Hotărâre nr. 233 din 10.04.2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Strategiei naţionale antidrog pentru anii 2020-2027

şi a Planului naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2020-2021

nr. 233  din  10.04.2020

 (în vigoare 17.04.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 104-105 art. 320 din 17.04.2020

* * *

Abrogat: 09.02.2023

Hotărîrea Guvernului nr.948 din 28.12.2022

În temeiul Legii nr.382/1999 cu privire la circulaţia substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.73-77, art.339), cu modificările ulterioare, şi în scopul îndeplinirii angajamentelor asumate de Republica Moldova cu privire la reducerea cererii de droguri, reducerea riscurilor condiţionate de consumul de droguri, reducerea ofertei de droguri, coordonarea activităţilor, monitorizarea şi raportarea, cooperarea internaţională, implementarea măsurilor alternative arestului preventiv şi pedepselor privative de libertate în cazurile asociate consumului de droguri, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor, precum şi evaluarea activităţilor în domeniu, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Strategia naţională antidrog pentru anii 2020-2027, conform anexei nr.1;

2) Planul naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2020-2021, conform anexei nr.2.

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, în limitele competenţelor atribuite, vor asigura realizarea prevederilor Strategiei naţionale antidrog pentru anii 2020-2027 şi ale Planului naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2020-2021.

3. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni menţionat se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor publice implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Comisiei Naţionale Antidrog.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.233/2020

STRATEGIA NAŢIONALĂ

antidrog pentru anii 2020-2027

I. DESCRIEREA SITUAŢIEI

1. Strategia şi planurile de acţiuni anterioare au permis identificarea unui complex de măsuri şi activităţi care, fiind implementate pe parcursul anilor 2011-2018, au avut ca efect reducerea dimensiunii fenomenului drogurilor la nivel naţional, determinarea necesităţilor şi combaterea acestui fenomen.

2. Membrii Comisiei Naţionale Antidrog, ca urmare a activităţilor desfăşurate şi a rezultatelor obţinute, au analizat situaţia curentă în domeniu pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

3. Datorită efortului depus şi consolidat de către instituţiile responsabile în combaterea fenomenului, începând cu anul 2012 infracţionalitatea în domeniul drogurilor a scăzut cu 20,06%. Pentru următoarea perioadă s-a menţinut aceeaşi tendinţă, după care a urmat o creştere nesemnificativă de 6,4% către anul 2018, cu documentarea pentru infracţiuni legate (asociate) de droguri a 6018 persoane.

4. La compartimentul infracţionalitate, în perioada 2012-2018 au fost pornite 8995 de cauze penale în care obiectul infracţiunii îl reprezenta drogul, anual fiind menţinută aceeaşi tendinţă a numărului de crime relevate.

5. Analiza efectuată a permis conturarea unui portret al infractorului şi scoaterea în evidenţă a faptului că, în mare măsură, infracţiunile legate de droguri sunt comise de către persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani şi cu vârsta de peste 30 de ani, în cea mai mare parte de sex masculin, cel mai des de către persoanele care se află la prima abatere, nu lucrează/nu învaţă (nu sunt active în viaţa socială), dar şi de către cele care au antecedente penale. La criteriul vârstei, este necesar de specificat că în categoria de vârstă 18-24 de ani predomină o tendinţă de creştere, în anii 2017 şi 2018 înregistrându-se un număr mai mare de persoane cercetate pentru comiterea infracţiunilor de acest gen.

6. Cea mai înaltă rată a infracţionalităţii în acest domeniu şi cel mai mare număr de consumatori de droguri se înregistrează în municipiul Chişinău – 732 de infracţiuni şi 7715 consumatori, urmat de municipiul Bălţi – 123 de infracţiuni şi 1218 consumatori, raionul Ungheni – 33 de infracţiuni şi 250 de consumatori, raionul Cahul – 30 de infracţiuni şi 147 de consumatori, raionul Orhei – 25 de infracţiuni şi 46 de consumatori, raionul Edineţ – 20 de infracţiuni şi 83 de consumatori, şi raionul Drochia – 18 infracţiuni şi 146 de consumatori.

7. Tipurile de droguri ce prevalează pe teritoriul Republicii Moldova sunt: marijuana – 42,5%, şi plantele de cânepă – 28,4% (în anul 2012); marijuana – 34,9%, plantele de cânepă – 36,1%, şi plantele de mac – 10,9% (în anul 2013); marijuana – 32,7%, plantele de cânepă – 25,6%, şi plantele de mac – 20,5% (în anul 2014); marijuana – 42,1%, haşişul/uleiul de haşiş – 19,7%, şi heroina – 13,1% (în anul 2015); marijuana – 42,0%, haşişul/uleiul de haşiş – 15,6%, şi plantele de mac – 12,0% (în anul 2016); marijuana – 34,0%, plantele de mac – 23,0%, plantele de cânepă – 14,0%, şi haşişul/uleiul de haşiş – 11,0% (în anul 2017); marijuana – 40,0%, haşişul/uleiul de haşiş – 18,0%, plantele de cânepă – 13,0%, amfetamina – 8%, şi etnobotanicele – 5% (în anul 2018).

8. Amplasarea geografică şi condiţiile climaterice favorabile ale Republicii Moldova constituie factorul primordial de menţinere a tipului de drog "marijuana" la nivelul cel mai înalt în traficul ilicit şi permit cultivarea ilegală a plantelor care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope în scop de înstrăinare în interiorul ţării sau destinate exportului.

9. Preţurile de comercializare a drogurilor în ultima perioadă au înregistrat variaţii semnificative. În anii 2017-2018 preţul cu ridicata a continuat să se menţină stabil în cazul canabisului, cocainei, amfetaminei şi pastilelor ecstasy, în timp ce pentru heroină a scăzut cu aproximativ 20% datorită apariţiei alternativelor, a drogurilor de tip nou, care sunt de 3 sau chiar de 4 ori mai ieftine decât heroina.

10. Actualmente, în penitenciare se desfăşoară programe psihosociale, ore informative, consilieri individuale în scopul diminuării şi reducerii riscului dependenţei de droguri. Printre programele de bază se numără cel de reabilitare pentru consumatorii de droguri – 832 de participanţi (comparativ cu anul 2017 – 389 de participanţi), şi cel de educaţie pentru sănătate – 692 de participanţi (comparativ cu anul 2017 – 508 participanţi).

11. Anual evoluează implementarea programului "Terapia de substituţie cu metadonă", ce se derulează în 13 penitenciare, inclusiv în 4 izolatoare de urmărire penală, numărul cumulativ de beneficiari fiind de 439 (de la iniţierea proiectului – 2005). Începând cu iunie 2018, în Penitenciarul nr.9 – Pruncul, funcţionează serviciul comunităţii terapeutice pentru consumatorii de droguri; la sfârşitul anului 2018 în cadrul comunităţii se aflau 11 rezidenţi. Tot pe parcursul anului 2018, 1990 de deţinuţi au beneficiat de serviciile de reducere a riscurilor din cadrul a 33 de puncte de schimb de seringi din 15 instituţii penitenciare.

