Hotărâri

925/21.12.94 Hotărîre despre aprobarea Regulamentului cu privire la îndeplinirea serviciului militar de către corpul soldaţilor, sergenţilor şi ofiţerilor Forţelor Armate

Tipul documentului: Hotărâri
Data adoptării: 21.12.1994

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

serviciului militar de către corpul soldaţilor, sergenţilor şi

ofiţerilor Forţelor Armate

nr. 925 din 21.12.94

(în vigoare 02.02.1995)

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.7 art.29 din 02.02.1995

* * *

Abrogat: 01.09.2006

Hotărîrea Guvernului nr. 941 din 17.08.2006

Notă: În denumire, text, precum şi în cuprinsul anexei la hotărîre cuvintele “satisfacerea serviciului militar” se substituie prin cuvintele “îndeplinirea serviciului militar” conform Hot.Guv. nr.363 din 08.04.2004, în vigoare 16.04.2004

În temeiul Legii Republicii Moldova nr.968-XII din 17 martie 1992 “Despre obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova” şi Legii Republicii Moldova nr.970-XII din 17 martie 1992 “Cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor şi a membrilor familiilor lor, a cetăţenilor care trec pregătirea militară”, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă Regulamentul cu privire la îndeplinirea serviciului militar de către corpul soldaţilor, sergenţilor şi ofiţerilor Forţelor Armate (se anexează).

PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA	Andrei SANGHELI

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.925 din 21 decembrie 1994

REGULAMENT

cu privire la îndeplinirea serviciului militar de către corpul soldaţilor,

sergenţilor şi ofiţerilor Forţelor Armate

Principii generale

Regulamentul cu privire la îndeplinirea serviciului militar de către corpul soldaţilor, sergenţilor şi ofiţerilor Forţelor Armate (în continuare – Regulamentul) stabileşte,în conformitate cu legile Republicii Moldova “Despre obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova” şi “Cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor şi a membrilor familiilor lor, a cetăţenilor care trec pregătirea militară”, modul de îndeplinire a serviciului militar de către militarii Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

Serviciul militar este un tip special de serviciu de stat, care constă în îndeplinirea de către cetăţenii Republicii Moldova a datoriei constituţionale de apărare a statului în rîndurile Forţelor Armate pe baza obligaţiunii militare sau angajării benevole prin contract. Prezentul Regulament reglementează serviciul militar al corpului soldaţilor, sergenţilor, ofiţerilor şi elevilor din instituţiile militare de învăţămînt.

Serviciul militar este satisfăcut de către cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de naţionalitate, apartenenţă socială sau religie.

Cetăţenii care satisfac serviciul militar se numesc militari. Toţi militarii depun jurământ de credinţă Republicii Moldova şi poporului ei. Lor li se conferă grad militar. La înrolarea în serviciul militar, militarii sînt numiţi în funcţii militare ale corpului soldaţilor, sergenţilor şi ofiţerilor, prevăzute în statele unităţilor militare, organelor de conducere militare, instituţiilor militare şi instituţiilor militare de învăţămînt.

Militarii beneficiază de toate drepturile şi libertăţile cetăţenilor Republicii Moldova, prevăzute de lege. Militarilor li se interzice organizarea sau participarea la acţiuni de protest (greve, demonstraţii, manifestaţii), cît şi oricare forme colective de exprimare a protestului.

Militarii, detaşaţi prin decizia Parlamentului, Preşedintelui sau Guvernului Republicii Moldova în organele administraţiei publice, instituţii, organizaţii şi întreprinderi de stat pentru exercitarea unor funcţii în interesele statului şi ale Forţelor Armate şi lăsaţi în serviciul militar, beneficiază de toate drepturile, inclusiv cele băneşti, şi înlesnirile prevăzute pentru militari prin legislaţia în vigoare. În acest caz la locul de serviciu lor li se plăteşte solda de funcţie în conformitate cu schema de salarizare, dar nu mai mică decît solda de funcţie primită pînă la momentul detaşării. La locul nou de serviciu militarii au dreptul să primească premii băneşti prevăzute pentru angajaţii instituţiilor în care au fost detaşaţi.

[Alin.6 în redacţia Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

Normele de protecţie socială, juridică şi materială a militarilor sînt stabilite de Legea Republicii Moldova “Cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor şi a membrilor familiilor lor, a cetăţenilor care trec pregătirea militară”, precum şi alte acte normative.

Secţiunea I

Îndeplinirea serviciului militar prin contract de către corpul

soldaţilor, sergenţilor şi ofiţerilor

I. PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI MILITAR PRIN CONTRACT

1. Modul de îndeplinire a serviciului militar prin contract se stabileşte de legile Republicii Moldova “Despre obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova”, “Cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor şi a membrilor familiilor lor, a cetăţenilor care trec pregătirea militară”, de prezentul Regulament şi alte acte normative.

Serviciul militar prin contract are prioritate faţă de alte tipuri de servicii de stat şi de activitate a cetăţenilor şi se asigură prin:

apărarea prin lege a drepturilor, onoarei şi demnităţii personale a militarului;

acordarea de către stat a înlesnirilor şi avantajelor pentru militari şi membrii familiilor lor, protecţia socială şi juridică, acordarea de ajutor material.

Militari ai Forţelor Armate ale Republicii Moldova se consideră cetăţenii Republicii Moldova cărora li se conferă grade militare (de la soldat pînă la general de corp de armată).

2. Militarii Forţelor Armate ale Republicii Moldova, în dependenţă de gradul militar, sînt subdivizaţi în:

corpul soldaţilor (de la soldat pînă la caporal);

corpul sergenţilor (de la sergent inferior pînă la plutonier adjutant inclusiv);

corpul ofiţerilor inferiori (de la locotenent pînă la căpitan inclusiv);

corpul ofiţerilor superiori (de la maior pînă la colonel inclusiv);

corpul generalilor (de la general de brigadă pînă la general de corp de armată inclusiv).

În termenul serviciului militar prin contract se include, de asemenea serviciul în subunităţile Armatei Sovietice şi F.M.M. pentru militarii care au dobîndit cetăţenia şi au depus jurămîntul militar de credinţă Republicii Moldova, precum şi serviciul militar în termen, timpul de studii al elevilor instituţiilor militare de învăţămînt, o jumătate din timpul studiilor în instituţiile civile de învăţămînt superior şi în alte cazuri prevăzute de lege.

3. În Forţele Armate ale Republicii Moldova se stabilesc următoarele grade militare:

pentru corpul soldaţilor:

soldat,

caporal;

pentru corpul sergenţilor:

sergent inferior,

sergent,

sergent major,

plutonier,

plutonier major,

plutonier adjutant;

pentru corpul ofiţerilor inferiori:

locotenent,

locotenent major,

căpitan;

pentru corpul ofiţerilor superiori:

maior,

locotenent-colonel,

colonel;

pentru corpul generalilor:

general de brigadă,

general de divizie,

general de corp de armată.

Note:

1. La gradele militare ale persoanelor din corpul ofiţerilor care satisfac serviciul în rezervă se adaugă cuvintele “în rezervă” (căpitan în rezervă etc.), iar la gradele militare ale persoanelor din corpul ofiţerilor aflate în retragere se adaugă cuvintele “în retragere” (maior în retragere etc.).

2. Ofiţerilor cu studii medicale sau juridice, numiţi în funcţie conform specialităţii, li se adaugă la gradul militar cuvintele “medic” sau “de justiţie” (maior-medic, colonel de justiţie est.).

4. În Forţele Armate se stabilesc următoarele limite de vîrstă pentru serviciul militar prin contract:

a) de încorporare:

pentru corpul soldaţilor – 27 ani,

pentru corpul sergenţilor – 30 ani,

pentru corpul ofiţerilor – 30 ani;

b) de aflare în serviciul militar:

pentru corpul soldaţilor – 30 ani,

pentru corpul sergenţilor – 45 ani,

pentru corpul ofiţerilor inferiori – 45 ani,

pentru corpul ofiţerilor superiori – 50 ani,

pentru corpul generalilor – 55 ani.

Pentru generalii de corp de armată limita de vîrstă de aflare în serviciul militar este stabilită de Parlamentul Republicii Moldova.

5. Militarii, care au atins limita de vîrstă de aflare în funcţie, urmează să fie trecuţi în rezerva Forţelor Armate ale Republicii Moldova sau în retragere în modul stabilit.

Cu consimţămîntul militarului (prin prezentarea unui raport), susţinut printr-un demers al comandantului (şefului) nemijlocit, ministrul apărării are dreptul să-i prelungească termenul de serviciu în Forţele Armate pînă la cinci ani după atingerea limitei de vîrstă de aflare în serviciul militar prin contract.

Militarii lăsaţi în serviciul militar peste limita de vîrstă de aflare în serviciul militar pot fi eliberaţi din funcţie în baze generale, pînă la expirarea termenului de serviciu în Forţele Armate prelungit.

Eliberarea militarilor din serviciul militar pînă la expirarea termenului de contract, inclusiv a militarilor care n-au atins limita de vîrstă de aflare în serviciul militar, este admisă în baza punctului 44 din capitolul VIII al prezentului Regulament.

