Hotărâre nr. 948 din 28.12.2022

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului de prevenire şi

combatere a criminalităţii pentru anii 2022-2025

nr. 948  din  28.12.2022

 (în vigoare 09.02.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 35-38 art. 78 din 09.02.2023

* * *

În temeiul art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de prevenire şi combatere a criminalităţii pentru anii 2022-2025, se anexează.

2. Autorităţile şi instituţiile publice responsabile:

1) vor realiza acţiunile incluse în Planul de acţiuni privind implementarea Programului de prevenire şi combatere a criminalităţii pentru anii 2022-2025;

2) vor prezenta anual Ministerului Afacerilor Interne, până la 10 februarie, precum şi la solicitare, rapoarte privind gradul de realizare a acţiunilor incluse în Planul nominalizat.

3. Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului:

1) anual, până la data de 15 martie, raportul de progres privind implementarea Programului menţionat;

2) până la data de 15 aprilie 2024, raportul de evaluare intermediară pentru 2 ani;

3) până la data de 15 aprilie 2026, raportul de evaluare finală.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni privind implementarea Programului de prevenire şi combatere a criminalităţii pentru anii 2022-2025 se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor implicate, precum şi din alte surse, conform cadrului normativ.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Interne.

6. Hotărârea Guvernului nr.233/2020 cu privire la aprobarea Strategiei naţionale antidrog pentru anii 2020-2027 şi a Planului naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2020-2021 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.104-105, art.320), cu modificările ulterioare, se abrogă.

7. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.948/2022

PROGRAM

de prevenire şi combatere a criminalităţii

pentru anii 2022-2025

I. INTRODUCERE

Programul de prevenire şi combatere a criminalităţii pentru anii 2022-2025 (în continuare – Program) este un document de politici publice care urmăreşte stabilirea unui set de obiective şi acţiuni pe termen mediu privind prevenirea şi combaterea criminalităţii în Republica Moldova, într-o manieră eficientă, concentrată pe rezultate ce vor diminua acest fenomen.

Programul asigură alinierea la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (în continuare – ODD). Obiectivele expuse în acest document contribuie la realizarea ţintelor naţionale pentru dezvoltarea durabilă stabilite conform Cadrului naţional de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.953/2022), cum ar fi:

- 3.5. Fortificarea măsurilor de prevenire şi tratament a consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope;

- 11.7. Până în 2030, asigurarea accesului universal la spaţii verzi şi publice sigure, incluzive şi accesibile, în special pentru femei şi copii, persoane în etate şi cele cu dizabilităţi;

- 16.1. Reducerea continuă şi dinamică a tuturor formelor de violenţă, în special a violenţei în familie şi a violenţei sexuale;

- 16.2. Stoparea abuzului, neglijării, exploatării, traficului şi a tuturor formelor de violenţă şi torturii copiilor;

- 16.4. Reducerea semnificativă a fluxurilor ilicite financiare, consolidarea recuperării şi returnării bunurilor ilicite, combaterea tuturor formelor de crimă organizată şi traficului de armament.

Programul asigură transpunerea mai multor obiective strategice trasate în documentele de politici publice şi în documentele de planificare, cum ar fi Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" (în continuare – SND "Moldova Europeană 2030"), care oferă o viziune pe termen lung, centrată pe nevoile cetăţeanului şi racordată la obiectivele de dezvoltare durabilă care fac parte din Agenda 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite (în continuare – Agenda 2030).

Subsecvent, documentul de politică publică propus va contribui la implementarea SND "Moldova Europeană 2030", în special a obiectivului strategic 9. "Promovarea unei societăţi paşnice şi sigure", şi a direcţiei de politici şi intervenţii prioritare nr.5.29. "Politici şi management de securitate şi ordine publică" în conformitate cu acţiunile:

5) Monitorizarea conţinutului mediatic pentru a minimiza expunerea copiilor şi adolescenţilor la violenţă, abuz şi exploatarea sexuală, reflectate şi promovate de mass-media, inclusiv online (filme, ştiri, jocuri, conţinutul reţelelor sociale), şi pentru a reduce pe termen mediu şi lung violenţa şi agresivitatea din partea spectatorilor/utilizatorilor minori (O3.1–O3.3, O4.3, O9.1, O9.2);

9) Screeningul, prevenirea şi combaterea adecvată a infracţiunilor motivate de prejudecată, etnie sau discriminare, ţinându-se cont de vulnerabilitatea persoanelor (O6.1, O7.1, O9.1);

17) Revizuirea mecanismului privind accesul la arme în sensul restricţionării acestuia şi stabilirea unei proceduri riguroase de monitorizare, marcare şi control al armelor din circuitul civil (O9.1–O9.3).

De asemenea, Programul va integra şi indicatorii de monitorizare şi evaluare ai SND "Moldova Europeană 2030", şi anume:

- numărul de victime ale omorului intenţionat la 100 de mii de populaţie;

- numărul de victime ale traficului de fiinţe umane la 100 de mii de populaţie;

- numărul de victime ale infracţiunilor de violenţă sexuală la 100 de mii de populaţie.

Totodată, Programul va implementa angajamentele asumate de Republica Moldova în raport cu Uniunea Europeană, şi anume pe cele prevăzute de Acordul de Asociere pentru anii 2021-2027 dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Ca urmare a dialogului şi a schimbului de opinii în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, s-a constatat că Republica Moldova are capabilităţi să apere Europa împreună cu statele Uniunii Europene şi că poziţia geografică şi capabilităţile ţării noastre sunt importante în stabilitatea şi pacea întregului continent european. Prin invitarea şi participarea Republicii Moldova la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, alături de decidenţii europeni în domeniul afacerilor interne, Republicii Moldova îi este recunoscut rolul de producător de securitate pentru spaţiul european, formând împreună cu ţările-membre ale Uniunii Europene o centură de securitate fortificată la frontiera cu războiul.

În baza ultimelor rapoarte referitoare la punerea în aplicare a Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (în continuare – Acord de Asociere), Guvernul a fost îndemnat să-şi intensifice lupta împotriva corupţiei, a spălării banilor, a contrabandei cu arme, a criminalităţii organizate, precum şi dezmembrarea acestora, inclusiv a traficului de persoane.

Mai mult decât atât, Acordul de Asociere trasează un şir de priorităţi ce vizează prevenirea şi combaterea criminalităţii, şi anume:

Prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate

- prin elaborarea unui document de politici nou şi cuprinzător privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate;

- crearea şi consolidarea efectivă a unui sistem paralel de investigaţii financiare, axat pe identificarea, îngheţarea şi confiscarea activelor generate de criminalitatea organizată;

- dezvoltarea unui sistem eficient de cooperare cu EUROPOL, EUROJUST şi alţi parteneri internaţionali în ceea ce priveşte investigarea grupurilor de criminalitate organizată, identificarea, îngheţarea şi confiscarea activelor generate de criminalitatea organizată şi aflate în străinătate;

- raţionalizarea pentru a asigura cea mai eficientă repartizare a competenţelor în materie de infracţiuni fiscale şi economice între diferitele autorităţi;

- consolidarea participării autorităţilor moldoveneşti la Proiectul de analiză a criminalităţii organizate din Europa de Est (EEOC);

- dezvoltarea capacităţilor şi aptitudinilor Centrului tehnico-criminalistic de expertize judiciare în conformitate cu standardele şi bunele practici europene la nivel local şi naţional.

Drogurile

- continuarea cooperării în domeniul prevenirii consumului de droguri, prin intermediul proiectelor şi programelor regionale, şi prin alinierea deplină a politicilor în materie de droguri la poziţiile Uniunii Europene, precum şi participarea în deplină măsură la programul EU4Monitoring Drugs, gestionat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie.

Traficul de fiinţe umane

- asigurarea consolidării capacităţilor în cadrul instituţiilor de aplicare a legii, al parchetelor şi al instituţiilor judiciare pentru a asigura cooperarea cu agenţiile Uniunii Europene şi cu statele-membre ale Uniunii Europene privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane;

- consolidarea capacităţilor pentru a asigura identificarea timpurie, precum şi furnizarea de asistenţă şi sprijin corespunzător tuturor victimelor sau potenţialelor victime ale traficului de persoane, inclusiv asistenţă juridică, medicală, psihologică şi socială prin intermediul autorităţilor profesionale/ONG‑urilor, ţinând cont de o abordare specifică de gen şi sensibilă la nevoile copiilor.

Criminalitatea cibernetică

- ntensificarea eforturilor de combatere a criminalităţii cibernetice, inclusiv prin crearea unui cadru juridic şi instituţional cuprinzător, în conformitate cu Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică;

- angajarea, în comun cu instituţiile partenere ale Uniuni Europene, în formarea capacităţilor profesionale şi crearea capacităţilor tehnice pentru a combate eficient criminalitatea informatică.

