Acord din 13.05.2016 dintre Ministerul Mediului al Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare privind implementarea Proiectului "Consolidarea cadrului instituţional în sectorul alimentării cu apă şi sanitaţie din Republica Moldova" (Faza 01)

ACORD BILATERAL

A C O R D

dintre  Ministerul  Mediului al  Republicii  Moldova şi  Agenţia Elveţiană

pentru Dezvoltare şi Cooperare şi Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare

privind implementarea Proiectului "Consolidarea cadrului instituţional

 în sectorul alimentării cu apă şi sanitaţie din Republica Moldova"

(Faza 01)

 Chişinău, 13 mai 2016

(în vigoare 13.05.2016)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 217-229 art. 1208 din 22.07.2016

* * *

Notă: Ordinul MAE şi IE nr.614-T-05 din 21.06.2016

Notă: Vezi varianta engleză a Acordului

Notă: Vezi Amendamentul din 19.08.2019

Şi-a încetat acţiunea: 31.08.2020

Ordin MAEIE nr.117-T-04 din 30.04.2021

În efortul de consolidare a relaţiilor prieteneşti dintre cele trei ţări, reprezentate prin Ministerul Mediului al Republicii Moldova, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare,

În conformitate cu şi întru asigurarea realizării Acordului Cadru privind Cooperarea Tehnică şi Financiară şi Ajutorul Umanitar dintre Consiliul Federal al Elveţiei şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la 20 septembrie 2001 şi Acordului de Dezvoltare şi Cooperare dintre Guvernul Republicii Austria şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la 21 octombrie 2008,

Întru respectarea principiilor democratice şi drepturilor fundamentale ale omului, conform celor stabilite în Declaraţia Universală privind Drepturile Omului, care inspiră politicile interne şi externe ale Părţilor şi constituie un element esenţial pe picior de egalitate cu obiectivele prezentului Acord,

Ministerul Mediului al Republicii Moldova şi donatorii, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare, respectiv, au convenit asupra termenilor şi condiţiilor prezentului Acord, după cum urmează:

Articolul 1. Definiţii

Oriunde utilizaţi în acest Acord, dacă contextul nu impune altceva, termenii folosiţi au următoarea semnificaţie:

a) "Ministerul" înseamnă Ministerul Mediului al Republicii Moldova.

b) "SDC" înseamnă Biroul de Cooperare al Elveţiei în Republica Moldova al Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare din cadrul Ministerului Relaţiilor Externe al Elveţiei.

c) "ADA" înseamnă Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare, reprezentată în Republica Moldova de Biroul de Coordonare al Cooperării Tehnice al Ambasadei Austriei (Biroul ADC).

d) "Părţi " înseamnă Ministerul, SDC şi ADA.

e) "Grupul donatorilor" sau "Donatori" înseamnă SDC şi ADA.

f) "Proiect" înseamnă proiectul "Consolidarea cadrului instituţional în sectorul alimentării cu apă şi sanitaţie din Republica Moldova".

g) "EMP" înseamnă Unitatea pentru implementarea şi coordonarea proiectelor Instituţia Publică "EMP Management Durabil al poluanţilor organici persistenţi".

h) "Evaluare externă" înseamnă evaluarea efectuată de către evaluatori ce sunt externi faţă de entitatea evaluată.

Articolul 2. Scopurile şi obiectivele

1. Scopul general al acestui proiect este îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din Republica Moldova privind maladiile asociate cu apa.

2. Rezultatele scontate ale Proiectului sunt:

a) Rezultatul 1: Actorii-cheie organizează şi gestionează mai efectiv sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie.

b) Rezultatul 2: Instituţiile şi actorii din sector îşi îmbunătăţesc performanţa în implementarea serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie într-un mod durabil, eficient şi echitabil.

Articolul 3. Costurile proiectului

1. Donatorii vor contribui cu fonduri Ministerului pentru implementarea Fazei 1 a acestui Proiect, aşa cum este stabilit în Descrierea Proiectului (Anexa 1) şi Bugetul estimativ (Anexa 2).

2. Suma totală a contribuţiilor financiare ale Grupului de Donatori pentru Faza 1-a a acestui Proiect este estimată la circa: CHF 4′900′000. Suma contribuţiei SDC va constitui maximum CHF 3′815′000, iar contribuţia ADA va constitui maximum până la EUR 1′000′000 (Anexa 2). Fiecare donator este pasibil doar pentru contribuţia proprie.

3. Contribuţiile Elveţiei şi Austriei vor fi transferate pe un cont bancar dedicat al Proiectului, la Trezoreria de Stat în cadrul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova (denumit în continuare "Contul Proiectului"), conform graficului de raportare şi efectuare a plăţilor (Anexa 3). Tranzacţiile donatorilor pe contul Proiectului vor fi efectuate trimestrial, în funcţie de rezultatele Proiectului şi fondurile cheltuite.

4. Tranzacţiile financiare vor urma cerinţa semnăturii duble: una din partea EMP (conform Articolului 5 lit.h-j) şi a doua din partea consultantului superior internaţional detaşat de ADA la Minister. În cazul în care ADA şi SDC vor disbursa fonduri înainte de a stabili o nevoie reală de utilizare a acestora, Ministerul trebuie să folosească fondurile doar pentru proiect. Orice dobândă percepută (dacă este cazul) trebuie să fie rambursată donatorilor, în mod proporţional.

Articolul 4. Responsabilităţile şi drepturile donatorilor

1. SDC:

a) Contribuţia elveţiană constituie un grant şi va fi folosită doar pentru implementarea activităţilor Proiectului stabilite în Descrierea Proiectului, care formează parte integrantă a prezentului Acord;

b) Acordarea sprijinului Ministerului în implementarea Proiectului şi monitorizarea calităţii prin intermediul unui expert tematic pe termen lung mandatat de SDC şi selectat prin invitaţie.

c) Acordarea mijloacelor financiare pentru procurarea bunurilor şi serviciilor în conformitate cu activităţile convenite de ambele Părţi conform procedurii de achitare şi raportare;

d) SDC împreună cu ADA şi Ministerul vor conduce dialogul de politică dedicat cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor ale Republicii Moldova, susţinut tematic de către experţi SDC / ADA în domeniul apei şi sanitaţiei.

e) SDC împreună cu ADA îşi vor asuma iniţiativa în organizarea misiunilor de analiză independentă a Proiectului.

f) SDC şi ADA au dreptul la obiecţii privind acordarea/încheierea contractelor privind procurarea serviciilor şi bunurilor în caz că regulile şi procedurile specificate în Articolul 10 nu au fost respectate.

g) SDC şi ADA au dreptul la obiecţii privind deciziile de recrutare a personalului finanţat din fondurile donatorilor.

2. ADA:

a) Contribuţia Austriei este un grant şi va fi folosită numai pentru implementarea activităţilor Proiectului prevăzute în Descrierea Proiectului;

b) ADA va acorda în colaborare strânsă cu SDC susţinere la implementare prin intermediul unui consultant internaţional superior pe termen lung detaşat de ADA la Minister; persoana vizată va fi selectată de ADA în consultare cu SDC şi cu Ministerul.

c) ADA şi SDC au dreptul să publice informaţia cu privire la Proiect, cu excepţia comunicărilor convenite ca fiind confidenţiale.

Articolul 5. Responsabilităţile şi drepturile Ministerului

Ministerul va:

a) asigura implementarea, coordonarea şi monitorizarea generală a Proiectului şi va acţiona drept omolog principal al donatorilor;

b) desemna, în acord cu SDC şi ADA, coordonatorul de proiect şi va exercita rolul de lider în definirea intervenţiilor concrete ale Proiectului şi supervizarea implementării acestora;

c) purta responsabilitate generală pentru calitatea, eficienţa, eficacitatea şi operativitatea implementării Proiectului: în particular, Ministerul va asigura ca contribuţiile donatorilor să fie folosite în conformitate cu principiile economiei, eficienţei, promptitudinii, precum şi în conformitate cu prezentul Acord;

d) nominaliza şi menţine, pentru fiecare componentă a Proiectului, lideri de sarcină tematică din subdiviziunile relevante ale Ministerului sau instituţiilor subordonate;

e) crea echipe de sarcină din rândurile specialiştilor din cadrul Ministerului şi instituţiilor subordonate pentru componentele respective ale Proiectului şi asigurarea cooperării strânse în procesul de lucru cu consultanţii şi factorii relevanţi din sector;

f) facilita colaborarea efectivă dintre partenerii Proiectului, subdiviziunile şi agenţiile responsabile ale Ministerului implicate în implementarea Proiectului şi experţii care activează în cadrul Proiectului;

g) asigura scutirea de la achitarea impozitelor (inclusiv a TVA), taxelor vamale, taxelor şi altor plăţi pentru toate echipamentele, serviciile, vehiculele şi materialele finanţate în baza grantului, conform celor specificate în Articolul 4.2 ale Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene privind asistenţa umanitară şi cooperarea tehnică, la care se face referinţă în Preambulul prezentului Acord, precum şi în Articolul 5 al Acordului dintre Guvernul Republicii Austria şi Republica Moldova cu privire la dezvoltare şi cooperare. Scutirea se aplică de asemenea asupra autorităţilor locale (sat, raion) şi contribuţiei comunitare/individuale;

h) delega managementul financiar şi al procurărilor, responsabilitatea fiduciară şi de raportare către EMP. Rolurile şi responsabilităţile vor fi specificate într-un contract separat, încheiat între Minister şi EMP. Ministerul poate delega activităţi de implementare a Proiectului şi altor entităţi din subordine. Adiţional celor de mai sus, Ministerul îşi va asuma responsabilitatea pentru implementarea Proiectului faţă de donatori;

i) dispune, ca în decurs de 90 de zile de la semnarea Acordului, EMP să elaboreze Manualul operaţional al Proiectului care va fi andosat (susţinut) mai apoi de către Comitetul de Supraveghere al Proiectului (CSP). ADA va expune comentariile în decurs de două săptămâni de la recepţia variantei iniţiale a documentului. SDC va aproba versiunea finală;

j) elabora, în comun cu EMP, bugetul detaliat al Proiectului, în decurs de 90 de zile de la semnarea Acordului, ce va fi ulterior aprobat de către donatori.

Articolul 6. Managementul Proiectului

1. Proiectul reprezintă un angajament comun între Minister, SDC şi ADA.

2. SDC şi ADA:

a) vor asigura monitorizarea generală a implementării Proiectului;

b) vor mandata experţi străini şi locali pe termen lung şi scurt pentru a susţine implementarea Proiectului;

c) vor mandata alte persoane şi organizaţii locale sau internaţionale pentru implementarea părţilor concrete ale proiectului în consultare cu Ministerul.

3. Ministerul:

a) va asigura implementarea generală a Proiectului conform Descrierii Proiectului;

b) va deschide un cont bancar dedicat proiectului la Trezoreria de Stat în cadrul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova;

c) va întreprinde toate măsurile necesare pentru a garanta securitatea mijloacelor depozitate şi va asigura ca mijloacele disponibile de pe acest cont să fie folosite în mod exclusiv pentru proiect; contul Proiectului nu poate fi blocat din oricare motive;

d) va întreprinde toate acţiunile necesare pentru a facilita implementarea activităţilor convenite ale Proiectului;

e) va convoca şi va asigura preşedinţia şedinţelor Comitetului de Supraveghere a Proiectului;

f) va oferi accesul SDC şi ADA la informaţia relevantă, inclusiv la datele statistice care se consideră necesare şi utile pentru realizarea obiectivelor Proiectului. Informaţia respectivă va fi utilizată doar pentru scopurile Proiectului. Orice altă utilizare va fi prezentată cu acordul preliminar în scris al donatorilor;

g) va furniza donatorilor rapoartele operaţionale şi rapoartele de audit conform Articolului 8 şi graficului de raportare şi efectuare a plăţilor ataşat (Anexa 3);

h) va asigura vizibilitatea Ministerului şi a donatorilor în mod corespunzător (include logo-ul sau referire la contribuţia donatorilor, (dar nu limitat la) în toate documentele şi publicaţiile legate de proiect).

4. Ministerul va avea dreptul să publice informaţia cu privire la Proiect, cu excepţia comunicărilor convenite ca fiind confidenţiale.

Articolul 7. Supervizarea şi coordonarea

1. Pentru a asigura supervizarea şi coordonarea generală a Proiectului, precum şi pentru a aborda chestiunile de politică, va fi creat Comitetul de Supraveghere al Proiectului (denumit în continuare "CSP") care se va întruni în şedinţe la fiecare şase luni. CSP va avea cvorum doar cu prezenţa reprezentanţilor celor trei Părţi. Deciziile vor fi aprobate prin simpla majoritate a tuturor membrilor participanţi la vot. SDC şi ADA au dreptul de veto.

2. Comitetul va fi alcătuit din următorii membri cu drept de vot:

a) Viceministrul sau Secretarul de Stat al Ministerului (preşedintele CSP) care acţionează în calitate de reprezentant al Ministerului;

b) un reprezentant al Biroului de Cooperare al Elveţiei în Republica Moldova, care acţionează în calitate de reprezentant al SDC;

c) un reprezentant al Biroului de Coordonare pentru Cooperare Tehnică al Ambasadei Austriei în Republica Moldova care acţionează în calitate de reprezentant al ADA;

d) un reprezentant al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova;

e) un reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al Republicii Moldova.

3. Următorii membri vor avea statutul de observatori în Comitet:

a) un reprezentant al Agenţiei Apele Moldovei;

b) un reprezentant al Asociaţiei Moldova Apă-Canal (AMAC);

c) un reprezentant al Congresului Autorităţilor Publice Locale (CALM);

d) un reprezentant al societăţii civile (urmează să fie determinat).

e) un reprezentant al Cancelariei de Stat.

