BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Hotărâri

Hotărâre nr. 92 din 28.02.2023

cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal nr.95/2021

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
28.02.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la punerea în aplicare a

Codului vamal nr. 95/2021

nr. 92  din  28.02.2023

 (în vigoare 01.01.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 93-96 art.193 din 21.03.2023

* * *

În temeiul art.426 alin.(2) din Codul vamal nr.95/2021 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.219-225, art.238), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre transpune parţial:

- Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 343 din 29 decembrie 2015, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2021/1934 al Comisiei din 30 iulie 2021;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 343 din 29 decembrie 2015, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/235 al Comisiei din 8 februarie 2021;

- Regulamentul (UE) nr.608/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autorităţile vamale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1383/2003 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 181 din 29 iunie 2013.

1. Se aprobă:

1) Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal nr.95/2021, conform anexei nr.1;

2) Lista hotărârilor Guvernului care se abrogă, conform anexei nr.2.

2. Serviciul Vamal, până la data de 30 aprilie 2023, va elabora şi va aproba:

1) actele normative necesare pentru punerea în aplicare a prezentei hotărâri;

2) formularele-tip ale actelor procedurale utilizate în cadrul procesului contravenţional şi în cadrul activităţii agenţilor constatatori.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

Rectificare: În punctul 3 din Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal nr.95/2021 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.93-96, art.193), textul "1 iulie 2023" se va citi "1 ianuarie 2024".

          *Conform scrisorii Cancelariei de Stat a Republicii Moldova nr.18-69-3322 din 28 martie 2023.

           (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.101-104 din 29.03.2023, pag.110)

Notă: În anexa nr.1, pe tot parcursul textului, cuvintele "notificare sumară de intrare" şi "notificare sumară de ieşire", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "declaraţie sumară de intrare" şi, respectiv, "declaraţie sumară de ieşire", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025

Notă: Pe tot parcursul textului Regulamentului:

        a) cuvintele "document de însoţire de tranzit", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "document de însoţire a tranzitului" la forma gramaticală corespunzătoare;

        b) cuvintele "ia naştere", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul "apare", la forma gramaticală corespunzătoare;

        c) cuvintele "declaraţia vamală în detaliu", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "declaraţia vamală", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.92/2023

REGULAMENT

DE PUNERE ÎN APLICARE A CODULUI VAMAL

DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1

Definiţii

1. În sensul prezentului Regulament se aplică următorii termeni:

1) cod – Codul vamal nr.95/2021;

2) post vamal de prezentare – postul vamal de a cărui competenţă ţine locul în care sunt prezentate mărfurile;

3) post vamal de tranzit – oricare dintre următoarele:

a) postul vamal competent pentru punctul de ieşire din teritoriul vamal atunci când mărfurile părăsesc acel teritoriu în cursul unei operaţiuni de tranzit printr-o frontieră cu un teritoriu în afara teritoriului vamal;

b) postul vamal competent pentru punctul de intrare pe teritoriul vamal atunci când mărfurile au traversat un teritoriu din afara teritoriului vamal în cursul unei operaţiuni de tranzit;

4) valoare intrinsecă:

a) pentru mărfuri comerciale: preţul mărfurilor în sine atunci când sunt vândute pentru export, excluzând costurile de transport şi asigurare, cu excepţia cazului în care acestea sunt incluse în preţ şi nu sunt indicate separat pe factură;

b) pentru mărfuri cu caracter necomercial: preţul care ar fi fost plătit pentru mărfurile în sine dacă ar fi vândute pentru export către teritoriul vamal;

5) perfecţionare activă EX/IM – exportul anticipat de produse prelucrate obţinute din mărfuri echivalente sub regimul de perfecţionare activă înainte de importul mărfurilor pe care le înlocuiesc;

6) perfecţionare activă IM/EX – importul mărfurilor străine sub regimul de perfecţionare activă înainte de exportul produselor prelucrate;

7) produse prelucrate principale – produsele prelucrate pentru care s-a acordat autorizaţia de perfecţionare activă;

8) produse prelucrate secundare – produse prelucrate care sunt un produs secundar necesar al operaţiunii de prelucrare, altul decât produsele prelucrate principale;

9) perfecţionare pasivă EX/IM – exportul de mărfuri autohtone în regim de perfecţionare pasivă înainte de importul de produse prelucrate;

10) perfecţionare pasivă IM/EX – importul anticipat de produse prelucrate obţinute din mărfuri echivalente sub regimul de perfecţionare pasivă înainte de exportul mărfurilor autohtone pe care le înlocuiesc;

11) palet – dispozitiv pe puntea căruia se poate asambla o cantitate de mărfuri pentru a forma o încărcătură unitară în scopul transportării acesteia ori manipulării sau stivuirii acesteia cu ajutorul unor aparate mecanice. Acest dispozitiv este alcătuit din două punţi separate de purtători sau dintr-o singură punte susţinută de picioare; înălţimea sa totală este redusă la minimul compatibil cu manipularea cu stivuitoare sau transpaleţi; poate avea sau nu o suprastructură;

12) antrepozit vamal public tip I – antrepozit vamal public în care responsabilităţile prevăzute la art.304 alin.(1) din Cod revin titularului autorizaţiei şi titularului regimului;

13) antrepozit vamal public tip II – antrepozit vamal public în care responsabilităţile prevăzute la art.304 alin.(1) din Cod revin titularului regimului;

14) antrepozit vamal public tip III – antrepozit vamal care este operat de Serviciul Vamal;

15) carnet ATA – document vamal internaţional de admitere temporară, emis în conformitate cu Convenţia ATA sau Convenţia de la Istanbul;

16) carnet CPD – document vamal internaţional utilizat pentru admiterea temporară a mijloacelor de transport străine, eliberat în conformitate cu Convenţia de la Istanbul;

17) Convenţia ATA – Convenţia vamală privind carnetul ATA pentru admiterea temporară a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 6 decembrie 1961;

18) Convenţia de la Istanbul – Convenţia privind admiterea temporară, încheiată la Istanbul la 26 iunie 1990;

19) Convenţia TIR – Convenţia vamală privind transportul internaţional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR, încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975;

191) Convenţia privind regimul de tranzit comun – Convenţia privind regimul de tranzit comun, încheiată la Interlaken la 20 mai 1987;

20) ţară de tranzit comun – un stat membru al Uniunii Europene şi orice ţară care este parte contractantă la Convenţia privind un regim comun de tranzit, încheiată la Interlaken la 20 mai 1987;

21) principii de contabilitate general acceptate – principiile care sunt recunoscute sau au un sprijin autoritar substanţial într-o ţară la un moment dat cu privire la resursele şi obligaţiile economice care trebuie înregistrate ca active şi pasive, care modificări ale activelor şi datoriilor trebuie înregistrate, cum activele şi pasivele şi modificările acestora ar trebui măsurate, ce informaţii ar trebui dezvăluite şi cum ar trebui dezvăluite şi ce situaţii financiare ar trebui întocmite;

22) mărfuri în trimitere poştală – mărfuri, altele decât obiectele de corespondenţă, conţinute într-un colet poştal şi transportate sub responsabilitatea unui furnizor de serviciu poştal universal sau de către acesta în conformitate cu prevederile Convenţiei Uniunii Poştale Universale, adoptată la 10 iulie 1984 sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite;

23) obiecte de corespondenţă – scrisori, cărţi poştale, scrisori braille şi imprimate care nu sunt supuse drepturilor de import sau de export;

231) trimitere expresă – trimitere care este colectată, ambalată, transmisă şi distribuită prin mijloace fizice într-un mod cât mai rapid posibil;

24) număr de referinţă principal (MRN) – numărul de înregistrare alocat de către postul vamal competent declaraţiilor sau notificărilor menţionate la art.5 pct.13, 15, 151, 16 şi 43–45 din Cod, operaţiunilor TIR sau dovezilor statutului vamal al mărfurilor autohtone;

25) aeroportul Moldovei – orice aeroport situat pe teritoriul vamal;

26) portul Moldovei – orice port maritim situat pe teritoriul vamal;

27) perioadă de încheiere – timpul până la care mărfurile plasate sub un regim special, cu excepţia tranzitului, sau produsele prelucrate trebuie să fie plasate sub un regim vamal ulterior, să fie distruse, să fie scoase de pe teritoriul vamal sau să fie atribuite la utilizarea finală prescrisă. În cazul perfecţionării pasive, termenul de încheiere înseamnă perioada în care mărfurile exportate temporar pot fi reimportate pe teritoriul vamal sub formă de produse prelucrate şi puse sub punere în liberă circulaţie, pentru a putea beneficia de scutire totală sau parţială de drepturi de import;

28) persoană fizică – persoana, alta decât persoana juridică;

29) birou vamal de supraveghere:

a) în cazul depozitării temporare sau în cazul unor regimuri speciale, altele decât tranzitul, biroul vamal indicat în autorizaţie să supravegheze fie depozitarea temporară a mărfurilor, fie regimul special în cauză;

b) în cazul declaraţiei vamale simplificate, vămuirii centralizate, înscrierii în evidenţa declarantului, biroul vamal indicat în autorizaţia de supraveghere a plasării mărfurilor sub regimul vamal în cauză;

30) operaţiune TIR – circulaţia mărfurilor pe teritoriul vamal în conformitate cu Convenţia TIR;

31) document de însoţire a tranzitului – document tipărit în baza informaţiilor din declaraţia de tranzit folosind tehnici electronice de prelucrare a datelor pentru a însoţi mărfurile;

32) forţă majoră – împrejurare de fapte (evenimente, circumstanţe) care este imprevizibilă şi insurmontabilă şi care face imposibilă executarea corespunzătoare a obligaţiilor faţă de Serviciul Vamal. Forţa majoră este confirmată prin acte justificative, prezentate postului vamal şi acceptate de acesta, conform modului prevăzut de prezentul Regulament;

33) control fizic – set de acţiuni de verificare a mărfurilor, mijloacelor de transport, trimiterilor poştale internaţionale şi bagajelor persoanelor fizice, care se efectuează în scopul de a confirma informaţiile despre natura, originea, starea şi cantitatea de mărfuri aflate sub control vamal, prezenţa de bunuri, mijloace de transport şi spaţii de depozitare, starea sigiliilor, ştampilelor şi altor mijloace de identificare;

34) contingent tarifar – volum de mărfuri, exprimat cantitativ sau valoric, ce poate fi pus în liberă circulaţie cu reducerea sau exonerarea de taxe vamale;

35) valabilitatea contingentului – intervalul de timp în care, pentru mărfurile ce fac obiectul contingentului tarifar, poate fi acceptată punerea în liberă circulaţie cu reducerea sau exonerarea de taxe vamale;

36) cerere pentru a beneficia de contingentul tarifar – solicitare de aplicare a reducerii sau exonerării de taxele vamale în cadrul unui contingent tarifar, care constă în acceptarea declaraţiei vamale de punere în liberă circulaţie în sistemul informaţional vamal;

37) validare automată a declaraţiei vamale – operaţiune automată a sistemului informațional vamal prin care declaraţia vamală se validează informatic, fără intervenţia directă a funcţionarului vamal;

38) loc desemnat – loc/spaţiu stabilit de Serviciul Vamal pentru asigurarea efectuării controlului şi supravegherii vamale a mărfurilor ce necesită anumite condiţii speciale de control;

39) loc aprobat – loc/spaţiu aprobat de către Serviciul Vamal la cererea operatorului economic (declarantului) pentru prezentarea mărfurilor şi depozitarea temporară, pentru o perioadă prevăzută lege, cu plasarea ulterioară a mărfurilor sub regim vamal sau reexport;

40) borderou de transport – document vamal electronic utilizat pentru asigurarea supravegherii vamale a mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova de la un post vamal la altul (inclusiv posturile vamale interne de control). Cazurile şi procedura de utilizare a borderoului de transport se stabilesc de Serviciul Vamal.

[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.496 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Secţiunea a 2-a

Deciziile vamale

2. Subdiviziunea Serviciului Vamal păstrează toate datele şi informaţiile pe care s-a bazat la luarea deciziei timp de cel puţin 3 ani de la data expirării valabilităţii acesteia.

3. Până la emiterea unei decizii vamale, comunicarea cu solicitantul acesteia se efectuează conform art.22 din Cod. Comunicarea menţionată în art.15 alin.(8) din Cod conţine următoarele:

a) trimitere la documentele şi informaţiile pe care Serviciul Vamal intenţionează să îşi întemeieze decizia;

b) perioada în care persoana în cauză îşi va exercita dreptul la replică de la data la care primeşte respectiva comunicare sau se consideră că a primit-o;

c) referire la dreptul persoanei în cauză de a avea acces la documentele şi informaţiile menţionate la lit.a), în conformitate cu dispoziţiile aplicabile.

[Pct.3 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

31. Prin Sistemul "Decizii Vamale" se vor depune cererile şi se vor emite, modifica, suspenda, anula, revoca următoarele tipuri de decizii vamale:

a) autorizaţia pentru statutul de destinatar agreat;

b) autorizaţia pentru statutul de expeditor agreat;

c) autorizaţia pentru statutul de destinatar agreat în sensul TIR;

d) autorizaţia pentru utilizarea garanţiei globale, inclusiv cu un cuantum redus, sau de exonerarea de la aceasta;

e) autorizaţia pentru funcţionarea spaţiilor de depozitare a mărfurilor într-un antrepozit vamal;

f) autorizaţia pentru funcţionarea spaţiilor de depozitare a mărfurilor într-un depozit temporar;

g) autorizaţia pentru amânarea plăţilor;

h) autorizaţia pentru depunerea declaraţiei simplificate sub forma unei înscrieri în evidenţele declarantului;

i) autorizaţia pentru utilizarea unui document electronic de transport ca declaraţie vamală;

j) autorizaţia pentru utilizarea regimului vamal de destinaţie finală;

k) autorizaţia pentru utilizarea regimului vamal de perfecţionare activă;

l) autorizaţia pentru utilizarea regimului vamal de perfecţionare pasivă;

m) autorizaţia pentru utilizarea declaraţiei simplificate;

n) autorizaţia pentru utilizarea sigiliilor speciale;

o) autorizaţia pentru utilizarea regimului vamal de admitere temporară;

p) autorizaţie pentru utilizarea declaraţiei de tranzit cu un set redus de date;

q) autorizaţia pentru simplificarea determinării sumelor care fac parte din valoarea în vamă a mărfurilor;

r) autorizaţia pentru statutul de exportator aprobat.

[Pct.31 completat prin Hot.Guv. nr.496 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

[Pct.31 completat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.31 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

4. În cazul în care persoana îşi exercită dreptul la replică înainte de expirarea perioadei menţionate la pct.3 lit.b), Serviciul Vamal continuă examinarea cererii pentru luarea deciziei, cu excepţia cazului în care persoana solicită menţinerea termenului iniţial pentru exprimarea dreptului la replică.

Secţiunea a 3-a

Operator economic autorizat

5. Procedura de eliberare, suspendare, retragere, modificare şi anulare a autorizaţiei de operator economic autorizat (în continuare – autorizaţie AEO) se efectuează prin intermediul Sistemului informaţional de gestionare a autorizaţiei AEO (în continuare – SI "e-AEO").

6. SI "e-AEO" reprezintă o soluţie informatică, constituită din interconexiunea unui ansamblu de resurse şi tehnologii informaţionale, mijloace tehnice de program şi metodologii, precum şi infrastructură, destinată utilizatorului pentru procesarea informaţiei şi formarea resursei informaţionale privind gestionarea proceselor de aplicare, eliberare a autorizaţiilor AEO, monitorizare şi reevaluare a condiţiilor de autorizare AEO.

7. SI "e-AEO" este parte componentă a Sistemului Informaţional Integrat Vamal.

8. Cererea se completează în conformitate cu modelul din anexa nr.1 şi se prezintă în format electronic, cu utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor şi identificare prin aplicarea semnăturii electronice.

9. Solicitantul transmite cererea, chestionarul de autoevaluare, anexele, informaţiile şi documentele necesare Serviciului Vamal în format electronic, prin intermediul SI "e-AEO".

10. Procedura de verificare a criteriilor de autorizare AEO prin intermediul SI "e-AEO" şi rezultatele acesteia se perfectează conform metodologiei stabilite de Serviciul Vamal. Normele tehnice privind modul de utilizare a SI "e-AEO" se aprobă de Serviciul Vamal.

[Pct.10 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

11. Autorizaţia AEO se completează folosind formularul prevăzut în anexa nr.2.

12. Procedura de evidenţă şi eliberare a autorizaţiei AEO este stabilită de Serviciul Vamal.

13. Autorizaţia AEO se acordă pe o perioadă nelimitată.

14. Autorizaţia AEO se înscrie în declaraţia vamală în rubrica nr.44.

Subsecţiunea 1

Examinarea criteriilor pentru statutul de AEO

15. Comunicarea dintre Serviciul Vamal şi solicitant/titular, inclusiv a deciziilor de eliberare, suspendare, retragere, modificare şi anulare a autorizaţiei AEO, precum şi prezentarea/solicitarea actelor şi informaţiilor va fi efectuată electronic, prin intermediul SI "e-AEO".

16. În cazul în care o autorizaţie AEO a fost eliberată unui solicitant înregistrat ca operator economic la organul înregistrării de stat mai puţin de trei ani, se asigură o monitorizare atentă în primul an de la data acordării statutului de AEO.

17. Serviciul Vamal notifică imediat birourilor vamale şi autorităţilor competente eliberarea, suspendarea, retragerea, modificarea şi anularea autorizaţiei AEO.

18. În scopul examinării criteriilor prevăzute la art.41 alin.(1) şi art.43 alin.(1) din Cod, Serviciul Vamal se asigură că se efectuează verificări la faţa locului în toate spaţiile care sunt relevante pentru vamă.

181. În scopul examinării dacă sunt îndeplinite criteriile prevăzute la art.42 alin.(1) pct.3) lit.b) şi c) din Cod, Serviciul Vamal va recunoaşte instituţiile de învăţământ, asociaţiile profesionale sau operatorii economici drept furnizori de calificări în domeniul vamal în baza unui Acord încheiat cu acestea. Tipul de formare pe tema legislaţiei vamale trebuie să fie recunoscut de către Serviciul Vamal ca fiind suficient şi pertinent în contextul profesional specific în corelare cu Standardul SM EN 16992:2017.

[Pct.181 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.181 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

19. În cazul în care solicitantul dispune de un număr mare de spaţii, iar termenul aplicabil pentru luarea deciziei nu permite examinarea tuturor acestor spaţii, Serviciul Vamal examinează doar o proporţie reprezentativă din acele spaţii dacă este convins că solicitantul aplică aceleaşi standarde de securitate şi siguranţă în toate spaţiile sale şi aplică aceleaşi standarde şi proceduri comune pentru păstrarea înregistrărilor sale în toate sediile sale.

20. Serviciul Vamal ia în considerare rezultatele evaluărilor sau auditurilor efectuate în conformitate cu legislaţia, în măsura în care acestea sunt relevante pentru examinarea criteriilor menţionate la art.38 alin.(1) din Cod.

21. În scopul examinării dacă sunt îndeplinite criteriile prevăzute la art.40 alin.(1), art.41 alin.(1) şi art.43 alin.(1) din Cod, Serviciul Vamal ia în considerare concluziile experţilor furnizate de solicitant, în cazul în care expertul care a întocmit concluziile nu are legătură cu solicitantul în sensul art.72 alin.(4)-(6) din Cod.

22. Serviciul Vamal ţine seama în mod corespunzător de caracteristicile specifice ale operatorilor economici, în special ale întreprinderilor mici şi mijlocii, atunci când examinează îndeplinirea criteriilor prevăzute la art.38 alin.(1) din Cod.

23. Examinarea criteriilor prevăzute la art.38 alin.(1) din Cod, precum şi a rezultatelor acesteia se documentează de către Serviciul Vamal.

Subsecţiunea a 2-a

Procedura de eliberare şi condiţiile de utilizare a logoului AEO

24. Operatorii economici autorizaţi sunt împuterniciţi să folosească în relaţiile lor comerciale logoul AEO, conform modelului prevăzut în anexa nr.3.

25. Logoul AEO este proprietatea Serviciului Vamal şi este protejat prin Legea nr.230/2022 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

26. Logoul AEO este compus din două elemente:

1) un dreptunghi de culoare albastră-închis, care reprezintă culoarea Serviciului Vamal;

2) textul format din abrevierea AEO, plasat în partea stângă a dreptunghiului, şi echivalentul, pe larg, în limba engleză – AUTHORISED ECONOMIC OPERATOR, text care se regăseşte în partea dreaptă a aceluiaşi dreptunghi. Sub dreptunghi, textul MOLDOVA reprezintă ţara care a eliberat autorizaţia AEO.

27. Logoul se eliberează operatorilor economici autorizaţi la solicitare, prin depunerea unei cereri-declaraţie la Serviciul Vamal, conform modelului stabilit în anexa nr.4, prin intermediul SI "e-AEO".

28. Logoul AEO se eliberează operatorilor economici autorizaţi în format electronic în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data recepţionării cererii-declaraţie.

29. Utilizarea logoului de către operatorii economici autorizaţi se permite doar cu respectarea cerinţelor ce urmează:

1) logoul AEO nu este întrebuinţat în asociere cu materiale şi/sau informaţii care contravin normelor legale;

2) logoul AEO nu este subiectul nici unei modificări ce se referă la proporţia, culorile, elementele componente sau altor transformări;

3) logoul AEO nu este întrebuinţat în situaţiile ce discreditează numele şi/sau imaginea Serviciului Vamal ori serviciile oferite de către acesta, precum şi în cele în care se încalcă reglementările legale privind proprietatea intelectuală.

30. Utilizarea neautorizată a logoului nu este permisă, iar Serviciul Vamal îşi rezervă dreptul de a iniţia demersuri legale împotriva oricărei părţi care aduce prejudicii Serviciului Vamal prin utilizarea logoului AEO.

31. Serviciul Vamal este în drept de a utiliza logoul AEO în următoarele cazuri:

1) pe pagina web oficială a autorităţii sau pe orice material publicitar şi promoţional în orice format;

2) pe autorizaţiile AEO emise;

3) pe corespondenţă, diverse materiale emise, respectând forma recomandată în anexa nr.3.

32. Reproducerea logoului AEO se face cu respectarea proporţiilor originale, iar micşorarea sau mărirea acestuia trebuie să respecte condiţiile de lizibilitate.

33. Logoul AEO poate fi reprodus în culorile prezentate în anexa nr.3 sau în alb-negru.

34. Utilizarea logoului AEO de către operatorii economici autorizaţi se permite numai sub forma care este transmisă de către Serviciul Vamal.

35. Logoul AEO este transmis operatorilor economici autorizaţi de către Serviciul Vamal numai după sau concomitent cu obţinerea autorizaţiei AEO.

36. Dreptul unui operator economic autorizat de a utiliza logoul AEO sau referirea la acesta se dobândeşte la data producerii efectelor autorizaţiei AEO şi se menţine pe toată perioada de valabilitate a acesteia.

37. Operatorul economic autorizat este responsabil pentru utilizarea logoului AEO şi nu trebuie să admită utilizarea ilegală a acestuia de către terţe persoane.

Subsecţiunea a 3-a

Efectele juridice ale suspendării statutului de AEO

38. În cazul în care o autorizaţie AEO este suspendată din cauza nerespectării oricăruia dintre criteriile menţionate la art.38 alin.(1) din Cod, Serviciul Vamal suspendă orice decizie luată cu privire la acel AEO care se bazează pe autorizaţia AEO în general sau pe oricare dintre criteriile specifice care au condus la suspendarea autorizaţiei AEO.

39. Suspendarea unei decizii referitoare la aplicarea legislaţiei vamale luate cu privire la un AEO nu conduce la suspendarea automată a autorizaţiei AEO.

40. În cazul în care o decizie referitoare la o persoană care este atât operator economic autorizat pentru securitate şi siguranţă (în continuare – AEOS), cât şi operator economic autorizat pentru simplificări vamale (în continuare – AEOC), menţionate la art.36 alin.(3) lit.(a) din Cod, este suspendată în conformitate cu art.25 alin.(1) din Cod din cauza neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art.42 alin.(1) din Cod, autorizaţia sa AEOC se suspendă, dar autorizaţia sa AEOS rămâne valabilă.

41. În cazul în care o decizie referitoare la o persoană care este atât AEOS, cât şi AEOC este suspendată în conformitate cu art.25 alin.(1) din cauza neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art.43 alin.(1) din Cod, autorizaţia AEOS se suspendă, dar autorizaţia sa AEOC rămâne valabilă.

42. Respingerea unei cereri AEO nu afectează deciziile favorabile existente luate cu privire la solicitant în conformitate cu legislaţia vamală, cu excepţia cazului în care acordarea acestor decizii favorabile se bazează pe îndeplinirea oricăruia dintre criteriile AEO care s-au dovedit a nu fi întrunite în timpul examinării cererii AEO.

43. Revocarea unei autorizaţii AEO nu afectează nicio decizie favorabilă care a fost luată cu privire la aceeaşi persoană, cu excepţia cazului în care statutul de AEO a fost o condiţie pentru acea decizie favorabilă sau acea decizie s-a bazat pe un criteriu enumerat la art.38 alin.(1) din Cod, care nu mai este îndeplinit.

44. Revocarea sau modificarea unei decizii favorabile care a fost luată cu privire la titularul autorizaţiei nu afectează în mod automat autorizaţia AEO a persoanei respective.

45. În cazul în care aceeaşi persoană este atât un AEOC, cât şi un AEOS, iar art.29 din Cod este aplicabil din cauza neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art.42 alin.(1) din Cod, autorizaţia AEOC va fi revocată, iar autorizaţia AEOS va rămâne valabilă.

46. În cazul în care aceeaşi persoană este atât AEOS, cât şi AEOC, iar art.29 din Cod este aplicabil din cauza neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art.43 alin.(1) din Cod, autorizaţia AEOS va fi revocată, iar autorizaţia AEOC va rămâne valabilă.

FACTORII PE BAZA CĂRORA SE APLICĂ DREPTURILE

DE IMPORT SAU DE EXPORT ŞI ALTE MĂSURI

CU PRIVIRE LA SCHIMBUL DE MĂRFURI

Secţiunea 1

Originea mărfurilor

47. Operaţiunile substanţiale de transformare sau prelucrare care conferă origine nepreferenţială sunt prevăzute în anexa nr.5.

În cazurile menţionate la art.611 alin.(2) şi la art.62 alin.(2) din Cod, se aplică regulile reziduale de capitol pentru mărfurile reglementate de anexa nr.5.

48. În cazul în care mărfurile străine cu statut de origine preferenţială în cadrul unui acord între Republica Moldova şi ţări sau teritorii terţe sunt plasate sub regimul de perfecţionare activă, produsele prelucrate obţinute din acestea se consideră, la punerea în liberă circulaţie, a avea acelaşi statut de origine preferenţială ca acele mărfuri.

49. Pct. 48 nu se aplică în niciunul dintre următoarele cazuri:

1) operaţiunea de prelucrare implică şi mărfuri străine, altele decât cele menţionate la pct.48, inclusiv mărfuri cu statut de origine preferenţială în temeiul unui acord diferit;

2) produsele prelucrate sunt obţinute din mărfuri echivalente prevăzute la art.290 din Cod;

3) Serviciul Vamal a autorizat reexportul temporar al mărfurilor pentru prelucrare ulterioară în conformitate cu art.328 din Cod.

50. În cazul în care se aplică pct.48, o dovadă de origine eliberată sau întocmită pentru mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare activă este considerată a fi o dovadă de origine eliberată sau întocmită pentru produsele prelucrate.

51. În cazul în care un furnizor furnizează exportatorului sau comerciantului informaţiile necesare pentru a determina originea preferenţială a mărfurilor în sensul prevederilor cuprinse în acordurile pe care Republica Moldova le-a încheiat cu anumite ţări sau teritorii, furnizorul va face acest lucru prin intermediul unei declaraţii a furnizorului, conform anexei nr.6. Pentru fiecare transport de mărfuri se întocmeşte o declaraţie separată a furnizorului, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct.54.

[Pct.51 completat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

52. Furnizorul include declaraţia pe factura comercială aferentă transportului respectiv, pe un bon de livrare sau pe orice alt document comercial care descrie mărfurile în cauză suficient de detaliat pentru a permite identificarea acestora.

53. Furnizorul poate furniza declaraţia în orice moment, chiar şi după livrarea mărfurilor.

54. În cazul în care un furnizor furnizează în mod regulat unui exportator sau comerciant loturi de mărfuri şi se aşteaptă că toate aceste mărfuri vor avea acelaşi statut originar, furnizorul poate furniza o singură declaraţie care să acopere mai multe loturi de mărfuri respective (o declaraţie pe termen lung a furnizorului conform anexei nr.7).

[Pct.54 completat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

55. O declaraţie pe termen lung a furnizorului se întocmeşte pentru loturile trimise într-o perioadă de timp şi va menţiona trei date:

a) data la care se întocmeşte declaraţia (data emiterii);

b) data începerii perioadei (data începerii), care nu poate fi cu mai mult de 12 luni înainte sau cu mai mult de 6 luni după data emiterii;

c) data de încheiere a perioadei (data de încheiere), care nu poate fi mai mare de 24 de luni de la data începerii.

56. Furnizorul informează imediat exportatorul sau comerciantul în cauză în cazul în care declaraţia furnizorului pe termen lung nu este valabilă în legătură cu unele sau toate loturile de mărfuri furnizate şi care urmează să fie furnizate.

57. Furnizorii care întocmesc pentru uzul exportatorilor declaraţii ale furnizorului care atestă caracterul originar al mărfurilor pe care le furnizează au următoarele obligaţii:

1) ţin o evidenţă contabilă adecvată privind producţia şi furnizarea de mărfuri eligibile pentru tratament preferenţial;

2) pun la dispoziţie toate documentele justificative referitoare la materialele utilizate la fabricare;

3) păstrează toate documentele referitoare la materialele utilizate la fabricare;

4) păstrează, timp de cel puţin trei ani de la sfârşitul anului calendaristic în care a fost întocmită declaraţia furnizorului/declaraţia pe termen lung a furnizorului, registre:

a) ale declaraţiei furnizorului/declaraţiei pe termen lung a furnizorului întocmite;

b) cu evidenţa materialelor originare şi neoriginare utilizate, precum şi cu evidenţa producţiei şi a stocurilor.

[Pct.57 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

58. Serviciul Vamal realizează verificarea ulterioară, în cadrul cooperării administrative internaţionale, a certificatelor de origine preferenţială a mărfurilor, a declaraţiilor de origine, a declaraţiilor furnizorului şi a declaraţiilor pe termen lung ale furnizorului, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal.

[Pct.58 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

59. Modelul certificatului de origine nepreferenţială a mărfurilor este prevăzut în anexa nr.8.

Secţiunea a 2-a

Valoarea mărfurilor în scopuri vamale

60. Valoarea de tranzacţie a mărfurilor vândute pentru export către teritoriul vamal se determină în momentul acceptării declaraţiei vamale pe baza vânzării care a avut loc imediat înainte ca mărfurile să fie aduse pe teritoriul vamal.

În cazul în care mărfurile sunt vândute pentru export pe teritoriul vamal nu înainte de a fi aduse pe teritoriul respectiv, ci în timpul depozitării temporare sau în timp ce sunt plasate sub un regim special, altul decât tranzitul intern, destinaţia finală sau perfecţionarea pasivă, valoarea tranzacţiei va fi determinată în baza acestei vânzări.

61. Preţul efectiv plătit sau de plătit în sensul art.72 alin.(1) şi (2) din Cod va include toate plăţile efectuate sau care urmează să fie efectuate drept condiţie a vânzării mărfurilor importate de către cumpărător către oricare dintre următoarele persoane:

1) vânzătorul;

2) o terţă parte în beneficiul vânzătorului;

3) o terţă parte afiliată vânzătorului;

4) o terţă parte în cazul în care plata către această parte este efectuată pentru a îndeplini o obligaţie a vânzătorului.

62. Plăţile menţionate la pct.61 pot fi efectuate prin acreditive sau printr-un instrument negociabil şi pot fi efectuate direct sau indirect.

63. Activităţile, inclusiv activităţile de comercializare, întreprinse de cumpărător sau de o societate afiliată cu cumpărătorul în numele cumpărătorului sau pe cont propriu, altele decât cele pentru care este prevăzută o ajustare la art.74 din Cod, nu vor fi considerate o plată indirectă către vânzător.

64. În scopul determinării valorii în vamă în temeiul art.72 alin.(1) din Cod, reducerile se iau în considerare dacă sunt atribuite mărfurilor de evaluat şi la momentul acceptării declaraţiei vamale în actele comerciale aferente tranzacţiei se prevede aplicarea acestora, condiţiile acordării şi cuantumul reducerii.

Reducerile comerciale se acceptă dacă sunt specificate:

1) în contractul de vânzare-cumpărare (dacă există) şi/sau

2) în factură/invoice, confirmate, după caz, şi de alte acte comerciale furnizate Serviciului Vamal la momentul acceptării declaraţiei vamale.

Reducerile pentru plata anticipată nu se iau în considerare pentru mărfurile al căror preţ nu a fost plătit efectiv la momentul acceptării declaraţiei vamale.

Reducerile care rezultă din modificări în actele comerciale survenite după acceptarea declaraţiei vamale nu se iau în considerare.

[Pct.64 completat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

65. În cazul în care mărfurile declarate pentru un regim vamal fac parte dintr-o cantitate mai mare de aceleaşi mărfuri cumpărate într-o tranzacţie unică, preţul efectiv plătit sau de plătit se calculează, în sensul art.72 alin.(1) din Cod, proporţional în baza preţului pentru cantitatea totală cumpărată.

O repartizare proporţională a preţului efectiv plătit sau de plătit se aplică şi în cazul pierderii unei părţi din trimitere sau în cazul în care mărfurile au fost deteriorate înainte de punerea lor în liberă circulaţie, cu prezentarea actelor confirmative.

[Pct.65 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

66. O ajustare efectuată de vânzător, în beneficiul cumpărătorului, a preţului efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri cu defect poate fi luată în considerare pentru determinarea valorii în vamă în conformitate cu art.72 alin.(1) din Cod, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) mărfurile erau defecte la momentul acceptării declaraţiei vamale de punere în liberă circulaţie;

2) vânzătorul a efectuat ajustarea pentru compensarea defectului pentru a îndeplini:

a) fie o obligaţie contractuală asumată înainte de acceptarea declaraţiei vamale;

b) fie o obligaţie legală aplicabilă mărfurilor;

3) ajustarea se face în termen de un an de la data acceptării declaraţiei vamale.

[Pct.66 completat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

67. În cazul în care vânzarea sau preţul mărfurilor importate fac obiectul unei condiţii sau prestaţii a cărei valoare poate fi determinată în raport cu mărfurile de evaluat, această valoare va fi considerată ca parte a preţului efectiv plătit sau de plătit, cu excepţia cazului în care aceste condiţii sau prestaţii se referă la oricare dintre următoarele:

a) o activitate căreia i se aplică pct.63;

b) un element al valorii în vamă conform art.74 din Cod.

68. În cazul în care cumpărătorul şi vânzătorul sunt legaţi în sensul art.72 alin.(4) din Cod şi pentru a determina dacă această relaţie nu a influenţat preţul, se examinează circumstanţele vânzării, după caz, iar declarantului i se oferă posibilitatea de a furniza informaţii detaliate suplimentare referitor la aceste circumstanţe.

Cu toate acestea, mărfurile vor fi evaluate în conformitate cu art.72 alin.(1) din Cod în cazul în care declarantul demonstrează că valoarea de tranzacţie declarată este foarte apropiată de una dintre următoarele valori de testare, determinate în acelaşi timp sau aproximativ în aceeaşi perioadă de timp:

a) valoarea de tranzacţie între cumpărători şi vânzători nelegaţi, în vânzările de mărfuri identice sau similare exportate către teritoriul vamal;

b) valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare, determinată în conformitate cu art.80 alin.(3) pct.3) din Cod;

c) valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare, determinată în conformitate cu art.80 alin.(3) pct.4) din Cod.

69. La stabilirea valorii mărfurilor identice sau similare menţionate la pct.68 se iau în considerare următoarele elemente:

a) diferenţele demonstrate la nivelurile comerciale;

b) nivelurile cantitative;

c) elementele enumerate la art.74 alin.(1) din Cod;

d) costurile suportate de vânzător în cadrul vânzărilor unde el nu este legat cu cumpărătorul, în cazul în care astfel de costuri nu sunt suportate de vânzător în vânzările când el şi cumpărătorul sunt persoane legate.

70. Valorile de testare enumerate la pct.68 trebuie utilizate la cererea declarantului. Acestea nu înlocuiesc valoarea de tranzacţie declarată.

71. În cazul în care un cumpărător furnizează vânzătorului oricare dintre mărfurile sau serviciile enumerate la art.74 alin.(1) pct.2) din Cod, valoarea acestor mărfuri şi servicii este considerată egală cu preţul lor de cumpărare. Preţul de cumpărare include toate plăţile pe care cumpărătorul mărfurilor sau serviciilor enumerate la art.74 alin.(1) pct.2) din Cod este obligat să le efectueze pentru cumpărarea mărfurilor sau serviciilor respective.

În cazul în care mărfurile sau serviciile au fost produse de cumpărător sau de o persoană legată cu acesta, valoarea lor este corespunzătoare costului de producţie.

72. În cazul în care valoarea mărfurilor şi serviciilor menţionate la art.74 alin.(1) pct.2) din Cod nu poate fi determinată în conformitate cu pct.71, aceasta se determină în baza altor date obiective şi cuantificabile.

73. În cazul în care mărfurile specificate la art.74 alin.(1) pct.2) din Cod au fost utilizate de către cumpărător înainte de a fi furnizate, valoarea acestora se ajustează pentru a ţine cont de orice depreciere.

74. Valoarea serviciilor prevăzute la art.74 alin.(1) pct.2) din Cod include costurile activităţilor de dezvoltare nefinalizate cu succes, în măsura în care costurile respective au fost suportate în legătură cu proiectele sau cu comenzile referitoare la mărfurile importate.

75. În sensul art.74 alin.(1) pct.2) lit.d) din Cod, costurile de cercetare şi ale schiţelor preliminare nu se includ în valoarea în vamă.

76. Valoarea mărfurilor şi serviciilor furnizate, astfel cum este stabilită în conformitate cu pct.71–75, se repartizează proporţional între mărfurile importate.

77. Redevenţele şi taxele de licenţă sunt legate de mărfurile importate în cazul în care, în special, drepturile transferate în baza acordului de licenţă sau de redevenţe sunt încorporate în mărfurile respective. Modul de calcul al cuantumului redevenţei sau taxei de licenţă nu constituie factorul decisiv.

78. În cazul în care metoda de calcul al cuantumului redevenţelor sau taxelor de licenţă derivă din preţul mărfurilor importate, se presupune că plata acestor redevenţe sau taxe de licenţă este legată de mărfurile de evaluat, dacă nu se dovedeşte altfel.

79. În cazul în care redevenţele sau taxele de licenţă se referă parţial la mărfurile de evaluat şi parţial la alte ingrediente sau părţi componente adăugate mărfurilor după importul acestora sau la activităţi sau servicii ulterioare importului, se efectuează o ajustare corespunzătoare.

80. Redevenţele şi taxele de licenţă sunt considerate a fi plătite ca o condiţie de vânzare pentru mărfurile importate atunci când este îndeplinită oricare dintre următoarele condiţii:

a) vânzătorul sau o persoană împuternicită de vânzător solicită cumpărătorului să efectueze această plată;

b) cumpărătorul face plata pentru a satisface o obligaţie a vânzătorului, în conformitate cu obligaţiile contractuale;

c) mărfurile nu pot fi vândute cumpărătorului sau cumpărate de acesta fără efectuarea plaţii pentru redevenţe sau taxe de licenţă către un licenţiator.

În cazul în care redevenţele sau taxa de licenţă se includ în valoarea în vamă potrivit art.74 alin.(1) pct.3) din Cod, însă la momentul vămuirii, potrivit clauzelor contractuale, aceste plăţi nu pot fi stabilite, declarantul este în drept să aplice prevederile art.164 din Cod.

[Pct.80 completat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

81. Ţara în care este stabilit beneficiarul plăţii redevenţelor sau al taxelor de licenţă nu se ia în considerare.

82. În sensul art.74 alin.(1) pct.5 din Cod, locul în care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal reprezintă:

1) pentru mărfurile transportate pe cale aeriană – aeroportul de destinaţie sau primul aeroport de pe teritoriul vamal unde a aterizat avionul şi se efectuează descărcarea mărfurilor;

2) pentru mărfurile transportate pe cale ferată sau pe căi rutiere – locul unde este situat postul vamal de intrare pe teritoriul vamal;

3) pentru mărfurile transportate pe cale fluvială – primul port de descărcare de pe teritoriul vamal;

4) pentru mărfurile transportate în alte moduri – locul unde se traversează frontiera vamală.

83. În cazul în care transportarea se efectuează cu diferite tipuri de transport, se iau în calcul cheltuielile pentru fiecare tip de transport.

84. În cazul în care mărfurile sunt transportate cu acelaşi mijloc de transport până la un punct situat dincolo de locul de intrare pe teritoriul vamal, în sensul pct.82, valoarea în vamă nu va include cheltuielile de transport suportate pe teritoriul vamal, cu condiţia ca acestea să fie distincte (indicate separat) de preţul plătit sau de plătit pentru mărfuri, însoţite de justificarea lor documentară, sau cumpărătorul evaluează aceste costuri proporţional cu distanţa până la locul unde mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal, cu confirmarea lor documentară.

85. În cazul în care transportul este asigurat cu mijlocul propriu al cumpărătorului sau închiriat de acesta, cheltuielile de transport până la locul de intrare se declară potrivit tarifului uzual, aplicat de regulă pentru aceleaşi moduri de transport. În cazul în care aceste informaţii nu sunt disponibile, cheltuielile de transport se calculează şi se declară prin includerea următoarelor elemente:

a) costul combustibilului şi al lubrifianţilor pentru parcursul tur şi/sau retur (cu includerea TVA aferentă);

b) costul autorizaţiilor;

c) cheltuielile legate de amortizarea mijlocului de transport (cap tractor şi semiremorcă), raportate la fiecare zi de transportare;

d) cheltuielile pentru salarizare şi contribuţii aferente;

e) diurna şi cazarea (după caz);

f) cheltuielile de asigurare obligatorie a mijlocului de transport, raportate la fiecare zi de transportare;

g) cheltuielile de asigurare obligatorie pentru circulaţie în afara teritoriului Republicii Moldova, raportate la numărul de traversări;

h) taxele pentru utilizarea drumurilor în afara teritoriului Republicii Moldova;

i) cheltuielile pentru perfectarea vamală a mărfii în ţara de export (după caz);

j) cheltuielile pentru încărcare, descărcare şi transbordare a mărfii, inclusiv cheltuielile pentru depozitare, până la locul de introducere pe teritoriul Republicii Moldova (după caz);

k) costul asigurării mărfii (după caz);

l) adaosul comercial de 5% din totalul cheltuielilor sus-menţionate.

86. În cazul în care transportul este gratuit şi/sau în lipsa prezentării calculului specificat la pct.85, cheltuielile de transport până la locul de intrare se identifică de către Serviciul Vamal în baza cheltuielilor de transport declarate anterior pentru acelaşi mod de transport, distanţă parcursă, greutate/volum transportat, regim de temperatură necesar pentru transportarea mărfurilor. În cazul în care se constată mai multe transporturi similare, se utilizează cea mai mică dintre aceste valori.

87. Costurile (taxele) poştale achitate până la locul de destinaţie pentru mărfurile expediate prin poştă se includ în totalitate în valoarea în vamă a acestora, cu excepţia costurilor poştale suplimentare percepute pe teritoriul vamal.

88. Serviciul Vamal permite utilizarea altor mijloace decât tehnicile electronice de prelucrare a datelor în legătură cu furnizarea unei declaraţii vamale de punere în liberă circulaţie, inclusiv informaţii referitoare la valoarea în vamă.

În cazul în care informaţiile menţionate la alineatul unu sunt furnizate prin alte mijloace decât tehnicile electronice de prelucrare a datelor, pentru declararea valorii în vamă stabilite potrivit art.72 din Cod, declarantul întocmeşte şi prezintă o declaraţie pentru valoarea în vamă pe un formular D.V.1, potrivit modelului din anexa nr.9. În cazul în care declaraţia vamală conţine mai mult de trei articole, formularul D.V.1 este însoţit de una sau mai multe file complementare.

Completarea formularului D.V.1 se efectuează potrivit Instrucţiunii privind completarea declaraţiei pentru valoarea în vamă, prevăzută la anexa nr.10.

89. Declaraţia pentru valoarea în vamă să întocmeşte pe propria răspundere, concomitent cu declaraţia vamală, de către declarant sau reprezentantul acestuia, care deţin toate elementele relevante.

Depunerea la Serviciul Vamal a declaraţiei pentru valoarea în vamă este echivalentă cu angajarea răspunderii persoanei menţionate la alineatul unu, în legătură cu:

a) exactitatea şi integralitatea elementelor înscrise în declaraţie; şi

b) autenticitatea documentelor prezentate în susţinerea acestor elemente; şi

c) furnizarea oricăror informaţii sau documente suplimentare necesare pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor.

[Pct.89 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

90. Cu excepţia cazurilor în care acest lucru este indispensabil pentru perceperea corectă a drepturilor de import, declaraţia pentru valoarea în vamă (D.V.1) nu se va depune:

a) în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor importate în cadrul unei tranzacţii nu depăşeşte echivalentul sumei de 20 000 euro, cu condiţia ca acestea să nu reprezinte tranzacţii fracţionate sau multiple de la acelaşi expeditor pentru acelaşi destinatar;

b) în cazul plasării mărfurilor sub anumite destinaţii vamale exonerate/suspendate de plata drepturilor de import;

c) în cazul introducerii mărfurilor de către persoanele fizice;

d) în cazul în care declarantul deţine statut de agent economic autorizat (AEO).

[Pct.90 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

91. În cazul importurilor de mărfuri de acelaşi tip furnizate de acelaşi vânzător către acelaşi cumpărător în aceleaşi condiţii comerciale, Serviciul Vamal nu solicită declaraţia de valoare D.V.1 pentru fiecare tranzacţie de import. Aceasta se depune ori de câte ori se modifică împrejurările tranzacţiei.

92. În cazul în care se constată că nu sunt respectate condiţiile prevăzute la pct.90 şi 91 şi/sau Serviciul Vamal a identificat riscul privind inexactitatea valorii declarate, acesta solicită declarantului completarea şi prezentarea unui formular D.V.1.

[Pct.92 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

93. Factura comercială conţine informaţiile de bază despre tranzacţie, nu are o formă specifică, este întocmită de vânzător în conformitate cu practicile comerciale standard şi se prezintă în original împreună cu declaraţia vamală.

Datele minime incluse, în general, în factură sunt următoarele:

a) datele de identificare ale vânzătorului şi ale cumpărătorului mărfurilor de evaluat;

b) numărul şi data de emitere a facturii;

c) denumirea mărfurilor, cantitatea, preţul pentru fiecare unitate şi valoarea totală a mărfurilor;

d) condiţiile şi modalitatea de achitare;

e) reducerile şi condiţiile de aplicare a acestora, după caz;

f) termenul de livrare conform Incoterms corespunzător;

g) mijlocul de transport.

931. La aplicarea art.80 alin.(4) din Cod, pentru importul mijloacelor de transport care au fost în folosinţă, valoarea în vamă se determină ţinând cont de marcă, de model, de anul fabricării, de starea tehnică, de parcurs, precum şi de alte caracteristici tehnice relevante, prin utilizarea datelor din catalogul de preţuri al mijloacelor de transport, conform procedurii aprobate de către Serviciul Vamal.

[Pct.931 în redacţia Hot.Guv. nr.829 din 29.12.2025, în vigoare 01.01.2026]

[Pct.931 introdus prin Hot.Guv. nr.496 din 06.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

94. Valoarea în vamă a anumitor mărfuri perisabile, astfel cum se menţionează în anexa nr.11, importate în regim de consignaţie poate fi determinată direct în conformitate cu art.80 alin.(3) pct.3) din Cod. În acest caz, preţurile unitare se stabilesc de Serviciul Vamal şi declaraţia vamală este definitivă în ceea ce priveşte determinarea valorii în vamă.

Aceste preţuri unitare se utilizează la determinarea valorii în vamă a mărfurilor importate pentru perioade de 14 zile. Fiecare perioadă începe într-o zi de vineri.

Preţurile unitare se calculează şi se notifică birourile vamale după cum urmează:

1) preţurile unitare se stabilesc în lei, per 100 kg net pentru fiecare categorie de mărfuri şi se calculează pe baza informaţiilor deţinute referitor la preţurile de vânzare, înregistrate la primul nivel comercial după import şi prin deducerea din aceste sume a următoarelor elemente:

a) marja comercială pentru centrele comerciale;

b) cheltuielile uzuale de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielile conexe care se suportă pe teritoriul vamal;

c) drepturile de import şi alte plăţi pe teritoriul vamal pentru importul sau vânzarea mărfurilor;

2) pentru cheltuielile de transport, de asigurare şi cheltuielile conexe, specificate la subpct. 1) lit.b), care trebuie deduse, se stabilesc sume forfetare pentru deducere;

3) perioada de referinţă pentru determinarea preţurilor unitare este perioada precedentă de 14 zile care se încheie în ziua de joi care precedă săptămâna în cursul căreia urmează să fie stabilite noi preţuri unitare. În anumite situaţii, se poate decide prelungirea perioadei de valabilitate cu încă 14 zile. Birourile vamale sunt informate imediat cu privire la această decizie;

4) preţurile unitare se notifică birourilor vamale nu mai târziu de ora 12:00 a zilei de joi din săptămâna în cursul căreia urmează să fie stabilite noi preţuri unitare. În cazul în care această zi nu este lucrătoare, notificarea se efectuează în ziua lucrătoare imediat precedentă.

95. Pentru executarea dispoziţiilor art.72-86 din Cod şi ale celor din prezenta secţiune, se aplică prevederile expuse în anexa nr.12.

În sensul art.73 din Cod, "îndoieli întemeiate" pot fi considerate:

1) neconcordanţe sau nereguli constatate în documentele şi/sau informaţiile prezentate pentru vămuirea mărfurilor;

2) identificarea riscurilor gestionate de către Serviciul Vamal.

În vederea determinării valorii în vamă a mărfurilor, Serviciul Vamal poate emite norme metodologice publicate în Monitorul Oficial în temeiul instrumentelor adoptate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizaţiei Mondiale a Vămilor (decizii, note explicative, concluzii, explicaţii, avize consultative, comentarii şi materialele studiilor efectuate ale Comitetului, precum şi alte materiale metodologice, privind valoarea în vamă a mărfurilor sau a elementelor sale constitutive).

[Pct.95 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

951. Verificarea corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfurilor importate este efectuată în baza evaluării de către Serviciul Vamal a riscurilor determinate/potenţiale în cadrul perfectării tranzacţiilor de import al mărfurilor.

La determinarea valorii în vamă a mărfurilor importate în baza valorii tranzacţiei, valoarea în vamă a mărfurilor corespunde cu valoarea de tranzacţie, care este egală cu preţul plătit sau de plătit pentru mărfurile importate, ajustată la valoarea elementelor prevăzute la art.74 şi art.75 din Cod.

[Pct.951 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

952. În cazul în care valoarea în vamă declarată este stabilită în baza metodei valorii de tranzacţie, funcţionarul vamal verifică corespunderea datelor din declaraţia vamală şi declaraţia pentru valoarea în vamă cu datele din documentele de însoţire prezentate. În situaţia în care sunt îndeplinite prevederile de aplicare a metodei de tranzacţie prevăzute în Cod şi prezenta secţiune, funcţionarul vamal acceptă metoda de tranzacţie.

[Pct.952 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.952 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

953. În cazul în care, ca urmare a verificării primare a actelor ataşate la declaraţia vamală, prevederile de aplicare a metodei prevăzute în art.72 din Cod nu sunt îndeplinite, funcţionarul vamal informează declarantul, prin actul de inspecţie, despre necesitatea prezentării actelor/informaţiilor suplimentare pentru confirmarea valorii în vamă declarate într-un termen ce nu va depăşi 2 zile de la data aducerii la cunoştinţă.

Concomitent, se informează declarantul referitor la dreptul de plasare în liberă circulaţie a mărfurilor cu constituirea unei garanţii, în conformitate cu art.184 alin.(4) din Cod.