II. ANGAJAREA ÎN SERVICIUL MILITAR PRIN CONTRACT

6. În serviciul militar prin contract în corpul soldaţilor, sergenţilor şi ofiţerilor Forţelor Armate ale Republicii Moldova pot fi angajaţi cetăţenii Republicii Moldova, apţi pentru îndeplinirea serviciului militar, care au studii gimnaziale, medii, medii speciale sau superioare şi care s-au manifestat pozitiv la serviciile anterioare, locul de studii ori domiciliu, din rîndul:

soldaţilor, sergenţilor şi ofiţerilor în rezervă;

militarilor în termen după şase luni de serviciu militar;

tinerilor ce au atins vîrsta de 18 ani.

Persoanele cu studii gimnaziale, angajate în serviciul militar prin contract, care şi-au satisfăcut serviciul militar în termen, urmează să-şi prelungească studiile, în mod obligatoriu, în şcolile de seară pentru adulţi.

Persoana se consideră angajată în serviciu militar prin contract din ziua semnării de către ambele părţi a contractului, iar eliberarea – din ziua în care, prin, ordinul comandantului de unitate, este exclusă din listele personalului, în legătură cu trecerea în rezerva Forţelor Armate sau în retragere.

[Pct.6 completat prin Hot. Guv. nr.1411 din 05.11.2002]

7. Contractul se încheie între cetăţeanul care doreşte să se angajeze în Forţele Armate ale Republicii Moldova şi Ministerul Apărării în persoana comandantului de unitate. În contract sînt stabilite toate condiţiile privind îndeplinirea serviciului militar prin contract şi părţile contractante determină modul îndeplinirii serviciului. La angajarea în serviciul militar în Forţele Armate sînt stabilite următoarele tipuri de contracte:

pentru corpul soldaţilor pe un termen de 3 sau 5 ani;

pentru corpul sergenţilor şi ofiţerilor pe un termen de 5 sau 10 ani.

La angajarea primară în serviciul militar a persoanelor din corpul soldaţilor contractul se încheie pe un termen de 3 ani; al sergenţilor – pe 5 ani, al ofiţerilor – pe 10 ani.

La angajarea în serviciul militar a persoanelor din corpul soldaţilor cu studii gimnaziale, contractul se va încheia pe un termen de 3 ani cu condiţia absolvirii obligatorie în această perioadă a şcolii medii. În cazul neobţinerii documentului respectiv de studii medii contractul urmează a fi reziliat din momentul expirării lui.

La expirarea termenului de acţiune a contractului, cu acordul reciproc al părţilor, el poate fi prelungit: pentru corpul soldaţilor – pe 3 sau 5 ani; pentru corpul sergenţilor şi ofiţerilor – pe 5 sau 10 ani, ţinîndu-se cont de limita de vîrstă de aflare în serviciul militar.

Cu două luni înainte de expirarea termenului contractului, ambele părţi se obligă să se informeze reciproc despre intenţia de a anula contractul sau de a-l reînnoi.

Durata ultimului contract este determinată de termenul rămas pînă la atingerea de către militar a limitei de vîrstă de aflare în serviciul militar.

Dacă în perioada îndeplinirii serviciului militar militarul trece dintr-un corp în altul, el este obligat să reînnoiască contractul reieşind din noile condiţii ale serviciului.

[Pct.7 completat prin Hot. Guv. nr.1411 din 05.11.2002]

8. Dreptul de a angaja în serviciul militar prin contract îl posedă:

pentru corpul soldaţilor şi sergenţilor pînă la sergent major inclusiv comandantul de unitate militară independentă şi mai sus;

pentru corpul sergenţilor de la “plutonier” şi mai sus – comandantul de brigadă şi mai sus;

pentru corpul ofiţerilor – ministrul apărării.

III. PREGĂTIREA ŞI INSTRUIREA MILITARILOR CARE SATISFAC

SERVICIUL MILITAR PRIN CONTRACT

9. Pregătirea corpului soldaţilor după angajarea lor în serviciul militar prin contract se efectuează în centrele de instruire ale Ministerului Apărării conform planurilor şi programelor, aprobate de ministrul apărării, precum şi nemijlocit în unităţile militare.

10. Pregătirea sergenţilor după angajarea lor în serviciul militar prin contract se efectuează în şcoala de sergenţi a Ministerului Apărării în conformitate cu planurile şi programele aprobate de ministrul apărării.

11. Pregătirea ofiţerilor după angajarea lor în serviciul militar prin contract se efectuează în instituţiile militare de învăţămînt ale Ministerului Apărării conform planurilor şi programelor aprobate de ministrul apărării, în instituţiile militare de învăţămînt ale altor ţări – în conformitate cu contractele bilaterale încheiate. Ridicarea nivelului profesional al ofiţerilor, inclusiv înainte de a fi numiţi în funcţia superioară, are loc la cursurile organizate de Ministerul Apărării.

Militarilor, ţinîndu-se cont de nivelul lor de pregătire şi vechimea în serviciu, li se acordă categorii de calificare în modul stabilit de ministerele şi departamentele în cadrul cărora, conform legislaţiei în vigoare, este prevăzut serviciul militar.

[Alin.2 pct.11 introdus prin Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

12. Pregătirea şi instruirea militarilor se realizează din contul mijloacelor bugetului de stat, precum şi din contul altor mijloace de care dispun ministerele şi departamentele.

[Pct.12 în redacţia Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

IV. CONFERIREA GRADELOR MILITARE

13. Gradul militar “caporal” se conferă soldaţilor care-şi îndeplinesc exemplar obligaţiile de serviciu, obţin indici înalţi la instruire, manifestă o disciplină exemplară. Gradul primar “sergent inferior” se conferă persoanelor care au absolvit şcoala de sergenţi şi au susţinut cu succes examenele de absolvire. Gradul militar “sergent” şi “sergent major” se conferă sergenţilor inferiori caracterizaţi pozitiv la serviciu şi numiţi în funcţiile respective prin ordinul comandantului de unitate. Gradul militar “plutonier” se conferă militarilor caracterizaţi pozitiv la serviciu şi numiţi în funcţiile respective prin ordinul comandantului de brigadă şi al egalilor cu el. Gradele militare “plutonier major” şi “plutonier adjutant” se conferă persoanelor care au absolvit şcoala de sergenţi şi au studii medii speciale prin ordinul ministrului apărării la prezentarea făcută de către comandanţii de mari unităţi şi unităţii independente.

14. Gradele militare, de la locotenent pînă la colonel inclusiv, se acordă ofiţerilor personal, în ordine succesivă, prin ordinele ministrului apărării la prezentarea comandanţilor de unităţi mari şi unităţi militare, atunci cînd gradul militar următor corespunde gradului militar al funcţiei exercitate, şi după expirarea termenului de vechime în serviciu stabilit pentru gradul militar anterior.

[Alin.1 pct.14 în redacţia Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

Nu sînt înaintaţi pentru conferirea gradului militar următor ofiţerii care au avut anterior sancţiuni disciplinare: avertizări despre necorespunderea în funcţie sau retrogradare, precum şi ofiţerii care ei personal şi subunităţile subordonate au o pregătire insuficientă, de asemenea, ofiţerii aflaţi sub urmărire penală sau dacă cauza penală a lor se află în examinare la tribunalul militar.

[Alin. modificat prin Hot.Guv. nr.1110 din 11.09.2003, în vigoare 26.09.2003]

Termenele de aflare în gradele militare pentru conferirea următoarelor grade militare ofiţerilor aflaţi în serviciu militar sînt stabilite după cum urmează:

Gradul militar	Pentru ofiţerii aflaţi în serviciu militar (în afară de corpul de aviatori) (ani)	Pentru ofiţerii din corpul de aviaţie, conform listei funcţiilor aprobate de Ministerul Apărării (ani)
Locotenent	2	2
Locotenent major	3	2
Căpitan	3	3
Maior	4	3
Locotenent-colonel	5	4

În cazurile cînd în conformitate cu statele de personal se prevăd două grade militare, termenele de aflare în grad militar pentru conferirea celui de-al doilea grad militar se majorează de 1,5 ori.

Termenele de vechime în serviciu în gradul de colonel şi mai sus nu se stabilesc. Termenul de vechime în serviciu în gradul militar conferit ofiţerului se calculează din ziua semnării ordinului cu privire la conferirea acestui grad. Timpul aflării ofiţerului în gradul militar retrogradat nu intră în calculul termenului de vechime în serviciu în gradul militar restabilit. În termenul pentru gradul militar nu intră nici cel de încercare în cazul condamnării condiţionate sau termenul de amînare a executării sentinţei.

Gradul militar următor pînă la colonel inclusiv poate fi conferit de către ministrul apărării înainte de termen, ca stimul, după ce a expirat cel puţin o jumătate din termenul vechimii în serviciu stabilit pentru gradul militar anterior, iar pentru merite deosebite la apărarea Republicii Moldova sau la executarea altor obligaţii ale serviciului militar – indiferent de termenul vechimii în serviciu pentru gradul militar.