Securitatea informaţională

- asigurarea implementării măsurilor privind componenta de securitate cibernetică a Strategiei securităţii informaţionale a Republicii Moldova pentru anii 2019-2024 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr.257/2018;

- consolidarea securităţii cibernetice prin transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsurile pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice în Uniune (Directiva NIS);

- identificarea şi desemnarea oficială a unei echipe naţionale CERT (Cyber Emergency Response Team) şi stabilirea unei divizări clare a muncii şi a competenţelor între agenţiile implicate în asigurarea securităţii cibernetice.

Organele de aplicare a legii

- vor avansa cooperarea operaţională şi strategică cu EUROPOL, inclusiv prin schimbul de informaţii operaţionale şi strategice;

- se vor implica mai puternic în ciclul de politici ale Uniuni Europene privind criminalitatea internaţională organizată şi gravă/EMPACT;

- vor continua reforma cuprinzătoare a Poliţiei, în conformitate cu standardele şi bunele practici europene, pentru a dezvolta în continuare o forţă poliţienească accesibilă, responsabilă, eficientă, transparentă, lipsită de corupţie, profesionistă şi cu resurse suficiente la nivel naţional şi local;

- vor consolida responsabilitatea şi vor întreprinde măsuri de asigurare că nu există nicio influenţă nejustificată asupra Poliţiei;

- vor consolida cooperarea operaţională (interoperabilitate) între serviciile şi unităţile de informaţii financiare, poliţie, inspecţie financiară, servicii şi unităţi fiscale şi vamale prin interoperabilitate şi schimburi de date (de exemplu, pe baza unor acorduri personalizate privind schimbul de date). Numirea ofiţerilor de legătură între servicii pentru a facilita cooperarea operaţională, precum şi schimburile temporare de personal în scopuri de formare.

Integrarea europeană reprezintă un obiectiv strategic al politicii externe şi interne a Republicii Moldova, menit să asigure crearea pe plan intern a unui sistem de securitate, stabilitate şi prosperitate, guvernat de valorile democratice şi respectul faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Drept urmare, eforturile Republicii Moldova au fost şi sunt orientate spre implementarea cu responsabilitate a angajamentelor asumate pe plan extern în raport cu Uniunea Europeană, cum este Acordul de Asociere. În baza Raportului referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Republica Moldova (2019/2201(INI)), Guvernul a fost îndemnat să-şi intensifice lupta împotriva corupţiei, a spălării banilor, a contrabandei cu arme şi criminalităţii organizate şi dezmembrarea acestora, inclusiv a traficului de persoane şi de droguri. Totodată, s-a reiterat faptul că prin consolidarea eforturilor autorităţilor de a preveni şi a urmări marea corupţie şi criminalitatea organizată va fi posibilă restabilirea încrederii cetăţenilor şi asigurarea unor reforme de durată. Mai mult decât atât, recomandările ţin de punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare la nivelul legislaţiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi creşterea substanţială a calităţii serviciilor oferite victimelor şi pentru o mai bună protecţie, asistenţă şi sprijin acordat victimelor criminalităţii, în special copiilor, în timpul investigaţiilor şi după procesul judiciar. În acest scop, se solicită sporirea cooperării dintre autorităţile judiciare şi cele de aplicare a legii din Republica Moldova cu statele-membre ale Uniunii Europene, pentru a reduce criminalitatea transfrontalieră, în special a traficului de persoane şi a traficului de droguri ilegale.¹

__________________________

¹ https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2020-0166_RO.html

De menţionat că ameninţările transnaţionale şi modurile de operare a infractorilor sunt în continuă evoluţie, ultimii desfăşurându-şi activitatea atât în mediile offline, cât şi online. Deşi în prima linie în lupta împotriva criminalităţii se află autorităţile naţionale, acţionarea coordonată la nivel regional în parteneriat este esenţială pentru a asigura o cooperare eficace în schimbul de date, de informaţii şi de cunoştinţe, care să fie sprijinite de un cadru comun de drept penal. Pentru a face faţă provocărilor criminale transnaţionale, sunt necesare angajamente internaţionale privind combaterea criminalităţii, în special, cu ţările din imediata vecinătate.

În baza concluziilor asupra rapoartelor analitice cu privire la criminalitate din ultimii ani, au fost identificate priorităţile de intervenţie în vederea prevenirii şi combaterii acestui fenomen, atât la nivel naţional, cât şi transnaţional, şi anume: (a) criminalitatea informatică; (b) producerea şi comercializarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora; (c) armele şi muniţiile cu destinaţie civilă; (d) criminalitatea organizată; (e) traficul de fiinţe umane şi traficul de copii; (f) infracţiunile ce atentează la viaţa, sănătatea şi patrimoniul persoanei.

Pentru implementarea priorităţilor şi a domeniilor de intervenţie menţionate, vor fi instituite noi instrumente care vor servi la diminuarea impactului ca urmare a activităţilor organizaţiilor criminale, va spori capacitatea de reacţie şi investigare a infracţiunilor comise cu utilizarea tehnologiilor informaţionale, precum şi va fi asigurat un schimb de date avansat care să permită efectuarea analizei tendinţelor fenomenului criminalităţii pe diverse domenii (circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor, substanţelor stupefiante, psihotrope, precursori şi analogilor acestora, securitate cibernetică, traficul de fiinţe umane, infracţiuni contra patrimoniului şi a persoanei). De asemenea, va fi asigurată implementarea soluţiilor referitoare la problemele identificate din perspectiva beneficiarilor finali, şi anume, a cetăţenilor Republicii Moldova. Or, rezultatele implementării Programului urmează a fi sesizate în mod prioritar de societate, apoi de reprezentanţii sistemului organelor de aplicare a legii.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

2.1. Contextul general

Criminalitatea afectează cetăţenii şi comunităţile în cele mai diverse şi severe modalităţi. Viaţa, integritatea fizică, libertatea, patrimoniul, liniştea şi încrederea în propria siguranţă, viaţa economică şi socială a cetăţenilor sunt în pericol atâta timp cât fenomenul de criminalitate persistă şi se multiplică.

După cum s-a menţionat, modurile de operare a infractorilor sunt în continuă evoluţie, căpătând un caracter transnaţional tot mai evidenţiat, aceştia desfăşurând-şi activitatea atât în mediile offline, cât şi online.

Analiza situaţiei criminogene din ţară constată că pe parcursul ultimilor zece ani mari schimbări în situaţia infracţională nu s-au produs. Astfel, dacă în anul 2012 numărul cauzelor penale gestionate de organele competente din subordinea Ministerului Afacerilor Interne a constituit 32 996 de cauze, în anul 2021 numărul acestora a fost de 25 398, înregistrându-se o descreştere cu doar 7 599 de cauze (figura 1). În acest context, combaterea criminalităţii rămâne o problemă actuală pentru toate organele implicate în acest proces.

Figura 1. Numărul cauzelor penale în gestiunea Ministerului Afacerilor Interne

(sursa: datele statistice ale Ministerul Afacerilor Interne)

Din 25 398 de cauze penale gestionate de organele de urmărire penală ale Ministerului Afacerilor Interne în anul 2021, pe adresa organelor procuraturii au fost remise 16 423 de cauze (64,66%), iar 11 242 (44,26%) au fost expediate instanţei de judecată.

Însă, dacă analizăm situaţia criminogenă în general pe teritoriul ţării în anul 2021 se constată că în această perioadă au fost înregistrate 27,2 mii de infracţiuni sau cu 3,1% mai mult comparativ cu anul 2020. Analizând situaţia criminogenă din perioada ultimilor 5 ani, vedem că în anul 2021 indicatorul în cauză s-a redus cu 23,7% comparativ cu anul 2017. Rata infracţionalităţii în anul 2021 a constituit 105 infracţiuni la 10 mii de locuitori comparativ cu 101 în anul 2020 şi 130 în anul 2017 (figura 2).