12. Activităţile de profilaxie pentru persoanele utilizatoare de droguri injectabile din sistemul penitenciar sunt implementate în 13 penitenciare. Pe parcursul perioadei, 15 431 de persoane utilizatoare de droguri injectabile (sistemul civil şi penitenciar) au beneficiat de cel puţin două servicii (din care unul este obligatoriu – seringa).

13. În prezent, pe teritoriul Republicii Moldova este aplicat protocolul clinic naţional "Tratamentul farmacologic al dependenţei de opiacee", aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale nr.107/2018, protocol implementat şi în instituţiile penitenciare conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.166/2005 cu privire la aprobarea Măsurilor de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2005-2006.

14. Astfel, conform datelor statistice ale Instituţiei Medico-Sanitare Publice "Dispensarul Republican de Narcologie", numărul consumatorilor de droguri luaţi în evidenţă în anii 2011-2015 a fost treptat în creştere, iar în perioada 2016-2018 a înregistrat o scădere, după cum urmează: în 2011 – 968 de persoane luate în evidenţă, în 2012 – 848 de persoane, în 2013 – 744 de persoane, în 2014 – 1049 de persoane, în 2015 – 1117 persoane, în 2016 – 603 persoane, în 2017 – 890 de persoane, iar în 2018 – 668 de persoane.

Au beneficiat de tratament permanent de substituţie cu opiacee: în cadrul Instituţiei Medico-Sanitare Publice "Dispensarul Republican de Narcologie" – 229 de persoane, municipiului Bălţi – 106 persoane, Spitalului raional Comrat – 38 de persoane, Spitalului raional Edineţ – 20 de persoane, Spitalului raional Cahul – 11 persoane, Spitalului raional Ungheni – 25 de persoane, Spitalului raional Făleşti – 17 persoane, Spitalului raional Rezina – 3 persoane, Spitalului raional Soroca – 3 persoane, şi în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor – 71 de persoane.

15. În cadrul societăţii civile au fost acoperiţi cu servicii 13866 de consumatori de droguri injectabile, iar în sistemul penitenciar – 1565 de consumatori de droguri injectabile. Din 13866 de utilizatori de droguri injectabile, 1981 sunt sub vârsta de 25 de ani şi 11885 au peste 25 de ani, 10805 sunt bărbaţi şi 3061 sunt femei. Pe malul drept al râului Nistru au fost acoperite cu servicii de profilaxie HIV 11 858 de persoane, iar pe malul stâng – 2008 persoane. Cumulativ, anual au fost acoperite cu servicii 15431 de persoane, ceea ce constituie 61% din populaţia estimată (planificat 60,1%).

16. În anul 2016 au fost utilizate teste rapide pe salivă pentru a identifica persoanele seropozitive greu accesibile şi a le conduce la serviciile medicale. În total, pe parcursul anului au fost efectuate 3 219 testări, cu rezultat pozitiv fiind identificate 64 de persoane.

17. Pe parcursul anului 2017, prin aplicarea testelor rapide pe sânge, au fost testate 2613 persoane la HIV/sifilis (cu test combinat) şi 2162 la hepatita C. Ca rezultat, au fost obţinute 108 rezultate pozitive HIV, din care 77 au ştiut diagnosticul fiind testaţi la sifilis, 18 au ajuns în supravegherea serviciului medical şi cu 13 persoane se lucrează pentru a le conduce la testare repetată pentru confirmarea diagnosticului. 67 de persoane au avut testul pozitiv la sifilis. 598 de persoane au avut testul pozitiv la hepatita C.

18. Activităţile de profilaxie HIV pentru utilizatorii de droguri injectabile sunt implementate în 30 de localităţi, după cum urmează: Chişinău, Bălţi, Ungheni, Făleşti, Orhei, Rezina, Şoldăneşti, Căuşeni, Soroca, Floreşti, Drochia, Donduşeni, Rîşcani, Edineţ, Otaci, Ocniţa, Briceni, Cahul, Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcăneşti, Taraclia, Anenii Noi, Lipcani, inclusiv în Transnistria – Tiraspol, Bender, Rîbniţa, Camenca, Slobozia şi Dubăsari.

19. Deşi Republica Moldova nu a înregistrat progrese în calitatea monitorizării deceselor asociate consumului de droguri, Centrul de Medicină Legală, în 2012, a raportat 22 de cazuri de decese asociate consumului de droguri; în 2013 au fost identificate 109 rezultate pozitive ale investigaţiilor toxicologice; în 2014 – 99 de cazuri; în 2015 – 69 de cazuri; în 2016 – 60 de cazuri; în 2017 – 101 cazuri.

II. DEFINIREA PROBLEMELOR

20 Consumul şi traficul de droguri în Republica Moldova cunoaşte noi forme de manifestare, preluate de la alte state sau nou-create, datorită mai multor factori, printre care: libera circulaţie a persoanelor, dezvoltarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare, dezvoltarea continuă a criminalităţii organizate transfrontaliere. Având în vedere aceste constatări, sunt necesare abordări mai complexe şi variate din partea tuturor actorilor implicaţi în lupta contra fenomenului drogurilor.

21. Fenomenul în cauză are efecte şi asupra altor domenii de importanţă majoră, cum ar fi siguranţa în traficul rutier, iar ca urmare a multiplelor activităţi realizate de forţele de ordine, au fost identificaţi conducători auto în stare de ebrietate narcotică. În anul 2018 au fost efectuate 2117 examinări medicale pentru aprecierea stării de ebrietate narcotică (în 2017 au fost efectuate 2672 de astfel de examinări).

22. Totodată, infracţiunile stabilite în articolul 217 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 fac parte din categoria "infracţiunilor contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale" şi necesită o abordare sub aspect medical, şi nu penal în cazul consumatorilor de droguri.

23. Criminalitatea legată de droguri, prin consecinţele sale de ordin social, economic, medical, cultural şi politic, cauzează prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar şi celor ale societăţii, ale multor persoane particulare, atentează la viaţa şi sănătatea cetăţenilor, influenţează în mod demoralizator asupra conştiinţei şi comportamentului oamenilor.

24. Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 prevede un capitol aparte intitulat "Infracţiuni contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale", în care sunt desemnate articolele ce prevăd pedeapsa cu amendă, munca neremunerată în folosul comunităţii, închisoare şi cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen stabilit de instanţa de judecată. Astfel, categoriile de infracţiuni cuprinse în articolele 217-219 din codul prenotat prevăd pedepsele descrise mai sus conform gradului de gravitate, determinat de instanţă.