4. Funcţia de secretariat al CSP va fi exercitată de EMP. Numărul membrilor CSP poate fi extins ca urmare a aderării la proiect a altor donatori şi asumării angajamentului.

5. CSP va îndeplini următoarele sarcini:

а) va susţine Proiectul şi va acorda îndrumare întru găsirea soluţiilor la problemele importante de implementare;

b) va soluţiona divergenţele posibile care pot apărea pe parcursul implementării Proiectului;

с) va aproba Planul de Activitate Anual (denumit în continuare "PAA/YPO") al Proiectului, de rând cu previziunea financiară;

d) va discuta şi face schimb de informaţie privind politica sectorială sau alte chestiuni relevante la sector;

e) va evalua semestrial realizările Proiectului şi va andosa (susţine) rapoartele de progres ale Proiectului;

f) va andosa manualul operaţional al Proiectului;

g) va aproba Termenii de Referinţă ai misiunilor de evaluare sau analiză a Proiectului. Precum este stipulat în Articolul 4 donatorii au dreptul de a efectua evaluări sau analize independente ale Proiectului.

6. Şedinţele neplanificate pot fi convocate la solicitarea unuia din membrii CSP, cu acordul Ministerului.

7. Toate documentele pentru andosare de către CSP vor fi prezentate donatorilor cu cel puţin 10 zile înainte de şedinţa CSP.

Articolul 8. Raportarea şi informarea

1. Rapoartele de progres operaţional, la fiecare şase luni, vor fi pregătite de către EMP, acceptate de Minister şi CSP şi aprobate de Grupul de Donatori conform anexei 3.

2. La fiecare trei luni, EMP va prezenta rapoarte financiare separate (situaţia financiară a conturilor cu dovada tuturor cheltuielilor legate de activităţile finanţate în cadrul Proiectului) Ministerului, donatorilor şi Ministerului Finanţelor.

3. Cele trei Părţi se vor informa prompt una pe alta despre orice situaţie apărută care ar putea avea o influenţă asupra implementării Proiectului.

4. Proiectul este supus anual auditului independent. EMP organizează concursul de licitaţie pentru selectarea companiei de audit în conformitate cu termenii de referinţă furnizate de donatori. Selectarea companiei de audit trebuie să fie, de asemenea, aprobată de către donatori. Rapoartele de audit vor fi andosate (acceptate) de către SDC. Copii originale vor fi distribuite către ADA, împreună cu scrisoarea de acceptare de la SDC.

Articolul 9. Monitorizarea şi evaluarea

1. Ministerul va supraveghea implementarea Proiectului. Progresul Proiectului va fi monitorizat de misiunile de evaluare-monitorizare a Proiectului, desfăşurate bianual şi coordonate cu Ministerul, SDC şi ADA. Rezultatele monitorizării vor fi andosate de CSP.

2. O evaluare externă a Proiectului este planificată pentru a doua jumătate a anului 2018.

Articolul 10. Procurările de bunuri şi servicii

1. Dispoziţiile de plată interne sunt organizate şi semnate de Ofiţerul de Proiect din cadrul EMP conform bugetului contractual agreat sau orice amendamente la buget agreate ulterior în conformitate cu Articolul 13 şi activităţile implementate. Dispoziţiile de plată sunt cosemnate de către consultantul internaţional superior detaşat la Minister.

2. Tranzacţiile bancare sunt certificate de Directorul EMP şi Ofiţerul Financiar al EMP (Contabilul).

3. Bunurile şi serviciile care urmează să fie finanţate din contribuţiile Elveţiei şi Austriei vor fi procurate în conformitate cu regulile şi procedurile de achiziţii elveţiene. Reguli şi proceduri administrativ-financiare suplimentare vor fi stabilite clar de către EMP în Manualul operaţional al Proiectului, andosat (acceptat) de CSP şi ulterior aprobat de către SDC .

4. Pentru durata Proiectului, bunurile procurate cu mijloacele donatorilor (SDC şi ADA) pentru utilizare în Proiect vor rămâne la dispoziţia nerestricţionată a Proiectului şi nu vor fi deturnate de la Proiect fără aprobarea prealabilă în formă scrisă a Oficiilor de Cooperare Elveţiană şi Austriacă din Moldova.

5. Dacă, din orice motiv, Proiectul ar trebui să fie întrerupt, sau după încheierea Proiectului, patrimoniul şi bunurile procurate cu contribuţia elveţiană şi austriacă vor trece la balanţa beneficiarilor relevanţi ai proiectului, decis în formă scrisă de către Părţi. În cazul respectiv, SDC şi ADA nu-şi vor asuma nici o răspundere în legătură cu bunurile şi serviciile menţionate.

6. La sfârşitul Proiectului, cele trei Părţi vor conveni în formă scrisă asupra patrimoniului şi utilizării bunurilor procurate pe parcursul Proiectului cu mijloacele SDC şi ADA.

Articolul 11. Denunţarea Acordului

1. Orice Parte va avea dreptul de a denunţa prezentul Acord cu înştiinţarea prealabilă în formă scrisă de şase luni înainte de denunţare.

2. Dacă orice Parte consideră că scopurile prezentului Acord nu mai pot fi denunţate, Părţile au dreptul de a suspenda sau denunţa prezentul Acord înştiinţând Părţile în scris cu trei luni înainte. Prin derogare de la cele expuse anterior, orice Parte poate denunţa prezentul Acord cu efect imediat în cazul încălcării substanţiale a Acordului, şi, în particular, în cazul:

a) eşecului implementării Proiectului în conformitate cu termenii sau încălcarea materială a termenilor acestui Acord;

b) neutilizării în scopul specific a unei părţi sau a tuturor fondurilor;

c) eşecului de transmitere a rapoartelor necesare sau informaţiilor solicitate de către donatori;

d) modificării Proiectului fără aprobarea donatorilor;

e) atestării evenimentelor care întârzie sau fac imposibilă implementarea Proiectului, sau care necesită o modificare a Proiectului nefiind raportate imediat.

3. SDC şi ADA pot revendica imediat compensarea mijloacelor deja debursate (inclusiv dobânda în cazul unui eşec).

4. Dacă evenimentele care rezultă din situaţia de forţă majoră (calamitate naturală, etc.) împiedică executarea Acordului, orice Parte poate denunţa Acordul cu efect din momentul în care devine imposibilă realizarea acestuia.

5. În cazul denunţării premature a prezentului Acord sau la sfârşitul Proiectului, orice mijloace necheltuite acordate în cadrul Proiectului vor fi înapoiate donatorilor, SDC şi ADA, respectiv, în mod proporţional şi orice drepturi la fondurile nedisbursate expiră.

6. În cadrul prezentului Acord, Părţile nu vor propune direct sau indirect sau accepta beneficii de orice gen, care ar putea fi interpretate drept fiind practică ilegală sau coruptă. Părţile nu vor accepta nici o propunere de acest gen. Orice comportament ilegal înseamnă o încălcare substanţială a prezentului Acord şi justifică denunţarea acestuia, precum şi/sau recursul la măsuri corective suplimentare în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

Articolul 12. Modificările şi soluţionarea divergenţelor

1. Orice modificări sau amendamente la prezentul Acord vor fi efectuate în scris cu acordul celor trei Părţi.

2. Divergenţele ce ţin de interpretarea sau aplicarea clauzelor prezentului Acord vor fi soluţionate prin negocieri directe între Părţi.

Articolul 13. Anexe

Prezentul Acord cuprinde 3 anexe: Descrierea Proiectului, care conţine specificări privind finanţarea şi implementarea Proiectului (anexa 1), Bugetul estimativ (anexa 2) şi Graficul de raportare şi efectuare a plăţilor (anexa 3). Toate anexele formează parte integrantă a prezentului Acord şi vizează preponderent următoarele instituţii sectoriale din Republica Moldova:

- Ministerul Mediului;

- Agenţia Apele Moldovei;

- Inspectoratul Ecologic de Stat;

- Serviciul Hidrometeorologic de Stat;

- Asociaţia Moldova Apă-Canal (AMAC);

- Congresul Autorităţilor Publice Locale din Moldova (CALM).

Articolul 14. Durata şi intrarea în vigoare

1. Prezentul Acord intră în vigoare la data semnării şi cuprinde perioada până la 31 august 2019. Valabilitatea prezentului Acord în perioada dintre 1 iunie 2017 şi 31 august 2019 este în continuare supusă reînnoirii sau extinderii perioadei de valabilitate a Legii Federale din 24 martie 2006 privind cooperarea cu statele din Europa de Est de către Parlamentul Elveţiei şi aprobarea creditelor corespunzătoare. Dacă condiţiile acestea nu sunt îndeplinite, Acordul va înceta pe data de 31 mai 2017; în acest caz, Părţile nu vor avea nici o obligaţie principală, cu excepţia raportării financiare şi operaţionale asupra activităţilor îndeplinite şi fondurilor transferate. În asemenea caz, SDC va înştiinţa ADA în scris cu trei luni înainte de denunţare.

2. În baza performanţei Proiectului şi a rezultatului evaluării externe, Părţile vor decide dacă şi în ce formă să continue cooperarea după data de 31 august 2019.

3. Prezentul Acord este semnat în trei copii originale în limba engleză şi română. În cazul divergenţelor de interpretare, textul în limba engleză va fi de referinţă.

Părţile confirmă şi semnează prezentul Acord, încheiat la Chişinău, Republica Moldova, la data de 13 mai 2016.

Anexa 1

CONSOLIDAREA CADRULUI INSTITUŢIONAL

ÎN SECTORUL ALIMENTĂRII CU APĂ ŞI SANITAŢIE DIN REPUBLICA MOLDOVA

(Faza 01)

DOCUMENT DE PROIECT

1 CONTEXT

1.1 Cadrul politic

Moldova este o ţară cu o suprafaţă de 33,846 km², cu o populaţie de 2,9 milioane locuitori¹ (informaţie din 2014, cu excepţia Transnistriei). Ţara este preponderent rurală, cu aproximativ 60% din populaţie locuind în oraşe şi sate cu o populaţie mai mică de 10,000 de locuitori, iar 20% locuind în capitala Chişinău. Moldova a fost supusă unor provocări economice şi sociale în timpul tranziţiei la economia de piaţă, în urma obţinerii independenţei sale în 1991.

_____________________________

¹ Acesta este rezultatul preliminar al "Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din Republica Moldova" din 2014. În acest recensământ localităţile aflate sub jurisdicţia UTA din stânga Nistrului nu au fost enumerate. Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

Integrarea europeană este parcursul strategic ales de către Guvernul Republicii Moldova, ca fiind cel mai compatibil cu dorinţa de a asigura o creştere economică pe termen lung, precum şi cu priorităţile de dezvoltare socială şi democratică. Astfel, Republica Moldova urmăreşte scopul să asigure un nivel mai ridicat al nivelului de trai pentru toţi cetăţenii, prin modernizarea infrastructurii, îmbunătăţirea serviciilor publice, precum şi prin sporirea oportunităţilor economice în mediul urban şi rural.

Integrarea europeană mai profundă şi armonizarea aspectelor esenţiale ale legislaţiei naţionale cu standardele europene au dat deja rezultate vizibile. Astfel, noi ramuri ale economiei au apărut ca urmare a investiţiilor realizate de companiile europene, care sunt acum prezente în economia Republicii Moldova. Guvernul a adoptat, de asemenea, legislaţia privind drepturile fundamentale ale omului în scopul respectării principiilor de nediscriminare, toleranţă şi respect reciproc.

Conflictul Transnistrean nesoluţionat este un factor esenţial care împiedică dezvoltarea pe ambele maluri ale Nistrului. Acesta creează impedimente pentru legăturile umane şi economice, amplifică riscurile ţarii şi ale costurilor finanţărilor externe, reduce atractivitatea Republicii Moldova ca destinaţie pentru investiţii şi ca un loc de a trăi pentru străini, precum şi creează un fundal de stres permanent, care împiedică capacitatea autorităţilor de a se concentra pe agenda de dezvoltare pe termen lung.

1.2 Administrarea

În comparaţie cu anul 2000, când au fost adoptate Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului ca un ghid pentru politica, agenda de administrare actuală cuprinde acum o viziune mai largă şi mai cuprinzătoare de dezvoltare. Prin urmare, "Proiectul de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru 2015-2018" are drept scop principal sporirea bunăstării, securităţii şi calităţii vieţii populaţiei prin dezvoltarea economiei şi facilitarea creării unor locuri de muncă bine plătite, combaterea corupţiei şi garantarea supremaţiei legii, asigurarea securităţii personale, oferind servicii publice accesibile şi eficiente din punct de vedere a costurilor, asigurarea protecţiei sociale pentru categoriile vulnerabile ale populaţiei.

O viziune de dezvoltare pe termen lung este exprimată în Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova 2020: opt soluţii pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei", care a servit ca bază pentru Proiectul de Activitate a Guvernului şi o serie de strategii sectoriale. Cele opt soluţii identificate în "Moldova 2020" de fapt reprezintă priorităţile de intervenţie pe orizontală, care va genera beneficii, sperăm, pentru toate sectoarele economiei, precum şi toate grupurile sociale.

Aceste soluţii includ:

1) Educaţie relevantă pentru a dezvolta o carieră (cu accent pe învăţământul profesional şi tehnic);

2) Drumuri în stare bună, oriunde;

3) Finanţare ieftină şi accesibilă;

4) Afaceri cu reguli clare de joc;

5) Sistem de pensii echitabil şi durabil;

6) Resurse energetice livrate în siguranţă şi utilizate eficient;

7) Sistem judiciar responsabil şi incoruptibil;

8) Dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural.