Gradul militar următor pînă la colonel inclusiv cu treaptă mai sus decît gradul militar prevăzut pentru funcţia de state pe care o ocupă se conferă de către ministrul apărării în cazuri excepţionale, în urma unui demers al Consiliului militar al Ministerului Apărării.

Persoanelor din corpul ofiţerilor, care au absolvit instituţiile militare de învăţămînt superior cu termenul de studii de cinci ani şi mai mult, gradul militar următor “locotenent major” se conferă după expirarea unui an de la conferirea primului grad militar – “locotenent”.

Gradul militar următor se acordă ofiţerilor încorporaţi în Forţele Armate din rezervă, luîndu-se în consideraţie vechimea în gradul militar anterior în perioada aflării în rezervă.

[Alin. introdus prin Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

15. Gradul militar primar “locotenent” pentru corpul ofiţerilor se conferă:

1) absolvenţilor instituţiilor militare de învăţămînt;

2) absolvenţilor instituţiilor civile de învăţămînt superior care în perioada de studii au frecventat pregătirea militară şi au susţinut examenele stabilite (la încadrare în corpul ofiţerilor în rezervă);

3) rezerviştilor cu studii superioare înrudite cu o specialitate militară, după frecventarea cursului de reciclare la profilul dat cu durata de 3 luni (la atestarea în corpul ofiţerilor în rezervă);

4) sergenţilor cu studii superioare, care au susţinut extern examenele conform programei instituţiei militare de învăţămînt, precum şi cei care au absolvit facultatea la cursurile fără frecvenţă a instituţiei militare de învăţămînt sau au absolvit o facultate civilă înrudită cu o specialitate militară – numiţi în modul stabilit în funcţii ale corpului ofiţerilor şi care în decurs de cel puţin şase luni au satisfăcut acest serviciu, dacă sînt necesari ofiţeri pentru această specialitate;

5) femeilor cu studii superioare civile, specialitatea cărora este înrudită ca profil cu specialitatea militară, la angajarea în serviciul militar prin contract pentru numirea în funcţii ale corpului ofiţerilor sau care sînt transferate din funcţii de soldaţi şi sergenţi în funcţii ale corpului ofiţerilor şi îndeplinesc cu succes sarcinile prevăzute de aceste funcţii. Vîrsta candidaţilor înaintaţi pentru conferirea primului grad de ofiţeri nu va depăşi, de regulă:

a) pentru îndeplinirea serviciului în funcţii de comandanţi – 30 ani;

b) pentru îndeplinirea serviciului în alte funcţii – 32 ani.

16. Persoanele din corpul sergenţilor şi ofiţerilor pot fi retrogradate cu o treaptă prin ordinul comandantului (şefului), care conform Regulamentului disciplinei militare al Forţelor Armate ale Republicii Moldova au dreptul să aplice pedeapsa disciplinară sergenţilor şi ofiţerilor – retrogradarea în gradul militar. Persoanele din corpul sergenţilor şi ofiţerilor retrogradate sînt restabilite în gradul militar anterior, indiferent de funcţia exercitată dacă au disciplină exemplară şi o atitudine conştiincioasă faţă de datorie, prin ordinul comandantului (şefului) care le-a retrogradat: sergenţii – nu mai devreme de 6 luni de la retrogradare; ofiţerii – nu mai devreme de 1 an de la retrogradare. În perioada acţiunii pedepsei disciplinare aceste persoane nu vor fi stimulate.

17. Sergenţii şi ofiţerii, care au comis delicte ce discreditează onoarea militarului şi sînt incompatibile cu apartenenţa la corpul sergenţilor şi ofiţerilor, pot fi retrogradaţi:

1) persoanele din corpul sergenţilor pînă la plutonier inclusiv – de către comandanţii (şefii) care au dreptul în conformitate cu prezentul Regulament să confere gradele militare respective;

2) restul corpului sergenţilor şi persoanele din corpul ofiţerilor, inclusiv colonel – de către ministrul apărării;

3) persoanele din corpul generalilor – de către Preşedintele Republicii Moldova. Sergenţii şi ofiţerii, care au comis delicte, pot fi retrogradaţi prin sentinţa tribunalului militar (judecăţii).

V. NUMIREA ÎN FUNCŢII ŞI MUTAREA ÎN INTERES DE SERVICIU

18. Funcţiile militare în Forţele Armate ale Republicii Moldova sînt prevăzute în statele unităţilor militare, instituţiilor militare, instituţiilor militare de învăţămînt, aprobate de către ministrul apărării în baza unor liste speciale. Lista funcţiilor care urmează a fi suplinite de general este aprobată de către Preşedintele Republicii Moldova, iar cele ale funcţiilor deţinute de alte categorii de militari şi rezervişti – de către ministerul apărării.

19. Ofiţerii sînt numiţi în funcţii prevăzute de state la prezentarea şefilor nemijlociţi:

1) comandantul de pluton, locţiitorul (ajutorul) comandantului de companie, comandantul de companie – de către comandantul de brigadă;

2) toate celelalte funcţii, pînă la viceministrul apărării – de către ministrul apărării;

3) viceminiştrii apărării – la prezentarea ministrului apărării – sînt numiţi în funcţie de către Guvernul Republicii Moldova;

4) ministrul apărării este numit în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova la prezentarea Prim-ministrului cu votul de încredere acordat de Parlament.

20. La numirea în funcţie şi mutarea în serviciu a militarilor sînt respectate următoarele condiţii:

1) funcţiile corpului ofiţerilor sînt completate cu persoane din corpul ofiţerilor, care satisfac serviciul militar prin contract; completarea acestor funcţii cu alte persoane este admisă în modul determinat de ministrul apărării;

2) la numirea în funcţii şi în toate cazurile de mutare în serviciu a militarilor se asigură folosirea lor la specialitatea de bază sau la una înrudită, ori conform experienţei acumulate; dacă este necesar să se folosească militarii în funcţii la o specialitate nouă pentru ei, atunci înainte de numirea lor în aceste funcţii trebuie în mod obligator să se efectueze reciclarea la cursurile respective;

3) militarii care au absolvit instituţii militare de învăţămînt şi cei încadraţi în serviciul militar din rezervă sînt numiţi după absolvire (repartiţie din rezervă), de regulă, la trupe. Femeile-militari sînt numite în funcţii pe timp de pace conform listei de funcţii aprobate de către ministrul apărării. Persoanele din corpul ofiţerilor care au absolvit academii militare sînt numite în funcţie ce urmează a fi suplinite de persoane cu studii militare superioare conform listelor aprobate de ministrul apărării;

4) mutarea în serviciu a militarilor, care nu depinde de acţiuni organizatorice, de trimiterea la studii, de numirea în funcţie a absolvenţilor instituţiilor militare de învăţămînt, de trecerea în rezervă, se efectuează, de regulă, după încheierea perioadelor de iarnă şi vară ale instruirii în Forţele Armate ale Republicii Moldova, iar a corpului de comandă şi a celui de lectori şi profesori din instituţiile militare de învăţămînt şi catedrele (secţiile) militare ale instituţiilor civile de învăţămînt – la încheierea anului de studii;

5) mutarea în serviciu a militarilor se efectuează fără trecerea în dispoziţia comandantului (şefului) respectiv într-un termen pe cît posibil de scurt, dar cel tîrziu cu o lună după eliberarea din funcţie. Absolvenţii instituţiilor militare de învăţămînt sînt numiţi în funcţiile vacante după absolvirea instituţiei şi după expirarea concediului cuvenit după absolvire;

6) dacă este necesară suplinirea urgentă a unui post vacant, se permite şefului direct, cu acordul şefului care dispune de dreptul să numească personal în acest post, să admită militarul la exercitarea temporară a obligaţiilor în această funcţie;

7) militarilor aflaţi în legături de rudenie (părinţi, soţi, fraţi, surori, fii, fiice, precum şi fraţii, surorile, părinţii şi copiii soţilor) li se interzice să fie încadraţi în acelaşi serviciu, dacă această funcţie este legată de subordonarea sau de controlul unuia din ei faţă de altul, inclusiv în cazul cînd unul din ei nu este militar;

8) numirea militarilor în funcţii prin cumul în unităţi, instituţii, instituţii militare de învăţămînt, la întreprinderi şi organizaţii este interzisă.

21. Mutarea în serviciu a militarilor se efectuează:

în funcţii superioare;

în funcţii egale;

în funcţii inferioare;

în legătură cu înscrierea la studii cu eliberarea din funcţie sau după terminarea instruirii.

În ordinul comandanţilor (şefilor) cu privire la mutarea în serviciu se indică în ce funcţie (superioară, egală sau inferioară) este mutat militarul şi temeiurile acestei mutări, prevăzute în punctele 22, 23, şi 24 ale prezentului Regulament.

Militarii mutaţi în serviciu urmează să fie trimişi la locul nou de serviciu în decurs de şapte zile după predarea documentelor şi eliberarea postului în termenele prevăzute de regulamente.