[Pct.953 modificat prin Hot.Guv. nr.496 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

[Pct.953 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.953 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

954. La prezentarea de către declarant a actelor şi/sau a informaţiilor suplimentare pentru confirmarea valorii în vamă declarate, funcţionarul vamal efectuează înscrieri pe actul de inspecţie, cu indicarea expresă a acestora şi a timpului de prezentare.

Actele/informaţiile prezentate de către declarant se examinează în cel mai scurt timp posibil, ce nu va depăşi termenul de o zi. În cazul în care, în urma examinării, îndoielile privind veridicitatea valorii în vamă declarate sunt înlăturate, funcţionarul vamal acceptă valoarea declarată cu efectuarea înscrisurilor de rigoare pe actul de inspecţie.

[Pct.954 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.954 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

955. În cazul în care, în urma examinării actelor/informaţiilor prezentate, îndoielile nu sunt înlăturate sau în situaţia în care declarantul nu prezintă acte şi/sau informaţii suplimentare, imediat după expirarea termenului prevăzut la pct.953, funcţionarul vamal înscrie pe actul de inspecţie motivul justificat ce stă la baza respingerii datelor declarate şi o determină prin aplicarea art.80 din Cod. Concomitent, în conformitate cu art.15 alin.(8) din Cod, declarantul este informat despre dreptul la replică.

[Pct.955 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.955 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

956. În cazul în care declarantul îşi exercită dreptul la replică înainte de expirarea termenului prevăzut la art.15 alin.(8) din Cod, acest fapt se consemnează pe actul de inspecţie şi funcţionarul vamal adoptă decizia cu privire la valoare în vamă, care se aduce la cunoştinţă declarantului.

[Pct.956 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.956 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

957. La plasarea în liberă circulaţie a mărfurilor cu constituirea unei garanţii, în conformitate cu art.184 alin.(4) din Cod, stabilirea valorii în vamă se efectuează după examinarea actelor aferente tranzacţiei de import şi prezentate suplimentar la cererea funcţionarului vamal, într-un termen de 30 de zile de la validarea declaraţiei vamale, precum şi, după caz, prezentate de către declarant din propria iniţiativă.

În cazul în care, în urma examinării actelor prezentate, îndoielile privind veridicitatea valorii în vamă declarate sunt înlăturate, valoarea în vamă declarată se acceptă cu efectuarea înscrisurilor de rigoare pe actul de inspecţie.

Atunci când, în urma examinării actelor/informaţiilor prezentate, îndoielile nu sunt înlăturate, funcţionarul vamal înscrie pe actul de inspecţie motivul neacceptării valorii în vamă declarate şi o determină prin aplicarea art.80 din Cod.

Concomitent, în conformitate cu art.15 alin.(8) din Cod, declarantul este informat despre dreptul la replică.

Imediat după expirarea termenului prevăzut de art.15 alin.(8) din Cod, decizia finală se aduce la cunoştinţă declarantului.

În cazul în care declarantul îşi exercită dreptul la replică înainte de expirarea termenului prevăzut la art.15 alin.(8) din Cod, acest fapt se consemnează pe actul de inspecţie şi funcţionarul vamal adoptă decizia cu privire la valoare în vamă, care se aduce la cunoştinţă declarantului.

[Pct.957 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.957 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

958. Decizia biroului vamal privind valoarea în vamă a mărfurilor plasate în liberă circulaţie cu constituirea garanţiei se aplică şi în cadrul tranzacţiilor ulterioare cu acelaşi tip de marfă, în cazul în care sunt realizate de acelaşi vânzător către acelaşi cumpărător, în aceleaşi condiţii comerciale.

[Pct.958 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

959. Pentru constituirea garanţiei, în sensul art.184 alin.(4) din Cod, se stabileşte o valoare provizorie prin utilizarea informaţiilor deţinute la momentul evaluării vamale (de exemplu: date privind preţurile mărfurilor identice sau similare a căror perfectare vamală a efectuat-o anterior aplicând metoda de tranzacţie; preţuri de realizare a mărfurilor identice/similare importate pe teritoriul ţării, cu deducerile relevante art.82 alin.(5) din Cod; informaţii oferite de autorităţile vamale din ţara de export în baza acordurilor de cooperare internaţională; preţuri ale mărfurilor din circuitul comerţului extern; oferte de preţuri ale producătorilor, inclusiv cele plasate pe site-urile web oficiale ale acestora; cataloage ce conţin descrierea detaliată a mărfurilor; cotaţii bursiere; date privind nivelurile admisibile ale comisioanelor, reducerilor, beneficiilor, tarifelor de transportare; concluzii ale experţilor etc.).

[Pct.959 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

9510. În situaţia în care mărfurile au fost plasate în liberă circulaţie cu constituirea garanţiei potrivit art.184 alin.(4) din Cod şi declarantul nu prezintă acte şi/sau informaţii justificative, imediat expirării termenului prevăzut de pct.957, valoarea în vamă stabilită provizoriu poate avea caracter definitiv, în cazul în care, ca urmare a aplicării metodelor de determinare a valorii în vamă, aceasta nu se modifică, iar operaţiunea de plasare a mărfurilor sub regim vamal se consideră a fi încheiată.

[Pct.9510 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.9510 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Secţiunea a 3-a

Gestionarea contingentelor tarifare

[Secţiunea a 3-a (pct.9511-9514) introdusă prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

9511. Contingentele tarifare deschise în conformitate cu acordurile internaţionale şi legislaţia Republicii Moldova sunt gestionate potrivit ordinii cronologice a momentului acceptării (oră/min./sec.) declaraţiilor vamale de punere în liberă circulaţie (import).

Fiecare contingent tarifar este identificat printr-un cod care să faciliteze gestionarea acestuia.

[Pct.9511 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

9512. Serviciul Vamal verifică dacă o cerere, pentru a beneficia de un contingent tarifar, făcută de declarant în declaraţia vamală de punere în liberă circulaţie este valabilă în conformitate cu legislaţia privind deschiderea contingentului tarifar.

Pentru fiecare contingent tarifar, cantităţile se alocă şi se rezervă pe baza cererilor primite pentru a beneficia de respectivul contingent tarifar, în ordinea cronologică a momentului acceptării (oră/min./sec.) declaraţiilor vamale relevante şi în măsura în care soldul contingentului tarifar permite.

Cererea de alocare este considerată validă la momentul acordării liberului de vamă, conform prevederilor art.186 şi 187 din Cod.

[Pct.9512 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

9513. Serviciul Vamal reîntregeşte imediat soldul contingentului cu cantitatea care a fost alocată în mod eronat.

În cazul în care se invalidează o declaraţie vamală pentru mărfuri care fac obiectul unei cereri pentru a beneficia de un contingent tarifar înainte de a fi alocată cantitatea solicitată, Serviciul Vamal anulează întreaga cerere pentru a beneficia de contingentul tarifar.

În cazul în care a fost alocată deja cantitatea solicitată pe baza unei declaraţii vamale invalidate, Serviciul Vamal reîntregeşte imediat în soldul contingentului cantitatea atribuită.

[Pct.9513 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

9514. Pentru gestionarea contingentelor tarifare se utilizează un sistem electronic implementat în acest scop.

Sistemul electronic soluţionează cererea pentru a beneficia de contingentul tarifar în baza principiului "primul venit, primul servit" în limita soldului stabilit în conformitate cu ordinea cronologică a momentului acceptării (oră/min./sec.) declaraţiilor vamale de punere în liberă circulaţie, completată în Sistemul Informaţional Integrat Vamal.

Responsabilitatea pentru veridicitatea informaţiilor din documentele prezentate în procesul de vămuire revine exclusiv importatorilor.

Serviciul Vamal pune la dispoziţie informaţiile referitoare la rezultatele alocărilor prin sistemul respectiv pe site-ul său web oficial, la adresa www.customs.gov.md.

[Pct.9514 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

DATORII VAMALE ŞI GARANŢII

Secţiunea 1

Norme generale pentru calcularea cuantumului

drepturilor de import sau de export

96. Pentru a stabili cuantumul drepturilor de import care trebuie percepute pentru produsele transformate în conformitate cu art.96 alin.(4) din Cod, cantitatea mărfurilor plasate sub regimul de perfecţionare activă considerată a fi prezentă în produsele transformate pentru care apare o datorie vamală se stabileşte în conformitate cu pct.97-101.

97. Metoda scalei cantitative prevăzută la pct.98-99 se aplică în următoarele cazuri:

1) atunci când un singur fel de produs transformat este obţinut din operaţiunile de transformare;

2) atunci când mai multe tipuri de produse transformate se obţin din operaţiunile de transformare şi toate părţile sau componentele mărfurilor plasate sub regim se găsesc în fiecare dintre aceste produse transformate.

98. În cazul menţionat la pct.97 subpct. 1), cantitatea mărfurilor plasate sub regimul de perfecţionare activă considerate a fi prezente în produsele transformate pentru care apare o datorie vamală se determină prin aplicarea procentului pe care produsele transformate pentru care se contractează o datorie vamală îl constituie din cantitatea totală de produse transformate rezultate din operaţiunea de transformare la cantitatea totală a mărfurilor plasate sub regimul de perfecţionare activă.

99. În cazul menţionat la pct.97 subpct. 2), cantitatea mărfurilor plasate sub regimul de perfecţionare activă considerate a fi prezente în produsele transformate pentru care apare o datorie vamală se determină prin aplicarea la cantitatea totală a mărfurilor plasate sub regimul de perfecţionare activă a unui procentaj calculat prin înmulţirea următorilor factori:

1) procentul pe care produsele transformate pentru care apare o datorie vamală îl constituie din cantitatea totală de produse transformate de acelaşi tip care rezultă din operaţiunea de transformare;

2) procentul pe care cantitatea totală a produselor transformate de acelaşi tip, indiferent dacă apare o datorie vamală sau nu, îl constituie din cantitatea totală a tuturor produselor transformate care rezultă din operaţiunea de transformare.

100. Cantităţile de mărfuri plasate sub regim care sunt distruse şi pierdute în timpul operaţiunii de transformare, în special prin evaporare, uscare, sublimare sau scurgere, nu vor fi luate în considerare la aplicarea metodei scalei cantitative.

101. În alte cazuri decât cele menţionate la pct.97, se aplică metoda scalei valorice în conformitate cu pct.102-104.

102. Cantitatea mărfurilor plasate sub regimul de perfecţionare activă considerate a fi prezente în produsele transformate pentru care apare o datorie vamală se determină prin aplicarea la cantitatea totală a mărfurilor plasate sub regimul de perfecţionare activă a unui procentaj calculat prin înmulţirea următorilor factori:

1) procentul pe care produsele transformate pentru care apare o datorie vamală îl constituie din valoarea totală de produse transformate de acelaşi tip care rezultă din operaţiunea de transformare;

2) procentul pe care valoarea totală a produselor transformate de acelaşi tip, indiferent dacă apare o datorie vamală sau nu, îl constituie din valoarea totală a tuturor produselor transformate care rezultă din operaţiunea de transformare.

103. În scopul aplicării metodei scalei valorice, valoarea produselor transformate se stabileşte pe baza preţurilor franco fabrică actuale pe teritoriul vamal sau, în cazul în care acestea nu pot fi stabilite, pe baza preţurilor franco fabrică actuale de vânzare pe teritoriul vamal pentru produse identice sau similare. Preţurile practicate între părţi care par a fi asociate sau a fi încheiat între ele un acord de compensare nu pot fi utilizate pentru stabilirea valorii produselor transformate, cu excepţia cazului în care se stabileşte că preţurile în cauză nu sunt afectate de această relaţie.

104. Atunci când valoarea produselor transformate nu poate fi stabilită în conformitate pct.103, aceasta poate fi determinată prin orice metodă rezonabilă.

105. În sensul aplicării art.96 alin.(4) din Cod, la stabilirea cuantumului drepturilor de import corespunzătoare datoriei vamale pentru produse transformate care rezultă din regimul de perfecţionare activă, mărfurile plasate sub acest regim beneficiază de o scutire sau o reducere a drepturilor de import datorită utilizării lor specifice, care ar fi fost aplicată respectivelor mărfuri în cazul în care ar fi fost plasate sub regimul de destinaţie finală în conformitate cu art.323 din Cod.

106. Pct. 105 se aplică în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) s-ar fi putut emite o autorizaţie pentru a plasa mărfurile sub regimul de destinaţie finală; şi

2) condiţiile pentru scutirea sau reducerea de drepturi de import datorită utilizării specifice a respectivelor mărfuri ar fi fost îndeplinite în momentul acceptării declaraţiei vamale pentru plasarea mărfurilor sub regimul de perfecţionare activă.

107. În sensul aplicării art.96 alin.(4) din Cod, în cazul în care, la momentul acceptării declaraţiei vamale pentru plasarea mărfurilor sub regimul de perfecţionare activă, mărfurile importate îndeplinesc condiţiile pentru a se încadra în tratamentul tarifar preferenţial la contingentele sau plafoanele tarifare, respectivele mărfuri sunt eligibile pentru orice tratament tarifar preferenţial prevăzut în privinţa unor mărfuri identice la momentul acceptării declaraţiei de punere în liberă circulaţie.

108. În cazul în care anumite drepturi de import trebuie să se aplice în ceea ce priveşte produsele transformate care rezultă din regimul de perfecţionare pasivă sau produsele înlocuitoare, cuantumul drepturilor de import se calculează pe baza valorii în vamă a produselor transformate în momentul acceptării declaraţiei vamale de punere în liberă circulaţie, minus valoarea statistică a mărfurilor de export temporar corespunzătoare la momentul în care au fost plasate sub regimul de perfecţionare pasivă, înmulţit cu cuantumul drepturilor de import aplicabile produselor transformate sau produselor de înlocuire, împărţit la valoarea în vamă a produselor transformate sau a produselor de înlocuire.

109. Art.96 alin.(4) din Cod se aplică fără o cerere din partea declarantului în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) produsele transformate care rezultă din regimul de perfecţionare activă sunt importate direct sau indirect de titularul autorizaţiei în cauză în termen de un an după reexportul lor;

2) mărfurile ar fi făcut, la momentul acceptării declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor sub regimul de perfecţionare activă, obiectul unei măsuri de politică agricolă sau comercială ori al unei taxe antidumping, taxe compensatorii, taxe de salvgardare sau taxe de retorsiune dacă ar fi fost puse în liberă circulaţie la data respectivă;

3) nu a fost necesară o examinare a condiţiilor economice, în conformitate cu art.164 din Cod.

Secţiunea a 2-a

Termenul-limită pentru stabilirea locului în care apare datoria vamală

110. Pentru mărfurile plasate sub regimul de tranzit, termenul menţionat la art.97 alin.(4) din Cod este unul dintre cele de mai jos:

1) şapte luni de la data-limită la care mărfurile ar fi trebuit prezentate la postul vamal de destinaţie, cu excepţia cazului în care, înainte de expirarea acestui termen, o solicitare de a transfera recuperarea datoriei vamale a fost trimisă autorităţii competente din locul unde, în conformitate cu elementele de probă obţinute de autorităţile vamale de plecare, au avut loc evenimente care au dus la apariţia datoriei vamale, caz în care acest termen se prelungeşte cu maximum o lună;

2) o lună de la data expirării termenului-limită de răspuns de către titularul regimului la o cerere pentru informaţiile necesare descărcării regimului, în cazul în care autorităţile vamale de plecare nu au fost notificate cu privire la sosirea mărfurilor, iar titularul regimului a furnizat informaţii insuficiente sau nu a furnizat nicio informaţie.

111. Pentru mărfurile plasate sub regim de tranzit în conformitate cu Convenţia vamală privind transportul internaţional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR, inclusiv eventualele modificări ulterioare (Convenţia TIR), termenul prevăzut la art.97 alin.(4) din Cod este de şapte luni începând cu ultima dată la care mărfurile ar fi trebuit prezentate la postul vamal de destinaţie sau de ieşire.

112. Pentru mărfurile plasate sub regim de tranzit în conformitate cu Convenţia vamală privind carnetul ATA pentru admiterea temporară de mărfuri, adoptată la Bruxelles la 6 decembrie 1961, inclusiv orice modificări ulterioare (Convenţia ATA), sau cu Convenţia privind admiterea temporară, inclusiv eventualele modificări ulterioare (Convenţia de la Istanbul), termenul menţionat la art.97 alin.(4) din Cod este de şapte luni de la data la care mărfurile ar fi trebuit prezentate la biroul vamal de destinaţie.

113. Pentru mărfurile plasate sub un regim special, altul decât cel de tranzit, sau pentru mărfurile plasate sub regim de depozitare temporară, termenul menţionat la art.97 alin.(2) din Cod este de şapte luni de la expirarea oricăruia dintre următoarele termene:

1) termenul prevăzut pentru încheierea regimului special;

2) termenul prevăzut pentru încheierea supravegherii vamale a mărfurilor cu destinaţie finală;

3) termenul prevăzut pentru încheierea regimului de depozitare temporară;

4) termenul prevăzut pentru încheierea circulaţiei mărfurilor plasate sub regim de antrepozit vamal între diferite locuri de pe teritoriul vamal în care regimul nu a fost încheiat.

Secţiunea a 3-a

Garanţia pentru o datorie vamală existentă sau potenţială

Subsecţiunea 1

Utilizarea unei garanţii izolate

114. Cuantumul unei garanţii izolate se calculează de către biroul vamal competent în conformitate cu prevederile art.99 din Cod. În cazul în care este o garanţie izolată pentru datoria vamală care poate apărea, cuantumul garanţiei se calculează pe baza celor mai mari cote ale drepturilor de import sau de export aplicabile mărfurilor de acelaşi tip.

[Pct.114 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

115. O garanţie izolată poate fi furnizată în una dintre următoarele forme:

1) printr-un depozit în numerar;

2) prin angajamentul unui garant – garanţie izolată;

3) prin angajamentul unui garant – garanţie izolată sub formă de titluri.

116. Depozitul în numerar menţionat la art.101 alin.(1) lit.a) din Cod şi angajamentul garantului pot fi utilizate pentru operaţiunile vamale ale oricărei persoane.

117. Depozitul în numerar menţionat la art.101 alin.(1) lit.c) şi titlurile pot fi utilizate numai în contextul regimului de tranzit.

118. Prevederile care reglementează constituirea, monitorizarea, revocarea, anularea, rambursarea şi restituirea garanţiei sub forma depozitului în numerar se stabilesc de către Serviciul Vamal.

119. Angajamentul garantului constituit sub forma unei garanţii izolate se întocmeşte folosind formularul prevăzut în anexa nr.13. Acest angajament este furnizat la biroul vamal competent şi se păstrează la acesta pe perioada de valabilitate.

1191. Angajamentul garantului constituit de către o altă persoană, în conformitate cu art.98 alin.(2) din Cod, sub forma unei garanţii izolate, se întocmeşte folosind formularul prevăzut în anexa nr.131. Acest angajament este furnizat biroului vamal competent şi se păstrează la acesta pe perioada de valabilitate.

[Pct.1191 introdus prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

120. Angajamentul garantului sub formă de titluri se întocmeşte utilizând formularul prevăzut în anexa nr.14. Acesta este furnizat la biroul vamal competent şi se păstrează la acesta pe perioada de valabilitate.

121. Prevederile care reglementează constituirea, monitorizarea, revocarea, anularea şi eliberarea angajamentelor garantului sub formă de garanţii izolate şi titluri se stabilesc de către Serviciul Vamal.

122. Serviciul Vamal autorizează utilizarea garanţiei sub formă de titluri la prezentarea de către garant a unui angajament, acordând garantului dreptul de a emite titluri pentru titularii procedurii de tranzit.

[Pct.123 abrogat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

124. Garantul obţine dreptul de a elibera titluri după ce Serviciul Vamal a acceptat angajamentul garantului.

125. Titlurile se întocmesc de către garant utilizând formularul prevăzut în anexa nr.15. Fiecare titlu va acoperi echivalentul în lei moldoveneşti a 10000 euro, pentru care garantul va fi responsabil. Perioada de valabilitate a unui titlu este de un an de la data emiterii.

126. Garantul furnizează biroului vamal competent toate detaliile necesare despre titlurile pe care le-a emis.

127. Persoana care intenţionează să fie titularul regimului trebuie să depună la biroul vamal de plecare un număr de titluri corespunzător echivalentului în lei moldoveneşti a 10000 euro, necesar pentru acoperirea cuantumurilor menţionate la pct.114.

128. Următoarele pot fi utilizate şi ca garanţie izolată:

1) carnetele TIR – în cazurile prevăzute de Convenţia TIR şi în conformitate cu procedura prevăzută de Convenţia menţionată şi de legislaţia care reglementează aplicarea acesteia;

2) carnete ATA – în cazurile prevăzute de Convenţia de la Istanbul şi în conformitate cu procedura prevăzută de convenţia menţionată şi de legislaţia care reglementează aplicarea acesteia.

Subsecţiunea a 2-a

Utilizarea unei garanţii globale: cuantumul şi autorizaţiile de utilizare a acesteia

129. Cuantumul garanţiei globale este egal cu un cuantum de referinţă stabilit de către biroul vamal competent în conformitate cu art.104 din Cod şi cu prevederile prezentei subsecţiuni.

130. În cazul în care trebuie constituită o garanţie globală pentru drepturi de import sau de export al căror cuantum poate fi determinat cu certitudine în momentul în care garanţia este solicitată, partea din cuantumul de referinţă care acoperă aceste drepturi corespunde cuantumului drepturilor de import sau de export.

131. În cazul în care trebuie constituită o garanţie globală pentru drepturi de import sau de export al căror cuantum nu poate fi determinat cu certitudine în momentul în care garanţia este solicitată sau al căror cuantum variază în timp, partea din cuantumul de referinţă care acoperă aceste drepturi se stabileşte după cum urmează:

1) pentru partea care trebuie să acopere drepturile de import sau de export care au apărut, cuantumul de referinţă corespunde cu cuantumul drepturilor de import sau de export de plătit;

2) pentru partea care trebuie să acopere drepturile de import sau de export care pot apărea, cuantumul de referinţă corespunde cuantumului drepturilor de import sau de export ce ar putea deveni exigibile în legătură cu fiecare declaraţie vamală sau declaraţie de depozitare temporară pentru care este constituită garanţia, în cursul perioadei cuprinse între plasarea mărfurilor sub regimul vamal relevant sau în depozitare temporară şi momentul în care este descărcat regimul vamal sau momentul în care se încheie supravegherea mărfurilor sub regim de destinaţie finală ori depozitarea temporară.

În cazul subpct. 2), se iau în considerare cele mai mari cote ale drepturilor de import sau de export aplicabile mărfurilor de acelaşi tip.

În cazul în care informaţiile necesare pentru determinarea părţii din cuantumul de referinţă nu sunt disponibile biroului vamal competent în temeiul primului alineat, respectiva sumă se stabileşte la echivalentul în lei moldoveneşti a 10000 euro pentru fiecare declaraţie.

132. Biroul vamal competent determină cuantumul de referinţă în cooperare cu persoana căreia i se solicită constituirea garanţiei.

Atunci când determină partea din cuantumul de referinţă în conformitate cu pct.131, biroul vamal competent determină cuantumul respectiv pe baza informaţiilor privind mărfurile plasate sub regimurile vamale relevante sau în depozitare temporară în cele 12 luni precedente şi pe baza unei estimări a volumului de operaţiuni intenţionate, astfel cum reiese, printre altele, din documentaţia comercială şi din evidenţele contabile ale persoanei căreia i se solicită constituirea garanţiei.

133. Biroul vamal competent efectuează o verificare a cuantumului de referinţă, din proprie iniţiativă sau în urma unei cereri adresate de persoana căreia i se solicită constituirea garanţiei, şi îl ajustează pentru a se conforma dispoziţiilor prezentei secţiuni şi ale art.99 din Cod.

Subsecţiunea a 3-a

Monitorizarea cuantumului de referinţă de către persoana căreia i

se solicită constituirea garanţiei şi de către autorităţile vamale

134. Persoana căreia i se solicită constituirea garanţiei se asigură că cuantumul drepturilor de import sau de export şi al altor taxe datorate în legătură cu importul sau exportul mărfurilor în cazul în care acestea urmează să fie acoperite de garanţie, de plătit sau care ar putea deveni exigibil, nu depăşeşte cuantumul de referinţă.

Persoana respectivă informează biroul vamal competent când cuantumul de referinţă nu se mai situează la un nivel suficient pentru a acoperi operaţiunile sale.

135. Monitorizarea părţii din cuantumul de referinţă care acoperă cuantumul drepturilor de import sau de export şi al altor taxe datorate în legătură cu importul sau exportul de mărfuri, care vor deveni exigibile în ceea ce priveşte mărfurile plasate sub regimul de punere în liberă circulaţie, se asigură pentru fiecare declaraţie vamală în momentul plasării mărfurilor sub regimul respectiv. Atunci când declaraţiile vamale de punere în liberă circulaţie sunt depuse în conformitate cu o autorizaţie menţionată la art.164 alin.(2) sau la art.177 din Cod, monitorizarea părţii relevante din cuantumul de referinţă se asigură pe baza declaraţiilor suplimentare sau, dacă este cazul, pe baza datelor înscrise în evidenţe.

136. Monitorizarea părţii din cuantumul de referinţă care acoperă cuantumul drepturilor de import sau la export şi al altor taxe datorate în legătură cu importul sau exportul de mărfuri, care pot deveni exigibile în ceea ce priveşte mărfurile plasate sub regimul de tranzit, se asigură, prin intermediul sistemului electronic, pentru fiecare declaraţie vamală în momentul plasării mărfurilor sub regimul respectiv. Această monitorizare nu se aplică mărfurilor plasate sub regimul de tranzit în cazul în care declaraţia vamală nu este prelucrată prin sistemul electronic menţionat la art.296 din Cod.

137. Monitorizarea părţii din cuantumul de referinţă care acoperă cuantumul drepturilor de import sau de export şi al altor taxe datorate în legătură cu importul sau exportul mărfurilor în cazul în care acestea urmează să fie acoperite de garanţie, care vor apărea sau care pot apărea în alte cazuri decât cele menţionate la pct.135 şi 136, se asigură prin audit periodic corespunzător.

138. Dreptul de a utiliza o garanţie globală sau/şi o garanţie globală cu un cuantum redus se acordă titularului autorizaţiei după acceptarea de către biroul vamal competent a garanţiei globale.

139. O garanţie globală poate fi furnizată în una dintre următoarele forme:

1) printr-un depozit în numerar, prevăzut la art.101 alin.(1) lit.a) din Cod;

2) prin angajamentul unui garant.

140. Garantul poate fi o bancă sau o societate de asigurări licenţiată, care sunt autorizate cu drept de emitere de garanţii şi nu sunt în proces de lichidare silită sau benevolă.

[Pct.140 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

1401. Garantul menţionat la art.103 alin.(1) din Cod, cu excepţia cazului în care garantul este o bancă sau o societate de asigurări licenţiată, se aprobă de către Serviciul Vamal în conformitate cu procedura stabilită de acesta.

[Pct.1401 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

141. În contextul regimului de tranzit, garanţia globală poate fi furnizată numai sub forma unui angajament al garantului.

142. Procedura de acceptare a depozitului în numerar, gestionarea acestuia, utilizarea pentru recuperarea restanţelor şi rambursarea se stabileşte de către Serviciul Vamal în conformitate cu art.101 alin.(1) lit.a) şi art.107 din Cod.

143. Angajamentul garantului se face folosind formularul prevăzut în anexa nr.16. Acesta este furnizat biroului vamal competent şi se păstrează la acesta pe perioada de valabilitate.

1431. Angajamentul garantului constituit de către o altă persoană, în conformitate cu art.98 alin.(2) din Cod, sub forma unei garanţii globale, se întocmeşte folosind formularul prevăzut în anexa nr.161. Acesta este furnizat biroului vamal competent şi se păstrează la acesta pe perioada de valabilitate.

[Pct.1431 introdus prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

144. Angajamentele garantului vor fi depuse, aprobate şi gestionate în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal.

145. Biroul vamal competent monitorizează condiţiile care trebuie îndeplinite de titularul autorizaţiei. Acesta monitorizează, de asemenea, respectarea obligaţiilor care decurg din respectiva autorizaţie.

146. În cazul în care titularul autorizaţiei este stabilit de mai puţin de trei ani, biroul vamal competent îl monitorizează îndeaproape în primul an de la acordarea autorizaţiei.

147. Rezultatele monitorizării sunt implementate de către biroul vamal competent în conformitate cu art.23-30 din Cod.

148. Forma şi procedura de depunere a cererii la biroul vamal competent se stabilesc de către Serviciul Vamal.

149. Cererile sunt acceptate şi deciziile solicitate se iau în conformitate cu art.15-22 din Cod şi cu procedura stabilită de Serviciul Vamal.

150. Forma autorizaţiei şi procedura de eliberare a acesteia către solicitant se stabilesc de către Serviciul Vamal. În funcţie de conţinutul cererii, biroul vamal competent poate elibera mai multe autorizaţii.

151. În cazul în care autorităţile vamale decid să solicite o garanţie care este facultativă, se aplică prevederile secţiunii a 3-a subsecţiunile 1 şi a 2-a din prezentul capitol.

Secţiunea a 4-a

Stabilirea plăţii, rambursării şi remiterii cuantumului

 drepturilor de import sau de export

Subsecţiunea 1

Decizia de regularizare

152. În cazul în care cuantumul drepturilor de import sau de export plătibile nu este egal cu suma indicată în declaraţia vamală, Serviciul Vamal informează persoana cu privire la datoria vamală, rambursare, remitere prin emiterea deciziei de regularizare.

153. Decizia de regularizare se semnează de către funcţionarul vamal care a efectuat controlul în urma căruia au fost identificate diferenţele de drepturi de import sau de către un alt funcţionar desemnat şi se aprobă de către şeful acestuia sau un alt funcţionar vamal autorizat.

154. Decizia de regularizare va specifica, printre altele, motivul şi temeiul legal de emitere, cuantumul drepturilor de import reevaluate care urmează să fie plătite sau rambursate, termenul de prescripţie pentru recuperarea acestora, după caz, cuantumul majorării de întârziere de plătit, trimiterea la dreptul de contestare a deciziei de regularizare.

155. Un exemplar al deciziei de regularizare va fi înmânat persoanei. Fără a aduce atingere capitolului II al titlului IX din Cod, acest exemplar va fi însoţit de toate anexele, în măsura în care nu conţin informaţii ce constituie secret de stat sau informaţii despre o altă persoană.

156. Modul de utilizare, formularul şi instrucţiunea de completare a deciziei de regularizare se stabilesc de către Serviciul Vamal.

[Pct.156 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Subsecţiunea a 2-a

Contractul de amânare/eşalonare a plăţii datoriei vamale

157. Termenul de plată a datoriei vamale poate fi modificat în conformitate cu art.1131 din Cod, pe o perioadă de până la 24 de luni consecutive.

[Pct.157 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

158. Modificarea termenului de plată a datoriei vamale se efectuează prin:

1) amânarea plăţii datoriei vamale (stingerea se va efectua printr-o plată unică);

2) eşalonarea plăţii datoriei vamale (stingerea se va efectua în rate).

159. Amânarea/eşalonarea plăţii datoriei vamale se acordă în următoarele cazuri:

1) calamităţi naturale şi tehnogene;

2) distrugere accidentală a clădirilor de producţie;

3) împrejurare imprevizibilă şi de neînlăturat, care împiedică în mod efectiv capacitatea de producţie pe o perioadă îndelungată şi executarea obligaţiei contractuale a debitorului;

4) datorii ale autorităţilor sau instituţiilor publice (finanţate de la bugetul public naţional) faţă de debitor, doar în limitele sumelor datorate, precum şi impozitelor şi taxelor aferente acestora;

5) alte circumstanţe, stabilite de Serviciul Vamal, ce îndreptăţesc debitorul să beneficieze de modificarea termenului de plată a datoriei vamale.

Cazurile amânării sau eşalonării de plată a datoriei vamale expuse la subpct.1)-4) urmează a fi confirmate prin acte emise de autorităţile sau instituţiile competente.

[Pct.159 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

160. Amânarea sau eşalonarea plăţii datoriei vamale se acordă în baza unui contract-tip, care se încheie la cererea debitorului între Serviciul Vamal şi debitor.

[Pct.160 completat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

161. În cazul nerespectării de către debitor a clauzelor contractului de amânare sau eşalonare a plăţii datoriei vamale, acesta este reziliat din momentul în care Serviciul Vamal a depistat încălcările.

162. Nu se admite încheierea unui nou contract de amânare sau eşalonare a uneia şi aceleiaşi datorii vamale cu debitorul care nu a îndeplinit condiţiile contractului precedent.

163. Până la expirarea termenului de plată a datoriei vamale, modificat prin amânare sau eşalonare, nu se vor întreprinde acţiuni de executare silită asupra datoriei vamale care este obiect al contractului, iar cele deja întreprinse se vor suspenda.

[Pct.163 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

164. Procedura şi contractul-tip de modificare a termenului de plată a datoriei vamale prin amânare/eşalonare este stabilită de Serviciul Vamal.

[Pct.164 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Subsecţiunea a 3-a

Instrumente de plată acceptate de către Serviciul Vamal

şi reguli procedurale de utilizare a acestora

[Denumirea în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

165. Serviciul Vamal acceptă plata datoriei vamale, inclusiv a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor în numerar, prin virament sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar.

[Pct.165 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

166. Instrumentul de plată fără numerar acceptate de Serviciul Vamal este plata efectuată prin intermediul cardurilor bancare.

[Pct.166 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

1661. Plata prin virament şi/sau în numerar se efectuează prin intermediul instituţiilor financiare (sucursale sau agenţii ale acestora), dacă legislaţia nu prevede altfel.

[Pct.1661 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

1662. Plata în numerar poate fi efectuată şi prin intermediul băncii selectate prin concurs de Serviciul Vamal, la agenţiile acesteia sau la terminalele de plăţi Cash-in Self Service ce deservesc birourile vamale.

[Pct.1662 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

1663. Plata prin intermediul cardurilor bancare se efectuează prin intermediul instituţiilor financiare (sucursale sau agenţii ale acestora), precum şi prin Serviciul guvernamental de plăţi electronice (Mpay).

[Pct.1663 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

1664. Plata efectuată în numerar sau prin virament, inclusiv prin intermediul cardurilor bancare, se transferă la contul unic trezorerial de încasări al bugetului de stat, destinat plăţilor vamale, nu mai târziu de ziua operaţională următoare zilei în care au fost încasate, iar de către operatorii de poştă – nu mai târziu de a treia zi lucrătoare de la data la care au fost încasate.

[Pct.1664 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

1665. Data achitării în numerar la agenţia băncii selectate prin concurs de Serviciul Vamal se consideră data depunerii mijloacelor băneşti la instituţia respectivă.

[Pct.1665 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

1666. Data achitării în numerar la instituţia financiară (sucursale sau agenţii ale acestora) ,alta decât cea selectată prin concurs de Serviciul Vamal, se consideră data confirmată prin extrasul transmis de către Trezoreria de Stat.

[Pct.1666 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

1667. Data achitării prin virament prin instituţia financiară (sucursale sau agenţii ale acestora) se consideră data confirmată prin extrasul transmis de către Trezoreria de Stat.

[Pct.1667 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

1668. Data achitării prin intermediul cardurilor bancare se consideră momentul debitării cu suma plăţii respective a contului de card din care a fost emis cardul utilizat la plată. Debitarea contului de card se confirmă prin bonul (chitanţa) de plată cu card bancar perfectat la terminal POS sau la alt dispozitiv de utilizare a cardurilor bancare.

[Pct.1668 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

1669. Plata efectuată în numerar sau prin intermediul cardurilor bancare nu pot fi anulată decât cu acceptul Serviciului Vamal.

[Pct.1669 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Secţiunea a 5-a

Procedura de înscriere în fişa de evidenţă a cuantumului datoriei

vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor

şi contravalorii mărfurilor

[Denumirea în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Subsecţiunea 1

Modul de asigurare a evidenţei datoriei vamale, a majorărilor de

 întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor

[Denumirea în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Notă: La capitolul III secţiunea a 5-a, pe tot textul subsecţiunii 1, după cuvintele "datoriei vamale" se introduce textul " , a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor" conform Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023

167. Serviciul Vamal asigură evidenţa drepturilor de import şi de export, a penalităţilor şi a amenzilor aplicate pentru contravenţiile vamale a căror administrare şi/sau evidenţă îi sunt atribuite, în corespundere cu legislaţia.

168. Evidenţa datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor se asigură prin înscrierea în fişa de evidenţă a debitorului a datelor privind apariţia, modificarea şi stingerea acesteia.

169. Sumele datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor se înscriu în sistemul de evidenţă în monedă naţională.

170. Evidenţa datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor se ţine în format electronic, cu prelucrarea automatizată a informaţiei din sistemul informaţional integrat vamal.

171. Organizarea evidenţei datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor se bazează pe următoarele:

1) deschiderea fişei de evidenţă a debitorului, corespunzătoare codului fiscal, la înregistrarea acestuia, în baza setului de documente de constituire, ca participant la activitatea economică externă;

2) reflectarea în fişa de evidenţă a debitorului a apariţiei, a modificării şi a stingerii datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor pe perioada unui an bugetar;

3) efectuarea în regim online în sistemul informaţional de evidenţă a înscrierilor privind apariţia, modificarea sau stingerea datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor, în temeiul documentelor justificative;

4) efectuarea înscrierilor în fişa de evidenţă a debitorului în ordine cronologică, potrivit datelor de efectuare a operaţiunilor privind apariţia, modificarea şi stingerea datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor;

5) înregistrarea şi reflectarea zilnică în fişa de evidenţă a debitorului a achitării prin virament a drepturilor de import şi de export, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor, efectuate în baza informaţiei recepţionate de la Trezoreria de Stat;

51) în cazul în care documentul de plată este generat de către Serviciul Vamal, înregistrarea şi reflectarea în fişa de evidenţă a debitorului privind achitarea în numerar sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar are loc în regim online, în baza recepţionării informaţiei electronice despre sumele achitate, prin intermediul Mpay;

52) în cazul în care documentul de plată nu este generat de către Serviciul Vamal, înregistrarea şi reflectarea în fişa de evidenţă a debitorului privind achitarea în numerar sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar are loc în baza informaţiei recepţionate de la Trezoreria de Stat;

[Subpct.6) abrogat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

7) verificarea zilnică şi lunară, conform situaţiei de la data de întâi a lunii imediat următoare lunii de gestiune, a încasărilor drepturilor de import şi de export, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor între Serviciul Vamal şi Trezoreria Centrală;

8) asigurarea stingerii datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor prin compensare, inclusiv restituirea mijloacelor băneşti la conturile bancare ale persoanei şi ale debitorului, în modul stabilit de legislaţie;

9) elaborarea de către Serviciul Vamal a rapoartelor privind sumele calculate şi încasate ale drepturilor de import şi de export, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi contravalorii mărfurilor;

10) întocmirea, la solicitarea plătitorului vamal, a actului de verificare privind sumele calculate şi achitate ale drepturilor de import şi de export, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi contravalorii mărfurilor şi situaţia decontărilor la buget;

11) eliberarea certificatelor privind lipsa sau existenţa datoriilor la bugetul de stat, compartimentul Plăţi vamale.

[Pct.171 completat prin Hot.Guv. nr.496 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

[Pct.171 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Subsecţiunea a 2-a

Modul de ţinere şi actualizare a fişelor de evidenţă ale debitorilor

Notă: La capitolul III secţiunea a 5-a, pe tot textul subsecţiunii a 2-a, după cuvintele "datoriei vamale" se introduce textul " , a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor" conform Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023

172. Apariţia datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor este reflectată cumulativ, în creştere, în temeiul sumelor indicate în documentele menţionate la pct.173, cu înscrierea în compartimentul Debit – "calculat" din fişa de evidenţă a debitorului.

173. Fişa de evidenţă a debitorului se actualizează prin efectuarea înscrierilor privind apariţia, modificarea şi/sau stingerea datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor în temeiul următoarelor documente:

1) declaraţia vamală detaliată;

2) chitanţa de percepere a drepturilor de import şi de export;

3) decizia de regularizare;

4) decizia privind aplicarea amenzii şi contravalorii;

[Pct.173 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

174. Calculul datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor în fişa de evidenţă a debitorului se efectuează cu data emiterii (validării) documentului de calcul.

175. Înscrierile în fişa de evidenţă a debitorului privind stingerea datoriilor vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor reflectate în compartimentul Credit – "încasat" se efectuează:

1) în cazul stingerii prin plată – în temeiul documentelor de plată trezoreriale reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Vamal, conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor, privind schimbul de informaţii prezentate în format electronic despre încasările veniturilor bugetare;

2) în cazul anulării – în temeiul deciziei de regularizare;

3) în cazul stingerii prin prescripţie – în temeiul deciziei privind stingerea datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor sau a sumelor plătite în plus al căror termen de prescripţie a expirat;

31) în cazul stingerii prin scădere – în temeiul deciziei privind stingerea prin scădere datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi contravalorii mărfurilor;

4) în cazul stingerii prin compensare cu executare de casă – în temeiul documentelor de plată trezoreriale reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Vamal, conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor;

5) în cazul executării silite – în temeiul documentelor de plată trezoreriale reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Vamal, conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor.

[Pct.175 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

176. Corectarea erorilor comise de către subdiviziunile Serviciului Vamal la reflectarea în sistemul de evidenţă a apariţiei, a modificării şi a stingerii datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor se efectuează de către subdiviziuni în mod independent, fără implicarea debitorului.

177. La finele anului bugetar, Serviciul Vamal efectuează transferul soldurilor supraplăţilor şi al datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor nestinse în fişele de evidenţă ale debitorilor pentru anul bugetar următor.

178. Serviciul Vamal suspendă dreptul de plasare a mărfurilor şi/sau a mijloacelor de transport în destinaţii vamale de către debitor pentru a asigura:

1) stingerea datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor;

2) executarea încheierilor instanţelor judecătoreşti privind intentarea procedurii de insolvabilitate.

Subsecţiunea a 3-a

Restituirea sumelor plătite în plus

[Denumirea în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Notă: La Capitolul III, secţiunea a 5-a, pe tot textul subsecţiunii a 3-a, cuvintele "drepturilor de import sau export" se substituie cu cuvântul "sumelor" conform Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023

179. În sensul prezentului Regulament se utilizează următoarele noţiuni:

1) stingerea datoriei debitorului prin compensare – trecerea în contul datoriei debitorului faţă de bugetul public naţional a sumelor plătite în plus;

2) restituire – acţiunea Serviciului Vamal în vederea transferării mijloacelor băneşti constatate plătite în plus;

3) suma plătită în plus – suma de mijloace băneşti plătite în plus şi constatate în fişa de evidenţă.

[Pct.179 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

180. În cazul în care persoana are datorii la bugetul public naţional, sumele plătite în plus, constatate în fişa de evidenţă, vor fi îndreptate la stingerea datorilor existente faţă de bugetul public naţional.

181. În cazul lipsei datoriilor faţă de bugetul public naţional, la cererea persoanei, restituirea sumelor plătite în plus se efectuează în contul viitoarelor obligaţii faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al persoanei.

[Pct.181 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Subsecţiunea a 4-a

Modul de solicitare a restituirii

Notă: La capitolul III secţiunea a 5-a, pe tot textul subsecţiunilor a 4-a şi a 5-a, cuvintele "drepturilor de import sau export" se substituie cu cuvântul "sumelor" conform Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023

182. Pentru restituirea sumelor plătite în plus, persoana depune la Aparatul central al Serviciului Vamal (în continuare – Serviciul Vamal) o cerere conform anexei nr.17, care va conţine:

1) denumirea persoanei;

2) codul fiscal al persoanei;

3) adresa, date de contact ale persoanei;

4) cuantumul sumei care urmează a fi restituită:

a) în contul stingerii datoriilor persoanei faţă de bugetul public naţional (se va completa litera a) din anexă);

b) în contul viitoarelor datorii ale persoanei faţă de bugetul public naţional (se va completa litera b) din anexă);

c) la contul bancar al persoanei (se va completa litera c) din anexă);

5) menţiunea despre documentele care confirmă faptul achitării în plus a sumelor la bugetul de stat şi care urmează a fi restituite, după cum urmează:

a) numărul şi data dispoziţiei de plată sau ordinul de încasare a numerarului referitor la achitarea sumelor; sau

b) numărul şi data deciziei de regularizare aprobate de şeful biroului vamal privind restituirea sumelor drepturilor de import/export; şi/sau

c) numărul, data şi organul emitent al deciziei sau al hotărârii executorii;

d) numărul şi data declaraţiei vamale în care s-au efectuat recalculările respective de către biroul vamal;

6) rechizitele bancare, în cazul solicitării restituirii la contul bancar al persoanei;

7) autentificarea cererii:

a) pentru persoanele juridice – semnătura administratorului sau a persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestuia;

b) pentru persoanele fizice sau pentru persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică – semnătura acestora.

183. La cererea de restituire depusă de către persoană la Serviciul Vamal se anexează următoarele documente:

1) documentele prezentate de către persoană: copiile autentificate sau în original ale deciziilor şi hotărârilor executorii;

2) documentele anexate la cererea persoanei de către Serviciul Vamal:

a) informaţia privind lipsa sau existenţa datoriilor faţă de bugetul public naţional, eliberată de către Serviciul Fiscal de Stat la solicitarea Serviciului Vamal;

b) informaţia privind mijloacele băneşti existente în fişa de evidenţă extrasă din Sistemul Informaţional Integrat Vamal;

c) informaţia privind prezenţa sau absenţa deciziilor de sancţionare datorate, pe dosarele de contravenţii vamale, prezentată de birourile vamale la solicitarea Serviciului Vamal.

184. După finalizarea procedurii de restituire, documentele menţionate în pct.183 se anexează la documentele de plată trezoreriale.

Subsecţiunea a 5-a

Procedura de restituire

185. Cererea, întocmită în forma stabilită de prezentul Regulament, însoţită de documentele menţionate la pct.183 subpct.1) şi depusă de persoană la Serviciul Vamal, este înregistrată în Registrul documentelor de intrare.

186. Examinarea cererii de către Serviciul Vamal cuprinde verificarea, în special, a următoarelor:

1) fişa de evidenţă a persoanei, în scopul confirmării sumelor plătite în plus, cu imprimarea fişei din Sistemul Informaţional Integrat Vamal;

2) existenţa sau lipsa datoriilor persoanei faţă de bugetul public naţional din informaţia eliberată de către Serviciul Fiscal de Stat;

3) informaţia privind prezenţa sau absenţa deciziilor de sancţionare datorate, pe dosarele de contravenţii vamale, prezentată de birourile vamale la solicitarea Serviciului Vamal.

187. În cazul în care în fişa de evidenţă a persoanei este înregistrată o datorie spre încasare, Serviciul Vamal stinge datoria vamală prin compensare, acţionând conform art.125 alin.(21) din Cod.

188. În cazul în care se constată o datorie la bugetul public naţional, Serviciul Vamal efectuează transferul mijloacelor băneşti, în limitele sumelor datorate la impozite, taxe şi plăţi, conform clasificaţiei bugetare.

189. În cazul în care persoana nu are datorii faţă de bugetul public naţional, Serviciul Vamal iniţiază procedura de restituire a sumelor plătite în plus după destinaţia indicată în cerere, după cum urmează:

1) în contul viitoarelor datorii ale persoanei; şi/sau

2) la contul bancar al persoanei.

190. În cazul în care cererea nu întruneşte toate condiţiile enumerate în prezenta secţiune şi se creează condiţii de imposibilitate a restituirii sumelor plătite în plus, Serviciul Vamal, în termen de 15 zile, informează persoana, în scris, despre motivele în cauză.

191. În cazul în care persoana nu a depus cerere de restituire după constatarea sumelor plătite în plus sau care urmau a fi restituite pe parcursul a 6 ani de la data efectuării şi/sau a apariţiei acestora, sumele respective se supun stingerii prin prescripţie în corespundere cu art.266 din Codul fiscal nr.1163/1997, prin transferul acestor sume la bugetul de stat la contul trezorerial stabilit de Ministerul Finanţelor.

Subsecţiunea a 6-a

Cererea de rambursare sau remitere.

Rambursarea şi remiterea

192. Cererea de rambursare sau remitere se depune de către persoana care a achitat sau căreia îi revine obligaţia de a achita cuantumul drepturilor de import sau de export sau de către oricare altă persoană care a preluat drepturile şi obligaţiile acesteia.

193. Cererea de rambursare sau de remitere a drepturilor de import sau de export menţionată la art.119 din Cod se prezintă la biroul vamal în care datoria vamală a fost notificată.

194. Până în momentul luării unei decizii cu privire la o cerere de rambursare sau de remitere, mărfurile pentru care s-a solicitat rambursarea sau remiterea nu sunt transferate către un alt amplasament decât cel menţionat în cerere, cu excepţia cazului în care solicitantul notifică în prealabil acest lucru biroului vamal în care datoria vamală a fost notificată.

195. Atunci când rambursarea sau remiterea este condiţionată de distrugerea, abandonul în favoarea statului sau plasarea sub un regim special ori sub regimul de export a mărfurilor, însă formalităţile corespunzătoare sunt îndeplinite numai pentru una sau mai multe părţi ori componente ale mărfurilor respective, cuantumul care trebuie rambursat sau remis este diferenţa dintre cuantumul drepturilor de import sau de export aferente mărfurilor şi cuantumul drepturilor de import sau de export care ar fi fost aplicabile restului mărfurilor, dacă acestea ar fi fost plasate în aceeaşi stare sub un regim vamal care implică apariţia unei datorii vamale, la data la care mărfurile au fost plasate astfel.

196. Atunci când în urma distrugerii mărfurilor, autorizată de autoritatea vamală competentă să ia decizia, se produc deşeuri sau resturi, aceste deşeuri sau resturi sunt considerate mărfuri străine din momentul luării unei decizii de acordare a rambursării sau remiterii.

Subsecţiunea a 7-a

Exportul sau distrugerea fără supraveghere vamală

197. În cazurile care intră sub incidenţa art.119 alin.(2), art.121 sau 123 din Cod, atunci când exportul sau distrugerea a avut loc fără supraveghere vamală, rambursarea sau remiterea în temeiul art.123 din Cod este condiţionată de următoarele:

1) depunerea de către solicitant la autoritatea vamală competentă să ia decizia a dovezilor necesare pentru a se stabili dacă mărfurile pentru care este solicitată rambursarea sau remiterea îndeplinesc una dintre condiţiile enumerate în continuare:

a) mărfurile au fost exportate de pe teritoriul vamal;

b) mărfurile au fost distruse sub supravegherea autorităţilor sau a persoanelor autorizate de autorităţile respective să certifice această distrugere;

2) returnarea de către solicitant la autoritatea vamală competentă să ia decizia a oricărui document care certifică sau conţine informaţii ce confirmă statutul vamal de mărfuri autohtone al mărfurilor în cauză, sub acoperirea căruia mărfurile menţionate ar fi putut părăsi teritoriul vamal, sau prezentarea oricărei dovezi pe care autoritatea respectivă o consideră necesară pentru a se putea asigura că documentul în discuţie nu poate fi folosit ulterior în legătură cu mărfurile introduse pe teritoriul vamal.

198. Dovada care stabileşte că mărfurile pentru care se solicită rambursarea sau remiterea au fost exportate de pe teritoriul vamal constă în următoarele documente:

1) certificarea ieşirii;

2) exemplarul original sau o copie certificată a declaraţiei vamale pentru regimul care implică apariţia datoriei vamale;

3) dacă este necesar, documente comerciale sau administrative conţinând o descriere completă a mărfurilor care au fost prezentate cu declaraţia vamală pentru regimul menţionat sau cu declaraţia vamală pentru exportul de pe teritoriul vamal ori cu declaraţia vamală întocmită pentru mărfuri în ţara terţă de destinaţie.

199. Dovada care stabileşte că mărfurile pentru care se solicită rambursarea sau remiterea au fost distruse sub supravegherea autorităţilor sau a persoanelor autorizate să certifice în mod oficial această distrugere constă în oricare dintre următoarele documente:

1) un raport sau o declaraţie de distrugere întocmită de autorităţile sub a căror supraveghere au fost distruse mărfurile ori o copie certificată a acestuia/acesteia;

2) un certificat întocmit de persoana autorizată să certifice distrugerea, însoţit de dovada privind autoritatea pe care o deţine aceasta în chestiunea respectivă.

Documentele respective conţin o descriere completă a mărfurilor distruse pentru a se putea stabili, prin comparaţie cu datele furnizate în declaraţia vamală pentru un regim vamal care implică aparaţia datoriei vamale şi cu documentele justificative, că mărfurile distruse sunt cele care fuseseră plasate sub regimul în cauză.