25. Prevederile legale existente urmează să fie armonizate cu legislaţia internaţională (Convenţia unică asupra stupefiantelor din 30 martie 1961, Convenţia asupra substanţelor psihotrope din 21 februarie 1971, Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope din 20 decembrie 1988) şi cu cea a Uniunii Europene în vigoare, astfel ajustând lista cantităţilor pentru consum propriu şi revizuind Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (articolul 217), prin includerea opţiunii de suspendare a pedepsei pentru bănuiţii care benevol acceptă tratament.

26. Analizând pericolul social, daunele cauzate sănătăţii personale şi publice, instanţa de judecată, pe lângă pedeapsa pentru infracţiunea săvârşită, poate dispune aplicarea unui tratament forţat dependenţilor de droguri ce au săvârşit infracţiuni. Manifestându-se prin modificarea patologică a personalităţii, dependenţa de droguri prezintă un comportament antisocial, prin pierderea capacităţii de evaluare critică a propriei stări, inclusiv a comportamentului agresiv în familie şi în societate.

27. Consumul de droguri, substanţe stupefiante, psihotrope şi a analogilor este un fenomen complex şi multiaspectual, cu o serie de riscuri interconexe pentru cetăţeni şi societate.

În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe principiile Obiectivelor de dezvoltare durabilă (obiectivul 3 – cu privire la sănătate) şi pe conceptul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii "Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea", conform căruia consumul de droguri este o problemă ce periclitează sănătatea publică şi ce ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a societăţii în context mai larg.

Pentru coordonarea sistemului narcologic în Republica Moldova, prin ordin al ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, a fost nominalizată Instituţia Medico-Sanitară Publică "Dispensarul Republican de Narcologie", care acordă în prezent următoarele servicii: tratament ambulatoriu, staţionar şi de susţinere; consiliere individuală şi de grup; testare psihologică după diferite metode; testare la prezenţa HIV şi la prezenţa substanţelor stupefiante; activităţi de informare şi educaţie în grupurile cu destinaţie specială asupra riscurilor legate de consumul de substanţe psihoactive, formarea unui comportament de tip "inofensiv"; activităţi de prevenţie primară, bazată pe conceptele deciziei informate, în instituţiile de învăţământ primar şi secundar general din Republica Moldova; informarea şi educaţia populaţiei asupra prevenirii consumului de substanţe psihoactive.

28. Pe întreg teritoriul Republicii Moldova se atestă tendinţa în creştere a polinarcomaniei, inclusiv prin combinarea substanţelor licite (alcool şi medicamente prescrise) şi ilicite, precum şi apariţia şi răspândirea substanţelor psihoactive noi. În ceea ce priveşte cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri, 582 de bolnavi au beneficiat de tratament în condiţii de staţionar. Din totalul celor admişi la tratament specializat pentru consum de droguri, 67,3% consumatori îşi administrau drogul injectându-se. Procentul celor care au fost admişi pentru prima dată la tratament este de 71,4%, atestându-se preponderent consumul de preparate din grupa opiaceelor (heroină – 73,5%), urmate de preparatele din grupa canabisului, grupa amfetaminelor, etnobotanice. Se remarcă o preponderenţă a bărbaţilor (83,1%), grupa de vârstă fiind 25-34 de ani (57,5%).

29. Se afirmă în continuare prevalarea drogurilor injectabile, preponderent în mediul populaţiei masculine, în mediul tineretului, având efecte serioase asupra potenţialului demografic şi economic.

III. OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE

30. Viziunea strategică

Republica Moldova este un stat în care se respectă standardele internaţionale, se respectă şi se apără drepturile şi libertăţile persoanelor, consumul ilicit de droguri este unul scăzut, persoanele consumatoare de droguri au dreptul şi beneficiază de tratament, fenomenul traficului ilicit de droguri este pedepsit, iar veniturile obţinute din activitatea infracţională sunt confiscate, cu folosirea mijloacelor legale.

Prezenta Strategie îşi propune o abordare multidisciplinară şi echilibrată a problemelor ce ţin de consumul de droguri, bazată pe o cooperare interdepartamentală, interdisciplinară şi intersectorială de toate nivelurile, valorificând învăţămintele desprinse din punerea în aplicare a strategiilor şi planurilor de acţiuni anterioare şi având drept fundament trei domenii strategice generale ale politicii moderne în domeniul drogurilor, care se completează reciproc:

1) reducerea cererii de droguri (prevenirea primară a consumului de droguri, tratamentul, reabilitarea şi resocializarea consumatorilor de droguri);

2) reducerea riscurilor condiţionate de consum de droguri (proiecte şi programe de reducere a riscurilor prin educaţia pentru sănătate, informaţii despre riscurile consumului de droguri, schimb de seringi, tratamentul de substituţie, testarea la HIV, screening-ul infecţiilor cu transmitere sexuală, consiliere psihologică);

3) reducerea ofertei de droguri (exercitarea controlului asupra circulaţiei legale a drogurilor şi combaterea traficului şi distribuirii ilicite de droguri).

31. Domeniul reducerii cererii de droguri (prevenirea primară a consumului de droguri, tratamentul, reabilitarea şi resocializarea consumatorilor de droguri) include următoarele obiective specifice:

a) dezvoltarea unui sistem eficient de formare iniţială şi continuă a specialiştilor în domeniul circuitului ilegal al drogurilor;

b) dezvoltarea rolului proactiv al familiilor în viaţa copiilor în vederea formării sau consolidării abilităţilor pentru creşterea influenţei factorilor de protecţie;

c) organizarea campaniilor naţionale/locale de sensibilizare a opiniei publice;

d) informarea asupra efectelor negative ale consumului şi traficului de droguri, desfăşurarea măsurilor de prevenire în locurile de detenţie;

e) asigurarea continuităţii şi a calităţii tratamentului farmacologic al dependenţei de opiacee;

f) sporirea asistenţei medicale şi farmaceutice în tratamentul persoanelor dependente de droguri opiacee şi menţinerea în tratament a acestora;

g) dezvoltarea serviciilor de reabilitare şi asistenţă pentru consumatorii de droguri care se eliberează din detenţie în vederea prevenirii recidivei criminale a acestora;

h) creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a consumatorilor de droguri, precum şi dezvoltarea de intervenţii adecvate în vederea prevenirii deceselor sau bolilor infecţioase asociate consumului de droguri;

i) dezvoltarea serviciilor de reabilitare alternativă, prin intermediul organizaţiilor necomerciale, şi a serviciilor specializate, luând în considerare necesităţile particulare ale femeilor şi ale bărbaţilor;

j) tratamentul persoanelor dependente de droguri aflate în locurile de detenţie.