Pentru o administrare sectorială mai calitativă, în 2014, au fost adoptate "Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie pentru 2014-2028" şi "Strategia de mediu pentru anii 2014-2023", cu planuri de acţiuni. Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie are drept scop de a îmbunătăţi capacităţile instituţionale în sectorul de alimentare cu apă şi sanitaţie, inclusiv regionalizarea serviciilor. Strategia de mediu prevede o reformă largă în domeniul mediului şi conţine obiective specifice pentru punerea în aplicare a sistemului de management al bazinelor hidrografice. O descriere detaliată a diferitelor strategii şi legi relevante pentru acest proiect este prezentat în secţiunea 1.9.

Mai exact, administrarea în domeniul apei nu este adecvată pentru a asigura punerea în aplicare a AA. Este necesară voinţă politică pentru a înscrie domeniul apei şi sanitaţiei în lista priorităţilor pe agenda politicii guvernamentale şi a aborda cerinţele de finanţare şi investiţionale ale sectorului. Problemele sectorului includ structuri instituţionale fragmentate, capacitate operaţională slabă a companiilor de alimentare cu apă existente (Apă Canal), lipsa proiectării coordonate a investiţiilor strategice şi metoda de stabilire a tarifelor pentru apă la nivel municipal.

1.3 Factori sociali şi demografici

După un deceniu de spor natural negativ al populaţiei (2011-2012), Republica Moldova a înregistrat o creştere naturală a populaţiei la nivelul zero, ca rezultat al unei rate sporite a natalităţii şi a unei rate scăzute a mortalităţii. Acest indicator dezagregat reflectă o situaţie mai dificilă în mediul rural. Diferenţa în atitudinea faţă de sănătate, stilul de viaţă şi cel alimentar, precum şi accesul inegal la serviciile de sănătate, sunt principalele cauze ale decalajului rural-urban. Situaţia demografică alarmantă în mediul rural este chiar mai gravă atunci când se ia în calcul migraţia, factor care reprezintă un exod real puternic al populaţiei din aceste zone. Datele Biroului Naţional de Statistică arată că aproximativ 7% din populaţia urbană stabilă începând cu vârsta de 15 ani a plecat la muncă în străinătate în 2012, în timp ce acest indicator se dublează în cazul mediului rural, fiind de 14%. Migraţia intensă a forţei de muncă este o constrângere reală pentru dezvoltarea regiunilor şi a comunităţilor locale. Cu toate că pentru un termen scurt migraţia contribuie la reducerea sărăciei, pe termen lung aceasta erodează capitalul uman, care ar putea fi utilizat pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor şi regiunilor din Moldova şi a ţării per ansamblu. Această dimensiune demografică are, de asemenea, consecinţe asupra dezvoltării infrastructurii. Dacă în multe părţi ale lumii infrastructura trebuie să fie planificată pentru o populaţie în creştere drastică, în Republica Moldova planificarea infrastructurii în mediul rural trebuie să fie capabilă să facă faţă populaţiei în scădere.

1.4 Situaţia economică

În perioada 2010-2012, creşterea economică în Republica Moldova a fost destul de rapidă cu o rată medie anuală de creştere a PIB-ului de 4,6%. Cu toate acestea, creşterea a fost fragilă, reflectând vulnerabilitatea mai sporită a economiei la şocurile externe şi climatice. Datele statistice oficiale au arătat că numărul populaţiei angajate în economia Moldovei în 2012 a fost cu 25% mai mic decât numărul înregistrat în anul 2000. Din nou, este evident un decalaj rural-urban mare: în această perioadă, ponderea populaţiei urbane ocupate în câmpul muncii a scăzut cu 4%, în timp ce ponderea populaţiei rural ocupate în câmpul muncii a scăzut cu 37%, fără semne de redresare. Această inegalitate rural-urbană privind oportunităţile de angajare se reflectă în inegalitatea considerabilă a veniturilor în întreaga ţară. În perioada 2006-2007, venitul mediu al populaţiei rurale a fost cu 25% mai mic decât veniturile populaţiei urbane în anul 2011. Nivelul scăzut al veniturilor, reieşind din situaţia descrisă, a dus, de asemenea, la un flux limitat al resurselor publice pentru cheltuieli publice necesare la implementarea politicilor şi proiectelor de dezvoltare. Aceasta deficienţă este amplificată de economia subterană extinsă cu venituri şi consum neimpozitate. Potrivit unor estimări, ponderea economiei subterane reprezintă aproximativ 45% din economia oficială, creând un grad ridicat de dependenţă faţă de asistenţa externă.

1.5 Situaţia hidrologică

Moldova este o ţară cu deficit de apă, cu doar două cursuri de apă perene. Disponibilizarea apei în Republica Moldova la momentul actual este estimat la aproximativ 500 m³ pe cap de locuitor pe an. Acest lucru este cu mult sub pragul de 1.000 m³ pe cap de locuitor, în care caz deficitul de apă începe să afecteze dezvoltarea economică, sănătatea umană şi bunăstarea, în conformitate cu datele Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Moldova dispune de două bazine de apă principale: bazinul fluviului Nistru la est, care se varsă în Marea Neagră, precum şi bazinul râului Prut la vest, un afluent al fluviului Dunărea. Ambele râuri reprezintă cursuri de apă perene, dar în timpul secetei severe din 2012, fluxurile fluviale au scăzut respectiv la 30-35% şi 50/60% din fluxul mediu al acestora. Ambele râuri au afluenţi mici, dar chiar şi cele mai importante dintre ele nu sunt cursuri de apă perene. Potrivit Proiectului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), schimbările climatice ar putea provoca scăderea cu 16% până la 20% a apelor de suprafaţă ale Republicii Moldova.

În multe regiuni resursele de ape subterane au o calitate necorespunzătoare, fie ca urmare a poluării umane sau din cauza unor formaţiuni geologice care nu sunt favorabile şi duc la contaminarea "naturală" a apelor subterane. În Republica Moldova au fost forate în jur de 4,800 fântâni de mare adâncime (de la 150 la 200 metri ) în scopuri rezidenţiale, industriale şi de irigare.

Fără tehnologii specifice de tratare, cum ar fi distilarea sau osmoza inversa, apa subterană nu este potrivită în calitate de apa potabila. Însă aceste tehnologii nu sunt accesibile în contextul local.

Potrivit unei expediţii hidrogeologice în Moldova (EHGEOM S.E.) pânza freatică din straturile acvifere este în general stabilă şi nu a fost afectată de recenta secetă. Acviferele de mică adâncime, utilizate în mod obişnuit în mediul rural, nu îndeplinesc standardele de calitate sau fiabilitate. Apele subterane de mică adâncime sunt disponibile în întreaga ţară, dar randamentul fântânilor de adâncime mică între 10 şi 30 de metri, care sunt pe larg utilizate în zonele rurale, este în general limitat la 0,5 metri cubi pe oră, iar un număr deloc neglijabil din acestea sunt supuse la efectele de secetă. Din cauza lipsei de zonelor de protecţie sanitară, acviferele de mică adâncime din localităţile rurale sunt frecvent contaminate de sistemele de sanitaţie inadecvate, de utilizarea îngrăşămintelor şi prezenţa animalelor (Banca Mondială 2013).

Având resurse de apă limitate, sensibile la condiţiile meteorologice extreme şi o infrastructură de alimentare cu apă şi sanitaţie ruinată, Moldova abia de poate face faţă necesităţilor de bază legitime ale populaţiei privind apa şi sanitaţia.

1.6 Probleme instituţionale în domeniul apei din Moldova

Cadrul instituţional din domeniul apei este destul de confuz şi slab din punct de vedere operaţional. Există un număr mare de responsabili care au dreptul la funcţii de conducere din sectorul AAS. Delimitarea sarcinilor şi responsabilităţilor între diferitele agenţii guvernamentale nu este întotdeauna clară. Strategiile şi resursele pentru domeniu duc lipsa unei coerenţe şi coordonări aprofundate la nivel de politici.

Agenţiile guvernamentale din domeniu dispun de o capacitate limitată de planificare financiară strategică. Domeniul nu dispune de o bază de date exactă şi clară. Informaţiile existente sunt depăşite, iar pentru anumite aspecte ale domeniului nici nu există date sau nu sunt uşor accesibile. În general, accesul la sursele de informaţie este dificil, ceea ce creează asimetrie de informaţii.

Între timp, domeniul apei în Republica Moldova este supus unui proces îndelungat de reformare a politicilor şi instituţiilor, care a generat rezultate mixte. Au fost realizate unele progrese în actualizarea cadrului legal şi armonizarea acestuia la standardele europene. Deşi într-un ritm lent, s-a înregistrat totuşi un progres în aplicarea unor abordări noi de management şi formarea parteneriatelor cu sectorul privat pentru furnizarea serviciilor. Cu toate acestea, descentralizarea responsabilităţilor pentru furnizarea serviciilor spre autorităţile locale a avut loc fără acoperire fiscală adecvată.

Influenţa politică permanentă a împiedicat funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă ca instituţii autonome şi aplicarea unor tarife care să permită recuperarea costurilor. Capacitatea de absorbţie scăzută subminează durabilitatea financiară şi eficienţa resurselor alocate. Ca urmare, performanţa sectorului per ansamblu rămâne scăzut. O problemă esenţială este administrarea neproductivă, care este înrădăcinată în instituţiile ineficiente cu capacităţi insuficiente din domeniu.

Guvernul recunoaşte necesitatea de a pune în aplicare o cooperare coerentă intersectorială între autorităţi şi părţile interesate în domeniul apei, în cazul în care cererea intersectorială pentru apă şi multiplele utilizări ale acesteia sunt bazate pe un management integrat al resurselor acvatice (MIRA) (un principiu, care a fost abordat la Conferinţa Internaţională privind Apa în Moldova, noiembrie 2012), şi, în final înscris în documentele de politici naţionale.

În pofida provocărilor existente, contextul ţarii este favorabil pentru modernizarea şi simplificarea cadrului instituţional din domeniu. Acordul de asociere cu UE, precum şi convenţiile internaţionale, semnate de Republica Moldova, oferă o foaie de parcurs clară pentru realizarea unui management mai eficient al sectorului de alimentare cu apă. Documentul actualizat al Strategiei naţionale de alimentare cu apă şi sanitaţie deschide o gamă largă de opţiuni care vizează dezvoltarea instituţională şi consolidarea capacităţilor. În acelaşi timp, noua Lege a Apelor şi actele legislative secundare corespunzătoare creează condiţii favorabile pentru efectuarea intervenţiilor în conformitate cu standardele europene.

1.7 Necesităţi de acordare a asistenţei în domeniul apei în Moldova

SDC şi ADC, în calitate de parteneri strategici în domeniul apei din Republica Moldova de aproape zece ani, au dispus o analiză a potenţialelor opţiuni relevante pentru o intervenţie comună elveţiană/austriacă în domeniul apei în Republica Moldova (cu accent pe cadrul instituţional), urmare a căreia au fost identificate următoarele necesităţi de asistenţă:

a) Necesitatea de a dezvolta/organiza cooperarea şi coordonarea interministerială in domeniul apei (inclusiv o analiză anuală a domeniului), privind următoarele aspecte:

• Sistemul Naţional Informaţional privind Apa (SNIA): pentru crearea unei reţele de instituţii interesate, care să convină la un acord de a efectua un schimb de date referitor la ape, cu respectarea unor reguli definite în cadrul e-guvernării, precum şi de a coordona dezvoltarea Sistemului Naţional Informaţional privind Apa.

• Managementul Integrat al Resurselor de Apa (MIRA): pentru administrarea procesului de elaborare şi punere în aplicare a Planurilor de Gestionare a Bazinelor Fluviale (PGBF), în comun cu Consiliile pentru Bazinele Fluviale (CBF).

• Alimentare cu apa şi sanitaţie (AAS): pentru realizarea unei separări clare şi delimitarea rolurilor de elaborare şi implementare a politicii între diferite ministere, precum şi pentru un mod de abordare multisectorial cuprinzător faţă de utilizarea, protejarea, dezvoltarea şi menţinerea resurselor de apă şi a infrastructurii AAS asociate.

b) Necesitatea de a elabora şi adopta un proces sistematic de planificare şi de finanţare care să combine abordarea descendentă şi ascendentă (top-down şi bottom-up) împreună cu capacitatea adecvată de implementare a proiectului, privind următoarele aspecte:

• Sistemul Naţional Informaţional privind Apa (SNIA): Plan general complex de date (data master plan), pentru identificarea sarcinii care urmează a fi soluţionată în vederea perfecţionării procesului de monitorizare şi de dezvoltare a diferitor componente ale SNIA, realizând legătura între utilizatorul informaţiilor şi producătorul acestora.

• Managementul Integrat al Resurselor de Apa (MIRA): Planurile de gestionare a resurselor de apă, cu o integrare necesară a planificării naţionale cu planificarea la nivel de bazine de ape şi cu planurile locale zonale de gestionare a apelor. Sistemul National Informaţional privind Apa (SNIA) va fi principalul instrument pentru a integra planificarea la nivel de bazin cu planificarea la nivel de zone administrative.

• Alimentarea cu apa şi sanitaţie (AAS): Asigurarea fezabilităţii economice şi tehnice a proiectelor propuse la nivel de comunitate, raion şi regiune, precum şi a coerenţei cu strategiile naţionale şi priorităţile de finanţare.

c) Necesitatea de a stabili / consolida capacitatea tehnică şi operaţională în unităţile şi utilităţile publice selectate, privind următoarele aspecte:

• Sistemul National Informaţional privind Apa (SNIA): crearea unei unităţi tehnice de pentru managementul datelor la nivel naţional, în scopul coordonării, organizării grupului de lucru necesar şi instruirii resurselor umane, delegate de către diferitele părţi interesate care contribuie la sistemul informaţional naţional.