200. Dacă dovezile menţionate la pct.198 şi 199 sunt insuficiente pentru ca autoritatea vamală să ia o decizie în privinţa cazului care îi este prezentat sau dacă anumite dovezi nu sunt disponibile, aceste dovezi pot fi completate sau înlocuite cu oricare alte documente pe care autoritatea respectivă le consideră necesare.

Secţiunea a 6-a

Stingerea datoriei vamale, a majorărilor de întârziere

(penalităţilor), a amenzilor şi contravalorii mărfurilor

[Denumirea în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Subsecţiunea 1

Modul de stingere a datoriei vamale, a majorărilor

de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi

contravalorii mărfurilor prin plată

[Denumirea în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

201. Stingerea datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor prin plată se efectuează în conformitate cu modalitatea stabilită de Ministerul Finanţelor pentru anul bugetar corespunzător.

[Pct.201 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

202. Reflectarea informaţiei privind data stingerii datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor plătite prin virament se face cu data la care sumele au fost înscrise la buget, la contul trezorerial respectiv, confirmate prin extrasul transmis de către Trezoreria de Stat.

[Pct.202 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

203. Se consideră dată a stingerii datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor plătite în numerar sau prin intermediul cardurilor bancare data la care sumele au fost depuse sau, respectiv, debitate la banca selectată prin concurs de Serviciul Vamal sau la terminalele de plăţi Cash-in Self Service.

[Pct.203 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

2031. Se consideră dată a stingerii datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor plătite în numerar sau prin intermediul cardurilor bancare la instituţia financiară (sucursale sau agenţii ale acestora), altele decât cea selectată prin concurs de Serviciul Vamal, data confirmată prin extrasul transmis de către Trezoreria de Stat.

[Pct.2031 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

204. În cazul achitării prin intermediul Serviciului guvernamental de plăţi electronice (MPay) – dată a stingerii se consideră data efectuării plăţii de către debitor, confirmată de către Serviciul MPay printr-o notificare către organul de stat competent privind efectuarea completă a plăţii şi prin documentul de plată emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data efectuării plăţii.

[Pct.204 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

205. Stingerea datoriei vamale în cazurile în care mărfurile supuse drepturilor de import sau de export sunt reţinute şi simultan sau ulterior confiscate ori în cazurile în care mărfurile supuse drepturilor de import sau de export sunt distruse sub supraveghere vamală sau abandonate în favoarea statului se operează numai atunci când situaţiile s-au produs înainte de acordarea liberului de vamă.

206. Reflectarea informaţiei privind data stingerii datoriei vamale menţionate în art.125 alin.(2) pct.6 şi 9 se face cu data validării declaraţiei vamale.

207. Reflectarea informaţiei privind data stingerii datoriei vamale menţionate în art.125 alin.(2) pct.5 se face cu data emiterii actului de reţinere şi/sau confiscare.

Subsecţiunea a 2-a

Modul de stingere datoriei vamale, a majorărilor

de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a

contravalorii mărfurilor prin prescripţie

[Denumirea în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

208. Curgerea termenului de prescripţie începe la data notificării datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor.

[Pct.208 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

209. Termenul de prescripţie se suspendă în baza următoarelor acte, ce servesc drept temei pentru suspendare:

1) actul juridic ce atestă că persoana fizică se află sub arest sau este condamnată la privaţiune de libertate;

2) decizia Serviciului Vamal/încheierea instanţei de judecată privind suspendarea efectelor actului administrativ;

3) contractul de modificare a termenului de plată a datoriei prin amânare/eşalonare (încheiat în temeiul art.1131 din Codul vamal);

4) actul juridic ce atestă că persoana juridică se află în procedură de insolvabilitate în conformitate cu Legea insolvabilităţii nr.149/2012.

Serviciul Vamal este obligat să obţină informaţiile prevăzute la subpct.1)-4) ale prezentei subsecţiun

[Pct.209 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.209 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

2091. Curgerea termenului de prescripţie prevăzut la pct.209 continuă de la data încetării împrejurărilor care servesc drept temei pentru suspendarea cursului prescripţiei, iar termenul scurs în perioada în care cursul prescripţiei este suspendat nu se include în termenul de prescripţie.

[Pct.2091 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Subsecţiunea a 3-a

Procedura de adoptare a deciziei privind stingerea datoriei

vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi

a contravalorii mărfurilor al cărei termen de prescripţie a expirat

[Denumirea în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

210. Conform art.125 alin.(2) pct.12) din Cod, în temeiul informaţiei din Sistemul Informaţional al Serviciului Vamal şi documentelor confirmative, stingerea prin prescripţie a datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor în urma survenirii termenului de prescripţie se efectuează în temeiul unei decizii scrise a Biroului vamal, aprobate de către conducătorul Biroului vamal, conform anexei nr.18.

[Pct.210 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

2101. În termen de cel mult 6 luni de la data expirării termenului menţionat la art.125 alin.(2) pct.12 din Cod se finalizează procedura de acumulare şi perfectare a documentelor necesare adoptării deciziei privind stingerea datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor al cărei termen de prescripţie a expirat.

[Pct.2101 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

2102. Pachetul documentelor confirmative necesare pentru adoptarea deciziei privind stingerea datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor al căror termen de prescripţie a expirat include:

1) documentul care confirmă data apariţiei şi notificării datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor;

2) actul de carenţă, cu anexarea informaţiilor primite de la organele în adresa cărora au fost remise interpelări în vederea identificării bunurilor pasibile urmăririi;

3) actele procedurale (documente executorii în conformitate cu legislaţia), în cazul executării silite prin intermediul instanţei de judecată şi/sau executorului judecătoresc;

4) informaţia privind urmărirea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale debitorului şi litigiile juridice cu debitorul;

5) informaţia de la Biroul Naţional de Statistică despre prezentarea ultimului raport financiar.

[Pct.2102 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

2103. Documentele menţionate la subpct.1)-5) vor fi examinate de o comisie instituită în acest scop, prin ordin intern, în cadrul Biroului Vamal, asigurând perfectarea deciziei privind stingerea datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor al căror termen de prescripţie a expirat.

[Pct.2103 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Subsecţiunea a 4-a

Procedura de stingere a datoriei vamale, a majorărilor

de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii

mărfurilor al căror termen de prescripţie a expirat

[Denumirea în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

211. Decizia privind stingerea datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor al căror termen de prescripţie a expirat se adoptă de către Biroul Vamal şi se întocmeşte în trei exemplare, dintre care:

1) un exemplar al deciziei se plasează în dosarul persoanei;

2) al doilea exemplar se transmite contra semnătură sau se expediază prin scrisoare recomandată persoanei;

3) al treilea exemplar, însoţit de registru, se prezintă subdiviziunii responsabile din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal pentru efectuarea înscrierilor ulterioare în Sistemul Informaţional al Serviciului Vamal, până la data de 5 a lunii următoare trimestrului de gestiune.

[Pct.211 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

212. Evidenţa deciziilor privind stingerea datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor al căror termen de prescripţie a expirat se ţine în Registrul evidenţei deciziilor privind stingerea termenului de prescripţie a datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor de către subdiviziunea responsabilă din cadrul Biroului Vamal şi de către subdiviziunea responsabilă din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal, conform anexei nr.19.

Conform Legii cu privire la registre nr.71/2007, Registrul se ţine în mod electronic.

[Pct.212 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

213. Înregistrarea deciziei în Registru se efectuează cu data adoptării deciziei.

[Pct.213 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

2131. Reflectarea deciziilor în Sistemul Informaţional al Serviciului Vamal în fişele de evidenţă ale debitorului se va efectua de către subdiviziunea responsabilă din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal.

[Pct.2131 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Subsecţiunea a 5-a

Stingerea sumelor plătite în plus al căror termen

de prescripţie a expirat

214. Stingerea sumelor plătite în plus al căror termen de prescripţie a expirat se efectuează în temeiul art.266 din Codul fiscal nr.1163/1997.

215. Conform art.266 din Codul fiscal nr.1163/1997, se supun stingerii prin prescripţie sumele plătite în plus sau sumele care urmau a fi restituite, însă pentru care, pe parcursul a 6 ani de la data efectuării şi/sau a apariţiei acestora, persoana nu a depus cererea de compensare ori de restituire din contul sumelor indicate.

216. Dată a stingerii prin prescripţie a sumelor plătite în plus este considerată prima zi după data în care a expirat termenul de prescripţie.

217. Stingerea sumelor plătite în plus în urma expirării termenelor de prescripţie se efectuează de către Serviciul Vamal în temeiul unei decizii întocmite de către subdiviziunea responsabilă din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal şi aprobate de către directorul Serviciului Vamal, conform anexei nr.20.

218. Evidenţa deciziilor privind stingerea prin prescripţie a sumelor plătite în plus se va efectua de către subdiviziunea responsabilă din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal potrivit Registrului evidenţei deciziilor privind stingerea sumelor plătite în plus al căror termen de prescripţie a expirat, în conformitate cu anexa nr.21.

219. Subdiviziunea responsabilă din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal va prezenta comisiei din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal informaţia generalizată din fişele personale de evidenţă ale persoanelor (lista plătitorilor vamali cu indicarea soldului creditor spre stingere) pentru care persoana nu a depus cererea privind stingerea sumelor plătite în plus pe parcursul a 6 ani de la data efectuării şi/sau apariţiei acestora.

220. În temeiul informaţiei specificate în pct.219, subdiviziunea responsabilă din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal asigură întocmirea lunară a deciziei privind stingerea sumelor plătite în plus al căror termen de prescripţie a expirat şi o transmite pentru aprobare directorului Serviciului Vamal.

221. Decizia privind stingerea prin prescripţie a sumelor plătite în plus se întocmeşte lunar, într-un singur exemplar, de către subdiviziunea responsabilă din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal.

222. Deciziile privind stingerea prin prescripţie a sumelor plătite în plus, aprobate de către directorul Serviciului Vamal, se reflectă în fişele de evidenţă ale persoanelor, cu data aprobării acestora de către subdiviziunea responsabilă din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal.

Subsecţiunea a 6-a

Modul de stingere a datoriei vamale, a majorărilor

de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a

contravalorii mărfurilor prin scădere

[Denumirea în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

223. Stingerea datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor prin scădere se face de către Serviciul Vamal în temeiul unei decizii întocmite de către subdiviziunea responsabilă din cadrul biroului vamal, aprobate de către conducătorul biroului vamal, conform anexei nr.22.

[Pct.223 completat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

224. Evidenţa deciziilor privind stingerea prin scăderea a datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor se va efectua de către subdiviziunea responsabilă din cadrul Biroului Vamal şi de către subdiviziunea responsabilă din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal, potrivit Registrului evidenţei deciziilor privind stingerea datoriei conform anexei nr.23.

[Pct.224 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

225. Documentele justificative care stau la baza stingerii prin scădere a datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor în cazurile menţionate la art.125 alin.(2) pct.13)-14) din Cod se examinează de către o comisie creată în acest scop în cadrul biroului vamal, instituită prin ordin intern, care asigură întocmirea deciziei privind stingerea datoriei prin scădere.

[Pct.225 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

226. Decizia privind stingerea datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a contravalorii mărfurilor prin scădere se întocmeşte în 3 exemplare:

1) un exemplar al deciziei se plasează în dosarul persoanei;

2) al doilea exemplar se transmite contra semnătură sau se expediază prin scrisoare recomandată persoanei;

3) al treilea exemplar, însoţit de registru, se prezintă subdiviziunii responsabile din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal pentru efectuarea înscrierilor ulterioare în Sistemul Informaţional al Serviciului Vamal, până la data de 5 a lunii următoare trimestrului de gestiune.

[Pct.226 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

2261. Reflectarea deciziei privind stingerea datoriei prin scădere în fişele de evidenţă ale debitorilor se face de către subdiviziunea responsabilă din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal cu data aprobării acesteia de către conducătorul Biroului Vamal.

[Pct.2261 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Subsecţiunea a 7-a

Modul de stingere a datoriei vamale, a majorărilor

 de întârziere (penalităţilor), a amenzilor şi a

contravalorii mărfurilor prin anulare

[Denumirea în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

227. Stingerea datoriei vamale prin anulare în cazul anulării declaraţiei vamale în privinţa mărfurilor declarate pentru un regim vamal care comportă obligaţia plăţii drepturilor de import sau de export se efectuează în temeiul deciziei adoptate de către Serviciul Vamal prin stornarea sumelor calculate.

[Pct.227 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

228. Stingerea datoriei prin anulare în cazul anulării datoriei vamale şi a majorării de întârziere (penalităţilor) se efectuează drept consecinţă a executării unei hotărâri de judecată sau de către Serviciul Vamal în urma examinării cererii prealabile (contestaţiei), în temeiul deciziei de regularizare, prin stornarea sumelor calculate.

[Pct.228 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

229. Stingerea datoriei prin anulare în cazul anulării amenzii şi a contravalorii se efectuează drept consecinţă a executării unei hotărâri de judecată sau de către Serviciul Vamal în urma examinării cererii prealabile (contestaţiei), în temeiul deciziei adoptate de către Serviciul Vamal prin stornarea sumelor calculate.

[Pct.229 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

2291. Reflectarea informaţiei privind data stingerii datoriei prin anulare se face cu data emiterii actului de anulare sau cu data intrării în vigoare a actului legislativ privind anularea datoriei în fişele de evidenţă ale debitorului din Sistemul Informaţional al Serviciului Vamal.

[Pct.2291 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

MĂRFURI INTRODUSE PE TERITORIUL VAMAL

Secţiunea 1

Declaraţia sumară de intrare

230. Un sistem electronic instituit în temeiul art.6 alin.(1) din Cod va fi utilizat pentru:

1) depunerea, prelucrarea şi stocarea datelor unei declaraţii sumare de intrare şi a altor informaţii referitoare la respectiva declaraţie, în vederea analizei de risc în scopuri de securitate şi siguranţă, inclusiv susţinerea securităţii aviaţiei, şi referitoare la măsurile care trebuie întreprinse asupra tranzacţiilor pe baza rezultatelor analizei respective;

2) schimbul de informaţii cu privire la datele declaraţii sumare de intrare şi rezultatele analizei de risc aferente declaraţii sumare de intrare, cu privire la alte informaţii necesare pentru realizarea acelei analize de risc şi cu privire la măsurile întreprinse pe baza analizei de risc, inclusiv recomandări privind locurile de control şi rezultatele acestor controale;

3) schimbul de informaţii privind riscurile, rezultatele analizei de risc, măsurile necesare a fi întreprinse şi rezultatele controalelor vamale.

231. Operatorii economici utilizează sistemul electronic pentru depunerea şi schimbul de informaţii referitoare la declaraţiile sumare de intrare gestionat de Serviciul Vamal în conformitate cu cerinţele stabilite.

232. Serviciul Vamal înregistrează declaraţia sumară de intrare la primirea acesteia, informează imediat declarantul sau reprezentantul acestuia cu privire la înregistrarea notificării şi transmite acelei persoane un MRN al declaraţiei sumare de intrare şi data înregistrării acesteia.

233. Serviciul Vamal va informa imediat transportatorul cu privire la înregistrare, cu condiţia ca transportatorul să fi solicitat să fie informat şi să aibă acces la sistemul electronic menţionat la pct.231, în oricare dintre următoarele cazuri:

1) în cazul în care declaraţia sumară de intrare este depusă de către o persoană menţionată la art.140 alin.(2) lit.a) sau b) din Cod;

2) în cazuri specifice, în care toate datele prevăzute la art.140 alin.(3) din Cod nu pot fi obţinute de la persoanele prevăzute la art.140 alin.(2) lit.a) sau b) din Cod.

234. Analiza de risc a informaţiilor declaraţiilor sumare de intrare se realizează înainte de sosirea mărfurilor, cu excepţia cazului în care este identificat un risc sau este necesară efectuarea unei analize de risc suplimentare.

235. Analiza de risc este finalizată atunci când este necesar, în urma realizării schimbului de informaţii privind riscurile şi rezultatele analizei de risc, prevăzut de art.341 din Cod.

236. În cazul în care pentru finalizarea analizei de risc sunt necesare informaţii suplimentare cu privire la datele declaraţiei sumare de intrare, analiza respectivă este finalizată doar după furnizarea informaţiilor în cauză.

237. În acest scop, Serviciul Vamal solicită informaţiile respective de la persoana care a depus declaraţia sumară de intrare sau, dacă este cazul, de la persoana care a depus datele în cauză ale declaraţiei sumare de intrare. Dacă această persoană este diferită de transportator, Serviciul Vamal informează transportatorul, cu condiţia ca acesta să fi solicitat să îi fie notificat acest lucru şi să aibă acces la sistemul electronic menţionat la pct.231.

238. În cazul în care pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sunt introduse mărfuri pentru care există o derogare de la obligaţia de a depune o declaraţie sumară de intrare în conformitate cu pct.242, analiza de risc se efectuează în momentul prezentării mărfurilor, pe baza declaraţiei de depozitare temporară sau a declaraţiei vamale care le acoperă, atunci când acestea sunt disponibile.

239. Mărfurile prezentate în vamă pot primi liber de vamă pentru un regim vamal sau pot fi reexportate imediat ce s-a efectuat analiza de risc şi rezultatele analizei de risc, precum şi măsurile luate, dacă este necesar, permit acordarea liberului de vamă.

240. Analiza de risc se realizează şi în cazul în care datele declaraţiei sumare de intrare se modifică în conformitate cu art.140 alin.(4) din Cod. În acest caz, analiza de risc se finalizează imediat după primirea datelor, cu excepţia cazurilor în care este identificat un risc sau trebuie realizată o analiză de risc suplimentară.

241. Se renunţă la depunerea unei declaraţii sumare de intrare pentru următoarele mărfuri:

1) energie electrică;

2) mărfuri care intră prin conductă;

3) obiecte de corespondenţă;

4) obiectele de uz gospodăresc definite la art.198 alin.(2) din Cod, cu condiţia ca acestea să nu fie transportate în baza unui contract de transport;

5) mărfuri pentru care este permisă o declaraţie vamală verbală conform pct.277-279;

6) mărfuri pentru care este permisă o declaraţie vamală prin alte mijloace conform pct.284 şi 285;

7) mărfuri conţinute în bagajele personale ale călătorilor;

8) armele şi echipamentele militare introduse pe teritoriul vamal de către autorităţile responsabile pentru apărarea militară a Republicii Moldova sau în domeniul securităţii statului, în transporturi militare sau transporturi operate în uz exclusiv al autorităţilor militare;

9) următoarele mărfuri introduse pe teritoriul vamal direct din instalaţii offshore operate de o persoană stabilită pe teritoriul vamal:

a) mărfuri care au fost încorporate în acele instalaţii offshore în scopul construirii, reparaţiei, întreţinerii sau transformării acestora;

b) mărfuri care au fost folosite pentru montarea sau echiparea instalaţiilor offshore;

c) provizii utilizate sau consumate pe instalaţiile offshore;

d) deşeuri nepericuloase provenite din instalaţiile offshore menţionate;

10) mărfuri scutite în temeiul Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 18 aprilie 1961, Convenţiei de la Viena privind relaţiile consulare din 24 aprilie 1963, altor convenţii consulare sau Convenţiei de la New York din 16 decembrie 1969 privind misiunile speciale;

11) următoarele mărfuri aflate la bordul navelor şi aeronavelor:

a) mărfurile care au fost furnizate pentru a fi încorporate ca piese sau accesorii în acele nave şi aeronave;

b) mărfuri necesare pentru funcţionarea motoarelor, maşinilor şi altor echipamente ale acestor nave sau aeronave;

c) produse alimentare şi alte produse destinate consumului sau vânzării la bord;

12) produse de pescuit maritim şi alte produse preluate din mare în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova de către navele de pescuit ale Republicii Moldova;

13) navele şi mărfurile transportate de acestea, care intră în apele teritoriale ale Republicii Moldova cu unicul scop de a lua la bord provizii fără a se conecta la niciuna dintre instalaţiile portuare;

14) mărfuri acoperite de carnete ATA sau CPD, cu condiţia ca acestea să nu fie transportate în baza unui contract de transport;

15) deşeuri provenite de la nave autorizate de autorităţile competente, inclusiv autorităţile vamale;

16) mărfuri în trimiteri poştale şi trimiteri exprese;

17) mijloacele de transport şi mărfurile transportate de acestea care doar trec prin apele teritoriale sau spaţiul aerian al teritoriului vamal, fără oprire pe teritoriul respectiv;

18) mărfurile care fac obiectul excepţiilor stabilite în acorduri internaţionale.

[Pct.241 completat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

242. În cazul în care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal pe cale navală, declaraţia sumară de intrare se depune în următoarele termene:

1) pentru mărfuri transportate în containere – cel târziu cu 24 de ore înainte ca mărfurile să fie încărcate pe nava pe care urmează să fie introduse pe teritoriul vamal;

2) pentru mărfuri în vrac – cel târziu cu patru ore înainte de sosirea navei la portul de intrare pe teritoriul vamal.

243. În cazul în care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal pe calea aerului, declaraţia sumară de intrare se depune în următoarele termene:

1) pentru zboruri cu o durată mai mică de patru ore, cel târziu până la momentul plecării efective a aeronavei;

2) pentru alte zboruri, cel târziu cu patru ore înainte de sosirea aeronavei pe aeroportul de pe teritoriul vamal.

244. În cazul în care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal pe cale ferată, declaraţia sumară de intrare se depune în următoarele termene:

1) în cazul în care călătoria cu trenul de la ultima staţie de formare a garniturii situată în afara teritoriului vamal până la postul vamal de prima intrare durează mai puţin de două ore, cel târziu cu o oră înainte de sosirea mărfurilor la locul pentru care postul vamal este competent;

2) în toate celelalte cazuri, cel târziu cu două ore înainte de sosirea mărfurilor la locul pentru care este competent postul vamal de prima intrare.

245. În cazul în care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal pe cale rutieră, declaraţia sumară de intrare se depune cel târziu cu o oră înainte de sosirea mărfurilor la locul pentru care este competent postul vamal de prima intrare.

246. În cazul în care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal pe căi navigabile interioare, declaraţia sumară de intrare se depune cel târziu cu două ore înainte de sosirea mărfurilor la locul pentru care este competent postul vamal de prima intrare.

247. În cazul în care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal cu un mijloc de transport care este el însuşi transportat cu un mijloc de transport activ, termenul pentru depunerea declaraţiei sumare de intrare este termenul aplicabil mijlocului de transport activ.

248. Termenele menţionate la pct.242-247 nu se aplică în cazul unei forţe majore.

[Pct.248 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Secţiunea a 2-a

Sosirea mărfurilor

249. Un alt spaţiu decât postul vamal competent poate fi aprobat în scopul prezentării mărfurilor, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la art.152 alin.(2), (4) şi (6) din Cod;

2) mărfurile sunt declarate pentru un regim vamal sau sunt reexportate în cel mult 3 zile de la data prezentării lor în vamă sau în cel mult 6 zile de la data prezentării lor în vamă în cazul unui destinatar agreat prevăzut la art.298 alin.(1) lit.b) din Cod, cu excepţia cazului în care Serviciul Vamal solicită ca mărfurile să fie examinate în conformitate cu art.146 alin.(3) din Cod.

250. În cazul în care spaţiul respectiv este deja autorizat pentru exploatarea spaţiilor de depozitare temporară, nu este necesară aprobarea spaţiului respectiv în scopul prezentării mărfurilor.

2501. În cazurile prevăzute la art.142 alin.(5) din Cod, Serviciul Vamal va stabili procedura cu privire la acordarea permisiunii deţinătorului mărfurilor privind examinarea sau prelevarea de probe pentru mărfurile aflate sub supraveghere vamală.

[Pct.2501 introdus prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

Secţiunea a 3-a

Depozitare temporară

251. Depozitarea temporară a mărfurilor poate avea loc:

[Subpct.1) abrogat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

2) în depozitele temporare operate în conformitate cu art.152 din Cod;

3) în alte locuri de depozitare temporară desemnate sau aprobate de către Serviciul Vamal.

2511. În vederea obţinerii autorizaţiei pentru exploatarea spaţiilor de depozitare temporară prevăzute în anexa nr.63, solicitantul urmează să completeze o cerere de autorizaţie pentru exploatarea spaţiilor de depozitare temporară, conform anexei nr.62.

[Pct.2511 introdus prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

252. Un alt loc decât un depozit temporar poate fi autorizat pentru depozitarea temporară a mărfurilor în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la art.152 alin.(2), (4) şi (6) din Cod;

2) mărfurile sunt declarate pentru un regim vamal sau sunt reexportate în cel mult 3 zile de la prezentarea lor în vamă sau în cel mult 6 zile de la prezentarea lor în vamă în cazul unui destinatar agreat prevăzut la art.298 alin.(1) lit.b) din Cod, cu excepţia cazului în care Serviciul Vamal solicită ca mărfurile să fie examinate în conformitate cu art.146 alin.(3) din Cod.

253. Mărfurile aflate în depozitare temporară, care fac obiectul controalelor veterinare sau fitosanitare, cu excepţia celor care sunt depozitate fără descărcarea lor din mijloacele de transport adecvate pentru transportul acestor mărfuri, pot fi depozitate numai în locuri recunoscute de autorităţile competente ca fiind adecvate pentru depozitarea acelor mărfuri în conformitate cu legislaţia în vigoare.

2531. Pentru aplicarea art.142 alin.(5) din Cod, Serviciul Vamal aprobă Regulamentul privind acordarea permisiunii deţinătorului mărfurilor/ reprezentantului pentru examinarea sau prelevarea probelor de mărfuri care se află sub supraveghere vamală.

[Pct.2531 introdus prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

REGULI GENERALE PRIVIND STATUTUL VAMAL, PLASAREA

MĂRFURILOR SUB UN REGIM VAMAL, VERIFICAREA, ACORDAREA

 LIBERULUI DE VAMĂ ŞI DISPUNEREA DE MĂRFURI

Secţiunea 1

Statutul vamal al mărfurilor

254. Până la implementarea mijloacelor de demonstrare a statutului vamal al mărfurilor autohtone bazate pe utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor, conform art.155 alin.(1) din Cod, oricare dintre următoarele mijloace, după caz, va fi utilizat pentru a dovedi că mărfurile au statutul vamal de mărfuri autohtone:

1) datele declaraţiei de tranzit al mărfurilor plasate în tranzit intern. În acest caz, art.157 alin.(2) din Cod nu se aplică;

2) documentul T2LMD menţionat la pct.258;

3) factura sau documentul de transport menţionat la pct.262;

4) un mijloc de probă menţionat la pct.264-267.

255. Mijloacele de probă menţionate la pct.254 nu se utilizează pentru mărfurile pentru care au fost îndeplinite formalităţile de export sau care au fost plasate sub regimul de perfecţionare pasivă.

256. În cazul în care mijloacele de probă menţionate la pct.254 sunt utilizate pentru mărfuri cu statutul vamal de mărfuri autohtone cu un ambalaj care nu are statutul vamal de mărfuri autohtone, acel mijloc de probă include menţiunea "N ambalaj".

257. În cazul în care mijloacele de probă menţionate la pct.254 subpct. 2) şi 3) sunt emise retroactiv, acestea includ menţiunea "Emis retroactiv".

258. În cazul în care se utilizează documentul T2LMD, acesta se aplică după cum urmează:

1) se furnizează formularul aprobat de către Serviciul Vamal;

2) persoana în cauză introduce datele în "T2LMD" în rubrica din dreapta a casetei 1 a formularului şi "T2LMD" în rubrica din dreapta a casetei 1 a oricăror fişe suplimentare utilizate. Serviciul Vamal va permite utilizarea listelor de încărcare întocmite în baza formularului aprobat de către Serviciul Vamal în locul foilor complementare ca parte descriptivă a unui document T2LMD;

3) documentul T2LMD se întocmeşte într-un singur exemplar în original;

4) după avizarea de către postul vamal competent, documentul T2LMD se returnează persoanei în cauză;

5) este valabil 90 de zile de la data înregistrării. La cererea persoanei în cauză şi din motive justificate, postul vamal poate stabili o perioadă mai lungă de valabilitate a dovezii;

6) regulile de completare a unui document T2LMD, fişele suplimentare ale acestuia şi listele de încărcare se aprobă de către Serviciul Vamal.

259. Serviciul Vamal autorizează orice persoană să utilizeze liste de încărcare care nu respectă toate cerinţele aplicabile foilor complementare menţionate la pct.258 subpct. 2), în cazul în care acele persoane:

1) sunt stabilite în Republica Moldova;

2) eliberează în mod regulat dovada statutului vamal al mărfurilor autohtone sau despre care Serviciul Vamal cunoaşte că pot îndeplini obligaţiile legale pentru utilizarea acelor dovezi;

3) nu au comis infracţiuni grave sau repetate împotriva legislaţiei vamale sau fiscale.

260. Forma şi regulile de completare a autorizaţiilor menţionate la pct.259 vor fi aprobate de Serviciul Vamal. Aceste autorizaţii se acordă numai în cazul în care:

1) Serviciul Vamal este capabil să supravegheze procedura şi să efectueze controale fără un efort administrativ disproporţionat faţă de cerinţele persoanei în cauză; şi

2) persoana în cauză ţine evidenţe care permit Serviciului Vamal să efectueze controale eficiente.

261. Postul vamal competent vizează documentul T2LMD şi, dacă este necesar, orice foi complementare sau liste de încărcare utilizate. În cazul avizării de către postul vamal, acesta cuprinde următoarele date, care ar trebui, pe cât este posibil, să apară în caseta C "Postul de plecare":

1) în cazul documentului T2LMD – ştampila şi semnătura funcţionarului vamal al postului respectiv, data vizării şi numărul de înregistrare;

2) în cazul foilor complementare sau listelor de încărcare – numărul care apare pe documentul T2LMD, care se înscrie prin ştampilă, cu denumirea postului vamal competent, sau manual; în cazul în care este introdus manual, acesta va fi însoţit de ştampila oficială a postului vamal menţionat.

262. În cazul mărfurilor cu statut vamal de mărfuri autohtone a căror valoare nu depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 15000 euro, statutul vamal al mărfurilor autohtone poate fi dovedit prin prezentarea facturii sau a documentului de transport aferent mărfurilor respective, cu condiţia că se referă numai la mărfuri cu statut vamal de mărfuri autohtone.

263. Factura sau documentul de transport menţionat la pct.262 trebuie să includă cel puţin numele şi adresa completă ale expeditorului sau ale persoanei împuternicite, în cazul în care nu există expeditor, postul vamal competent, numărul de colete şi felul acestora, mărcile şi numerele de referinţă ale pachetelor, codul mărfurilor, o descriere a mărfurilor, masa brută a mărfurilor (kg), valoarea mărfurilor şi, după caz, numărul containerului.

Expeditorul sau persoana împuternicită, în cazul în care nu există expeditor, identifică statutul vamal al mărfurilor autohtone prin indicarea codului "T2LMD", însoţit de semnătura sa pe factură sau pe documentul de transport.

Factura sau documentul de transport, completat/ă şi semnat/ă corespunzător de persoana împuternicită, va fi vizat/ă de funcţionarul vamal. Avizul include numele, semnătura şi ştampila funcţionarului vamal, data vizării şi numărul de înregistrare.

264. În cazul în care mărfurile autohtone sunt transportate în conformitate cu art.156 alin.(3) din Cod, dovada statutului lor de mărfuri autohtone poate fi identificată în carnetul TIR sau ATA prin indicarea codului "T2LMD". Titularul regimului poate indica acest cod, însoţit de semnătura sa, în documentele relevante în spaţiul rezervat descrierii mărfurilor, înainte de a-l prezenta postului vamal de plecare pentru autentificare. Codul "T2LMD" se autentifică cu semnătura şi ştampila funcţionarului vamal al postului vamal de plecare.

În cazul în care carnetul TIR sau carnetul ATA acoperă atât mărfuri autohtone, cât şi mărfuri străine, acestea sunt enumerate separat, iar codul "T2LMD" se introduce astfel încât să se refere în mod clar doar la mărfurile autohtone.

265. În cazul autovehiculelor rutiere înmatriculate în Republica Moldova care au părăsit şi au reintrat temporar pe teritoriul vamal, statutul vamal al mărfurilor autohtone se consideră dovedit dacă sunt însoţite de plăcuţele de înmatriculare, documentele de înmatriculare şi de datele de înmatriculare afişate pe acele plăcuţe, iar documentele indică fără ambiguitate acea înregistrare.

În cazul în care statutul vamal al mărfurilor autohtone nu poate fi considerat dovedit în conformitate cu primul alineat, dovada statutului vamal al mărfurilor autohtone se face printr-unul dintre celelalte mijloace enumerate la pct.254.

266. În cazul ambalajelor, paleţilor şi altor echipamente similare, cu excepţia containerelor, aparţinând unei persoane stabilite pe teritoriul vamal, care sunt utilizate pentru transportul mărfurilor care au părăsit şi au reintrat temporar pe teritoriul vamal, statutul vamal al mărfurilor autohtone se va stabili şi va fi considerat dovedit în cazul în care ambalajele, paleţii şi alte echipamente similare pot fi identificate ca aparţinând acelei persoane, sunt declarate ca având statutul vamal de mărfuri autohtone şi nu există nicio îndoială cu privire la veridicitatea declaraţiei.

În cazul în care statutul vamal al mărfurilor autohtone nu poate fi considerat dovedit în conformitate cu primul alineat, dovada statutului vamal al mărfurilor autohtone se face prin unul dintre celelalte mijloace enumerate la pct.254.

267. În cazul mărfurilor în bagaje transportate de un pasager, care nu sunt destinate utilizării comerciale şi au părăsit şi au reintrat temporar pe teritoriul vamal, statutul vamal al mărfurilor autohtone se consideră a fi dovedit atunci când pasagerul declară că acestea au statutul vamal de mărfuri autohtone şi nu există nicio îndoială cu privire la veridicitatea declaraţiei.

268. Serviciul Vamal autorizează orice persoană stabilită pe teritoriul vamal, care solicită să fie autorizată să stabilească statutul vamal al mărfurilor autohtone prin intermediul unei facturi sau al unui document de transport aferent mărfurilor având statutul vamal de mărfuri autohtone a căror valoare nu depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 15 000 euro sau al unui document T2LMD, să utilizeze astfel de documente, fără a fi necesar să le prezinte spre avizare la postul vamal competent.

Cererea pentru statutul de emitent autorizat se depune la Serviciul Vamal. În cazul în care este depusă prin alte mijloace decât tehnicile electronice de prelucrare a datelor, cererea respectivă se face utilizând formularul prevăzut de Serviciul Vamal.

În cazul în care Serviciul Vamal decide să acorde autorizaţia, acesta o face utilizând formularul aprobat de Serviciul Vamal.

269. Autorizaţia menţionată la pct.268 se eliberează de către Serviciul Vamal la cererea persoanei şi se acordă numai în cazul în care:

1) persoana nu a săvârşit încălcări repetate ale legislaţiei vamale sau fiscale;

2) Serviciul Vamal este capabil să supravegheze procedura şi să efectueze controale fără un efort administrativ disproporţionat faţă de cerinţele persoanei în cauză;

3) persoana în cauză ţine evidenţe care permit Serviciului Vamal să efectueze controale eficiente; şi

4) persoana în cauză eliberează în mod regulat dovada statutului vamal al mărfurilor autohtone sau despre care Serviciul Vamal ştie că poate îndeplini obligaţiile legale pentru utilizarea acelor dovezi.

270. În cazul în care persoanei în cauză i s-a acordat statutul de AEO în conformitate cu art.36 din Cod, condiţiile enumerate la pct.269 subpct. 1)-3) sunt considerate îndeplinite.

271. Titularul autorizaţiei menţionate la pct.268 trebuie să facă o copie a fiecărui document T2LMD eliberat. Serviciul Vamal precizează condiţiile în care copia va fi prezentată în scopuri de control şi păstrată pentru cel puţin 5 ani.

272. Autorizaţia menţionată la pct.268 precizează, în special:

1) modul în care titularul autorizaţiei stabileşte că formularele au fost utilizate în mod corespunzător;

2) categoriile sau deplasările de mărfuri excluse;

3) perioada şi modul în care titularul autorizaţiei notifică postul vamal competent, pentru a-i permite acestuia să efectueze orice controale necesare înainte de plecarea mărfurilor;

4) documentele comerciale în cauză sau caseta C "Biroul de plecare" de pe formularele utilizate în scopul întocmirii documentului T2LMD şi, după caz, a foilor complementare sau a listelor de încărcare utilizate trebuie să fie ştampilate de către titularul autorizaţiei cu ştampilă specială, conformă cu modelul din anexa nr.24. Ştampila poate fi pretipărită pe formularele în care tipărirea este încredinţată unei tipografii autorizate în acest scop;

5) nu mai târziu de expedierea mărfurilor, titularul autorizaţiei completează şi semnează formularul. Acesta va înscrie, de asemenea, în căsuţa D "Control la postul de plecare" a documentului T2LMD sau într-un spaţiu clar identificabil pe documentul comercial utilizat, denumirea biroului vamal competent, data completării documentului şi avizul "Emitent autorizat".

273. Casetele 1, 2 şi 4-6 ale ştampilei speciale menţionate la pct.272 subpct. 4) se completează cu următoarele informaţii:

1) stema sau orice alte semne sau litere care simbolizează Republica Moldova;

2) biroul vamal competent;

3) data;

4) emitentul autorizat;

5) numărul autorizaţiei.

274. Titularul autorizaţiei menţionate la pct.268 poate fi autorizat să nu semneze documentele T2LMD sau documentele comerciale utilizate purtând ştampila specială menţionată la pct.272 subpct. 4), care sunt întocmite printr-un sistem electronic sau automat de prelucrare a datelor. O astfel de autorizaţie va fi supusă condiţiei ca titularul autorizaţiei să fi transmis în prealabil Serviciului Vamal un angajament scris, prin care îşi recunoaşte răspunderea pentru consecinţele juridice care decurg din toate documentele T2LMD sau documentele comerciale emise purtând ştampila specială.

275. Documentele T2LMD sau documentele comerciale întocmite în conformitate cu pct.274 trebuie să conţină în loc de semnătură a titularului autorizaţiei menţiunea "Renunţare la semnătură".

Secţiunea a 2-a

Plasarea mărfurilor sub un regim vamal

Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

276. Pentru prelucrarea şi schimbul de informaţii referitoare la plasarea mărfurilor sub un regim vamal se utilizează sisteme/mijloace electronice instituite sau implementate de Serviciul Vamal.

277. Declaraţiile vamale de punere în liberă circulaţie pot fi depuse verbal pentru mărfuri cu caracter necomercial.

[Pct.277 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

278. Declaraţiile vamale de punere în liberă circulaţie pot fi depuse verbal pentru mărfurile menţionate la pct.279, cu condiţia ca mărfurile să beneficieze de scutirea de drepturi de import în calitate de mărfuri reintroduse.

279. Declaraţiile vamale de admitere temporară pot fi depuse verbal pentru următoarele mărfuri:

1) paleţi, containere şi mijloace de transport, precum şi piese de schimb, accesorii şi echipamente pentru paleţii, containerele şi mijloacele de transport menţionate la pct.489-495;

2) obiecte de uz personal şi mărfuri pentru scopuri sportive menţionate la pct.512;

3) bunuri de primă necesitate pentru navigatori, utilizate pe o navă angajată în trafic maritim internaţional, menţionat la pct.513 subpct. 1);

4) echipamente medicale, chirurgicale şi de laborator, menţionate la pct.515;

5) animale menţionate la pct.516, cu condiţia ca acestea să fie destinate transhumanţei sau păşunatului sau efectuării de muncă ori transport;

6) echipamentele menţionate la pct.517 subpct. 1);

7) instrumentele şi aparatele necesare unui medic pentru a oferi asistenţă unui pacient care aşteaptă un transplant de organ ce îndeplineşte condiţiile prevăzute la pct.519;

8) ajutoare umanitare, în caz de calamitate, utilizate în cadrul unor măsuri de contracarare a efectelor dezastrelor sau unor situaţii similare care afectează teritoriul vamal;

9) instrumente muzicale portabile, importate temporar de călători şi destinate a fi utilizate ca echipamente profesionale;

10) ambalaje care se importă goale sau pline şi sunt destinate reexportului goale sau pline, purtând marcaje, permanente şi rezistente la ştergere, pentru identificarea unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal;

11) echipamente de producţie şi difuzare radio şi televiziune şi vehicule special adaptate pentru utilizare în scopuri de producţie şi difuzare radio şi televiziune şi echipamentele acestora, importate de organizaţii publice sau private stabilite în afara teritoriului vamal şi avizate de biroul vamal, care eliberează autorizaţia pentru admiterea temporară a unor astfel de echipamente şi vehicule;

12) alte mărfuri, în cazul în care acest lucru este autorizat de Serviciul Vamal.

[Pct.279 completat prin Hot.Guv. nr.496 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

[Pct.279 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

280. Declaraţiile de reexport pot fi făcute verbal atunci când se încheie regimul vamal de admitere temporară pentru mărfurile menţionate la pct.279.

281. Declaraţiile vamale de export pot fi făcute verbal pentru următoarele mărfuri:

1) mărfuri cu caracter necomercial;

2) mărfuri cu caracter comercial, cu condiţia ca valoarea acestora să nu depăşească echivalentul în lei moldoveneşti a sumei de 1000 euro sau 1000 kg în masă netă;

3) mijloace de transport înregistrate pe teritoriul vamal şi destinate reimportului, precum şi piese de schimb, accesorii şi echipamente pentru aceste mijloace de transport;

4) furaje şi hrană care însoţesc animalele în timpul exportului acestora şi care beneficiază de scutire de drepturi de import în temeiul art.271 din Cod.

282. Declaraţiile vamale de export pot fi depuse verbal pentru mărfurile menţionate la pct.279, în cazul în care aceste mărfuri sunt destinate reimportului.

283. În cazul în care o declaraţie vamală este făcută verbal în conformitate cu pct.277, 278, 281, 282 sau în alte cazuri stabilite de Serviciul Vamal, pentru mărfurile care sunt supuse drepturilor de import sau de export, Serviciul Vamal perfectează documentul de strictă evidenţă - chitanţa de percepere a drepturilor de import şi de export.

Formularul şi normele de completare a chitanţei de percepere a drepturilor de import şi de export se stabilesc de către Serviciul Vamal.

[Pct.283 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

284. În cazul în care nu sunt declarate prin alte mijloace, următoarele mărfuri sunt considerate a fi declarate pentru punere în liberă circulaţie în conformitate cu pct.287-289:

1) mărfuri de natură necomercială conţinute în bagajele personale ale călătorului, care beneficiază de scutire de drepturi de import în temeiul art.224 din Cod sau ca mărfuri reintroduse;

2) mărfurile menţionate la pct.279 subpct.1) şi 10) care beneficiază de scutire de drepturi de import ca mărfuri reintroduse în conformitate cu art.194 din Cod;

3) instrumente muzicale portabile reimportate de călători şi care beneficiază de scutire de drepturi de import ca mărfuri reintroduse în conformitate cu art.194 din Cod;

4) obiecte de corespondenţă;

5) mărfuri dintr-o trimitere poştală, care beneficiază de scutiri în conformitate cu art.219 sau 221 din Cod;

6) mărfuri a căror valoare intrinsecă nu depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 150 euro;

7) organe şi alte ţesuturi umane sau animale sau sânge uman care pot fi utilizate pentru grefe permanente, implanturi sau transfuzii în caz de urgenţă.

[Pct.284 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

285. În cazul în care nu sunt declarate prin alte mijloace, mărfurile menţionate la pct.279 subpct. 1)-4), 8) şi 9) se consideră a fi declarate pentru admitere temporară în conformitate cu pct.287, 288 şi 289.

În cazul în care nu sunt declarate prin alte mijloace, mărfurile menţionate la pct.279 subpct. 1)-4), 8) şi 9) sunt considerate a fi declarate pentru reexport în conformitate cu pct.287, 288 şi 289, care închide procedura de admitere temporară.

286. În cazul în care nu sunt declarate prin alte mijloace, următoarele mărfuri sunt considerate a fi declarate pentru export în conformitate cu punctele pct.287, 288 şi 289:

1) mărfurile menţionate la pct.281;

2) instrumentele muzicale portabile ale călătorilor;

3) obiectele de corespondenţă;

4) mărfurile într-o trimitere poştală sau expresă a căror valoare nu depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 1000 euro şi care nu sunt supuse drepturilor de export;

5) organele şi alte ţesuturi umane sau animale sau sânge uman care pot fi utilizate pentru grefe permanente, implanturi sau transfuzii în caz de urgenţă.

[Pct.286 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

287. În ceea ce priveşte mărfurile menţionate la pct.284 subpct.1)-3) şi 7), la pct.285 şi 286, oricare dintre următoarele acţiuni se consideră a fi o declaraţie vamală:

1) trecerea prin culoarul verde sau "nimic de declarat" într-un post vamal unde este în funcţiune sistemul cu două culoare de control;

2) trecerea printr-un post vamal care nu foloseşte sistemul cu două culoare;

3) simpla acţiune prin care mărfurile trec frontiera de stat în oricare dintre următoarele situaţii:

a) în cazul în care se aplică o scutire de la obligaţia de a transporta mărfurile la locul desemnat în conformitate cu regulile speciale prevăzute la art.143 alin.(4) din Cod;

b) în cazul în care mărfurile sunt considerate a fi declarate pentru reexport în conformitate cu pct.285 alineatul al doilea;

c) în cazul în care mărfurile sunt considerate a fi declarate pentru export în conformitate cu pct.286;

d) în cazul în care mărfurile menţionate la pct.279 subpct.1) şi 10) sunt considerate a fi declarate pentru admitere temporară în conformitate cu pct.285 primul alineat;

e) în cazul în care mărfurile menţionate la pct.279 subpct.1) şi 10) care îndeplinesc condiţiile stabilite la articolul 194 din Cod sunt introduse pe teritoriul vamal în conformitate cu pct.284 subpct.2).

[Pct.287 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

288. Obiectele de corespondenţă se consideră a fi declarate pentru punere în liberă circulaţie prin intrarea lor pe teritoriul vamal.

Obiectele de corespondenţă se consideră a fi declarate pentru export sau reexport prin ieşirea lor de pe teritoriul vamal.

Mărfurile dintr-o trimitere poştală pot fi declarate pentru punere în liberă circulaţie prin prezentarea lor în vamă conform art.145 din Cod, cu condiţia ca toate următoarele condiţii să fie îndeplinite:

1) Serviciul Vamal a acceptat utilizarea prezentului act şi a datelor furnizate de operatorul poştal;

2) mărfurile beneficiază de scutire în conformitate cu art.219 sau 221 din Cod;

3) trimiterea este însoţită de o declaraţie CN22 sau de o declaraţie CN23.

289. Mărfurile dintr-o trimitere poştală a căror valoare nu depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 1 000 euro şi care nu sunt supuse drepturilor de export sunt considerate a fi declarate la export prin scoaterea lor de pe teritoriul vamal.

Mărfurile dintr-o trimitere expres a căror valoare nu depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 1000 euro şi care nu sunt supuse drepturilor de export sunt considerate a fi declarate la export prin prezentarea lor la postul vamal de ieşire, cu condiţia ca datele din documentul de transport şi/sau factură să fie disponibile şi acceptate de Serviciul Vamal.

Mărfurile a căror valoare intrinsecă nu depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 150 euro se consideră a fi declarate pentru punerea în liberă circulaţie prin prezentarea lor la vamă în conformitate cu art.145 din Cod, cu condiţia ca datele necesare să fie acceptate de către Serviciul Vamal.

2891. Transmisiunile de bunuri în colete expediate de la o persoană fizică la alta (persoane care fac parte din diasporă) a căror valoare intrinsecă nu depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 150 euro se consideră a fi declarate pentru punerea în liberă circulaţie prin prezentarea lor la postul vamal de intrare în conformitate cu art.145 din Cod, cu condiţia acceptării datelor referitor la colete prezentate de către transportator.

Transmisiunile de bunuri în colete expediate de la o persoană fizică la alta (persoane care fac parte din diasporă) a căror valoare nu depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 1 000 euro şi care nu sunt supuse drepturilor de export sunt considerate a fi declarate la export prin scoaterea lor de pe teritoriul vamal.

[Pct.2891 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

290. Pct. 277-286 nu se aplică:

1) mărfurilor pentru care s-a depus cererea de rambursare a drepturilor de import, cu excepţia cazului în care această cerere se referă la invalidarea declaraţiei vamale de punere în liberă circulaţie a mărfurilor care fac obiectul în conformitate cu art.219 sau 221 din Cod;

2) mărfurilor care fac obiectul prohibiţiilor şi restricţiilor;

3) mărfurilor care fac obiectul oricărei alte formalităţi speciale prevăzute de legislaţia Republicii Moldova pe care Serviciul Vamal este obligat să o aplice.

291. În sensul pct.284-286, următoarele formalităţi vamale, după caz, se consideră a fi îndeplinite printr-un act/acţiune menţionat/ă la pct.287-289:

1) transportarea mărfurilor în conformitate cu art.143 din Cod şi prezentarea mărfurilor în vamă în conformitate cu art.145 din Cod;

2) prezentarea mărfurilor în vamă în conformitate cu art.333 din Cod;

3) acceptarea declaraţiei vamale de către postul vamal în conformitate cu art.171 din Cod;

4) acordarea liberului de vamă de către postul vamal în conformitate cu art.186 din Cod.

292. În cazul în care o verificare arată că a fost efectuată o acţiune menţionată la pct.287-289, dar mărfurile introduse sau scoase nu sunt mărfuri menţionate la pct.284-286, declaraţia vamală pentru mărfurile respective se consideră că nu a fost depusă.

293. În sensul pct.284, se consideră că declaraţia vamală pentru mărfurile menţionate la pct.288 alineatul al treilea este acceptată şi că mărfurilor li s-a acordat liberul de vamă atunci când mărfurile sunt livrate destinatarului.

În cazul în care nu a fost posibilă livrarea mărfurilor destinatarului, se consideră că declaraţia vamală nu a fost depusă.

Mărfurile care nu au fost livrate destinatarului se află în depozitare temporară până la momentul în care sunt distruse, reexportate sau se dispune de ele în alt mod în conformitate cu art.189 din Cod.

294. Declaraţia vamală a călătorului se depune în următoarele cazuri:

1) pentru mărfuri cu caracter comercial conţinute în bagajele personale ale călătorilor, cu condiţia ca valoarea acestora să nu depăşească echivalentul în lei moldoveneşti a sumei de 1000 euro sau 1000 kg în masă netă;

2) pentru bunuri al căror transport peste frontiera vamală se autorizează de către alte autorităţi de control;

3) pentru bagajul personal conform art.225 Cod vamal;

4) la solicitarea călătorului;

5) la cerinţa funcţionarului vamal.

[Pct.294 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

295. Forma şi datele declaraţiei vamale pe hârtie se stabilesc de către Serviciul Vamal.

296. Cu excepţia cazurilor în care declaraţia vamală este depusă verbal sau printr-un act considerat a fi o declaraţie vamală sau în care declaraţia vamală ia forma unei înscrieri în evidenţa declarantului în conformitate cu art.177 şi 178 din Cod, postul vamal informează declarantul despre acceptarea declaraţiei vamale şi îi furnizează un număr de înregistrare pentru declaraţia vamală respectivă şi data acceptării acesteia.

297. În cazul în care declaraţia vamală este depusă în conformitate cu art.170 din Cod, Serviciul Vamal prelucrează datele furnizate înainte de prezentarea mărfurilor, în special în scopul analizei riscurilor.

298. În scopul derogării de la obligaţia ca mărfurile să fie prezentate în conformitate cu art.178 din Cod, postul vamal de supraveghere menţionat la art.178 alin.(2) lit.c) din Cod este post vamal competent pentru plasarea mărfurilor sub un regim vamal menţionat la art.161 din Cod.

Următoarele posturi vamale sunt competente pentru plasarea mărfurilor sub regimul de export:

1) post vamal responsabil de locul unde este stabilit exportatorul;

2) post vamal competent pentru locul unde mărfurile sunt ambalate sau încărcate pentru expediere la export;

3) post vamal diferit, competent din motive administrative pentru operaţiunea în cauză.

[Pct.298 completat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

299. În cazul în care mărfurile nu depăşesc echivalentul în lei moldoveneşti a 3000 euro per trimitere şi per declarant şi nu fac obiectul unor prohibiţii sau restricţii, fără a ţine cont de posturile vamale menţionate la pct.298, postul vamal competent pentru locul de ieşire a mărfurilor de pe teritoriul vamal este, de asemenea, competent pentru plasarea mărfurilor sub regimul de export.

În cazul subcontractării, postul vamal responsabil de locul unde este stabilit subcontractantul este, de asemenea, competent pentru plasarea mărfurilor sub regimul de export, pe lângă posturile vamale identificate la primul alineat şi la pct.294.

