este necesară revizuirea prevederii de la alin.(3), deoarece examinarea în procedura contenciosului administrativ de către judecătoria specializată anticorupţie şi de către completul specializat anticorupţie a Curţii de Apel Chişinău presupune modificarea conceptului existent actual, reglementat de Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018 şi va afecta specializarea judecătorilor judecătoriei anticorupţie.

Totodată, dispoziţia alin.(3) se propune a fi completată cu cuvintele "şi cererile de asigurare a acţiunii".

La art.8, dispoziţia alin.(1) prevede că Judecătoria Anticorupţie are 15 judecători. Astfel, atenţionăm că nota informativă la proiect nu prevede justificarea, prin indicarea unor analize şi studii, privind necesitatea stabilirii unui asemenea număr de judecători. Totodată, propunem ca textul "are 15 judecători" să fie substituit cu textul "are 15 funcţii de judecător", or, în cadrul unei judecătorii se creează funcţii de judecător, care pot fi suplinite sau nu.

La art.9 alin.(1) este stabilit că Colegiul anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău este format din 6 judecători. Astfel, norma dată se va revedea prin prisma art.37 alin.(2) al Legii nr.514/1995 privind organizarea judecătorească, care prevede că componenţa colegiilor se aprobă de către preşedintele curţii, prin ordin, la începutul fiecărui an. Subsecvent, numărul judecătorilor Colegiului anticorupţie se va revedea prin prisma situaţiei în care, din cei 6 judecători, 3 vor examina recursurile la actele emise de judecătorii de instrucţie din cadrul Judecătoriei Anticorupţie. Respectiv, există probabilitatea că aceştia nu vor putea examina cauzele pe fond. Totodată, există probabilitatea ca ceilalţi 3 (1 ori 2 din complet), care vor avea obligaţia să examineze fondul, să fie recuzaţi întemeiat, ori judecătorul să se abţină sau să fie în concediu medical pe perioadă îndelungată. Prin urmare, pot apărea situaţii când din cei 6 judecători specializaţi nu va fi pasibil de constituit completul pentru examinarea cauzei în fond. Ca alternativă, se propune desemnarea judecătorilor supleanţi (spre exemplu, 3 judecători) care vor fi specializaţi în judecarea acestor categorii de dosare.

Art.9 alin.(2) din proiectul legii prevede că Colegiul anticorupţie al Curţii de Apel este condus de vicepreşedintele Curţii de Apel Chişinău. În context, nu este clar care dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Curţii de Apel Chişinău va exercita funcţia de preşedinte al Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău, or, va fi necesar de instituit o nouă funcţie de vicepreşedinte, având în vedere proiectul legii.

Subsecvent, cu referire la dispoziţiile art.8 şi 9, este de menţionat faptul că, potrivit art.12 din proiect, numirea judecătorilor Judecătoriei Anticorupţie şi ai Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău se va realiza prin decretul de numire al Preşedintelui Republicii Moldova, or, după caz, de transfer în funcţie a judecătorilor. Astfel, remarcăm faptul că proiectul de lege nu dă informaţii adiţionale aferente numărului efectiv de personal al structurilor ce se propun a fi create (cu excepţia numărului de judecători), pentru a fi posibilă efectuarea unei analize ex-ante sub aspect de cheltuieli, de structură etc. În acest sens urmează a fi precizat dacă aceste funcţii vor fi instituite în limita efectivului de unităţi de personal deja existent în cadrul autorităţilor vizate din sistem, cu redistribuirea acestora, sau presupune majorarea unităţilor de personal în acest sens. Subsidiar, Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nu operează cu termeni precum "judecător de instrucţie", ceea ce va crea deficienţe în salarizarea personalului dat, motiv pentru care urmează a fi operate modificări, cu identificarea şi preluarea denumirii titlurilor de funcţie potrivit grupului ocupaţional din domeniu vizat, prevăzute în sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

La art.10:

- în alin.(1), cu referire la criteriile de selecţie a judecătorilor Judecătoriei Anticorupţie, recomandăm să se facă trimitere la condiţiile prevăzute de art.6 al Legii nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului (în continuare – Legea nr.544/1995). Menţionăm că condiţiile expuse în articolul menţionat sunt expuse exhaustiv şi se referă la toate categoriile de judecători. Eventual, în caz de strictă necesitate, articolul poate fi completat cu unele condiţii speciale ce nu sunt prevăzute de Legea nr.544/1995.