• Managementul Integrat al Resurselor de Apa (MIRA): i) consolidarea Consiliilor pentru Bazinele Fluviale (CBF), prin punerea la dispoziţie a unei foi de parcurs privind elaborarea, implementarea şi monitorizarea Planurilor de Gestionare a Bazinelor Fluviale (PGBF)² (care să integreze planuri de bază generale privind alimentarea cu apă şi sanitaţie, precum şi proiecte locale/pentru bazine secundare (sub-bazin)) şi monitorizarea implementării acestei sarcini; ii) oferirea asistenţei Consiliilor existente pentru bazine secundare, care au fost create de către autorităţile locale şi ONG-urile ecologiste, activităţilor acestora şi reproducerea celor mai bune practici la nivel naţional mai larg (cu includerea tuturor afluenţilor majori ai Nistrului, Prutului şi râurilor interne).

• Alimentare cu apă şi sanitaţie (AAS): creşterea capacităţii de absorbţie şi de management al proiectului pentru accelerarea extinderii infrastructurii şi utilizarea mai durabilă şi mai eficientă şi a resurselor.

_______________________________

² Proiectul planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru, elaborat cu suportul MCA,şi planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic Prut sunt preconizate spre adoptare la finele anului 2016. La o etapă ulterioară urmează a fi realizate ajustări şi să fie stabilită o abordare comună cu România, Ucraina şi Transnistria, ceea ce trebuie să reprezinte o parte integrantă a proiectului propus.

1.8 Analiza factorilor care propulsează sau împiedică schimbarea

Tabel 1 prezintă principalii factori care propulsează sau împiedică schimbarea.

1.9 Contribuţia la implementarea strategiilor naţionale şi internaţionale

Proiectul pentru "Consolidarea cadrului instituţional în domeniul apei pentru asigurarea durabilă cu apă pentru toţi locuitorii din Moldova" corespunde pe deplin documentelor de politici naţionale ale Republicii Moldova. Proiectul este în concordanţă cu strategiile de cooperare ale SDC şi ADA cu Republica Moldova şi va contribui la punerea în aplicare a următoarelor documente strategice naţionale:

1. Strategia naţională de alimentare cu apă şi sanitaţie pentru perioada 2014-2028 (Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare nr.303 din 13.12.2013)

2. Legea apelor din 2011

3. Strategia de mediu pentru 2014-2023 şi Planul de acţiuni (Aprilie 2014)

4. Acordul de asociere cu UE

5. Strategia naţională de adaptare la schimbările climatice până în 2020 (Octombrie 2014)

6. Obiective şi termeni-limită pentru punerea în aplicare a Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova (Mai 2011)

7. Planurile recent adoptate privind gestionarea bazinelor fluviale pentru râurile Prut şi Nistru

În cadrul Planului naţional de acţiuni pentru implementarea "Acordului de asociere Moldova – Uniunea Europeană", la capitolul "Mediul înconjurător", Republica Moldova a fost de acord să se conformeze treptat cu cadrul legal European. Cadrul legal European în politicile privind apa se bazează pe Directiva Cadru privind Apa (2000/60/EC). Acest cadru legal a fot transpus în legislaţia naţională prin Legea Apelor nr.272 din 23.12.2011 şi are drept scop protejarea apelor de poluare şi stabilirea unor standarde de calitate a mediului an în conformitate cu principiile DCA (Directiva Cadru privind Apa).

Legea primară şi actele legislative secundare relevante, în vigoare din 26 octombrie 2013, prevăd mecanisme de gestionare a resurselor de apă în bazinele fluviale care contribuie la acţiuni eficiente de prevenire a deteriorării mai severe a resurselor acvatice de suprafaţă şi subterane, conservarea, protecţia şi refacerea acestora şi de asemenea, stabileşte baza legală pentru cadastrul apelor si SNIA.

În acest context, precum în calitate de prioritate naţională, este necesitatea ca proiectul să ofere asistenţa tehnică şi sprijinul financiar necesar pentru punerea în aplicare a planurilor recent adoptate de gestionare a bazinelor fluviale pentru râurile Prut şi Nistru (inclusiv râurile interne şi bazinul Mării Negre).

Una din măsurile prevăzute de "Strategia naţională de alimentare cu apă şi sanitaţie" este perfecţionarea capacităţilor instituţionale în sectorul alimentării cu apă şi sanitaţie. Acest proiect va contribui la acest obiectiv concret, dat fiind faptul că la baza proiectului propus stă asistenţa pentru dezvoltarea capacităţilor în general şi asistenţa tehnică.

Strategia naţională de protecţie a mediului pentru 2014-2023 îşi propune drept unul din obiectivele sale specifice implementarea sistemului de gestionare a bazinelor hidrografice. În acest context, componenta MIRA a acestui proiect va contribui la implementarea obiectivului menţionat.

Una dintre problemele identificate de strategia de protecţie a mediului este lipsa unui sistem informaţional integrat privind mediul. Componenta SNIA a proiectului va contribui la dezvoltarea unui Sistem informaţional integrat privind apa la nivel naţional, care este un element important al viitorului Sistem informaţional privind mediul şi care va interconecta sisteme multiplu specializate. Necesitatea SNIA este prevăzută, de asemenea, în Legea apelor nr.272 din 23.12.2011 şi Regulamentul nr.763 din 23.09.2013 privind cadastrul de stat al apelor. Prin urmare, intervenţia propusă în componenta 3 a proiectului poate fi considerată ca fiind extrem de relevantă pentru priorităţile naţionale, precum este prevăzut de legislaţia recentă.

Intrarea în vigoare a noii legi privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare nr.303 din 13.12.2013 (în vigoare din 14.09.2014) a declanşat o serie de modificări şi provocări în sectorul AAS. Acestea se referă în primul rând la rolul noului reglementator central în aprobarea tarifelor şi introducerea obligaţiei de obţinere a licenţei pentru operatorii AAS, care furnizează servicii în oraşe şi la nivel regional. Acest lucru a dezvăluit şi a adus pe ordinea de zi problemele cu care se confruntă autorităţile locale şi operatorii AAS: lipsa de personal calificat, lipsa de claritate în fluxurile şi procedurile de finanţare, lipsa unui centru (unităţi speciale), responsabil pentru acordarea consultanţei şi asistenţei autorităţilor locale. În acest context, proiectul este relevant prin activităţile sale de dezvoltare a capacităţilor, care va contribui la instruirea personalului implicat în furnizarea servicii

2 OBIECTIVE

2.1 Scopul general (nivel de impact)

Este preconizat că Proiectul va contribui la următoarea schimbare la nivel de impact (Obiectivul general de dezvoltare): "Populaţia Moldovei şi-a îmbunătăţit starea de sănătate privind maladiile legate de apă".

Realizarea acestui obiectiv trebuie să conducă la un progres semnificativ în:

• Punerea în aplicare a strategiilor integrate de gestionare a apei la nivel local, la nivel de bazine secundare, bazine principale şi la nivel naţional, inclusiv un proces decizional participativ şi valorificarea capacităţilor privind MIRA;

• Furnizarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă, sanitaţie şi igienă într-un mod accesibil, responsabil şi progresiv sustenabil din punct de vedere financiar şi ecologic;

• Asigurarea existenţei cadrului de reglementare şi a celui administrativ în vigoare, pentru gestionarea resurselor de apă, dezvoltarea infrastructurii şi furnizarea serviciilor şi sporirea performanţei autorităţilor publice responsabile şi a operatorilor de servicii de alimentare cu apă şi sanitaţie din cadrul acestora;

• Consolidarea transferului de cunoştinţe, dezvoltarea aptitudinilor; accesul la informaţii în domeniul apei.

2.2 Rezultate scontate (nivel de efect)

În conformitate cu obiectivul proiectului, se preconizează obţinerea următoarelor rezultate (efecte):

• Rezultatul 1: Actorii cheie organizează şi gestionează sectorul de alimentare cu apă şi sanitaţie într-un mod mai eficient.

• Rezultatul 2: Instituţiile şi actorii din sector şi-au îmbunătăţit performanţele în implementarea serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie într-o manieră durabilă, eficientă şi echitabilă.

2.3 Planul activităţilor şi componentele proiectului (nivel de produs)

Ca răspuns la problemele actuale din domeniu şi în conformitate cu consensul consultărilor, ca parte a studiului "Analiza potenţialelor opţiuni relevante pentru o intervenţie comună SDC/AAD în domeniul apei din Moldova (cu accent pe cadrul instituţional)", sunt propuse următoarele activităţi pentru punerea în aplicare⁴. Activităţile proiectului sunt grupate în trei componente tematice.

_______________________________

⁴ Referinţă la cadrul logic pentru a vedea prezentarea activităţilor legate de rezultate

2.3.1 COMPONENTA 1: Dezvoltarea domeniului apei

REZULTAT 1.1: Consiliul de coordonare a domeniului şi secretariatul acestuia activează în calitate de platformă principală pentru a ajunge la un consens între parteneri multipli privind aspecte esenţiale de politici şi modalităţi de implementare în domeniul apei

Proiectele de infrastructură sunt supuse unei finanţări fragmentate din diferite surse interne şi externe, prin care fiecare finanţator utilizează propria procedură de planificare, pregătire şi punere în aplicare a proiectelor de investiţii. Nu există o proporţionalitate a proiectelor de investiţii în conformitate cu necesităţile strategice ale sectorului.

Pentru a depăşi lipsa unei abordări armonizate şi coordonate a planificării şi implementării investiţiilor, Consiliul de coordonare al domeniului cu termenii de referinţă recent actualizaţi, trebuie să devină platforma de bază pentru un dialog în materie de politici şi trebuie să supravegheze tranziţia spre o abordare mai proiectatică în domeniul apei.

În acest context, sunt planificate următoarele activităţi:

• Elaborarea anuală a planului de lucru şi a agendei de priorităţi pentru dialog politic şi opţiuni de reforma pentru Consiliul de coordonare al domeniului;

• Asigurarea coordonării strânse cu domeniile sănătăţii şi educaţiei cu scopul îmbunătăţirii deservirii privind apa, sanitaţia şi igiena (WASH) (in special în centre de sănătate şi scoli) şi monitorizarea independentă a calităţii apei;

• Realizarea unui acord privind delimitarea clară a rolurilor şi responsabilităţilor, în special privind monitorizarea calităţii apei;

REZULTAT 1.2: Este creat sistemul de evaluare a performanţelor domeniului

Următoarele activităţi sunt planificate pentru atingerea acestui rezultat:

• Obţinerea unui consens privind indicatorii de performanţă de bază pentru întregul domeniu şi privind un calendar anual sincronizat cu planificarea guvernului şi ciclul bugetar;

• Elaborarea unui cadru de evaluare a performanţei;

• Dispunerea unei analize anule comune a performanţei domeniului;

• Publicarea raportului anual privind performanţa sectorului în baza cadrului de monitorizare şi evaluare (M&E) şi a SNIA;

REZULTAT 1.3: Funcţiile de bază şi responsabilităţile aferente ale instituţiilor din domeniul apei sunt stabilite

În scopul soluţionării unui blocaj esenţial în domeniul apei există un consens între părţile interesate privind necesitatea de a obţine o claritate şi o viziune de perspectivă pentru un cadru instituţional raţionalizat în domeniul apei.

În acest context se propune:

• oferirea expertizei pentru a efectua o analiză funcţională a domeniului şi propunerea opţiunilor pentru reformă, care ar trebui să contribuie la o egalităţii de gen sporită;

• organizarea unei vizite de schimb la nivel înalt în ţările cu un cadru instituţional similar (a ajunge la un acord asupra cotei de participanţi de gen feminin în vizitele de schimb);

• Facilitarea unui consens formal între funcţionari de rang înalt şi factorii decizionali la nivel de politici cu privire la opţiunile de reformă propuse;

REZULTAT 1.4: Legislaţia naţională în domeniul apei (inclusiv reglementările) este actualizată şi în conformitate cu directivele UE

După cum a fost deja menţionat, agenda de "aderare la UE" este plasată prioritar pe agenda guvernului şi oferă o motivaţie puternică pentru implementarea reformei generale a domeniului. Mai mult, există şi termenele de efectuare a reformei, stabilite în planul de acţiuni-parte a AA.

Ca parte a acestei agende de acţiuni globale, în cadrul acestui proiect sunt planificate următoarele activităţi:

• A acorda asistenţă serviciului pentru gestionarea resurselor de apă în transpunerea directivei UE privind Epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC) (WSS 3.6.);

• A acorda asistenţă la elaborarea unei foi de parcurs de implementare a Directivei privind Epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC) în Moldova;

• A acorda asistenţă la elaborarea unui plan de investiţii în infrastructura de epurare a apelor uzate;

• A acorda asistenţă serviciului pentru gestionarea resurselor de apă la transpunerea Directivei UE privind calitatea apei potabile(EC 98/83), iar în cazul condiţiilor favorabile (buget disponibil), de asemenea, a Directivei privind nitraţii (1991);

REZULTAT 1.5: Sunt aprobate strategia naţională şi planul de acţiuni pentru regionalizarea AAS

Conceptul de regionalizare a furnizării serviciilor de alimentare cu apa si sanitaţie este de ceva timp un subiect de dezbateri în Republica Moldova. Există argumente comerciale, economice şi tehnice destul de convingătoare în favoarea extinderii zonelor de furnizare a serviciilor, obţinerii beneficiilor de la economii de scară şi compensării eventualelor lacune de capacitate ale operatorilor de servicii de alimentare cu apă mai mici. Cu toate acestea regionalizarea nu ar trebui să fie văzută ca o soluţie universală pentru toate problemele majore legate de capacitate ale operatorilor de servicii de alimentare cu apă. Mai mult decât atât, deoarece atribuţiile de furnizare a serviciilor revin autorităţilor administraţiei locale la nivel de Primărie, sunt în mod evident necesare atât o direcţionare (orientare) clară a procesului, cât şi o serie de reglementări cu privire la modul în care, în cadrul juridic actual, pot fi formate zone de deservire mai extinse.