Funcţia militarului se consideră: superioară – dacă ea prevede un grad militar superior celui din funcţia în care se afla, iar dacă gradele militare sînt egale – o soldă de funcţie mai mare; inferioară – dacă în această funcţie este prevăzut un grad militar inferior celui prevăzut în funcţia în care se află, iar în caz de grade militare egale – o soldă de funcţie mai mică. În cazul cînd în state sînt prevăzute două grade militare sau solde de la minimum la maximum, se ia în considerare gradul militar superior sau solda de funcţie maximă.

22. Promovarea militarilor în funcţii superioare se efectuează în ordinea avansării în serviciu.

La atribuirea funcţiilor superioare se iau în considerare calităţile morale şi profesionale ale militarului, nivelul de pregătire, rezultatele obţinute de unităţile şi subunităţile din subordine, aptitudinile lui pentru exercitarea obligaţiunilor într-un post superior.

În unităţile mari şi unităţile militare, în organizaţiile, instituţiile şi la direcţiile Ministerului Apărării se elaborează, pentru perioada dintre atestări, planuri de perspectivă privind realizarea concluziilor atestării şi crearea unei rezerve bine pregătite pentru avansarea în serviciu şi trimiterea la studii.

Militarii care dau dovadă de înalte calităţi morale şi profesionale şi sînt recomandaţi pentru a fi promovaţi în serviciu se bucură de prioritate la numirea în posturile superioare. Decizia privind numirea lor se ia de către comandanţii respectivi, reieşind din concluziile atestării, caracteristicile de serviciu (prezentările) şi pe bază de concurs.

[Pct.22 în redacţia Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

23. Mutarea militarilor în funcţii egale se efectuează în următoarele cazuri:

1) la reducerea statelor sau în legătură cu măsurile organizatorice;

2) pentru folosirea mai raţională a specialiştilor sau în conformitate cu experienţa de serviciu;

3) la necesitatea completării funcţiilor;

4) din motive de stare a sănătăţii;

5) din motive familiale.

24. Mutarea militarilor din funcţii superioare în cele inferioare se efectuează în următoarele cazuri:

1) în caz de restructurare a statelor – dacă este imposibilă transferarea militarului într-o funcţie similară şi cu consimţămîntul acestuia;

[Subpct.1 în redacţia Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

2) dacă prin calităţile sale morale şi profesionale militarul nu corespunde funcţiei deţinute – la prezentarea comandantului (şefului) nemijlocit sau la decizia şefului superior;

[Subpct.2 în redacţia Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

3) în scopul realizării pedepsei disciplinare, aplicate militarului în conformitate cu Regulamentul disciplinar al Forţelor Armate ale Republicii Moldova;

[Subpct.3 în redacţia Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

4) din motiv de stare a sănătăţii ş în conformitate cu concluziile comisiei medico-militare despre faptul dacă este apt pentru serviciul în aviaţie sau îndeplinirea altor obligaţii în postul ocupat, cu acordul militarului; 5) la rugămintea personală – din motive familiale sau de altă natură;

6) în scopul realizării concluziilor comisiei superioare de atestare instituită prin ordinul ministrului apărării, sau decizia Colegiului militar al Ministerului Apărării.

[Subpct.6) introdus prin Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

Mutarea militarilor în funcţii inferioare conform subpunctelor 2 şi 3 se efectuează prin ordinul comandantului (şefului), care conform Statutului disciplinar al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, are dreptul să aplice pedeapsa disciplinară faţă de militari – retrogradarea în funcţie, cu excepţia cazurilor de mutare în afara unităţii militare, instituţiei, organizaţiei Ministerului Apărării.

În cazul în care militarul nu este de acord cu decizia comandantului privind transferul lui din funcţia superioară într-o funcţie inferioară conform subpunctelor 2) şi 3) ale prezentului punct, el are dreptul să se adreseze în comisia superioară de atestare.

[Alin. introdus prin Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

VI. ATESTAREA

25. Pentru a asigura selectarea, amplasarea şi educaţia justă a militarilor se efectuează atestarea lor.

Periodicitatea, termenele concrete şi modul efectuării atestării se stabilesc prin ordinul ministrului apărării.

La atestare se apreciază calităţile profesionale şi morale ale militarului, se determină corespunderea lui funcţiei ocupate şi perspectiva folosirii în serviciu, se descoperă cadrele de rezervă pentru înaintarea în serviciu şi trimiterea la studii.

26. Atestarea militarilor se efectuează de către comandanţii (şefii) lor nemijlociţi. Concluziile comandanţilor (şefilor), formulate în procesul de atestare, se aprobă în modul stabilit de ministrul apărării.

Examinarea problemelor litigioase şi soluţionarea altor chestiuni privind îndeplinirea serviciului militar de către militarii angajaţi prin contract în unităţile mari şi în unităţile militare ţine de competenţa comisiilor de atestare ale acestor unităţi şi a comisiei superioare de atestare a Ministerului Apărării, care îşi organizează activitatea în baza regulamentului aprobat de ministru.

Concluziile comisiilor de atestare poartă caracter de recomandare pentru comandanţii (şefii) respectivi. Concluziile Comisiei superioare de atestare, aprobate de ministrul apărării, sînt obligatorii pentru toţi comandanţii (şefii).

[Pct.26 în redacţia Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

27. Şefii direcţiei sînt datori să ceară de la subordonaţi înlăturarea neajunsurilor constatate la atestare, asigurarea realizării concluziilor atestării, numirea la timp a militarilor în funcţii superioare şi trimiterea lor la studii.

VII. CONCEDIILE

28. Militarilor prin contract li se acordă:

1) concediu anual obligatoriu;

2) concedii suplimentare:

pentru îndeplinirea obligaţiilor în condiţii nocive;

pentru caracterul deosebit al serviciului;

pentru participarea la acţiuni de luptă, în conflictele armate şi la lichidarea consecinţelor avariei de la CAE Cernobîl;

3) concediu de boală;

4) concediu pe motive familiale;

5) concediu în legătură cu studiile la instituţia de învăţămînt şi după absolvirea ei;

6) concediu de creaţie;

7) concediu de stimulare se acordă militarilor la obţinerea unor rezultate înalte la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu pe o durată de pînă la 10 zile. Concediu de stimulare nu intră în contul concediului obligator şi se acordă cel mult o dată pe an;

8) concediu de maternitate şi îngrijire a copiilor.

Durata concediilor se calculează în zile (24 ore). La acordarea concediului obligatoriu şi a celui suplimentar, proporţional timpului aflat în serviciu, durata lor se determină în următorul mod: fiecare concediu complet se împarte la 12 şi se înmulţeşte cu numărul de luni complete de serviciu.

Toate felurile de concediu acordate militarilor prin contract sînt plătite. Concediul femeilor-militari acordat pentru îngrijirea copiilor se plăteşte în baze generale.

29. Militarilor, în dependenţă de vechimea în serviciu în calcul calendaristic, de particularităţile şi condiţiile serviciului militar, li se acordă concedii obligatorii de următoarea durată:

1) pentru vechimea în serviciu:

pînă la 15 ani – 35 zile,

de la 15 la 20 ani – 40 zile,

20 de ani şi peste – 45 zile;

2) personalului navigant – 45 zile.

Lista funcţiilor personalului navigant pentru care ofiţerilor li se acordă concediu anual obligatoriu cu durata de 45 zile se stabileşte de către ministrul apărării.

Corpului profesoral-didactic (de cicluri, de secţii) de la instituţiile civile de învăţămînt, care îşi satisfac serviciul militar, li se acordă concedii anuale obligatorii conform duratei stabilite de prezentul articol.

Durata concediului planificat în anul încadrării în serviciul militar acordat militarilor încorporaţi în serviciu din rezervă, se calculează proporţional timpului aflării în serviciu, luîndu-se în considerare vechimea în serviciu, condiţiile şi particularităţile serviciului. Acest concediu, la dorinţa militarului, poate fi adăugat la concediul planificat pentru anul următor.

Militarii încorporaţi în serviciul militar activ nemijlocit din rezervă, după absolvirea unei instituţii civile de învăţămînt superior sau mediu special, concediul obligatoriu în anul angajării în serviciu va avea o durată de 30 zile. Acest concediu trebuie folosit pînă la trimiterea militarului la locul îndeplinirii serviciului.

30. Concediul anual obligatoriu se acordă militarilor în orice timp al anului calendaristic, ţinîndu-se cont de asigurarea menţinerii stării permanente a pregătirii în vederea luptei a unităţilor militare şi conform planului pentru concediile anuale, Concediul obligatoriu se acordă, la dorinţă, în timpul verii sau în timp convenabil lor pentru următoarele categorii de militari:

femei-militari, care au doi şi mai mulţi copii pînă la vîrsta de 14 ani sau un copil invalid pînă la vîrsta de 16 ani;

militari-soţi, în măsura posibilităţilor, concomitent;

militari-părinţi solitari, care educă unul şi mai mulţi copii în vîrsta de pînă la 14 ani.