Figura 2. Rata infracţionalităţii, 2017-2021²

__________________________

² https://statistica.gov.md/ro/nivelul-infractionalitatii-in-republica-moldova-in-anul-2021-9478_49944.html

2.2. Descrierea problemelor pe domenii particulare de intervenţie

2.2.1. Criminalitatea informatică

Tehnologia informaţională a evoluat extrem de mult în ultimul deceniu, implicit au evoluat şi metodele de comitere a diverse genuri de infracţiuni, cu utilizarea tehnologiilor informaţionale. Criminalitatea informatică, în prezent, este considerată de multe state drept o ameninţare gravă la adresa drepturilor omului, a statului de drept şi a funcţionării societăţilor democratice. În mod cert, fenomenul criminalităţii informatice necesită o abordare intrasectorială, având în vedere complexitatea proceselor şi efectelor pe care le produce. Pe lângă criza sanitară, o creştere accelerată a numărului şi a diversităţii tentativelor de atacuri cibernetice la nivel global a fost înregistrată în anul 2020, iar Republica Moldova nu a constituit o excepţie. Aproximativ 39% din numărul total de atacuri cibernetice sunt lansate de reţelele de grupuri de criminalitate cibernetică, motivate de obţinerea profiturilor ilicite. Factorul uman continuă să fie cea mai slabă verigă şi, odată cu accesul sporit al utilizatorilor la dispozitivele conectate, nivelul de ameninţare şi soliditatea răspunsurilor solicitate sunt într-o traiectorie de continuă creştere. Pe teritoriul Republicii Moldova sunt găzduite sistematic platforme Dark Web, care oferă utilizatorilor posibilitatea ca activităţile lor din mediul online să rămână anonime şi care necesită a fi monitorizate permanent.

De menţionat că în anul 2021 cea mai mare piaţă ilegală din lume de pe Dark Web, DarkMarket a fost închisă în urma unei operaţii internaţionale, la care au participat autorităţi din Germania, Australia, Danemarca, Republica Moldova, Ucraina, Regatul Unit al Marii Britanii şi Statele Unite ale Americii. Peste 4 650 de bitcoini şi 12 800 de monero (valute electronice) – echivalentul la 140 de milioane de euro, au fost tranzacţionate pe platforma DarkMarket. Platforma a fost folosită de aproximativ 500 000 de persoane. Dintre acestea, circa 2 400 erau vânzători, mulţi dintre ei erau infractori care se foloseau de paravanul ascuns al platformei pentru a vinde bani contrafăcuţi, cartele SIM anonime, date de acces ale unor carduri bancare furate, precum şi droguri.

În baza cercetării cazurilor ce ţin de domeniul criminalităţii informatice, au fost identificate un şir de probleme care urmează a fi soluţionate, şi anume:

Politici insuficiente de securitate cibernetică. La nivel naţional nu există un centru de reacţie la incidentele de securitate cibernetică care să fie responsabil de prevenirea şi reacţia la incidentele din domeniul securităţii cibernetice; utilizarea în masă a produselor program nelicenţiate; comercializarea cartelelor de telefonie mobilă PrePay fără a identifica cumpărătorul acestora; existenţa multiplelor puncte de acces wireless deschise la reţeaua globală internet (cu acces nesecurizat, fără identificarea utilizatorului); lipsa unui control comprehensiv din partea instituţiilor financiare privind securitatea tranzacţiilor cu utilizarea cardurilor bancare.

Capacitatea instituţională redusă de a preveni şi combate criminalitatea informatică. Lipsa posibilităţii de monitorizare a spaţiului digital/virtual; insuficienţa licenţelor pentru produsele software, care ar permite investigarea unor infracţiuni; coordonarea deficitară interinstituţională, inclusiv inter-departamentală a fluxului informaţional; lipsa punctelor de colectare/extragere a datelor informatice din dispozitive electronice de către echipele de investigaţie la nivel regional sunt probleme care necesită a fi rezolvate în procesul de implementare a Programului.

Lipsa de intervenţie a statului în acest domeniu, anual, va genera pierderi financiare semnificative întreprinderilor, cetăţenilor şi sectorului public prin plăţi pentru "ransomware" (din engleză "ransom" – răscumpărare şi "software" – sistem de programe pentru computer), costuri de recuperare a incidentelor şi costuri pentru măsuri sporite de securitate cibernetică.

Problemele identificate, nesoluţionate, împiedică prevenirea infracţiunilor informatice şi a celor comise cu utilizarea tehnologiilor informaţionale, ca urmare sunt afectate:

- entităţile economice care sunt supuse atacurilor prin intermediul tehnologiilor informaţionale, prin accesarea site-urilor phishing (clone ale portalurilor web), astfel documentele comerciale (contabile, cu secret comercial), bazele de date sunt criptate sau sustrase, iar pentru întoarcerea acestor se estorchează mijloace financiare;

- utilizatorii de sisteme informatice care accesează conţinutul infracţional, astfel datele cu caracter personal ale acestora nu vor fi în siguranţă, vor fi manipulări şi şantaj cu aceste date;

- va exista mereu o frică că probabil copilul nostru va accesa în spaţiu online materiale cu conţinut obscen menit să-i afecteze integritatea psihologică;

- statul care nu asigură protecţia adecvată în mediul online;

- atacurile asupra infrastructurilor critice (de exemplu spitalele) au un impact semnificativ şi pot avea consecinţe grave, inclusiv pierderi de vieţi omeneşti;

- dezvoltarea fenomenului de criminalitate informaţională din lipsa incriminării suficiente a infracţiunilor informaţionale;

- nivelul scăzut de atragere a afacerilor digitale şi a investiţiilor străine în Republica Moldova, din lipsa asigurării protecţiei adecvate în mediul online;

- fenomenul de criminalitate tradiţional migrează în spaţiul online, permiţând, de exemplu, comercializarea drogurilor pe pagini web create în acest sens.

Cele expuse constituie o necesitate categorică şi necondiţionată, care impune rezolvarea problemelor identificate prin acţiunile de implementare a Programului de prevenire şi combatere a criminalităţii pentru anii 2022-2025.

2.2.2. Consumul şi traficul ilicit de droguri

Consumul şi traficul ilicit de droguri rămâne o problemă pentru societate, iar răspunsul autorităţilor la acest fenomen necesită o abordare echilibrată şi integrată, bazat pe analiză, în funcţie de impactul major pe care-l are asupra sănătăţii, siguranţei şi bunăstării cetăţenilor Republicii Moldova.

În pofida eforturilor punitive de interzicere a consumului de droguri, piaţa moldovenească a drogurilor, ca şi cea europeană, se caracterizează prin disponibilitatea unei game variate de droguri, de puritate, sau potenţă, din ce în ce mai mare.

Analiza caracteristicilor cazurilor noi înregistrate de consum de droguri ar putea doar într-o măsură oarecare să reflecte tendinţele de consum de droguri în ţară. La finele anului 2020, în baza de date a Instituţiei Medico-Sanitare Publice Dispensarul Republican de Narcologie, numărul cumulativ al consumatorilor de droguri înregistraţi oficial era de 11 586 de cazuri şi 537 de cazuri noi (tabelul 1).

Subsecvent, se atestă că numărul total al cazurilor în evidenţa medicală este în descreştere în anul 2020 ca rezultat al actualizării informaţiei despre starea persoanelor aflate în evidenţa medicală.

Pe parcursul anului 2020 au fost înregistrate 895 de infracţiuni legate de traficul de droguri (figura 3), atestându-se o descreştere a numărului total de crime legate de droguri, comparativ cu anul 2019.

Figura 3. Numărul de infracţiuni legate de traficul de droguri 2016-2020

Un obiectiv prioritar pentru organele competente în domeniu îl constituie descoperirea filierelor de contrabandă şi de punere în circulaţie a drogurilor ilicite. Capturile de droguri sunt calificate de experţi mai puţin ca un indicator al ofertei de droguri şi mai degrabă ca un indicator direct al activităţilor de aplicare a legii în domeniul drogurilor, cu reflectarea în acelaşi timp a vulnerabilităţilor traficanţilor.

De asemenea, la capitolul depistării cantităţilor mari de droguri art.217 alin.(4) lit.b) din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (proporţii deosebit de mari), pe parcursul anului 2020 s-au înregistrat 124 de cazuri, iar la art.217¹ alin.(3) lit.f) din Codul penal (proporţii mari), s‑au înregistrat 60 de cazuri (figura 4).

Figura 4. Numărul de dosare privind capturile de droguri, 2018-2020

(sursa: datele statistice ale Ministerului Afacerilor Interne)

Figura 5. Distribuţia conform grupurilor de vârstă %, persoane

               documentate pentru trafic de droguri 2017-2020

               (sursa: datele statistice ale Ministerului Afacerilor Interne)

La compartimentul distribuţia pe vârste a persoanelor implicate în infracţiunile legate de traficul de droguri, grupul persoanelor în vârstă de 30 de ani şi mai mult are cea mai mare pondere de-a lungul timpului în infracţiunile legate de traficul de droguri. Infracţiunile legate de droguri sunt comise de către persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani şi a celor de peste 30 de ani, în cea mai mare parte de gen masculin (figura 5).

Traficul şi consumul ilicit de droguri devin tot mai complexe din mai multe considerente, inclusiv din cauza războiului din Ucraina (ţara de origine a drogurilor sintetice pentru piaţa Republicii Moldova). Deschiderea frontierelor, mutaţiile de ordin politic şi economic, apariţia unor consumatori care sunt solvabili financiar şi îşi pot permite acest mod de viaţă, creşterea cererii şi ofertei pentru majoritatea substanţelor aflate sub control internaţional, schimbările aduse de globalizare şi de rapiditatea mijloacelor de comunicaţii – iată factorii principali care favorizează acest gen de infracţiuni.