Măsurile necesare:

a) dezvoltarea sistemului de prevenire a consumului de droguri în societate;

b) elaborarea unui mecanism pentru formarea continuă a cadrelor didactice în domeniul prevenirii consumului de droguri;

c) asigurarea accesului consumatorilor de droguri la sistemul de asistenţă medicală, psihologică şi socială de calitate;

d) implicarea asociaţiilor obşteşti/organizaţiilor neguvernamentale în consilierea, motivarea şi menţinerea pacienţilor în tratamentul de substituţie;

e) instruirea personalului care lucrează în servicii medico-sociale în vederea evitării supradozelor şi a tratamentului acestora la consumatorii de droguri;

f) dezvoltarea serviciilor de reabilitare alternativă specifice necesităţilor particulare ale femeilor şi ale bărbaţilor;

g) asigurarea tratamentului de substituţie cu metadonă în instituţiile penitenciare;

h) crearea unui cadru normativ şi dezvoltarea mecanismelor în vederea implementării serviciilor de asistenţă, a măsurilor alternative detenţiei şi sancţiunilor privative de libertate pentru consumatorii de droguri aflaţi în conflict cu legea.

32. Domeniul reducerii riscurilor condiţionate de consumul de droguri include următoarele obiective specifice:

a) asigurarea accesului la serviciile de reducere a riscurilor al consumatorilor de droguri injectabile;

b) fortificarea rolului poliţiei în asigurarea accesului consumatorilor de droguri la servicii de reducere a riscurilor condiţionate de consumul de droguri;

c) implementarea măsurilor alternative arestului preventiv şi pedepselor privative de libertate în cazurile asociate consumului de droguri.

Măsurile necesare:

a) implementarea programelor de reducere a riscurilor condiţionate de consumul de droguri în societatea civilă (puncte consultative şi schimb de seringi, activităţi de la egal la egal în teren, testare comunitară la HIV şi infecţiile cu transmitere sexuală, activităţi de prevenire HIV prin intermediul farmaciilor şi al serviciilor mobile);

b) implementarea programelor de reducere a riscurilor condiţionate de consumul de droguri în locurile de detenţie;

c) implementarea prevederilor Ordinului Inspectoratului General al Poliţiei nr.54/2015 privind aprobarea Instrucţiunii metodice cu privire la intervenţia Poliţiei în prevenirea şi profilaxia HIV în mediul grupurilor cu risc sporit de infectare;

d) elaborarea conceptului privind implementarea formelor de asistenţă alternativă sau complementară detenţiei în cazurile asociate consumului de droguri;

e) identificarea necesarului de intervenţie şi modificarea cadrului normativ în vederea implementării serviciilor de asistenţă, a măsurilor alternative detenţiei şi sancţiunilor privative de libertate în cazurile asociate consumului de droguri.

33. Domeniul reducerii ofertei de droguri (exercitarea controlului asupra circulaţiei legale a drogurilor şi combaterea traficului şi distribuirii ilicite de droguri) include următoarele obiective specifice:

a) dezvoltarea şi consolidarea sistemului instituţional şi legislativ privind combaterea ofertei de droguri;

b) cooperarea între instituţiile implicate în domeniul reducerii ofertei de droguri, pentru asigurarea în continuare a unei abordări echilibrate şi integrate cu privire la aplicarea legii şi lupta împotriva drogurilor;

c) eficientizarea activităţilor specifice de combatere a ofertei de droguri, a traficului ilicit de substanţe stupefiante, psihotrope şi precursori, precum şi controlul domeniilor conexe: corupţie şi spălare de bani;

d) dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în contextul implementării programelor de reducere a ofertei de droguri.

Măsurile necesare:

a) elaborarea şi adoptarea unor proceduri comune de lucru între instituţiile implicate în domeniul reducerii ofertei de droguri, inclusiv în ceea ce priveşte soarta bunurilor confiscate ca urmare a săvârşirii de infracţiuni în domeniul drogurilor;

b) îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a problematicii drogurilor la nivel naţional, în raport cu tendinţele şi evoluţiile traficului şi consumului ilicit de droguri;

c) desfăşurarea măsurilor speciale de investigaţii şi a acţiunilor de urmărire penală în scopul prevenirii şi combaterii traficului ilicit de droguri, în special implicarea investigatorilor sub acoperire şi efectuarea livrării controlate;

d) identificarea timpurie a noilor tipuri de droguri şi introducerea acestora sub controlul statal.

34. Sarcinile urmărite prin prezenta Strategie sunt:

1) controlul de stat în continuare asupra fenomenului consumului şi traficului ilicit de droguri şi stabilirea sau prevenirea, studierea pericolului social;

2) reducerea riscurilor asociate consumului tuturor tipurilor de droguri şi a efectelor economice, de sănătate, sociale, infracţionale şi de securitate asupra cetăţenilor şi societăţii;

3) reducerea impactului asupra calităţii vieţii consumatorilor tuturor tipurilor de droguri, vieţii familiilor lor şi altor persoane apropiate, prin acordarea unui spectru larg de servicii de calitate de reducere a riscurilor, tratament, reabilitare şi resocializare;

4) reducerea accesibilităţii drogurilor, în special în cazul minorilor, prin utilizarea corespunzătoare a instrumentelor legale şi instituţionale;

5) contracararea tranzitului şi introducerii drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova prin contrabandă, inclusiv prin intermediul serviciilor prestate de Întreprinderea de Stat "Poşta Moldovei";

6) asigurarea accesului liber la tratament şi reabilitare pentru consumatorii de droguri, inclusiv în locurile de detenţie şi în urma eliberării din detenţie;

7) diminuarea numărului de infracţiuni săvârşite prin orientarea directă spre identificarea şi destructurarea grupărilor criminale implicate în trafic ilicit de droguri;

8) reducerea numărului de decese asociate consumului de droguri şi/sau supradozaj;

9) implementarea măsurilor alternative arestului preventiv şi pedepselor privative de libertate în cazurile asociate consumului de droguri;

10) instituirea reţelei coordonatorilor de politici în domeniul drogurilor şi a comisiilor interdisciplinare de consiliere în probleme de droguri la nivel local;

11) definirea şi distribuirea responsabilităţilor şi competenţelor tuturor entităţilor-cheie, inclusiv ale asociaţiilor obşteşti, implicate în promovarea politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile;

12) ridicarea nivelului de instruire iniţială şi continuă a specialiştilor în domeniu, inclusiv din cadrul autorităţilor implicate;

13) pregătirea cursurilor de instruire în domeniul drogurilor pentru a consolida capacitatea grupurilor relevante de profesionişti, inclusiv a celor din cadrul asociaţiilor obşteşti;

14) înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog ca autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului, cu rolul coordonării unitare a combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, dezvoltării şi promovării politicilor în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, cu pârghii naţionale coerente de prevenire, asistenţă, monitorizare, control şi combatere a fenomenului în cauză, în strânsă corelaţie cu standardele internaţionale.