Subsecvent, referitor la persoanele care pot candida la funcţiile respective, atragem atenţia că, potrivit dispoziţiilor art.6 alin.(1) al Legii nr.544/1995, la funcţia de judecător poate candida persoana cu o reputaţie ireproşabilă, care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliul în ţară şi întruneşte condiţiile prevăzute de lege. Este de menţionat faptul că, potrivit art.2 din Constituţie, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie;

- în alin.(1) lit.a), cuvintele "avocat sau ofiţer de urmărire penală" se propun a fi substituite cu textul "avocat, ofiţer de urmărire penală sau inspector de integritate". Este de menţionat că experienţa acumulată de un inspector de integritate în procesul de control al averii deseori este mult mai relevantă decât experienţa unui avocat sau a unui ofiţer de urmărire penală în materie de modificări patrimoniale, de calcul al diferenţei substanţiale, precum şi de acte şi acţiuni în cadrul unui control;

- în alin.(3) menţionăm că, potrivit art.6 alin.(5) al Legii nr.544/1995, poate candida la funcţia de judecător al curţii de apel persoana cu o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani. Respectiv, textul "sau are o experienţă profesională de cel puţin 12 ani în domeniul dreptului, obţinută în Republica Moldova sau în străinătate, inclusiv în cadrul unor organizaţii internaţionale, dintre care cel puţin 6 ani în funcţia de procuror, avocat sau ofiţer de urmărire penală, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege" necesită a fi revăzut prin prisma articolului citat;

- în alin.(4), textul "7 ani" se va substitui cu textul "7 ani efectiv lucraţi". Sugestia propusă derivă din situaţia în care candidatul, în ultimii 7 ani de activitate, ar fi putut fi suspendat din diferite motive.

La art.11:

- deşi acesta conţine prevederi privind ocuparea funcţiei de judecător prin concurs, enunţăm că, din conţinutul normelor propuse, nu poate fi dedusă o claritate privind criteriile de selecţie a candidaţilor de către Consiliul Superior al Magistraturii, urmare a preselecţiei candidaţilor de către comisia de preselecţie. Or, comisia respectivă prezintă lista candidaţilor care au fost deja consideraţi a fi eligibili şi au promovat concursul. Astfel, propunem precizarea criteriilor de selecţie inclusiv la această etapă a concursului;

- din alin.(1) lit.a), textul "de către o comisie de preselecţie instituită ad-hoc de Consiliul Superior al Magistraturii" se propune a fi exclus, deoarece dublează dispoziţiile alin.(4) al aceluiaşi articol;

- în alin.(3) considerăm oportună expunerea într-o redacţie mai completă a sintagmei "se înregistrează în modul stabilit" şi includerea unei prevederi care să clarifice modul de înregistrare;

- primul enunţ al alin.(4) prevede că preselecţia candidaţilor se va efectua de către comisia de preselecţie instituită de Consiliul Superior al Magistraturii compusă din 6 membri, dintre care 3 sunt experţi internaţionali delegaţi de partenerii de dezvoltare şi 3 sunt reprezentanţi ai societăţii civile numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, reiterăm opinia Comisiei de la Veneţia potrivit căreia, odată ce Colegiul de selecţie şi cariera judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii va fi funcţional, se recomandă ca acestuia să i se încredinţeze şi procedura de selecţie/preselecţie a judecătorilor Judecătoriei Anticorupţie şi a Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău, fără a introduce o procedură de preselecţie a judecătorilor care să fie efectuată de un organism suplimentar. În contextul în care se va insista totuşi pe crearea unei comisii de preselecţie, în scopul stabilirii clare a mandatului membrilor Comisiei de preselecţie, se propune a fi revăzută norma, prin stabilirea competenţelor membrilor, a procedurii de activitate a Comisiei de preselecţie, a nivelului şi surselor de remunerare a acestora (menţionăm că remunerarea nu poate fi acoperită din bugetul actual al Consiliului Superior al Magistraturii). De asemenea, din textul proiectului nu rezultă că Comisia de preselecţie va fi asistată de secretariat (competenţele, remunerarea acestuia), care urmează să ofere suportul comisiei în vederea acumulării informaţiilor necesare pentru selectarea candidaţilor. Menţionăm că, toate aceste particularităţi ar putea fi preluate din textul Legii nr.26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor. Cu referire la al doilea enunţ, după cuvintele "10 ani" se va specifica expres în care domeniu de activitate profesională se solicită experienţa profesională.