În contextul celor expuse, sunt planificate următoarele activităţi:

• acordarea asistenţei la elaborarea unui concept naţional şi a unui plan de acţiuni privind regionalizarea alimentării cu apă şi sanitaţiei, în conformitate şi în strânsă coordonare cu MDRC;

• acordarea asistenţei APL-urilor şi operatorilor de servicii de alimentare cu apă în materie de ghidare juridică şi orientare pentru procesul general de regionalizare a furnizării serviciilor, în baza unei abordări echilibrate – optimizând fezabilitatea tehnică, economică, de mediu şi politică;

• măsuri de sensibilizare şi informare direcţionate spre factorii de decizie locali în parteneriat cu CALM;

REZULTAT 1.6: Este stabilit un proces de planificare coerentă şi modalităţile de finanţare aferente (inclusiv dispoziţii bugetare pentru punerea în aplicare a PGBF) şi adus la cunoştinţă factorilor de decizie la nivel local

În conformitate cu rezultatele studiilor pregătitoare, cele 3 sectoare principale ale reformei administrative propuse, referitoare la planificare şi finanţare, sunt:

1. Creşterea calităţii noilor proiecte prin perfecţionarea mecanismelor de verificare preliminară şi evaluare a proiectului;

2. Îmbunătăţirea selectării noilor proiecte şi asigurarea continuităţii finanţării pentru proiectele în curs de desfăşurare, prin intermediul unor procese mai eficiente de stabilire a priorităţilor şi alocare a bugetului, în conformitate cu un plan naţional general şi strategia AAS; şi

3. Consolidarea monitorizării implementării proiectelor sub aspectul eficienţei costurilor şi livrarea în timp util a serviciilor publice.

Adiţional la reformele legate de investiţiile în AAS şi furnizarea serviciilor, există de asemenea riscul semnificativ că măsurile planificate în PGBF nu vor fi implementate fără claritatea privind sursele de finanţare pentru măsurile planificate. În prezent, sursele de finanţare sunt fragmentate şi distribuite la diferite ministere.

Prin urmare, există o necesitate evidentă de a veni cu un set de opţiuni de finanţare clare, sub forma unui ghid practic pentru implementatorii locali privind finanţarea infrastructurii pentru AAS şi pentru staţiile de epurare, măsurile de protecţie a apei (zone umede, prevenirea poluării difuze, biodiversitate), calitatea apei şi monitorizarea cantităţii acesteia (monitorizarea fizico-chimică şi biologică) etc.

Ca consecinţă, următoarele activităţi vor fi susţinute:

• Îmbunătăţirea ghidării strategice acordate APL şi implementatorilor proiectului prin elaborarea planurilor generale (master plan);

• Introducerea evaluării proiectului cu studii de fezabilitate şi evaluarea impactului asupra mediului;

• Consolidarea capacităţilor administrative şi de achiziţii ale APL şi companiilor de servicii publice;

• Acordarea APL-urilor şi operatorilor de servicii de alimentare cu apă a asistenţei în materie de ghidare juridică şi orientare a procesului, pentru procesul general de regionalizare a furnizării serviciilor, în baza unei abordări echilibrate – optimizând fezabilitatea pe tehnică, economică, de mediu şi politică;

• Asigurarea sincronizării anuale a PGBF şi a planului general (master plan) privind alimentarea cu apă şi sanitaţie;

REZULTAT 1.7: Normele şi standardele naţionale sunt actualizate şi aliniate la standardele UE

După cum s-a menţionat deja în capitolul introductiv, normele de construcţie şi standardele de proiectare sunt depăşite şi supradimensionate. Ei contravin normelor internaţionale moderne şi practicilor de întreţinere, prin urmare, sunt considerate o problemă majoră în domeniu.

Pentru a depăşi situaţia, sunt planificate următoarele activităţi:

• A oferi asistenţă MCDR, în parteneriat cu MM, AMAC şi cu alte părţi interesate la implementarea planului de acţiuni privind armonizarea reglementărilor tehnice şi a standardelor de construcţie pentru AAS cu legislaţia şi standardele UE pe parcursul perioadei 2014-2020 (Hotărârea Guvernului nr.933 din 12 noiembrie 2014);

• A crea un grup de lucru care să lucreze la norme şi standarde, cu asistenţa consultanţilor şi participarea AMAC;

• A analiza manualul operatorului de alimentare cu apă utilizat în Romania pentru a fi aplicat în Moldova;

REZULTAT 2.1: Sunt consolidate capacităţile AMAC şi a crescut eficienţă energetică a operatorilor de alimentare cu apă selectaţi

Asociaţia "Moldova Apa-Canal" (AMAC) combină 50 utilităţi publice de alimentare cu apă, care împreună deservesc 90 % de locuitori ai Moldovei. Companiile locale sunt membri ai asociaţiei. Obiectivele AMAC sunt de a oferi o promovare şi o platformă de interes comun pentru toate părţile interesate în domeniul cu privire la alimentarea cu apă şi sanitaţie. Anume datorită rolului critic AMAC a fost identificat ca un partener strategic pentru acest proiect, mai ales atunci când vine vorba de dezvoltarea capacităţilor şi dialogul tehnic coordonat privind normele şi standardele. Mai mult decât atât, AMAC a identificat eficienţa consumului de energie ca o provocare majoră. Ineficienţa energetică afectează costurile operaţionale, şi parţial rezultă din lipsa capacităţii interne. Auditurile privind consumul de energie efectuate în cadrul Proiectului Naţional de alimentare cu apă şi sanitaţie, finanţat de Banca Mondială la şase companii de utilităţi mari, au arătat că, prin acţiuni imediate, consumul de energie poate fi redus în mediu cu 39 la suta. Sfera îmbunătăţirii eventuale este probabil chiar mai mare la companiile mici, cu funcţionare şi capacitate de întreţinere limitată. Aceste audituri, de asemenea, au arătat că ineficienţa actuală provine nu numai din utilizarea echipamente electromecanice învechite, dar şi din modele şi operarea inadecvată a sistemelor, precum şi, important, din lipsă capacităţii de diagnosticare a problemelor. Având un consum de energie estimat la 40% din costurile operaţionale, ineficienţa energetică poate să producă un impact serios asupra fezabilităţii financiare a companiei de utilităţi.

În consecinţă, sunt planificate următoarele activităţi:

• A acorda asistenţă AMAC şi membrilor asociaţiei să efectueze audituri privind eficienţa consumului de energie la nivel de companie de utilităţi cu proiecte de răspuns conexe (Apă – Energie NEXUS);

• A oferi asistenţă flexibilă pentru iniţiative de îmbunătăţire a capacităţii eficiente din punct de vedere a costurilor, cu beneficii rapide, precum ar fi sporirea eficienţei operaţionale a operatorilor alimentare cu apă prin intermediul echipamentului electromecanic mai eficient din punct de vedere a consumului de energie, modernizarea echipamentelor din laboratoare --> prin cofinanţare din fondurile pentru energie sau alţi donatori;

REZULTAT 2.2: Sunt aplicate de către specialişti noi norme şi standarde în domeniul designului tehnic, procesele de licitaţii şi lucrările de construcţii

Normele şi standardele actualizate nu pot fi un scop în sine. Aceste norme trebuie să fie aplicate de către specialişti în domeniu şi să servească drept baza pentru toate activităţile de licitaţie şi de construcţie în sectorului alimentării cu apă şi sanitaţiei.

În scopul acordării asistenţei pentru dezvoltarea capacităţilor, sunt planificate următoarele activităţi:

• Ghidarea personalului MM privind noile normele şi standardele;

• Actualizarea competenţelor specialiştilor, inginerilor proiectanţi şi antreprenorilor implicaţi în lucrări de alimentare cu apă şi sanitaţie în conformitate cu noile norme şi standarde care urmează a fi dezvoltate în cadrul proiectului propus;

• Facilitarea schimbului de experienţă şi efectuarea vizitelor de studiu (a conveni asupra cotei de participare a femeilor la vizitele de studiu şi burse).

REZULTAT 2.3: Strategia de dezvoltare a capacităţilor în domeniul apei adoptată şi instituţiile de instruire asigurate cu capacitate de a furniza pregătire profesională

Abordarea mai sistematică a dezvoltării capacităţilor în domeniu a fost identificată drept prioritate de intervenţie pentru acest proiect cu un rezultate dedicat relevant.

Pentru obţinerea acestui rezultat sunt planificate următoarele activităţi:

• A acorda asistenţă pentru instituţionalizarea comunităţii practice din Moldova pentru formarea capacităţilor ca efort suplimentar de lansare a iniţiativelor de consolidare continuă a capacităţilor în domeniu (incl. AAS, MIRA, PMBF, SNIA), cu sprijinul AAD, SDC, GIZ, BM şi Proiectul Apa Dunării al IAWD (Asociaţia Internaţională a Companiilor Furnizoare de Apă din Zona de Captare a Dunării) etc. în cadrul unui proiect de dezvoltare a capacităţilor mai extinse;

• A consolida şi extinde domeniul de activitate ale centrelor de excelenţă şi de instruire existente în sectorul apei şi sanitaţiei, valorificând lucrul efectuat în dezvoltarea capacităţilor (APASAN, Protocolul Sănătăţii, GIZ, AAD, SDC, USAID);

• A elabora un curriculum specializat şi proiecte de instruire pentru diferite grupuri ţintă de specialişti din sector (implementat, dacă există buget disponibil);

• A efectua instruire la locul de muncă, instruiri de scurtă durată, a aplica la twinning şi a efectua vizite de expunere, punând accent pe rolul activ al personalului omolog din mijlocul funcţionarilor în implementarea proiectului (a conveni asupra cotei de participare a femeilor la instruiri, burse, vizitele de studiu);

• Elaborarea şi implementarea proiectelor de instruire pentru personalul companiei operatorului de alimentare cu apă, care necesită actualizarea competenţelor pentru a întruni cerinţele minime de calificare a personalului, parte a procesului de certificare a companiei operatorului de alimentare cu APL şi companiilor de utilităţi.

REZULTAT 2.4: Pachet de amendamente legislative necesare pentru a garanta dreptul omului la apă şi sanitaţie tuturor persoanelor, elaborat şi prezentat Guvernului şi Parlamentului

Activităţile planificate pentru obţinerea acestui rezultat:

• A acorda asistenţă amendamentelor legale privind asigurarea accesului grupurilor vulnerabile şi marginalizate;

• A promova un proces de dialog şi consultare cu organizaţia societăţii civile, care reprezintă persoanele cu dezabilităţi privind cele mai reuşite modalităţi de a integra aspectul dat în documentele de politici privind alimentarea cu apă şi sanitaţie; a introduce informaţii mai calitative şi a aloca finanţare specifică pentru comunităţile şi şcolile cele mai vulnerabile);

• A acorda asistenţă dezvoltării politicilor publice în vederea asigurării accesibilităţii (Colectarea unui volum mai mare de informaţii privind accesibilitatea; Identificarea celor mai vulnerabile comunităţi şi regiuni; A valorifica posibilitatea de a introduce alocaţii unice pentru apă şi sanitaţie în cazul gospodăriilor sărace);

2.3.1 COMPONENTA 2: Implementarea Planului MIRA/GBF

În scopul obţinerii rezultatelor acestei componente de proiect şi pentru a aborda lacunele de capacitate actuale şi constrângerile instituţionale în domeniul gestionării resurselor de apă, componenta proiectului "Implementarea planului MIRA/GBF" este compusă din două rezultate (produse), legate de îmbunătăţirea coordonării MIRA şi, prin urmare, sunt atribuite rezultatului (efect) 1 şi din alte trei rezultate (produse) care se concentrează pe creşterea performanţelor instituţiilor din sector şi sunt atribuite rezultatului (efect) 2.

REZULTAT 1.8: The CBF şi Grupul de lucru din cadrul acestuia sunt consolidate şi operaţionale, în conformitate cu atribuţiile lor legale

Consiliul pentru Bazinele Fluviale nou creat se confruntă cu dificultăţi în preluarea rolului de luare a deciziilor în sectorul resurselor de apă, deoarece beneficiul real al Managementului Integrat al Resurselor de Apă şi abordarea NEXUS încă nu este interiorizat de către părţile interesate superioare.

Cooperarea şi schimbul de informaţii cu alte ministere în ceea ce priveşte alocarea resurselor de apă (irigaţii, autorizaţii de extracţie a apei, hidroenergie⁵) sunt încă slab dezvoltate. Această componentă a proiectului va ridica nivelul de conştientizare a beneficiilor cerinţelor de apă echilibrate între alocarea de apă pentru necesităţi menajere şi irigare. Într-o ţară cu deficit de apă, reutilizarea apelor uzate tratate ar trebui să fie luate în consideraţie în mod serios, mai ales în perspectiva în care biocombustibilul va reprezintă 10% din combustibil în următorii 10 ani (Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova 2020"), fapt care va necesita o creştere a alocării de apă pentru irigaţii.