31. Militarilor care s-au îmbolnăvit în timpul concediului anual, inclusiv al concediului acordat pînă la primirea în unitate a extrasului din ordinul despre trecerea din serviciul militar în rezervă sau în retragere, concediul li se prelungeşte după însănătoşire cu numărul de zile cît a fost bolnav în timpul concediului. Prelungirea concediului este aprobată de către comandantul militar al garnizoanei (în lipsa lui – de către comisarul militar) cu înştiinţarea despre aceasta a comandantului de unitate sau de către comandantul (şeful), care a acordat concediu, în baza certificatului medical prezentat, legalizat de medicul curant şi şeful (medicul-şef) instituţiei medicale. În afară de aceasta, militarilor veniţi în concediul anual din alte garnizoane concediul le poate fi prelungit de către comandantul militar al garnizoanei (în lipsa lui – de către comisarul militar) pe un termen de pînă la 7 zile cu înştiinţarea imediată a comandantului unităţii din care au venit, în caz de deces sau boală gravă a membrilor familiei (tată, mamă, soţie, copii, fraţi, surori) sau altor persoane, sub tutela cărora s-au aflat, precum şi în caz de nenorocire pentru familiile acestor militari.

Concediul anual nu se prelungeşte, dacă militarul, aflat în concediu, s-a îmbolnăvit după primirea în unitate a extrasului din ordinul despre trecerea din serviciul militar în rezervă sau în retragere. De asemenea nu se prelungeşte concediul planificat acordat militarului cu excluderea ulterioară a lui din listele efectivului unităţii militare în legătură cu concedierea din serviciul militar. Concediul anual nu se prelungeşte în cazul cînd militarul a fost traumat fiind în stare de ebrietate sau a comis o infracţiune.

În cazuri excepţionale, dacă plecarea militarului în concediu în anul curent ar putea fi defavorabilă pentru realizarea sarcinilor ce stau în faţa unităţii mari (unităţii militare, organizaţiei şi instituţiei respective) sau dacă există alte cauze obiective, se admite transferarea concediului pe anul următor, prin decizia ministrului apărării. Concediul poate fi amînat cel mult doi ani la rînd. Concediul amînat se acordă la dorinţa militarului separat, împreună cu concediul legal sau în locul concediului legal, în cazul cînd concediul legal este amînat pentru anul următor.

[Alin. 3 în redacţia Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

În cazul trecerii în rezervă la dorinţa militarului, pentru fiecare zi de concediu acestuia i se plăteşte o compensaţie bănească în mărime proporţională, reieşind din solda lunară pe care o primea pînă la momentul concedierii.

[Alin.4 introdus prin Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

32. Concediul suplimentar pentru îndeplinirea obligaţiilor în condiţii nocive este o înlesnire şi se acordă militarilor pentru profilaxia bolilor profesionale.

Dreptul la concediu suplimentar pentru exercitarea obligaţiilor în condiţii nocive îl au militarii îndeplinirea obligaţiilor de serviciu ale cărora este legată de acţiunile nefavorabile asupra sănătăţii omului ale factorilor fizic, chimic etc.

Durata concediului suplimentar pentru îndeplinirea obligaţiilor în condiţii nocive, este determinată potrivit duratei concediilor suplimentare, pentru activitate în condiţii nocive şi grele de muncă, stabilită de legislaţia Republicii Moldova.

Modul acordării concediului suplimentar militarilor pentru îndeplinirea obligaţiilor în condiţii dăunătoare se stabileşte prin ordinul ministrului apărării. În cazul acesta concediul suplimentar li se acordă militarilor în volum deplin numai cu condiţia că pe parcursul întregului an calendaristic folosesc deplin timpul de serviciu în funcţiile stabilite în listă. În alte condiţii durata concediului suplimentar este calculată proporţional cu timpul ocupat pentru îndeplinirea obligaţiilor în condiţii nocive pe parcursul anului calendaristic curent.

33. Concediul suplimentar pentru caracterul deosebit al serviciului este o înlesnire şi se acordă unor categorii aparte de militari în scopul de a le crea condiţii pentru restabilirea completă a capacităţii de muncă profesională.

Dreptul la concediu suplimentar pentru caracterul deosebit al serviciului îl au militarii, condiţiile de serviciu ale cărora nu sînt nocive, dar necesită un grad înalt de încordare nervoasă, emoţională, mintală, fizică şi alţi factori nefavorabili.

Concediu suplimentar pentru caracterul deosebit al serviciului se acordă pe durata de pînă la 15 zile militarilor care în permanenţă fac serviciul de alarmă (schimb de luptă).

Durata concretă a concediului suplimentar pentru caracterul special al serviciului, lista funcţiilor militarilor, în care îndeplinirea obligaţiilor le dă dreptul la acest concediu, modul şi condiţiile acordării acestui concediu sînt stabilite de către ministrul apărării.

Militarilor recunoscuţi, conform legislaţiei în vigoare, ca participanţi ai războiului şi altor acţiuni de luptă, numiţi participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl li se acordă un concediu suplimentar plătit pe o durată de 14 zile în perioada anului convenabilă pentru ei.

34. Concediile suplimentare se sumează cu concediul anual şi pot fi acordate concomitent cu el sau separat. Militarilor care au dreptul concomitent la concedii suplimentare pentru îndeplinirea obligaţiilor în condiţii dăunătoare şi pentru caracterul special al serviciului, concediu suplimentar li se acordă numai pentru unul din temeiuri, la alegerea lor.

Durata tuturor concediilor suplimentare acordate în anul curent nu poate fi mai mare de 30 zile.

35. Concediul anual acordat separat sau în ansamblu cu concediile suplimentare cu durata de 40 zile şi mai mult, după dorinţa militarului, poate fi împărţit în două perioade egale.

Chemarea militarilor din concediu anual se admite numai la declararea stării de război şi stării excepţionale în republică, în alte cazuri – la decizia ministrului apărării.

36. Militarilor care nu s-au prezentat la serviciu fără motiv întemeiat concediul obligator şi concediile suplimentare pentru îndeplinirea obligaţiilor în condiţii dăunătoare sau pentru caracterul special al serviciului, acordate pentru anul curent sau cel următor, li se micşorează cu numărul de zile de neprezentare, dacă acţiunile lor nu conţin elemente de delict.

37. Militarii care nu au folosit pînă la primirea în unitate a extrasului din ordinul despre trecerea în rezervă sau în retragere, concediul pentru anul în care este semnat ordinul de eliberare, se acordă după predarea documentaţiei şi a postului, cu excluderea ulterioară a lor din listele efectivului unităţii militare.

În acest caz concediul anual se acordă:

celor trecuţi în rezervă din motive de vîrstă, starea sănătăţii, reducerea statelor – cu durata stabilită de punctul 29 al prezentului Regulament;

celor trecuţi în rezervă din alte motive – cu durata calculată proporţional cu timpul de serviciu în anul trecerii în rezervă. În acelaşi mod se acordă şi concediul suplimentar pentru îndeplinirea obligaţiilor în condiţii dăunătoare sau pentru caracterul special al serviciului.

38. Concediile de boală le acordă comandantul unităţii, în baza deciziei comisiei medico-militare, militarilor prin contract care după tratamentul în instituţia medicală nu sînt apţi să-şi satisfacă serviciul militar din motive de sănătate.

Concediul de boală se acordă cu durata de pînă la 30 zile. În unele cazuri de mutilări şi maladii, în funcţie de caracterul acestora, concediul de boală de acordă cu durata de 45 sau 60 zile. Dacă există anumite indicaţii medicale, concediul de boală poate fi prelungit prin decizia ministrului apărării.

La trecerea militarului în rezervă concediu de boală nu se acordă.

Concediul de boală nu se include în concediul obligatoriu.

39. Pentru rezolvarea problemelor sociale şi de trai de neamînat, în primul rînd celor legate de ocrotirea sănătăţii, îndeplinirea datoriilor de familie, precum şi din alte motive întemeiate, comandanţii unităţilor militare pot acorda militarilor concediu din motive familiale cu durata de pînă la 10 zile, care, de asemenea, nu se include în concediul anual.

40. Militarilor care îşi fac studiile în instituţiile militare de învăţămînt la cursurile de zi li se acordă următoarele concedii:

1) vacanţă de iarnă – 14 zile;

2) vacanţă de vară – 30 zile;

3) la absolvirea instituţiei militare de învăţămînt – cu durata stabilită în litera “a” a punctului 29 al prezentului Regulament.

Militarilor-elevi ai instituţiilor militare de învăţămînt, care au restanţe, vacanţa li se acordă după lichidarea restanţelor în limitele termenelor de concedii, stabilite de programa de studii. Totodată, vacanţa de vară va avea o durată nu mai mică de 15 zile. Concediile prevăzute în punctele 29, 32, 33 şi 41 ale prezentului Regulament nu se acordă militarilor-elevi. Concediul la absolvirea instituţiei militare de învăţămînt se acordă pînă la trimiterea militarului la locul de îndeplinire a serviciului, din contul concediului planificat.

Militarilor care îşi fac studiile la cursurile fără frecvenţă a instituţiilor civile de învăţămînt li se acordă concediu, conform legislaţiei în vigoare.