Totodată, infractorii implicaţi în traficul ilicit de droguri acţionează din ce în ce mai profesionist şi se adaptează cu flexibilitate rapidă la noile condiţii economice şi tehnologice. Astfel, în ultimul timp se observă o intensitate sporită a comercializării drogurilor prin intermediul instrumentelor de comunicaţii electronice, cu utilizarea diverselor instrumente financiare, carduri bancare. Utilizarea platformelor de comunicare socială şi aplicaţiile de comunicare criptată, a internetului în general şi a darknet-ului (internetul întunecat este un tip de reţea suprapusă ce face parte din reţeaua globală de internet) joacă un rol decisiv privind creşterea ofertei de droguri şi accesibilitatea acestora. Organizarea procesului de traficare ilicită a drogurilor a devenit mult mai sofisticat, implică mai multe persoane în calitate de curieri, depozitari de droguri, membri ai grupărilor criminale.

Pentru combaterea mai eficientă a acestui flagel este necesară înlăturarea mai multor impedimente, în special de ordin normativ şi funcţional. Unul dintre acestea este lipsa cadrului normativ, care ar permite, într-o manieră simplificată, completarea tabelelor şi a listelor substanţelor stupefiante, psihotrope şi precursorilor acestora, supuse controlului. De menţionat că ultimele modificări au fost operate în anul 2017, iar substanţele noi cu proprietăţi psihoactive depistate, care trebuie incluse în această listă, cresc vertiginos. De exemplu, doar pe parcursul anului 2021, de către Direcţia antidrog din cadrul Inspectoratului naţional de investigaţii al Inspectoratului General al Poliţiei au fost identificate peste 600 de substanţe care necesită a fi introduse sub controlul statului.

O altă problemă ţine de percepţia cvasigenerală, precum că statul ar trebui să-şi asume mai activ rolul promotor în combaterea consumului de droguri, fără a oferi o abordare comprehensivă funcţiei de prevenire, tratament şi reducere a riscurilor, ceea ce este absolut greşit. Fenomenul consumului de droguri necesită abordare interdisciplinară şi echilibrată, bazată pe colaborarea mai multor servicii specializate care să ofere suport consumatorilor de droguri. Rolul poliţiei este unul important în procesul redirecţionării acestor persoane spre serviciile specializate, însă mecanismul de trimitere spre aceste servicii a persoanelor cu asemenea necesităţi este unul lacunar şi trebuie fortificat.

Înţelegerea acestor probleme se datorează inclusiv Strategiei naţionale antidrog pentru anii 2020-2027, care a orientat intervenţia statului în trei domenii strategice generale ale politicii moderne în domeniul drogurilor: reducerea cererii de droguri, reducerea riscurilor condiţionate de consumul de droguri şi reducerea ofertei de droguri.

În acest fel, este necesară continuarea promovării politicii naţionale antidrog:

- orientate spre suportul şi reeducarea consumatorilor de droguri;

- stoparea tendinţei de creştere şi diminuarea consumului de droguri ilegal, precum şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru consumatorii de orice tip de droguri;

- includerea sub controlul statului a tuturor tipurilor de droguri noi depistate;

- întărirea capacităţilor instituţionale în lupta împotriva traficului ilicit de droguri;

- îndeplinirea angajamentelor asumate faţă de partenerii internaţionali, în lupta împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri.

Lipsa de intervenţie a statului în acest domeniu constituie o ameninţare la adresa securităţii şi sănătăţii publice la nivel naţional. În acest sens, sursele de realizare a drogurilor se vor multiplica şi diversifica, iar acţiunile din partea statului vor fi mai restrânse şi insuficiente.

Subsecvent, experienţa documentelor de politici publice anterioare a reliefat lipsa de acoperire financiară pentru realizarea acţiunilor şi obiectivelor stabilite, respectiv lipsa asigurării sustenabilităţii, având un efect negativ în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

2.2.3. Infracţiunile ce atentează la viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei

Infracţiunile ce atentează la viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei rămân în topul infracţiunilor comise an de an. Ultimele statistici arată că divizarea infracţiunilor după categorii a scos în evidenţă preponderenţa infracţiunilor asupra patrimoniului, urmată la mare distanţă de cele din domeniul transportului (figura 6).

Figura 6. Structura infracţiunilor înregistrate după categorii, în anul 2021³

__________________________

³ https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7312

Astfel, cu o cotă de 43,3%, infracţiunile patrimoniale ocupă primul loc în clasament, cea mai mare pondere revenind furturilor care constituie 7 642 de cazuri sau 66,1% din numărul total de infracţiuni patrimoniale.

Problemele legate de infracţiunile de furt şi prevenirea acestora atât în toate ţările lumii, cât şi în Republica Moldova, atrag nu numai specialiştii în criminologie, ci şi reprezentanţi ai altor ştiinţe, cetăţenii, jurnaliştii şi politicienii, deoarece situaţia criminologică afectează situaţia socioeconomică şi moral-psihologică a statului.

Din categoria infracţiunilor "contra vieţii şi sănătăţii persoanei" ponderea cea mai mare de săvârşire o reprezintă infracţiunile ce ţin de vătămarea integrităţii corporale – 78% (tabelul 2).

Datele statistice privind vătămarea intenţionată a integrităţii corporale sau a sănătăţii sunt îngrijorătoare, în anul 2021 fiind înregistrate 659 de vătămări intenţionate a integrităţii corporale sau a sănătăţii (10,2%).

Ca urmare a identificării persoanelor suspectate de comiterea acestor infracţiuni se constată că în marea majoritate acestea au vârsta peste 30 de ani, urmaţi de tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, persoanele din ambele categorii, fiind neangajate în câmpul muncii.

Pe parcursul anului 2021, în Republica Moldova au fost înregistrate 134 de infracţiuni de omor, fiind înregistrată o descreştere comparativ cu anii precedenţi (2020 – 162 de infracţiuni şi respectiv în 2019 – 167 de infracţiuni).

Analizând evoluţia cazurilor de omor pentru perioada anilor 2010-2020, se constată că în anul 2010 s-au înregistrat cele mai multe cazuri de omor, iar cele mai puţine – în anul 2017. Din anul 2014 până în anul 2020, numărul acestora se menţine aproximativ la aceleaşi valori, deviind în creştere în anii 2016 şi 2019.

În baza articolului 145 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (Omorul intenţionat), în perioada anilor 2016-2021 au fost înregistrate 932 de cauze penale. Din numărul total (599) de persoane suspecte identificate 91% (545) sunt bărbaţi şi 9% (54) sunt femei, predominând persoanele cu vârsta mai mare de 30 de ani (figura 7).

Figura nr.7. Cauze penale de omor intenţionat pe sex şi vârste

(sursa: baza de date a Ministerului Afacerilor Interne)

Conform datelor deţinute de Ministerului Afacerilor Interne, 17% dintre suspecţi se aflau în stare de ebrietate în timpul comiterii infracţiunii (figura 8).

Figura 8. Profilul persoanelor suspecte în comiterea infracţiunilor de omor

(sursa: baza de date a Ministerului Afacerilor Interne)

Din numărul total de omoruri comise în perioada analizată 22,28% infracţiuni au fost comise în locurile publice, 6,63% cu aplicarea armei de foc, iar 0,76% – cu aplicarea substanţelor explozive.

Politica de neamestec la acest capitol va spori creşterea atât a numărului de furturi, cât şi a infracţiunilor "contra vieţii şi sănătăţii persoanei", însă cel mai important – teama populaţiei şi crearea ameninţării insurmontabile în societate. Aceste infracţiuni afectează în mod direct sferele vitale ale activităţilor oamenilor şi destabilizează astfel situaţia din ţară, fiind suportate pierderi considerabile asociate cu activităţile angajaţilor poliţiei pentru a documenta şi a descoperi infracţiunile, de asemenea, procedurile judiciare şi întreţinerea persoanei condamnate.

Ca urmare a analizei detaliate asupra modurilor de operare în cazul infracţiunilor de omor intenţionat, al vătămări corporale grave şi al violenţei sexuale, a fost constatat faptul că în 78% dintre cazuri respectivele infracţiuni au fost comise în urma consumului de alcool. Cele mai multe cauze penale intentate se referă la cazurile de viol şi la raportul sexual cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani, acestea constituie 68,4% din numărul total de cauze penale privind viaţa sexuală, urmează acţiunile violente cu caracter sexual (17,1%), iar 6 cauze penale au fost pornite concomitent în baza a două articole prevăzute de Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002.