IV. REZULTATELE SCONTATE

35. Realizarea obiectivelor propuse urmează să genereze până în anul 2027 un impact favorabil asupra sănătăţii, ordinii şi siguranţei publice. În acest sens, planurile de acţiuni aferente prezentei Strategii stabilesc concret măsurile şi intervenţiile în domeniul reducerii cererii de droguri, reducerii riscurilor condiţionate de consumul de droguri şi a ofertei drogurilor, pornind de la o abordare coerentă şi eficientă, prin care se urmăreşte:

1) reducerea nivelului consumului şi dependenţei de droguri, precum şi a consecinţelor generate de acestea la nivelul sănătăţii, ordinii şi siguranţei publice;

2) reducerea disponibilităţii drogurilor pe piaţă;

3) dezvoltarea mecanismelor şi intervenţiilor de asistenţă complexă a persoanelor consumatoare şi dependente de droguri;

4) instituirea implementării măsurilor alternative arestului preventiv şi pedepselor privative de libertate în cazurile asociate consumului de droguri;

5) promovarea cunoaşterii fenomenului prin evaluarea sistematică a tendinţelor şi provocărilor din domeniul drogurilor, în vederea fundamentării răspunsului instituţiilor şi structurilor societăţii civile;

6) asigurarea cadrului necesar dialogului şi cooperării între instituţiile implicate şi sectorul neguvernamental.

36. Strategia abordează domeniul reducerii ofertei de droguri din perspectiva elementelor sale intrinseci, şi anume oferta de droguri pe piaţa ilicită şi măsuri de monitorizare, reducere şi control.

37. În scopul fortificării capacităţii de răspuns a instituţiilor statului la fenomenul traficului de droguri, în special la reducerea ofertei de droguri, sunt necesare:

1) cunoaşterea dimensiunii ofertei de droguri pentru Republica Moldova;

2) cunoaşterea numărului estimativ de consumatori, clasificaţi după tipul şi categoria de drog consumată, pentru aprecierea dimensiunii cererii;

3) dezvoltarea şi consolidarea sistemului instituţional şi legislativ privind combaterea ofertei de droguri;

4) eficientizarea activităţilor specifice de combatere a ofertei de droguri, a traficului ilicit de substanţe stupefiante, psihotrope şi precursori, precum şi controlul domeniilor conexe: corupţie şi spălare de bani;

5) consolidarea coordonării operaţionale între instituţii cu responsabilităţi în domeniul circulaţiei substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor;

6) fortificarea mecanismelor de cooperare poliţienească şi judiciară în cadrul forumurilor europene, internaţionale şi ale zonelor de interes strategic internaţional pentru Republica Moldova.

38. Programele de prevenire se vor axa pe difuzarea intensă, spre atenţia publicului larg, a informaţiei şi a intervenţiilor educative despre nocivitatea şi riscurile aferente consumului de droguri, substanţelor stupefiante sau psihotrope, îndeosebi printre tineri, deoarece, conform datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, evoluează tendinţele de săvârşire a infracţiunilor de către minorii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 17 ani, care în 2015 au comis 23 de infracţiuni, în 2016 – 14 infracţiuni, în 2017 – 31 de infracţiuni, iar în 2018 – 19 infracţiuni.

39. Majorarea numărului de persoane implicate în săvârşirea acestui gen de infracţiuni impune stabilirea unui şir de obiective şi întreprinderea de acţiuni concrete în domeniul respectiv, care vor conduce la diminuarea numărului de consumatori minori şi tineri, precum şi la micşorarea numărului de crime comise de acest contingent de persoane.

V. MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR

40. Pentru realizarea măsurilor ce se impun, precum şi pentru eficientizarea implementării acestora, este necesară îmbunătăţirea calităţii şi funcţionalităţii sistemului actual de coordonare a activităţilor interdisciplinare de toate nivelurile în administraţia publică, desfăşurate în domeniul sănătăţii, reducerii ofertei de droguri, cererii de droguri şi reducerii riscurilor.

Totodată, se constată un număr relativ mic de organizaţii neguvernamentale care participă la procesul consultativ, precum şi participarea pasivă a administraţiei publice locale. Nu există o abordare bazată pe comunitate în primul rând, afirmându-se sarcina de combatere şi de aplicare a legii coercitive, în detrimentul prevenirii şi formelor aplicabile de asistenţă socială şi comunitară.

Comisia Naţională Antidrog nu are competenţe clare cu privire la dezvoltarea sau monitorizarea punerii în aplicare a Planului naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2020-2021. Există necesitatea creării unui secretariat permanent (în locul unei persoane care cumulează şi alte funcţii) şi a fortificării Observatorului Naţional pentru Droguri, în scopul asigurării implementării reale a sarcinilor Comisiei Naţionale Antidrog şi dezvoltării sistemului informaţional în domeniul drogurilor, cu iniţierea unui proces care ar rezulta cu aprobarea acestuia de către Guvern.

Pentru a asigura implementarea Planului naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2020-2021, obiectivele puse în sarcina ministerelor de resort şi a altor actori trebuie negociate cu aceştia din urmă, inclusiv cu distribuirea clară a sarcinilor în Planul de acţiuni prenotat şi alocarea bugetului necesar. La final se sugerează evaluarea lunară a progresului de implementare a activităţilor planificate în cadrul unui comitet al reprezentanţilor Comisiei Naţionale Antidrog, în vederea intensificării continue a cooperării interdepartamentale a membrilor comitetului şi a controlului asupra implementării Planului naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2020-2021.

41. Comisia Naţională Antidrog

Comisia Naţională Antidrog, în calitate de organ consultativ, coordonator şi de iniţiativă al Guvernului, creează o platformă pentru comunicarea continuă cu ministerele, alţi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale, asociaţii obşteşti, alte entităţi care contribuie la implementarea politicii în domeniul drogurilor (inclusiv organizaţiile necomerciale). Comisia Naţională Antidrog prezintă Guvernului proiecte de strategii antidrog şi planuri de acţiuni, coordonează şi evaluează implementarea acestora şi supraveghează, la toate etapele, îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezenta Strategie şi în planurile naţionale de acţiuni.

La propunerea Comisiei Naţionale Antidrog, Guvernul va cofinanţa programele multidisciplinare în cadrul politicii în acest domeniu, implementate la nivel local. Implementarea politicii la nivel naţional în domeniul drogurilor este asigurată prin cooperarea dintre reprezentanţii desemnaţi ai autorităţilor administraţiei publice de toate nivelurile şi reprezentanţii cercurilor de profesionişti, inclusiv ai organizaţiilor neguvernamentale, care, prin comisiile naţionale interdepartamentale şi grupurile de lucru, vor contribui la pregătirea şi implementarea activităţilor comune bazate pe dovezi.