Atunci când este justificat de circumstanţele unui caz individual, un alt post vamal mai bine plasat pentru prezentarea mărfurilor în vamă este, de asemenea, competent pentru plasarea mărfurilor sub regimul de export.

300. Declaraţiile vamale verbale pentru export şi reexport se fac la postul vamal competent pentru locul de ieşire a mărfurilor.

301. În cazul în care o declaraţie vamală acoperă două sau mai multe articole de mărfuri, datele menţionate în declaraţia respectivă referitoare la fiecare articol sunt considerate că constituie o declaraţie vamală separată.

302. Cu excepţia cazului în care anumite mărfuri specifice incluse într-o trimitere fac obiectul unor măsuri diferite, mărfurile conţinute într-o trimitere sunt considerate că constituie un singur articol în sensul pct.301, în cazul în care este îndeplinită oricare dintre următoarele condiţii:

1) mărfurile se clasifică la o singură subpoziţie tarifară;

2) mărfurile fac obiectul unei cereri de simplificare în conformitate cu art.176 din Cod.

Subsecţiunea a 2-a

Simplificări

303. În cazul în care o cerere pentru utilizarea regulată a unei declaraţii simplificate menţionate în art.165 alin.(1) din Cod sau pentru depunerea unei declaraţii vamale sub forma unei înscrieri în evidenţele declarantului menţionate la art.177 alin.(1) din Cod sau pentru utilizarea vămuirii centralizate menţionate la art.180 din Cod se depune prin alte mijloace decât tehnicile electronice de prelucrare a datelor, cererea respectivă se face folosind formularul prevăzut în anexa nr.25.

Regulile de completare a formularului vor fi aprobate de Serviciul Vamal. Forma şi regulile de completare a autorizaţiilor pentru utilizarea simplificărilor menţionate în primul alineat se aprobă de Serviciul Vamal.

La verificarea îndeplinirii condiţiilor de autorizare menţionate la art.165, art.179 alin.(1) şi art.180 din Cod, Serviciul Vamal aplică în mod corespunzător metodologia privind modul de verificare a criteriilor de autorizare a solicitanţilor şi titularilor autorizaţiei de operator economic autorizat.

[Pct.303 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

304. În sensul art.176 din Cod, în cazul în care mărfurile dintr-un transport se încadrează în subpoziţii tarifare supuse unei:

1) taxe specifice exprimate prin referire la aceeaşi unitate de măsură, taxa care se percepe asupra întregului transport se bazează pe subpoziţia tarifară supusă celei mai mari taxe specifice;

2) taxe specifice exprimate prin referire la diferite unităţi de măsură, taxa specifică cea mai mare pentru fiecare unitate de măsură se aplică tuturor mărfurilor din lotul pentru care taxa specifică este exprimată prin referire la acea unitate şi transformată într-o taxă ad valorem pentru fiecare tip de mărfuri respective. Taxa care se percepe asupra întregului transport se bazează pe subpoziţia tarifară care face obiectul celei mai mari cote a taxei ad valorem care rezultă din conversia în conformitate cu primul paragraf;

3) taxe ad valorem şi unei taxe specifice, cea mai mare taxă specifică, astfel cum este determinată în conformitate cu subpct. 1) şi 2), se transformă într-o taxă ad valorem pentru fiecare tip de mărfuri pentru care taxa specifică este exprimată prin referire la aceeaşi unitate. Taxa care se percepe asupra întregului transport se bazează pe subpoziţia tarifară care face obiectul celei mai mari cote a taxei ad valorem, inclusiv taxa ad valorem rezultată în urma conversiei în conformitate cu primul paragraf.

305. În cazul în care se depune o declaraţie simplificată pentru punerea în liberă circulaţie a mărfurilor supuse unui contingent tarifar gestionat în conformitate cu ordinea cronologică a datelor de acceptare a declaraţiilor vamale, declarantul poate solicita acordarea contingentului tarifar numai atunci când sunt disponibile informaţiile necesare, fie în declaraţia simplificată, fie într-o declaraţie suplimentară.

În cazul în care cererea de acordare a unui contingent tarifar gestionat în ordinea cronologică a datelor de acceptare a declaraţiilor vamale se face într-o declaraţie suplimentară, cererea nu poate fi procesată până la depunerea declaraţiei suplimentare. În scopul alocării contingentului tarifar, se ia în considerare data acceptării declaraţiei simplificate.

306. În cazul în care mărfurile au fost plasate sub un regim vamal pe baza unei declaraţii simplificate, documentele justificative menţionate la art.163 alin.(2) din Cod sunt furnizate biroului/postului vamal înainte de acordarea liberului de vamă pentru mărfuri.

307. Pentru ca vămuirea centralizată să fie autorizată în conformitate cu art.180 din Cod, cererile de vămuire centralizată trebuie să se refere la oricare dintre următoarele:

1) punerea în liberă circulaţie;

2) antrepozit vamal;

3) admiterea temporară;

4) destinaţia finală;

5) perfecţionarea activă;

6) perfecţionarea pasivă;

7) export;

8) reexport.

308. În cazul în care declaraţia vamală ia forma unei înscrieri în evidenţele declarantului, vămuirea centralizată poate fi autorizată în condiţiile prevăzute la art.179 din Cod.

309. Titularul autorizaţiei de vămuire centralizată trebuie să prezinte mărfurile la un post vamal competent, astfel cum se prevede în autorizaţia respectivă, depunând la postul vamal de supraveghere oricare dintre următoarele:

1) o declaraţie vamală standard, menţionată la art.162 din Cod;

2) o declaraţie vamală simplificată, menţionată la art.164 din Cod;

3) o notificare de prezentare, menţionată la pct.316 subpct. 1).

310. În cazul în care declaraţia vamală ia forma unei înscrieri în evidenţele declarantului, se aplică pct.316 - 321. Renunţarea la prezentare, acordată în conformitate cu art.178 alin.(1) din Cod, se aplică vămuirii centralizate, cu condiţia ca titularul autorizaţiei de depunere a unei declaraţii vamale sub forma unei înscrieri în evidenţa declarantului să fi îndeplinit obligaţia prevăzută la pct.316 subpct. 7).

311. În cazul în care postul vamal de supraveghere a acceptat declaraţia vamală sau a primit notificarea menţionată la pct.309 subpct. 3), acesta:

1) efectuează controalele corespunzătoare, verificarea declaraţiei vamale sau a notificării de prezentare;

2) transmite imediat postului vamal de prezentare declaraţia vamală sau notificarea şi rezultatele analizei de risc aferente;

3) informează postul vamal de prezentare:

a) că mărfurile pot fi eliberate pentru regimul vamal în cauză;

b) că controalele vamale sunt necesare în conformitate cu art.180 alin.(3) lit.c) din Cod.

312. În cazul în care postul vamal de supraveghere informează postul vamal de prezentare că:

1) mărfurile pot fi eliberate pentru regimul vamal în cauză, postul vamal de prezentare informează, în termenul stabilit în autorizaţia de vămuire centralizată, postul vamal de supraveghere dacă propriile controale asupra acestor mărfuri afectează această eliberare;

2) sunt necesare controale vamale în conformitate cu art.180 alin.(3) lit.c) din Cod, postul vamal de prezentare trebuie, în termenul stabilit în autorizaţie pentru vămuirea centralizată, confirmă primirea cererii postului vamal de supraveghere de a efectua controalele necesare şi, după caz, informează postul vamal de supraveghere cu privire la propriile controale asupra mărfurilor, inclusiv controale legate de interdicţii şi restricţii. Postul vamal de supraveghere informează postul vamal de prezentare referitor la acordarea liberului de vamă pentru mărfuri.

313. La export postul vamal de supraveghere, după acordarea liberului de vamă pentru mărfuri, completează, după caz, informaţiile din declaraţia de export, în conformitate cu pct.564, disponibile postului vamal de ieşire declarat. Postul vamal de ieşire informează postul vamal de supraveghere cu privire la ieşirea mărfurilor în conformitate cu pct.577 - 580. Postul vamal de supraveghere confirmă ieşirea mărfurilor către declarant în conformitate cu pct.581.

314. Prin derogare de la pct.309, pentru mărfurile care fac obiectul unei autorizaţii de vămuire centralizată, titularul autorizaţiei sau declarantul este obligat:

1) să prezinte mărfurile la locurile prevăzute în autorizaţie şi desemnate sau agreate de Serviciul Vamal în conformitate cu art.145 din Cod, cu excepţia cazului în care se renunţă la obligaţia ca mărfurile să fie prezentate în conformitate cu art.178 alin.(1) din Cod; şi

2) să depună o declaraţie vamală sau înscrie mărfurile în evidenţele sale la postul vamal specificat în autorizaţie.

315. Serviciul Vamal întocmeşte un plan de control specific operatorului economic la acordarea unei autorizaţii de depunere a unei declaraţii vamale sub forma unei înscrieri în evidenţa declarantului în conformitate cu art.177 alin.(1) din Cod, care prevede: supravegherea procedurilor vamale operate în temeiul autorizaţiei, definirea frecvenţei controalelor vamale şi asigurându-se, printre altele, că pot fi efectuate controale vamale eficiente în toate etapele înscrierii în procedura de evidenţă a declarantului.

După caz, planul de control ţine cont de termenul de prescripţie pentru notificarea datoriei vamale menţionat la art.110 alin.(1) din Cod.

Planul de control prevede efectuarea controlului în cazul în care se acordă o derogare de prezentare în conformitate cu art.178 alin.(1) din Cod.

În cazul vămuirii centralizate, planul de control specifică divizarea sarcinilor între postul vamal de supraveghere şi postul vamal de prezentare.

316. Titularul autorizaţiei de a depune o declaraţie vamală sub forma unei înscrieri în evidenţa declarantului:

1) prezintă mărfurile la vamă, cu excepţia cazului în care se aplică art.178 alin.(1) din Cod, şi înscrie în evidenţă data notificării de prezentare;

2) înscrie cel puţin în evidenţă datele unei declaraţii vamale simplificate şi orice documente justificative;

3) la cererea postului vamal de supraveghere, pune la dispoziţie datele declaraţiei vamale înscrise în evidenţă şi orice document justificativ, cu excepţia cazului în care autorităţile vamale permit ca declarantul să ofere acces computerizat direct la acele informaţii din evidenţele sale;

4) pune la dispoziţia postului vamal de supraveghere informaţii privind mărfurile care fac obiectul restricţiilor şi interdicţiilor;

5) furnizează postului vamal de supraveghere documentele justificative prevăzute la art.163 alin.(2) din Cod înainte ca mărfurile declarate să poată fi eliberate;

6) în cazul în care se aplică derogarea prevăzută la art.178 alin.(1) din Cod, se asigură că titularul autorizaţiei de exploatare a depozitelor temporare dispune de informaţiile necesare pentru a dovedi încetarea depozitării temporare;

7) cu excepţia cazului în care se renunţă la obligaţia de a depune o declaraţie suplimentară în conformitate cu art.166 alin.(4) din Cod, depune declaraţia suplimentară la postul vamal de supraveghere în modul şi în termenul stabilit în autorizaţie.

[Pct.316 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

317. Autorizaţia de depunere a unei declaraţii vamale sub forma unei înscrieri în evidenţa declarantului nu se aplică următoarelor declaraţii:

1) declaraţiile vamale care constituie o cerere de autorizare pentru un regim special în conformitate cu pct.356;

2) declaraţiile vamale depuse în locul unei declaraţiei sumare de intrare în conformitate cu art.140 alin.(7) din Cod.

[Pct.317 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

318. În cazul în care postul vamal de supraveghere a solicitat, în conformitate cu art.178 alin.(3) din Cod, ca mărfurile să fie prezentate în vamă deoarece Serviciul Vamal a identificat un nou risc financiar grav sau o altă situaţie specifică în legătură cu o autorizaţie de depunere, o declaraţie vamală sub forma unei înscrieri în evidenţa declarantului cu renunţarea la obligaţia de a prezenta mărfurile, postul vamal de supraveghere indică titularului unei astfel de autorizaţii:

1) perioada specifică de timp în care să se prezinte la vamă mărfurile vizate de acele situaţii;

2) obligaţia de a înscrie în evidenţă data notificării prezentării; şi

3) obligaţia de a respecta pct.316 subpct. 2) – 5) şi 7).

319. În sensul pct.318, eliberarea mărfurilor se face în conformitate cu art.186 din Cod.

320. În cazul în care autorizaţia de depunere a unei declaraţii vamale sub forma unei înscrieri în evidenţele declarantului stabileşte un termen pentru informarea titularului autorizaţiei respective cu privire la orice controale care trebuie efectuate, mărfurile se consideră că au fost eliberate la expirarea acest termen, cu excepţia cazului în care postul vamal de supraveghere şi-a indicat în acest termen intenţia de a efectua un control.

În cazul în care autorizaţia nu prevede un termen prevăzut la primul alineat, postul vamal de supraveghere eliberează mărfurile în conformitate cu art.186 din Cod.

321. În cazul în care o declaraţie vamală este depusă sub forma unei înscrieri în evidenţa declarantului pentru punerea în liberă circulaţie a mărfurilor supuse unui contingent tarifar gestionat în conformitate cu ordinea cronologică a datelor de acceptare a declaraţiilor vamale, titularul autorizaţiei solicită acordarea contingentului tarifar într-o declaraţie suplimentară.

În cazul în care cererea de acordare a unui contingent tarifar gestionat în conformitate cu ordinea cronologică a datelor de acceptare a declaraţiilor vamale se face într-o declaraţie suplimentară, cererea poate fi procesată numai după depunerea declaraţiei respective. Cu toate acestea, data la care mărfurile sunt înscrise în evidenţa declarantului se ia în considerare în scopul repartizării contingentului tarifar. Prin derogare de la primul alineat, Serviciul Vamal poate prevedea că cererea de a beneficia de un contingent tarifar gestionat se face într-un alt formular decât cel menţionat la primul alineat, cu condiţia ca toate informaţiile necesare să fie disponibile pentru ca Serviciul Vamal să se pronunţe asupra validităţii cererii.

Secţiunea a 3-a

Verificarea şi eliberarea mărfurilor

322. În cazul în care postul vamal competent a decis să examineze mărfurile în conformitate cu art.181 lit.c) din Cod sau să preleve probe în conformitate cu art.181 lit.d) din Cod, acesta desemnează ora şi locul în acest scop şi informează declarantul despre aceasta.

La cererea declarantului, postul vamal competent poate desemna un alt loc decât sediul postului vamal sau o oră în afara programului oficial al postului vamal respectiv.

323. În cazul în care postul vamal decide să examineze doar o parte din mărfuri, acesta informează declarantul cu privire la articolele pe care doreşte să le examineze.

În cazul în care declarantul refuză să fie prezent la examinarea mărfurilor sau nu furnizează asistenţa necesară conform cerinţelor Serviciului Vamal, acesta stabileşte un termen-limită pentru prezenţa sau asistenţa sa, dar termenul nu poate depăşi 3 zile lucrătoare.

În cazul în care declarantul nu a respectat cerinţele Serviciului Vamal la expirarea termenului, postul vamal va proceda la verificarea mărfurilor, pe riscul şi cheltuiala declarantului. Dacă este necesar, Serviciul Vamal poate apela la serviciile unui expert.

[Pct.323 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

324. În cazul în care postul vamal decide să preleve probe de mărfuri, acesta informează declarantul în acest sens.

În cazul în care declarantul refuză să fie prezent la prelevarea probelor sau nu furnizează asistenţa necesară conform cerinţelor Serviciului Vamal, acesta stabileşte un termen-limită pentru prezenţa sau asistenţa sa, dar termenul nu poate depăşi 3 zile lucrătoare.

În cazul în care declarantul nu a respectat cerinţele Serviciului Vamal la expirarea termenului, Serviciul Vamal procedează la prelevarea de probe, pe riscul şi cheltuiala declarantului.

Probele vor fi prelevate chiar de Serviciul Vamal. Cu toate acestea, Serviciul Vamal poate solicita prelevarea de probe de către declarant sau poate apela la un expert pentru a preleva probe, sub supravegherea acestuia.

Cantităţile prelevate ca probe nu trebuie să depăşească ceea ce este necesar pentru analiză sau examinare mai detaliată, inclusiv posibile analize ulterioare.

Cantităţile prelevate ca probe nu se scad din cantitatea declarată.

În cazul unei declaraţii de export sau de perfecţionare pasivă, declarantul poate înlocui cantităţile de mărfuri prelevate ca eşantioane cu mărfuri identice, pentru a completa lotul.

[Pct.324 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

325. În cazul în care examinarea probelor din aceleaşi mărfuri conduce la rezultate diferite, care necesită un tratament vamal diferit, se prelevă probe suplimentare, acolo unde este posibil.

În cazul în care rezultatele examinării probelor suplimentare confirmă rezultatele diferite, se consideră că mărfurile constau din mărfuri diferite în cantităţi corespunzătoare rezultatelor examinării. Acelaşi lucru se aplică în cazul în care nu este posibilă prelevarea de probe suplimentare.

326. Probele prelevate se returnează declarantului la cererea acestuia, cu excepţia următoarelor cazuri:

1) în cazul în care probele au fost distruse prin analiză sau examinare;

2) în cazul în care probele trebuie păstrate de către Serviciul Vamal în oricare dintre scopurile următoare:

a) o examinare ulterioară;

b) o cale de atac sau o acţiune în justiţie.

327. În cazul în care declarantul nu solicită returnarea probelor, Serviciul Vamal poate solicita declarantului să ridice orice probe care au rămas sau să dispună de ele în conformitate cu art.189 alin.(3) din Cod.

328. În cazul în care Serviciul Vamal verifică exactitatea informaţiilor conţinute într-o declaraţie vamală, acesta înregistrează faptul că a fost efectuată o verificare şi rezultatele verificării respective.

În cazul în care numai o parte a mărfurilor a fost examinată, mărfurile examinate se înregistrează.

În cazul în care declarantul a lipsit, absenţa acestuia se consemnează.

Serviciul Vamal informează declarantul cu privire la rezultatele verificării.

329. În cazul în care rezultatele verificării declaraţiei vamale nu sunt în conformitate cu informaţiile furnizate în declaraţie, Serviciul Vamal stabileşte şi înregistrează informaţiile care trebuie luate în considerare în următoarele scopuri:

1) calcularea drepturilor de import sau de export aplicabile mărfurilor;

2) calcularea oricăror restituiri sau avantaje financiare;

3) aplicarea oricăror alte prevederi care reglementează regimul vamal sub care sunt plasate mărfurile.

330. În cazul în care se constată că originea nepreferenţială declarată este incorectă, originea care trebuie luată în considerare în sensul pct.329 subpct. 1) se stabileşte pe baza dovezilor prezentate de către declarant sau, în cazul în care acest lucru nu este suficient sau satisfăcător, pe baza oricăror informaţii disponibile.

331. În cazul în care Serviciul Vamal consideră că verificarea declaraţiei vamale poate duce la plata drepturilor de import sau de export mai mari decât cei care rezultă din detaliile declaraţiei vamale, acordarea liberului de vamă pentru mărfuri este condiţionată de furnizarea unei garanţii suficiente pentru a acoperi diferenţa dintre suma conformă cu datele din declaraţia vamală şi suma care poate fi plătită în final.

Cu toate acestea, declarantul poate solicita notificarea imediată a datoriei vamale căreia îi pot fi supuse în cele din urmă mărfurile, în loc să depună această garanţie.

332. În cazul în care, pe baza verificării declaraţiei vamale, Serviciul Vamal stabileşte un cuantum al drepturilor de import sau de export diferit de cuantumul ce rezultă din datele din declaraţie, se aplică art.187 alin.(1) din Cod, ce se referă la cuantumul astfel evaluat.

În cazul în care Serviciul Vamal are îndoieli cu privire la aplicarea sau nu a unei interdicţii sau restricţii şi acest lucru nu poate fi rezolvat până când rezultatele verificărilor efectuate de Serviciul Vamal nu sunt disponibile, mărfurilor în cauză nu li se acordă liberul de vamă.

333. Serviciul Vamal notifică declarantului acordarea liberului de vamă pentru mărfuri şi înregistrează acordarea liberului de vamă pentru regimul vamal respectiv, indicând cel puţin referinţa declaraţiei sau notificării vamale şi data acordării liberului de vamă pentru mărfuri.

334. În cazul în care, înainte de acordarea liberului de vamă pentru mărfurile care fac obiectul unei solicitări de acordare a unui contingent tarifar, volumul contingentului tarifar în cauză nu este considerat critic, acordarea liberului de vamă pentru mărfuri nu este condiţionată de constituirea unei garanţii pentru mărfurile respective.

335. În cazul în care declaraţia pentru un regim vamal sau reexport este depusă folosind alte mijloace decât tehnicile electronice de prelucrare a datelor, Serviciul Vamal poate, în scopul notificării declarantului cu privire la acordarea liberului de vamă pentru mărfuri, să utilizeze alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

În cazul în care mărfurile au fost depozitate temporar înainte de acordarea liberului de vamă, iar postul vamal trebuie să informeze titularul autorizaţiei de exploatare a spaţiilor de depozitare temporară cu privire la acordarea liberului de vamă pentru mărfuri, informaţiile respective pot fi furnizate folosind alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor.

336. În cazul în care, din oricare dintre motivele enumerate la art.189 alin.(2) din Cod, mărfurilor nu li se poate acorda liberul de vamă sau când acordarea liberului de vamă se constată că mărfurile nu au îndeplinit condiţiile pentru acordarea liberului de vamă, postul vamal va acorda declarantului un termen rezonabil pentru a remedia situaţia mărfurilor.

Serviciul Vamal poate, pe riscul şi pe cheltuiala declarantului, să transfere mărfurile menţionate în primul alineat în spaţii speciale sub supravegherea Serviciului Vamal.

Secţiunea a 4-a

Dispunerea de mărfuri

337. Serviciul Vamal stabileşte tipul şi cantitatea tuturor resturilor sau a deşeurilor rezultate din distrugerea mărfurilor pentru a determina cuantumul drepturilor de import aplicabile resturilor sau deşeurilor respective atunci când sunt plasate sub un regim vamal sau reexportate.

338. Serviciul Vamal poate vinde mărfuri abandonate în favoarea statului sau confiscate numai cu condiţia ca cumpărătorul să îndeplinească imediat formalităţile de plasare a mărfurilor sub regim vamal sau de reexportare a acestora.

În cazul în care mărfurile sunt vândute la un preţ care include cuantumul drepturilor de import, mărfurile se consideră a fi puse în liberă circulaţie. Serviciul Vamal calculează cuantumul drepturilor de import şi îl înregistrează în contabilitate. Acea vânzare va fi efectuată conform procedurilor aplicabile.

PUNEREA ÎN LIBERĂ CIRCULAŢIE ŞI SCUTIREA

DE DREPTURI DE IMPORT

Secţiunea 1

Punerea în liberă circulaţie (import)

339. Declarantul va pune la dispoziţia postului vamal la care se depune declaraţia vamală de punere în liberă circulaţie informaţiile din care rezultă că condiţiile de scutire de drepturi de import prevăzute la art.194 alin.(1) din Cod au fost îndeplinite.

340. Informaţiile menţionate la pct.339 pot fi furnizate prin oricare dintre următoarele mijloace:

1) accesul la datele relevante ale declaraţiei vamale sau de reexport pe baza căreia mărfurile reintroduse au fost iniţial exportate sau reexportate de pe teritoriul vamal; dispoziţiile propuse ar putea fi aplicate dacă Serviciul Vamal are acces la detaliile relevante ale declaraţiei vamale sau de reexport;

2) un exemplar tipărit, autentificat de postul vamal, al declaraţiei vamale sau de reexport pe baza căreia mărfurile reimportate au fost iniţial exportate sau reexportate de pe teritoriul vamal;

3) un document emis de Serviciul Vamal, cu detaliile relevante ale declaraţiei vamale sau ale declaraţiei de reexport respective;

4) un document eliberat de Serviciul Vamal, care atestă că au fost îndeplinite condiţiile pentru scutirea de drepturi de import (fişa de informaţii INF3). Forma fişei de informaţii INF3 şi procedura de eliberare a respectivei fişe se stabilesc de către Serviciul Vamal.

341. În cazul în care din informaţiile aflate la dispoziţia Serviciului Vamal se stabileşte că mărfurile declarate pentru punere în liberă circulaţie au fost exportate iniţial de pe teritoriul vamal şi au îndeplinit la momentul respectiv condiţiile pentru acordarea scutirii de drepturi de import ca mărfuri reintroduse, informaţiile menţionate la pct.340 nu sunt necesare.

342. Pct. 340 nu se aplică în cazul în care mărfurile pot fi declarate pentru punere în liberă circulaţie verbal sau prin alt act. Prevederile respective nu se aplică nici circulaţiei internaţionale a ambalajelor, a mijloacelor de transport sau a anumitor mărfuri admise în cadrul unor regimuri vamale specifice, cu excepţia cazului în care există dispoziţii contrare.

Secţiunea a 2-a

Supravegherea vamală a mărfurilor puse în liberă

circulaţie cu scutire sau reducere de drepturi

de import datorită destinaţiei lor finale

[Secţiunea a 2-a (pct.343-348) abrogată prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Secţiunea a 3-a

Procedura de confirmare a forţei majore

349. Drept forţă majoră pot fi considerate următoarele evenimente:

1) război (declarat sau nu), ostilităţi, invazii, acţiuni ale unui inamic străin, mobilizare militară extensivă;

2) embargo;

3) epizootie, epidemie, dezastru natural sau eveniment natural extrem;

4) explozie, incendiu, distrugerea mărfii, distrugerea mijlocului de transport cauzat de un accident rutier.

350. Circumstanţele pot fi atestate ca forţă majoră de neexecutare a obligaţiei doar după constatarea a trei criterii:

1) caracterul lor excepţional ce a determinat neexecutarea obligaţiilor, în afara controlului rezonabil;

2) caracterul lor imprevizibil la plasarea mărfurilor în regim vamal, care nu putea fi cunoscut la producerea forţei majore în momentul plasării mărfurilor în regim vamal;

3) caracterul lor insurmontabil, ele nu pot fi preîntâmpinate, evitate, depăşite, sunt invincibile, iar persoana nu ar fi putut în mod rezonabil să le evite sau să depăşească consecinţele forţei majore.

351. Pentru confirmarea drept forţă majoră, urmează a fi prezentate postului vamal, după caz, următoarele acte:

1) procesul-verbal de constatare şi/sau procesul-verbal cu privire la contravenţie, întocmit de către organele competente (Ministerul Afacerilor Interne, etc.);

2) raportul de expertiză privind starea de facto a mărfurilor, eliberat de Camera de Comerţ şi Industrie;

3) procesul-verbal de examinare la faţa locului, întocmit de funcţionarul vamal;

4) note, avize, rapoarte, concluzii, eliberate de instituţiile abilitate conform legislaţiei (Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Camera de Comerţ şi Industrie etc.);

5) alte acte relevante.

352. După examinarea tuturor actelor, în cazul în care postul vamal califică împrejurarea de fapt ca forţă majoră închide din oficiu regimul vamal, cu scoaterea din evidenţă a mărfurilor, iar în cazul în care postul vamal nu califică acţiunile ca forţă majoră, închide din oficiu regimul vamal, cu emiterea deciziei de regularizare pentru încasarea drepturilor de import.

PROCEDURI SPECIALE

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

Subsecţiunea 1

Cerere de autorizare

353. În cazul în care cererea pentru autorizaţiile prevăzute la art.279 alin.(1) din Cod nu se bazează pe o declaraţie vamală, cererea va conţine informaţiile prevăzute în anexa nr.27. Regulile de completare a cererilor de autorizare a regimurilor speciale, procedura şi condiţiile de acordare a autorizaţiilor se stabilesc de Serviciul Vamal.

[Pct.353 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

354. Serviciul Vamal acordă o autorizaţie pentru regimul de destinaţie finală sau regimul de perfecţionare activă persoanelor stabilite în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, în condiţiile în care acestea întrunesc criteriile stabilite de organul vamal.

355. În cazurile menţionate la pct.354, subdiviziunea competentă a Serviciului Vamal este acea al cărei:

1) loc unde mărfurile care urmează să fie plasate sub regimul de destinaţie finală urmează să fie utilizate pentru prima dată;

2) loc unde mărfurile care urmează să fie plasate sub regimul de perfecţionare activă urmează să fie supuse primei prelucrări.

356. O declaraţie vamală, cu condiţia ca aceasta să fie completată cu elemente de date suplimentare specificate de Serviciul Vamal în conformitate cu art.6 alin.(3) din Cod, este considerată o cerere de autorizare în oricare dintre următoarele cazuri:

1) în cazul în care mărfurile urmează să fie plasate sub regimul de admitere temporară, cu excepţia cazului în care Serviciul Vamal solicită o cerere formală în cazurile prevăzute la pct.534 subpct. 2);

2) în cazul în care mărfurile urmează să fie plasate sub regimul de destinaţie finală şi solicitantul intenţionează să dea mărfurilor în întregime destinaţia finală prevăzută;

3) în cazul în care mărfurile urmează să fie plasate sub regimul de perfecţionare activă;

4) în cazul în care mărfurile urmează să fie plasate sub regimul de perfecţionare pasivă;

5) în cazul în care a fost acordată o autorizaţie de utilizare a regimului de perfecţionare pasivă şi produsele echivalente urmează să fie puse în liberă circulaţie utilizând sistemul de schimb standard, care nu este reglementat de autorizaţia respectivă;

6) în cazul în care produsele prelucrate urmează să fie puse în liberă circulaţie după perfecţionare pasivă şi operaţiunea de prelucrare implică mărfuri cu caracter necomercial.

357. Pct. 356 nu se aplică în niciunul dintre următoarele cazuri:

1) declaraţia simplificată;

2) vămuirea centralizată;

3) înscrierea în evidenţa declarantului;

4) în cazul în care se solicită utilizarea mărfurilor echivalente în conformitate cu art.290 din Cod;

5) în cazul în care subdiviziunea competentă a Serviciului Vamal informează declarantul că este necesară verificarea condiţiilor economice în conformitate cu art.279 alin.(7) din Cod;

6) în cazul în care se solicită o autorizaţie cu efect retroactiv în conformitate cu art.279 alin.(3) din Cod, cu excepţia cazurilor menţionate la pct.356 subpct. 5) sau 6).

358. În cazul în care Serviciul Vamal consideră că plasarea mijloacelor de transport sau a pieselor de schimb, a accesoriilor şi a echipamentelor pentru mijloacele de transport în regimul de admitere temporară ar presupune un risc grav de nerespectare a uneia dintre obligaţiile prevăzute de legislaţia vamală, declaraţia vamală menţionată la pct.356 nu poate fi efectuată verbal sau în conformitate cu pct.287. În acest caz, Serviciul Vamal informează declarantul cu privire la aceasta fără întârziere, după prezentarea mărfurilor la vamă.

359. Obligaţia de a furniza elemente de date suplimentare menţionate la pct.356 nu se aplică în cazurile care implică oricare dintre următoarele tipuri de declaraţii:

1) declaraţiile vamale de punere în liberă circulaţie efectuate verbal în conformitate cu pct.381;

2) declaraţiile vamale de admitere temporară sau declaraţiile de reexport efectuate verbal în conformitate cu pct.279 sau 280;

3) declaraţiile vamale de admitere temporară sau declaraţiile de reexport în conformitate cu pct.285 care se consideră a fi făcute în conformitate cu pct.287.

360. Carnetele ATA şi CPD sunt considerate cereri de acordare a unei autorizaţii de admitere temporară dacă îndeplinesc toate următoarele condiţii:

1) carnetul a fost emis într-o parte contractantă la Convenţia ATA sau la Convenţia de la Istanbul şi a fost avizat şi garantat de o asociaţie care face parte dintr-un lanţ de garantare, astfel cum este definit în art.1 lit.(d) din anexa A la Convenţia de la Istanbul;

2) carnetul se referă la mărfuri şi utilizări prevăzute de convenţia în temeiul căreia a fost emis;

3) carnetul este certificat de autorităţile vamale;

4) carnetul este valabil pe teritoriul vamal.

3601. Dacă o cerere de autorizaţie a fost făcută pe baza unei declaraţii vamale în conformitate cu pct.356 şi 360, autorizaţia se acordă prin acordarea liberului de vamă pentru regimul vamal respectiv.

[Pct.3601 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

361. În cazul în care o declaraţie vamală verbală este considerată o cerere de acordare a unei autorizaţii de admitere temporară în conformitate cu pct.356, declarantul trebuie să prezinte un document justificativ, conform anexei nr.28.

Subsecţiunea a 2-a

Luarea deciziei asupra unei cereri

362. În cazul în care subdiviziunea Serviciului Vamal competentă să decidă cu privire la cererea menţionată la pct.353 decide să acorde autorizaţia, aceasta utilizează formularele prevăzute în anexa nr.29 Regulile de completare a cererilor de autorizare a regimurilor speciale, procedura şi condiţiile de acordare, modificare, suspendare, revocare, anulare autorizaţiilor se aprobă de Serviciul Vamal.

[Pct.362 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

363. Condiţia prevăzută la art.279 alin.(6) lit.b) din Cod nu se aplică autorizaţiilor de perfecţionare activă, cu excepţia cazului în care calcularea cuantumului dreptului de import se face în conformitate cu art.96 alin.(4) din Cod, există dovezi că interesele esenţiale ale producătorilor din Republica Moldova sunt susceptibile de a fi afectate negativ, iar cazul nu este reglementat de pct.365 subpct.1) şi 2).

[Pct.363 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

364. Condiţia prevăzută la art.279 alin.(6) lit.b) din Cod nu se aplică autorizaţiilor de perfecţionare pasivă, cu excepţia cazului în care există dovezi că interesele esenţiale ale producătorilor din Republica Moldova sunt susceptibile de a fi afectate negativ, iar mărfurile nu sunt destinate a fi reparate.

365. Condiţiile economice de perfecţionare activă se consideră îndeplinite atunci când cererea se referă la oricare dintre următoarele operaţiuni:

1) reparaţie;

2) prelucrarea mărfurilor puse direct sau indirect la dispoziţia titularului autorizaţiei, efectuată conform caietului de sarcini, în numele unei persoane stabilite în afara teritoriului vamal, în general cu plata numai a costurilor de prelucrare;

3) prelucrarea mărfurilor pentru a asigura conformitatea acestora cu cerinţele tehnice pentru punerea lor în liberă circulaţie;

4) prelucrarea mărfurilor cu caracter necomercial;

5) prelucrarea mărfurilor obţinute în baza unei autorizaţii anterioare, a cărei eliberare a fost supusă unei examinări a condiţiilor economice;

6) prelucrarea mărfurilor în mostre;

7) prelucrarea oricărui tip electronic de componente, piese, ansambluri sau orice alte materiale în produse de tehnologie a informaţiei;

8) prelucrarea mărfurilor care se încadrează la poziţiile 2707 sau 2710 din Nomenclatura combinată în produse care se încadrează la poziţiile 2707, 2710 sau 2902 din Nomenclatura combinată;

9) reducerea la deşeuri şi resturi, distrugerea, recuperarea pieselor sau componentelor;

10) denaturare;

11) formele uzuale de manipulare prevăzute la art.289 din Cod.

366. În scopul acordării unei autorizaţii în conformitate cu art.290 alin.(4) din Cod, nu este relevant dacă utilizarea mărfurilor echivalente este sistematică sau nu.

367. Utilizarea mărfurilor echivalente nu este autorizată pentru mărfurile care au fost modificate genetic sau care conţin elemente care au suferit modificări genetice.

368. Sunt considerate ca mărfuri echivalente în regim de perfecţionare activă:

1) mărfurile aflate într-un stadiu de prelucrare superior celui al mărfurilor străine care fac obiectul regimului de perfecţionare activă atunci când partea esenţială a transformării acestor mărfuri echivalente se efectuează în întreprinderea titularului autorizaţiei sau în întreprinderea unde operaţiunea se efectuează pe seama acestuia;

2) în caz de reparaţie, mărfuri noi în locul mărfurilor uzate sau mărfuri în stare mai bună decât mărfurile străine plasate sub regimul de perfecţionare activă;

3) mărfuri cu caracteristici tehnice similare mărfurilor pe care le înlocuiesc, cu condiţia să aibă acelaşi cod din nouă cifre din Nomenclatura combinată şi o calitate comercială identică.

[Pct.368 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

369. În cazul regimului de admitere temporară, mărfurile echivalente pot fi utilizate numai în cazul în care autorizaţia de admitere temporară a paleţilor şi a pieselor de schimb ale acestora, accesoriilor şi echipamentelor, containerelor şi pieselor lor de schimb cu scutire totală de drepturi de import este acordată în conformitate cu pct.490-492.

[Pct.369 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

370. Autorizaţia de perfecţionare activă IM/EX precizează, la cererea solicitantului, că produsele prelucrate sau mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare activă IM/EX care nu au fost declarate pentru un alt regim vamal sau reexportate la expirarea perioadei de încheiere sunt considerate a fi fost puse în liberă circulaţie la data expirării perioadei de încheiere. Acest punct nu se aplică în cazul în care mărfurile fac obiectul unor prohibiţii sau restricţii.

371. Autorizaţiile de utilizare a regimului vamal de perfecţionare activă IM/EX, de perfecţionare activă EX/IM sau de destinaţie finală prevăd că titularul autorizaţiei trebuie să prezinte biroului vamal de supraveghere un decont de încheiere în termen de 30 de zile de la expirarea termenului-limită pentru încheiere. Cu toate acestea, biroul vamal de supraveghere poate acorda o derogare de la obligaţia de a prezenta decontul de încheiere în cazul în care consideră că acesta nu este necesar.

372. La cererea titularului autorizaţiei, Serviciul Vamal prelungeşte termenul menţionat la pct.371 până la 60 de zile. În cazurile stabilite de Serviciul Vamal, acesta prelungeşte termenul chiar dacă termenul a expirat.

373. Decontul de încheiere va conţine datele stabilite de Serviciul Vamal.

374. În cazul în care produsele sau mărfurile prelucrate plasate sub regimul de perfecţionare activă IM/EX sunt considerate a fi puse în liberă circulaţie în conformitate cu pct.370, acest fapt se menţionează în decontul de încheiere.

[Pct.374 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

375. În cazul în care autorizaţia de perfecţionare activă IM/EX specifică că produsele sau mărfurile prelucrate plasate sub acest regim sunt considerate a fi fost puse în liberă circulaţie la data expirării termenului de încheiere, titularul autorizaţiei prezintă decont de încheiere către biroul vamal de supraveghere menţionat, astfel cum se menţionează la pct.371.

376. În cazul în care mărfurile autohtone sunt depozitate împreună cu mărfuri străine într-o unitate de depozitare pentru antrepozit vamal şi este imposibil sau ar fi posibil doar la un cost disproporţionat să se identifice în orice moment fiecare tip de mărfuri (depozitare comună), autorizaţia menţionată la art.279 alin.(1) lit.b) din Cod se stabileşte că se efectuează separarea contabilă cu privire la fiecare tip de mărfuri, starea vamală şi, după caz, originea mărfurilor.

Mărfurile autohtone depozitate împreună cu mărfurile străine într-o unitate de depozitare menţionată la prezentul punct au acelaşi cod din nouă cifre din Nomenclatura combinată, aceeaşi calitate comercială şi aceleaşi caracteristici tehnice.

377. Evidenţele prevăzute la art.285 alin.(1) din Cod trebuie să conţină următoarele:

1) după caz, trimiterea la autorizaţia necesară pentru plasarea mărfurilor într-un regim special;

2) MRN-ul sau, în cazul în care nu există, orice alt număr sau cod de identificare a declaraţiilor vamale prin care mărfurile sunt plasate sub regimul special şi, în cazul în care regimul a fost încheiat în conformitate cu art.286 alin.(1) din Cod, informaţii despre modul în care regimul vamal s-a încheiat;

3) date care să permită identificarea fără echivoc a documentelor vamale, altele decât declaraţiile vamale, a oricăror alte documente relevante referitoare la plasarea mărfurilor sub un regim special şi a oricăror alte documente relevante pentru încheierea corespunzătoare a regimului;

4) informaţii referitoare la mărci, numere de identificare, numărul şi tipul de ambalaje, cantitatea şi descrierea comercială sau tehnică standard a mărfurilor şi, atunci când este cazul, mărcile de identificare de pe container necesare pentru identificarea mărfurilor;

5) localizarea mărfurilor şi informaţii despre orice mişcare a acestora;

6) statutul vamal al mărfurilor;

7) detalii privind formele uzuale de manipulare şi, după caz, noua clasificare tarifară rezultată din acele forme uzuale de manipulare;

8) detalii privind admiterea temporară sau destinaţia finală;

9) detalii privind perfecţionarea activă sau pasivă, inclusiv informaţii despre natura prelucrării;

10) în cazul în care se aplică art.96 alin.(1) din Cod, costurile de depozitare sau forme uzuale de manipulare;

11) rata randamentului sau metoda sa de calcul, după caz;

12) menţiuni care permit supravegherea vamală şi controlul utilizării mărfurilor echivalente în conformitate cu art.290 din Cod;

13) în cazul în care este necesară separarea contabilă, informaţii despre tipul mărfurilor, statutul vamal şi, după caz, originea mărfurilor;

14) în cazurile de admitere temporară menţionate la pct.543 şi 544, menţiunile prevăzute la punctul respectiv;

15) în cazurile de perfecţionare activă menţionate la pct.551 şi 552, informaţiile cerute de aceste puncte;

16) după caz, detalii privind orice transfer de drepturi şi obligaţii în conformitate cu art.287 din Cod;

17) în cazul în care evidenţele nu fac parte din contabilitatea principală în scopuri vamale, o trimitere la acele conturi principale în scopuri vamale;

18) informaţii suplimentare pentru cazuri speciale, la solicitarea Serviciului Vamal din motive justificate.

378. În cazul zonelor libere, evidenţele trebuie să conţină, pe lângă informaţiile prevăzute la pct.377, următoarele:

1) date care să permită identificarea documentelor de transport pentru mărfurile care intră sau ies din zonele libere;

2) date privind utilizarea sau consumul mărfurilor a căror punere în liberă circulaţie sau admitere temporară nu ar atrage aplicarea drepturilor de import în conformitate cu art.315 alin.(2) din Cod.

379. Serviciul Vamal renunţă la obligaţia referitoare la unele dintre informaţiile prevăzute la pct.377 şi 378, în cazul în care această renunţare nu afectează în mod negativ supravegherea şi controalele vamale privind utilizarea unui regim special.

380. În cazul admiterii temporare, evidenţele se păstrează numai dacă acest lucru este solicitat de Serviciul Vamal.

381. Formele uzuale de manipulare menţionate la art.289 din Cod sunt prevăzute în anexa nr.30.

382. În cazul în care valoarea totală a animalelor, născute pe teritoriul vamal din animale care fac obiectul unei declaraţii vamale şi care sunt plasate sub regimul de depozitare, de admitere temporară sau de perfecţionare activă, depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 100 euro, animalele respective se consideră a fi mărfuri străine şi se plasează sub acelaşi regim ca şi animalele din care s-au născut.

383. Obligaţia de a depune o declaraţie suplimentară nu se aplică pentru mărfurile pentru care un alt regim special decât cel de tranzit a fost încheiat prin plasarea lor sub un alt regim special decât cel de tranzit, atunci când toate condiţiile următoare sunt îndeplinite:

1) titularul autorizaţiei pentru primul regim special şi pentru regimul special ulterior este aceeaşi persoană;

2) declaraţia vamală pentru primul regim special a fost depusă în forma standard sau declarantul a depus o declaraţie suplimentară în conformitate cu art.166 alin.(1) din Cod în ceea ce priveşte primul regim special;

3) primul regim special se încheie prin plasarea mărfurilor sub un regim special ulterior, altul decât destinaţia finală sau perfecţionarea activă, în urma depunerii unei declaraţii vamale sub forma unei înscrieri în evidenţele declarantului.

Subsecţiunea a 3-a

Reguli procedurale

384. Subdiviziunea competentă poate permite în cazuri excepţionale ca declaraţia vamală să fie depusă la un post vamal care nu este specificat în autorizaţie. În acest caz, subdiviziunea competentă informează fără întârziere subdiviziunea responsabilă de supraveghere.

385. În cazul în care mărfurile au fost plasate sub un regim special prin intermediul a două sau mai multe declaraţii vamale în temeiul unei singure autorizaţii, plasarea acestor mărfuri sau a produselor obţinute din ele sub un regim vamal ulterior ori alocarea lor pentru destinaţia finală prescrisă este considerată ca încheierea regimului pentru mărfurile în cauză plasate în temeiul primei declaraţii vamale în ordine cronologică.

386. În cazul în care mărfurile au fost plasate sub un regim special prin intermediul a două sau mai multe declaraţii vamale în temeiul unei singure autorizaţii, iar regimul special este încheiat prin scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal sau prin distrugerea mărfurilor fără deşeuri rămase, scoaterea sau distrugerea mărfurilor fără deşeuri rămase se consideră a fi încheierea regimului pentru mărfurile în cauză plasate în temeiul primei declaraţii vamale în ordine cronologică.

387. Prin derogare de la pct.385 şi 386, titularul autorizaţiei sau titularul regimului poate solicita efectuarea încheierii regimului în legătură cu mărfuri specifice plasate sub regim.

388. Aplicarea punctelor pct.385 şi 386 nu trebuie să conducă la avantaje nejustificate în privinţa drepturilor de import.

389. În cazul în care mărfurile plasate sub regimul special sunt plasate împreună cu alte mărfuri şi se înregistrează distrugerea totală sau o pierdere iremediabilă, biroul/ postul vamal poate accepta dovezile prezentate de titularul regimului care să indice cantitatea reală a mărfurilor plasate sub regim care a fost distrusă sau pierdută.

În cazul în care titularul regimului nu poate prezenta dovezi acceptabile pentru biroul/postul vamal, cantitatea de mărfuri care a fost distrusă sau pierdută se stabileşte prin referire la proporţia mărfurilor de acelaşi tip aflată sub regim la momentul în care a intervenit distrugerea sau pierderea.

390. Biroul vamal de supraveghere verifică fără întârziere decontul de încheiere, astfel cum se menţionează în pct.371. Biroul vamal de supraveghere poate accepta cuantumul drepturilor de import de plătit, astfel cum este stabilit de titularul autorizaţiei. Cuantumul drepturilor de import de plătit se înscrie în fişe de evidenţe, conform dispoziţiilor art.111 din Cod, în termen de 14 zile de la data la care decontul de încheiere a fost comunicat biroului vamal de supraveghere.

391. Subdiviziunea competentă decide dacă poate avea loc sau nu un transfer al drepturilor şi obligaţiilor prevăzute la art.287 din Cod. Dacă un astfel de transfer poate avea loc, subdiviziunea competentă stabileşte condiţiile în care este permis transferul. Procedura şi condiţiile de efectuare a transferului se stabileşte de Serviciul Vamal.

392. Circulaţia mărfurilor către postul vamal de ieşire în vederea încheierii unui regim special, altul decât destinaţia finală şi perfecţionarea pasivă prin scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal, se efectuează sub acoperirea declaraţiei de reexport.

393. În cazul în care mărfurile circulă sub regimul de perfecţionare pasivă de la postul vamal de plasare la postul vamal de ieşire, mărfurile cad sub incidenţa dispoziţiilor care ar fi fost aplicabile dacă mărfurile ar fi fost plasate sub regimul de export.

394. În cazul în care mărfurile circulă sub regimul de destinaţie finală către postul vamal de ieşire, mărfurile cad sub incidenţa dispoziţiilor care ar fi fost aplicabile dacă mărfurile ar fi fost plasate sub regimul de export.

395. Pentru orice circulaţie care nu cade sub incidenţa pct.392-394 nu sunt necesare alte formalităţile vamale decât ţinerea evidenţelor menţionate la art.285 din Cod.

396. În cazul în care circulaţia mărfurilor are loc în conformitate cu pct.392-394, mărfurile rămân sub regimul special până la scoaterea lor de pe teritoriul vamal.

397. Utilizarea mărfurilor echivalente nu face obiectul formalităţilor pentru plasarea mărfurilor sub regim special.

398. Mărfurile echivalente pot fi depozitate împreună cu alte mărfuri autohtone sau mărfuri străine. În astfel de cazuri, Serviciul Vamal poate stabili metode specifice de identificare a mărfurilor echivalente în scopul de a le deosebi de celelalte mărfuri autohtone sau străine.

Dacă este imposibil sau ar fi posibil doar la un cost disproporţionat să se identifice în orice moment fiecare tip de mărfuri, se efectuează separarea contabilă cu privire la fiecare tip de mărfuri, statutul vamal şi după caz, originea mărfurilor.

399. În cazul destinaţiei finale, mărfurile care sunt înlocuite cu mărfuri echivalente nu se mai află sub supraveghere vamală în niciunul dintre următoarele cazuri:

1) mărfurile echivalente au fost utilizate în scopurile prevăzute pentru aplicarea scutirii totale sau parţiale de drepturi de import;

2) mărfurile echivalente sunt exportate, distruse sau abandonate în favoarea statului;

3) mărfurile echivalente au fost utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute pentru aplicarea scutirii de drepturi de import, iar drepturile de import aplicabile nu au fost plătite.

400. În cazul antrepozitului vamal şi al admiterii temporare, mărfurile echivalente devin mărfuri străine, iar mărfurile pe care le înlocuiesc devin mărfuri autohtone în momentul acordării liberului de vamă pentru următorul regim vamal care încheie regimul sau în momentul în care mărfurile echivalente au părăsit teritoriul vamal.

401. În cazul perfecţionării active, mărfurile echivalente şi produsele prelucrate obţinute din acestea devin mărfuri străine, iar mărfurile pe care le înlocuiesc devin mărfuri autohtone în momentul acordării liberului de vamă pentru regimul vamal ulterior care încheie regimul sau în momentul când produsele prelucrate au părăsit teritoriul vamal.

Cu toate acestea, atunci când mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare activă sunt introduse pe piaţă înainte de încheierea regimului, statutul acestora se modifică în momentul introducerii pe piaţă. În cazul în care se stabileşte că mărfurile echivalente nu vor fi disponibile în momentul introducerii mărfurilor pe piaţă, Serviciul Vamal permite, la cererea titularului regimului, ca mărfurile echivalente să fie disponibile la un moment ulterior, într-un termen rezonabil care urmează să fie stabilit de acesta.

402. În cazul exportului anticipat al produselor prelucrate sub regim de perfecţionare activă, mărfurile echivalente şi produsele prelucrate obţinute din acestea devin mărfuri străine cu efect retroactiv în momentul în care li se acordă liberul de vamă pentru regimul de export, dacă mărfurile care urmează să fie importate sunt plasate sub regimul vamal suspensiv. Dacă mărfurile care urmează să fie importate sunt plasate sub regim de perfecţionare activă, acestea devin în acelaşi timp mărfuri autohtone.

Secţiunea a 2-a

Tranzit

Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

403. În cazul în care, în cursul deplasării mărfurilor dintr-un punct în altul pe teritoriul vamal, mărfurile părăsesc şi intră din nou pe teritoriul vamal, controalele şi formalităţile vamale aplicabile în conformitate cu Convenţia TIR, Convenţia de la Istanbul sau în conformitate cu actele Uniunii Poştale Universale se efectuează în punctele în care mărfurile părăsesc temporar teritoriul vamal şi în care reintră pe acel teritoriu.

404. Mărfurile autohtone care sunt eligibile pentru rambursarea sau remiterea drepturilor de import în conformitate cu art.121 alin.(1) din Cod pot fi plasate sub regimul de tranzit extern menţionat la art.121 alin.(5) şi art.291 alin.(2) din Cod.

În cazul în care mărfurile autohtone sunt exportate într-o ţară străină şi transportate pe teritoriul vamal în cadrul unei operaţiuni TIR sau printr-un regim de tranzit în conformitate cu Convenţia de la Istanbul, mărfurile vor fi plasate sub regimul de tranzit extern menţionat la art.291 alin.(2) din Cod.

405. Mărfurile, împreună cu MRN-ul declaraţiei de tranzit , sunt prezentate la fiecare post vamal de tranzit.

[Pct.405 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

406. Cerinţele privind datele pentru documentul de însoţire a tranzitului şi, dacă este necesar, pentru lista de articole sunt stabilite de Serviciul Vamal.

407. Documentul certificat de postul vamal de destinaţie la cererea persoanei care prezintă mărfurile şi informaţiile solicitate de postul respectiv conţine datele conform formularului aprobat de Serviciul Vamal.