Majoritatea agresorilor sunt bărbaţi, celibatari, din categoria de vârstă 18-35 de ani, din mediul rural, neîncadraţi în procesul de studii sau în câmpul muncii. Fiecare al 4-lea agresor este anterior judecat, iar fiecare al 3-lea săvârşeşte infracţiunea fiind în stare de ebrietate alcoolică. Din aceste considerente, o atenţie deosebită în cadrul Planului de acţiuni este acordată problemei de reglementare a consumului de alcool pe teritoriul naţional.

Concomitent, un alt aspect important este faptul că infracţiunile comise din acest domeniu, cauzează în primul rând, suferinţă, durere, daune materiale şi morale victimelor.

2.2.4. Criminalitatea organizată

Grupurile criminale organizate şi organizaţiile criminale reprezintă o componentă transnaţională importantă, deoarece 60% dintre grupurile infracţionale active îşi desfăşoară activitatea în statele-membre ale Uniunii Europene. Grupurile criminale organizate funcţionează tot mai frecvent ca reţele dinamice, preocupate să îşi anonimizeze activitatea sau să creeze aparenţe de legalitate a acţiunilor, exploatând vulnerabilităţile sistemului social, economic şi juridic.

În perioada anilor 2016-2020, pe teritoriul Republicii Moldova conform datelor deţinute au fost documentate/anihilate 95 de grupări criminale (în continuarea – GC), cu 594 de membri (figura 9).

Figura 9. Numărul GC şi al membrilor

Intensificarea măsurilor şi intervenţiilor împotriva criminalităţii organizate reprezintă o prioritate atât pentru instituţiile de aplicare a legii, pentru administraţia publică locală şi centrală, cât şi pentru opinia publică.

Manifestările principale ale criminalităţii organizate au inclus: trafic ilicit de droguri, furturi, escrocherii, tâlhării, trafic de fiinţe umane, contrabandă, evaziune, spălare de bani, şantajul, exploatarea forţei de muncă, ba chiar şi acţiuni aparent legale, însă cu urmări delictuale.

Diversificarea activităţilor ilegale şi a metodelor aplicate de interlopi continuă, se extind în afara frontierelor Republicii Moldova, de aceea necesită o abordare sporită din partea autorităţilor şi identificarea celor mai performante instrumente de contracarare a fenomenului.

Criminalitatea organizată a demonstrat un grad înalt de infiltrare în structurile sociale, politice, economice, financiare, antreprenoriale şi administrative, precum şi capacitatea de a spăla în economia legală veniturile provenite din infracţiuni.

Luând în considerare structura grupărilor criminale documentate, se atestă că mai bine de jumătate din ele, circa 56%, sunt formate dintr-o reţea liberă şi fluidă, care deseori se bazează pe indivizi cu anumite abilităţi ce se constituie în jurul unei serii continue de activităţi criminale. 33% din GC sunt reprezentate de o reţea relativ bine organizată, dar nestructurată şi înconjurată de o reţea de indivizi implicaţi în activităţi infracţionale, iar circa 11% sunt GC bine organizate, structurate ierarhic, cu sisteme interne de control şi disciplină (figura 10).

Politica de neingerinţă la acest compartiment va avea impact negativ nu doar asupra proceselor economice, ci şi a celor sociale, moral-psihologice, social-culturale din societate. Criminalitatea organizată actualmente deţine capacitate financiară şi economică, care nu este controlată nici de stat, nici de societate, iar lipsa intervenţiei cu politici publice va favoriza obţinerea de super profituri de către lumea interlopă prin deposedarea statului şi a societăţii de bunuri.

2.2.5. Traficul de fiinţe umane

Traficul de fiinţe umane este o infracţiune care încalcă drepturile fundamentale ale oamenilor. Acesta implică exploatarea criminală a persoanelor vulnerabile în scopul exclusiv de a obţine câştiguri pecuniare.

Republica Moldova rămâne în mare parte o ţară-sursă pentru femeile, copiii şi bărbaţii supuşi traficului de persoane (TFU).

Conform statisticilor oficiale, numărul de victime ale traficului de persoane identificate începând cu anul 2015 au fost în permanentă creştere, de la 242 în anul 2015, 197 în 2016, 201 în 2017, 305 în 2018 la 335 în anul 2021, când s-a constatat o mică diminuare comparativ cu anul 2018 (figura 11).

În perioada anilor 2015-2019, 47% dintre victimele supuse traficului au fost femei (faţă de 68% în perioada anilor 2011-2015).

Copiii (241 de fete şi 78 de băieţi) în această perioadă au reprezentat 21% din victimele identificate (13% – în perioada anilor 2011-2015).

Figura 11. Numărul de victime ale TFU⁴

__________________________

⁴ https://lastrada.md/pic/uploaded/Tendinte%20TFU%20rom_TFU.pdf

După forma de exploatare a victimelor adulte, în anul 2021 a fost înregistrată următoarea situaţie: 264 de victime (180 de bărbaţi şi 84 de femei) au fost supuse exploatării prin muncă (comparativ cu 88 de victime identificate în anul 2020), 24 de victime (toate femei) au fost supuse exploatării sexuale (comparativ cu 24 de victime identificate în anul 2020), 3 victime (2 bărbaţi şi o femeie) au fost supuse exploatării prin cerşit (analogic anului 2020), identificate 43 de victime (21 de femei şi 22 de bărbaţi) exploatate în scopul însuşirii indemnizaţiilor sau prestaţiilor sociale (în aceeaşi perioadă a anului 2020 nu au fost identificate victime de asemenea categorie), identificată 1 victimă (bărbat) a traficului de organe, ţesuturi şi celule (analogic anului 2020).

Sub aspectul ţărilor de destinaţie, ţările Uniunii Europene rămân a fi o destinaţie constantă cu trend descendent, fiind identificate 299 de victime ale traficului de fiinţe umane (188 de bărbaţi şi 111 femei).

Totodată au fost înregistrate cazuri de trafic de fiinţe umane pe teritoriul Republicii Moldova. În anul 2021 au fost identificate 18 victime adulte şi 22 de victime minore.

Cele mai specifice probleme identificate de autorităţi în exerciţiul prevenirii şi combaterii TFU sunt în principal: capacitatea redusă de identificare a formelor de recrutare/exploatare online; lipsa serviciilor şi a asistenţei specializare destinate victimelor pe termen lung; nivelul slab de cooperare dintre diferiţi actori implicaţi în prevenirea şi combaterea TFU; sistemul naţional de referire a victimelor serviciilor specializate – slab dezvoltat.

2.2.6. Traficul ilicit de arme şi muniţii

Republica Moldova depune eforturi pentru prevenirea, controlul şi eradicarea armelor ilicite în conformitate cu iniţiativele şi standardele regionale şi internaţionale, precum şi cu reglementările privind armele, muniţiile şi explozibilele/substanţele explozive.

Staţionarea trupelor militare şi armamentul din depozitele militare, amplasate în regiunea transnistreană, necontrolată de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova (depozitele din localitatea Cobasna), generează un risc sporit de insecuritate.

O ameninţare pentru securitatea statului o constituie şi războiul din Ucraina. În zona de conflict circulă armament necontrolat, care poate fi comercializat pe piaţa neagră şi, respectiv, poate ajunge pe teritoriul Republicii Moldova şi utilizat de către grupările criminale sau organizaţiile teroriste.

Armele de foc, armele de calibru mic şi armamentul uşor ilicite contribuie în continuare la instabilitate şi violenţă în Uniunea Europeană, în vecinătatea imediată a acesteia, precum şi în restul lumii. Armele de calibru mic ilicite alimentează terorismul şi conflictele la nivel global, ridicând piedici în calea eforturilor Uniunii Europene de asigurare a dezvoltării durabile şi de gestionare a crizelor, a eforturile sale umanitare şi de stabilizare a situaţiei în unele zone din vecinătate.

În interiorul ţării, armele de foc ilicite au un impact clar asupra securităţii interne întreţinând criminalitatea organizată.

Traficul ilicit de arme şi muniţii, dincolo de ameninţările invocate, a fost şi continuă să fie o problemă ce necesită a fi abordată astfel încât consecinţele acesteia să poată fi cel puţin predictibile şi pasibile de intervenţii.

Armele de foc ilicite facilitează traficul de droguri şi de fiinţe umane prin intimidare şi coerciţie, alimentează conflictele dintre grupurile criminale privind controlarea teritoriului şi acordă putere teroriştilor. Atacurile teroriste din Europa au ilustrat legătura dintre criminalitatea organizată şi terorism, în special în ceea ce priveşte traficul de arme de foc, şi reprezintă un indicator clar al unei ameninţări multidimensionale care implică diferite zone ale criminalităţii. Evaluarea ameninţării reprezentate de formele grave de criminalitate şi criminalitatea organizată (SOCTA) realizată de Europol a semnalat că atacurile teroriste recente, atât din interiorul Uniunii Europene, cât şi din restul lumii, comise de teroriştii jihadişti cu arme de foc obţinute prin trafic au demonstrat consecinţele letale ale acestui comerţ ilicit.