_______________________________

⁵ Energia hidroelectrică reprezintă în prezent doar 1% din alimentarea cu energie primară. Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova 2020" are drept scop reducerea consumului de energie prin creşterea eficienţei energetice şi ridicarea ratei de penetrare a surselor regenerabile de energie. Strategia prevede că până în anul 2020, 10% din consumul de combustibil va reveni biocombustibilului, iar 20% din energia electrică totală a Republicii Moldova va proveni din surse regenerabile, din care 10% va fi energie hidroelectrică (20 MW pentru capacitate energiei hidroelectrice până în 2030).

Pentru obţinerea acestui rezultat sunt planificate următoarele activităţi:

• A acorda asistenţă CBF în promovarea MIRA atât la nivel naţional cât şi cel al bazinului fluvial, precum şi în coordonarea implementării planurilor GBF;

• A acorda asistenţă pentru revizuirea regulamentului actual al CBF pentru a realiza tranziţia de la atribuţiile de consultanţă la cele decizionale;

• A conveni privind cota de participare a femeilor în calitate de membri ai CBF şi participante la cursurile de instruire;

• A acorda asistenţă la elaborarea unui plan (foaie de parcurs) pentru proiectul de măsuri din cadrul Planului GBF (inclusiv un cadrul de monitorizare);

• A atinge unui consens cu factorii de decizie în domeniul politicilor privind implementarea proiectului de măsuri din cadrul MIRA;

• A acorda asistenţă Grupului de lucru tehnic din cadrul CBF în implementarea şi monitorizarea PGBF (clasificarea bazinelor acvatice conform DCA UE etc.);

• A facilita menţinerea legăturilor între actorii principali şi a realiza legătura între rezultatele monitorizării şi evaluarea presiunilor şi impactului, cu utilizarea modulelor SNIA;

• A acorda asistenţă utilizării sistematice a informaţiei din SNIA, în baza unui acord privind informaţiile cu privire la apă, încheiat între furnizorii de date brute, procesarea datelor şi factorii de decizie;

• A acorda asistenţă pentru instruirile destinate Agenţiei Apele Moldovei în ceea ce priveşte procesarea datelor de monitorizare (utilizarea platformei informaţionale SNIA, aplicarea Directivei UE - INSPIRE);

• A acorda asistenţă pentru dezvoltarea capacităţilor şi pentru echipamentul personalului actual, responsabil de PGBF, din cadrul Agenţiei Apele Moldovei.

REZULTAT 1.9: Sunt puse în aplicare măsuri prioritare privind bazinele fluviale Prut şi Nistru

Proiectele PGBF pentru bazinele fluviale Nistru şi Prut au identificat un set de 7 măsuri prioritare pentru realizarea obiectivelor în cazul fiecărui bazin fluvial respectiv. În timpul procesului consultativ pentru elaborarea proiectului a devenit clar că în prezent finanţarea acestor măsuri prioritare încă nu este asigurată de către Fondul Ecologic Naţional (cu excepţia finanţării pentru proiectele de alimentare cu apă şi sanitaţie).

Pentru realizarea acestui rezultat, sunt planificate următoarele activităţi:

• A acorda asistenţă şi cofinanţare pentru implementarea măsurilor prioritare, care nu sunt prevăzute de proiectele privind infrastructura de alimentare cu apă şi sanitaţie (astfel ca: extinderea reţelei de monitorizare, zone umede, restabilirea zonelor riverane etc.). Prioritate se va acorda iniţiativelor societăţii civile care vizează conştientizarea şi sensibilizarea publică combinată cu măsuri demonstrative ale priorităţilor, eficiente din punct de vedere a costurilor.

Figura 1: Organigrama instituţiilor gestionare a bazinelor fluviale: componenţa, sarcinile şi sistemul de raportare

REZULTAT 2.5: Reţeaua de monitorizare a apei de suprafaţă şi subterane în mod progresiv se apropie de standardele DCA

Ministerul Mediului este autoritatea responsabilă de politici şi strategii în domeniul apei şi coordonează prin intermediul subdiviziunilor sale, inclusiv a Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) şi Agenţiei pentru Geologie şi Resurse minerale (AGRM), implementarea acestor politici. La etapa actuală, MM nu finanţează direct subdiviziunile sale, dar prezintă propuneri Ministerului Finanţelor de a acoperi costurile din bugetul de stat. Cu toate acestea, când merge vorba de costurile operaţionale ale reţeleli de monitorizare (deservirea staţiilor de monitorizare, analizele de laborator etc.), aceste subdiviziuni sunt extrem de insuficient finanţate. Acest fapt poate fi demonstrat prin problema menţinerii reţelei de monitorizare a calităţii apelor de suprafaţă. Pentru anul 2015 şi 2016 este confirmat de către MM un număr total de 72 de staţii de monitorizare. Din bugetul anual alocat SHS, 88% sunt utilizate pentru salarizarea personalului. Cele 12% rămase sunt cheltuite pentru deservire (utilităţi, reparaţie, combustibil, menţinerea automobilelor etc.). O finanţare foarte limitată (aprox. 100 mii MDL/ 5000 Euro) este alocată deservirii şi funcţionării anuale a sistemului de monitorizare (apă, aer, sol, radiaţie, sedimente). Ceea ce rămâne pentru monitorizarea calităţii apei de suprafaţă reprezintă doar 5% din suma necesară pentru funcţionarea reţelei (aprox. 2 milioane MDL).

Prin urmare, acest proiect nu va investi în extinderea reţelei de monitorizare şi nici în echipamente de monitorizare, dar va oferi asistenţă specifică pentru a permite structurilor existente să îndeplinească lucrările minime curente şi treptat să se alinieze la rigorile DCA. Totuşi, se preconizează un sprijin financiar suplimentar din partea UE pentru extinderea reţelei de monitorizare în viitor.

În acest context şi pentru realizarea acestui rezultat, sunt planificate următoarele activităţi:

• A acorda asistenţă în modernizarea reţelei existente de monitorizare a apei de suprafaţă şi subterane privind frecvenţa şi parametrii analizaţi, pentru a îndeplini cât mai curând cerinţele DCA;

• Furnizarea a doi senzori automaţi pentru calitatea apei de suprafaţă, pentru a fi integraţi în mijloacele de monitorizare existente la staţiile de frontieră ale râului Prut;

• Instruiri pentru personalul SHS şi AGRM privind furnizarea datelor către platforma SNIA;

• A acorda asistenţă în implementarea noilor tehnici de monitorizare microbiologică, după cum prevede DCA.

REZULTAT 2.6: Comitetele pentru bazinele secundare pentru afluenţii majori şi râurile mici selectate sunt consolidate şi funcţionează

Cu sprijinul ONG-urilor locale în ultimii ani au fost deja create patru comitete pentru bazinele secundare şi acestea contribuie la o gestionare mai eficientă a resurselor de apă şi la protecţia acesteia la nivel local. Unele au reuşit să depună un efort puternic pentru a convinge primarii să investească în instalaţii de tratare a apelor uzate. Informaţia disponibilă la nivel de bazine secundare privind statutul calităţii apei din râu este foarte fragmentată, din cauza că există doar foarte puţine staţii de monitorizare la nivel de bazin secundar. În plus, expertiza generală a stării de ansamblu a calităţii apei este foarte insuficientă la nivel de raion şi nu sunt stabilite mecanisme de raportare. Este recomandabilă o abordare de jos în sus pentru GBF în Moldova, deoarece comitetele pentru bazinele secundare ar putea prelua aceste roluri şi elimina aceste lacune.

Pentru realizarea acestui rezultat, sunt planificate următoarele activităţi:

• A dezvolta şi A acorda asistenţă CBF în cooperare cu autorităţile locale;

• A acorda asistenţă la elaborarea unui ghid pentru elaborarea şi implementarea PGBF în cazul bazinelor secundare;

• Consolidarea Grupurilor de lucru tehnice ale CBF/ONG, în vederea activităţii în cadrul CBF pentru bazine secundare, întrevederilor şi raportării Consiliului naţional GBF;

• A acorda asistenţă CBF pentru bazinele secundare la formularea propunerilor de proiecte (identificarea ideilor de proiect, integrarea proiectelor în Planurile GBF, elaborarea proiectelor pentru finanţare din Fondul Ecologic Naţional, M&E);

• Instruiri şi campanii de informare la nivel local pentru a informa municipalităţile despre necesitatea creării consiliilor secundare pentru bazinele fluviale şi oportunitatea de a obţine finanţare pentru proiecte de restabilire a apelor.

REZULTAT 2.7: Proiecte locale implementate de ONG-uri contribuie într-un mod armonizat/coordonat la implementarea PGBF

Există mai multe proiecte locale şi acestea contribuie la obiectivele stabilite în PGBF. Aceste activităţi trebuie să fie susţinute şi rezultatele trebuie să fie integrate în cadrul de implementare şi monitorizare a PGBF.

Pentru realizarea acestui rezultat, sunt planificate următoarele activităţi:

• Crearea unui ghişeu de finanţare a proiectelor societăţii civile/ONG-urilor, care să acorde asistenţă la implementarea PGBF;

• A acorda asistenţă la dezvoltarea unui document-ghid practic pentru municipalităţi/ONG/societate civilă privind aplicarea pentru obţinerea finanţării pentru proiectele, care vin să îmbunătăţească calitatea/cantitatea apei. Integrarea acestor proiecte în cadrul de implantare şi monitorizare al PGBF.

2.3.3 COMPONENTA 3: Asistenţă pentru crearea şi dezvoltarea unui sistem informaţional privind apa pentru a contribui la procesul decizional informat în domeniu

Acest sistem va constitui un instrument fundamental pentru gestionarea apelor în Republica Moldova, care va stabili o legătură dintre producătorii de informaţii şi utilizatorii acestora şi care va permite digitalizarea/prelucrarea şi difuzarea datelor şi informaţiilor pentru factorii de decizie, managerii de apă şi operatorii de alimentare cu apă pe de o parte, precum şi pentru informarea publicului pe de altă parte.

Sistemul Informaţional Naţional privind apa trebuie să devină un instrument principal pentru planificare şi luare a deciziilor în domeniul apei în Moldova şi, astfel, cele patru rezultate ale acestei componente contribuie direct la rezultatul 1 al proiectului.

REZULTATUL 1.10: Este creat SNIA, sunt publicate procedurile operaţionale pentru SNIA şi este oficial desemnată o echipă de experţi care vor opera SNIA

La momentul actual există câteva platforme în domeniul apei, dar sunt găzduite la diferite instituţii şi subdiviziuni, astfel ca:

• Platforma pentru autorizarea utilizării speciale a apei, lansată de Ministerul Mediului (Inspectoratul Ecologic d Stat) în parteneriat cu Centrul de E-guvernare;

• Portalul fondului naţional de date geospaţiale, implementat sub supravegherea ARFC care include straturi de informaţii care descriu reţeaua de alimentare cu apă în unele municipii;

• Platforma resurselor de apă, găzduită la Agenţia Apele Moldovei;

• Altele.

Nu există claritate privind cine ar trebui să fie organul principal gestionar al acestor platforme, astfel încât să poată avea loc luarea deciziilor în cunoştinţă de cauză. SNIA trebuie să constituie un cadru de coordonare a producerii/prelucrării datelor privind apa şi producerii/diseminării informaţiilor necesare pentru:

• Managementul Integrat al Resurselor de Apă la nivel naţional de bazin şi local de bazin secundar, inclusiv necesitatea de monitorizare a resurselor de apă (inclusiv date de laborator privind calitatea apei) şi protecţia ecosistemelor;

• Planificarea generală a infrastructurii de apă la nivel local/regional şi naţional (inclusiv planificarea, finanţarea şi controlul asupra funcţionării/deservirii obiectelor de infrastructură);

• Facilitarea accesului la informaţia existentă privind managementul apei şi acordarea asistenţei pentru transferul de cunoştinţe despre apa pentru societate şi instituţiile sale.

Implementarea va reuşi prin colaborarea partenerilor multipli, a administraţiilor, instituţiilor publice, companiilor şi asociaţiilor, care se angajează să respecte regulile comune. În acest scop, principalele agenţii naţionale şi locale implicate în producerea şi managementul informaţiei privind apa vor fi implicate şi la dezvoltarea sistemului.

Rolurile beneficiarilor/părţilor interesate implicate în viitorul SNIA:

• MM în calitate de coordonator al domeniului apei

• Agenţia Apele Moldovei (structurile hidraulice), SHS (apa de suprafaţă) şi AGRM (apa subterană) în calitate de actori importanţi în producerea şi managementul datelor, care vor raporta MM

• Centrul de guvernare electronică, în calitate de cadru pentru interoperabilitate şi hosting

• ARFC, în calitate de coordonator şi actor, care doreşte să dezvolte o abordare reciprocă a informaţiei geospaţiale

• MDRC (informaţie privind infrastructura AAS), Moldsilva (date privind resursele de apă situate pe terenuri şi bazine deţinute de stat), MS (date despre Protocolul privind sănătatea), Biroul Naţional de Statistică în calitate de producător de date şi de asemenea, utilizator al informaţiilor pentru sectorul AAS şi a informaţiilor publice.

Rolurile diferitor actori ai SNIA:

• Comitetul de coordonare

Comitetul de coordonare va elabora direcţia generală şi priorităţile de dezvoltare ale SNIA

• Utilizatori:

Funcţionalităţile sistemului, cerinţele faţă de serviciu şi de producerea informaţiei vor fi stabilite de către utilizatori.

• Serviciul tehnic:

Serviciul tehnic al sistemului, găzduit în cadrul Agenţiei Apele Moldovei, va asigura punerea în aplicare a serviciilor globale pentru descoperirea datelor, îmbunătăţirea datelor, difuzarea, evaluarea şi raportarea, prin dezvoltarea unor elemente, cum ar fi catalogul de metadate, cartografierea web, instrumente de modelare şi simulare, indicatori statistici, tabloul de bord, portal web, sisteme de suport al diviziunilor, buletine ...