408. Operaţiunea TIR se consideră a fi încheiată în mod corect în termenul stabilit în conformitate cu regulile definite de Serviciul Vamal în cazul în care titularul carnetului TIR sau asociaţia garantă prezintă, spre satisfacţia postului de plecare, unul dintre următoarele documente de identificare a mărfurilor:

1) un document certificat de subdiviziunea competentă a Serviciului Vamal care identifică mărfurile şi stabileşte că mărfurile au fost prezentate la postul vamal de destinaţie sau de ieşire sau au fost livrate unui destinatar agreat, conform art.297 alin.(1) din Cod;

2) un document vamal eliberat într-o ţară străină în care mărfurile sunt plasate sub un regim vamal;

3) un document eliberat într-o ţară străină, ştampilat sau certificat în alt mod de către autoritatea vamală a ţării respective şi care stabileşte că mărfurile sunt considerate a fi în liberă circulaţie în acea ţară.

409. În locul documentelor menţionate la pct.408 pot fi furnizate drept dovadă copii ale acestor certificate ca fiind copii conforme de către autoritatea care a certificat documentele originale sau de către autoritatea ţării străine în cauză.

410. În cazul în care o infracţiune sau o neregulă a fost săvârşită în cursul sau în legătură cu o operaţiune de tranzit ATA, postul vamal de plecare informează deţinătorul carnetului ATA şi asociaţia garantă cu privire la infracţiune sau neregulă în termen de un an de la data expirării termenului de valabilitate a carnetului.

411. Ca probă alternativă de încheiere a unei operaţiuni de tranzit ATA, se consideră încheiată în mod corect atunci când deţinătorul carnetului ATA prezintă, în termenele prevăzute la art.9 alin.(1) lit.a) şi b) din anexa A la Convenţia de la Istanbul şi într-o măsură considerată satisfăcătoare postului de plecare, unul dintre următoarele documente de identificare a mărfurilor:

1) documentele menţionate la art.10 din anexa A la Convenţia de la Istanbul;

2) un document certificat de Serviciul Vamal prin care se constată că mărfurile au fost prezentate la postul vamal de destinaţie sau de ieşire;

3) un document eliberat de autorităţile vamale dintr-o ţară străină în care mărfurile sunt plasate sub regim vamal.

412. În locul documentelor menţionate la pct.411, pot fi furnizate drept dovadă copiile acestora certificate ca fiind copii conforme de către autoritatea care a certificat documentele originale.

413. Serviciul Vamal acceptă o declaraţie de tranzit pe hârtie în cazul unei defecţiuni temporare a:

1) sistemului electronic de tranzit;

2) sistemului informatizat utilizat de titularii regimului pentru depunerea declaraţiei de tranzit prin intermediul tehnicilor de prelucrare electronică a datelor;

3) conexiunea electronică între sistemul informatic utilizat de titularii regimului de depunere a declaraţiei de tranzit prin intermediul tehnicilor de prelucrare electronică a datelor şi sistemul electronic de tranzit.

414. Normele privind utilizarea unei declaraţii de tranzit pe hârtie sunt stabilite de Serviciul Vamal. Acceptarea unei declaraţii de tranzit pe hârtie în cazul unei defecţiuni temporare, astfel cum este menţionată la pct.413 subpct. 2) sau 3), este supusă aprobării de către Serviciul Vamal.

415. Aparatul central al Serviciului Vamal poate efectua controale ulterioare a informaţiilor furnizate şi ale oricăror documente, formulare, autorizaţii sau date referitoare la operaţiunea de tranzit pentru a verifica autenticitatea menţiunilor, a informaţiilor schimbate şi a ştampilelor. Astfel de controale se efectuează atunci când apar dubii cu privire la acurateţea şi autenticitatea informaţiilor furnizate sau atunci când se suspectează fraudă. De asemenea, poate fi făcută pe baza analizei de risc sau prin selecţie aleatorie.

416. În cazul în care Aparatul central al Serviciului Vamal demarează un control ulterior a informaţiilor legate de regimul de tranzit, condiţiile prevăzute la art.286 alin.(2) din Cod pentru încheierea regimului de tranzit se consideră neîndeplinite până la confirmarea autenticităţii şi exactităţii datelor. Postul vamal care primeşte o cerere de control ulterior, conform pct.415, furnizează fără întârziere un răspuns.

[Pct.416 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

417. Un lot poate cuprinde atât mărfuri care urmează să fie plasate sub regimul de tranzit extern în conformitate cu art.291 din Cod, cât şi mărfuri care urmează să fie plasate sub regimul de tranzit intern în conformitate cu art.292 din Cod, cu condiţia ca fiecare articol din mărfurile din lot este marcat corespunzător în declaraţia de tranzit.

Subsecţiunea a 2-a

Formalităţi la postul vamal de plecare

418. Fiecare declaraţie de tranzit include numai mărfurile plasate sub regim de tranzit care sunt transportate sau care urmează să fie transportate de la un post vamal de plecare la un post vamal de destinaţie cu un singur mijloc de transport, într-un container sau într-un colet.

Cu toate acestea, o declaraţie de tranzit poate include mărfurile transportate sau care urmează să fie transportate de la un post vamal de plecare la un post vamal de destinaţie în mai mult de un container sau în mai mult de un colet, în cazul în care containerele sau coletele sunt încărcate pe un singur mijloc de transport.

419. În sensul pct.418, oricare dintre următoarele se consideră, de asemenea, că constituie un singur mijloc de transport, cu condiţia ca mărfurile transportate să fie expediate împreună:

1) un vehicul rutier însoţit de remorca sau semiremorca acestuia;

2) un set de garnituri de cale ferată sau vagoane;

3) bărci care constituie un singur lanţ.

420. În cazul în care, în scopul regimului de tranzit, un singur mijloc de transport este utilizat pentru încărcarea mărfurilor la mai multe posturi vamale de plecare şi pentru descărcarea la mai multe posturi vamale de destinaţie, se depun declaraţii de tranzit separate pentru fiecare lot de marfă.

421. Mărfurile plasate sub regim de tranzit sunt transportate la postul vamal de destinaţie pe un itinerar justificat din punct de vedere economic.

În cazul în care postul vamal de plecare sau titularul regimului consideră necesar, acel post vamal stabileşte un itinerariu pentru circulaţia mărfurilor în timpul regimului de tranzit, ţinând seama de orice informaţii relevante comunicate de titularul regimului.

La stabilirea unui itinerariu, postul vamal introduce în sistemul de tranzit electronic cel puţin oraşele prin care urmează să aibă loc tranzitul.

4211. În scopul verificării exactităţii informaţiilor conţinute într-o declaraţie de tranzit care a fost acceptată, postul vamal de plecare poate:

1) să examineze declaraţia şi documentele justificative;

2) să solicite declarantului furnizarea altor documente;

3) să verifice mărfurile;

4) să preleve probe în vederea analizei sau examinării detaliate a mărfurilor.

Postul vamal de plecare verifică existenţa şi valabilitatea garanţiei.

[Pct.4211 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

422. În cazul în care mărfurile urmează să fie plasate sub regim de tranzit, postul vamal de plecare sigilează următoarele:

1) spaţiul care conţine mărfurile, în care mijlocul de transport sau containerul a fost recunoscut de postul vamal de plecare ca potrivit pentru sigilare;

2) fiecare pachet individual, în alte cazuri.

423. Postul vamal de plecare înregistrează numărul sigiliilor şi identificatorii individuali ai sigiliului, în sistemul electronic de tranzit.

424. Postul vamal de plecare consideră că mijloacele de transport sau containerele sunt adecvate pentru sigilare în următoarele condiţii:

1) sigiliile pot fi aplicate simplu şi eficient pe mijlocul de transport sau pe container;

2) mijlocul de transport sau containerul este astfel construit încât la scoaterea sau introducerea mărfurilor, îndepărtarea sau introducerea lasă urme vizibile, sigiliile sunt deteriorate sau prezintă semne de manipulare sau un sistem electronic de monitorizare înregistrează scoaterea sau introducerea;

3) mijlocul de transport sau containerul nu conţine spaţii ascunse în care mărfurile pot fi ascunse;

4) spaţiile rezervate mărfurilor sunt uşor accesibile pentru control de către Serviciul Vamal.

425. Vehiculele rutiere, remorcile, semiremorcile şi containerele omologate pentru transportul mărfurilor sub sigiliu vamal în conformitate cu un acord internaţional la care Republica Moldova este parte contractantă sunt, de asemenea, considerate potrivite pentru sigilare.

426. Sigiliile vamale trebuie să aibă cel puţin următoarele caracteristici esenţiale şi să respecte următoarele specificaţii tehnice:

1) caracteristici esenţiale ale sigiliilor:

a) sunt intacte şi bine fixate în timpul utilizării normale;

b) sunt uşor de verificat şi de recunoscut;

c) sunt astfel fabricate încât orice deteriorare, manipulare sau îndepărtare să lase urme vizibile cu ochiul liber;

d) sunt concepute pentru o singură utilizare sau, dacă sunt destinate utilizării multiple, să fie astfel proiectate încât să poată primi o marcă de identificare clară, individuală de fiecare dată când sunt reutilizate;

e) poartă identificatoare unice ale sigiliului, care sunt permanente, uşor lizibile şi numerotate unic;

2) specificaţii tehnice:

a) forma şi dimensiunile sigiliilor pot varia în funcţie de metoda de sigilare utilizată, dar dimensiunile trebuie să fie de aşa natură încât să asigure că mărcile de identificare sunt uşor de citit;

b) mărcile de identificare ale sigiliilor trebuie să fie imposibil de falsificat şi greu de reprodus;

c) materialul utilizat trebuie să fie rezistent la spargerea accidentală şi astfel încât să prevină falsificarea sau reutilizarea nedetectabile.

427. În cazul în care sigiliile au fost certificate de un organism competent în conformitate cu Standardul internaţional ISO nr.17712:2013 "Containere de marfă - Sigilii mecanice", se consideră că aceste sigilii îndeplinesc cerinţele prevăzute la pct.426.

Pentru transporturile containerizate, sigiliile cu caracteristici de înaltă securitate trebuie utilizate în cea mai mare măsură posibilă.

428. Sigiliul vamal va purta următoarele indicaţii:

1) cuvintele "Serviciul Vamal" sau o abreviere corespunzătoare;

2) sigla "MD".

429. Ori de câte ori un sigiliu trebuie îndepărtat pentru a permite inspecţia vamală, Serviciul Vamal se va strădui să resigileze, după caz, cu un sigiliu personalizat cu elemente de securitate cel puţin echivalente şi va nota detaliile acţiunii, inclusiv noul număr al sigiliului, pe documentaţia de marfă.

430. Prin derogare de la pct.422:

1) postul vamal de plecare poate decide să nu sigileze mărfurile plasate sub regim de tranzit şi să se bazeze în schimb pe descrierea mărfurilor din declaraţia de tranzit sau din documentele suplimentare, cu condiţia ca descrierea să fie suficient de precisă pentru a permite identificarea uşoară a mărfurilor şi să precizeze cantitatea şi natura acestora şi orice caracteristici speciale, cum ar fi numerele de serie ale mărfurilor.

2) cu excepţia cazului în care postul vamal de plecare decide altfel, nici mijloacele de transport şi nici coletele individuale care conţin mărfurile nu vor fi sigilate atunci când:

a) mărfurile sunt transportate pe calea aerului şi fie se aplică etichete pe fiecare lot care poartă numărul bonului de transport aerian însoţitor, fie lotul constituie o unitate de încărcare pe care este indicat numărul bonului de transport aerian însoţitor;

b) mărfurile sunt transportate pe calea ferată, iar măsurile de identificare se aplică de către companiile feroviare.

431. Numai mărfurile care au fost sigilate în conformitate cu pct.422 sau pentru care s-au luat măsuri alternative de identificare în conformitate cu pct.430 sunt eliberate pentru regimul de tranzit.

La eliberarea mărfurilor, postul vamal de plecare transmite detaliile operaţiunii de tranzit postului vamal de destinaţie declarat. Aceste informaţii se bazează pe datele obţinute din declaraţia de tranzit, astfel cum a fost modificată, după caz.

432. Postul vamal de plecare notifică titularului regimului acordarea liberului de vamă al mărfurilor pentru regimul de tranzit şi îi furnizează, la cererea titularului regimului, un document de însoţire a tranzitului.

Documentul de însoţire a tranzitului este furnizat utilizând formularul aprobat de Serviciul Vamal şi, dacă este necesar, completat cu lista articolelor în formularul aprobat de Serviciul Vamal.

[Pct.432 completat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

4321. MRN-ul declaraţiei de tranzit şi alte documente care însoţesc mărfurile sunt prezentate ori de câte ori Serviciul Vamal solicită acest lucru. MRN-ul declaraţiei de tranzit se transmite Serviciului Vamal prin intermediul unor tehnici de prelucrare electronică a datelor. În cazul în care transmiterea MRN-ului prin intermediul unor tehnici de prelucrare electronică a datelor nu este posibilă, Serviciul Vamal acceptă transmiterea MRN-ului prin intermediul unui document de însoţire a tranzitului, al unui cod de bare sau prin intermediul oricăror alte mijloace de comunicare a MRN-ului.

[Pct.4321 introdus prin Hot.Guv. nr.496 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

Subsecţiunea a 3-a

Formalităţi în timpul procedurii de tranzit

433. Transportatorul prezintă fără întârzieri nejustificate după incident mărfurile împreună cu MRN-ul declaraţiei de tranzit la cel mai apropiat post vamal în cazul în care:

1) transportatorul este obligat să se abată de la itinerarul prescris în conformitate cu pct.416 din cauza unor circumstanţe independente de voinţa sa;

2) sigiliile sunt deteriorate sau manipulate în cursul unei operaţiuni de transport din motive independente de voinţa transportatorului;

3) sub supravegherea Serviciului Vamal, mărfurile se transferă dintr-un mijloc de transport în alt mijloc de transport;

4) pericolul iminent necesită descărcarea imediată parţială sau totală a mijlocului de transport sigilat;

5) există un incident care poate afecta capacitatea titularului procedurii sau a transportatorului de a-şi respecta obligaţiile;

6) se modifică oricare dintre elementele care constituie un singur mijloc de transport, conform pct.419.

[Pct.433 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

434. În cazul în care postul vamal consideră că operaţiunea de tranzit în cauză poate continua, acesta ia toate măsurile pe care le consideră necesare.

435. În cazul unui incident menţionat la pct.433 subpct. 3), Serviciul Vamal nu solicită prezentarea mărfurilor dacă sunt îndeplinite toate următoarele condiţii:

1) mărfurile sunt transferate dintr-un mijloc de transport care nu este sigilat;

2) titularul regimului sau transportatorul în numele titularului regimului furnizează informaţii relevante privind transferul către postul vamal.

[Pct.435 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

436. În cazul unui incident menţionat la pct.433 subpct. 6), transportatorul poate continua operaţiunea de tranzit atunci când unul sau mai multe garnituri sau vagoane sunt retrase dintr-un set de garnituri de cale ferată sau vagoane cuplate, din cauza unor probleme tehnice.

[Pct.436 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

437. În cazul unui incident menţionat la pct.433 subpct. 6), în cazul în care autotractorul unui vehicul rutier este schimbat fără ca remorcile sau semiremorcile acestuia să fie schimbate, postul vamal nu poate solicita prezentarea mărfurilor dacă titularul regimului sau transportatorul în numele titularului regimului furnizează postului vamal informaţii relevante privind componenţa vehiculului rutier.

[Pct.437 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

438. Informaţiile relevante privind incidentele din timpul operaţiunii de tranzit se înregistrează în sistemul electronic de tranzit de către postul vamal menţionat la pct.433.

[Pct.438 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

Subsecţiunea a 4-a

Formalităţi la postul vamal de destinaţie

439. În cazul în care mărfurile plasate în regim de tranzit ajung la postul vamal de destinaţie, la postul vamal respectiv se prezintă următoarele: mărfurile, MRN-ul declaraţiei de tranzit şi orice informaţii solicitate de postul vamal de destinaţie.

Prezentarea va avea loc în timpul programului oficial de lucru. Cu toate acestea postul vamal de destinaţie, la cererea persoanei în cauză, permite ca prezentarea să aibă loc în afara orelor oficiale de lucru sau în orice alt loc.

[Pct.439 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

440. În cazul în care prezentarea a avut loc după expirarea termenului stabilit de postul vamal de plecare în conformitate cu art.294 alin.(1) din Cod, titularul regimului se consideră că a respectat termenul în cazul în care acesta sau transportatorul demonstrează postului vamal de destinaţie că întârzierea nu îi este imputabilă.

441. Regimul de tranzit poate fi încheiat la un post vamal altul decât cel declarat în declaraţia de tranzit. Postul vamal respectiv este considerat postul vamal de destinaţie.

442. La solicitarea persoanei care prezintă mărfurile la postul vamal de destinaţie, postul vamal în cauză vizează o recipisă care certifică prezentarea mărfurilor la postul vamal respectiv şi conţine o trimitere la MRN-ul declaraţiei de tranzit.

Recipisa este furnizată prin intermediul formularului aprobat de Serviciul Vamal şi este completată în avans de persoana în cauză.

Recipisa nu se foloseşte ca probă alternativă a regimului de tranzit care s-a încheiat în sensul pct.453

443. Postul vamal de destinaţie notifică postului vamal de plecare sosirea mărfurilor în ziua în care mărfurile şi MRN-ul declaraţiei de tranzit sunt prezentate în conformitate cu pct.439.

Dacă regimul de tranzit este finalizat la un alt post vamal decât cel declarat în declaraţia de tranzit, postul vamal considerat a fi postul vamal de destinaţie în conformitate cu pct.441 notifică postului vamal de plecare sosirea în ziua în care sunt prezentate mărfurile şi MRN-ul declaraţiei de tranzit în conformitate cu pct.439.

Postul vamal de plecare notifică sosirea postului vamal de destinaţie declarat în declaraţia de tranzit.

[Pct.443 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

444. Dacă regimul de tranzit este finalizat, postul vamal de destinaţie efectuează controale vamale pe baza datelor operaţiunii de tranzit primite de la postul vamal de plecare.

Dacă regimul de tranzit este încheiat, nu a fost identificată nicio neregulă de către postul vamal de destinaţie, iar titularul regimului prezintă documentul de însoţire a tranzitului, postul vamal respectiv vizează documentul menţionat la cererea titularului regimului, pentru a se furniza o probă alternativă în conformitate cu pct.453. Vizarea constă în ştampila şi semnătura funcţionarului vamal, data şi menţiunea următoare: "Probă alternativă – 99202".

445. Postul vamal de destinaţie notifică rezultatele controlului postului vamal de plecare cel mai târziu în a treia zi de la data la care sunt prezentate mărfurile la postul vamal de destinaţie ori în alt loc în conformitate cu pct.439. În cazuri excepţionale, termenul-limită respectiv poate fi prelungit până la şase zile.

Prin derogare de la primul alineat, atunci când mărfurile sunt primite de un destinatar agreat menţionat la art.298 alin.(1) lit.b) din Cod, acest lucru este notificat postului vamal de plecare cel mai târziu în a şasea zi de la data la care mărfurile i-au fost livrate destinatarului agreat.

Dacă mărfurile sunt transportate pe calea ferată şi unul sau mai multe vagoane pentru călători sau mărfuri sunt retrase dintr-o garnitură de vagoane de cale ferată pentru călători sau mărfuri din cauza unor probleme tehnice, conform dispoziţiilor pct.436, se notifică acest lucru postului vamal de plecare cel târziu în a 12-a zi de la data la care a fost prezentată prima parte a mărfurilor.

Subsecţiunea a 5-a

Procedura de cercetare şi de recuperare a datoriei vamale

446. Dacă postul vamal de plecare nu a primit rezultatele controlului în şase zile în conformitate cu pct.445 primul alineat sau cu pct.445 alineatul al doilea ori în 12 zile în conformitate cu pct.445 alineatul al treilea, după ce a primit notificarea sosirii mărfurilor, respectivul post vamal solicită imediat rezultatele controlului de la postul vamal de destinaţie care a trimis notificarea referitoare la sosirea mărfurilor.

Postul vamal de destinaţie trimite rezultatele controlului imediat după primirea cererii din partea postului vamal de plecare.

[Pct.446 completat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

447. Dacă subdiviziunea competentă a Serviciului Vamal nu a primit încă informaţii care să permită încheierea operaţiunii de tranzit sau recuperarea datoriei vamale, aceasta solicită informaţiile pertinente de la titularul regimului sau, dacă sunt disponibile date suficiente la locul de destinaţie, de la postul vamal de destinaţie, în urătoarele cazuri:

1) postul vamal de plecare nu a primit notificarea referitoare la sosirea mărfurilor până la expirarea termenului-limită pentru prezentarea mărfurilor, stabilit în conformitate cu art.294 alin.(1) din Cod;

2) postul vamal de plecare nu a primit rezultatele controlului solicitate în conformitate cu pct.446;

3) postul vamal de plecare constată că notificarea privind sosirea mărfurilor sau rezultatele controlului au fost trimise din greşeală.

[Pct.447 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.447 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

448. Subdiviziunea competentă a Serviciului Vamal va transmite cererile de informaţii în conformitate cu pct.447 subpct. 1) în termen de 7 zile de la expirarea termenului-limită menţionat şi cererile de informaţii în conformitate cu pct.447 subpct. 2) într-o perioadă de 7 zile de la expirarea termenului aplicabil menţionat la pct.446.

Cu toate acestea, în cazul în care, înainte ca aceste termene-limită să expire, subdiviziunea competentă a Serviciului Vamal primeşte informaţii că regimul de tranzit nu s-a încheiat corect sau dacă suspectează acest lucru, transmite cererea fără întârziere.

[Pct.448 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.448 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

449. Răspunsurile la cererile formulate în conformitate cu pct.447 se trimit în termen de 28 de zile de la data la care a fost trimisă cererea.

În cazul în care, în urma unei cereri în conformitate cu pct.447 postul vamal de destinaţie nu a furnizat informaţii suficiente pentru încheierea regimului de tranzit, subdiviziunea competentă a Serviciului Vamal solicită titularului regimului să furnizeze aceste informaţii în cel mult 35 de zile de la iniţierea procedurii de cercetare.

Titularul procedurii va răspunde cererii respective în termen de 28 de zile de la data la care a fost trimisă.

[Pct.449 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

450. În cazul în care informaţiile furnizate într-un răspuns din partea titularului regimului în conformitate cu pct.449 nu sunt suficiente pentru a încheia regimul de tranzit, dar subdiviziunea competentă a Serviciului Vamal le consideră suficiente pentru continuarea procedurii de cercetare, subdiviziunea respectivă trimite imediat postului vamal implicat o cerere de informaţii suplimentare.

Postul vamal respectiv va răspunde cererii în termen de 40 de zile de la data la care a fost trimisă.

[Pct.450 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.450 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

451. Atunci când, pe parcursul etapelor unei proceduri de cercetare prevăzute la pct.446-450 se constată că regimul de tranzit a fost finalizat corect, subdiviziunea competentă a Serviciului Vamal încheie regimul de tranzit şi îl informează imediat pe titularul regimului şi, după caz, subdiviziunea competentă a Serviciului Vamal care ar fi putut iniţia o procedură de recuperare.

În cazul în care în etapele unei proceduri de anchetă prevăzute la pct.446-450 se constată că regimul de tranzit nu poate fi încheiat, subdiviziunea competentă a Serviciului Vamal iniţiază o procedură de recuperare.

[Pct.451 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

452. Dacă a apărut o datorie vamală, subdiviziunea competentă a Serviciului Vamal ia următoarele măsuri:

1) identifică debitorul;

2) informează subdiviziunea competentă responsabilă cu recuperarea.

[Pct.452 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

453. Regimul de tranzit se consideră încheiat în mod corect dacă titularul regimului prezintă, într-un mod considerat satisfăcător de subdiviziunea competentă a Serviciului Vamal, unul dintre următoarele documente de identificare a mărfurilor:

1) un document certificat de subdiviziunea care identifică mărfurile şi stabileşte că mărfurile au fost prezentate la postul vamal de destinaţie sau au fost livrate unui destinatar agreat, conform art.298 alin.(1) lit.b) din Cod;

2) un document vamal eliberat într-o ţară străină în care mărfurile sunt plasate sub un regim vamal;

3) un document eliberat într-o ţară străină, ştampilat sau certificat în alt mod de către autoritatea vamală a ţării respective şi care stabileşte că mărfurile sunt considerate a se afla în liberă circulaţie în ţara respectivă;

4) un document sau o evidenţă vamală, certificat(ă) de autoritatea vamală a unei ţări, care stabileşte că mărfurile au părăsit fizic teritoriul vamal al ţării respective.

[Pct.453 completat prin Hot.Guv. nr.496 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

[Pct.453 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

454. În locul documentelor menţionate la pct.453 pot fi furnizate drept dovadă copii ale acestora certificate ca fiind copii conforme de către organismul care a certificat documentele originale sau de către autoritatea ţării străine în cauză.

455. Recipisa menţionată la pct.442 nu este considerată ca dovadă că regimul de tranzit a fost încheiată corect.

[Pct.455 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

Subsecţiunea a 6-a

Simplificări

456. În scopul operaţiunilor TIR, cererile pentru statutul de destinatar agreat menţionat la art.297 din Cod se depun la Aparatul central al Serviciului Vamal. În cazul în care este depusă prin alte mijloace decât tehnicile electronice de prelucrare a datelor, cererea respectivă se face utilizând formularul aprobat de Serviciul Vamal.

În cazul în care Aparatul central al Serviciului Vamal decide să acorde autorizaţia, acesta o face utilizând formularul aprobat de Serviciul Vamal.

457. În scopul plasării mărfurilor sub regimul de tranzit, cererile pentru statutul de expeditor agreat menţionate la art.298 alin.(1) lit.(a) din Cod şi cererile pentru statutul de destinatar agreat menţionate la art.298 alin.(1) lit.b) din Cod se depun la Aparatul central al Serviciului Vamal. În cazul în care este depusă prin alte mijloace decât tehnicile electronice de prelucrare a datelor, cererea respectivă se face utilizând formularul aprobat de Serviciul Vamal. Regulile de completare a formularului se aprobă de Serviciul Vamal.

În cazul în care Aparatul central al Serviciului Vamal decide să acorde autorizaţia, acesta o face utilizând formularul aprobat de Serviciul Vamal. Regulile de completare a formularului se aprobă de Serviciul Vamal.

458. În aplicarea prevederilor art.298 alin.(2) lit.b) din Cod, autorizaţia se acordă solicitantului care declară că aplică sau va aplica regimul de tranzit la cel puţin 50 de operaţiuni de tranzit în decursul unui an calendaristic.

[Pct.458 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

459. În cazul în care un expeditor agreat intenţionează să plaseze mărfuri sub regimul de tranzit, acesta depune o declaraţie de tranzit la postul vamal de plecare. Expeditorul agreat nu poate începe procedura de tranzit până la expirarea termenului prevăzut în autorizaţia prevăzută la art.298 alin.(1) lit.(1) din Cod.

460. Expeditorul agreat introduce următoarele informaţii în sistemul de tranzit electronic:

1) itinerarul în care a fost prescris un itinerar în conformitate cu pct.421;

2) termenul stabilit în conformitate cu art.294 din Cod în care mărfurile trebuie să fie prezentate la postul vamal de destinaţie;

3) numărul şi identificatorii individuali ai sigiliilor, după caz.

461. Expeditorul agreat imprimă un document de însoţire a tranzitului numai după primirea notificării de acordare a mărfurilor pentru regimul de tranzit de la postul vamal de plecare.

462. Atunci când mărfurile ajung într-un loc specificat în autorizaţia menţionată la art.298 alin.(1) lit.(1) din Cod, destinatarul agreat:

1) anunţă imediat postul vamal de destinaţie sosirea mărfurilor şi îl informează cu privire la orice nereguli sau incidente survenite în timpul transportului;

2) descărcarea mărfurilor numai după obţinerea permisului de la postul vamal de destinaţie;

3) după descărcare, înscrie fără întârziere rezultatele inspecţiei şi orice alte informaţii relevante referitoare la descărcare în evidenţele sale;

4) să notifice postul vamal de destinaţie cu privire la rezultatele controlului mărfurilor şi să îl informeze despre eventualele nereguli în a treia zi următoare celei în care a primit permisiunea de descărcare a mărfurilor, cel târziu.

463. Atunci când postul vamal de destinaţie a primit notificarea de sosire a mărfurilor la sediul destinatarului agreat, acesta notifică postul vamal de plecare despre sosirea mărfurilor.

Atunci când postul vamal de destinaţie a primit rezultatele inspecţiei mărfurilor menţionate la pct.462 subpct. 4), acesta transmite rezultatele controlului postului vamal de plecare în a şasea zi, cel târziu în ziua în care mărfurile au fost livrate destinatarului agreat.

464. La cererea transportatorului, destinatarul agreat emite chitanţa care atestă sosirea mărfurilor într-un loc specificat în autorizaţia menţionată la art.298 alin.(1) lit.b) din Cod şi care conţine o trimitere la MRN al operaţiunii de tranzit. Chitanţa va fi furnizată folosind formularul aprobat de Serviciul Vamal.

O chitanţă eliberată de către destinatarul agreat transportatorului la livrarea mărfurilor şi informaţiile solicitate trebuie să conţină datele menţionate în formularul aprobat de Serviciul Vamal.

465. În cazul în care un expeditor agreat sau un operator economic care solicită statutul de expeditor agreat menţionat la art.298 alin.(1) lit.a) din Cod solicită o autorizaţie de utilizare a sigiliilor de tip special, astfel cum este menţionat la art.298 alin.(1) lit.c) din Cod, cererea se depune la Aparatul central al Serviciului Vamal.

466. Sigiliile de tip special trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la pct.426.

În cazul în care sigiliile au fost certificate de un organism competent în conformitate cu Standardul internaţional ISO nr.17712:2013 "Containere de marfă - Sigilii mecanice", se consideră că acele sigilii îndeplinesc cerinţele respective.

Pentru containere sigiliile cu caracteristici de înaltă securitate trebuie utilizate în cea mai mare măsură posibilă.

467. Sigiliul de tip special trebuie să poarte oricare dintre următoarele indicaţii:

1) numele persoanei autorizate conform art.298 alin.(1) lit.c) din Cod să utilizeze sigiliu;

2) o abreviere sau un cod corespunzător pe baza căruia Serviciul Vamal poate identifica persoana în cauză.

468. Titularul regimului introduce numărul şi identificatorii individuali ai sigiliilor de tip special în declaraţia de tranzit şi aplică sigilii cel târziu la data eliberării mărfurilor pentru regimul de tranzit.

469. Serviciul Vamal monitorizează utilizarea sigiliilor de tip special de către persoanele autorizate în conformitate cu art.298 alin.(5) din Cod.

470. În scopul transportului aerian, autorizaţiile de utilizare a unui document de transport electronic ca declaraţie de tranzit pentru plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit în conformitate cu art.298 alin.(1) lit.e) din Cod se acordă numai dacă:

1) solicitantul operează un număr semnificativ de zboruri între aeroporturile Republicii Moldova;

2) solicitantul demonstrează că va fi în măsură să se asigure că datele documentului electronic de transport sunt disponibile postului vamal de plecare de la aeroportul de plecare şi postului vamal de destinaţie de pe aeroportul de destinaţie şi că aceste detalii sunt la fel la postul vamal de plecare şi la postul vamal de destinaţie.

471. Mărfurile sunt eliberate pentru regimul de tranzit atunci când datele documentului electronic de transport au fost puse la dispoziţia postului vamal de plecare din aeroport în conformitate cu mijloacele definite în autorizaţie.

472. În cazul în care mărfurile urmează să fie plasate sub regimul de tranzit, titularul regimului introduce codurile corespunzătoare lângă toate articolele din documentul de transport electronic.

473. Regimul de tranzit se încheie atunci când mărfurile sunt prezentate la postul vamal de destinaţie din aeroport şi datele documentului electronic de transport au fost puse la dispoziţia postului vamal respectiv în conformitate cu mijloacele definite în autorizaţie.

474. Titularul regimului notifică imediat posturile vamale de plecare şi de destinaţie cu privire la toate infracţiunile şi neregulile.

475. Regimul de tranzit este considerat a fi încheiat, cu excepţia cazului în care Serviciul Vamal a primit informaţii sau a stabilit că procedura nu s-a finalizat corect.

Secţiunea a 3-a

Depozitare

Subsecţiunea 1

Antrepozitul vamal

476. Autorizaţiile pentru exploatarea spaţiilor de depozitare pentru antrepozitarea vamală a mărfurilor se acordă cu condiţia ca spaţiile de depozitare să nu fie folosite în scopul vânzării cu amănuntul, cu excepţia cazului în care mărfurile sunt vândute cu amănuntul în oricare dintre următoarele situaţii:

1) cu scutirea de la plata drepturilor de import a călătorilor către sau din ţări sau teritorii din afara teritoriului vamal;

2) cu scutirea de la plata drepturilor de import pentru membrii organizaţiilor internaţionale;

3) cu scutirea de la plata drepturilor de import în temeiul acordurilor internaţionale;

4) de la distanţă, inclusiv prin internet.

477. Atunci când mărfurile prezintă un pericol sau pot deteriora alte mărfuri sau necesită dotări speciale din alte motive, autorizaţiile pentru exploatarea spaţiilor de depozitare pentru antrepozitarea vamală a mărfurilor pot specifica faptul că mărfurile pot fi depozitate numai în spaţii de depozitare special dotate.

478. Mărfurile care fac obiectul controalelor veterinare sau fitosanitare, cu excepţia celor care sunt depozitate fără descărcarea lor din mijloacele de transport corespunzătoare pentru transportul acestor mărfuri, pot fi depozitate numai în spaţii de depozitare pentru antrepozitul vamal al mărfurilor recunoscute de autorităţile competente ca fiind potrivite pentru depozitarea acestor mărfuri în conformitate cu legislaţia în vigoare.

479. În cazul în care mărfurile autohtone sunt depozitate împreună cu mărfuri străine într-un spaţiu de depozitare pentru antrepozitare vamală şi este imposibilă sau ar fi posibilă doar cu costuri disproporţionate identificarea în permanenţă a fiecărui tip de mărfuri (depozitare comună), autorizaţia menţionată la art.279 alin.(1) lit.b) din Cod stabileşte că separarea contabilă se efectuează cu privire la fiecare tip de mărfuri, la statutul vamal şi, atunci când este cazul, la originea mărfurilor.

480. Mărfurile autohtone depozitate împreună cu mărfuri străine într-un spaţiu de depozitare menţionat la pct.479 au acelaşi cod de opt cifre din Nomenclatura combinată, aceeaşi calitate comercială şi aceleaşi caracteristici tehnice.

481. În sensul pct.480, mărfurile străine care ar face obiectul, în momentul depozitării lor împreună cu mărfuri autohtone, unei taxe antidumping provizorii sau definitive, al unei taxe compensatorii, al unei măsuri de salvgardare sau al unei taxe suplimentare care rezultă dintr-o suspendare a concesiilor, în cazul în care acestea ar fi declarate în vederea punerii în liberă circulaţie, nu sunt considerate ca având aceeaşi calitate comercială ca mărfurile autohtone.

[Pct.481 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

482. Pct. 481 nu se aplică în cazul în care mărfurile străine sunt depozitate împreună cu mărfuri autohtone care au fost declarate anterior drept mărfuri străine pentru punerea în liberă circulaţie şi pentru care s-au plătit taxele menţionate la punctul respectiv.

4821. Plasarea sub regim de antrepozit vamal a mărfurilor alimentare care au termen de valabilitate limitat şi încheierea acestui regim se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

[Pct.4821 introdus prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

4822. Se interzice plasarea medicamentelor în regim de antrepozit vamal dacă din termenul de valabilitate al acestora a rămas mai puţin de 10%.

[Pct.4822 introdus prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

4823. Dacă până la expirarea termenului de aflare a mărfurilor sub regim de antrepozit vamal, acesta nu a fost încheiat, biroul vamal încheie regimul din oficiu cu încasarea datoriei vamale, pe baza unei decizii de regularizare.

[Pct.4823 introdus prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

Subsecţiunea a 2-a

Zone libere

483. Procedura şi condiţiile de plasare/scoatere a mărfurilor în/din zonele libere se stabileşte de Serviciul Vamal.

[Pct.483 completat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

Secţiunea a 4-a

Utilizare specifică

Subsecţiunea 1

Admitere temporară

484. O cerere de acordare a unei autorizaţii pentru admitere temporară se depune la subdiviziunea Serviciului Vamal de a cărei competenţă ţine locul în care mărfurile urmează să fie utilizate pentru prima dată.

[Pct.484 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

4841. Regulamentul de utilizare a regimului vamal special de admitere temporară de către persoanele juridice şi persoanele fizice se aprobă de către Serviciul Vamal.

[Pct.4841 introdus prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

485. În cazul în care o cerere de acordare a unei autorizaţii de admitere temporară este făcută prin intermediul unei declaraţii vamale verbale în conformitate cu pct.279, al unui act în conformitate cu pct.285 sau al unui carnet ATA sau CPD în conformitate cu pct.360, aceasta se depune la locul unde mărfurile sunt prezentate şi declarate pentru admitere temporară.

[Pct.485 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

486. Autorizaţia de utilizare a regimului de admitere temporară cu scutire parţială de la plata drepturilor de import se acordă pentru mărfurile care nu îndeplinesc toate cerinţele relevante pentru scutirea totală de la plata drepturilor de import prevăzute la pct.489-505 şi 512-533.

[Pct.486 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

487. Autorizaţia de utilizare a regimului de admitere temporară cu scutire parţială de la plata drepturilor de import nu se acordă în cazul mărfurilor consumabile.

488. Autorizaţia de admitere temporară cu scutire parţială de la plata drepturilor de import se acordă cu condiţia ca cuantumul drepturilor de import datorate în conformitate cu art.320 alin.(2) din Cod să se plătească atunci când se încheie regimul.

489. Se poate acorda scutire totală de drepturi de import pentru paleţi şi piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele acestora, containerele şi piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele acestora, precum şi pentru piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele destinate mijloacelor de transport străine, în conformitate cu pct.490-493 şi 495, de asemenea, în cazul în care solicitantul şi titularul regimului sunt stabiliţi pe teritoriului vamal.

Atunci când se face referire, în prezenta subsecţiune, la utilizarea în scop comercial a unui mijloc de transport, aceasta înseamnă utilizarea unui mijloc de transport pentru transportul persoanelor, cu plată, sau utilizarea unui mijloc de transport pentru transportul industrial sau comercial al mărfurilor, cu plată sau fără plată. Prin utilizarea în scop privat a unui mijloc de transport se înţelege utilizarea unui mijloc de transport fără un scop comercial.

490. Scutirea totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele pentru paleţi atunci când sunt importate temporar pentru a fi reexportate separat sau ca parte integrantă a paleţilor.

491. Scutirea totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru containere atunci când au fost marcate durabil într-un loc adecvat şi clar vizibil cu toate următoare informaţii:

1) identificarea proprietarului sau a operatorului, care poate fi indicată fie prin afişarea numelui complet, fie printr-un sistem de identificare stabilit, excepţie fiind simbolurile, precum emblemele sau steagurile;

2) mărcile şi numerele de identificare ale containerului aprobate de către proprietar sau de către utilizator;

3) greutatea containerului gol, împreună cu tot echipamentul fixat permanent.

492. În cazul containerelor de marfă utilizate în sectorul maritim sau al oricărui alt container care foloseşte un prefix standard ISO constând din patru majuscule terminate cu U, identificarea proprietarului sau a operatorului principal, precum şi numărul de serie al containerului şi cifra de control a containerului trebuie să respecte standardul internaţional ISO 6346 şi anexele acestuia.

493. Atunci când cererea de acordare a autorizaţiei este realizată în conformitate cu pct.356, containerele sunt monitorizate de o persoană stabilită pe teritoriul vamal sau de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal care este reprezentată pe teritoriul vamal.

Persoana specificată furnizează, la cererea Serviciului Vamal, informaţii detaliate privind circulaţia fiecărui container pentru care s-a acordat admiterea temporară, inclusiv privind datele şi locurile de intrare şi de ieşire ale acestuia.

494. Scutirea totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele pentru containere atunci când sunt importate temporar pentru a fi reexportate separat sau ca parte integrantă a containerelor.

495. La pct.496-498, termenul "mijloace de transport" include piesele de schimb normale, accesoriile şi echipamentele care însoţesc mijloacele de transport.

496. În cazul în care mijloacele de transport sunt declarate verbal pentru admiterea temporară în conformitate cu pct.279 sau printr-un alt act în conformitate cu pct.285 coroborat cu pct.287, autorizaţia pentru admitere temporară se acordă persoanei care deţine controlul fizic asupra mărfurilor la momentul acordării liberului de vamă pentru regimul de admitere temporară, cu excepţia cazului în care persoana respectivă acţionează pe seama unei alte persoane. În acest caz, autorizaţia este acordată acesteia din urmă.

497. Scutirea totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru mijloace de transport rutiere, feroviare, aeriene, maritime şi pe căile navigabile interioare când acestea îndeplinesc următoarele condiţii:

1) sunt înmatriculate în afara teritoriului vamal în numele unei persoane stabilite în afara acestui teritoriu sau, în cazul în care mijloacele de transport nu sunt înmatriculate, sunt deţinute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal;

2) sunt utilizate de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal, fără a aduce atingere pct.500 - 505.

498. În cazul în care mijloacele de transport menţionate la pct.497 sunt utilizate în scop privat de către o terţă persoană stabilită în afara teritoriului vamal, se acordă scutirea totală de la plata drepturilor de import cu condiţia ca persoana respectivă să fie autorizată în mod corespunzător în scris de către titularul autorizaţiei.

499. Scutirea totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele destinate mijloacelor de transport atunci când sunt importate temporar pentru a fi reexportate separat sau ca parte integrantă a mijloacelor de transport.

500. Persoanele stabilite pe teritoriul vamal beneficiază de scutire totală de la plata drepturilor de import atunci când este îndeplinită oricare dintre următoarele condiţii:

1) în cazul mijloacelor de transport feroviar, acestea sunt puse la dispoziţia unor astfel de persoane printr-un acord care prevede că fiecare persoană poate utiliza materialul rulant al celorlalte în cadrul acordului respectiv;

2) în cazul mijloacelor de transport rutiere înmatriculate pe teritoriul vamal, o remorcă este ataşată la mijlocul de transport;

3) mijloacele de transport sunt utilizate într-un caz de urgenţă;

4) mijloacele de transport sunt utilizate de o firmă profesională de închiriere auto în scopul reexportului.

501. Persoanele fizice care îşi au reşedinţa permanentă pe teritoriul vamal beneficiază de scutirea totală de la plata drepturilor de import în privinţa mijloacelor de transport pe care le utilizează cu titlu privat şi ocazional, la cererea titularului înmatriculării, cu condiţia ca titularul înmatriculării să se afle pe teritoriul vamal în momentul utilizării.

502. Persoanele fizice care îşi au reşedinţa permanentă pe teritoriul vamal beneficiază de scutirea totală de la plata drepturilor de import în privinţa mijloacelor de transport pe care le-au închiriat în temeiul unui contract scris şi pe care le utilizează pentru unul dintre următoarele scopuri private:

1) pentru a se întoarce la locul lor de rezidenţă de pe teritoriul vamal;

2) pentru a părăsi teritoriul vamal.

503. Persoanele fizice care îşi au reşedinţa permanentă pe teritoriul vamal beneficiază de scutirea totală de la plata drepturilor de import în privinţa mijloacelor de transport rutier pe care le-au închiriat în temeiul unui contract scris încheiat cu un serviciu profesional de închirieri de automobile şi pe care le utilizează în scop privat.

504. Persoanele fizice care îşi au reşedinţa permanentă pe teritoriul vamal beneficiază de scutirea totală de la plata drepturilor de import în privinţa mijloacelor de transport pe care le folosesc în scop comercial sau privat, cu condiţia ca persoanele respective să fie angajate de proprietarul, de locatorul sau de locatarul mijlocului de transport şi ca angajatorul să fie stabilit în afara teritoriului vamal respectiv. Utilizarea în scop privat a mijloacelor de transport este permisă pentru deplasările între locul de desfăşurare a activităţii şi locul de reşedinţă al angajatului sau cu scopul de a îndeplini o sarcină profesională a angajatului, astfel cum se prevede în contractul de muncă. Pentru mijloacele de transport care cad sub incidenţa acestui alineat, termenul de încheiere a regimului vamal de admitere temporară este cel stipulat la art.3191 alin.3) lit.b) din Cod.

La cererea Serviciului Vamal, persoana care utilizează mijloacele de transport menţionate supra trebuie să prezinte o copie a contractului de muncă.

[Pct.504 completat prin Hot.Guv. nr.496 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

505. Scutirea totală de la plata drepturilor de import se acordă când mijloacele de transport urmează a fi înmatriculate într-o serie temporară pe teritoriul vamal în scopul reexportului în numele uneia dintre următoarele persoane:

1) o persoană stabilită în afara teritoriului respectiv;

2) o persoană fizică a cărei reşedinţă obişnuită se află pe teritoriul respectiv, în cazul în care persoana respectivă se pregăteşte să-şi schimbe reşedinţa permanentă în afara teritoriului respectiv.

506. În cazul în care un mijloc de transport a fost importat temporar cu scutire totală de la plata drepturilor de import în conformitate cu pct.496 şi 498, şi a fost returnat unui serviciu profesional de închiriere de pe teritoriul vamal, reexportul de încheiere a regimului de admitere temporară se efectuează în termen de şase luni de la data intrării mijlocului de transport pe teritoriul vamal.

În cazul în care mijlocul de transport este reînchiriat de un serviciu profesional de închiriere unei persoane stabilite în afara teritoriului respectiv sau unor persoane fizice care îşi au reşedinţa permanentă pe teritoriul vamal, reexportul de încheiere a regimului de admitere temporară se efectuează în termen de şase luni de la data intrării mijlocului de transport pe teritoriul vamal şi în termen de trei săptămâni de la încheierea contractului de reînchiriere.

Data intrării pe teritoriul vamal se consideră a fi data încheierii contractului de închiriere în temeiul căruia a fost utilizat mijlocul de transport la momentul intrării sale pe teritoriul respectiv, cu excepţia cazului în care se dovedeşte data efectivă a intrării.

507. Se acordă o autorizaţie de admitere temporară pentru un mijloc de transport menţionat la pct.495 cu condiţia ca mijlocul de transport să nu fie utilizat în alte scopuri decât reexport.

508. În cazul menţionat la pct.502, mijlocul de transport este returnat, în termen de trei săptămâni de la încheierea contractului de închiriere sau de reînchiriere, serviciului de închiriere stabilit pe teritoriul vamal:

1) în cazul în care mijlocul de transport este utilizat de persoana fizică pentru a reveni la locul său de reşedinţă de pe teritoriul vamal, sau este reexportat

2) în cazul în care mijlocul de transport este utilizat de către persoana fizică pentru a părăsi teritoriul vamal.

509. În cazul menţionat la pct.503, mijlocul de transport rutier este reexportat în termen de opt zile de la data la care a fost plasat sub regimul de admitere temporară.

510. Pentru mijloacele de transport feroviar utilizate în comun în temeiul unui acord între transportatorii din Republica Moldova şi transportatorii străini care prestează servicii de transport pe cale ferată, regimul de admitere temporară poate fi încheiat atunci când mijloacele de transport feroviar de acelaşi tip sau de aceeaşi valoare cu cele care au fost puse la dispoziţia unei persoane stabilite pe teritoriul vamal sunt exportate sau reexportate.

511. Pentru paleţi, regimul de admitere temporară poate fi încheiat atunci când sunt exportaţi sau reexportaţi paleţi de acelaşi tip sau de aceeaşi valoare cu cei care au fost plasaţi în regim.

512. Scutirea totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru mărfurile importate de călători cu domiciliul în afara teritoriului vamal, în cazul în care este îndeplinită oricare dintre condiţiile următoare:

1) mărfurile sunt obiecte personale necesare în mod rezonabil pentru călătorie;

2) mărfurile sunt destinate a fi utilizate în scopuri sportive.

513. Se acordă scutire totală de drepturi de import pentru bunuri de primă necesitate oferite gratuit de către stat pentru navigatori în următoarele cazuri:

1) sunt utilizate pe o navă care efectuează trafic maritim internaţional;

2) sunt descărcate de pe o astfel de navă şi utilizate temporar pe uscat de către echipaj;

3) sunt utilizate de echipajul unei astfel de nave în instituţii culturale sau sociale conduse de organizaţii nonprofit sau în lăcaşuri de cult unde se oficiază în mod regulat servicii pentru navigatori.

514. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru ajutoare umanitare în caz de calamitate naturală atunci când acestea sunt utilizate ca parte a măsurilor de contracarare a consecinţelor dezastrelor sau a unor situaţii similare care afectează teritoriul vamal.

515. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru echipamente medicale, chirurgicale şi de laborator care sunt trimise ca împrumut la solicitarea unui spital sau a unei alte instituţii medicale care are nevoie urgentă de astfel de echipament pentru a suplini insuficienţa propriilor dotări şi atunci când acesta este destinat diagnosticării sau terapiei.

516. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru animale deţinute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal.

517. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru următoarele mărfuri destinate a fi utilizate în zonele de frontieră:

1) echipamente deţinute şi utilizate de către persoane stabilite într-o zonă de frontieră a unei ţări terţe învecinate cu zona de frontieră a Republicii Moldova, în care urmează a fi utilizate mărfurile;

2) mărfuri utilizate pentru proiecte de construcţii, reparaţii sau întreţinere a infrastructurii într-o astfel de zonă de frontieră din Republica Moldova aflate în responsabilitatea autorităţilor publice.

518. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru următoarele mărfuri:

1) suporturi de sunet, de imagine sau de date furnizate gratuit şi utilizate în scopuri demonstrative înainte de comercializare, pentru producerea de sunet, pentru dublare sau pentru reproducere;

2) materiale utilizate exclusiv în scopuri publicitare, care includ mijloacele de transport speciale echipate în acest scop.

519. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru echipamentele profesionale care îndeplinesc următoarele condiţii:

1) sunt deţinute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal;

2) sunt importate fie de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal, fie de un angajat al proprietarului stabilit pe teritoriul vamal;

3) sunt utilizate de importator sau sub supravegherea lui, cu excepţia coproducţiilor audiovizuale.

520. Fără a aduce atingere pct.519, scutirea totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru instrumentele muzicale portabile importate cu titlu temporar de către călători pentru a fi utilizate ca echipament profesional. Călătorii pot fi rezidenţi în interiorul sau în afara teritoriului vamal.

521. Scutirea totală de la plata drepturilor de import nu se acordă pentru materialul profesional care urmează să fie utilizat pentru oricare din următoarele scopuri:

1) fabricarea industrială a mărfurilor;

2) ambalarea industrială a mărfurilor;

3) exploatarea resurselor naturale;

4) construirea, repararea sau întreţinerea clădirilor;

5) lucrări de terasament, precum şi alte lucrări similare.

522. Pct. 521 subpct. 3), 4) şi 5) nu se aplică în cazul uneltelor de mână.

523. Se acordă scutirea totală de la plata drepturilor de import pentru materialul didactic şi echipamentele ştiinţifice, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) sunt deţinute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal;

2) sunt importate de instituţii ştiinţifice, de învăţământ sau de formare profesională publice sau private, fără profit şi sunt utilizate exclusiv în scopuri de educaţie, formare profesională sau cercetare ştiinţifică sub responsabilitatea instituţiei importatoare;

3) sunt importate în cantităţi rezonabile, având în vedere scopul acestui import;

4) nu sunt utilizate exclusiv în scopuri comerciale.

524. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru următoarele mărfuri:

1) ambalajele care sunt importate pline şi sunt destinate reexportului, goale sau pline;

2) ambalajele care sunt importate goale şi sunt destinate reexportului pline.

525. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru forme, matriţe, calapoade, desene, schiţe, instrumente de măsurare, de control şi de testare şi alte articole similare, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) sunt deţinute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal;

2) sunt utilizate în producţie de către o persoană stabilită pe teritoriul vamal şi peste 50 % din produsele obţinute în urma utilizării lor se exportă sau se reexportă.

[Pct.525 completat prin Hot.Guv. nr.496 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

526. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru unelte şi instrumente speciale atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) sunt deţinute de o persoană stabilită în afara teritoriului vamal;

2) sunt puse la dispoziţia unei persoane stabilite pe teritoriul vamal pentru fabricarea de mărfuri şi se exportă sau se reexportă peste 50% din mărfurile obţinute.