Problema este amplificată şi de lipsa personalului specializat în evidenţa şi păstrarea armelor; controlul insuficient asupra armurierilor licenţiaţi; aplicarea unor sancţiuni blânde pentru încălcarea termenului de vizare a permisului de arme.

Pornind de la problemele identificate, traficul ilicit de arme şi muniţii necesită un răspuns prompt din partea autorităţilor prin armonizarea cadrului juridic, modernizarea structurii administrative şi facilitarea consolidării capacităţilor (operaţionalizarea punctului naţional focal în domeniul armelor de foc, muniţiilor, substanţelor); eficientizarea activităţilor de asigurare a respectării legii prin facilitarea cooperării operaţionale, a schimbului de informaţii şi a cooperării în domeniul analizei balistice.

III. OBIECTIVE GENERALE

Prevenirea şi combaterea criminalităţii este un obiectiv în sine ambiţios, prezentul Program va interveni punctual, drept răspuns la cele mai stringente probleme regulatorii, operaţionale şi funcţionale, în aşa mod încât acestea să fie realizabile într-un termen mediu (3 ani). Obiectivele Programului au fost identificate în baza unui exerciţiu detaliat, ca urmare a analizei SWOT, în domenii specifice, la baza căruia a stat arborele problemelor şi soluţiile privind rezolvarea acestora. Într-un final, au fost identificate domeniile de intervenţie, în jurul cărora s-au trasat 6 obiective generale, acestea sunt:

1. Crearea şi facilitarea accesului la instrumente şi la mecanisme adecvate în combaterea şi prevenirea criminalităţii informatice.

Obiectivul în cauză are drept scop perfecţionarea cadrului normativ, precum şi fortificarea capacităţilor instituţionale privind domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului infracţional. În mod cert, fenomenul criminalităţii informatice necesită o abordare intersectorială pornind de la complexitatea proceselor şi a efectelor ce le produce.

2. Eficientizarea mecanismului naţional de prevenire, combatere a producerii şi comercializării drogurilor, etnobotanicelor, analogilor şi precursorilor acestora.

Implementarea unui mecanism naţional de prevenire şi combatere a fenomenelor asociate drogurilor este unica soluţie în lupta cu producerea şi comercializarea drogurilor pe teritoriul naţional. Republica Moldova reprezintă un spaţiu de tranzit pe rutele consacrate de trafic cu droguri de mare risc destinate pieţei de consum internaţionale, totodată, în contextul conflictului militar din Ucraina, fiind şi o zonă de tranzit pentru droguri sintetice. Grupurile criminale care acţionează pe teritoriul ţării sunt implicate preponderent în intermedierea operaţiunilor de trafic de droguri, susţinând operaţionalizarea şi gestionarea rutelor de transport în beneficiul unor reţele mai ample active la nivel internaţional. Pentru combaterea eficientă a acestui flagel, este necesară înlăturarea mai multor impedimente, în special de ordin normativ şi funcţional.

3. Revizuirea mecanismului cu privire la accesul la arme din perspectiva restricţionării, precum şi stabilirea unor proceduri riguroase de monitorizare, marcare şi control asupra armelor din circuitul civil.

Traficul ilicit de arme şi muniţii necesită un răspuns prompt din partea autorităţilor prin armonizarea cadrului juridic, modernizarea structurii administrative şi facilitarea consolidării capacităţilor; eficientizarea activităţilor de asigurare a respectării legii prin facilitarea cooperării operaţionale, a schimbului de informaţii şi a cooperării în domeniul analizei balistice.

4. Sporirea capacităţilor de identificare şi neutralizare a grupurilor şi a organizaţiilor criminale cu grad sporit de risc.

Despre evoluţia şi ameninţările acestui fenomen informaţia se cunoaşte, însă acestea sunt alimentate şi de o serie de alţi factori, cum ar fi: apariţia unor noi metode de operare prin utilizarea canalelor sofisticate de comunicare; calificarea insuficientă a colaboratorilor care activează în instituţiile de resort responsabile de combaterea crimei organizate; lipsa unui cadru funcţional de protejare şi recuperare a victimelor grupărilor criminale; cooperarea internaţională insuficientă privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.

5. Reducerea vulnerabilităţilor naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane şi traficului de copii.

Cele mai specifice probleme identificate de autorităţi în exerciţiul prevenirii şi combaterii TFU sunt în principal: capacitatea redusă de identificare a formelor de recrutare/exploatare online; lipsa serviciilor şi asistenţei specializare destinate victimelor pe termen lung; nivelul slab de cooperare dintre diferiţi actori implicaţi în prevenirea şi combaterea TFU; sistemul naţional de referire a victimelor la serviciile specializate slab dezvoltat.

6. Îmbunătăţirea capacităţilor de prevenire şi combatere a infracţiunilor ce atentează la viaţa şi la proprietatea persoanei.

Infracţiunile care atentează la viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei rămân în topul infracţiunilor comise an de an. Ultimele statistici însă arată că divizarea infracţiunilor după categorii a scos în evidenţă preponderenţa infracţiunilor asupra patrimoniului, urmată la mare distanţă de faptele ilegale comise în domeniul transportului. Astfel, cu o cotă de 43,3%, infracţiunile patrimoniale sunt pe locul întâi în clasament. Din numărul total al infracţiunilor patrimoniale, cele mai multe reprezintă subcategoria de furturi care constituie 7 642 de cazuri sau 66,1% din numărul total de infracţiuni patrimoniale.

IV. OBIECTIVE SPECIFICE

Fiecare obiectiv general este detaliat în câteva obiective specifice care vor oferi o direcţie mai clară cu privire la felul cum vor fi atinse rezultatele scontate. La rândul său, obiectivul specific cuprinde acţiuni concrete care urmează a fi realizate în termene concrete, astfel încât, la sfârşitul perioadei de implementare a Programului, rezultatele obiectivului specific, precum şi ale celui general, să poată fi cuantificate (tabelul 3).

V. IMPACTUL

Programul îşi propune mai întâi de toate să aibă un impact asupra beneficiarilor săi finali, care sunt cetăţenii Republicii Moldova, astfel încât efectele fenomenului criminalităţii să nu constituie o ameninţare a vieţii şi a bunăstării lor într-o societate modernă. Este evident că pentru atingerea unui astfel de impact sunt necesare schimbări de ordin normativ, funcţional şi operaţional la diferite nivele ale administraţiei de stat. Or, o performanţă sporită a activităţii autorităţilor de resort în prevenirea şi combaterea criminalităţii este unul dintre instrumentele care poate garanta atingerea impactului aşteptat.

Pe lângă beneficiarii finali ai Programului, care sunt cetăţenii Republicii Moldova afectaţi de efectele fenomenului criminalităţii, unele obiective ale acestui document sunt adresate unor grupuri ţintă specifice, care sunt mai vulnerabile în faţa unor efecte ale fenomenului criminalităţii cum ar fi, de exemplu, cetăţenii cu o cultură informaţională redusă.

Acest grup de persoane nu întotdeauna au o înţelegere clară a riscurilor la care pot fi supuşi în mediul online din lipsa culturii informatice, prin urmare devenind uşor victime ale infracţiunilor, oferind datele personale unor persoane neautorizate sau prin neaplicarea măsurilor minime de protecţie a datelor în mediul online. Astfel, realizarea acţiunilor planificate pentru realizarea obiectivului general nr.1. "Crearea şi facilitarea accesului la instrumentele şi mecanismele adecvate în combaterea şi prevenirea criminalităţii informatice", vor avea impact direct asupra grupurilor vulnerabile enunţate, iar instituţiile statului îşi propun să asigure o reacţie de răspuns mai eficientă şi coordonată, sensibilizând grupul vulnerabil prin informarea privind pericolele la care se pot expune accesând spaţiul online şi toate instrumentele sale aferente.