La art.12:

- cu referire la dispoziţiile ce prevăd numirea judecătorilor Judecătoriei Anticorupţie şi ai Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău, menţionăm că dispoziţiile alin.(1) şi (2) au caracter general ce se aplică tuturor judecătorilor. Respectiv, se recomandă a fi prevăzut că numirea judecătorilor Judecătoriei Anticorupţie şi ai Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău se va desfăşura conform procedurii stabilite în art.11 al Legii nr.544/1995;

- în alin.(3), cu referire la numirea în funcţie a judecătorilor pe un termen de 6 ani, nu este clar ce se va întâmpla cu cauzele aflate în examinare la expirarea mandatului judecătorului sau la expirarea înainte de termen/suspendarea mandatului judecătorului din motive întemeiate, or, în acest sens, trebuie prevăzută o procedură clară. De asemenea, nu este clar dacă judecătorul ar mai putea candida pentru un nou mandat consecutiv. Cu referire la enunţul al doilea, acesta se propune a fi reformulat în vederea expunerii că, la expirarea termenului de 6 ani, judecătorii care au fost transferaţi revin la funcţia anterioară de judecător pe care au deţinut-o până la transfer, iar celor care au fost numiţi în funcţie, cu consimţământul lor, li se acordă o altă funcţie de judecător într-o instanţă de judecată de acelaşi nivel. Totodată, nu este clar ce va fi cu funcţia judecătorilor transferaţi. Aceasta va deveni vacantă sau timp de 6 ani în această funcţie nu va putea fi numit un alt judecător. Legea nr.544/1995 nu prevede transferul judecătorului pentru o perioadă de 6 ani. Menţinerea acestei funcţii vacante ar genera consecinţe grave pentru instanţele de judecată, în condiţiile în care volumul de lucru în instanţe este unul extrem de mare şi este în continuă creştere de la an la an, fapt confirmat prin datele statistice anuale generalizate de Consiliul Superior al Magistraturii. Totodată, ar fi util de reflectat cum se va proceda cu restul judecătorilor la expirarea mandatelor care până la numire deţineau alte funcţii decât de judecător.

Art.13 se propune a fi completat cu dispoziţia potrivit căreia actele emise de judecătorii de instrucţie se contestă în ordine generală la Curtea de Apel Chişinău şi nu în colegiul/completul specializat.

La art.13 alin.(1), art.14 şi art.15 se va indica numărul şi anul adoptării Legii privind organizarea judecătorească.

La art.15, menţionăm că, potrivit art.46 al Legii nr.514/1995 privind organizarea judecătorească, secretariatul instanţelor judecătoreşti se constituie din grefă şi din serviciul administrativ. Respectiv, textul "după caz, alte subdiviziuni" necesită a fi revăzut deoarece nu corespunde dispoziţiilor generale privind activitatea secretariatului instanţelor judecătoreşti.

Cu referire la dispoziţiile art.16, se propune a fi exclus alin.(1), dat fiind faptul că Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 prevede executarea de casă a bugetelor, inclusiv cele ale autorităţilor/instituţiilor, prin Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanţelor, cu utilizarea conturilor trezoreriale bazate pe clasificaţia bugetară şi pe planul de conturi contabile. Subsecvent, se va revizui necesitatea alin.(2), având în vedere dispoziţiile generale privind bugetul instanţelor judecătoreşti prevăzute la art.22 al Legii nr.514/1995 privind organizarea judecătorească. Potrivit acestora, instanţele judecătoreşti au un buget propriu care este parte integrantă a bugetului de stat. Bugetele instanţelor judecătoreşti se elaborează şi se administrează în conformitate cu principiile, cu regulile şi cu procedurile prevăzute de Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014. În procesul elaborării, aprobării şi modificării bugetului instanţelor judecătoreşti, se solicită avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

Referitor la art.16 alin.(3), menţionăm că Constituţia Republicii Moldova, prin art.115 alin.(1), statuează expres că justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii, iar norma de la art.121 alin.(1) prevede că bugetele acestora se aprobă de Parlament şi se includ în proiectul bugetului de stat. Astfel, reflectarea separată a bugetului Judecătoriei Anticorupţie de bugetul instanţelor judecătoreşti în legea bugetului de stat ar reprezenta o deviere de la normele legale.