Serviciul va asigura, de asemenea, definirea şi validarea elementelor de limbaj comun care să permită asigurarea interoperabilităţii semantice, în legătură cu catalogul semantic care urmează să fie stabilite ca parte a platformei de interoperabilitate e-guvernare.

Pentru realizarea acestui rezultat, sunt planificate următoarele activităţi:

• Crearea unui comitet de coordonare inter-instituţional sub conducerea MM şi cu participarea a cel puţin următoarelor instituţii: Centrul e-guvernare, ARFC, MDRC, MS, AAM, SHMS, CBF, AGRM, Moldsilva;

• Formularea unui acord între instituţiile, care sunt interesate de aceste date şi producătorii de date, pentru a stabili o claritate a rolurilor şi a proprietăţii asupra SNIA;

• Acordarea asistenţei la crearea unui serviciu tehnic în cadrul Agenţiei Apele Moldovei pentru coordonarea dezvoltării şi deservicii sistemului informaţional privind apa;

• Asistenţă tehnică prin intermediul unei companii TI, care va fi răspunzătoare de designul, instruirea şi ghidarea implementării SNIA, Cadastrul Apelor şi Autorizaţiile de mediu pe parcursul unei perioade iniţiale de încercare;

• A acorda asistenţă la crearea SNIA, care este compus din sistemele informaţionale existente găzduite pe un server amplasat la Agenţia Apele Moldovei;

• A acorda asistenţă la dezvoltarea modulelor de aplicaţii bazate pe SNIA pentru prelucrarea datelor brute producerea datelor şi cifrelor necesare pentru generarea rapoartelor de M&E, bugetele anuale şi fondurile naţionale;

• A acorda asistenţă la gestionarea datelor dezagregate pe gen, ca parte a SNIA;

• A asigura coordonarea cu Centrul de E-guvernare pentru a facilita interconectarea sistemelor informaţionale;

Figura 2: Părţile interesate ale componentei 3

REZULTAT 1.11: Este creat cadastrul apei şi integrat în SNIA

Crearea cadastrului apei este un exerciţiu fundamental pentru managementul eficient al resurselor de apă, iar temeiul legal este prevăzut în Art.14 al Legii apelor. Cadastrul apei va conţine următoarele componente, conform Art.14:

1) Capitolul I. apele de suprafaţă – va include informaţii privind lista şi amplasarea punctelor de observaţie hidrologică şi hidrochimică, caracteristicile hidrografice, caracteristicile nivelelor de apă, temperatura, fenomenele de îngheţ, grosimea gheţii, cu următoarele secţiuni⁶:

_______________________________

⁶ Se propune că aici trebui să fie luate în consideraţie şi normele anuale şi anomaliile de distribuire a precipitaţiilor atmosferice.

a) resursele de apă ale râurilor;

b) Acumularea apelor de suprafaţă (lacuri, rezervoare, iazuri);

2) Capitolul II. APA SUBTERANĂ - va include informaţie privind rezervele funcţionale şi resursele de apa subterană proiectate;

3) Capitolul III. CALITATEA APEI - va include informaţie privind criteriile de poluare a apei şi cele de îmbunătăţire a calităţii apei, caracterizând gradul de poluare a apei, compoziţia chimică, cu următoarele secţiuni:

• Calitatea apei de suprafaţă;

• Calitatea apei subterane;

4) Capitolul IV. UTILIZAREA APEI - va include informaţie privind datele de management a apei, indicatori general privind managementul apei, utilizarea apei pentru diferite necesităţi, în dependenţă de sursele acesteia şi categoriile de apă, informaţii privind colectarea, utilizarea, transferul şi evacuarea apei, evacuarea apei uzate şi alte date privind eliminarea poluanţilor în apă;

5) Capitolul V. STRUCTURI HIDRAULICE - va include informaţie privind structurile hidraulice şi statutul acestora;

6) Capitolul VI. FONDUL APEI SUBTERANE – va conţine informaţie privind pământul subacvatic, albiile râurilor şi bazinele lacurilor, iazurilor, rezervoare de apă, mlaştini şi benzi de teren pentru protecţia apelor, pe care sunt amplasate structuri hidraulice şi alte structuri ale serviciilor alimentare cu apă, teren alocat pentru fişierele de abatere (pe lateral) pentru râuri, bazine de apă, canale colectoare şi terenuri utilizate pentru construirea şi exploatarea de instalaţii care furnizează necesarul de apă potabilă, apă tehnică, apă curată şi pentru alte necesităţi de interes public.

Într-un proiect de asistenţă pentru dezvoltare (ODA) (grant din Fondul Provocările Mileniului) Termenii de Referinţă au fost deja elaboraţi pentru crearea unui cadastru al apei şi au fost aprobaţi la 19 septembrie 2014 de către Ministerul Mediului şi Agenţia Apele Moldovei în baza "Regulamentului cadastrului de stat al apelor" publicat la 27.09.2013 în Monitorul Oficial nr.213-215 Articolul nr.866". Aceşti Termeni de Referinţă vor fi revizuiţi pentru a exclude existenţa unor suprapuneri instituţionale şi dublare datelor care există deja la alte autorităţi în afara MM. La nivel tehnic, sistemul va fi compus dintr-o reţea coerentă de dispozitive, procese şi servicii, prin care datele legate de apă vor fi achiziţionate, colectate, conservate, organizate, tratate şi publicate sistematic de către partenerii identificaţi şi resursele umane.

Pentru realizarea acestui rezultat, sunt planificate următoarele activităţi:

• A acorda asistenţă ministerului la elaborarea regulamentului privind funcţionarea şi menţinerea cadastrului şi integrarea lui în SNIA, conform ghidării din partea Centrului de guvernare electronică

• A ajunge la un consens privind utilizarea în comun a informaţiei privind calitatea apei şi actualizarea ei - sinteză comună a producătorilor de date: SEI, PHC, SHMS, EMC, AGEOM şi legătura cu sistemul informaţional de mediu.

• A acorda asistenţă la analiza critică a precondiţiilor stabilite în "Regulamentului cadastrului de stat al apelor" publicat la 27.09.2013 în Monitorul Oficial nr.213-215 Articolul nr.866, în ceea ce priveşte suprapunerea datelor existente (cum ar fi delimitarea şi înregistrarea terenurilor fondului apelor pe întreg teritoriul)

• Implementarea succesivă a Cadastrului Apelor, în primii 4 ani în 4 bazin secundare ale bazinului Prutului, unde deja există consiliile pentru bazine secundare, şi dacă exerciţiul va avea succes, extinderea în cadrul întregului bazin.

REZULTAT 1.12: Platforma pentru autorizaţia de mediu ca parte a SNIA va fi gestionată online

Platforma pentru Autorizaţia de mediu (precum este prevăzut în Art.15 al Legii apelor) care deja a fost creată de proiectul ISRA (Platforma CP1) va fi consolidată, în baza recomandărilor proiectului ISRA.

Pentru realizarea acestui rezultat, sunt planificate următoarele activităţi:

• A acorda asistenţă în dezvoltarea în continuare a platformei pentru Autorizaţia de mediu (precum este prevăzută în Art.15 al Legii apelor), care deja a fost creată de proiectul ISRA (Platforma CP1) în baza recomandărilor proiectului ISRA;

• A acorda asistenţă în integrarea platformei pentru Autorizaţia de mediu în SNIA, urmând ghidarea Centrului de guvernare electronică.

REZULTAT 1.13: Utilizatorii SNIA au obţinut capacităţi de deservire a sistemului, de introducere şi de raportare a datelor

Vor fi puse la dispoziţie diverse tipuri de instruiri pentru utilizatorii finali, producătorii de date şi serviciul tehnic.

Pentru realizarea acestui rezultat, sunt planificate următoarele activităţi:

• Instruirea echipei de experţi de bază pentru deservirea şi prelucrarea datelor SNIA

• Instruirea utilizatorilor care introduc date în SNIA

• Instruirea utilizatorilor care folosesc SNIA pentru raportare

• Acord privind cota de participare a femeilor la instruire

Figura 3: Module şi priorităţi propuse pentru Sistemul naţional informaţional privind apa (SNIA)

2.3.4 Descrierea grupului-ţintă

Principalul grup-ţintă şi beneficiari primari ai proiectului sunt profesioniştii şi instituţiile din domeniu, autorităţile publice locale şi furnizorii de servicii.

Tabelul 2 oferă o generalizare ilustrativă al numărului estimat de beneficiari direcţi ai Proiectului, în timp ce beneficiari indirecţi este întreaga populaţie a Republicii Moldova, în prezent estimată la 2,9 milioane locuitori (date din 2014, cu excepţia Transnistriei).

2.4 Domeniul de extindere

Punând accent pe consolidarea instituţională şi dezvoltarea capacităţilor, structura şi ambiţia proiectului este de a se extinde şi de a contribui la o schimbare la nivel naţional privind îmbunătăţirea performanţei instituţionale.

Cu toate acestea în cadrul componentei 2 a Proiectului "MIRA" bazinul fluvial secundar selectat va beneficia de punerea în aplicare a măsurilor prioritare ca parte a PGBF.

2.5 Nivelul intervenţiei

Urmând principiul de efectuare a analizei lacunelor de capacitate de la nivel de primărie la nivel naţional, recomandările pentru acţiunile necesare, precum şi necesităţile pentru o eventuală asistenţă în viitor sunt prezentate mai jos.

2.5.1 Nivel de primărie (micro)

Asistenţă pentru angajamentul cu Autorităţile public locale şi comunicaţii pentru reforme:

Primarii la nivel de primării de obicei se confruntă cu provocări duble:

1. Ei primesc asistenţă şi ghidare limitată pentru a-şi îndeplini atribuţiile de dezvoltarea unor noi infrastructuri din alte părţi sau nivele de guvernare;

2. Infrastructura existentă din zona lor de competenţă este cel mai probabil deteriorată şi nu se menţine în mod adecvat din cauza lipsei stimulentelor de performanţă şi a capacităţilor în utilităţi publice de AAS (Companiile de alimentare cu apa - Apa-Canal);

Primarii din sate şi municipii primesc asistenţă şi ghidare limitată în eforturile lor de a dezvolta infrastructuri noi şi de cele mai multe ori nu sunt conştienţi despre implicaţiile noii legislaţii, a noilor strategii, a orientărilor tehnice şi detaliilor acestora.

Prin urmare, la nivel micro, se propune de a:

• Asigura o înţelegere deplină a drepturilor, obligaţiilor conform noilor legi (inclusiv legislaţia privind sănătatea publică), precum şi a opţiunilor de a obţine asistenţă de la alte nivele ale administraţiei publice;

• Furniza informaţii cu privire la opţiunile legale şi organizaţionale solide pentru funcţionarea eficientă a infrastructurii AAS.

2.5.2 Nivel regional (mezo)

Asistenţă coordonată pentru autorităţile locale în planificarea, implementarea şi menţinerea proiectelor de infrastructură AAS

În acest context, este important de menţionat că GIZ, prin asistenţa Guvernului German, Suedia şi Republica Cehă acordă deja o asistenţă importantă pentru MDRC şi ADR-urilor în planificarea, implementarea şi menţinerea proiectelor de infrastructură AAC. Cu toate acestea, deoarece această asistenţă la nivel regional este o verigă atât de importantă, dar lipsă din întregul lanţ de dezvoltare a infrastructurii, se recomandă de a realiza următoarele, ca într-o coordonare strânsă a proiectului propus cu proiectul Apa-San:

• A menţine planuri generale pe raion/regiune pentru a asigura fezabilitatea tehnică şi economică a proiectelor şi a asigura o evaluare foarte minuţioasă importantă a proiectelor individuale propuse la nivel de primărie. Această funcţie este o veriga lipsa importanţă în dezbaterea generală privind regionalizarea. Numai în cazul în care vor fi elaborate planuri corespunzătoare şi vor fi efectuate studii de fezabilitate în mod sistematic, factorii de decizie în domeniul politicii vor putea adopta decizii bazate pe dovezi privind cele mai fezabile opţiuni de gestionare a schemelor lor AAS;

• A asigura coerenţa cu strategiile/planurile naţionale;

• A crea centre regionale de gestionare a informaţiei.

2.5.3 Nivel naţional (macro):

Datorită accentului proiectului plasat pe consolidarea instituţională, la baza acestuia stau intervenţii sistematice la nivel naţional (macro), acestea fiind descrise în detaliu în Capitolul anterior.

3 STRATEGIA DE IMPLEMENTARE

3.1 Descrierea modului intervenţiei / metodologiei / instrumentelor

Lucrul prin intermediul structurilor existente pentru a asigura proprietatea naţională

Într-un sector deja fragmentat cu constrângeri de capacitate, cum ar fi domeniul apei din Republica Moldova, este extrem de important de a nu merge pe calea cea scurta, creând structuri de proiecte paralele, ceea ce potenţial ar putea slăbi şi mai mult cadrul instituţional existent şi compromite dreptul de proprietate naţională. Pentru un proiect cu o perspectivă pe termen mai lung, cum este cazul cu proiectul susţinut de ADA/SDC privind consolidarea instituţională, este important să se adopte o abordare progresivă, sistematică, pentru a schimba şi îmbunătăţi performanţa şi capacitatea instituţională. Proiectul are drept scop asigurarea proprietăţii naţionale depline şi a fost elaborat în conformitate cu obiectivele şi politicile acestui domeniu în Moldova şi în conformitate cu angajamentele internaţionale, inclusiv Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG) şi Declaraţia de la Paris privind Eficacitatea Asistenţei pentru Dezvoltare.