Prezentul Program oferă o abordare nouă cu referire la consumatorii de droguri, care de cele mai dese ori sunt trataţi drept infractori sau contravenienţi, dar nu ca persoane vulnerabile, lipsite de ajutorul necesar ca să se integreze în societate şi să depăşească viciile de care suferă. Astfel, obiectivul general nr.2. "Mecanism naţional eficientizat de prevenire, combatere a producerii şi comercializării drogurilor, etnobotanicelor, analogilor şi precursorilor" este dedicat în mod special acestui grup ţintă

Deţinuţii din sistemul naţional penitenciar constituie o categorie mai îngustă de persoane vulnerabile, care, de asemenea, necesită o atenţie sporită în condiţiile în care scopul final este de a le oferi şansa unei integrări ulterioare în societate şi de a diminua rata recidivelor comise de către aceştia. În multe situaţii recidivele sunt comise chiar fiind în detenţie, deţinuţii fiind implicaţi în comiterea infracţiunilor în cadrul unor grupuri criminale organizate. Prin urmare, obiectivul nr.4. "Sporirea capacităţilor de identificare şi neutralizare a grupurilor şi a organizaţiilor criminale cu grad sporit de risc", abordează şi acest grup ţintă.

Potenţialelor victime şi victimelor traficului de fiinţe umane le este dedicat obiectivul general 5. "Reducerea vulnerabilităţilor naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane şi traficului de copii". Acest grup ţintă este unul extrem de variat având în vedere formele în care se poate realiza traficul de fiinţe umane. Astfel, în cazul exploatării sexuale, profilul victimei este, de regulă, o persoană adultă de gen feminin, solitară, cu vârsta cuprinsă între 19 şi 26 de ani, provenită, de obicei, dintr-o familie social-vulnerabilă sau incompletă, care nu are un loc de muncă, preponderent provine din mediul rural. În cazul exploatării prin muncă, de cele mai dese ori victima are o vârstă cuprinsă între 36 şi 55 de ani, provenită din familie social‑vulnerabilă, din mediul rural şi nu are un loc de muncă. În cazul exploatării pentru prelevarea de organe, ţesuturi şi/sau celule umane, victima, de regulă, este o persoană adultă, ce provine din mediul rural, din familie social-vulnerabilă.

Minorii la fel constituie un grup expus riscului fenomenului traficului de fiinţe umane, în scopul exploatării sexuale şi de muncă. În cazul exploatării sexuale, de regulă, aceştia sunt copii cu vârste cuprinse între 16 şi 17 ani, cu grad sporit şi vizibil de vulnerabilitate, care provin din familii disfuncţionale. Iar, în cazul exploatării prin muncă, victimele pot fi şi mai tinere – cu vârsta de 14-16 ani, din familii monoparentale, social-vulnerabile, preponderent din mediul rural.

Obiectivul general 6. "Îmbunătăţirea capacităţilor de prevenire şi combatere a infracţiunilor ce atentează la viaţa şi proprietatea persoanei" intervine cu o serie de acţiuni adresate din perspectiva profilului infractorilor. Acţiunile planificate vor asigura o abordare multidisciplinară a fenomenului infracţionalităţii, comise sub influenţa alcoolului. Or, persoanele greu ocupabile şi consumatori de alcool, conform datelor existente, constituie profilul infractorilor în cazul infracţiunilor contra patrimoniului şi a vieţii şi sănătăţii.

Impactul Programului poate fi monitorizat în baza indicatorilor listaţi în Planul de acţiuni ai Programului pentru fiecare acţiune planificată, precum şi la nivel de obiective generale, după cum urmează:

Obiectivul general 1. Crearea şi facilitarea accesului la instrumente şi mecanisme adecvate în combaterea şi prevenirea criminalităţii informatice.

Impactul. Actualmente se atestă o capacitate de reacţie insuficientă a autorităţilor responsabile de prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice. Pe lângă lipsa politicilor şi a instrumentelor tehnice adecvate, una din cauze o constituie coordonarea interinstituţională deficitară, în special pe segmentul schimbului de date. Odată cu implementarea acţiunilor planificate de ordin normativ, funcţional şi de capacitare a instituţiilor va spori cu 25% gradul de sistare a accesului şi de conservare a datelor cu caracter infracţional.

Obiectivul general 2. Eficientizarea mecanismului naţional de prevenire, combatere a producerii şi comercializării drogurilor, etnobotanicelor, analogilor şi precursorilor acestora.

Impactul. Pornind de la descrierea problemei cu referire la consumul de droguri şi al altor substanţe stupefiante, psihotrope şi al analogilor acestora, cea mai stringentă rămâne a fi lipsa oricărei reglementări asupra unor substanţe "interzise" noi, care nu sunt incluse în tabelul şi în listele substanţelor stupefiante, psihotrope şi precursorilor acestora, supuse controlului. Motiv pentru care acestea nu pot fi urmărite, iar persoanele ce le comercializează deferite justiţiei. La realizarea acţiunilor propuse în Planul de acţiuni al programului, va spori cu 30% numărul substanţelor stupefiante, psihotrope şi analogilor acestora nou-identificate (de la 39 de substanţe noi în 2017 până la 58 de substanţe noi în 2025). Suplimentar, crearea mecanismelor de referire a consumatorilor de droguri şi a altor grupuri cu risc sporit de infectare către serviciile comunitare de sănătate şi sociale prin stabilirea parteneriatelor cu reprezentanţii societăţii civile care oferă servicii de asistenţă va contribui la atingerea ţintei naţionale ODD 3.5. Fortificarea măsurilor de prevenire şi tratament a consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope.

Obiectivul general 3. Revizuirea mecanismului cu privire la accesul la arme din perspectiva restricţionării, precum şi stabilirea unor proceduri riguroase de monitorizare, marcare şi control asupra armelor din circuitul civil.

Impactul. În contextul regional existent, problema unui control adecvat asupra armelor şi muniţiilor cu destinaţie civilă are efecte amplificate. În aceste condiţii, acţiunile propuse în Planul de acţiuni al programului este de a fortifica controlul, prin consolidarea capacităţilor de evidenţă, a cooperării în domeniul analizei balistice, precum şi reglementarea unor sancţiuni mai dure pentru încălcarea legislaţiei în domeniu. Astfel, toate măsurile de ordin normativ, de consolidare a capacităţilor instituţiilor responsabile, precum şi crearea unor instrumente electronice de evidenţă, vor duce la atingerea impactului scontat şi anume la sporirea controlului armelor şi muniţiilor cu destinaţie civilă. Controlul asupra armelor şi muniţiilor cu destinaţie civilă cu 50% asigurat.

Obiectivul general 4. Sporirea capacităţilor de identificare şi neutralizare a grupurilor şi organizaţiilor criminale cu grad sporit de risc.

Impactul. Identificarea grupurilor şi organizaţiilor criminale cu grad sporit de risc reprezintă în sine un obiectiv constant al autorităţilor. Pentru a spori capacitatea de identificare şi de reacţie a autorităţilor, Planul de acţiuni al programului intervine cu măsuri regulatorii pentru a înlătura blocajele existente de ordin normativ, precum şi de a stabili nişte mecanisme de evidenţă şi documentare utilizând tehnologiile informaţionale privind grupurile criminale şi riscurile ce le implică acestea, precum şi uniformizarea procedurilor de operare. În realizarea cumulativă a acţiunilor propuse, impactul scontat îl constituie creşterea numărului de grupuri şi organizaţii criminale anihilate cu 5% raportat la cele documentate.

Obiectivul general 5. Reducerea vulnerabilităţilor naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane şi traficului de copii.

Impactul. Fenomenul traficului de fiinţe umane va rămâne încă o constantă a realităţilor Republicii Moldova, însă ceea ce urmează să însuşească autorităţile responsabile este de a-şi spori continuu capacităţile de reacţie şi de a monitoriza tendinţele acestui fenomen prin analiza a cât mai multe date dezagregate. Drept urmare a acţiunilor planificate în Planul de acţiuni al programului, impactul ce poate fi atins este descreşterea numerică a victimelor traficului de fiinţe umane raportate la 100 de mii de populaţie, de la 7,0 în anul 2018 la 4,5 în anul 2025.

Obiectivul general 6. Îmbunătăţirea capacităţilor de prevenire şi combatere a infracţiunilor ce atentează la viaţa şi proprietatea persoanei.

Impactul. Numărul victimelor omorului intenţionat la 100 de mii de populaţie în descreştere de la 6,7 în anul 2016 la 4,7 în anul 2025, precum şi al numărului victimelor violenţei sexuale de la 11,9 în anul 2019 la 8,0 în anul 2025.

Pentru ca acest impact să se producă, au fost identificate direcţii de lucru prioritare pentru a proteja mai bine cetăţenii şi economia de grupurile infracţionale şi se propun acţiuni concrete pe termen mediu şi lung, care vor fi realizate cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale persoanei. Alinierea tuturor proceselor şi procedurilor la cele mai bune practici internaţionale, cu respectarea abordării bazate pe drepturile omului, va reduce la minimum eventualitatea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi posibilitatea unor situaţii în care viaţa şi sănătatea persoanei să aibă de suferit ca urmare a intervenţiilor forţelor de ordine. Profesionalismul sporit al structurilor de ordine şi securitate publică va genera un nivel înalt de mulţumire şi satisfacţie în rândul societăţii şi, respectiv, vor fi diminuate cazurile de abuz în serviciu.