La art.17 alin.(2), din sintagma "pregătire suplimentară" se va exclude cuvântul "suplimentară", ca fiind inutil. Cu referire la alin.(3), care prevede că "Institutul Naţional de Justiţie organizează cursuri periodice de formare a judecătorilor Judecătoriei Anticorupţie şi ai Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău pentru consolidarea şi actualizarea cunoştinţelor şi abilităţilor acestora, organizează ateliere pentru studiul practicilor internaţionale inovatoare ale activităţii judiciare în domeniul combaterii corupţiei, inclusiv cu implicarea reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale şi ai instituţiilor străine", e necesară revizuirea normei date ţinând cont de faptul că, potrivit art.30 alin.(2) şi (3) al Legii nr.152/2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei, Institutul organizează formarea continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie conform planului de formare aprobat anual de către Consiliu. Totodată, menţionăm că planul de formare continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie se elaborează în conformitate cu Metodologia de determinare a necesităţilor de formare continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie, având la bază solicitările judecătorilor în funcţie şi ale procurorilor în funcţie, propunerile remise de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor, de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Consiliul Superior al Procurorilor.

La art.18:

- în alin.(1), cuvintele "sistemul judiciar informaţional" se vor substitui cu cuvintele "sistemul informaţional judiciar", în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr.794/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Sistemului informaţional judiciar;

- în alin.(2), după cuvântul "registrator" se propun a fi incluse cuvintele "al sistemului informaţional judiciar";

- la alin.(3), cuvintele "va utiliza" se vor substitui cu cuvântul "utilizează", în vederea respectării art.54 alin.(1) lit.j) al Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative;

- suplimentar, se va revedea necesitatea normelor cuprinse la art.18, ţinând cont de faptul că registratori ai sistemului informaţional judiciar, potrivit Hotărârii Guvernului nr.794/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Sistemului informaţional judiciar, sunt toate instanţele de judecată prin intermediul angajaţilor împuterniciţi cu atribuţii de acces în sistem.

Cu referire la dispoziţiile art.19, care prevăd monitorizarea integrităţii judecătorilor Judecătoriei Anticorupţie şi ai Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău, se consideră că acestea sunt inutile deoarece atât Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, cât şi Legea integrităţii nr.82/1017 sunt aplicabile pentru toate entităţile publice, inclusiv pentru instanţele judecătoreşti. Mai mult, cu referire la dispoziţiile lit.b) şi c), se constată că Consiliul Superior al Magistraturii nu deţine competenţe legale pentru a efectua monitorizarea stilului de viaţă al judecătorilor Judecătoriei Anticorupţie şi ai colegiului specializat din cadrul Curţii de Apel Chişinău, inclusiv al membrilor familiilor acestora. Din proiect nu rezultă care ar fi procedura de control şi de monitorizare, acţiunile ce urmează a fi întreprinse de Consiliu şi care ar fi finalitatea acestor acţiuni. Or, prin prisma competenţelor atribuie de Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul este organul de autogestionare a sistemului judecătoresc şi nu un organ coercitiv. Astfel, monitorizarea stilului de viaţă al judecătorilor şi al membrilor familiilor acestora nu se consideră justificată. Suplimentar, şi Comisia de la Veneţia, vizavi de acest subiect, a menţionat că monitorizarea stilului de viaţă a judecătorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii nu este necesară şi se recomandă a fi exclusă din proiectul de lege întrucât verificarea bunurilor şi intereselor personale este, în sine, un mijloc adecvat şi suficient pentru monitorizarea integrităţii judecătorilor.

Cu referire la art.20 alin.(1), care prevede anumite garanţii suplimentare de securitate a judecătorilor Judecătoriei Anticorupţie şi ai Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău (asigurarea securităţii lor, a siguranţei personale a familiilor lor şi păstrarea bunurilor deţinute), menţionăm că acestea se consideră a fi inutile având în vedere dispoziţiile art.27 alin.(1) al Legii nr.544/1995, care prevăd că judecătorul, membrii familiei lui şi averea lor se află sub protecţia statului. La cererea judecătorului sau a preşedintelui instanţei judecătoreşti, organele afacerilor interne sunt obligate să ia măsurile de rigoare pentru asigurarea securităţii judecătorului şi a membrilor familiei lui, precum şi să asigure integritatea bunurilor acestora.