41. Concediile de creaţie se acordă militarilor, cu excepţia celor care îşi fac studiile la adjuncturi cu frecvenţă sau la doctorantură, pentru finisarea disertaţiilor, elaborarea manualelor şi în alte cazuri prevăzute de legislaţia Republicii Moldova. Durata concediilor de creaţie se stabileşte în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.

42. Femeilor-militari li se acordă următoarele concedii de maternitate:

1) de graviditate şi naştere – cu menţinerea drepturilor băneşti şi naturale;

2) parţial plătit pentru îngrijirea copilului – la dorinţă;

3) suplimentare pentru îngrijirea copilului – la cerinţă, fără menţinerea drepturilor băneşti şi naturale.

Durata concediilor menţionate este stabilită de legislaţia în vigoare. Perioada acestor concedii se include în termenele vechimii în serviciu pentru conferirea gradelor militare, în vechimea în serviciu pentru plata sporului de vechime, precum şi în vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei.

Concediul de graviditate şi naştere nu intră în concediul anual. Pînă la concediul de graviditate şi naştere sau imediat după acesta femeilor-militari li se acordă concediul obligatoriu pentru anul curent.

Concediul anual în anul încheierii concediului pentru îngrijirea copilului se calculează proporţional cu timpul din ziua încheierii acestui concediu pînă la sfîrşitul anului calendaristic reieşind din calculul: două zile şi jumătate de concediul pentru fiecare lună de serviciu.

VIII. TRECEREA ÎN REZERVĂ

43. Trecerea în rezervă a militarilor prin contract se efectuează în conformitate cu Legea Republicii Moldova “Cu privire la serviciul militar obligatoriu şi îndeplinirea serviciului militar de către cetăţenii Republicii Moldova”:

a) în rezerva Forţelor Armate ale Republicii Moldova – dacă militarul n-a atins vîrsta limită de aflare în rezervă şi a fost apreciat de comisia medico-militară ca apt pentru serviciul militar pe timp de pace ori de război;

b) în retragere – dacă militarul a atins vîrsta limită de aflare în rezervă sau dacă comisia medico-militară a constatat că din cauza stării sănătăţii este inapt pentru serviciul militar, fiind scos de la evidenţa militară.

44. Trecerea în rezervă sau în retragere a militarilor se efectuează:

1) În legătură cu expirarea termenului contractului;

2) în legătură cu starea sănătăţii – în baza deciziei comisiei medico-militare, care a constatat că persoana nu este aptă pentru serviciul militar pe timp de pace;

3) la atingerea vîrstei limită de aflare în serviciul militar;

4) în legătură cu rezilierea contractului:

a) în caz de restructurare a statelor – dacă este imposibilă folosirea militarului la serviciul militar într-o funcţie similară şi dacă el nu doreşte să fie trecut într-o funcţie inferioară în legătură cu restructurarea statelor sau cu alte măsuri organizatorice, precum şi la decizia comandantului (şefului), atunci cînd folosirea militarului în serviciul militar este considerată neraţională;

[Lit.a) în redacţia Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

b) din motiv de stare limitată a sănătăţii – declaraţi de către comisiile medico-militare apţi pentru serviciul necombatant pe timp de pace (pe timp de război – apţi cu limitare de gradul 1), în cazul cînd nu pot fi folosiţi pentru serviciul militar din cauza lipsei de funcţii vacante în serviciul necombatant sau la decizia comandantului (şefului), atunci cînd folosirea lor în serviciul militar este considerată neraţională;

[Lit.b) în redacţia Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

c) din motive familiale – la cererea militarului, dacă din cauza condiţiilor familiale create este imposibilă exercitarea serviciului militar, în cazurile cînd apare necesitatea de o îngrijire permanentă a membrilor familiei. Pentru femei-militari condiţiile familiale pot avea şi alt caracter;

d) din motiv de necorespundere funcţională – prin decizia comandantului (şefului), în cazul în care folosirea în continuare a militarului la serviciul militar nu este raţională;

[Lit.d) în redacţia Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

e) în legătură cu naturalizarea militarului;

f) în legătură cu tăinuirea faptelor care împiedică recrutarea în Forţele Armate;

g) din iniţiativa personală a militarului fără motive întemeiate;

h) în legătură cu comiterea delictelor care discreditează titlul de militar al Forţelor Armate ale Republicii Moldova;

5) în legătură cu condamnarea de către judecată pentru săvîrşirea unei infracţiuni. Militarii condamnaţi de tribunal pentru infracţiunile comise la pedepse neprivative de libertate, inclusiv cei condamnaţi convenţional sau cu amînarea executării sentinţei, de regulă, nu sînt eliberaţi din Forţele Armate, cu excepţia cazurilor cînd eliberarea lor este propusă de către comandanţii respectivi.

[Subpct.5) completat prin Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

În cazul în care militarul nu este de acord cu decizia comandantului privind eliberarea lui din Forţele Armate din motivele prevăzute în subpunctele 1), 4) şi 5) ale prezentului punct, el are dreptul să se adreseze în Comisia superioară de atestare.

[Alin. introdus prin Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

45. În cazul cînd militarul este eliberat din serviciul militar din motivele prevăzute în subpunctele 1, 4 (d-h) şi 5 ale punctului 44, el se achită cu unitatea militară pînă la ziua radierii lui din tabelul nominal al unităţii, plătind în mod obligatoriu valoarea restantă a uniformei, iar cei care şi-au satisfăcut serviciul în Forţele Armate mai puţin de 5 ani achită, după încheierea tuturor tipurilor de instruire, şi cheltuielile pentru instruire, mărimea lor fiind dedusă prin împărţirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării lui în serviciul militar.

[Pct.45 în redacţia Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

46. Militarii cărora li s-a prelungit termenul serviciului militar peste vîrstă limită de aflare în serviciul militar pot fi trecuţi în rezervă în legătură cu atingerea vîrstei limită de aflare în serviciul militar înainte de expirarea termenului de acţiune a contractului.

Militarii atestaţi pozitiv, care au temeiuri de a fi trecuţi în rezervă pe motive de vîrstă şi stare a sănătăţii, sînt prezentaţi spre trecere în rezervă conform unuia din aceste temeiuri, luîndu-se în considerare dorinţa militarului.

47. Trecerea în rezervă a soldaţilor şi sergenţilor, pînă la sergent major inclusiv, aflaţi la serviciul militar prin contract se efectuează numai din unităţile militare prin ordinele comandanţilor care au dreptul de a angaja în serviciul militar prin contract.

Militarii cu serviciul militar prin contract avînd gradele militare de la plutonier şi mai sus sînt trecuţi în rezervă sau retragere de către ministrul apărării.

48. Militarii decedaţi, căzuţi, absenţi din motive necunoscute, dispăruţi fără urmă, precum şi cei care au părăsit fără voie unităţile militare sînt radiaţi din tabelele nominale ale unităţilor, prin ordinul ministrului apărării, la expirarea termenului de două luni din momentul constatării faptului ca atare. Ordinul ministrului apărării este emis în baza materialelor cercetării, efectuate de către comandanţii respectivi.

Urmărirea militarilor pînă la radierea lor din tabelele nominale ale unităţilor militare este organizată de către comandanţii marilor unităţi şi ai unităţilor militare. După radierea militarilor din tabelele nominale ale unităţilor militare, la prezentarea comandanţilor, urmărirea lor în continuare, reţinerea, iar în caz de necesitate – deferirea justiţiei sînt organizate de către organele de drept abilitate de la locul lor de trai.

[Pct.48 în redacţia Hot. Guv. nr.656 din 27.11.1996]

49. Militarilor, care şi-au satisfăcut în mod ireproşabil serviciul militar timp de 20 ani şi mai mult (în calcul calendaristic) şi care au merite deosebite faţă de Forţele Armate ale Republicii Moldova, şi participanţilor la acţiunile de luptă, indiferent de vechimea în serviciu, la trecerea în rezervă sau în retragere, conform ordinului ministrului apărării, li se acordă dreptul de a purta uniforma militară.

IX. PARTICULARITĂŢILE ÎNDEPLINIRII SERVICIULUI

MILITAR PE TIMP DE RĂZBOI

50. Militarii îşi satisfac serviciul militar pe timp de război, ţinîndu-se cont de specificul stabilit în prezentul capitol şi alte acte normative pentru timpul de război.

51. La declararea mobilizării:

1) toţi militarii, aflaţi către acest moment în rîndurile Forţelor Armate ale Republicii Moldova, inclusiv rezerviştii chemaţi la concentrări, sînt reţinuţi pînă la anunţarea dispoziţiilor speciale. Ordinele despre trecerea în rezervă a militarilor care nu sînt excluşi din listele unităţii sînt anulate, în afara celor despre trecerea în retragere sau pe motiv de boală. Aceşti militari intră în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu conform funcţiunilor directe, iar în cazul suplinirii acestor funcţiuni cu alţi militari – sînt folosiţi la indicaţiile respective ale şefilor direcţi;

2) toate concediile, în afara concediilor pe motiv de boală, graviditate şi naştere, sînt întrerupte: militarii aflaţi în concediu sînt obligaţi să se prezinte urgent la locul de îndeplinire a serviciului militar;

3) rezerviştii se prezintă la punctele de mobilizare în termenele indicate în ordinele de mobilizare, de chemare sau în ordinele şefilor organelor administrativ-militare;

4) militarii predestinaţi în funcţii conform statelor pe timp de război intră în exerciţiul funcţiunii în conformitate cu destinaţia de mobilizare.