Implementarea Programului va avea drept impact inclusiv: crearea mecanismului eficient şi adecvat de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice; eficientizarea domeniului de prevenire, combaterea producerii şi comercializării drogurilor, etnobotanicilor, precursorilor şi a altor analoage; controlul fortificat al armelor şi al muniţiilor din circuitul civil cu proceduri clare şi riguroase de monitorizare, marcare şi control, capacităţi sporite de identificare şi neutralizare a grupurilor şi a organizaţiilor criminale cu grad sporit de risc, sistem de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane şi a traficului de copii consolidat şi centrat pe necesităţile victimelor, precum şi fortificarea proceselor de prevenire şi combatere a infracţiunilor ce atentează la viaţa şi proprietatea persoanei. Combinate, toate aceste elemente vor constitui un instrument-cheie de dezvoltare a domeniului de prevenire şi combatere a criminalităţii.

VI. COSTURI

Programul presupune atragerea unui volum important de finanţare. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea şi realizarea Programului a fost efectuată în baza priorităţilor şi a activităţilor identificate, precum şi a instrumentelor disponibile în experienţa naţională şi internaţională. Programul este bazat pe principiile de sinergie şi complementaritate dintre resursele financiare publice şi cele atrase, inclusiv de la partenerii de dezvoltare.

Costul estimativ pentru realizarea Programului de prevenire şi combatere a criminalităţii pentru anii 2022–2025 se va efectua din contul mijloacelor financiare aprobate anual în bugetul public naţional şi prin intermediul asistenţei financiare şi tehnice acordate de organizaţiile internaţionale şi partenerii de dezvoltare ai Ministerului Afacerilor Interne.

Bugetul estimat pentru implementarea Programului este de 17 435,3 mii de lei, care este repartizat pe ani, după cum urmează:

- 2024 – 8 409,8 mii de lei;

- 2025 – 9 025,5 mii de lei.

Pentru implementarea unor acţiuni ce ţin de realizarea atribuţiilor funcţionale nu sunt necesare resurse financiare suplimentare, acestea fiind realizate din bugetul aprobat al autorităţilor şi al instituţiilor implicate, în special pentru anul 2023.

Astfel, sursele de finanţare ale Programului sunt constituite din:

- 422,5, mii de lei acoperite din bugetul autorităţilor şi al instituţiilor responsabile de implementare;

- 17012,8 mii de lei prin intermediul asistenţei financiare şi tehnice acordate de organizaţiile internaţionale şi partenerii de dezvoltare ai Ministerului Afacerilor Interne.

Costul estimativ va servi drept argument şi instrument pentru accesarea atât a fondurilor naţionale, cât şi a celor internaţionale şi va fi ajustat în perioada implementării Programului, ţinând cont de evoluţia economiei naţionale şi de bugetele disponibile la nivel naţional.

Costurile estimative ale acţiunilor vor fi ajustate în perioada implementării Planului de acţiuni, în baza volumelor de alocaţii disponibile în bugetul de stat.

VII. SURSA DE FINANŢARE

Implementarea Programului se va realiza prin intermediul următoarelor programe/subprograme bugetare:

1) Programul "35 - Afaceri Interne":

a) Subprogramul 3501 - Politici şi management în domeniul afacerilor interne;

b) Subprogramul 3502 - Ordine şi siguranţă publică;

c) Subprogramul 3505 - Servicii de suport în domeniul afacerilor interne;

d) Subprogramul 3507 - Cercetări ştiinţifice aplicate în domeniul afacerilor interne;

2) Programul "40 - Justiţia";

3) Programul "43 - Sistemul Penitenciar";

4) Programul "88 - Învăţământ";

5) Programul "06 - Afaceri externe şi cooperarea externă":

Subprogramul 0604 - Cooperare externă.

6) Programul "80 - Sănătatea publică şi serviciile medicale";

7) Programul "90 - Protecţia socială";

8) Programul "36 - Securitatea Naţională".

Adiţional, vor fi identificate şi sursele externe de finanţare pentru realizarea integrală a activităţilor planificate.

VIII. RISCURI DE IMPLEMENTARE

IX. AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

Responsabile de implementarea Programului sunt autorităţile şi instituţiile publice implicate în domeniului de prevenire şi combatere a criminalităţii:

Ministerul Afacerilor Interne;

Cancelaria de Stat;

Ministerul Justiţiei;

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;

Ministerul Finanţelor;

Ministerul Economiei;

Ministerul Apărării;

Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

Ministerul Sănătăţii;

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;

Procuratura Generală;

Serviciul de Informaţii şi Securitate;

Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale;

Serviciul Vamal;

Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

Centrul Naţional Anticorupţie;

Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor;

Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat;

Inspectoratul Naţional de Probaţiune;

Agenţia de Guvernare Electronică;

Agenţia Servicii Publice;

Centrul National pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal;

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei;

Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică;

Biroul politici de reintegrare al Cancelariei de Stat.

În procesul de implementare a Programului, autorităţile responsabile vor coopera cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu partenerii de dezvoltare.

X. PROCEDURI DE RAPORTARE

Implementarea Programului se va realiza în conformitate cu Planul de acţiuni privind implementarea Programului de prevenire şi combatere a criminalităţii pentru anii 2022-2025 în două etape:

etapa I: anii 2022-2023;

etapa a II-a: anii 2024-2025.

Procesul de monitorizare şi raportare se va realiza pe parcursul perioadei de implementare a Programului, în vederea stabilirii gradului de realizare a acţiunilor, gradului de conformitate a acţiunilor întreprinse cu cele planificate, identificării cauzelor nerealizării în termen a acţiunilor planificate şi modificărilor pentru îmbunătăţirea procesului de implementare. Rezultatele implementării vor fi incluse în raportul de progres privind implementarea Programului, care se elaborează anual de către Ministerul Afacerilor Interne până la data de 15 martie, în baza informaţiilor prezentate de către autorităţile/instituţiile responsabile de implementare. În cazul acţiunilor cu mai mulţi responsabili de implementare, rolul de coordonator/executor primar al implementării îi revine primei autorităţi/instituţii indicate. Executorul primar va generaliza informaţiile executorilor secundari şi le va prezenta în termenele stabilite unităţii de analiză şi monitorizare a Ministerului Afacerilor Interne. Rapoartele de progres trebuie să ofere inclusiv date cantitative cu privire la progresul realizării obiectivelor specifice şi a indicatorilor de rezultat, precum şi a indicatorilor de impact.

Procesul de evaluare a implementării Programului va fi desfăşurat pentru formularea unei imagini obiective bazate pe relevanţa, efectivitatea, eficienţa, durabilitatea şi impactul Programului pe termen mediu. Activităţile de evaluare privind implementarea Programului vor fi realizate după cum urmează:

1) după prima etapă de implementare (la mijlocul termenului), prin elaborarea unui raport de evaluare intermediară pentru 2 ani, până la data de 15 aprilie 2024;

2) după finalizarea perioadei de implementare a Programului, prin elaborarea unui raport de evaluare finală pentru 4 ani, până la data de 15 aprilie 2026.

Rapoartele de evaluare vor conţine:

1) sumarul executiv (descrierea scopului şi obiectivelor Programului, rezultatele obţinute în procesul de implementare, concluziile şi recomandările principale);

2) introducere (descrierea succintă a Programului, a scopului evaluării, a metodelor de evaluare şi a constrângerilor în procesul de evaluare);

3) constatări (prezentarea detaliată a rezultatelor evaluării, în conformitate cu criteriile de relevanţă, eficacitate, eficienţă, durabilitate şi, în cazul evaluării finale, impactul Programului);

4) concluzii (descrierea succintă a concluziilor făcute în baza evaluării);

5) recomandări (descrierea activităţilor recomandate pentru îmbunătăţirea situaţiei din domeniul sau din subdomeniul inclus în Program şi a documentului propriu-zis, în cazul evaluării intermediare).

Rapoartele de evaluare internă vor fi elaborate de unitatea de analiză şi monitorizare a Ministerului Afacerilor Interne, cu suportul autorităţilor/instituţiilor responsabile de implementarea Programului.

În cazul în care evaluarea intermediară atestă devieri de la activităţile planificate (acţiunile, indicatorii de rezultat şi monitorizare), raportul evaluării intermediare poate constitui temei pentru iniţierea procesului de modificare a Planului de acţiuni privind implementarea Programului.

Rapoartele de evaluare vor fi publicate pe pagina-web oficială a Ministerului Afacerilor Interne.

PLANUL

de acţiuni pentru implementarea Programului de prevenire

şi combatere a criminalităţii pentru anii 2022-2025