Cu referire la dispoziţiile art.20 alin.(2), care prevede acordarea pazei de stat judecătorilor Judecătoriei Anticorupţie şi ai Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău, se propune revizuirea normei date prin prisma Legii nr.134/2008 cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, în care sunt prevăzute persoanele beneficiare de protecţie de stat. Totodată, este necesar a se concretiza că paza de stat a judecătorilor se acordă la solicitare.

La art.20 alin.(3), sintagma "facilităţi moderne de securitate" necesită a fi revăzută, deoarece este ambiguă. Mai mult, în ceea ce ţine de dotarea cu mijloace/echipamente moderne de securitate a judecătoriilor respective, precum şi de acordarea spaţiului locativ de serviciu pe durata activităţii judecătorilor (art.21), menţionăm că acestea necesită cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, iar costul lor nu este estimat. Potrivit art.131 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova, nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Având în vedere că art.21 prevede, la fel ca şi art.20, dispoziţii privind garanţiile suplimentare ale judecătorilor Judecătoriei Anticorupţie şi ai Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău, se recomandă ca articolele date să fie comasate, respectiv, denumirea articolului va fi reformulată prin expunerea generică a obiectului de reglementare.

Cu referire la dispoziţiile art.21, care prevede acordarea spaţiului locativ de serviciu judecătorilor Judecătoriei Anticorupţie şi ai Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău pe durata activităţii în cadrul instituţiilor sus-menţionate sau acordarea unei indemnizaţii lunare neimpozabile pentru chirie, menţionăm că proiectul nu prevede sursa de finanţare şi nici estimarea costurilor pentru aplicarea normei date. În context, se recomandă ca norma să fie completată cu cuvintele "din contul bugetului instanţei judecătoreşti". Este de remarcat faptul că asigurarea judecătorului cu locuinţă era prevăzută şi de Legea nr.544/1995, garanţie care a fost exclusă prin Legea nr.90/2009 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Cu referire la art.22, menţionăm că acesta conţine dispoziţii ce vizează intrarea în vigoare a respectivei legi, precum şi măsurile necesare punerii în aplicare a actului normativ. Respectiv, denumirea articolului dat necesită a fi reformulată.

În ceea ce priveşte alin.(1) al articolului sus-citat care prevede intrarea în vigoare a legii, autorul urmează să argumenteze în nota informativă oportunitatea intrării în vigoare a unor norme la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în corespundere cu prevederile art.56 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.

Norma de la art.22 alin.(4) necesită a fi reformulată ţinând cont de faptul că dispoziţiile potrivit cărora cauzele atribuite în competenţa Judecătoriei Anticorupţie trimise judecătoriilor de drept comun pentru examinare, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se transmit Judecătoriei Anticorupţie dacă instanţa de drept comun nu a finalizat examinarea cauzei în fond în dosarele ce ţin de actele şi cererile Autorităţii Naţionale de Integritate, sunt contradictorii dispoziţiilor prevăzute la alin.(5) al aceluiaşi articol, care prevăd că cauzele atribuite în competenţa Judecătoriei Anticorupţie în care judecătoria de drept comun nu a finalizat examinarea cauzei în fond continuă să fie examinate şi soluţionate de către instanţa de drept comun în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Mai mult, aspectul privind transmiterea cauzelor atribuite în competenţa Judecătoriei Anticorupţie trimise judecătoriilor de drept comun şi care nu a finalizat examinarea cauzei în fond necesită a fi revăzut,sub aspectul pierderii unor probe, unor martori şi a tergiversării soluţionării cauzelor.

La art.22 alin.(5), se va indica momentul începerii curgerii termenului de 3 luni şi, respectiv, de 10 zile pentru realizarea acţiunilor indicate. Totodată, din ultimul enunţ, textul "în termen de 3 luni" se propune a fi substituit cu textul "la expirarea a 3 luni".