[Pct.526 completat prin Hot.Guv. nr.496 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

527. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru mărfurile aflate în oricare dintre următoarele situaţii:

1) fac obiectul testelor, experimentelor sau demonstraţiilor;

2) fac obiectul unei testări cu rezultate satisfăcătoare, prevăzute în cadrul unui contract de vânzare;

3) sunt utilizate pentru a efectua teste, experimente sau demonstraţii fără câştig financiar.

528. Scutirea totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru eşantioanele utilizate exclusiv pentru prezentări sau demonstraţii pe teritoriul vamal, cu condiţia ca respectiva cantitate de eşantioane să fie rezonabilă, având în vedere utilizarea în cauză.

529. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru mijloacele de producţie de înlocuire care sunt furnizate temporar unui client de către un furnizor sau reparator, până la livrarea sau repararea unor mărfuri similare.

530. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru mărfurile care urmează a fi expuse sau utilizate la un eveniment public organizat fără a avea ca scop principal comercializarea de mărfuri sau care urmează a fi obţinute la asemenea evenimente din mărfuri plasate sub regimul de admitere temporară.

Serviciul Vamal, în cazurile stabilite de către acesta, acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru mărfurile care urmează a fi expuse sau utilizate la alte evenimente sau care sunt obţinute la asemenea evenimente din mărfuri plasate sub regimul de admitere temporară.

531. Scutirea totală de la plata drepturilor de import se acordă pentru mărfurile livrate de către proprietar pentru inspectarea de către o persoană din Republica Moldova care are dreptul să le achiziţioneze în urma inspecţiei.

532. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru următoarele:

1) opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi importate în scopul expunerii, în vederea posibilei vânzări;

2) mărfuri, altele decât cele nou produse, importate în vederea vânzării prin licitaţie.

533. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru piese de schimb, accesorii şi echipamente care sunt utilizate pentru reparaţii şi întreţinere, inclusiv revizie, ajustări şi conservare, pentru mărfurile plasate sub regimul de admitere temporară.

534. Se acordă scutire totală de la plata drepturilor de import pentru alte mărfuri decât cele menţionate la pct.489-505 şi 512-533 sau care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolele respective, în oricare dintre următoarele situaţii:

1) mărfurile sunt importate cu titlu ocazional pentru o perioadă care nu depăşeşte trei luni;

2) mărfurile sunt importate în situaţii speciale, care nu au efect pe plan economic în Republica Moldova.

535. În cazurile menţionate la pct.513–516, pct.517 subpct. 2), pct.523-534, solicitantul şi titularul regimului pot fi stabiliţi pe teritoriul vamal.

[Pct.535 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

536. În ceea ce priveşte mărfurile menţionate la pct.527 subpct.3), pct.529 şi 531, termenul pentru încheierea regimului este de 6 luni de la momentul în care mărfurile sunt plasate sub regimul de admitere temporară.

[Pct.536 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

537. În ceea ce priveşte animalele menţionate la pct.516, termenul pentru încheierea regimului este de cel puţin 12 luni de la momentul în care animalele sunt plasate sub regimul de admitere temporară.

[Pct.537 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

538. În scopul încheierii regimului de admitere temporară a mărfurilor menţionate la pct.530, cu excepţia produselor accizate, consumul, distrugerea sau distribuirea lor gratuită către public în cadrul evenimentului este considerat(ă) reexport, numai în cazul în care cantitatea lor corespunde naturii evenimentului, numărului de vizitatori şi măsura în care titularul regimului participă la evenimentul respectiv.

[Pct.538 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

539. Încheierea admiterii temporare se poate obţine cu acordul autorităţilor competente (inclusiv a mijloacelor de transport) în porturi libere sau în zone libere, în antrepozite vamale sau în regim de tranzit vamal, în vederea exportării ulterioare sau a oricărei alte destinaţii autorizate. Încheierea admiterii temporare se poate obţine prin comercializarea mărfurilor, în cazul în care circumstanţele o justifică şi legislaţia naţională autorizează acest lucru, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor şi a formalităţilor ce se aplică în aceste situaţii.

540. Încheierea admiterii temporare se poate obţine dacă mărfurile (inclusiv mijloacele de transport) care au fost deteriorate grav în urma unui accident sau în cazul unei forţe majore sunt, prin decizia autorităţilor vamale:

a) supuse drepturilor de import datorate la data la care au fost prezentate deteriorate în vamă, în scopul încheierii admiterii temporare;

b) abandonate, fără alte cheltuieli, autorităţilor competente din teritoriul de admitere temporară, caz în care titularul admiterii temporare este scutit de plata drepturilor de import; sau

c) distruse, sub supraveghere oficială, pe cheltuiala celor interesaţi, iar părţile recuperate sunt supuse, în caz de comercializare, drepturilor de import datorate la data la care şi în starea în care au fost prezentate în vamă după accident sau în cazul unei forţe majore.

[Pct.540 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

541. Încheierea admiterii temporare se poate obţine, de asemenea, dacă, la cererea persoanei în cauză şi prin decizia Serviciului Vamal, mărfurilor (inclusiv mijloacelor de transport) li se atribuie una dintre destinaţiile prevăzute anterior la pct.540 lit.b) sau c).

542. Încheierea admiterii temporare se poate obţine, de asemenea, la cererea persoanei în cauză, dacă aceasta justifică Serviciului Vamal distrugerea sau pierderea totală a mărfurilor (inclusiv a mijloacelor de transport) în urma unui accident sau a unei forţe majore. În acest caz, titularul admiterii temporare este scutit de plata drepturilor şi taxelor de import.

[Pct.542 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

543. În cazul în care mărfurile plasate sub regimul de admitere temporară sunt ulterior plasate sub un regim vamal care permite încheierea regimului de admitere temporară în conformitate cu art.286 alin.(1) din Cod, declaraţia vamală pentru regimul vamal ulterior, alta decât carnetul ATA/CPD, va conţine indicaţia determinată de Serviciul Vamal şi numărul de autorizaţie corespunzător, dacă este cazul.

544. În cazul în care mărfurile plasate sub regimul de admitere temporară sunt reexportate în conformitate cu art.339 alin.(1) din Cod, declaraţia de reexport, alta decât carnetul ATA/CPD, trebuie să conţină datele menţionate la pct.543.

Subsecţiunea a 2-a

Destinaţie finală

545. Pentru utilizarea regimului de destinaţie finală este necesară obţinerea unei autorizaţii eliberate de către Serviciul Vamal la cererea persoanei care se ocupă de îndeplinirea operaţiunilor de perfecţionare. În situaţia în care o cerere de autorizare constă într-o declaraţie vamală, subdiviziunea competentă este biroul vamal.

546. Utilizarea destinaţiei finale promovează importul anumitor mărfuri sub cote avantajoase ale taxelor de import, dacă aceste mărfuri sunt destinate anumitor scopuri specifice. Această procedură permite întreprinderilor stabilite pe teritoriul vamal să plătească drepturi de import reduse sau să fie scutite de drepturi de import pentru mărfurile puse în liberă circulaţie, atâta timp cât acestea sunt utilizate într-un anumit scop, cum ar fi construcţia de nave, aeronave pentru a fi utilizate pentru aviaţia civilă sau platforme de foraj. Mărfurile trebuie utilizate într-un anumit scop şi într-o perioadă de timp stabilită. De asemenea, importatorul trebuie să păstreze evidenţa mărfurilor şi manipularea acestora. Dacă mărfurile nu sunt destinate destinaţiei finale prevăzute, drepturile de import vor fi achitate.

547. O autorizaţie pentru utilizarea regimului de destinaţie finală se acordă cu condiţia ca titularul autorizaţiei se angajează să îndeplinească oricare dintre următoarele obligaţii:

1) să utilizeze mărfurile în scopurile prevăzute în cererea de scutire totală sau parţială a drepturilor de import;

2) să transfere obligaţia prevăzută la subpct. 1) către o altă persoană, în condiţiile stabilite de Serviciul Vamal.

548. Pentru a beneficia de regimul de destinaţie finală, persoanele urmează să prezinte Serviciului Vamal datele cu privire la:

1) importatorii care plasează mărfurile în destinaţie finală;

2) importatorii care prelucrează parţial mărfurile destinate a fi plasate în regimul de destinaţie finală şi le livrează prelucrate parţial către o altă persoană (sau alte persoane) autorizate pentru utilizarea regimului de destinaţie finală;

3) importatorii de mărfuri destinate a fi plasate în regimul de destinaţie finală care nu efectuează nicio prelucrare finală livrând mărfurile altor persoane autorizate pentru utilizarea regimului de destinaţie finală

[Pct.549,550 abrogate prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Secţiunea a 5-a

Prelucrare

551. În cazul în care mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare activă sau produsele prelucrate rezultate sunt plasate ulterior sub un regim vamal care permite încheierea regimului de perfecţionare activă în conformitate cu art.286 alin.(1) din Cod, declaraţia vamală pentru regimul vamal ulterior, cu excepţia declaraţiilor prin intermediul ATA/CPD, va conţine menţiunea "PA" şi numărul autorizaţiei relevante.

552. În cazul în care mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare activă sunt reexportate în conformitate cu art.335 alin.(1) din Cod, declaraţia de reexport conţine informaţiile menţionate la pct.551.

553. În cazul perfecţionării pasive IM/EX, autorizaţia specifică termenul în care mărfurile autohtone, care sunt înlocuite cu mărfuri echivalente, vor fi plasate în perfecţionare pasivă. Acest termen nu poate depăşi şase luni. La cererea titularului autorizaţiei, termenul poate fi prelungit chiar şi după expirarea acestuia, cu condiţia ca termenul total să nu depăşească un an.

554. În cazul importului anticipat de produse prelucrate, se constituie o garanţie care acoperă cuantumul drepturilor de import care ar fi plătit în cazul în care mărfurile autohtone înlocuite nu ar fi plasate sub perfecţionare pasivă în conformitate cu pct.553.

555. Atunci când regimul de perfecţionare pasivă se solicită pentru reparaţii, mărfurile de export temporar trebuie să permită reparaţii, iar regimul nu poate fi utilizat pentru îmbunătăţirea performanţei tehnice a mărfurilor.

556. În scopul încheierii regimului de perfecţionare activă IM/EX, următoarele acţiuni se consideră a fi reexport:

1) produsele prelucrate sunt livrate persoanelor care sunt eligibile pentru scutire de drepturi de import în conformitate cu Convenţia de la Viena din 18 aprilie 1961 privind relaţiile diplomatice sau cu Convenţia de la Viena din 24 aprilie 1963 privind relaţiile consulare sau Convenţia de la New York din 16 decembrie 1969 privind misiunile speciale;

2) livrarea aeronavelor;

3) eliminarea (dispunerea), în conformitate cu prevederile relevante, a produselor prelucrate secundare a căror distrugere sub supraveghere vamală este interzisă din motive de mediu.

557. Pct. 556 nu se aplică în cazul în care s-ar naşte o datorie vamală în conformitate cu art.88 alin.(1) din Cod pentru mărfurile străine plasate sub regimul de perfecţionare activă IM/EX dacă titularul autorizaţiei intenţionează să reexporte produsele prelucrate.

558. În cazul pct.556 subpct. 2), biroul vamal de supraveghere permite încheierea regimului de perfecţionare activă IM/EX odată ce mărfurile plasate sub regim au fost utilizate pentru prima dată pentru fabricare, reparare, inclusiv întreţinerea, modificarea sau transformarea aeronavelor sau a părţilor acestora, cu condiţia ca evidenţele titularului regimului să fie de aşa natură încât să fie posibil să se verifice că regimul este aplicat şi operat corect.

559. În cazul pct.556 subpct. 3), titularul regimului de perfecţionare activă trebuie să dovedească că încheierea regimului de perfecţionare activă IM/EX în conformitate cu regulile obişnuite este imposibilă sau nerentabilă.

560. În cazul în care în autorizaţia de perfecţionare activă IM/EX s-a menţionat că produsele prelucrate sau mărfurile plasate sub regim sunt considerate a fi puse în liberă circulaţie dacă nu au fost plasate sub un regim vamal ulterior sau reexportate la expirarea perioadei de încheiere, declaraţia vamală de punere în liberă circulaţie se consideră a fi depusă şi acceptată, iar liberul de vamă acordat la data expirării termenului de încheiere.

561. În cazurile menţionate la pct.560, produsele sau mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare activă IM/EX devin mărfuri autohtone atunci când sunt introduse pe piaţă.

MĂRFURI SCOASE DE PE TERITORIUL VAMAL

Secţiunea 1

Formalităţi la scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal

562. Cu excepţia cazurilor în care se aplică pct.563-565, postul vamal de ieşire este postul vamal competent pentru locul pe unde mărfurile părăsesc teritoriul vamal pentru o destinaţie în afara acelui teritoriu.

563. În cazul mărfurilor care părăsesc teritoriul vamal prin instalaţie fixă de transport, postul vamal de ieşire este postul vamal de export.

564. În cazul în care mărfurile sunt încărcate pe o navă sau pe o aeronavă fără nicio transbordare ulterioară în vederea transportului către o destinaţie în afara teritoriului vamal pe mare sau pe aer, postul vamal de ieşire este postul vamal competent pentru locul în care sunt încărcate mărfurile pe navă sau aeronavă.

565. În cazul în care, după ce li s-a acordat liberul de vamă pentru export, mărfurile sunt plasate sub regim vamal de tranzit extern, postul vamal de ieşire este postul vamal de plecare a operaţiunii de tranzit.

566. În cazul în care o notificare de reexport urmează să fie depusă în conformitate cu art.338 alin.(1) din Cod, postul vamal de ieşire este postul vamal competent pentru locul în care mărfurile se află în zona liberă sau în depozitare temporară.

567. Cu excepţia cazului în care declaraţia vamală ia forma unei înscrieri în evidenţele declarantului în conformitate cu art.177 din Cod, la acordarea liberului de vamă pentru mărfuri, postul vamal de export transmite datele declaraţiei de export postului vamal de ieşire declarat. Aceste informaţii se bazează pe datele furnizate din declaraţia de export, modificate acolo unde este necesar.

568. Persoana care prezintă mărfurile la ieşire este obligat, în momentul prezentării mărfurilor la postul vamal de ieşire, să întreprindă următoarele acţiuni:

1) indică MRN-ul declaraţiei de export sau reexport;

2) indică orice discrepanţe între mărfurile declarate cărora li s-a acordat liberul de vamă pentru export şi cele prezentate, inclusiv cazurile în care mărfurile au fost reambalate sau containerizate înainte de prezentarea lor la postul vamal de ieşire;

3) în cazul în care se prezintă doar o parte din mărfurile acoperite de o declaraţie de export sau reexport, persoana care prezintă mărfurile va indica şi cantitatea mărfurilor efectiv prezentate.

569. În cazul în care mărfurile menţionate la pct.568 sunt prezentate în colete sau în containere, acesta notifică numărul de colete şi, dacă sunt containerizate, numerele de identificare ale containerului.

570. Mărfurile declarate pentru export sau reexport pot fi prezentate la un post vamal de ieşire, altul decât cel declarat în declaraţia de export sau reexport.

571. În cazul în care mărfurile transportate de o instalaţie fixă de transport sunt scoase din teritoriul vamal prin acea instalaţie, aceste mărfuri se consideră a fi prezentate în vamă atunci când sunt introduse în instalaţia fixă de transport.

572. În cazul în care mărfurile care urmează să fie scoase de pe teritoriul vamal sunt supuse controalelor vamale, postul vamal de ieşire examinează mărfurile pe baza informaţiilor primite de la postul vamal de export.

573. În cazul în care persoana care prezintă mărfurile indică sau postul vamal de ieşire descoperă că unele dintre mărfurile declarate pentru export, reexport sau perfecţionare pasivă lipsesc atunci când sunt prezentate la postul vamal de ieşire, acel post vamal informează postul vamal de export cu privire la mărfurile care lipsesc.

574. În cazul în care persoana care prezintă mărfurile indică sau postul vamal de ieşire descoperă că unele dintre mărfurile prezentate postului vamal de ieşire sunt în plus faţă de mărfurile declarate pentru export, reexport sau perfecţionare pasivă, postul vamal respectiv refuză ieşirea mărfurilor care sunt în plus până la depunerea unei declaraţii de export sau reexport pentru mărfurile respective. Declaraţia de export sau reexport poate fi depusă la postul vamal de ieşire.

575. Dacă persoana care prezintă mărfurile indică sau postul vamal de ieşire descoperă că există o discrepanţă în natura mărfurilor declarate pentru export, reexport sau perfecţionare pasivă faţă de cele prezentate la postul vamal de ieşire, postul vama de ieşire refuză ieşirea acestor mărfuri până la depunerea unei declaraţii de export sau reexport pentru acestea şi informează postul vamal de export. Declaraţia de export sau reexport poate fi depusă la biroul vamal de ieşire.

576. Transportatorul notifică ieşirea mărfurilor către postul vamal de ieşire furnizând toate informaţiile următoarele:

1) numărul unic de referinţă al transportului sau numărul de referinţă al documentului de transport;

2) în cazul în care mărfurile sunt prezentate în colete sau containerizate, numărul de colete sau dacă sunt containerizate, numerele de identificare ale containerelor;

3) MRN-ul declaraţiei de export sau reexport, după caz.

577. Obligaţia prevăzută la pct.576 nu se aplică în măsura în care informaţiile respective sunt disponibile Serviciului Vamal prin intermediul sistemelor de informaţii comerciale, portuare sau de transport existente.

578. În sensul pct.576, persoana care predă mărfurile transportatorului îi furnizează acestuia informaţiile menţionate la punctul respectiv.

Transportatorul poate încărca mărfurile pentru transport în afara teritoriului vamal în cazul în care informaţiile menţionate la pct.576 îi sunt disponibile.

579. Odată ce s-a acordat liberul de vamă pentru ieşirea mărfurilor, postul vamal de ieşire le supraveghează până când acestea sunt scoase de pe teritoriul vamal.

580. În cazul în care posturile vamale de ieşire şi de export sunt diferite, postul vamal de ieşire informează postul vamal de export despre ieşirea mărfurilor cel târziu în ziua lucrătoare următoare zilei în care mărfurile au părăsit teritoriul vamal.

581. Cu toate acestea, în cazurile menţionate la pct.564 şi 565, termenul-limită pentru care postul vamal de ieşire să informeze postul vamal de export despre ieşirea mărfurilor este după cum urmează:

1) în cazurile menţionate la pct.564 – cel târziu în ziua lucrătoare următoare zilei în care nava sau aeronava pe care au fost încărcate mărfurile a părăsit portul sau aeroportul de încărcare;

2) în cazurile menţionate la pct.565 – cel târziu în ziua lucrătoare următoare zilei în care mărfurile au fost plasate sub regimul de tranzit extern.

582. În cazul în care posturile vamale de ieşire şi de export sunt diferite şi ieşirea mărfurilor este refuzată, postul vamal de ieşire informează postul vamal de export cel târziu în ziua lucrătoare următoare celei în care a fost refuzată ieşirea mărfurilor.

583. În cazul în care mărfurile care fac obiectul unei declaraţii de export sau de reexport sunt transportate la un post vamal de ieşire şi, ulterior, părăsesc teritoriul vamal ca mai multe transporturi din cauza unor circumstanţe neprevăzute, postul vamal de ieşire informează postul vamal de export despre ieşirea mărfurilor doar după ce toate mărfurile au părăsit teritoriul vamal.

584. Postul vamal de export confirmă declarantului sau exportatorului scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal, în următoarele cazuri:

1) atunci când postul vamal respectiv a fost informat de către postul vamal de ieşire cu privire la scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal;

2) atunci când postul vamal respectiv este acelaşi cu postul vamal de ieşire şi mărfurile au fost scoase de pe teritoriul vamal;

3) atunci când postul vamal respectiv consideră că dovezile furnizate în conformitate cu pct.589 sunt suficiente.

585. În cazul în care postul vamal de export a confirmat scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal în conformitate cu pct.584 subpct. 3), acesta informează postul vamal de ieşire cu privire la aceasta.

586. Dacă după 90 de zile de la acordarea liberului de vamă pentru mărfurile la export, postul vamal de export nu a fost informat cu privire la scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal, acesta poate solicita declarantului să îi comunice data la care mărfurile au părăsit teritoriul vamal şi postul vamal de ieşire prin care mărfurile au părăsit teritoriul vamal.

587. Declarantul poate, din proprie iniţiativă, să informeze postul vamal de export cu privire la data la care şi postul vamal de ieşire prin care mărfurile au părăsit teritoriul vamal.

588. Dacă declarantul furnizează informaţii postului vamal de export în conformitate cu pct.586 sau 587, declarantul poate solicita postului vamal de export să confirme scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal. În acest scop, postul vamal de export solicită informaţii cu privire la scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal, de la postul vamal de ieşire, care răspunde în termen de 10 zile.

În cazul în care postul vamal de ieşire nu răspunde în acest termen, postul vamal de export informează declarantul cu privire la aceasta.

589. În cazul în care postul vamal de export informează declarantul că postul vamal de ieşire nu a răspuns în termenul menţionat la pct.588, declarantul poate furniza postului vamal de export dovezi că mărfurile au părăsit teritoriul vamal.

590. Dovezile menţionate la pct.589 pot fi furnizate, în special, printr-unul dintre următoarele mijloace sau o combinaţie a acestora, după cum urmează:

1) o copie a avizului de expediţie semnată sau autentificată de destinatar în afara teritoriului vamal;

2) dovada plăţii;

3) factura;

4) avizul de expediţie;

5) un document semnat sau autentificat de operatorul economic care a scos mărfurile de pe teritoriul vamal;

6) un document vamal procesat de autoritatea vamală a unui stat străin în conformitate cu regulile şi procedurile aplicabile în acel stat;

7) evidenţele operatorului economic a mărfurilor furnizate navelor, aeronavelor sau instalaţiilor offshore.

Secţiunea a 2-a

Export şi reexport

591. În cazul unor mărfuri destinate a fi scoase de pe teritoriul vamal sub formă de mai multe trimiteri, fiecare trimitere individuală este acoperită de o declaraţie de export sau reexport separată.

592. Dacă a fost necesară o declaraţie de export sau reexport, dar mărfurile au fost scoase de pe teritoriul vamal fără o astfel de declaraţie, exportatorul depune o declaraţie retroactivă de export sau reexport. Declaraţia respectivă se depune la postul vamal de a cărui competenţă ţine locul în care este stabilit exportatorul. Postul vamal respectiv confirmă exportatorului scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal, cu condiţia ca liberul de vamă să fi fost acordat dacă declaraţia ar fi fost depusă înainte de scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal şi are la dispoziţie dovezile că mărfurile au părăsit teritoriul vamal.

593. Dacă unele mărfuri autohtone care au fost destinate reimportului au părăsit teritoriul vamal, dar nu mai sunt destinate să fie reimportate şi ar fi fost utilizat un alt tip de declaraţie vamală dacă nu a existat intenţia de reimport, exportatorul poate depune o declaraţie de export retroactivă, care înlocuieşte declaraţia iniţială, la postul vamal de export. Postul vamal respectiv confirmă exportatorului scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal.

Cu toate acestea, în cazul în care mărfurile autohtone au părăsit teritoriul vamal sub acoperirea unui carnet ATA sau CPD, postul vamal de export confirmă exportatorului scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal, cu condiţia ca voletul de reimport şi cotorul carnetului ATA sau CPD sunt invalidate.

594. Postul vamal competent pentru reexportul mărfurilor care fac obiectul unui carnet ATA sau CPD este, pe lângă posturile vamale menţionate la pct.298, postul vamal de ieşire.

595. Un carnet ATA şi CPD este considerat o declaraţie de export în cazul în care carnetul a fost eliberat în Republica Moldova şi avizat şi garantat de o asociaţie stabilită în Republica Moldova şi care face parte dintr-un lanţ de garantare aşa cum este definit la art.1 lit.d) din anexa A la Convenţia de la Istanbul.

596. Carnetul ATA şi CPD nu se utilizează ca declaraţie de export în legătură cu mărfurile autohtone în cazul în care aceste mărfuri sunt eligibile pentru rambursarea sau remiterea drepturilor de import, cu condiţia ca acestea să fie exportate de pe teritoriul vamal.

597. În cazul în care un carnet ATA este utilizat ca declaraţie de export, postul vamal de export îndeplineşte următoarele formalităţi:

1) verifică informaţiile din casetele A, G ale voletului de export în raport cu mărfurile acoperite de carnet;

2) completează, după caz, căsuţa de pe pagina de copertă a carnetului intitulată "Certificat de către Serviciul Vamal";

3) completează cotorul şi caseta H a voletului de export;

4) indică postul vamal de export în caseta H lit.(b) a voletului de reimport;

5) păstrează voletul de export.

598. În cazul în care postul vamal de export nu este post vamal de ieşire, postul vamal de export îndeplineşte formalităţile menţionate la pct.597, dar nu completează caseta 7 a cotorului, care trebuie să fie completată de către postul vamal de ieşire.

599. Termenele-limită pentru reimportul mărfurilor stabilite de postul vamal de export în caseta H lit.(b) a voletului de export nu pot depăşi termenul de valabilitate a carnetului.

600. Dacă nu se mai intenţionează să fie scoase de pe teritoriul vamal, mărfurile cărora li s-a acordat liberul de vamă pentru export sau reexport, declarantul informează imediat postul vamal de export.

601. Fără a aduce atingere pct.600, în cazul în care mărfurile au fost deja prezentate la postul vamal de ieşire, persoana care preia mărfurile de la postul vamal de ieşire în vederea transportului către un loc de pe teritoriul vamal informează postul vamal de ieşire că mărfurile nu vor fi scoase de pe teritoriul vamal şi indică MRN-ul declaraţiei de export sau reexport.

602. Dacă, în cazurile prevăzute la pct.565, o modificare a contractului de transport are ca efect încheierea pe teritoriul vamal a unei operaţiuni de transport care ar fi trebuit să se încheie în afara acestuia, companiile sau autorităţile în cauză informează postul vamal de ieşire cu privire la modificarea respectivă şi poate executa contractul modificat numai cu acordul prealabil al postului vamal respectiv.

603. În cazul în care există o discrepanţă privind natura mărfurilor pentru care s-a acordat liberul de vamă pentru export, reexport sau perfecţionare pasivă în comparaţie cu mărfurile prezentate postului vamal de ieşire menţionat la pct.575, postul vamal de export va invalida declaraţia în cauză.

604. În cazul în care, după o perioadă de 30 de zile de la data acordării liberului de vamă al mărfurilor pentru regimul vamal de export, de perfecţionare pasivă sau de reexport, postul vamal de export nu a primit informaţii cu privire la scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal, sau dovezi că mărfurile au părăsit teritoriul vamal, postul vamal de export invalidează declaraţia vamală în cauză.

605. În cazul în care postul vamal de export este informat, în conformitate cu pct.600, 601 sau 602, că mărfurile nu au fost scoase de pe teritoriul vamal, acesta invalidează imediat declaraţia în cauză şi, după caz, aceasta invalidează imediat confirmarea relevantă privind scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal, făcută în conformitate cu pct.584.

606. În cazul unei invalidări a declaraţiei de export sau de reexport în conformitate cu pct.603, 604 sau 605, postul vamal de export informează declarantul şi postul vamal de ieşire declarat, referitor la invalidarea declaraţiei vamale respective.

Secţiunea a 3-a

Declaraţia sumară de ieşire

607. Pentru depunerea, prelucrarea, stocarea şi schimbul de informaţii privind declaraţia sumară de ieşire şi alte informaţii referitoare la respectivele notificări, se utilizează un sistem electronic creat în aceste scopuri în conformitate cu art.6 alin.(1) din Cod.

608. În cazul în care se constată că mărfurile destinate a fi scoase de pe teritoriul vamal nu fac obiectul unei declaraţiei sumare de ieşire şi, cu excepţia cazului în care se renunţă la obligaţia de a depune o astfel de declaraţie, ieşirea mărfurilor este condiţionată de depunerea unei astfel de declaraţie.

609. Analiza de risc se efectuează înainte de acordarea liberului de vamă într-un termen care corespunde perioadei dintre sfârşitul termenului pentru depunerea declaraţiei sumare de ieşire, astfel cum este prevăzut la pct.612 şi 613, şi încărcarea sau plecarea mărfurilor, după caz.

610. În cazul în care se aplică o derogare de la obligaţia de a depune o declaraţie sumară de ieşire anterioară plecării în conformitate cu pct.611, analiza de risc se efectuează la prezentarea mărfurilor pe baza declaraţiei vamale sau a declaraţiei de reexport care acoperă acele mărfuri sau, acolo unde nu sunt disponibile, pe baza oricăror alte informaţii disponibile despre mărfuri.

611. Se renunţă la depunerea unei declaraţii sumare de ieşire pentru următoarele mărfuri:

1) energie electrică;

2) mărfuri care ies prin conductă;

3) obiecte de corespondenţă;

4) mărfurile transportate în temeiul normelor din actele Uniunii Poştale Universale;

5) bunuri de uz gospodăresc definite la art.198 alin.(2) din Cod, cu condiţia ca acestea să nu fie transportate în baza unui contract de transport;

6) mărfurile conţinute în bagajele personale ale călătorilor;

7) mărfurile menţionate la pct.286, cu excepţia următoarelor, atunci când sunt transportate în baza unui contract de transport a următoarelor mărfuri:

a) paleţi, piese de schimb, accesorii şi echipamente pentru paleţi,

b) containere, piese de schimb, accesorii si echipamente pentru containere,

c) mijloace de transport, piese de schimb, accesorii şi echipamente pentru mijloacele de transport;

8) mărfuri acoperite de carnete ATA sau CPD;

9) armele şi echipamentele militare scoase din teritoriul vamal de către autorităţile responsabile de apărarea militară a Republicii Moldova, în cadrul unui transport militar sau al unui transport efectuat în exclusivitate pentru autorităţile militare;

10) următoarele mărfuri scoase din teritoriul vamal şi transferate direct pe instalaţii offshore operate de o persoană stabilită pe teritoriul vamal:

a) mărfuri care urmează să fie utilizate pentru construirea, repararea, întreţinerea sau transformarea instalaţiilor offshore;

b) mărfuri care urmează să fie utilizate pentru dotarea sau echiparea instalaţiilor offshore;

c) provizii pentru a fi folosite sau consumate pe instalatiile offshore;

11) mărfuri pentru care se poate solicita scutire în temeiul Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 18 aprilie 1961, Convenţiei de la Viena privind relaţiile consulare din 24 aprilie 1963, altor convenţii consulare sau Convenţiei de la New York din 16 decembrie 1969 privind misiunile speciale;

12) mărfurile care sunt destinate a fi încorporare ca părţi sau accesorii în nave sau aeronave şi pentru funcţionarea motoarelor, maşinilor şi a altor echipamente ale navelor sau aeronavelor, precum şi produsele alimentare şi alte produse destinate consumului sau vânzării la bord;

13) mărfuri în următoarele situaţii:

a) atunci când într-un port sau aeroport, mărfurile nu sunt descărcate din mijlocul de transport care le-a introdus pe teritoriul vamal şi care le va scoate de pe acest teritoriu;

b) în cazul în care mărfurile aflate în depozitare temporară sau plasate sub regimul de zonă liberă sunt transbordate din mijlocul de transport care le-a adus instalaţia de depozitare temporară sau în zonă liberă sub supravegherea aceluiaşi birou vamal pe o navă, aeronavă sau cale ferată care le va transporta în afara teritoriului vamal, cu condiţia îndeplinirii următoarelor condiţii:

c) transbordarea se efectuează în termen de 14 zile de la prezentarea mărfurilor în conformitate cu art.148 sau 313 din Cod ori în circumstanţe excepţionale, într-un termen mai lung autorizat de Serviciul Vamal în cazul în care perioada de 14 zile nu este suficientă pentru a face faţă acestor circumstanţe,

d) informaţiile referitoare la mărfuri să fie puse la dispoziţia Serviciului Vamal;

e) destinaţia mărfii şi destinatarul nu se modifică după cunoştinţele transportatorului;

f) în cazul în care mărfurile au fost introduse pe teritoriul vamal, dar au fost respinse de biroul vamal competent şi au fost imediat reintroduse în ţara de export.

612. Declaraţia sumară de ieşire se depune la postul vamal competent în următoarele termene:

1) în cazul transportului maritim:

a) pentru mişcările de mărfuri în containere, cu cel puţin 24 de ore înainte ca mărfurile să fie încărcate pe nava pe care urmează să părăsească teritoriul vamal;

b) în cazul mişcărilor care nu implică mărfuri în containere, cu cel puţin 2 ore înaintea plecării dintr-un port de pe teritoriul vamal;

2) în cazul transportului aerian, cu cel puţin 30 de minute înaintea plecării dintr-un aeroport situat pe teritoriul vamal;

3) în cazul traficului rutier şi pe căile navigabile interioare, cu cel târziu o oră înainte ca mărfurile să părăsească teritoriul vamal;

4) în cazul traficului feroviar:

a) în cazul în care călătoria cu trenul de la ultima staţie de formare a trenului până la biroul vamal de ieşire durează mai puţin de două ore, cu cel târziu o oră înainte de sosirea mărfurilor la locul care ţine de competenţa biroului vamal de ieşire;

b) în toate celelalte cazuri, cu cel târziu două ore înainte ca mărfurile să părăsească teritoriul vamal.

613. În următoarele situaţii, termenul de depunere a declaraţiei sumare de ieşire este cel aplicabil mijloacelor de transport activ utilizat pentru părăsirea teritoriului vamal:

1) în cazul în care mărfurile au ajuns la postul vamal de ieşire pe un alt mijloc de transport de pe care sunt transferate înainte de a părăsi teritoriul vamal (transport intermodal);

2) în cazul în care mărfurile au ajuns la postul vamal de ieşire printr-un mijloc de transport care este la rândul său transportat prin intermediul unui mijloc de transport activ la momentul părăsirii teritoriului vamal (transport combinat).

614. Termenele menţionate la pct.612 şi 613 nu se aplică în cazul unei forţe majore.

[Pct.614 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

615. Postul vamal la care se depune declaraţia sumară de ieşire în conformitate cu art.336 alin.(1) din Cod:

1) înregistrează declaraţia sumară de ieşire imediat după primirea acesteia;

2) furnizează un MRN declarantului;

3) dacă este cazul, acordă liberul de vamă mărfurilor pentru scoaterea acestora de pe teritoriul vamal.

616. În cazul în care mărfurile pentru care s-a depus o declaraţie sumară de ieşire nu mai sunt destinate să fie scoase de pe teritoriul vamal, persoana care urma să scoată mărfurile prin postul vamal de ieşire, responsabil pentru a le transporta într-un loc de pe teritoriul respectiv, informează postul vamal de ieşire că mărfurile nu vor fi scoase din teritoriul vamal şi specifică MRN-ul declaraţii sumare de ieşire.

Secţiunea a 4-a

Notificarea de reexport

617. Postul vamal de ieşire:

1) înregistrează notificarea de reexport imediat după primirea acesteia;

2) furnizează un MRN declarantului;

3) după caz, eliberează mărfurile pentru scoaterea acestora de pe teritoriul vamal.

618. În cazul în care mărfurile pentru care s-a depus o notificare de reexport nu mai sunt destinate să fie scoase de pe teritoriul vamal, persoana care urma să scoată mărfurile prin postul vamal de ieşire, responsabil pentru a le transporta într-un loc de pe teritoriul respectiv, informează postul vamal de ieşire că mărfurile nu vor fi scoase de pe teritoriul vamal şi specifică MRN-ul notificării de reexport.

FORME SPECIFICE DE CONTROL VAMAL

Secţiunea 1

Controlul mărfurilor

619. La trecerea frontierei vamale, Serviciul Vamal efectuează identificarea mijloacelor de transport pe baza documentelor de însoţire.

620. La transportul mărfurilor pe calea rutieră, Serviciul Vamal controlează exteriorul autovehiculului, cabina acestuia şi, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport fără încărcătură se efectuează şi controlul compartimentului de marfă.

Dacă la controlul exterior al autovehiculului se constată sigilii lipsă sau în cazul în care sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul de marfă prezintă urme de violare, se efectuează şi controlul vamal al mărfurilor. În acest caz, Serviciul Vamal consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează şi de transportator.

621. La transportul mărfurilor pe cale ferată, organul vamal verifică:

1) exteriorul vagoanelor acoperite care conţin mărfuri, prin controlul integrităţii sigiliilor, ferestrelor, acoperişului, pereţilor şi platformei;

2) interiorul şi exteriorul vagoanelor descoperite care conţin mărfuri;

3) exteriorul locomotivei;

4) exteriorul şi interiorul anexelor tehnice ale locomotivei şi cabinei mecanicului.

622. La transportul călătorilor la cursele internaţionale pe cale ferată, organul vamal verifică:

1) interiorul şi exteriorul vagoanelor;

2) exteriorul locomotivei;

3) exteriorul şi interiorul anexelor tehnice ale locomotivei şi cabinei mecanicului.

623. Vagoanele cu sigilii lipsă sau violate, precum şi vagoanele care nu pot fi sigilate se supun şi controlului vamal interior. Serviciului Vamal consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează şi de organele căilor ferate. Aceeaşi procedură se aplică şi trimiterilor poştale internaţionale.

624. La transportul mărfurilor pe cale maritimă, controlul vamal la sosirea navei se efectuează în prezenţa organelor portuare, a comandantului ori a armatorului, precum şi a reprezentantului agenţiei de navigaţie.

625. Controlul vamal al navei la sosire constă în verificarea prin sondaj a cabinelor, sălilor, cambuzelor, restaurantelor şi a sălii maşinilor, pentru a constata dacă există concordanţă între declaraţia proviziilor de bord şi bunurile supuse declarării. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte organului vamal originalul manifestului încărcăturii. Forma declaraţiei proviziilor de bord se stabileşte de Serviciul Vamal.

626. După efectuarea controlului vamal la sosire, în folosinţa comandantului, echipajului şi pasagerilor se lasă cantităţi uzuale de produse din tutun şi băuturi alcoolice, în raport cu durata staţionării navei în port, potrivit normelor stabilite de Serviciul Vamal.

627. La scoaterea sau introducerea pe navă a proviziilor de bord, Serviciul Vamal face menţiunea de rigoare în declaraţia proviziilor de bord.

628. Pe timpul staţionării navei, comandantul sau armatorul este obligat să folosească proviziile şi bunurile înscrise în inventar în exclusivitate la bord.

629. Comandantul, armatorul şi agentul navei răspund solidar în faţa organului vamal pentru nedeclararea bunurilor, pentru lipsa sau substituirea bunurilor înscrise în declaraţia proviziilor de bord, precum şi pentru cele aflate în inventarul navei.

630. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să comunice Serviciului Vamal plecarea navei cu cel puţin 6 ore înainte, în vederea efectuării controlului vamal.

631. Controlul vamal la plecarea navei constă în verificarea concordanţei manifestului încărcăturii cu declaraţiile vamale sau permisele de transbordare eliberate, precum şi cu situaţia proviziilor de bord. Forma permisului de transbordare se stabileşte de către Serviciul Vamal.

632. În timpul efectuării controlului vamal la plecare este permisă coborârea sau urcarea la bord numai a comandantului sau a secundului navei.

633. Organele portuare permit plecarea navelor în trafic internaţional numai după autorizarea trecerii frontierei de stat de către Poliţia de Frontieră, de comun acord cu Serviciul Vamal. Serviciul Vamal vizează manifestul încărcăturii şi declaraţia proviziilor de bord.

634. La transportul mărfurilor cu aeronave autohtone, controlul vamal se efectuează imediat după aterizare, precum şi înainte de decolare. La acest control se urmăreşte dacă la bord există şi alte bunuri decât cele din dotarea aeronavelor, pentru a li se aplica regimul vamal corespunzător destinaţiei lor.

635. Controlul vamal în interiorul aeronavelor străine se efectuează numai în cazul în care există indicii temeinice privind nerespectarea reglementărilor vamale sau dacă nava staţionează pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.

636. În cazul aeronavelor autohtone de pasageri, controlul vamal în interior se efectuează la sosire – după debarcarea pasagerilor, şi la plecare – înainte de îmbarcarea acestora.

637. Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectuează în conformitate cu normele prevăzute pentru controlul vagoanelor acoperite.

638. Comercializarea mărfurilor la bordul aeronavelor, în vagonul restaurant, a garniturii de tren, în restaurantele navelor maritime ce efectuează curse internaţionale de călători se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale ce reglementează acest gen de activitate, doar în cantităţi uzuale comerţului cu amănuntul, cu excepţia produselor din tutun prelucrat şi a băuturilor alcoolice, ale căror cantităţi în raport cu durata cursei sunt stabilite de legislaţie.

639. Mărfurile pot fi declarate, prin mijloacele prevăzute la art.160 alin.(2) din Cod, conform procedurii de declarare stabilite de către Serviciul Vamal.

[Pct.639 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

6391. Declaraţia vamală se depune la Serviciul Vamal fiind însoţită de următoarele documente justificative, care confirmă datele indicate în declaraţie:

a) factura;

b) documentele de transport;

c) actele permisive, necesare pentru acordarea liberului de vamă.

[Pct.6391 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.6391 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

6392. La efectuarea controlului documentar (culoarul galben de control vamal), controlului fizic (culoarul roşu de control vamal) sau controlului ulterior, suplimentar la actele menţionate la pct.6391 se vor prezenta documente care confirmă toate datele indicate în declaraţia vamală. În cazul în care actele prezentate de declarant nu confirmă toate datele din declaraţia vamală, Serviciul Vamal poate solicita prezentarea altor informaţii necesare acordării liberului de vamă.

[Pct.6392 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

640. Etapele controlului vamal al mărfurilor sunt următoarele:

1) verificarea existenţei documentelor necesare vămuirii în funcţie de destinaţia vamală solicitată pentru mărfurile ce fac obiectul declarării;

2) controlul documentar;

3) verificarea efectuării plăţii sau a garantării obligaţiei vamale, după caz;

4) controlul fizic al mărfurilor.

641. Controlul vamal se efectuează în mod obligatoriu în conformitate cu metodologia de prelucrare a declaraţiilor vamale, stabilită prin ordinul directorului Serviciului Vamal, şi constă, cel puţin, în verificarea existenţei documentelor necesare vămuirii, în funcţie de regimul vamal solicitat pentru mărfurile ce fac obiectul declarării, precum şi a efectuării plăţii ori a garantării obligaţiei vamale, după caz.

[Pct.641 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

642. Controlul vamal al mărfurilor este efectuat în locurile desemnate în acest scop şi la orele prevăzute de către autoritatea vamală.

643. Serviciul Vamal aprobă, la solicitarea declarantului, efectuarea controlului vamal în alte locuri şi alte ore decât cele prevăzute în pct.642. În acest caz, costurile aferente operaţiunii sunt în sarcina declarantului.

644. Funcţionarul vamal aplică formele de control vamal stabilite în art.343 alin.(1) din Cod.

645. Controlul documentar constă în verificarea:

1) corectitudinii completării declaraţiei vamale;

2) existenţei documentelor care însoţesc declaraţia vamală potrivit regimului vamal solicitat;

3) concordanţei dintre datele înscrise în declaraţia vamală şi cele din documentele însoţitoare;

4) formei documentelor anexate.

646. Controlul vamal fizic al mărfurilor constă în verificarea mărfurilor prin identificarea acestora, numărarea locurilor sau coletelor, cântărirea, măsurarea, fotografierea, prelevarea de probe şi mostre, aplicarea echipamentului special de control vamal şi alte instrumente de control, în vederea confirmării datelor indicate în declaraţia vamală şi/sau în actele de însoţire.

647. Organul vamal poate aplica următoarele tipuri de control vamal fizic al mărfurilor:

1) total (cu verificarea întregului lot de mărfuri);

2) parţial (cu verificarea unei părţi din lotul de marfă, suficiente pentru asigurarea respectării legislaţiei vamale); sau

3) efectuat în vederea prelevării de probe şi mostre pentru cercetarea (expertiza) mărfurilor.

648. Rezultatele şi tipul controlului fizic al mărfurilor aplicat se consemnează într-un act, întocmit conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal.

Dacă controlul fizic se execută parţial, rezultatul acestuia este luat în considerare pentru întreaga partidă de mărfuri indicate în declaraţia vamală.

649. Controlul vamal fizic al mărfurilor se efectuează în baza documentelor atunci când există indicii temeinici de fraudă.

650. Controlul vamal fizic se efectuează după cum urmează:

1) mărfurile transportate în vrac se controlează prin observare sau prin sondare pe mijloacele de transport pe care se află, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor;

2) mărfurile ambalate în colete se controlează prin sondaj pe mijloacele de transport pe care se află. În cazul în care nu există condiţii de control pe mijlocul de transport, organele vamale sunt în drept să solicite descărcarea mărfurilor;

3) mărfurile ambalate în colete care se află în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminale de manipulare a containerelor se controlează prin sondaj pe fiecare partidă de marfă;

4) mărfurile transportate prin conducte, precum şi curentul electric se controlează din punctul de vedere al cantităţii, prin citirea contoarelor instalate.

651. Serviciul Vamal efectuează controlul vamal fizic total în situaţiile în care există indicii temeinice privind nerespectarea legislaţiei vamale sau criteriul de selectivitate indică expres asupra necesităţii verificării întregului lot de marfă, precum şi în cazurile în care, în baza analizei de risc, s-a stabilit că un control parţial nu va fi suficient pentru asigurarea respectării legislaţiei vamale.

652. Declarantul sau reprezentantul acestuia este obligat ca, la cererea Serviciului Vamal, să manipuleze, să dezambaleze şi să reambaleze mărfurile, fără să provoace degradarea acestora. Cheltuielile legate de aceste operaţiuni vor fi acoperite de declarant.

653. Controlul vamal fizic se face în prezenţa declarantului sau a reprezentantului său, precum şi a transportatorului, cu excepţia transporturilor pe cale maritimă sau fluvială, în cazul în care prezenţa transportatorului este facultativă.

Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face în prezenţa gestionarului spaţiilor.

654. Serviciul Vamal poate efectua controlul vamal fizic şi la locul de încărcare a mărfurilor de export sau la locul de descărcare a mărfurilor din import, în funcţie de personalul vamal disponibil, dacă mărfurile sunt perisabile sau necesită condiţii speciale de ambalare şi de transport ori nu există condiţii de control la frontieră şi dacă încărcarea sau descărcarea completă a mijloacelor de transport se face într-un singur loc.

655. În vederea efectuării controlului vamal fizic la locul de încărcare sau descărcare, exportatorii ori importatorii au următoarele obligaţii:

1) să solicite în scris efectuarea controlului la postul vamal cel mai apropiat cu cel puţin două zile înainte de data stabilită pentru încărcarea sau descărcarea mijloacelor de transport;

2) să pregătească mărfurile şi să ia măsurile necesare pentru ca mijloacele de transport să corespundă condiţiilor de sigilare vamală;

3) să asigure încărcarea sau descărcarea mărfurilor la locul, data şi ora care au fost stabilite.

656. În situaţia în care autoritatea vamală decide să controleze mărfurile, aceasta îl informează în acest sens pe declarant sau pe reprezentantul său.

Dacă Serviciul Vamal decide să verifice numai o parte a mărfurilor declarate, informarea trebuie să cuprindă articolele care urmează a fi verificate. Decizia Serviciului Vamal este irevocabilă.

657. La controlul vamal fizic asistă declarantul vamal şi transportatorul, cu excepţia transporturilor pe cale maritimă sau fluvială, când prezenţa transportatorului este facultativă.

Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face şi în prezenţa gestionarului.

658. Declarantul sau persoana desemnată de către acesta pentru a asista la controlul vamal al mărfurilor acordă Serviciului Vamal sprijinul necesar pentru facilitarea activităţii acesteia. În cazul în care Serviciul Vamal consideră că asistenţa acordată este nesatisfăcătoare, acesta cere declarantului să împuternicească altă persoană capabilă să ofere asistenţa necesară.

[Pct.658 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

659. În situaţia în care declarantul refuză să asiste la controlul vamal al mărfurilor sau să împuternicească o persoană aptă să ofere asistenţa pe care Serviciul Vamal o consideră necesară, acesta stabileşte un termen în acest sens, cu excepţia cazului în care consideră că nu mai este necesară verificarea.

[Pct.659 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

660. Dacă, la expirarea termenului stabilit, declarantul nu a îndeplinit cerinţele formulate, Serviciul Vamal procedează din oficiu, potrivit art.189 din Cod, la controlul vamal al mărfurilor, pe riscul şi pe cheltuiala declarantului, apelând, dacă este cazul, la serviciile unui expert sau ale oricărei alte persoane care este împuternicită potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

[Pct.660 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

661. Constatările făcute de Serviciul Vamal în cursul controlului vamal desfăşurat în condiţiile prezentului punct au aceeaşi valabilitate ca şi în cazul în care controlul ar fi fost efectuat în prezenţa declarantului.

662. Serviciul Vamal are dreptul de a considera declaraţia vamală depusă ca fiind fără efect în cazul în care se constată că refuzul declarantului de a asista la controlul mărfurilor sau de a desemna o persoană capabilă să ofere asistenţa necesară nu împiedică şi nici nu este menit să împiedice această autoritate să constate încălcarea dispoziţiilor care reglementează plasarea mărfurilor sub regimul vamal respectiv şi nici nu reprezintă o sustragere sau o încercare de sustragere de la aplicarea dispoziţiilor art.140 din Cod.

663. În cazul în care Serviciul Vamal hotărăşte să preleve probe, acesta informează în acest sens declarantul sau reprezentantul acestuia.

664. Prelevările se efectuează de către Serviciul Vamal, dar acesta poate solicita ca operaţiunea să se efectueze sub supravegherea sa şi de către declarant sau de către o persoană desemnată de acesta.

Prelevările de probe sunt efectuate conform metodologiei stabilite de Serviciul Vamal.

665. Cantităţile prelevate nu trebuie să depăşească necesarul pentru a permite analiza sau verificarea mai amănunţită, inclusiv o eventuală contraanaliză.

666. Declarantul sau persoana desemnată de către acesta pentru a asista la prelevarea de probe este obligat să acorde Serviciului Vamal tot sprijinul necesar pentru efectuarea operaţiunii.

667. Dacă declarantul refuză să asiste la prelevare sau să desemneze o persoană în acest sens ori dacă nu acordă Serviciului Vamal tot sprijinul necesar pentru efectuarea operaţiunii, se aplică dispoziţiile art.331 alin.(3) din Cod.

668. În situaţia în care Serviciul Vamal a prelevat probe pentru analiză sau pentru o verificare mai amănunţită, acesta acordă liberul de vamă pentru mărfurile în cauză, fără a aştepta rezultatul analizei sau verificării, cu excepţia cazului în care există alte motive pentru a nu se proceda astfel şi cu condiţia ca, în cazul naşterii sau posibilităţii naşterii unei datorii vamale, cuantumul drepturilor corespunzătoare să fi fost în prealabil încasat sau garantat.

669. Cantităţile prelevate ca probe de Serviciul Vamal nu se scad din cantitatea declarată.

670. În cazul unei declaraţii de export sau de perfecţionare pasivă, dacă situaţia permite, declarantul are dreptul de a înlocui cantităţile de mărfuri prelevate ca probe cu mărfuri identice, în vederea completării lotului de marfă.

671. Cu excepţia cazului în care probele sunt distruse în procesul de analiză sau de verificare amănunţită, acestea se restituie declarantului, la cererea şi pe cheltuiala sa, imediat ce nu mai este necesară păstrarea lor de către Serviciul Vamal, în special după ce declarantul a epuizat toate mijloacele de contestare a deciziei luate de organul vamal pe baza rezultatelor analizei sau a verificării amănunţite.

672. În situaţia în care declarantul nu solicită restituirea probelor, acestea pot fi distruse sau păstrate de către Serviciul Vamal. În cazuri justificate, organul vamal poate dispune ca declarantul să ridice probele rămase.

673. Serviciul Vamal consemnează pe declaraţia vamală modalitatea de control, rezultatul acestuia şi menţionează numărul şi mărcile de identificare ale coletelor deschise pentru control.

674. În cadrul controlului vamal fizic al mărfurilor se asigură şi controlul interiorului vagoanelor de cale ferată şi al mijloacelor de transport rutiere cu care mărfurile sunt transportate.

675. În situaţia în care verifică declaraţia şi documentele însoţitoare sau mărfurile, Serviciul Vamal înscrie pe exemplarul destinat acestuia sau pe un document însoţitor elementele şi rezultatele acestei verificări. În cazul unei verificări parţiale a mărfurilor se indică, de asemenea, datele aferente lotului de mărfuri verificat.

Dacă este cazul, Serviciul Vamal menţionează în declaraţie absenţa declarantului sau a reprezentantului său.