Militarii care nu s-au întors la timp din motive neîntemeiate din concediu la locul serviciului militar şi rezerviştii care nu s-au prezentat la mobilizare în punctele şi în termenele indicate răspund după legile timpului de război.

52. Recrutarea rezerviştilor la serviciul militar prin mobilizare şi recrutările ulterioare pe timp de război sînt efectuate de organele administrativ-militare conform ordinelor ministrului apărării, emise în baza decretelor Preşedintelui Republicii Moldova.

53. Termenele de vechime în serviciu în gradele militare pentru ofiţerii armatei active se stabilesc:

a) în gradul de locotenent pînă la maior – 6 luni;

b) în gradul de locotenent-colonel – 10 luni.

Termenele vechimii în serviciu în gradele militare pentru ofiţerii subunităţilor din spatele frontului se stabilesc ca pentru timp de pace.

54. Comandanţii şi şefii, care au dreptul să numească militari în funcţiuni pe timp de război, sînt obligaţi să dispună în permanenţă de o rezervă de candidaţi pentru avansarea în serviciu cu scopul de a completa la timp posturile vacante. În primul rînd, pe timp de război sînt avansaţi în serviciu militarii care au dat dovadă de înalte calităţi morale şi de luptă, de capacităţi organizatorice la conducerea trupelor, asigurarea capacităţii de luptă, de iniţiativă la îndeplinirea misiunilor de luptă. Completarea cu militari se efectuează în primul rînd în subunităţile, unităţile şi organele de conducere ale armatei active.

Modul trimiterii în unităţile militare şi numirii în funcţiuni a militarilor care au absolvit instituţiile militare de învăţămînt şi cursurile de ofiţeri inferiori, chemaţi din rezervă, care au terminat cursul de tratament în instituţiile medico-militare, precum şi modul de mutare în serviciu a militarilor sînt stabilite prin ordinul ministrului apărării.

55. Pe timp de război, atestarea militarilor se efectuează la mutarea lor în serviciu în alte unităţi militare, precum şi la cererea şefilor superiori direcţi. Atestarea este aprobată de cel mai apropiat şef direct al persoanei ce a semnat actele privind atestarea, nu mai jos de comandantul batalionului (divizionului) şi omologii lor, fără examinare în comisia de atestare.

56. Pe timp de război, în caz de necesitate, pot fi acordate de către comandanţii de unităţi concedii pe un termen de pînă la 10 zile, fără timpul necesar pentru deplasare la locul de efectuare a concediului şi retur.

57. Pe timp de război tratamentul militarilor se va efectua în cadrul instituţiilor medicale. În cazuri excepţionale, în baza concluziilor comisiei medico-militare, comandantul unităţii militare,iar în cazul excluderii din listele efectivului unităţii – şeful instituţiei medico-militare, poate acorda concediu de boală cu o durată de pînă la 30 zile. La expirarea acestei termen în baza concluziilor comisiei medico-militare concediul de boală poate fi prelungit pentru acelaşi termen, iar în baza indicaţiilor medicale corespunzătoare concediul va fi prelungit încă o dată. Concediul de boală, însă, nu trebuie să depăşească 3 luni. La încheierea concediului de boală comisia medico-militară ia decizia privind gradul aptitudinii militarului pentru serviciul militar.

58. Militarii consideraţi de către comisiile medico-militare inapţi pentru serviciul militar pe timp de război şi excluşi de la evidenţa militară sînt trecuţi în retragere pe motiv de boală, iar cei consideraţi inapţi pentru serviciul militar cu reexaminare peste 12 luni sînt trecuţi în rezervă pe motiv de boală cu indicarea respectivă în ordinul de trecere în rezervă privind reexaminarea la expirarea termenelor menţionate.

Secţiunea II

Satisfacerea de către militari a serviciului militar în termen

59. Serviciul militar în termen este stabilit în scopul asigurării completării Forţelor Armate şi pregătirii unei rezerve militare instruite.

Serviciul militar în termen este satisfăcut de către cetăţenii Republicii Moldova de sex masculin, indiferent de naţionalitate, situaţia socială şi religia confesată, care în ziua recrutării au împlinit vîrsta de 18 ani şi care după starea sănătăţii sînt apţi pentru îndeplinirea serviciului militar pe timp de pace şi nu au dreptul la amînarea sau eliberarea de la recrutare conform Legii “Cu privire la obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova”.

Cetăţenii apţi după starea sănătăţii pentru serviciul militar pe timp de pace şi de război, dar care se eschivează de la serviciul militar din convingeri religioase şi pacifiste sînt obligaţi să satisfacă un serviciu de alternativă.

60. Aflarea în serviciul militar în termen.

Durata serviciului militar în termen este de 18 luni, recrutarea în serviciul militar în termen are loc de 2 ori pe an în lunile mai şi noiembrie.

Durata serviciului militar în termen al militarilor se calculează:

pentru cei recrutaţi în mai – de la 1 iunie;

pentru cei recrutaţi în noiembrie – de la 1 decembrie.

Începutul aflării în serviciul militar în termen se consideră ziua venirii recrutului în organul local al conducerii militare pentru trimiterea lui în unitatea militară, iar încheierea serviciului militar în termen – ziua în care militarul, prin ordinul comandantului unităţii militare, este exclus din liste în legătură cu trecerea în rezerva Forţelor Armate.

61. Gradele militare pentru militarii în termen.

Militarilor ce îşi satisfac serviciul militar în termen li se conferă următoarele grade militare:

soldat,

caporal,

sergent inferior,

sergent,

sergent major.

Persoanelor recrutate pentru serviciul militar în termen concomitent cu înscrierea lor în listele centrului de instruire (unităţii militare) li se conferă gradul militar “soldat”.

Gradul militar “caporal” se conferă soldaţilor ce-şi îndeplinesc exemplar obligaţiile de serviciu, care au note bune şi foarte bune la instrucţie şi o disciplină militară exemplară.

Gradele “soldat” şi “caporal” sînt conferite de către comandanţii unităţilor militare cu drept de a emite ordine. Dreptul de a-i retrograda pe “caporal”, “sergent inferior”, “sergent”, “sergent major” se acordă comandanţilor unităţilor militare cu drept de a emite ordine.

Gradul militar primar “sergent inferior” se conferă persoanelor care au absolvit şcoala de sergenţi prin ordinul şefului şcolii.

Gradul militar “sergent”, “sergent major” se conferă sergenţilor inferiori ce sînt caracterizaţi pozitiv la serviciu şi sînt numiţi în funcţiile respective prin ordinul comandantului unităţii.

Persoanele retrogradate din gradul “caporal”, “sergent inferior”, “sergent”, “sergent major” continuă îndeplinirea serviciului militar în gradul de “soldat”.

62. Numirea în funcţii a militarilor în termen.

Numirea în funcţii a militarilor în termen şi eliberarea lor din funcţii se efectuează prin ordinul comandantului de unitate.

Numirea în funcţii se efectuează conform specialităţilor militarilor şi corespunderii lor în serviciu.

În cazul unui deficit de sergenţi în unităţile militare, în funcţii de comandanţi de grupe pot fi numiţi caporali bine instruiţi şi cu o disciplină ireproşabilă. La reducerea statelor sau cînd se fac schimbări şi reorganizări, cînd militarii nu pot fi numiţi în funcţii conform specialităţii şi nivelului de pregătire, se admite numirea lor în alte funcţii, reieşind din necesităţile de serviciu.

63. Mutarea în serviciu a militarilor în termen.

Militarii în termen trebuie să-şi satisfacă, de regulă, serviciul în acele unităţi unde au fost repartizaţi după recrutare sau pregătirea în centrele de instruire. Mutarea militarilor care îşi satisfac serviciului militar în termen, dintr-o unitate militară în alta se admite atunci cînd au loc acţiuni organizatorice sau în interes de serviciu.

Mutarea nelegată de acţiuni organizatorice se efectuează, de regulă, numai în perioada de pregătire (iunie, decembrie). Mutările militarilor pe motiv de boală au loc în baza hotărîrii comisiei medico-militare pe parcursul întregului an.

Mutarea militarilor în termen se efectuează:

în cadrul marilor unităţi, unităţilor – prin ordinul comandantului de mare unitate, de unitate;

dintr-o mare unitate, unitate în alta – la dispoziţia şefului Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

64. Militarii în termen ai Forţelor Armate ale Republicii Moldova pot fi trimişi temporar în misiune de unitatea militară unde-şi satisfac serviciul militar pentru:

susţinerea examenelor de admitere în instituţiile militare de învăţămînt;

instruirea în centrele de pregătire a specialiştilor;

asigurarea măsurilor legate de pregătirea de luptă;

paza şi însoţirea încărcăturilor militare, tehnicii de luptă, averii trupelor, precum şi însoţirea documentelor secrete;

însoţirea bolnavilor sau echipelor şi escortarea arestaţilor şi condamnaţilor;

prezentarea în organele juridice şi de urmărire penală în calitate de inculpaţi, victime, martori, experţi, traducători sau asistenţi;

participarea la activităţile sportive şi culturale de masă.