În altă ordine de idei, transmiterea cauzelor atribuite în competenţa Judecătoriei Anticorupţie, în care judecătoria de drept comun a început cercetarea judecătorească sau nu a finalizat examinarea cauzei în fond, în termen de 10 zile spre examinare Judecătoriei Anticorupţie, dacă, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi nu a fost pronunţat niciun act judecătoresc de dispoziţie, se va revedea astfel încât norma dată să nu aducă atingere principiului examinării cauzelor în termen rezonabil.

La art.23, având în vedere dispoziţiile cuprinse, se propune ca articolul să fie denumit "Dispoziţii tranzitorii".

Menţionăm că, potrivit art.63 alin.(4) şi art.48 alin.(2) al Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, dacă adoptarea, aprobarea sau emiterea unui act normativ presupune modificarea ulterioară a altor acte normative, modificările respective se includ în ordine cronologică într-un proiect separat de modificare a cadrului normativ conex, care se prezintă împreună cu proiectul actului normativ de bază, sau se includ în dispoziţiile tranzitorii ale actului normativ de bază. Având în vedere cele expuse, fie capitolul "Dispoziţii finale şi tranzitorii" a proiectului de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupţie va fi completat cu modificările la actele normative prevăzute în art.II-IX, fie se va elabora un proiect separat de modificare a cadrului normativ conex proiectului de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupţie.

La art.II – modificarea Legii nr.514/1995 privind organizarea judecătorească

Punctul 1 se propune a fi expus în următoarea redacţie:

"1. Articolul 25 va avea următorul cuprins:

"Articolul 25. Judecătoriile

Judecătoriile funcţionează în sectoare stabilite prin lege. Judecătoriile şi localităţile din raza de activitate a acestora se stabilesc conform anexei nr.2, cu excepţia judecătoriilor specializate.".

Suplimentar, se propune completarea proiectului cu modificări la art.21 alin.(2) în partea ce ţine de numărul funcţiilor de judecători pentru toate instanţele judecătoreşti din Republica Moldova. Această propunere rezidă din necesitatea completării numărului total de funcţii de judecător, 504, cu numărul de 15 judecători propuşi pentru Judecătoria Anticorupţie şi 6 judecători pentru Colegiul anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău.

La art.III – modificarea Legii nr.544/1995

La punctul 1, redacţia propusă pentru art.6 alin.(6) din Legea nr.544/1995 prevede că "numirea judecătorilor la instanţa specializată este reglementată de Legea cu privire la sistemul judecătoresc anticorupţie şi modificarea unor acte normative". În context, se recomandă reformularea normei date ţinând cont de faptul că prin instanţă specializată nu se înţeleg doar instanţele din sistemul judecătoresc anticorupţie. Menţionăm că, potrivit art.29 alin.(2) al Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003, pentru anumite categorii de cauze penale pot funcţiona judecătorii, colegii sau complete de judecată specializate (observaţie similară valabilă şi pentru punctul 2 care prevede modul de transfer al judecătorului la instanţa specializată).

La punctul 2, prima utilizare a cuvântului "textul" se va substitui cu cuvântul "cuvintele", în corespundere cu normele tehnicii legislative.

Subsecvent, textul "alineatul (4), după ultimul enunţ, se completează cu următorul enunţ: "se va substitui cu textul "alineatul (4) se completează cu un enunţ, cu următorul cuprins:".

La art.IV – modificarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003 ( în continuare - Codul de procedură penală):

La punctul 1, completarea art.29 al Codului de procedură penală cu alin.(2¹) este inutilă deoarece norma prevăzută în acest alineat dublează dispoziţia propusă pentru art.36¹ alin.(2), care prevede că Judecătoria Anticorupţie judecă în primă instanţă cauzele penale trimise în instanţa de judecată de către Procuratura Anticorupţie.

La punctul 2, în redacţie nouă se va indica şi denumirea art.36 al Codului de procedură penală.