În transferul de sarcini şi cunoştinţe de la nivelul central la cel local şi viceversa, autorităţile locale au un rol esenţial. Astfel, implicarea acestor organe în elaborarea proiectului planurilor de acţiuni pentru implementarea politicii naţionale în domeniul drogurilor şi negocierea cu acestea sunt de o importanţă majoră.

42. Comitetul executiv al Comisiei Naţionale Antidrog

Comitetul executiv al Comisiei Naţionale Antidrog, constituit în cadrul Comisiei Naţionale Antidrog, reprezintă o structură de coordonare permanentă, ce urmăreşte asigurarea unei colaborări eficiente între autorităţile administraţiei publice centrale membre ale Comisiei Naţionale Antidrog.

Organizarea şi dirijarea activităţii Comitetului executiv al Comisiei Naţionale Antidrog sunt asigurate de către Ministerul Afacerilor Interne.

În conformitate cu priorităţile Strategiei, Comitetul executiv al Comisiei Naţionale Antidrog va aborda problemele care solicită decizii urgente în domeniul combaterii consumului şi traficului ilicit de droguri, va gestiona activităţile organizatorice pentru îndeplinirea obiectivelor şi atribuţiilor Comisiei Naţionale Antidrog, va realiza coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a consumului şi traficului ilicit de droguri, precum şi cooperarea în domeniul respectiv cu membrii Comisiei Naţionale Antidrog, autorităţile publice şi cu reprezentanţii societăţii civile, va asigura crearea şi activitatea grupurilor de lucru pentru elaborarea planurilor naţionale de acţiuni antidrog, în scopul implementării prevederilor Strategiei naţionale antidrog pentru anii 2020-2027, va monitoriza realizarea acţiunilor prevăzute în planurile naţionale de acţiuni antidrog, va efectua schimbul de date şi informaţii cu membrii Comisiei Naţionale Antidrog, precum şi va identifica şi va elabora propuneri de perfecţionare a legislaţiei în domeniul drogurilor.

43. Ministerul Sănătăţii

Ministerul Sănătăţii este responsabil de implementarea legislaţiei cu privire la circulaţia legală a substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor supuse controlului. Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor din cadrul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale este responsabil de eliberarea şi retragerea autorizaţiilor pentru activităţi cu substanţe stupefiante, psihotrope şi precursori, autorizarea importului şi exportului acestor substanţe, precum şi de raportarea către Organizaţia Naţiunilor Unite a informaţiei privind circulaţia substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor în Republica Moldova. Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor supraveghează şi estimează, de asemenea, cantitatea de substanţe stupefiante şi psihotrope necesară în scopuri de tratament.

Politica în domeniul drogurilor este parte integrantă a Politicii Naţionale de Sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.886/2007. Ministerul Sănătăţii este responsabil de implementarea şi finanţarea tuturor tipurilor de tratament al dependenţei de substanţe, programelor de reducere a riscurilor pentru sănătate asociate consumului de droguri, educaţia pentru sănătate menită să promoveze un mod de viaţă sănătos şi creşterea profesională a personalului ministerului şi altor parteneri, precum şi a prestatorilor de servicii medicale relevante.

Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică este o parte componentă organizaţională a Ministerului Sănătăţii şi este responsabilă de colectarea, analiza şi diseminarea datelor despre situaţia consumului ilicit de droguri, consecinţele acestora şi măsurile din cadrul politicilor antidrog implementate la toate nivelurile. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică va coordona şi va gestiona metodologic alte instituţii şi organizaţii de stat şi neguvernamentale care vor contribui la colectarea datelor în cadrul indicatorilor monitorizaţi.

[Pct.43 modificat prin Hot.Guv. nr.190 din 23.03.2022, în vigoare 25.03.2022]

44. Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Ministerul Educaţiei şi Cercetării se ghidează de Conceptul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii "Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea", conform căruia consumul de droguri, împreună cu consumul de alcool şi tutun, constituie o problemă ce periclitează sănătatea publică şi împiedică dezvoltarea sănătoasă a tinerilor. Promovarea acţiunilor de informare, educare, comunicare, în special pentru tineri, privind prevenirea consumului de droguri este proprie şi activităţilor din domeniile educaţie, cultură, tineret şi sport.

În activitatea sa, Ministerul Educaţiei şi Cercetării coordonează implementarea programelor de educaţie care includ unităţi de conţinut privind prevenirea consumului ilicit de droguri în instituţiile de învăţământ primar şi secundar general, profesional tehnic şi superior. Promovarea educaţiei pentru sănătate reprezintă unul dintre obiectivele prioritare ale sistemului educaţional.

[Pct.44 modificat prin Hot.Guv. nr.190 din 23.03.2022, în vigoare 25.03.2022]

45. Ministerul Afacerilor Interne

În cadrul politicii în domeniul drogurilor, Ministerul Afacerilor Interne este preponderent responsabil de implementarea Convenţiei contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, adoptată la Viena la 20 decembrie 1988, îndeosebi în ceea ce priveşte întreprinderea măsurilor menite să combată oferta de droguri ilicite şi cultivarea plantelor pentru producerea drogurilor. În sens general, Ministerul Afacerilor Interne răspunde pentru apărarea ordinii şi securităţii publice, combaterea crimelor săvârşite în domeniul drogurilor şi instruirea profesională a personalului său.

Ministerul Afacerilor Interne deţine un rol important în controlul şi aplicarea legii în ceea ce priveşte circulaţia legală a drogurilor, a substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor.

Ministerul Afacerilor Interne asigură contracararea, constatarea şi investigarea, în limitele competenţelor, a traficului ilegal peste frontiera de stat a drogurilor, a substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor, iar în absenţa organelor vamale, efectuează reţinerea acestora.

O atenţie deosebită va fi acordată elaborării şi implementării măsurilor şi intervenţiilor specifice pentru a preveni consumul de droguri printre poliţişti, precum şi implicarea lor potenţială în traficul ilicit de droguri.

46. Ministerul Justiţiei

Ministerul Justiţiei este responsabil de organizarea activităţii în vederea reducerii consumului de droguri şi a riscurilor asociate consumului de droguri în instituţiile penitenciare. În acest scop, Administraţia Naţională a Penitenciarelor implementează măsuri şi intervenţii cu scopul de a preveni ori de a reduce pătrunderea drogurilor în instituţiile de detenţie, pe de o parte, şi de a oferi servicii de prevenire, reabilitare (comunităţi terapeutice), tratament, minimalizare a riscului şi asistenţa corespunzătoare persoanelor dependente de droguri în condiţiile de detenţie, pe de altă parte.