676. Dacă rezultatul verificării declaraţiei şi a documentelor însoţitoare ale mărfurilor nu este conform cu datele înscrise în declaraţie, Serviciul Vamal înscrie pe exemplarul declaraţiei destinat acesteia sau pe un document însoţitor datele care se au în vedere la taxarea mărfurilor în cauză şi, dacă este cazul, calculează orice restituiri sau alte sume plătibile la export. De asemenea, se înscriu datele necesare pentru aplicarea oricăror alte dispoziţii care reglementează regimul vamal sub care sunt plasate.

677. Constatările Serviciului Vamal precizează, dacă este cazul, mijloacele de identificare utilizate.

Constatările se datează şi conţin datele necesare pentru identificarea funcţionarului care le-a făcut.

678. În cazul în care Serviciul Vamal nu procedează la nicio verificare a declaraţiei şi nici a mărfurilor, nu este necesară precizarea acestui fapt pe declaraţie sau pe documentul însoţitor la care se face referire la pct.657.

679. În cazul în care Serviciul Vamal are dubii cu privire la aplicarea prohibiţiilor sau restricţiilor şi acest fapt nu se poate stabili decât în urma rezultatului verificărilor, pentru mărfurile respective nu se acordă liberul de vamă.

680. Serviciul Vamal stabileşte forma sub care acordă liberul de vamă, ţinând seama de locul unde se află mărfurile şi de modalităţile de exercitare a supravegherii vamale a mărfurilor.

681. În cazul în care declaraţia se realizează în scris, pe aceasta sau, dacă este cazul, pe un document anexat, se face o menţiune referitoare la acordarea liberului de vamă şi la data acestuia. O copie se restituie declarantului.

682. În situaţia în care liberul de vamă nu poate fi acordat pentru unul dintre motivele prevăzute la art.189 alin.(2) din Cod, Serviciul Vamal acordă declarantului un termen pentru regularizarea situaţiei mărfurilor.

683. În cazul în care, în condiţiile prevăzute la art.189 alin.(1) din Cod, declarantul nu prezintă documentele necesare înainte de expirarea termenului prevăzut, declaraţia respectivă este considerată fără efecte şi Serviciul Vamal procedează la invalidarea sa.

684. În cazul prevăzut la art.189 din Cod şi, dacă este cazul, fără a înlătura aplicarea dispoziţiilor art.173, 174, 188 sau 191 din Cod, atunci când declarantul nu plăteşte sau nu garantează cuantumul drepturilor vamale datorate înainte de expirarea termenului, Serviciul Vamal poate declanşa formalităţile preliminare de valorificare a mărfurilor.

685. Cu excepţia cazului în care situaţia nu este între timp regularizată, mărfurile pot fi valorificate de Serviciul Vamal, care îl informează, în prealabil, pe declarant.

686. Serviciul Vamal, pe riscul şi pe cheltuiala declarantului, transferă mărfurile respective într-un loc special, aflat sub supravegherea sa.

687. În aplicarea art.173, 174, 188 sau 191 din Cod, Serviciul Vamal invalidează declaraţia vamală după acordarea liberului de vamă, în cazul în care se stabileşte că mărfurile au fost declarate în mod eronat pentru un regim vamal care presupune obligaţia plăţii drepturilor de import în loc să fie plasate sub un alt regim vamal, dacă cererea în acest sens a fost prezentată în termen de 90 de zile de la data acceptării declaraţiei, cu respectarea următoarelor condiţii:

1) mărfurile să nu fi fost utilizate în alte condiţii decât cele prevăzute de regimul vamal sub care acestea ar fi trebuit plasate;

2) la momentul declarării, mărfurile erau destinate a fi plasate sub un alt regim vamal, pentru care erau îndeplinite toate condiţiile necesare;

3) mărfurile să se declare imediat pentru noul regimul vamal sub care trebuiau plasate.

Declaraţia de plasare a mărfurilor sub acest ultim regim vamal produce efecte juridice de la data acceptării declaraţiei invalidate.

În cazuri temeinic justificate, autoritatea vamală poate prelungi termenul de 90 de zile.

688. În situaţia în care se stabileşte că mărfurile au fost declarate în mod eronat, în locul altor mărfuri, pentru un regim vamal care presupune obligaţia plăţii drepturilor de import, Serviciul Vamal invalidează declaraţia vamală dacă cererea în acest sens a fost prezentată în termen de 90 de zile de la data acceptării declaraţiei, cu respectarea următoarelor condiţii:

1) mărfurile iniţial declarate nu au fost utilizate într-un alt fel decât cel care a fost aprobat în situaţia lor anterioară şi nu au fost replasate în situaţia anterioară;

2) mărfurile care se intenţiona să fie declarate pentru regimul vamal avut în vedere iniţial puteau, la momentul depunerii declaraţiei vamale iniţiale, să fie prezentate la acelaşi birou vamal şi au fost declarate pentru acelaşi regim vamal ca acela care a fost avut în vedere iniţial.

În cazuri temeinic justificate, Serviciul Vamal poate prelungi termenul de 90 de zile.

689. În situaţia mărfurilor refuzate în cadrul unui contract de vânzare prin corespondenţă, Serviciul Vamal invalidează o declaraţie vamală de punere în liberă circulaţie dacă cererea în acest sens a fost prezentată în termen de 90 de zile de la data acceptării declaraţiei, cu condiţia ca mărfurile să fi fost exportate la adresa furnizorului iniţial sau la o altă adresă indicată de către acesta.

690. Serviciul Vamal invalidează declaraţia vamală când se eliberează o autorizaţie cu efect retroactiv, conform art.280 din Cod.

691. În cazul în care mărfurile sunt declarate pentru export sau pentru regimul de perfecţionare pasivă, declaraţia vamală se invalidează pentru mărfurile supuse drepturilor de export care fac obiectul unei cereri pentru rambursarea drepturilor de import sau restituirii altor sume la export sau altor măsuri speciale la export, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

1) declarantul prezintă biroului vamal de export dovada că mărfurile nu au părăsit teritoriul vamal al Republicii Moldova;

2) declarantul înapoiază respectivului birou vamal toate exemplarele declaraţiei vamale, împreună cu orice alte documente ce i-au fost eliberate în urma acceptării declaraţiei;

3) declarantul, dacă este cazul, prezintă biroului vamal de export dovada că rambursarea drepturilor de import sau restituirea altor sume la export acordate pe baza declaraţiei de export pentru mărfurile respective au fost returnate sau că instituţiile interesate au luat măsurile necesare pentru a se asigura că ele nu se plătesc;

4) declarantul, dacă este cazul, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, respectă toate obligațiile cerute de biroul vamal de export pentru regularizarea situaţiei acestor mărfuri.

692. Invalidarea declaraţiei vamale atrage, după caz, anularea oricăror rectificări făcute pe o licenţă de export sau pe un alt document care însoţeşte declaraţia vamală.

693. În cazul în care mărfurile declarate pentru export trebuie să părăsească teritoriul vamal al Republicii Moldova într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage invalidarea declaraţiei în cauză.

694. Invalidarea se efectuează şi în cazul altor mărfuri decât cele prevăzute în prezentul alineat dacă biroul vamal de export este înştiinţat de faptul că mărfurile declarate nu au părăsit teritoriul vamal al Republicii Moldova.

695. În măsura în care reexportul mărfurilor presupune depunerea unei declaraţii, dispoziţiile pct.657 se aplică în mod corespunzător.

696. În cazul în care mărfurile autohtone sunt plasate sub regimul vamal de antrepozitare conform prevederilor art.300 din Cod, invalidarea declaraţiei de plasare sub regim se poate solicita şi efectua cu condiţia luării măsurilor prevăzute de reglementările specifice în cazul nerespectării destinaţiei acordate.

Dacă, la expirarea perioadei prevăzute pentru păstrarea mărfurilor sub regimul vamal de antrepozitare, nu a fost prezentată nicio cerere pentru acordarea unei alte destinaţii prevăzute de reglementarea specifică în cauză, Serviciul Vamal ia măsurile prevăzute de această reglementare.

697. Prezentarea mărfurilor, precum şi unele operaţiuni de vămuire sunt efectuate doar în locurile stabilite de Serviciul Vamal legal constituite.

[Pct.697 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.697 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

6971. Produsele perisabile destinate exportului sunt supuse vămuirii şi trec frontiera de stat în mod prioritar în baza marcajului "PERISABIL TRANSPORT PRIORITAR", eliberat de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor. Lista produselor perisabile se aprobă de către Serviciul Vamal în comun cu Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

[Pct.6971 introdus prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

6972. Sunt supuse vămuirii şi trec frontiera de stat în mod prioritar mărfurile operatorilor economici titulari de autorizaţii AEO pentru securitate şi siguranţă (AEOS) şi AEO pentru simplificări vamale/securitate şi siguranţă (AEOF), identificaţi în baza Logoului AEO şi Listei operatorilor economici autorizaţi, menţinută şi actualizată de către Serviciul Vamal.

[Pct.6972 introdus prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.698 abrogat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

699. Prezentarea mărfurilor de către declarant într-un alt spaţiu decât postul vamal se efectuează în baza Autorizaţiei de prezentare a mărfurilor în vamă într-un loc aprobat, eliberată de către biroul vamal din raza de activitate a solicitantului. Pentru efectuarea controlului vamal acest spaţiu trebuie să dispună de:

1) loc pentru controlul vamal fizic al mărfurilor - în cazul în care acest spaţiu este deschis – trebuie să aibă o suprafaţă de cel puţin 80 m2, asfaltat sau acoperit cu o suprafaţă dură pentru a rămâne intactă, în toate condiţiile meteorologice, cu iluminare adecvată, dotat cu sistem de supraveghere video cu acces al autorităţii vamale;

2) loc pentru parcarea mijloacelor de transport, încăperi de descărcare a mărfurilor şi efectuare a controlului vamal, dacă sunt necesare, ţinând cont de specificul mărfurilor ce urmează a fi declarate;

3) echipamente necesare pentru verificarea mărfurilor - cântar, rampă de descărcare sau echipamente speciale pentru descărcarea şi încărcarea mărfurilor, ţinând cont de natura mărfurilor declarate;

4) loc de depozitare pe termen scurt a mărfurilor. În cazul existenţei unui antrepozit vamal sau a unui depozit temporar la locul solicitat pentru aprobare de prezentare a mărfurilor, atunci acest loc este recunoscut ca adecvat pentru depozitarea pe termen scurt a mărfurilor reţinute;

5) căi de acces amenajate corespunzător cu marcaje de teritoriu.

Suplimentar, titularul unui loc de prezentare a mărfurilor trebuie să asigure:

1) protecţia mijloacelor de transport şi a mărfurilor lăsate în locul pentru control vamal fizic al mărfurilor pentru păstrare, îngrădirea acestuia astfel încât să excludă accesul persoanelor neautorizate sau sustragerea neautorizată a mărfurilor, asigurarea cu energie electrică 24/24, sisteme de alarmă, măsuri de precauţie antiincediare;

2) condiţii adecvate pentru ca funcţionarii vamali să efectueze controlul vamal fizic al mărfurilor - echipament tehnic necesar, să desemneze angajaţi pentru încărcare/descărcare, ambalare, cântărire a mărfurilor şi îndeplinirea altor sarcini legate de controlul mărfurilor, precum şi să excludă prezenţa altor persoane în timpul controlului mărfurilor, care nu au legătură cu controlul vamal;

3) condiţii de muncă sigure şi favorabile sănătăţii, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.353/2010 cu privire la aprobarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate la locul de muncă, şi asigurarea măsurilor de siguranţă necesare pentru funcţionarii vamali care efectuează controlul mărfurilor;

4) instruirea funcţionarilor vamali care efectuează controlul în condiţii de siguranţă a muncii şi informarea Biroului Vamal despre factorii de risc existenţi şi posibili pentru munca în siguranţă în timpul controalelor vamale;

5) desemnarea unui angajat responsabil de locul de livrare a mărfurilor şi notificarea postului vamal responsabil în caz de substituire a acestuia;

6) condiţiile pentru ca biroul vamal să verifice modul în care sunt îndeplinite cerinţele de acordare a Autorizaţie de prezentare a mărfurilor într-un alt spaţiu decât postul vamal competent.

[Pct.699 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Pct.700,701 abrogate prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Secţiunea a 2-a

Controlul ulterior

Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

702. Activitatea de analiză a riscurilor, de planificare şi de realizare a controlului ulterior constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi realizare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia şi se exercită de către organele vamale prin subdiviziunile de control ulterior, precum şi, la necesitate, în comun cu alte subdiviziuni şi/sau autorităţi publice.

703. Activitatea de control ulterior se organizează şi se desfăşoară în baza politicii de control anuale şi a planurilor anuale de control, realizate în urma aplicării studiilor de analiză a riscurilor şi aprobate de conducerea Serviciului Vamal, precum şi în baza controalelor inopinate.

704. La elaborarea politicii de control anuale, precum şi a planului anual de control se vor lua în considerare domeniile de control determinate de obiectivele naţionale prioritare stabilite de conducerea Ministerului Finanţelor, a Serviciului Vamal, inclusiv în domeniul promovării politicilor conformării voluntare, de propunerile subdiviziunilor Serviciului Vamal. De asemenea, se va ţine cont de coeficientul total de risc atribuit de sistemul informaţional de analiză a riscurilor, de sesizările altor instituţii în cadrul activităţii de cooperare interinstituţională şi de informaţiile obţinute în cadrul cooperării administrative internaţionale în domeniul vamal.

705. Subdiviziunile de control ulterior realizează activităţi de control:

1) în cazul solicitării şi/sau utilizării AEO/procedurilor simplificate de vămuire la declararea mărfurilor;

2) în urma activităţii de analiză a riscurilor;

3) în cazul necesităţii de executare a controalelor ulterioare inopinate;

4) în cazul necesităţii de executare a controalelor prin contrapunere;

5) în scopul confirmării conformităţii persoanei.

[Pct.705 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

706. Planificarea şi executarea controlului ulterior se realizează prin utilizarea modulului informaţional vamal "Control ulterior", gestionat de subdiviziunile de specialitate în cadrul Serviciului Vamal.

Subsecţiunea a 2-a

Activitatea de analiză a riscurilor

707. Activitatea de analiză a riscurilor constă în identificarea, evaluarea şi tratarea riscurilor în scopul selectării persoanelor ce vor fi supuse controlului ulterior. În vederea realizării activităţii de analiză a riscurilor, Serviciul Vamal va utiliza inclusiv principalele domenii şi criterii de risc specifice activităţii vamale stabilite în prezentul Regulament. La realizarea analizei de risc în domeniile şi criteriile stabilite, se vor utiliza bazele de date şi informaţiile de care dispune sau la care are acces Serviciul Vamal şi/sau raporturile anterioare ale persoanei cu Serviciul Vamal (istoricul activităţii de control în privinţa acestuia). În cadrul acţiunilor de analiză de risc, funcţionarii vamali pot solicita de la orice instituţie financiară (sucursală sau filiala acesteia), prin intermediul unei citaţii bancare, conform anexei nr.31, prezentarea de informaţii, date, documente pe care le deţin referitoare la conturile bancare ale persoanei şi la operaţiunile efectuate în aceste conturi pentru perioada (perioadele) analizată/e. Instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia, societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică şi/sau furnizorii de servicii poştale) are obligaţia să prezinte Serviciului Vamal, în cel mult 7 zile lucrătoare, pe suport de hârtie, pe suporturi informaţionale sau în format electronic, datele, informaţiile, înscrisurile, documentele, precum şi alte dovezi necesare pentru realizarea analizei de risc. Activitatea de analiză a riscurilor se va solda cu identificarea riscurilor determinate şi/sau potenţiale, inclusiv a coeficientului total de risc.

[Pct.707 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

Subsecţiunea a 3-a

Stabilirea domeniilor şi a criteriilor de risc

708. Domeniile de risc reflectă priorităţile de activitate analitică în sfera de responsabilitate a Serviciului Vamal.

709. Criteriile de risc sumează un set de circumstanţe sau de însuşiri ale activităţii persoanei, identificate în baza informaţiei pe care o deţin organele vamale a căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea neconformării persoanei la prevederile legislaţiei vamale şi fiscale.

710. Domeniile şi criteriile de risc se prezintă în tabelul din anexa nr.32. Acestea trebuie să respecte următoarele cerinţe:

1) să fie relevante activităţii Serviciului Vamal;

2) să fie specifice persoanelor cu caracteristici similare;

3) să fie bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă;

4) să fie posibilă gradarea fiecăruia dintre ele după intensitatea riscului pe care îl reflectă;

5) să fie utilizate corespunzător subiectului şi obiectului activităţii analizate.

Subsecţiunea a 4-a

Stabilirea riscurilor determinate, potenţiale şi a coeficientului total de risc

711. Analiza riscurilor se materializează prin identificarea următoarelor tipuri de riscuri:

1) riscurile determinate sunt cele stabilite în cadrul subdiviziunii de control ulterior în urma analizei proprii de risc şi a analizei efectuate în baza informaţiilor privind existenţa unor fenomene de fraudă vamală recepţionate de la alte subdiviziuni ale Serviciului Vamal ori de la alte instituţii în cadrul activităţii de cooperare interinstituţională sau al informaţiilor obţinute în cadrul cooperării administrative internaţionale în domeniul vamal. Riscurile determinate reflectă fapte consumate, iar Serviciul Vamal deţine informaţii despre acestea;

2) riscurile potenţiale sunt cele stabilite în urma analizei proprii de risc a informaţiilor disponibile Serviciului Vamal prin compararea cu datele statistice ale activităţii vamale, ale persoanei, ale altor autorităţi şi instituţii. Riscurile potenţiale sunt riscuri în raport cu care există premise pentru apariţia acestora.

712. Coeficientul total de risc este rezultatul unei metode de identificare a riscurilor potenţiale, care constă în atribuirea unui punctaj corespunzător ca urmare a efectuării analizei de risc automatizate a informaţiilor, prin însumarea punctajelor aferente domeniilor de risc raportate la ponderea fiecărui domeniu, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc (scopul controlului). Aplicarea punctajelor pentru stabilirea fiecărui coeficient total de risc este efectuată pentru fiecare persoană. Conform punctajului obţinut este elaborat clasamentul persoanelor în ordine descrescătoare.

[Pct.712 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Subsecţiunea a 5-a

Analiza de risc automatizată a informaţiilor

713. Procedura informatică de analiză a riscurilor constă în aplicarea unor seturi de reguli, prin care se acordă un punctaj total domeniului de risc analizat, ce însumează punctajele corespunzătoare fiecărui indicator de risc. În funcţie de regimul vamal utilizat de persoană şi analizat prin prisma riscurilor, punctajul total acumulat pe domeniul de risc este raportat la procentul corespunzător ponderii domeniului de risc. La planificarea şi executarea controlului asupra activităţii persoanei se va ţine cont de suma coeficienţilor de risc corespunzători domeniilor analizate.

714. Fiecărui indicator de risc îi este repartizat un grad de intensitate, punctat conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 10 şi 0.

715. Fiecare domeniu de risc va avea o pondere procentuală în cadrul setului de domenii de risc identificate pentru o anumită procedură vamală (regim vamal).

716. Unul şi acelaşi domeniu de risc poate fi component al mai multor seturi, însă poate avea ponderi diferite, în funcţie de perioada, scopul pentru care a fost identificat, destinaţia vamală (regimul vamal), tratamentul tarifar favorabil/preferenţial şi alţi factori.

717. Ponderea pentru fiecare domeniu de risc se va determina în procente, astfel încât procentajul însumat al tuturor domeniilor de risc în cadrul unui set de domenii să constituie 100%, exprimată prin următoarea formulă:

unde:

1, 2,..., n – domeniile de risc;

w – ponderea procentuală a fiecărui domeniu de risc, suma ponderilor individuale fiind egală cu 100%.

718. Revizuirea periodică a ponderilor procentuale atribuite fiecărui domeniu de risc se face în funcţie de rezultatele controalelor anterioare şi/sau în funcţie de actualizarea informaţiei colectate. În cazul în care un domeniu îşi pierde în timp din relevanţă, ponderea acestuia va scădea progresiv, completându-se celelalte domenii utilizate, astfel încât în sumă valoarea să constituie 100%.

Subsecţiunea a 6-a

Procesarea automatizată a informaţiilor

719. Procesul identificării automatizate a riscurilor presupune procesarea informaţiilor, utilizând procedeul standardizat de prelucrare a datelor, aplicat tuturor domeniilor şi criteriilor de risc. Ca urmare se stabileşte o valoare aferentă coeficientului total de risc, în baza următoarei relaţii:

unde:

Rg – coeficientul total de risc al persoanei;

1, 2,..., n – domeniile de risc;

w – ponderea procentuală a fiecărui domeniu de risc;

s – punctajul total al domeniului de risc;

r1, r2,..., rn – punctajele corespunzătoare criteriilor de risc aferente unui domeniu de risc.

720. În funcţie de valoarea coeficientului total de risc obţinut în urma aplicării formulei, se elaborează o listă prealabilă cu subiecţii pasibili controlului, în vârful clasamentului fiind plasată persoana care are obţinut punctajul maxim. Fără a aduce atingere prevederilor pct.730, persoanele din lista prealabilă vor fi examinate suplimentar şi, în cazul confirmării riscului identificat, vor fi incluşi în planul de control, în ordinea descrescătoare a punctajului. În funcţie de resursele administrative disponibile, va fi controlat numărul maxim posibil de persoane.

Subsecţiunea a 7-a

Crearea şi menţinerea sistemului de date necesar

pentru aplicarea criteriilor de risc

721. Sistemul informaţional de analiză de risc trebuie să fie bazat pe date relevante, certe şi accesibile. Este necesară evitarea aplicării criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile. Identificarea periodică a riscurilor este recomandată pentru cunoaşterea acelor riscuri care nu s-au manifestat anterior datorită circumstanţelor, schimbării condiţiilor în care se manifestau riscurile identificate anterior, precum şi pentru stabilirea riscurilor care s-au manifestat în trecut, dar care, în prezent, nu mai sunt relevante pentru Serviciul Vamal.

722. Pentru elaborarea şi păstrarea clasamentului persoanelor conform riscului identificat, Serviciul Vamal menţine baza de date, care va reflecta cel puţin:

1) lista tuturor persoanelor pasibile de a fi supuse controlului, cu date individuale de identificare;

2) istoria activităţii de control;

3) datele statistice ale activităţii persoanelor.

723. Serviciul Vamal reexaminează şi actualizează periodic informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc. Domeniile de risc, criteriile de risc, punctajele şi coeficienţii de risc se revizuiesc sistematic şi pot fi modificaţi, ajustaţi, suplimentaţi sau anulaţi de către Serviciul Vamal, fără a aduce modificări la prezentul Regulament, ţinând cont de mai mulţi factori, printre care: rezultatele controalelor anterioare, evoluţia cadrului juridic, tendinţele dezvoltării sectoriale a economiei naţionale, politica fiscală şi vamală a statului, gradul de conformare voluntară a persoanelor.

Subsecţiunea a 8-a

Planificarea şi înregistrarea controlului ulterior

724. Obiectivele naţionale prioritare în domeniul de control ulterior sunt stabilite prin politica de control anuală. Controalele ulterioare programate sunt prevăzute în planuri de control anuale, elaborate centralizat în modulul informaţional vamal "Control ulterior", pe baza obiectivelor politicii de control anuale.

725. Coeficienţii totali de risc, riscurile determinate şi potenţiale reflectate în adresări, rapoarte şi note analitice, reprezintă suportul pe baza căruia se elaborează planurile anuale de control ulterior. Subdiviziunile Serviciului Vamal precum şi instituţiile de stat pot înainta Direcţiei control ulterior propunerile la proiectul planului de control anual pentru anul următor.

726. Activitatea de control ulterior se va realiza în baza a două planuri de control: planul de control ulterior prin audit postvămuire şi planul de control ulterior prin reverificarea declaraţiilor vamale.

727. Planul de control ulterior prin audit postvămuire va cuprinde două obiective de control:

1) verificarea riscurilor de neconformitate – în domeniul respectiv indicatorul de performanţă este cuantificabil prin ponderea controalelor rezultative în totalul controalelor efectuate, pondere stabilită în planul anual de activitate al Serviciului Vamal;

2) verificarea conformării voluntare a persoanelor – în domeniul respectiv indicatorul de performanţă este cuantificabil prin numărul persoanelor conformi din totalul celor verificaţi, pondere stabilită în planul anual de activitate al Serviciului Vamal/

728. Direcţia control ulterior întocmeşte anual planurile de control pentru anul următor (ale căror formulare sunt prezentate în anexele nr.33 şi 34), care conţin următoarele informaţii:

1) datele de identificare ale persoanei ce urmează a fi controlată;

2) perioada supusă controlului ulterior;

3) modalitatea de selectare a persoanei (sesizare, raport sau notă analitică, coeficientul total de risc);

4) domeniul de risc;

5) valoarea coeficientului total de risc atribuită, dacă selectarea se face în baza analizei automatizate.

729. Planul de control stabileşte numărul de controale ulterioare planificate asupra unui număr de persoane pe parcursul unui an calendaristic. La necesitate, pe parcursul executării controalelor, numărul de persoane poate fi ajustat prin excluderea şi/sau suplinirea argumentată a acestora.

730. Ordinea în care persoanele urmează a fi supuse controlului corespunde:

1) valorii descrescătoare a coeficientului de risc total atribuit; şi/sau

2) valorii descrescătoare a datoriilor vamale estimate (în cazul cunoaşterii acestora) aferente riscurilor determinate şi potenţiale; şi/sau

3) luării în considerare a termenului de prescripţie de constatare a datoriilor vamale; şi/sau

4) urgenţei controalelor ulterioare inopinate.

731. Planurile de control ulterior şi ajustările ulterioare a acestora sunt aprobate de conducerea Serviciului Vamal.

732. Planurile aprobate, inclusiv cele coordonate interinstituţional, se transmit spre executare subdiviziunilor de control ulterior. În situaţia în care controlul ulterior nu poate fi executat, Serviciul Vamal va asigura transferul acestuia în planul de control pentru anul viitor.

733. Înregistrarea datelor cu privire la planificarea, executarea şi rezultatul controlului ulterior prin audit postvămuire în Registrul de stat al controalelor se va asigura automatizat, prin interconexiunea modulului informaţional "Control ulterior" cu Registrul de stat al controalelor, care reprezintă o resursă informaţională specializată ce asigură evidenţa centralizată a informaţiei sistematizate privind controalele de stat planificate şi efectuate şi este gestionat de autoritatea administraţiei publice centrale de supraveghere a controalelor – Cancelaria de Stat. De asemenea, până la finele anului de gestiune, Serviciul Vamal publică planul de control ulterior prin audit postvămuire pentru anul următor pe pagina sa web oficială.

734. Datele care vor fi transmise în Registrul de stat al controalelor se referă în special la:

1) denumirea (numele) persoanei şi a obiectului supuse controlului;

2) valoarea coeficientului total de risc atribuită, dacă selectarea se face în baza acestuia;

3) numărul şi data aprobării planului de control;

4) numărul, data ordinului de control;

5) motivarea controlului inopinat;

6) durata controlului;

7) domeniile de risc ce urmează a fi controlate;

8) datele referitoare la rezultatele controlului.

Subsecţiunea a 9-a

Forme, proceduri şi metode de control

735. Controlul ulterior se desfăşoară sub formă de:

1) audit postvămuire;

2) reverificarea declaraţiilor vamale.

736. În vederea executării auditului postvămuire, subdiviziunile de control ulterior aplică următoarele proceduri de control:

1) controlul planificat, care constă în verificarea faptică şi documentară a persoanelor indicate în planurile anuale de control;

2) controlul prin contrapunere, ce se efectuează în afara planurilor anuale de control, cu emiterea unui nou ordin de control, în cazul în care în procesul desfăşurării auditului postvămuire este necesară stabilirea anumitor fapte şi circumstanţe pe baza documentelor sau a mărfurilor care se află în posesia altei persoane cu care persoana auditată are sau a avut relaţii economice şi/sau financiare fără înştiinţarea prealabilă a persoanei controlate;

3) controlul inopinat, care constă în activitatea de verificare faptică şi documentară, în principal ca urmare a unei sesizări sau a unor indicii cu privire la existenţa unor fapte de încălcare a reglementărilor vamale sau a altor dispoziţii aplicabile, fără înştiinţarea prealabilă a persoanei controlate.

[Pct.736 completat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

737. La realizarea acţiunilor de audit postvămuire se aplică următoarele metode de control:

1) controlul selectiv, care constă în activitatea de verificare selectivă a documentelor/mărfurilor şi tranzacţiilor economice externe semnificative;

2) controlul total, care constă în activitatea de verificare totală a documentelor/mărfurilor şi a tranzacţiilor economice externe;

3) controlul electronic, care constă în verificarea fişierelor electronice de evidenţă a contabilităţii şi a resurselor acesteia aferente tranzacţiilor economice externe, utilizîndu-se metodele de analiză, evaluare şi testare, asistate de instrumente informatice specializate.

738. Utilizarea procedurilor şi metodelor de control se poate face individual sau combinat, în funcţie de scopul, obiectivele, complexitatea, dificultăţile, specificul activităţii desfăşurate şi de perioada supusă controlului.

739. Selectarea documentelor şi a operaţiunilor semnificative se efectuează de către echipa de control, ţinându-se cont de volumul, valoarea şi ponderea lor în activitatea persoanei controlate.

Subsecţiunea a 10-a

Organizarea activităţii de control ulterior

740. Activitatea de control ulterior prin audit postvămuire sau reverificarea declaraţiilor vamale se exercită de Serviciul Vamal prin subdiviziunile de control ulterior, precum şi în comun cu alte subdiviziuni şi/sau organe de control, în funcţie de riscuri. Aceasta se realizează prin utilizarea modulului informaţional vamal "Control ulterior", cu completarea tuturor elementelor specifice etapelor de efectuare a controlului, în funcţie de forma acestuia.

741. Subdiviziunile de control ulterior, conform regulamentelor de organizare şi funcţionare, reprezintă aparatul de control specializat în prevenirea, constatarea, regularizarea şi medierea sancţionării încălcărilor aduse reglementărilor vamale şi fiscale prin acte specifice de audit postvămuire sau de reverificare a declaraţiilor vamale. Controlul ulterior se efectuează în scopul asigurării aplicării corecte a reglementărilor vamale şi fiscale aferente regimului vamal al mărfurilor aflate pe teritoriul vamal, inclusiv aferente staţionării mărfurilor pe teritoriul vamal care nu au statut de mărfuri autohtone.

742. Controlul ulterior se efectuează la persoanele definite în Cod.

743. Controlul ulterior prin audit postvămuire este executat de către echipa de control, care este formată cel puţin din doi funcţionari vamali.

744. La etapa controlului ulterior, inclusiv la etapa de pregătire a controlului ulterior, membrii echipei de control sau funcţionarul vamal în cazul reverificării declaraţiilor vamale analizează toate datele, informaţiile şi documentele disponibile în oficiul Serviciului Vamal, în scopul identificării riscurilor suplimentare ce urmează a fi verificate şi al planificării corespunzătoare a acţiunilor de control. La etapa respectivă, funcţionarii vamali implicaţi în control studiază reglementările vamale şi dispoziţiile legale aplicabile activităţii specifice ce urmează a fi controlată.

[Pct.744 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

745. În cadrul activităţilor de pregătire şi executare a acţiunilor de control, pentru aplicarea uniformă şi imparţială a reglementărilor vamale şi a altor dispoziţii legale, funcţionarul vamal se va ghida de listele de verificare prevăzute în modulul informaţional "Control ulterior", totodată poate solicita asistenţa profesională şi/sau documente, informaţii subdiviziunilor Serviciului Vamal sau altor instituţii şi autorităţi.

[Pct.745 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

746. La etapa de executare sau la finalizarea controlului ulterior, în cazul constatării încălcărilor legislaţiei, funcţionarii vamali care au efectuat controlul vor remite în mod obligatoriu spre examinare, în termen de 5 zile lucrătoare, copiile notei de constatare sau actului de audit postvămuire/procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale, inclusiv materialele de probă, prin scrisoare de însoţire, după cum urmează:

1) organului de urmărire penală, astfel sesizându-l printr-un denunţ – în cazul bănuielii rezonabile a existenţei elementelor constitutive ale unei infracţiuni;

2) agenţilor constatatori conform competenţei teritoriale – în cazul bănuielii rezonabile a existenţei elementelor constitutive ale unei contravenţii vamale.

În cazurile în care se constată apariţia unei datorii vamale, funcţionarii vamali au obligaţia de a transmite subdiviziunilor responsabile de colectarea drepturilor de import, documentele care reprezintă titlul de creanţă, în vederea înregistrării şi asigurării executării acestora, înainte de expirarea termenelor scadente prevăzute de legislaţie.

[Pct.746 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.746 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

747. În termen de 30 de zile lucrătoare de la finalizarea controlului ulterior, funcţionarii vamali care au efectuat controlul respectiv vor întocmi dosarul de control ulterior, care va fi numerotat, cusut, semnat, sigilat şi luat în evidenţă ca dosar de nomenclator.

748. În dosarul de control ulterior vor fi incluse, în original sau în copii autentificate, toate actele probatorii ce confirmă sau infirmă riscurile controlate, actele de valorificare a rezultatelor controlului şi actele procedurale emise în timpul controlului, respectând consecutivitatea ordinii acestora, după cum urmează:

1) ordinul de control;

2) avizul de audit postvămuire;

3) documentele de lucru (act de ridicare/restituire de documente/înscrisuri/mărfuri, proces-verbal de sigilare/desigilare, citaţie, explicaţie, declaraţie, a căror cronologie va fi determinată în funcţie de aspectele specifice controlului);

4) nota de constatare;

5) procesul-verbal de examinare preliminară;

6) nota de prezentare;

7) actul de audit postvămuire/procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale; decizia de regularizare, după caz.

Subsecţiunea a 11-a

Realizarea şi particularităţile auditului postvămuire

749. Auditul postvămuire planificat, inopinat sau prin contrapunere se iniţiază şi se execută în baza ordinului de control, conform anexei nr.35, aprobat de directorul Serviciului Vamal sau de persoanele împuternicite de acesta şi se finalizează cu întocmirea actului de audit postvămuire şi a deciziei de regularizare, în cazul constatării apariţiei diferenţelor de drepturi de import.

Pe parcursul efectuării auditului postvămuire, ordinul de control poate fi sistat sau modificat prin emiterea unui nou ordin de control, cu informarea în scris şi cu prezentarea unei copii persoanei controlate. Perioada sistării controlului şi a prezentării documentelor de către persoana controlată nu se include în durata efectuării auditului postvămuire.

[Pct.749 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

750. Serviciul Vamal poate efectua controale ulterioare prin audit postvămuire inopinate asupra unei persoane în afara planurilor anuale de control, în baza unei note de motivare emise de subdiviziunea/organul solicitant şi aprobate de conducerea Serviciului Vamal, în următoarele situaţii:

1) prezenţa informaţiilor/indiciilor despre existenţa situaţiilor de încălcare a legislaţiei vamale, susţinute prin probe aflate în posesia organelor de drept, fapt ce prezintă un pericol iminent şi imediat pentru securitatea economică a statului, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) necesitatea iniţierii controlului este motivată preliminar;

b) deţinerea informaţiei până la iniţierea controlului şi în nota de motivare din care poate fi stabilit că doar intervenţia inopinată prin control ulterior va preveni şi/sau va stopa încălcările care în mod iminent provoacă prejudicii ori ar putea diminua substanţial prejudiciile deja cauzate;

2) verificarea informaţiei care, conform legii, este raportată în mod obligatoriu Serviciului Vamal, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) această informaţie nu a fost prezentată în termenul stabilit în actele normative;

b) organul vamal sau subdiviziunea responsabilă de recepţionarea informaţiei corespunzătoare nu a primit notificarea justificativă din partea persoanei obligate să raporteze informaţia în termen şi/sau această persoană nu a răspuns în termenul indicat la înştiinţarea din partea Serviciului Vamal;

3) verificarea informaţiei obţinute în cadrul altui control la o persoană cu care persoana controlată a avut anterior relaţii economice, în cazul în care:

a) persoana refuză să prezinte informaţiile în cauză;

b) nu există altă modalitate de obţinere a informaţiei în cauză;

c) informaţia respectivă este utilă pentru atingerea scopului controlului iniţiat anterior;

4) există o solicitare directă de iniţiere a controlului din partea persoanei care urmează a fi supusă controlului.

751. Controalele inopinate nu pot fi desfăşurate în baza informaţiilor neverificate şi/sau provenite dintr-o sursă anonimă.

752. Plângerile şi petiţiile, inclusiv sesizările sau solicitările organelor de drept sau ale altor organe de stat, pot constitui temei pentru un control inopinat doar în condiţiile respectării prevederilor pct.750 şi doar dacă circumstanţele sau informaţiile pe care acestea le conţin, fiind analizate în baza evaluării riscurilor, indică în mod rezonabil asupra unei posibile încălcări, care, în mod iminent, provoacă prejudicii şi dacă aceste circumstanţe şi informaţii sunt probate în vreun fel. Plângerile, petiţiile sau alte sesizări care nu motivează iniţierea imediată a unui control inopinat în baza analizei riscurilor pot fi luate în considerare la următoarea planificare anuală a controalelor.

753. Controalele inopinate nu pot fi efectuate dacă există orice alte modalităţi directe sau indirecte de obţinere a informaţiei necesare de către Serviciul Vamal de la deţinători de registre publice, autorităţi şi instituţii publice.

754. Nota de motivare pentru iniţierea controlului inopinat conţine analiza şi argumentarea necesară privind întrunirea cerinţelor stabilite la pct.750. În nota de motivare se va argumenta necesitatea intervenţiei, fiind expuse în detaliu circumstanţele şi informaţia ce stau la baza concluziilor şi acţiunilor organului de control, posibilele încălcări ce rezultă din informaţia şi probele deţinute până la iniţierea controlului şi estimarea rezonabilă a prejudiciului şi consecinţelor în cazul neintervenţiei organului de control.

755. Controlul efectuat în temeiul specificat la pct.750 subpct. 4) este iniţiat de subdiviziunea teritorială de control ulterior şi are exclusiv aspect consultativ şi constatator, cu excepţia cazurilor în care în cadrul controlului se depistează indici ai infracţiunii. Cheltuielile pentru acţiunea de control vor fi suportate de solicitant, în cazul în care persoana ce urmează a fi controlată nu este obligată prin lege să solicite controlul.

756. Comunicarea avizului de audit postvămuire nu este obligatorie în cazul auditului postvămuire inopinat şi cel prin contrapunere sau în cazul în care solicitarea de control este făcută de persoana care urmează să fie controlată.

[Pct.756 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

757. Pentru a nu-i perturba activitatea curentă şi pentru ca persoana ce urmează a fi supusă controlului să asigure condiţiile necesare desfăşurării, auditul postvămuire planificat se realizează cu înştiinţare prealabilă. Înştiinţarea prealabilă a persoanei controlate se realizează cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de iniţierea controlului ulterior planificat, printr-un aviz de audit postvămuire, al cărui formular este prevăzut în anexa nr.36.

758. Odată cu iniţierea acţiunilor de control ulterior prin audit postvămuire la faţa locului, membrii echipei de control sunt obligaţi să prezinte persoanei controlate legitimaţia de serviciu şi ordinul de control.

759. Auditul postvămuire poate fi efectuat atât la sediul, cât şi în încăperile titularului mărfurilor sau ale reprezentantului său ori, prin intermediul controlului prin contrapunere, la oricare persoane legate direct sau indirect de aceste operaţiuni ori la oricare persoană care dispune de documentele respective. În funcţie de necesităţi, auditul postvămuire se poate extinde în spaţii de producţie, în depozite şi alte încăperi, cu excepţia celor utilizate exclusiv în calitate de domiciliu şi reşedinţă.

760. În cazul în care persoana auditată nu dispune de sediu sau de încăpere ce poate fi utilizată pentru efectuarea auditului postvămuire ori sediul se află la adresa de domiciliu sau în alte cazuri în care nu există condiţii optime de lucru, această activitate se poate desfăşura la sediile Serviciului Vamal din care fac parte membrii echipei de control. În acest scop vor fi ridicate documente necesare controlului, cu întocmirea obligatorie a actului de ridicare/restituire de documente/înscrisuri/mărfuri, al cărui formular este prevăzut în anexa 37.

761. Acţiunile de control pentru realizarea auditului postvămuire se desfăşoară în orele de program ale Serviciului Vamal şi ale persoanei controlate.

762. Pentru desfăşurarea auditului postvămuire în condiţiile prevăzute în Cod, în situaţia inventarierii mărfurilor sau a asigurării supravegherii vamale acestora, pentru a evita sustragerea de la controlul vamal al mărfurilor, tăinuirea sau distrugerea documentelor necesare pentru efectuarea controlului ulterior, funcţionarii vamali vor sigila spaţiile, încăperile şi obiectele necesare controlului.

763. Membrii echipei de control pot solicita în scris, printr-o citaţie de audit postvămuire/reverificare a declaraţiilor vamale, al cărei formular este prevăzut în anexa nr.38, prezenţa la sediul Serviciului Vamal a persoanei fizice sau a reprezentantului persoanei juridice sau a oricăror alte persoane care au legătură directă ori indirectă cu operaţiunile ce fac obiectul schimbului internaţional de mărfuri ori bunuri, pentru a oferi documente, informaţiile şi explicaţiile necesare pe parcursul controlului sau pentru a semna actele emise ca urmare a auditului postvămuire.

764. În cadrul acţiunilor de control ulterior, membrii echipei de control pot solicita de la orice instituţie financiară (sucursala sau filiala acesteia), prin intermediul unei citaţii bancare (al cărei formular este prevăzut în anexa nr.31), prezentarea de informaţii, date, documente pe care le deţin referitoare la conturile bancare ale persoanei auditate şi la operaţiunile efectuate în aceste conturi pentru perioada (perioadele) controlului. Instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia, societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică şi/sau furnizorii de servicii poştale) are obligaţia să prezinte Serviciului Vamal, în cel mult 7 zile lucrătoare, pe suport de hârtie, pe suporturi informaţionale sau în format electronic, datele, informaţiile, înscrisurile, documentele, precum şi alte dovezi necesare pentru realizarea controlului ulterior.

[Pct.764 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

765. Pe parcursul desfăşurării auditului postvămuire prin intermediul controlului prin contrapunere, membrii echipei de control pot extinde controlul la sediul oricăror alte persoane care au legătură directă sau indirectă cu operaţiunile ce fac obiectul schimbului internaţional de mărfuri ori bunuri sau al oricărei alte persoane care se află în posesia unor acte ori care deţine informaţii în legătură cu acestea.

766. În scopul determinării modului de aplicare a reglementărilor vamale sau a altor dispoziţii legale, în cadrul acţiunilor de control ulterior, membrii echipei de control pot proceda la prelevarea de mostre pentru efectuarea expertizelor de laborator/încercări de laborator şi evaluarea mărfurilor.

[Pct.766 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

767. În timpul desfăşurării auditului postvămuire, în cazul necesităţii de a determina provenienţa mărfurilor, precum şi în cazul verificării stocurilor de mărfuri aflate sub supraveghere vamală, membrii echipei de control vor solicita conducerii persoanei auditate efectuarea inventarierii mărfurilor şi a mijloacelor de transport aflate în posesie şi/sau gestiune, totodată fiind obligaţi să asiste, să supravegheze procedura de inventariere şi să verifice rezultatele acesteia.

768. În situaţia în care acţiunea de inventariere nu poate fi finalizată cu emiterea actelor specifice procedurii, urmând a fi continuată în următoarea zi lucrătoare, spaţiile în cauză vor fi sigilate întocmindu-se procesul-verbal de sigilare/desigilare, conform anexei nr.39.

Acţiunea de sigilare se poate utiliza şi în situaţia în care există posibilitatea ca documentele şi informaţiile necesare controlului vamal să fie sustrase, distruse ori în situaţia în care nu se poate face un inventar al documentelor pentru ridicarea acestora.

769. Echipa de control are dreptul să ridice, în scopul protejării ori al evitării distrugerii, mărfuri, documente, acte, înscrisuri, inclusiv pe suport informatic, bunuri în care se conţin sisteme informatice, registre şi documente financiar-contabile sau orice element material care face dovada apariţiei datoriilor vamale.

[Pct.769 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

770. Dovada ridicării documentelor o constituie actul de ridicare/restituire de documente/înscrisuri întocmit de echipa de control, în care sunt specificate elementele necesare pentru individualizarea probei sau dovezii respective, precum şi efectuată menţiunea că acestea au fost ridicate potrivit dispoziţiilor legale de către echipa de control vamal. Actul se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de membrii echipei de control şi de reprezentantul persoanei controlate, un exemplar oferindu-i-se acestuia. În cazul refuzului sau imposibilităţii semnării de către acesta, se semnează de către membrii echipei de control şi, în măsura posibilităţii, de către un martor. La restituirea documentelor/înscrisurilor ridicate se va proceda în mod similar.

771. În cazul în care pentru stabilirea situaţiei vamale sau de altă natură, potrivit dispoziţiilor legale, titularul declaraţiilor vamale sau reprezentantul acestuia pune la dispoziţia echipei de control înscrisuri sau alte documente în original, acestea vor fi restituite persoanei auditate, la dosarul de audit postvămuire păstrându-se, în copie, numai documentele sau înscrisurile relevante.

772. Pentru clarificarea aspectelor din domeniul vamal, membrii echipei de control pot solicita note explicative oricărei persoane care are legătură directă sau indirectă cu operaţiunile ce fac obiectul controlului sau care se află în posesia unor acte ori care deţine informaţii în legătură cu acestea.

773. Notele explicative, conform formularului prezentat în anexa nr.40, se pot solicita la orice etapă a controlului ori de câte ori acestea sunt necesare pentru clarificarea şi definitivarea constatărilor. Echipa de control va analiza răspunsurile primite, iar concluziile rezultate din analiză vor fi luate în considerare la întocmirea actului de audit postvămuire.

774. În cazul în care persoanele vizate în pct.772 refuză să dea note explicative sau să răspundă la unele întrebări, membrii echipei de control vor formula întrebările printr-o adresare scrisă, stabilind un termen de până la 3 zile lucrătoare de la data recepţionării adresării pentru primirea răspunsului în scris.

În cazul în care nu primesc răspuns în termenul stabilit, membrii echipei de control consemnează refuzul în actul de audit postvămuire şi anexează la acesta o copie a adresării.

775. În cazul în care pentru finalizarea auditului postvămuire sunt necesare date şi documente ce pot fi obţinute de la alte instituţii sau autorităţi vamale ale altor ţări, în baza acordurilor de cooperare internaţională vamală, membrii echipei de control propun iniţierea unei cereri de asistenţă administrativă internaţională prin intermediul subdiviziunii de specialitate din cadrul Serviciului Vamal. În această situaţie, auditul postvămuire este finalizat conform prevederilor Codului, iar la recepţionarea răspunsului de la instituţiile respective, în cazul confirmării riscului, acţiunile de control vor fi reluate.

776. Documentele obţinute în baza acordurilor internaţionale, trimise atât de autorităţile vamale, cât şi de oficialităţi ale altor state, sau documentele obţinute în baza recomandării Consiliului de Cooperare Vamală din cadrul Organizaţiei Mondiale a Vămilor constituie mijloace de probă pentru fundamentarea constatărilor controlului.

777. La finalizarea controlului, persoana controlată are obligaţia să dea o declaraţie scrisă, pe proprie răspundere, conform anexei nr.41, din care să rezulte că au fost puse la dispoziţia membrilor echipei de control toate documentele şi informaţiile solicitate ce au legătură cu obiectul controlului. În declaraţie se va menţiona şi faptul că au fost restituite toate documentele solicitate şi puse la dispoziţie de persoana respectivă.

Subsecţiunea a 12-a

Executarea reverificării declaraţiilor vamale

778. Reverificarea declaraţiilor vamale se efectuează în orele de program ale Serviciului Vamal, la sediile acestuia, în conformitate cu prevederile Codului, ale prezentului Regulament, precum şi în baza regulamentului subdiviziunii de control ulterior.

779. Activitatea de reverificare a declaraţiilor vamale se realizează de către funcţionarii vamali ai subdiviziunilor de control ulterior în baza planului anual de control ulterior. În cazul constatării aplicării eronate a legislaţiei vamale şi fiscale şi/sau a diferenţelor între informaţia din declaraţia vamală şi documentele verificate, ce duc la apariţia, modificarea şi/sau anularea obligaţiei vamale, Serviciul Vamal este obligat să comunice despre aceasta plătitorului vamal, prin întocmirea şi prezentarea procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale şi, după caz, a deciziei de regularizare.

780. Procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale este un act procedural care se gestionează conform procedurii stabilite pentru actul de audit postvămuire, în care se consemnează iregularităţile constatate, normele încălcate, valoarea datoriilor vamale în situaţiile în care s-a constatat apariţia acestora.

781. În situaţiile în care reverificarea declaraţiilor vamale se efectuează în baza documentelor aflate la dispoziţia Serviciului Vamal sau primite de la alte autorităţi ori persoane potrivit dispoziţiilor legale, precum şi atunci când se refuză semnarea procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale sau în cazul în care persoana nu poate fi găsită, procesul-verbal de reverificare se semnează numai de funcţionarul vamal care a efectuat reverificarea declaraţiilor vamale. În aceste cazuri, procesul-verbal de reverificare va fi adus la cunoştinţă şi, respectiv, comunicat persoanei a/ale cărei declaraţie/declaraţii au fost reverificate, în conformitate cu art.22 Cod.

[Pct.781 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

782. Pentru a obţine documente, informaţii, note explicative sau lămuriri necesare pe parcursul procedurii de reverificare a declaraţiilor vamale sau pentru a lua cunoştinţă de rezultatele controlului, funcţionarii vamali care efectuează reverificarea declaraţiilor vamale pot solicita, prin citaţie de audit postvămuire/reverificare, prezenţa la sediul Serviciului Vamal a oricărei persoane care are legătură directă ori indirectă cu operaţiunile ce fac obiectul schimbului internaţional de bunuri sau mărfuri.

783. În cazul în care, pentru stabilirea situaţiei de fapt în procesul reverificării declaraţiei vamale sunt necesare date şi documente ce pot fi obţinute de la autorităţile vamale ale altor ţări, în baza acordurilor şi convenţiilor de cooperare vamală, funcţionarii vamali responsabili de reverificarea declaraţiilor vamale propun iniţierea unei cereri de asistenţă administrativă internaţională prin intermediul subdiviziunii de specialitate din cadrul Serviciului Vamal. Pentru declaraţiile la care există o asemenea cerere de asistenţă vamală sau de altă natură, reverificarea declaraţiei vamale se va finaliza, iar la recepţionarea răspunsului de la instituţiile respective, în cazul confirmării riscului, acţiunile de control vor fi reluate.

784. Documentele, înscrisurile şi informaţiile obţinute în baza acordurilor sau convenţiilor internaţionale de cooperare vamală constituie mijloace de probă pentru fundamentarea constatărilor în cadrul unui proces de reverificare a declaraţiilor vamale.

Subsecţiunea a 13-a

Întocmirea documentelor de procedură

785. Funcţionarii vamali din cadrul subdiviziunilor de control ulterior procesează în modulul informaţional "Control ulterior", în funcţie de circumstanţele controlului, următoarele acte procedurale emise în timpul controlului, respectând ordinea cronologică a acestora:

1) ordinul de control;

2) avizul de audit postvămuire;

3) actul de ridicare/restituire de documente/ înscrisuri/mărfuri;

4) procesul-verbal de sigilare/desigilare;

5) citaţia de audit postvămuire/reverificare a declaraţiilor vamale;

6) citaţiile bancare;

7) nota explicativă;

8) declaraţia;

9) nota de constatare;

10) procesul-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire;

11) nota de prezentare;

12) actul de audit postvămuire;

13) procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale;

14) decizia de regularizare.

Pentru actele de la subpct.3)-10), ordinea cronologică se stabileşte în funcţie de necesităţile şi circumstanţele emiterii acestora.

Actele prevăzute la subpct. 3), 4) şi 9)-13) vor avea numere de ordine fracţionare în ordinea emiterii acestora, corespunzătoare registrelor de evidenţă a activităţii de control ulterior din gestiunea subdiviziunilor de control ulterior. La numărătorul fracţiei se indică numărul controlului ulterior în cadrul căruia este emis documentul, iar la numitor – numărul de ordine al documentului emis în cadrul acestui control. Data documentului trebuie să coincidă cu data emiterii acestuia.