Trimiterea militarilor în misiune se efectuează de către comandantul unităţii prin ordinul de zi pe unitate. Cei aflaţi sub urmărire penală, precum şi trecuţi în proces ca victime, martori, experţi, traducători, asistenţi se deleghează numai cu acordul în comun cu organele de urmărire penală şi judiciare corespunzătoare.

Peste hotarele Republicii Moldova echipele sînt trimise în misiune prin hotărîrea ministrului apărării. Militarilor trimişi în misiune li se eliberează ordinul de serviciu de forma stabilită. La plecarea în misiune sau la întoarcere sînt interzise abaterile de la rută şi opririle arbitrare în punctele intermediare. În cazul cînd se reţine în drum din motive ce nu depind de cel trimis în misiune, el este obligat să obţină în ordinul de serviciu viza sau alt document ce motivează reţinerea. În caz de pierdere a documentelor în drum persoana aflată în misiune este obligată să înştiinţeze despre aceasta cel mai apropiat comisar al organului administrativ-militar, comandantul militar al garnizoanei căii ferate sau aeroportului, iar în lipsa acestora – primăria. În caz de survenire a motivelor întemeiate care fac imposibilă reîntoarcerea în termen la locul de serviciu permanent se va raporta despre aceasta şefului. Motive întemeiate, cînd militarul se reţine mai mult decît termenul stabilit, se consideră doar circumstanţele excepţionale (boală, calamităţi naturale etc.). Motivul reţinerii trebuie confirmat prin documentele respective. Cînd este declarată mobilizarea, militarii aflaţi în misiuni, cu acordul şefilor la dispoziţia cărora au sosit, sînt obligaţi imediat să se întoarcă în unitatea unde-şi satisfac serviciul. Dacă unitatea militară nu mai este dislocată la locul vechi, militarii sînt obligaţi să se prezinte la cea mai apropiată comenduire sau la secţia administrativ-militară.

[Pct.64 modificat prin Hot.Guv. nr.1110 din 11.09.2003, în vigoare 26.09.2003]

65. Concediile militarilor în termen.

Militarilor care îşi satisfac serviciul militar în termen li se acordă următoarele concedii:

obligatoriu,

de stimulare,

pe motiv de boală,

în legătură cu situaţia familială.

Concediul obligatoriu se acordă militarilor cu menţinerea asigurării materiale după nouă luni de serviciu – pentru 10 zile.

Concediul de stimulare pe un termen de pînă la 10 zile în perioada serviciului poate fi acordat pentru disciplina militară exemplară şi evidenţierea în pregătirea de luptă sau la executarea serviciului de gardă şi de garnizoană – după 6 luni de serviciu.

Concediul pe motiv de boală se acordă în baza deciziei comisiei medico-militare din spitalul militar pe termen de la o lună pînă la două. Cei plecaţi în concediu de boală rămîn în listele de efectiv ale unităţii.

În cazul imposibilităţii de a folosi din anumite motive concediul de boală în afara unităţii militarului i se permite să se afle în unitate cu eliberarea lui de la lucru, instrucţie, serviciul de zi.

Militarilor în termen nu li se acordă concediu de boală, dacă pînă la expirarea termenului de serviciu au rămas mai puţin de două luni. În aceste cazuri ei sînt trecuţi în rezervă.

Concediul în legătură cu situaţia familială militarilor se poate acorda:

în cazul unei boli grave sau decesul unui membru al familiei sau unei rude apropiate (tată, mamă, soţie, copii, fraţi, surori) militarului sau altor persoane sub tutela cărora se află;

în caz de incendiu, inundaţii sau alte calamităţi naturale, care au lovit familia militarului;

în alte cazuri excepţionale, cînd prezenţa militarului în familie este necesară neapărat – la decizia comandantului unităţii militare.

Necesitatea acordării concediului din motive familiale trebuie confirmă de comandantul militar al garnizoanei sau al şefului organului local de conducere militară de la locul de trai al familiei militarului prin documentele confirmate de primărie ori instituţia curativă.

Concediul în legătură cu situaţia familială se acordă pe o durată de pînă la 10 zile.

Dreptul de a acorda concedii îl are comandantul unităţii.

Plecarea şi întoarcerea din concediu este anunţată prin ordinul pe unitate; la plecare se eliberează biletul de concediu.

Cei aflaţi sub urmărire penală sau în judecată, precum şi cei calificaţi în proces în calitate de vechime, martori, experţi, traducători sau asistenţi, concediul îl pot primi numai cu permisiunea organelor judiciare şi de urmărire penală. La prezentarea la locul efectuării concediului militarii sînt obligaţi să se pună la evidenţă, iar la plecare să se radieze din evidenţă în modul stabilit de Regulamentul serviciului în garnizoană şi de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

În caz de pierdere a biletului de concediu în drum sau la locul efectuării concediului, militarul este obligat să raporteze despre aceasta celui mai apropiat comandant militar al căii ferate, comandantului garnizoanei, comisarului secţiei administrativ-militare.

Concediul poate fi prelungit:

în caz de boală a militarului care pleacă în concediu, fiind certificat de persoanele indicate în punctul 65 al prezentului Regulament pentru termenul reţinerii reale;

în caz de incendiu, inundaţii şi alte calamităţii naturale, care au lovit familia militarului, deces ori boală gravă a unor membri ai familiei (tată, mamă, soţie, frate, soră, copii) sau alte persoane sub tutela cărora se află – pe un termen de pînă la 7 zile.

La declararea mobilizării, militarii aflaţi în concediu, cu excepţia celor eliberaţi din motive de boală, sînt obligaţi să revină de urgenţă în unitatea sa. Dacă unitatea militară nu este dislocată la locul vechi militarii sînt obligaţi să se prezinte la cea mai apropiată comenduire militară sau la secţia administrativ-militară. Cei aflaţi în concediu pe motive de boală sînt obligaţi să se prezinte la secţia administrativ-militară pentru a fi reexaminaţi, iar dacă este imposibil de a se prezenta din cauza bolii, să anunţe imediat în scris despre aceasta cu anexarea certificatului medical respectiv.

[Pct.65 modificat prin Hot.Guv. nr.1110 din 11.09.2003, în vigoare 26.09.2003]

66. Militarii aflaţi sub urmărire penală nu sînt excluşi din listele unităţii în care ei îşi satisfăceau serviciul în termen pînă la sentinţa judecăţii. În cazul dacă procesul penal al militarului condamnat de judecată este casat sau dacă militarul e achitat, timpul aflării în locurile de privaţiune a libertăţii sau în unitatea disciplinară se include în termenul serviciului în termen. Dacă el către timpul acesta încă nu şi-a împlinit termenul cuvenit în serviciu, atunci este îndreptat în unitatea militară în care îşi satisfăcea serviciul pînă la judecată.

Militarii care şi-au ispăşit pedeapsa în unităţile disciplinare sau eliberaţi din ele înainte de termen sînt îndreptaţi pentru a continua serviciul în unităţi la indicaţia şefului Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

Militarilor care şi-au ispăşit pedeapsa în unităţile disciplinare timpul de privaţiune nu li se include în termenul serviciului militar în termen.

[Pct.66 modificat prin Hot.Guv. nr.1110 din 11.09.2003, în vigoare 26.09.2003]

67. Militarii care şi-au satisfăcut serviciul conform Legii Republicii Moldova “Cu privire la obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova” sînt trecuţi în rezervă în termenul stabilit.

Trecerea în rezervă din serviciul militar în termen este realizată de unitatea militară, în baza ordinului ministrului apărării.

Militarii care şi-au manifestat dorinţa de a-şi prelungi serviciul militar peste termenul stabilit pot fi primiţi în serviciul militar prin contract. Militarii în termen pot fi trecuţi în rezervă înainte de termen:

în caz de boală, dacă militarul a fost recunoscut de comisia medico-militară ca inapt pentru serviciul militar în continuare;

în legătură cu situaţia familială, dacă în perioada serviciului militar în termen în familia militarului au survenit schimbări care-i dau dreptul de a i se amîna recrutarea conform Legii Republicii Moldova “Cu privire la obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova”.

Militarii trecuţi în rezervă din serviciul în termen sînt trimişi la secţiile administrativ-militare de la locul de trai pe care ei şi l-au ales.

Militarii trecuţi în rezervă din cadrul Forţelor Armate ale Republicii Moldova, la sosirea la domiciliu, sînt obligaţi să se prezinte la secţiile administrativ-militare pentru a fi luaţi la evidenţa militară şi repartizaţi pentru îndeplinirea serviciului militar într-o subunitate de rezervă.