De asemenea, Ministerul Justiţiei poartă răspundere pentru instruirea profesională a personalului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor referitor la măsurile şi intervenţiile menţionate mai sus cu privire la droguri şi consumul de droguri.

Prin intermediul Inspectoratului Naţional de Probaţiune, Ministerul Justiţiei este responsabil de asigurarea funcţionării, în baza tipurilor probaţiunii presentenţială, sentenţială în comunitate şi postpenitenciară, a serviciilor de reintegrare socială a ex-deţinuţilor cu probleme asociate consumului de droguri, de monitorizare a comportamentului infractorilor neîncarceraţi şi de instruire profesională a consilierilor de probaţiune în problemele legate de droguri, cu care, de regulă, se confruntă subiecţii probaţiunii.

47. Ministerul Apărării

Ţinând cont de rolul în asigurarea securităţii militare şi a suveranităţii Republicii Moldova, precum şi de riscul sporit pe care îl are consumul de droguri de către toate categoriile de militari care îndeplinesc serviciul de gardă şi de luptă cu arma, Ministerul Apărării este responsabil de identificarea timpurie a consumatorilor sau a potenţialilor consumatori de droguri din rândul militarilor, precum şi de instruirea, prin intermediul unor programe de informare şi educare adresate efectivului corpului de comandă, a corpului didactic al instituţiilor de învăţământ militar şi a altor categorii de militari referitor la problema consumului de droguri.

48. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene urmăreşte direct sau în colaborare cu alte autorităţi naţionale aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale în domeniul drogurilor la care Republica Moldova este parte. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va coordona îndeplinirea obligaţiilor ce ţin de domeniul drogurilor, asumate de Republica Moldova în cadrul procesului de integrare europeană.

49. Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor

În vederea suprimării livrării ilegale de droguri, autorităţile vamale desfăşoară activităţi care se axează pe identificarea partidelor ilegale de droguri din/spre alte ţări. În acest sens, Serviciul Vamal efectuează controale ale mărfurilor la frontieră şi inspecţii în cadrul oficiilor vamale interne, precum şi controale aleatorii pe tot teritoriul Republicii Moldova.

Autorităţile vamale au împuterniciri similare cu cele ale organelor de poliţie în descoperirea crimelor legate de contrabanda de droguri, inclusiv urmărirea penală în aceste cazuri.

50. Serviciul de Informaţii şi Securitate

Serviciul de Informaţii şi Securitate, în limitele competenţelor sale, elaborează şi realizează un sistem de măsuri orientate spre descoperirea, prevenirea şi contracararea organizaţiilor sau grupărilor ilegale implicate în traficul ilicit de droguri care periclitează securitatea de stat. Serviciul de Informaţii şi Securitate desfăşoară măsuri în comun cu serviciile speciale din alte state în vederea combaterii traficului internaţional de droguri, a contracarării riscurilor generate de fenomenul traficului şi consumului de droguri, precum şi acordă prin forţe şi mijloace disponibile, inclusiv tehnice, sprijin organelor afacerilor interne şi altor organe de drept la combaterea traficului ilicit de droguri.

51. Autorităţile locale

Autorităţile locale trebuie să devină subiecţii importanţi în elaborarea şi implementarea politicii naţionale în domeniul drogurilor şi introducerea acestei politici la nivelurile relevante ale administraţiei publice, inclusiv prin organizarea serviciilor şi alocarea fondurilor locale.

Autorităţile locale vor implementa măsuri şi intervenţii antidrog, în conformitate cu obiectivele, principiile şi procedurile recomandate de prezenta Strategie, cu luarea în considerare a condiţiilor şi cerinţelor locale.

Autorităţile locale, de asemenea, realizează strategii şi planuri proprii antidrog în diferită măsură şi sunt active în exercitarea politicilor proprii în domeniul drogurilor. Eterogenitatea abordării acestora se poate manifesta printr-o serie întreagă de aspecte, însă implementarea prezentei Strategii se referă şi contribuie primordial la o armonizare şi implementare mai bună a practicilor bazate pe dovezi pe tot teritoriul Republicii Moldova.

52. Organizaţiile internaţionale şi asociaţiile obşteşti

Parteneri-cheie ai autorităţilor publice în problemele politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile sunt reprezentanţii comunităţii de experţi, inclusiv din cadrul asociaţiilor obşteşti care prestează servicii în domeniu.

Autorităţile publice în colaborare cu organizaţiile internaţionale şi asociaţiile obşteşti, în calitate de parteneri, vor contribui la planificarea şi implementarea proiectelor şi activităţilor în cadrul politicii din domeniul drogurilor, la evaluarea acestor măsuri şi activităţi, la sporirea calităţii şi eficienţei serviciilor lor, indiferent de sursa lor de finanţare.

Asociaţiile obşteşti prestează, de asemenea, servicii de prevenire, asistenţă, tratament, reabilitare şi reducere a riscurilor asociate consumului de droguri. Acestea constituie un sistem complex de servicii oferite diverselor grupuri afectate de consumul tuturor tipurilor de droguri.

53. Mass-media

Rolul mass-mediei în profilaxia dependenţei de droguri, prevenirea şi reprimarea criminalităţii ce ţine de traficul ilicit şi consumul drogurilor constă în sensibilizarea opiniei publice asupra fenomenului infracţional şi activităţii actorilor implicaţi în prevenirea şi reprimarea consumului şi traficului ilicit de droguri.

Informarea publicului larg şi îndeosebi a tinerilor despre riscurile potenţiale asociate consumului tuturor tipurilor de droguri reprezintă o condiţie esenţială pentru stoparea/reducerea consumului de droguri, a ofertei de droguri, precum şi a daunelor asociate, cauzate indivizilor şi societăţii în ansamblu.

VI. COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

54. Republica Moldova va participa activ la iniţiativele comune lansate pe plan internaţional şi va asigura coordonarea eficientă a activităţilor proprii cu cele desfăşurate de partenerii externi, atât în faza de planificare, cât şi în cea de evaluare şi implementare a acţiunilor.

Activitatea internaţională se va desfăşura prin cooperare şi coordonare atât pe plan bilateral, cât şi în cadrul organizaţiilor şi forumurilor internaţionale.

Drept indicator al realizării obiectivelor trasate este recunoaşterea internaţională a Republicii Moldova ca partener de încredere în efortul global de reducere a cererii şi ofertei de droguri în cadrul relaţiilor cu Uniunea Europeană, precum şi în cadrul organizaţiilor internaţionale.