La punctul 3:

- în redacţia propusă pentru art.36¹ alin.(1) al Codului de procedură penală, textul "şi art.91" se va substitui cu textul "şi art.191". Subsecvent, sugerăm ca la stabilirea listei de infracţiuni să se ţină cont de competenţele Procuraturii Anticorupţie şi ale Centrului Naţional Anticorupţie. Altfel zis, toate infracţiunile ce intră în competenţa acestora ar trebui să fie deduse judecăţii către Judecătoria Anticorupţie;

- la alin.(2) remarcăm că prin Legea nr.245/2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului de procedură penală şi a Codului contravenţional) a fost revizuit art.269 din Codul de procedură penală ce vizează competenţa organului de urmărire penală al Centrului Naţional Anticorupţie. Astfel, potrivit alin.(2) din acest articol, conducerea urmăririi penale în cauzele date în competenţa organului de urmărire penală al Centrului Naţional Anticorupţie este efectuată de către procuratura în raza teritorială a căreia este amplasată subdiviziunea teritorială a Centrului Naţional Anticorupţie. Prin urmare, este necesară reglementarea situaţiei transmiterii la Judecătoria Anticorupţie inclusiv a cauzelor instrumentate de către procuraturile teritoriale care conduc urmărirea penală exercitată de CNA;

- norma propusă pentru art.36¹ alin.(3) poartă caracter declarativ şi este lipsită de densitate normativă. În acest sens, se recomandă excluderea acesteia.

La punctele 4 şi 5, din sintagma "articolul se completează" se va exclude cuvântul "articolul", ca fiind excedent.

La punctul 5, cu referire la redacţia propusă pentru art.41 alin.(2), subliniem că judecătorul de instrucţie din cadrul Judecătoriei Anticorupţie asigură controlul judecătoresc nu doar al procurorului din Procuratura Anticorupţie, ci şi al procurorului teritorial ce conduce urmărirea penală pe cauzele instrumentate de către Centrul Naţional Anticorupţie (conform atribuţiilor din art.269 al Codului de procedură penală).

La art.VI, prin proiect se propune ca art.201 din Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018 să fie completat cu alin.(1¹) cu următorul cuprins: "(1¹) Cererile de confiscare a averii nejustificate în folosul statului şi pretenţiile pe cauzele de contestare a actelor Autorităţii Naţionale de Integritate de constatare a diferenţei substanţiale între veniturile obţinute, cheltuielile realizate şi averea dobândită a persoanei supuse controlului sunt inseparabile şi se examinează într-o singură procedură, cu examinarea acţiunii în contenciosul administrativ.". Menţionăm că dispoziţiile art.201 din Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018 prevăd dispoziţii generale şi nu se referă în special la anumite cauze. În context, se consideră oportun ca norma dată să fie prevăzută în capitolul XXII¹ "Procedura de confiscare a averii nejustificate în folosul statului" din Codul de procedură civilă nr.225/2003.

La art.VII – modificarea Legii nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate

La punctul 1, din enunţul al doilea al redacţiei propuse pentru art.34 alin.(5), cuvintele "la Judecătoria Anticorupţie" se propun a fi excluse, ca fiind excedente. Totodată, cuvintele "a fost adus la cunoştinţă" recomandăm a fi substituite cu cuvintele "rămâne definitiv", în conformitate cu terminologia utilizată în Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate.

La punctul 2 menţionăm că, într-o enumerare de trimiteri, denumirea elementelor structurale ale actului normativ nu se repetă. Astfel, textul "alin. (1) şi alin.(2)" se va substitui cu textul "alin. (1) şi (2)".

Subsecvent, din sintagma "articolul se completează" se va exclude cuvântul "articolul", ca fiind excedent.

La art.VIII – modificarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar

La punctul 2, textul "litera g)" se va substitui cu textul "litera f)", cu modificarea referinţei la litera citată şi în textul expus între semnele citării.

Subsecvent, din redacţia propusă pentru art.17 alin.(2) lit.g), prima şi a doua utilizare a cuvintelor "personalul şi" se propun a fi excluse, fiind considerate inutile.

Art.VIII şi IX ale proiectului de lege prevăd modificarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar şi Legii bugetului de stat pentru anul 2023 nr.359/2022 şi vizează atribuirea unui nou spor cu caracter specific în mărime de 60% din suma anuală a salariilor de bază personalului şi judecătorilor Judecătoriei Anticorupţie şi Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău, majorarea cu 8 clase de salarizare succesive a claselor de salarizare pentru funcţiile publice de "asistent judiciar" şi de "grefier" din cadrul structurilor vizate, echivalarea claselor de salarizare pentru judecătorii Judecătoriei Anticorupţie cu clasele judecătorilor din curţile de apel.