Subsecţiunea a 14-a

Procesul-verbal de examinare preliminară

a rezultatelor auditului postvămuire

786. Procesul-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire este un act procedural intermediar, care se întocmeşte în cazul în care în procesul auditului postvămuire s-au constatat încălcări ale legislaţiei, cu excepţia situaţiilor în care persoana nu poate fi găsită. Formularul procesului-verbal este prezentat în anexa nr.42.

787. Procesul-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire este adus la cunoştinţa persoanei controlate de către membrii echipei de control pentru a o informa asupra constatărilor formulate, precum şi asupra consecinţelor juridice ale acestora. Persoana controlată este în drept să prezinte în scris obiecţiile cu privire la constatări.

788. În cadrul examinării preliminare, dacă persoana controlată este de acord cu constatările din procesul-verbal (sau în cazul lipsei unor informaţii sau documente suplimentare care ar modifica constatările formulate), aceasta este obligată să menţioneze acest fapt în procesul-verbal şi, drept urmare, nu i se aplică termenul prevăzut la pct.789.

Atunci când persoana controlată refuză să participe la examinarea preliminară a rezultatelor auditului postvămuire, să primească sau să semneze procesul-verbal, acesta se semnează de către membrii echipei de control şi se anexează la dosar fără a fi adus la cunoştinţă persoanei controlate.

789. În cazul în care persoana controlată are unele obiecţii cu privire la constatările organelor de control, acestea vor fi clarificate şi soluţionate în termen de până la 7 zile calendaristice de la data aducerii la cunoştinţă a procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire, termen în care persoana controlată este în drept să prezinte în scris informaţii şi documente suplimentare.

Subsecţiunea a 15-a

Actul de audit postvămuire şi modul de procesare a acestuia

790. Actul de audit postvămuire (în continuare – act) este un document procedural care se întocmeşte în termen de până la 14 zile calendaristice de la data aducerii la cunoştinţă a procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire. Actul se semnează de către membrii echipei de control şi de către persoana controlată sau de către reprezentantul acesteia, chiar şi în caz de dezacord asupra conţinutului acestuia. Formularul actului este prezentat în anexa nr.43.

791. Actul trebuie să cuprindă motivele de fapt şi temeiurile de drept în ceea ce priveşte constatările şi măsurile dispuse de echipa de control.

792. Constatările din act trebuie să fie bazate pe documente şi date expuse clar şi exact, eliminându-se orice elemente şi aprecieri subiective care încarcă nejustificat conţinutul acestuia.

793. Iregularităţile constatate se consemnează în mod obligatoriu în act, precizându-se prevederile legale încălcate, cu determinarea efectului bugetar în situaţiile în care s-a constatat apariţia unei datorii vamale sau a unei sume plătite în plus. Prin act se consemnează, de asemenea, diferenţele privind alte taxe şi impozite datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale.

794. Actul semnat în modul corespunzător sau numai de către echipa de control, în cazul imposibilităţii semnării de către persoana auditată la încheierea controlului, se înregistrează în registrele de evidenţă ale organului de control.

795. În situaţiile în care controlul nu se exercită la sediul persoanei controlate, ci se efectuează pe baza documentelor aflate la dispoziţia Serviciului Vamal sau obţinute de la alte autorităţi ori persoane potrivit dispoziţiilor legale, precum şi atunci când se refuză semnarea actului, acesta se semnează numai de către echipa de control, fiind comunicat persoanei a cărei activitate a fost controlată în conformitate cu art.22 Cod.

[Pct.795 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

796. Data comunicării rezultatelor controlului este considerată data semnării actului de către persoana controlată sau de către reprezentantul persoanei controlate, data înscrisă de operatorul poştal pe avizul de recepţie, data expedierii la adresa electronică indicată de către persoana controlată sau de către reprezentantul persoanei controlate sau data la care expiră termenul de 5 zile lucrătoare de la data indicată în citaţia de audit postvămuire/reverificare a declaraţiilor vamale, remisă în vederea invitării persoanei controlate la sediul organului de control pentru a fi informată despre rezultatele auditului postvămuire.

[Pct.796 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

797. La act se vor anexa relatări de situaţii, tabele, acte, documente şi note explicative privind susţinerea constatărilor, acestea constituind parte componentă a dosarului de audit postvămuire. Tabelele sau relatările se întocmesc în cazurile în care este necesară sintetizarea expunerii în cadrul constatărilor. Tabelele şi relatările anexate la act vor fi semnate de colaboratorii organului de control, după caz de reprezentantul persoanei controlate.

798. Documentele sau actele necesare pentru consemnarea şi fundamentarea constatărilor se anexează la act, la necesitate – în copie autentificată de persoana controlată.

799. În cazul efectuării inventarierii în cadrul controlului, la act se anexează copiile de pe listele de inventariere, de pe procesul-verbal de inventariere şi de pe declaraţiile de inventar întocmite.

800. Organul de control rectifică erorile materiale din cuprinsul actului, din oficiu sau la cererea persoanei controlate, astfel:

1) dacă rectificarea erorii materiale se face prin adăugări sau ştersături operate în cuprinsul actului, rectificările vor fi semnate de membrii echipei de control, în caz contrar nu se vor lua în considerare. Rectificarea erorii materiale va fi operată pe toate exemplarele originale ale actului. Organul de control solicită de la persoana controlată exemplarul original al actului în scopul efectuării rectificării erorii materiale, comunicând astfel despre aceasta. Dacă persoana controlată refuză să prezinte exemplarul actului, se va proceda conform subpct. 2);

2) în cazul în care rectificarea erorii materiale nu se poate efectua direct pe act, se emite un act suplimentar de rectificare a erorilor materiale, care va fi comunicat persoanei auditate;

3) în cazul depistării erorilor în documentul semnat electronic, se va proceda conform subpct. 2).

801. La emiterea actului, membrii echipei de control semnează în partea stângă de la sfârşitul fiecărei pagini din act, iar conducerea persoanei auditate sau, după caz, reprezentantul acesteia ia cunoştinţă de conţinutul actului contra semnătură. În cazul semnăturii electronice, se va semna doar ultima pagină.

Actul se întocmeşte în 2 exemplare originale: unul se transmite persoanei controlate, iar celălalt rămâne în posesia echipei de control.

802. În caz de dezacord cu actul, persoana este în drept să prezinte în scris, în cel mult 30 de zile de la recepţionare, argumentarea dezacordului, anexând documentele de rigoare în conformitate cu prevederile Codului şi ale altor acte normative din domeniu.

[Pct.802 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

Subsecţiunea a 16-a

Procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale

803. Procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale este un act procedural care se gestionează conform procedurii stabilite pentru actul de audit postvămuire, potrivit prezentului Regulament. Acesta se întocmeşte în cazul verificării operaţiunilor economice ce se soldează cu constatarea încălcărilor legislaţiei şi deţine acelaşi statut juridic ca şi actul de audit postvămuire. Formularul procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale este prezentat în anexa nr.44.

804. Data comunicării rezultatelor controlului ulterior prin reverificarea declaraţiilor vamale este considerată data semnării de către persoana controlată sau de către reprezentantul persoanei controlate a procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale, data înscrisă de operatorul poştal pe avizul de recepţie, data expedierii la adresa electronică indicată de persoana controlată sau de către reprezentantul persoanei controlate sau data la care expiră termenul de 5 zile lucrătoare de la data indicată în citaţia de audit postvămuire/reverificare a declaraţiilor vamale, transmisă în vederea invitării persoanei controlate la sediul organului de control pentru a fi informată despre rezultatele reverificării declaraţiilor vamale.

[Pct.804 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

805. Constatările din procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale vor servi drept temei pentru emiterea deciziei de regularizare, după caz.

806. În caz de dezacord cu procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale, persoana este în drept să prezinte în scris, în cel mult 30 de zile de la recepţionare, argumentarea dezacordului, anexând documentele de rigoare în conformitate cu prevederile Codului şi ale altor acte normative din domeniu.

[Pct.806 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

Subsecţiunea a 17-a

Nota de constatare

807. În timpul procedurii de control ulterior, membrii echipei de control pot încheia, înainte de finalizarea controlului, acte intermediare de control, cum sunt notele de constatare.

808. Nota de constatare se întocmeşte atunci când pe parcursul controlului se fac constatări a căror reconstituire ulterioară nu este întotdeauna posibilă sau care ulterior nu pot fi dovedite, precum şi în alte situaţii în care organele de control consideră necesar acest fapt.

809. În nota de constatare se consemnează situaţiile de fapt, precizându-se prevederile legale încălcate, cu determinarea efectului bugetar în situaţiile în care s-a constatat apariţia unei datorii vamale, precum şi măsurile adoptate pentru remedierea iregularităţilor constatate. În situaţiile în care este necesară fie întreprinderea anumitor acţiuni de către persoana controlată, fie confirmarea anumitor fapte de către persoanele neinteresate în acţiunea de control, este recomandată folosirea declaraţiilor martorilor la stabilirea veridicităţii faptelor constatate.

810. Nota de constatare se semnează de funcţionarii vamali, de persoanele controlate în cazul acceptului acestora şi de persoanele la care se referă constatarea, precum şi de martori, în caz de necesitate. Nota de constatare este anexată la actul de audit postvămuire sau la procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale.

811. Iregularităţile reflectate în nota de constatare pot servi drept motiv pentru întocmirea deciziei de regularizare.

812. Contestarea notei de constatare poate fi efectuată în ordinea stabilită pentru actul de audit postvămuire/procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale în conformitate cu prevederile Codului.

Subsecţiunea a 18-a

Nota de prezentare şi decizia de regularizare

813. Nota de prezentare este un act unilateral de uz intern, emis de către funcţionarii vamali, pentru informarea conducerii organului de control despre rezultatele controlului ulterior. Aceasta va cuprinde următoarele:

1) informaţiile cu privire la rezultatele controlului ulterior şi efectul acestora;

2) organele sau persoanele, după caz, în afară de cele controlate, care au tangenţă cu încălcările constatate;

3) propunerile de valorificare a rezultatelor controlului ulterior;

4) măsurile recomandate a fi întreprinse de persoanele controlate, de organul care a executat controlul sau de alte organe ori persoane;

5) propunerile de examinare a iregularităţilor sau de transmitere către organele abilitate prin lege pentru examinare conform competenţelor, după caz;

6) propunerile de modificare, completare, actualizare a cadrului normativ în domeniul supus controlului;

7) propunerile de îmbunătăţire a activităţilor de administrare vamală, după caz.

Formularul notei de prezentare este prevăzut în anexa nr.45.

814. Pe baza actului de audit postvămuire, a procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale, precum şi a notei de constatare, după caz, în cazul identificării diferenţelor de drepturi de import în conformitate cu prevederile Codului, se emite decizia de regularizare. Acest act constituie titlu de creanţă şi este un act administrativ care poate fi contestat în conformitate cu prevederile Codului şi altor acte normative.

Secţiunea a 3-a

Evidenţa, supravegherea internă şi raportarea

rezultatelor activităţii de control ulterior

Subsecţiunea 1

Evidenţa rezultatelor activităţii de control ulterior

815. Actul de audit postvămuire şi procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale se înregistrează în registrele de evidenţă ale subdiviziunilor de control ulterior, în modul stabilit de Serviciul Vamal.

816. În scopul asigurării bazei de date cu informaţiile specifice necesare pentru prevenirea şi combaterea încălcării reglementărilor vamale, pentru fiecare control ulterior în modulul informaţional "Control ulterior" se va întocmi automatizat fişa rezultatelor controlului ulterior.

817. Datele din registrele de evidenţă şi fişele rezultatelor controlului ulterior se vor organiza în evidenţe de fişiere informatizate. Acestea vor servi la baza raportării şi aprecierii indicatorilor de activitate în domeniul controlului ulterior.

Subsecţiunea a 2-a

Supravegherea internă a controlului ulterior inopinat efectuat

818. Conducerea Serviciului Vamal va dispune periodic, dar nu mai rar de o dată în semestru verificarea legalităţii, a oportunităţii şi a motivării adecvate a acţiunilor de control ulterior inopinat.

819. În cazul identificării acţiunilor de control ulterior inopinat nejustificate adecvat şi iniţiate şi/sau desfăşurate contrar prevederilor legale, conducătorul organului de control sau al organului ierarhic superior va propune conducerii Serviciului Vamal examinarea sub aspect disciplinar a activităţii persoanelor responsabile din cadrul subdiviziunii de control ulterior în cauză, în funcţie de gravitatea încălcărilor.

820. În vederea supravegherii mai eficiente de ordin intern, Serviciul Vamal poate solicita asistenţa autorităţii administraţiei publice centrale de supraveghere a controalelor – Cancelaria de Stat.

821. Serviciul Vamal este obligat să informeze autoritatea administraţiei publice centrale de supraveghere a controalelor despre rezultatele supravegherii interne efectuate, în cazul depistării încălcărilor – şi despre sancţiunile aplicate în acest sens, dar nu mai târziu de o lună de la termenul indicat la pct.818.

[Pct.821 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Subsecţiunea a 3-a

Raportarea activităţii de control ulterior

822. Serviciul Vamal stabileşte anual obiective şi indicatori de performanţă corespunzători în vederea atingerii unei eficienţe maxime posibile de control ulterior.

823. Serviciul Vamal va întocmi şi va publica pe pagina web oficială rapoarte anuale despre rezultatele activităţii de control ulterior efectuate pe parcursul anului de raportare şi despre nivelul de realizare a obiectivelor trasate şi a indicatorilor de performanţă prestabiliţi.

Secţiunea a 4-a

Controlul vamal al călătorilor şi al bagajelor personale ale călătorilor

[Denumirea secţiunii a 4-a în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

Subsecţiunea 1

Controlul călătorilor

[Denumirea subsecţiunii 1 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

824. În timpul efectuării controlului vamal al călătorilor şi al bagajelor personale ale călătorilor, Serviciul Vamal aplică forme de control suficiente pentru asigurarea respectării legislaţiei Republicii Moldova şi a acordurilor internaţionale la care aceasta este parte.

[Pct.824 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

825. La trecerea frontierei vamale călătorii sunt supuşi formelor specifice de control vamal stabilite în art.343 din Cod. Controlul corporal, ca formă excepţională de control vamal, se efectuează corespunzător art.357 din Cod.

[Pct.825 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.826 abrogat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

827. La trecerea frontierei vamale călătorii confirmă Serviciului Vamal statutul lor prin prezentarea actelor de identitate valabile, stabilite de cadrul normativ naţional şi de cel internaţional.

[Pct.827 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

8271. Acţiunile prezentei secţiuni se extind asupra tuturor călătorilor, în sensul noţiunii stabilite la art.5 pct.4) din Cod, care deplasează peste frontiera vamală bunuri destinate uzului personal al călătorului sau al familiei acestuia.

[Pct.8271 introdus prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

Subsecţiunea a 2-a

Controlul bagajelor personale ale călătorilor

[Denumirea subsecţiunii a 2-a în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

828. Bunurile transportate peste frontiera vamală de către un călător sau expediate la solicitarea călătorului sau la solicitarea altor persoane, prin orice mijloace, în legătură cu o călătorie, sunt supuse controlului vamal.

[Pct.828 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

829. Persoanele fizice stabilite pe teritoriul vamal au dreptul de a introduce sau de a scoate mărfuri pe/de pe teritoriul vamal în conformitate cu regimurile vamale, precum punerea în liberă circulaţie (import) sau export, şi cu regimurile speciale tranzit sau admitere temporară.

[Pct.829 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

8291. Persoanele fizice nestabilite pe teritoriul vamal au dreptul de a introduce mărfuri pe teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal pentru punerea în liberă circulaţie (import) şi cu regimurile speciale tranzit sau admitere temporară.

[Pct.8291 modificat prin Hot.Guv. nr.496 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

[Pct.8291 introdus prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

830. Toate bunurile pe care călătorul le poate prezenta Serviciului Vamal la sosire\ieşire în\din ţară, precum şi bagajele pe care acesta le prezintă aceleiaşi subdiviziuni la o dată ulterioară, dacă călătorul dovedeşte că bagajul a fost înregistrat, în momentul plecării sale, ca bagaj însoţit la compania care l-a transportat în Republica Moldova dintr-o ţară străină, reprezintă bagaj personal al persoanei.

831. Bagajele personale pot conţine bunuri personale noi sau folosite, bunuri de uz gospodăresc, în sensul art.198 alin.(2) din Cod, cu excepţia mărfurilor importate în scopuri comerciale.

832. Călătorii au dreptul de a introduce bunuri personale aflate în bagajele personale în condiţiile stabilite la titlul VI capitolul II secţiunea a 7-a din Cod şi de prezentul Regulament.

[Pct.832 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

833. Bunurile personale, care includ toate bunurile necesare în mod obişnuit unei singure persoane, ţinând cont de toate circumstanţele călătoriei, sunt transportate peste frontiera de stat în bagajele personale şi exclud orice caracter comercial.

Subsecţiunea a 3-a

Scutiri şi facilităţi

834. Bunurile importate de persoanele fizice pot fi scutite de plata drepturilor de import în conformitate cu titlul VI capitolul II din Cod.

835. Scutirile aferente cuantumului neimpozabil stabilit la art.224 alin.(1) şi (2) din Cod se acordă doar călătorilor care, nemijlocit, trec peste frontiera vamală bunuri. Facilităţile nominalizate nu pot fi transmise altui călător.

[Pct.835 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

836. Serviciul Vamal autorizează introducerea pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile titlului VI capitolul II secţiunea 1 din Cod, a bunurilor ce aparţin persoanelor fizice care îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa dintr-o ţară străină în Republica Moldova, cu condiţia prezentării următoarelor acte:

1) adeverinţa ce confirmă repatrierea cetăţeanului Republicii Moldova şi buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova;

2) decizia cu privire la acordarea dreptului de şedere permanentă sau confirmarea de repatriere şi permisul de şedere permanentă;

3) decizia privind recunoaşterea statutului de apatrid sau confirmarea de repatriere şi buletinul de identitate pentru apatrid;

4) decizia cu privire la acordarea protecţiei internaţionale şi buletinul de identitate al beneficiarului de protecţie internaţională;

5) alte acte necesare pentru plasarea mărfurilor în regim vamal de import.

Termenul de 12 luni stabilit la art.203 alin.(1) din Cod este un termen de decădere.

837. Serviciul Vamal va autoriza introducerea pe teritoriul ţării, în conformitate cu prevederile titlului VI capitolul II secţiunea a 3-a din Cod, a bunurilor ce aparţin persoanelor fizice în legătură cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire, cu condiţia prezentării următoarelor acte:

1) actul eliberat de organul abilitat al ţării în care au fost obţinute bunurile prin moştenire de către persoana fizică. Actul nominalizat urmează a fi legalizat de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova;

2) alte acte necesare, conform prevederilor ce ţin de regimul vamal de import.

Secţiunea a 5-a

Controlul metalelor preţioase, pietrelor preţioase,

 articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase,

valorilor valutare şi bunurilor culturale mobile

[Denumirea în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

838. Metalele preţioase, pietrele preţioase, articolele din metale preţioase şi pietre preţioase, valorile valutare şi bunurile culturale mobile, pe lângă controalele vamale efectuate de către Serviciul Vamal, pot fi supuse altor forme de control în conformitate cu legislaţia care reglementează domeniile aferente.

[Pct.838 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Pct.839 abrogat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

840. La introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a valorilor valutare, a căror sumă totală depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie, persoanele declară şi pun la dispoziţie pentru controlul vamal valorile valutare postului vamal prin care acestea intră sau ies din ţară. Obligaţia de declarare a valorilor valutare nu se consideră îndeplinită în cazul în care datele/informaţiile prezentate sunt incorecte sau incomplete, sau valorile valutare nu sunt puse la dispoziţie pentru control vamal.

[Pct.840 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Pct.841 abrogat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

842. Declaraţia valorilor valutare se prezintă în scris sau electronic, folosind formularul de declaraţie prevăzut de Serviciul Vamal. Un exemplar al declaraţiei se înmână declarantului.

[Pct.842 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Secţiunea a 6-a

Controlul trimiterilor poştale internaţionale

843. Din trimiterile poştale internaţionale fac parte trimiterile poştale, trimiterile exprese, precum şi trimiterile de corespondenţă.

Declararea şi controlul vamal al trimiterilor poştale internaţionale se efectuează conform procedurii stabilite de către Serviciul Vamal.

[Pct.843 în redacţia Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.843 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

844. Trimiterile poştale internaţionale sunt supuse controlului vamal fizic şi documentar pentru a determina conţinutul şi valoarea acestora în scopul impozitării şi pentru a detecta mărfurile interzise sau restricţionate pentru introducerea pe teritoriul vamal al ţării.

Modul de utilizare a tehnicilor de prelucrare electronică a datelor la vămuirea trimiterilor poştale internaţionale şi cerinţele privind schimbul electronic de date între furnizorul de servicii poştale universale şi Serviciul Vamal, furnizorul de servicii poştale şi Serviciul Vamal sunt stabilite de Serviciul Vamal.

Până la punerea în aplicare a prevederilor art.140 şi art.336 din Cod, modalitatea prezentării datelor prealabile Serviciului Vamal de către furnizorul de serviciu poştal şi furnizorul de serviciu poştal universal este stabilită prin ordinul directorului Serviciului Vamal.

[Pct.844 modificat prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Pct.844 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

8441. Destinaţia mărfii transportate în trimiterile poştale internaţionale se determină pornind de la categoria mărfii, cantitatea ei, precum şi analiza particularităţilor tranzacţiei.

Marfa este calificată a fi destinată uzului personal dacă bunurile sunt destinate consumului personal al destinatarului sau al familiei acestuia, iar natura şi cantitatea acestor mărfuri nu indică nicio intenţie de ordin comercial.

La stabilirea destinaţiei mărfii se iau în considerare următoarele:

1) categoria mărfii: modul de consum, practica de utilizare;

2) cantitatea mărfii: articole omogene cu aceeaşi denumire, aceeaşi mărime, model, culoare etc.;

3) caracterul ocazional.

În scopul aplicării scutirilor stabilite la art.219 alin.(2) şi art.221 din Cod, obligaţia de a confirma faptul că marfa nu este destinată activităţii comerciale sau de producţie se pune pe seama declarantului/reprezentantului.

[Pct.8441 introdus prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

Secţiunea a 7-a

Controlul mărfurilor, al persoanelor şi al bagajelor

efectuat de echipele mobile

Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

845. Echipele mobile sunt subdiviziuni speciale operative ale Serviciului Vamal, care efectuează controlul vamal al mărfurilor, al vehiculelor, al containerelor, al garniturilor de tren, al bordului navelor şi aeronavelor, inclusiv în porturi şi aeroporturi, al depozitelor, al locurilor de stocare şi comercializare, al documentelor şi al persoanelor pentru asigurarea respectării legislaţiei vamale.

846. Echipele mobile efectuează controlul vamal pe întreg teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv pe drumuri, în antrepozitele vamale, în zonele libere, în încăperi şi alte locuri de descărcare, depozitare şi comercializare a mărfurilor sau în afara acestora, conform prevederilor prezentei secţiuni şi actelor normative emise de Serviciul Vamal. În zona de securitate, echipele mobile vor respecta regimul stabilit.

847. Conform zonelor atribuite, fiecare echipă mobilă este formată din cel puţin doi funcţionari vamali şi activează în baza graficului aprobat şi a sarcinilor trasate.

Subsecţiunea a 2-a

Organizarea şi planificarea activităţii echipelor mobile

848. Şefii echipelor mobile conduc activitatea echipelor mobile pe întreg teritoriul vamal, asigură legalitatea controlului vamal efectuat, elaborează planuri de activitate, supraveghează şi asigură realizarea sarcinilor de către acestea.

849. La planificarea activităţii se va ţine cont de analiza preliminară a informaţiilor, care are ca scop evaluarea nivelului de risc al încălcării legislaţiei şi stabilirea locului, a timpului şi a mijloacelor necesare pentru efectuarea controlului eficient de către echipele mobile.

850. Planificarea activităţii echipelor mobile se realizează conform următoarelor două principii:

1) planificarea sectorială, care se realizează pe un segment concret;

2) planificarea liniară, care se realizează pe un obiectiv generic, pe o anumită perioadă de timp, în cadrul operaţiunilor periodice desfăşurate de echipele mobile.

851. Echipele mobile efectuează controlul vamal în baza ordinul de misiune, conform modelului din anexa nr.46.

852. În baza sarcinilor trasate, şefii echipelor mobile elaborează un ordin de misiune pentru fiecare echipă mobilă.

853. Ordinul de misiune va conţine:

1) numele superiorului şi al funcţionarilor vamali ai echipei mobile;

2) modelul vehiculului de serviciu şi numărul de înmatriculare al acestuia;

3) obiectivele misiunii;

4) aria de activitate în timpul misiunii;

5) mijloacele speciale de control din dotare;

6) menţiuni despre participarea altor subdiviziuni ale Serviciului Vamal/altor instituţii.

854. În cazul apariţiei unui conflict de interese în timpul efectuării controlului, se informează imediat şefii echipelor mobile, operând modificări în componenţa echipei mobile sau a locului de activitate indicat în ordinul de misiune.

855. În cazuri temeinic justificate şi cu aprobarea şefilor echipelor mobile, funcţionarii vamali ai echipelor mobile îşi pot exercita atribuţiile de serviciu utilizând unităţi de transport nemarcate, din dotare, fapt confirmat în ordinul de misiune.

856. Pentru controalele vamale efectuate în locuri de stocare, depozitare şi/sau comercializare a mărfurilor susceptibile de introducere frauduloasă pe teritoriul vamal, se va elabora un raport coordonat de către şefii echipelor mobile şi aprobat de către conducerea Serviciului Vamal, în temeiul căruia se va emite un ordin de misiune.

857. Superiorul echipei mobile aduce la cunoştinţă tuturor funcţionarilor vamali ai echipei mobile conţinutul ordinului de misiune şi efectuează instructajul.

858. La sfârşitul turei, superiorul echipei mobile, pe partea verso a ordinului de misiune întocmeşte un raport cu privire activitatea desfăşurată conform ordinului de misiune.

859. Evidenţa şi stocarea ordinelor de misiune ţin de responsabilitatea şefilor echipei mobile.

Subsecţiunea a 3-a

Controlul vehiculelor

860. După stoparea vehiculului pentru control, funcţionarul echipei mobile se prezintă conducătorului, la cererea acestuia legitimându-se prin prezentarea legitimaţiei de serviciu în aşa fel încât să fie vizibil numărul de serviciu şi denumirea instituţiei ce a eliberat legitimaţia.

861. Controlul vamal al vehiculelor include:

1) stabilirea identităţii conducătorului şi a persoanelor care-l însoţesc, în cazul în care acestea pot avea legătură cu mărfurile şi obiectele transportate, prin verificarea actelor de identitate;

2) solicitarea datelor despre vehicul, documentele de însoţire, ruta ş.a.;

3) verificarea documentelor de transport, comerciale şi vamale de însoţire a mărfurilor;

4) verificarea integrităţii mijloacelor de identificare;

5) examinarea primară a cabinei vehiculului, a compartimentului marfar şi a încărcăturii;

6) compararea numărului de identificare a vehiculului cu numărul indicat în documentele vamale şi de însoţire a mărfurilor;

7) controlul fizic total sau parţial al încărcăturii;

8) la efectuarea controlului mărfurilor în vrac, prin sondarea (străpungerea vracului pentru a verifica prezenţa obiectelor ascunse), ridicarea unor probe, mostre etc.;

9) prelevarea probelor sau a mostrelor pentru expertiza mărfurilor transportate;

10) însoţirea către locul în care există condiţii necesare pentru efectuarea controlului vamal;

11) aplicarea controlului vamal nedistructiv.

[Pct.861 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

862. Procedura de control vamal pentru anumite vehicule se va stabili de către Serviciul Vamal.

863. În cazul în care, în rezultatul controlului vamal preliminar efectuat de echipa mobilă, există suspiciuni cu privire la posibile încălcări ale legislaţiei, echipa mobilă însoţeşte vehiculul la locul desemnat de către Serviciul Vamal de efectuare a controlului vamal pentru stabilirea tuturor circumstanţelor.

[Pct.863 modificat prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

864. Dacă în urma controlului efectuat de echipa mobilă au fost depistate încălcări ale legislaţiei vamale, procedura de documentare se efectuează în conformitate cu Codul vamal, Codul contravenţional, prezentul Regulament şi alte acte normative ale Serviciului Vamal.

Subsecţiunea a 4-a

Controlul vamal în locurile de depozitare,

stocare şi comercializare a mărfurilor

865. Controlul vamal în locurile de depozitare, stocare şi comercializare a mărfurilor se efectuează de funcţionarii vamali ai echipelor mobile în baza ordinului de misiune.

866. Controlul în locurile de depozitare, stocare şi comercializare a mărfurilor constă în controlul documentar şi fizic al mărfurilor, cu documentarea rezultatelor acestuia.

Subsecţiunea a 5-a

Procesul-verbal privind efectuarea controlului vamal

de către echipa mobilă

867. Echipele mobile deţin procese-verbale privind efectuarea controlului vamal de strictă evidenţă cu serie şi număr tip, conform modelului prevăzut în anexa nr.47.

Procedura de tipărire şi completare a procesului-verbal privind efectuarea controlului vamal de către echipele mobile se stabileşte de către Serviciul Vamal.

868. În urma efectuării controlului vamal, în cazul în care există o încălcare a legislaţiei vamale, echipa mobilă întocmeşte un proces-verbal privind efectuarea controlului vamal de către echipa mobilă, iar în celelalte cazuri – la solicitarea persoanei supuse controlului.

869. Nu se permite operarea corectărilor în procesele-verbale de control.

Evidenţa şi sistematizarea proceselor verbale privind efectuarea controlului vamal de către echipele mobile ţin de responsabilitatea şefilor echipelor mobile.

Subsecţiunea a 6-a

Cooperarea naţională şi internaţională

870. Pentru îndeplinirea sarcinilor, echipele mobile colaborează cu autorităţile publice naţionale sau din străinătate ori cu organizaţii internaţionale din domeniul vamal, conform procedurii stabilite în tratatele internaţionale.

871. În cazul controalelor în comun cu alte autorităţi publice naţionale, participanţii efectuează controale conform domeniului lor de competenţă.

872. Controalele comune se vor desfăşura în baza unor planuri de acţiuni elaborate care se aprobă de conducerea instituţiilor implicate.

Secţiunea a 8-a

Implementarea măsurilor în vederea protecţiei proprietăţii intelectuale

Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

873. Prezenta secţiune stabileşte:

1) procedura de acordare a protecţiei vamale pentru obiectele de proprietate intelectuală;

2) condiţiile de intervenţie a Serviciului Vamal în cazul mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, aflate în situaţiile prevăzute la art.360 alin.(1) din Cod;

3) măsurile care urmează a fi întreprinse de Serviciul Vamal în cazul în care se stabileşte că mărfurile menţionate la subpct. 2) aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală.

874. Serviciul Vamal intervine în vederea protecţiei proprietăţii intelectuale atunci când există o cerere de intervenţie acceptată de Aparatul central al Serviciului Vamal sau din oficiu (ex officio), prin măsuri prealabile depunerii cererii de intervenţie.

875. Prevederile prezentei secţiuni nu se aplică mărfurilor specificate la art.360 alin.(2) din Cod.

876. Corespondenţa prevăzută în capitolul IV din Cod se transmite de către titularul de drept Aparatului central al Serviciului Vamal şi/sau subdiviziunilor Serviciului Vamal de la care a primit notificarea, cu excepţia cererii de intervenţie şi de prelungire a perioadei de intervenţie.

877. Termenele menţionate în prezenta secţiune sunt calculate conform art.52 din Cod.

Subsecţiunea a 2-a

Cererea de intervenţie

878. Cererea de intervenţie se depune de către titularul dreptului de proprietate intelectuală (titular de drept) sau reprezentantul acestuia la aparatul central al Serviciului Vamal, în formă scrisă sau electronică, în conformitate cu prevederile Legii nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere.

879. Cererea de intervenţie se examinează în termenele şi în condiţiile stabilite la art.15 din Cod.

880. Cererea de intervenţie trebuie să conţină informaţii, documente şi materiale specificate la art.362 alin.(1), (2) şi (3) din Cod.

881. Cererea de intervenţie se completează în două exemplare, conform modelului stabilit în anexa nr.48: un exemplar pentru aparatul central al Serviciului Vamal, marcat cu cifra "1", şi un exemplar pentru solicitant, marcat cu cifra "2", conform normelor de completare prevăzute în aceasta.

882. Documentele anexate la cererea de intervenţie, inclusiv actele în limbi străine traduse în limba de stat, fac parte integrantă din aceasta.

883. Originalul cererii de intervenţie şi al documentelor anexate la aceasta trebuie să conţină semnătura titularului de drept şi, după caz, ştampila.

884. Declaraţia prevăzută la art.362 alin.(2) lit.a) din Cod, completată conform anexei nr.49 şi semnată de către titularul de drept sau reprezentantul acestuia, va avea un termen de valabilitate echivalent cu termenul de protecţie acordat.

885. În cazul în care cererea de intervenţie nu conţine informaţiile enumerate în art.362 alin.(1) şi (2) din Cod, aparatul central al Serviciului Vamal o poate respinge printr-o decizie motivată, care poate fi contestată în ordinea stabilită. Cererea de intervenţie depusă repetat va fi acceptată numai în cazul în care aceasta va fi completată corespunzător.

886. Dacă cererea de intervenţie este acceptată, aparatul central al Serviciului Vamal stabileşte perioada în decursul căreia funcţionarii vamali urmează să intervină. Perioada stabilită nu poate depăşi un an.

887. Decizia de acceptare a cererii de intervenţie este comunicată imediat solicitantului, precum şi funcţionarilor vamali, în baza unei dispoziţii emise de aparatul central al Serviciului Vamal cu privire la aplicarea de măsuri în vederea protecţiei proprietăţii intelectuale.

888. Titularul de drept sau reprezentantul acestuia, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea perioadei de intervenţie, este în drept să depună la aparatul central al Serviciului Vamal o cerere scrisă, prin care să solicite prelungirea acesteia. Cererea de prelungire a perioadei de intervenţie se completează în două exemplare, conform modelului stabilit în anexa nr.50.

889. În cazul nerespectării de către titularul dreptului a termenului menţionat la pct.888, cererea de prelungire a perioadei de intervenţie poate fi repusă în termen în condiţiile prevăzute la art.65 din Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018 sau, după caz, respinsă.

890. Cererea de intervenţie poate fi suspendată în cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la art.363 alin.(3) din Cod.

Subsecţiunea a 3-a

Condiţiile şi măsurile de intervenţie ale Serviciului Vamal

891. Serviciul Vamal, la identificarea mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, aplică prevederile art.364 alin.(1) din Cod şi notifică părţile în termen de 24 de ore, conform modelului prevăzut în anexele nr.51 şi 52.

892. Termenul de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reţinere a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală este de 10 zile lucrătoare. Mărfurile susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, în privinţa cărora s-a suspendat acordarea liberului de vamă sau care au fost reţinute, sunt depozitate temporar sub responsabilitatea deţinătorului mărfurilor.

893. Mărfurile perisabile, pentru care termenul de suspendare constituie 3 zile lucrătoare, se vor afla sub supraveghere vamală în responsabilitatea declarantului/deţinătorului mărfurilor.

894. În cazul reţinerii mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală sau al suspendării acordării liberului de vamă, se vor întocmi deciziile vamale corespunzătoare şi un proces-verbal de reţinere a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, conform modelului stabilit în anexa nr.53.

895. Dacă o declaraţie vamală se referă atât la mărfurile susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuala, cât şi la mărfurile care nu se află în această situaţie, se vor întreprinde următoarele acţiuni:

1) modificarea declaraţiei vamale depuse iniţial; şi

2) depunerea de către declarantul/deţinătorul mărfurilor a declaraţiei de depozitare temporară pentru mărfurile susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală.

896. În scopul constatării faptului încălcării dreptului de proprietate intelectuală, la cererea scrisă a titularului de drept, Serviciul Vamal comunică acestuia informaţiile prevăzute la art.364 alin.(3) din Cod şi prelevă mostre în acest sens. La fel, permite titularului de drept şi declarantului/deţinătorului mărfurilor să examineze aceste mărfuri.

897. La examinarea mărfurilor, Serviciul Vamal este în drept să preleve şi să utilizeze probe şi mostre de mărfuri, susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, cu respectarea art.182-184 şi 349 din Cod, iar la cererea expresă a titularului de drept, le poate înmâna sau transmite acestuia din urmă exclusiv pentru a fi analizate şi pentru a facilita continuarea procedurii, în cazul în care circumstanţele permit acest lucru. Orice analiză a acestora se efectuează pe răspunderea exclusivă a titularului de drept. Probele şi mostrele urmează a fi restituite cu respectarea condiţiilor prevăzute la art.364 alin.(6) din Cod.

898. Anularea intervenţiei Serviciului Vamal şi răspunderea titularului de drept survin în cazul nerespectării cerinţelor prevăzute la art.364 alin.(4) din Cod.

899. Subdiviziunile competente ale Serviciului Vamal, în cel mult 24 de ore, informează în scris aparatul central al Serviciului Vamal despre măsurile întreprinse, conform modelului de raport stabilit în anexa nr.54, şi transmit copii ale documentelor pe care le deţin cu privire la mărfurile reţinute sau în privinţa cărora a fost suspendată acordarea liberului de vamă.

900. În cazul mărfurilor care au intrat în proprietatea statului prin confiscare sau prin abandon în favoarea statului, Serviciul Vamal notifică doar titularul de drept, conform modelului din anexa nr.51.

901. Serviciul Vamal dispune ridicarea măsurii de reţinere sau suspendare a acordării liberului de vamă şi îndeplineşte formalităţile vamale dacă:

1) în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii notificării sau în termen de 3 zile lucrătoare în cazul mărfurilor perisabile, titularul de drept nu confirmă că mărfurile înscrise în notificare aduc atingere dreptului de proprietate intelectuală;

2) în cazul în care declarantul/deţinătorul mărfurilor contestă măsurile de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reţinere a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală conform art.364 alin.(8) din Cod, iar titularul de drept nu îl acţionează în judecată în termen de 10 zile lucrătoare;

3) în intervalul termenelor specificate la subpct.1), titularul de drept confirmă că mărfurile nu aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală;

4) există în acest sens o hotărâre definitivă şi irevocabilă a instanţei de judecată.

902. În cazul contestării de către declarantul/deţinătorul mărfurilor, în termenul stabilit la art.364 alin.(8) din Cod, a măsurilor de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reţinere a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, Serviciul Vamal va informa titularul de drept despre aceasta, prin remiterea unei copii a contestaţiei.

903. Titularul de drept informează imediat Serviciul Vamal despre acţionarea declarantului/deţinătorului mărfurilor în instanţa de judecată, în vederea stabilirii faptului încălcării dreptului de proprietate intelectuală, iar mărfurile susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală sunt reţinute până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii instanţei de judecată.

904. Mărfurile în privinţa cărora s-a dovedit că aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală pot fi:

1) distruse;

2) transmise cu titlu gratuit;

3) supuse unor măsuri care au drept consecinţă privarea efectivă a persoanelor implicate de profitul economic al operaţiunii.

Subsecţiunea a 4-a

Distrugerea mărfurilor care aduc atingere

unui drept de proprietate intelectuală

905. Mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală sunt distruse sub supraveghere vamală, fără cheltuieli din partea statului, când există o hotărâre a instanţei de judecată sau când sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de la art.365 alin.(1) pct.2) din Cod.

906. Distrugerea se poate efectua la unităţile şi întreprinderile autorizate care întrunesc condiţiile stabilite la art.13 alin.(4) lit.a)-c) şi art.15 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile prin următoarele metode: termice, chimice, mecanice sau prin alte procedee, ce pot fi utilizate concomitent sau succesiv, în condiţii de siguranţă ce îndeplinesc cerinţele de mediu, conform prevederilor legislaţiei, cu acordul autorităţilor de mediu.

907. Cererea de prelungire a termenului de confirmare a faptului că un drept de proprietate intelectuală a fost încălcat poate fi acceptată de către aparatul central al Serviciul Vamal pe un termen de cel mult 10 zile lucrătoare, iar în cazul mărfurilor perisabile termenul nu poate fi prelungit.

908. Titularul de drept este obligat să distrugă mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală în decurs de 1 an de la data constatării acestui fapt, pe cheltuiala şi sub responsabilitatea sa, cu respectarea normelor privind ocrotirea mediului înconjurător (protecţia mediului).

909. În cazul iniţierii unei proceduri în instanţa de judecată sau a unui proces contravenţional/penal de către declarantul/deţinătorul mărfurilor şi/sau titularul de drept, termenul prevăzut la pct.908 se suspendă.

910. Datoria vamală pentru mărfurile distruse sub supraveghere vamală este stinsă în conformitate cu prevederile art.125 alin.(2) pct.6) din Cod.

911. Mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală sunt distruse sub supraveghere vamală de către titularul de drept, cu întocmirea actului de distrugere conform modelului stabilit în anexa nr.55.

912. Actul de distrugere a mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală este semnat de către:

1) funcţionarul vamal care a supravegheat procesul de distrugere a mărfurilor;

2) titularul de drept sau reprezentantul acestuia;

3) declarantul/deţinătorul mărfurilor sau reprezentantul acestuia;

4) reprezentantul organului de stat în domeniul protecţiei mediului şi reprezentantul organului de stat în domeniul supravegherii de stat a sănătăţii publice, dacă metoda distrugerii impune prezenţa lor;

5) reprezentantul furnizorului serviciului poştal, în cazul livrărilor mici;

6) alte persoane care au participat la procesul de distrugere a mărfurilor.

913. Actul de distrugere se anexează la materialele operaţiunii respective şi se păstrează până la expirarea termenului de păstrare ce rezultă din dispoziţiile normative existente în acest sens. Copia actului de distrugere se va transmite aparatului central al Serviciului Vamal în termen de 24 de ore.

914. În cazul neconformării titularului de drept sau declarantului/deţinătorului mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală la termenul de distrugere (1 an), Serviciul Vamal sesizează cazul şi acţionează conform prevederilor menţionate la art.390 din Cod.

915. Mărfurile menţionate la pct.914 vor fi distruse de către titularul de drept în termenul de executare a deciziei asupra cazului de contravenţie vamală, întocmite conform actului din anexa nr.55.

916. Mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală aflate în alte situaţii, prevăzute la art.360 alin.(1) din Cod, urmează a fi distruse sub supraveghere vamală de către titularul de drept, cu întocmirea actului de distrugere, stabilit în anexa nr.55.

917. Procedura de distrugere a mărfurilor care fac obiectul unor livrări mici, stabilită la art.366 din Cod, se efectuează de către titularul de drept potrivit prevederilor art.365 alin.(3)-(5) din Cod.

918. Actul de distrugere a mărfurilor care fac obiectul unor livrări mici este semnat de către:

1) funcţionarul vamal care a supravegheat procesul de distrugere a mărfurilor;

2) titularul de drept sau reprezentantul acestuia;

3) declarantul/deţinătorul mărfurilor sau reprezentantul acestuia, după caz;

4) reprezentantul furnizorului serviciului poştal universal.

919. Deşeurile rezultate în urma aplicării măsurilor de distrugere a mărfurilor care fac obiectul unor livrări mici sunt ridicate de către titularul de drept de la furnizorul serviciului poştal universal.

920. Transmiterea şi primirea deşeurilor rezultate din procedura de distrugere a mărfurilor care fac obiectul unor livrări mici se realizează sub supravegherea funcţionarului vamal, în baza actului de transmitere-primire, întocmit conform modelului stabilit în anexa nr.56.

921. Deşeurile rezultate din procedura de distrugere a mărfurilor care fac obiectul unor livrări mici se transmit de către titularul de drept unităţilor şi întreprinderilor autorizate în domeniul gestionării deşeurilor, în conformitate cu prevederile Legii nr.209/2016 privind deşeurile, în baza unui contract încheiat între aceştia.

922. Serviciul Vamal nu permite distrugerea mărfurilor în cazurile specificate la art.188 alin.(3) din Cod.

923. Serviciul Vamal prelevă mostre de mărfuri care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală în vederea constituirii de probe în instanţa de judecată, pe baza procesului-verbal de prelevare a mostrelor de mărfuri care urmează a fi distruse, conform modelului stabilit în anexa nr.57, care pot fi utilizate ca material de instruire a funcţionarilor vamali sau plasate în muzeul Serviciului Vamal.

Subsecţiunea a 5-a

Transmiterea cu titlu gratuit

924. Mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală pot fi transmise cu titlu gratuit, în condiţiile art.367 din Cod.

925. Beneficiarul mărfurilor menţionate la pct.924 îşi asumă responsabilitatea de a nu comercializa mărfurile preluate sau de a le transmite terţilor, conform anexei nr.58.

926. Transmiterea cu titlu gratuit a mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală nu este supusă încasării drepturilor de import sau de export.

927. În cazul transmiterii cu titlu gratuit a mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală, se întocmeşte un act de predare-primire a acestora, conform modelului din anexa nr.59.

928. Actul de predare-primire a mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală este semnat de către:

1) funcţionarul vamal care a supravegheat acţiunea de predare-primire a mărfurilor;

2) titularul de drept sau reprezentantul acestuia;

3) beneficiarul mărfurilor preluate;

4) alte persoane.

929. Actul de predare-primire a mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală se păstrează la materialele operaţiunii respective, iar copia acestuia – la aparatul central al Serviciului Vamal până la expirarea termenului de păstrare ce rezultă din dispoziţiile legale.

Subsecţiunea a 6-a

Privarea efectivă de profitul economic al operaţiunii

930. Mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală sunt pasibile de orice măsură care are drept consecinţă privarea efectivă a persoanelor implicate de profitul economic al operaţiunii, cu excepţia unor cazuri în care simpla retragere a mărcilor aplicate pe acestea nu este considerată măsură care ar avea drept consecinţă privarea efectivă a persoanelor implicate de profitul economic al operaţiunii.

931. Subdiviziunea Serviciului Vamal responsabilă de supravegherea derulării operaţiunii respective este în drept, în condiţiile prevăzute la art.368 din Cod, să permită efectuarea unor măsuri ce au drept scop privarea persoanelor implicate de profit economic, cum ar fi: înlăturarea mărcilor aplicate pe mărfurile contrafăcute sau transformarea mărfurilor în măsura în care acestea pierd însuşirea de a induce în eroare consumatorul în privinţa producătorului/autorului acestora.

932. Măsurile de privare efectivă de profitul economic a persoanelor implicate se efectuează sub supraveghere vamală de către declarantul/deţinătorul mărfurilor, cu acordul scris şi cu participarea titularului de drept.

933. După efectuarea măsurilor de privare efectivă de profitul economic a persoanelor implicate, Serviciul Vamal efectuează formalităţile vamale.

Subsecţiunea a 7-a

Măsuri prealabile depunerii cererii de intervenţie (ex-officio)

934. În cazul în care nu este depusă cererea de intervenţie sau până la acceptarea acesteia, Serviciul Vamal întreprinde măsurile prevăzute la art.369 din Cod pentru mărfurile aflate în una din situaţiile reglementate la art.360 alin.(1) lit.a)-d) din Cod.

935. Dacă titularul de drept depune o cerere de intervenţie în termen de 4 zile lucrătoare, termenul de examinare a acesteia suspendă măsura de intervenţie a Serviciului Vamal până la data acceptării cererii.

936. În termen de 24 de ore de la data deciziei de acceptare a cererii de intervenţie, aparatul central al Serviciului Vamal informează declarantul/deţinătorul mărfurilor despre acest fapt şi intervine în vederea protecţiei proprietăţii intelectuale, potrivit art.364 alin.(2)-(11) din Cod.

937. Dacă în termen de 4 zile lucrătoare titularul de drept nu depune o cerere de intervenţie, Serviciul Vamal ridică măsura de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reţinere a mărfurilor şi îndeplineşte formalităţile vamale.

Subsecţiunea a 8-a

Acordarea anticipată a liberului de vamă pentru mărfuri

938. Mărfurile susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală asupra desenelor/modelelor industriale, brevetelor de invenţie, certificatelor complementare de protecţie sau brevetelor de soi de plante pot obţine liberul de vamă sau ridicarea măsurii de reţinere dacă este constituită o garanţie, în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art.370 din Cod.

939. Cuantumul garanţiei este determinat de către titularul de drept de comun acord cu declarantul/deţinătorul mărfurilor şi este comunicat în scris Serviciului Vamal în termen de 24 de ore.

940. Garanţia se constituie de către declarantul/deţinătorul mărfurilor sau de către o terţă persoană în intervalul termenului prevăzut la art.364 alin.(7) din Cod, conform procedurii stabilite de către aparatul central al Serviciului Vamal, şi nu trebuie să afecteze utilizarea oricăror căi de atac de către titularul de drept.

[Anexa nr.6 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.7 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.9 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.10 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.10 modificată prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.13 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.131 introdusă prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.14 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.16 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.161 introdusă prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.17 modificată prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.18 completată prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.19 completată prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.22 completată prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.23 completată prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.25 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.26 abrogată prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.27 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.29 în redacţia Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.31 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.35 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.36 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.37 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.38 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.40 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.46 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.49 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.51 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.52 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.54 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.57 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.60 modificată prin Hot.Guv. nr.496 din 06.08.2025, în vigoare 14.08.2025]

[Anexa nr.60 modificată prin Hot.Guv. nr.901 din 30.12.2024, în vigoare 01.01.2025]

[Anexa nr.60 completată prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

[Anexa nr.61 introdusă prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.92/2023

LISTA

hotărârilor de Guvern care se abrogă

1. Hotărârea Guvernului nr.1599/2002 cu privire la regulile de origine a mărfurilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.174-176, art.1755), cu modificările ulterioare.

2. Hotărârea Guvernului nr.1185/2003 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.211-214, art.1234), cu modificările ulterioare.

3. Hotărârea Guvernului nr.1140/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.157-160, art.1285), cu modificările ulterioare, cu excepţia Secţiunii 10 "Zona liberă".

4. Hotărârea Guvernului nr.1290/2005 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.168-171, art.1389), cu modificările ulterioare.

5. Hotărârea Guvernului nr.1000/2012 cu privire la aprobarea Regulamentului privind stingerea obligaţiei vamale şi/sau a sumelor plătite în plus al căror termen de prescripţie a expirat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.1-5, art.8), cu modificările ulterioare.

6. Hotărârea Guvernului nr.904/2013 cu privire la procedurile de vămuire electronică a mărfurilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.258-261, art.1002), cu modificările ulterioare.

7. Hotărârea Guvernului nr.466/2014 privind aprobarea Normelor metodologice pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii echipelor mobile ale Serviciului Vamal (Monitorul Oficial al republicii Moldova, 2014, nr.160-166, art.498), cu modificările ulterioare.

8. Hotărârea Guvernului nr.647/2014 privind punerea în aplicare a prevederilor secţiunilor a 271-a şi a 281-a din Codul vamal al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.238-246, art.695), cu modificările ulterioare.

9. Hotărârea Guvernului nr.761/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la completarea, autentificarea, eliberarea şi controlul ulterior al certificatelor de origine preferenţială a mărfurilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.275-281, art.809), cu modificările ulterioare.

10. Hotărârea Guvernului nr.876/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-3241, art.937), cu modificările ulterioare.

11. Hotărârea Guvernului nr.385/2015 pentru punerea în aplicare a prevederilor secţiunii 342 din Codul vamal al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.150-159, art.428), cu modificările ulterioare.

12. Hotărârea Guvernului nr.915/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organele vamale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.247-255 art.999), cu modificările ulterioare.

13. Hotărârea Guvernului nr.974/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.265-276, art.1057), cu modificările ulterioare.

14. Hotărârea Guvernului nr.1000/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.448-460, art.1260).

15. Hotărârea Guvernului nr.971/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind administrarea contingentelor tarifare la importul/exportul mărfurilor în/din Republica Moldova şi abrogarea unor hotărâri ale Guvernului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.358-363 art.1052), cu modificările ulterioare.

16. Hotărârea Guvernului nr.146/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prelungire a termenului de plată a taxei pe valoarea adăugată şi a taxei vamale, pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.49-52, art.159), cu modificările ulterioare.

17. Hotărârea Guvernului nr.1373/2016 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prelungire a termenului de plată a drepturilor de import pentru agenţii economici cu statut de Agent Economic Autorizat AEO (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.478-490 art.1482), cu modificările ulterioare.

18. Hotărârea Guvernului nr.134/2009 cu privire la importul în regim preferenţial al unor tipuri de zahăr (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.41-44, art.183), cu modificările ulterioare

[Poziţiile 15-18 introduse prin Hot.Guv. nr.1095 din 29.12.2023, în vigoare 29.12.2023]