55. Obiectivul de cooperare internaţională se va realiza prin:

1) dezvoltarea relaţiilor cu Uniunea Europeană, asigurând preluarea şi implementarea corespunzătoare a prevederilor acquis-ului comunitar, dezvoltarea relaţiilor parteneriale ale instituţiilor naţionale implicate în reducerea cererii/ofertei de droguri cu structurile similare ale Uniunii Europene şi ale statelor-membre în vederea asigurării transferului de date, informaţii, experienţe şi desfăşurarea de acţiuni comune, participarea activă la activităţile realizate de Uniunea Europeană în domeniile prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri;

2) intensificarea relaţiilor cu alte state şi structuri internaţionale implicate în lupta împotriva drogurilor, prin participarea Republicii Moldova la activităţile forurilor internaţionale ce au drept obiectiv combaterea traficului şi consumului de droguri, intensificarea cooperării bilaterale şi multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau cu cele aflate pe rutele de trafic ilicit al drogurilor, dezvoltarea relaţiilor parteneriale cu statele care au experienţă relevantă în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri în scopul asigurării transferului de experienţă;

3) participarea la programele internaţionale privind reducerea cererii şi ofertei de droguri, prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, reducerea efectelor asociate, tratamentul şi recuperarea persoanelor dependente de droguri, participarea la programe de luptă împotriva drogurilor, inclusiv informarea adecvată privind substanţele psihotrope utilizate corect în medicină, lansate de către organizaţiile internaţionale sau structurile guvernamentale ori neguvernamentale din alte state, implicarea activă a comunităţilor locale în proiecte internaţionale;

4) raportarea către platformele Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Uniunea Europeană, către sistemele de avertizare timpurie despre apariţia şi consecinţele consumului substanţelor psihoactive noi.

VII. PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE

56. Activităţile de monitorizare şi control asupra executării Strategiei şi a planurilor naţionale de acţiuni antidrog se pune în sarcina Comisiei Naţionale Antidrog, care va colabora cu toate instituţiile implicate.

Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii asigură monitorizarea situaţiei în domeniul drogurilor şi întocmeşte anual Raportul naţional cu privire la situaţia drogurilor în Republica Moldova în baza datelor complexe privind consumul şi traficul de droguri, precum şi consecinţele acestora.

Rapoartele anuale ale Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică vor servi drept bază pentru adoptarea deciziilor de rigoare şi pentru elaborarea planurilor de acţiuni ale politicilor în domeniul drogurilor.

Pentru asigurarea eficienţei politicii implementate în domeniul drogurilor, este necesar ca toate măsurile să fie monitorizate şi să fie evaluată eficienţa acestora. După caz, activităţile urmează a fi ajustate în funcţie de schimbarea tendinţelor traficului şi consumului de droguri, precum şi în baza noilor dovezi ştiinţifice.

Planurile naţionale de acţiuni antidrog sunt parte integrantă a prezentei Strategii şi servesc drept mecanism de bază pentru implementarea acesteia.

După realizarea Planului naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2020-2021, în baza recomandărilor, precum şi a rezultatelor evaluate, vor fi elaborate şi aprobate planurile naţionale de acţiuni antidrog pentru anii 2022-2023, 2024-2025 şi, respectiv, 2026-2027.

[Pct.56 modificat prin Hot.Guv. nr.190 din 23.03.2022, în vigoare 25.03.2022]

57. Politica în domeniul drogurilor constituie un set complex de măsuri sociale de prevenire, control, educaţie, asistenţă şi tratament etc., inclusiv aplicarea legii, care sunt implementate la nivel internaţional, naţional şi local.

Scopul final este de a reduce consumul tuturor tipurilor de droguri şi/sau de a reduce riscul potenţial şi daunele care pot apărea în viaţa cetăţenilor şi a societăţii, precum şi de a acorda posibilitatea de tratament, reabilitare şi integrare socială.

Aceste măsuri pot fi aplicate eficient doar într-un mediu organizaţional şi instituţional operaţional, bazat pe angajamente, experienţe şi cooperare pe plan naţional şi internaţional, pe dovezi ştiinţifice, informaţii şi evaluare a acţiunilor întreprinse, astfel încât să fie finanţate doar măsurile şi activităţile eficiente, cu respectarea pluralismului de opinii.

Activităţile în toate domeniile trebuie să fie coordonate pentru asigurarea unei abordări comune în atingerea scopurilor trasate în prezenta Strategie.

58. Autorităţile responsabile de implementarea obiectivelor şi acţiunilor specificate în Planul naţional de acţiuni antidrog vor asigura întreprinderea măsurilor necesare în vederea realizării integrale, în termenele stabilite şi conform competenţelor ce le sunt atribuite, a acţiunilor incluse în Planul naţional de acţiuni antidrog şi anual, până la data de 31 martie, vor elabora rapoarte detaliate de analiză, evaluare a activităţilor şi a acţiunilor realizate.

59. Raportul anual privind evaluarea realizării Strategiei va fi elaborat de către Secretariatul Comisiei Naţionale Antidrog, în baza informaţiilor şi datelor furnizate de către autorităţile responsabile şi parteneri.

60. Raportul anual generalizat va fi prezentat spre examinare şi aprobare preşedintelui Comisiei Naţionale Antidrog şi ulterior va fi publicat pe pagina web oficială a Ministerului Afacerilor Interne.

VIII. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR

61. Finanţarea acţiunilor prevăzute în planurile naţionale de acţiuni antidrog se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în acest scop în bugetele autorităţilor publice implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

Totodată, Comisia Naţională Antidrog va participa la realizarea măsurilor şi acţiunilor stipulate în planurile naţionale de acţiuni antidrog în calitate de organ consultativ, va monitoriza implementarea prevederilor Strategiei.

62. Mijloacele financiare provenite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, indicate în costurile acţiunilor planurilor naţionale de acţiuni antidrog, şi care urmează a fi implementate în cadrul instituţiilor medicale vor reprezenta resurse proprii ale instituţiilor medicale, obţinute în temeiul legislaţiei, conform contractelor încheiate cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină, în limitele mijloacelor financiare disponibile.

IX. ETAPELE DE IMPLEMENTARE

63. Implementarea prezentei Strategii se va realiza în patru etape:

1) etapa I – perioada 2020-2021;

2) etapa a II-a – perioada 2022-2023;

3) etapa a III-a – perioada 2024-2025;

4) etapa a IV-a – perioada 2026-2027.

64. În scopul implementării Strategiei este elaborat Planul naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2020-2021.

65. Planul naţional de acţiuni antidrog pentru etapa a II-a va fi elaborat la sfârşitul anului 2021 (pentru perioada 2022-2023), pentru etapa a III-a va fi elaborat la sfârşitul anului 2023, pentru etapa a IV-a – la sfârşitul anului 2025, fiind toate aprobate de Guvern. Planurile vor reprezenta continuitatea realizării obiectivelor propuse astfel încât să asigure eliminarea problemelor abordate în prezenta Strategie.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.233/2020

PLAN

naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2020-2021