Menţionăm faptul că aplicarea cuantumului de 60% a sporului cu caracter specific pentru personalul şi pentru judecătorii Judecătoriei Anticorupţie şi Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău necesită o examinare complexă, prin identificarea şi stabilirea criteriilor clare de aplicare a sporurilor cu caracter specific, în raport inclusiv cu alte domenii similare, care se acordă personalului pentru compensarea efortului depus sau a riscului asumat în condiţiile specifice de activitate şi pentru timpul lucrat în aceste condiţii. Respectiv, funcţiile concrete pentru care se acordă sporurile, gradul de pericol/condiţiile de activitate, mărimea concretă a procentului, precum şi normele de acordare urmează a fi stabilite şi expuse în cadrul normativ secundar pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, iar ulterior urmează a fi transpuse şi stabilite în actul normativ cu caracter intern al conducătorului autorităţii, ca urmare a identificării şi a atribuirii criteriilor specifice de activitate.

Subsecvent, acordarea unor privilegii pentru o categorie restrânsă de angajaţi va genera aspecte de inechitate faţă de personalul din cadrul celorlalte autorităţi vizate din sistem, deviind-se astfel de la principiul sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar: "nediscriminare, echitate şi coerenţă, în sensul asigurării tratamentului egal şi a remunerării egale pentru munca de valoare egală". Respectiv, la această etapă există riscul apariţiei unor cheltuieli suplimentare ca efect al eliminării discrepanţelor între două categorii de instituţii (Curţile de Apel şi Judecătoria Anticorupţie) cu condiţii similare de salarizare.

În partea ce ţine de modificarea propusă la art.IX ce vizează amendarea art.10 alin.(2) lit.f) din Legea bugetului de stat pentru anul 2023 nr.359/2022, prin atribuirea valorii de referinţă în mărime de 3000 de lei pentru judecătorii din cadrul Judecătoriei Anticorupţie şi Colegiului anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău, similar concepţiei expuse aferente Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, s-ar crea aspecte de inechitate şi de discriminare în raport cu judecătorii Curţilor de Apel cărora, actualmente, le este atribuită valoarea de referinţă în mărime de 2850 lei.

În acest sens, se menţionează că modificările propuse urmează a fi însoţite de o evaluare şi de o analiză ample a impactului financiar asupra bugetului de stat, în contextul în care măsura propusă nu are acoperire financiară în cadrul resurselor prevăzute în legea bugetară anuală. Mai mult, costul implementării măsurii date va avea impact financiar considerabil asupra bugetului public naţional şi va duce la riscul atragerii în lanţ a propunerilor similare din partea personalului poziţionat în aceeaşi ierarhie a grupurilor ocupaţionale din sistemul salarial.

Prin urmare, informaţia ce ţine de instituirea şi remunerarea angajaţilor din cadrul Judecătoriei Anticorupţie şi Colegiul anticorupţie al Curţii de Apel Chişinău, expusă în prezentul proiect de lege, este insuficientă pentru a efectua inclusiv o analiză/simulare a impactului costurilor ce se impun asupra tuturor funcţiilor caracteristice acestui domeniu, potrivit structurii şi efectivului-limită ce urmează a fi stabilit, şi pentru determinarea nivelului salarial potrivit statutului atribuit acestor funcţii.

De notat este şi faptul că recent, în cadrul exerciţiului de rectificare bugetară (Legea nr.295/2023 privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2023 nr.359/2022), au fost operate majorări salariale pentru personalul din cadrul instanţelor judecătoreşti. Astfel, salarizarea propusă în proiect urmează a fi corelată cu ultimele majorări.

În acest context, pornind de la prevederile art.17 alin.(2) al Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 şi ale art.131 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova (nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare), compartimentul fundamentarea economico-financiară din nota informativă la proiectul de lege vizat supra, conform prevederilor Legii nr.100/2018 cu privire la actele normative, urmează a fi detaliat cu informaţii ce ţin de descrierea impactului economico-financiar, cu indicarea cheltuielilor (bugetare şi nebugetare) necesare pentru implementarea prevederilor noului act normativ (de exemplu, din bugetul anului următor), luând în calcul obiectul de reglementare al propunerilor de modificare a normelor din Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, a art.10 din Legea bugetului de stat pentru anul 2023 nr.359/2023, inclusiv măsurile cu impact asupra bugetului public naţional.

Având în vedere cele expuse mai sus, proiectul se susţine, urmând a fi revizuit şi îmbunătăţit prin prisma celor menţionate.