A lucra prin intermediul "multiplicatorilor":

Un element important al proiectului va fi capacitatea echipei proiectului de a lucra prin intermediul multiplicatorilor pentru a creşte probabilitatea de realizare a rezultatelor de dezvoltare scontate.

Prin urmare, sarcina pentru echipa proiectului este de a îndeplini următoarele:

• asigura o colaborare şi o comunicare eficientă între diferite structuri guvernamentale la diferite nivele (multiple nivele);

• colabora cu diferite domenii şi ministere (multisectorial)

• ajunge la un consens larg privind reforma politică şi instituţională între o gama largă de părţi interesate (parteneri multipli);

• comunica şi colabora cu o multitudine de părţi interesate şi beneficiari finali privind implementarea eficientă a reformei (comunicare şi colaborare prin mai multe canale).

Datorită lucrului prin intermediul "multiplicatorilor", proiectul adoptă o abordare complexă a dezvoltării capacităţilor, îndreptată spre o schimbare de sistem.

A promova parteneriate largi pentru reformă şi armonizare:

Se prevede ca echipa proiectului să lucreze activ cu partenerii pentru a perfecţiona armonizarea în domeniul apei prin consolidarea Consiliului de Coordonare a domeniului şi prin instituţionalizarea unei analize anuale de performanţă a domeniului. Mai mult, proiectul urmăreşte să acorde asistenţă Guvernului RM în implementarea planificării coerente şi a mecanismelor de finanţare transparente, pentru a permite o mai bună armonizare şi aliniere a asistenţei externe. În susţinerea acestui proces de armonizare sub conducerea Guvernului, proiectul este conceput pentru a pune fundamentul unei asistenţe din partea unui partener de dezvoltare suplimentar în viitor.

Abordarea prevăzută de proiect şi modul de acordare a asistenţei:

Contribuţiile la proiectul propus din partea ADA/SDC vor fi alocate pentru domeniile de intervenţie prioritare în modul prescris în acest document de proiect şi în contextul strategiilor generale privind apa şi mediul. Aceasta va permite, de asemenea, alocarea de resurse pentru activităţi de înaltă prioritate, care în caz contrar ar rămâne nefinanţate (de exemplu, asistenţă pentru dezvoltarea sistematică a capacităţilor, SNIA, precum şi măsurile selectate ale PGBF). "Politica în amonte şi asistenţă tehnică" vor fi în principal furnizate prin ghidare continuă a procesului, lobare profesională, prin asistenţa tehnică la locul de muncă bazată pe principiul "învăţarea prin practică", precum şi promovarea unei politici structurate şi a dialogului despre schimbul de experienţă între principalele părţi interesate.

Valorificarea inovaţiilor şi a capacităţii de implementare a societăţii civile.

În mod special prin intermediul componentei proiectului "MIRA" se intenţionează de a obţine beneficii de la capacitatea de inovare şi implementare a societăţii civile şi ONG-urilor. Prin intermediul unei solicitări de propuneri speciale pentru punerea în aplicare a măsurilor prioritare ale planurile de gestionare a bazinelor fluviale, propunerile inovative din partea organizaţiilor societăţii civile şi a organizaţiilor cu rezultate bune şi capacitate de implementare demonstrabilă vor beneficia de granturi din proiect.

3.2 Descrierea organizaţiilor partenere, rolurilor acestora, experienţei, valorii adăugate, capacităţilor şi limitărilor

Principala Agenţie de implementare şi beneficiar în acelaşi timp al proiectului va fi MM. MM va folosi serviciile Unităţii pentru implementarea şi coordonarea proiectelor Instituţia Publică "EMP Management Durabil POP" (EMP), pentru asistenţa acordată managementului proiectului, precum şi pentru gestionarea contract şi a fondului.⁷ Componentele 1 şi 2 ale Proiectului vor fi conduse de Direcţiile Managementul Apelor şi de pentru politici ale MM, iar componentele 3 şi 4 va fi conduse de Direcţiile respective ale Agenţiei Apele Moldovei.

_______________________________

⁷ Prin Hotărârea Guvernului nr.888 din 23 octombrie 2014 Echipa de management al proiectelor în domeniul gestionării durabile a poluanţilor organici persistenţi (POP) a fost reorganizată în Instituţia Publică "EMP Management Durabil POP" ("EMP").

Anexa 1 oferă o prezentare generală a instituţiilor din domeniul apei implicate în proiect, inclusiv rolurile şi responsabilităţile acestora.

O provocare globală pentru acest proiect este de a facilita un consens privind separarea şi delimitarea clară a rolurilor în elaborarea şi implementarea politicilor între diferite ministere, precum şi o abordare multisectorială cuprinzătoare privind utilizările multiple ale apei, protecţia surselor de apă, dezvoltarea şi întreţinerea reţelei de monitorizare a resurselor de apă şi a infrastructurii AAS.

Numărul total al personalului Ministerului Mediului la nivel central este de 65 (2014).

Direcţia Managementul Apelor în calitate de subdiviziune responsabilă în principal de managementul resurselor de apă, inclusiv alimentare cu apă şi sanitaţie (în special canalizare) constă din 7 specialişti, iar Direcţia Resurse Naturale şi Biodiversitate are o echipă de 10 specialişti, doar 2 dintre care sunt direct implicaţi în aspecte de management a resurselor de apă şi bazinelor fluviale. În Direcţia Finanţe şi Evidenţă Contabilă activează 5 specialişti, iar în Direcţia Analize, Monitorizare şi Evaluare a Politicilor (responsabilă pentru elaborarea/coordonarea documentelor de politică şi a legii mediului, relaţiile şi proiectele internaţionale) dispune de o echipă de 9 angajaţi şi adiţional un angajat prin contract la moment susţinut de SDC cu scopul de a consolida lucrul Consiliului de Coordonare din Domeniu. Suplimentar la analiza simplă a mărimii şi componenţei echipei din Ministerul central, este important de remarcat că resurse umane adiţionale pot fi găsite la agenţiile precum Apele Moldovei şi Întreprinderea de Stat pentru Managementul Bazinelor, care sunt subordonate şi raportează MM.

De exemplu Apele Moldovei este în proces de restructurare şi îşi măreşte capacitatea resurselor umane în special prin crearea subdiviziunii Investiţii Capitale şi Implementarea Proiectelor (conform Hotărârii Guvernului nr.882 din 22 octombrie 2014) cu 4 specialişti. Totuşi, bugetul suplimentar încă nu este aprobat şi nici procesul de recrutare a specialiştilor nu a început încă.

O privire rapidă arată că există o capacitate suficientă în cadrul MM, agenţiilor sale şi întreprinderilor de stat, în ceea ce priveşte numărul de personal tehnic şi profesional, care ar putea activa în proiectul propus şi în acelaşi timp beneficia de acesta. Totuşi, trebuie menţionat că delegarea corespunzătoare şi delimitarea clară a sarcinilor nu se practică întotdeauna în sistemul mai larg al administraţiei publice responsabile de problemele resurselor de mediu şi apă (MM, agenţiile subordonate şi întreprinderile de stat). Acest lucru generează un anumit risc atât legat de suprapunerea eforturilor pe de o parte, cât şi lipsa resurselor umane pe anumite sectoare de lucru pe de altă parte.

3.3 Forma de cooperare şi coordonare între parteneri şi factorii care propulsează sau împiedică schimbarea

Un accent deosebit se va pune pe coordonarea activităţilor cu alte direcţii şi agenţii din cadrul MM şi a Guvernului. Consultant superior care va raporta la minister va fi în rol de catalizator şi facilitator al colaborării mai strânse în cadrul MM şi agenţiile subordonate.

Ideile suplimentare privind implicarea grupului-ţintă şi a reprezentanţilor beneficiarilor în planificarea şi punerea în aplicare a proiectului sunt expuse în cele ce urmează:

• Utiliza potenţialului Consiliului de Coordonare a domeniului şi a mecanismelor existente de coordonare ale donatorilor, în special pentru coordonarea interministerială şi demersurile privind asistenţa adiţională din partea partenerilor de dezvoltare.

• Acordarea asistenţei şi instituţionalizarea prin intermediul acestui proiect a revizuirii anuale a domeniului apei, efectuată în comun de către părţile interesate, cu participarea persoanelor de contact din instituţiile relevante ale NEXUS (agricultură, energie, sănătate), aceasta fiind o platformă majoră pentru implicarea şi informarea diferitor grupuri de părţi interesate şi grupuri ale societăţii despre progresul proiectului şi domeniului în întregime.

• Implicarea proactivă a factorilor de decizie din domeniul apei în procesul decizional, inclusiv al domeniilor energie, sănătate, cu scopul de a influenţa aspectele agendei legate de apă în aceste domenii importante pentru dezvoltare pentru securitatea apei în general. (abordare Nexus).

• Crearea unor Grupuri de lucru din reprezentanţi ai beneficiarilor pentru fiecare component al Proiectului şi stabilirea unui cadru pentru schimb de informaţii, coordonare şi cooperare între acestea.

• Cooperarea strânsă cu Consiliile pentru Bazinele Fluviale Nistru şi Prut deja create. Colaborarea cu Consiliile pentru Bazinele Secundare şi elaborarea unui mecanism de coordonare între aceste Consilii.

• Asigurarea cooperării cu persoanele de contact naţionale pentru convenţiile privind apa, cu Direcţia responsabilă pentru Politicile de Mediu şi Acordul de Asociere, cu cele pentru Managementul Apelor şi Resurse Naturale şi Biodiversitate. O atenţie deosebită va fi acordată includerii persoanelor de contact naţionale de la instituţiile relevante din cadrul Nexus din domeniile agricultură (irigare), energie şi sănătate (sănătate publică, sanitaţie şi calitate a apei) în această colaborare şi dialog la nivel de politici.

• Implicarea ONG-urilor, reprezentanţilor APL, ai businessului şi a altor părţi interesate în toate etapele de consultări, planificare sau implementare, în baza unei Strategii de Comunicare.

• Stabilirea indicatorilor de monitorizare a performanţei şi implicarea ONG-urilor sau altor grupuri ţintă în evaluarea acestora. Aceşti indicatori trebuie să permită monitorizarea accesului echitabil la serviciile de apă şi sanitaţie şi trebuie să fie adoptaţi ca indicatori de bază pentru coordonarea domeniului apei cu procesul continuu de dialog politic privind Mediul şi Sănătatea, precum ar fi procesul de dialog politic naţional al OCDE/EUWI/UN ECE.

Coordonarea şi colaborarea cu alte proiecte şi proiecte susţinute de ADA/SDC va fi realizată în principal prin forumurile de coordonare existente în domeniu (referinţă la "administrare şi direcţii strategice") şi întruniri sistematice de parteneriat (cel puţin o data în 6 luni) şi prin misiuni comune în teritorii efectuate de către membrii echipei proiectului împreună cu echipele proiectului finanţat de ADA/SDC (e.g. APASAN). MM va desemna un colaborator dedicat pentru a fi responsabil de managementul parteneriatului şi menţinerea legăturii cu ADA/SDC în Chişinău. Este preferabil ca orice discuţie bilaterală necesară între ADA/SDC să aibă loc adiacent cu întrunirile pe domeniu, pentru a minimiza eforturile adiţionale ale ambilor parteneri.

Pentru a maximiza sinergiile cu proiectele şi iniţiativele complementare susţinute de SDC/ADA, o atenţie deosebită va fi acordată, în cadrul acestei componente a proiectului, următoarelor :

• A realiza o coordonare strânsă între implementarea proiectului evoluţia şi extinderea domeniul de aplicare a proiectului APASAN, în faza nouă de extindere şi cu o viziune generală comună. Se anticipează că proiectul APASAN practic va demonstra funcţiile de ghişeu unic pentru asistenţa acordată APL ("one stop support unit to local public authorities"). În calitate de opţiune, proiectul APASAN ar putea oferi ghidare practică cel puţin uneia din Agenţiile de Dezvoltare privind asistenţa acordată Autorităţilor Locale în implementării proiectului, dezvoltarea capacităţilor în managementul ciclului de proiect, precum şi legătura proceselor de planificare ascendentă (bottom-up) în strânsă coordonare şi prin urmare, a lua în consideraţie semnarea unui Memorandum de Înţelegere cu Agenţia de Dezvoltare Regională şi/sau MDRC.

• Proiectele şi iniţiativele în derulare cu asistenţa SDC/ADA şi al altor parteneri de dezvoltare, astfel ca crearea unui furnizor de apă regional (inter-municipal), iniţiat în contextul proiectului de la Nisporeni sau al lecţiilor învăţate în domeniul managementului apelor uzate în proiectul APASAN vor oferi pentru proiectul propus lecţii învăţate în timp şi perioadă reale. Partenerii de proiect vor fi încurajaţi să aducă contribuţie prin capacitate şi experienţă practică unică pentru a susţine procesul de formulare a proiectului prin platforme de coordonare şi forumuri de consultare (cum ar fi comunitatea de practică privind dezvoltarea capacităţilor) care urmează a fi susţinută/iniţiată pe parcursul acestui proiect.

3.4 Strategia de abordare a factoriilor care propulsează sau împiedică schimbarea

Unul dintre principalii factori-propulsori ai schimbării identificaţi în timpul formulării proiectului este aspiraţia Guvernului de progresa privind agenda de aderare la UE şi pentru a creşte capacitatea de absorbţie pentru asistenţa externă. În consecinţă, întregul proiect şi, în special componenta 1 a acestuia, a fost conceput pentru a oferi asistenţă concretă MM privind această agendă de reforme în general. Activităţi importante în acest context sunt dezvoltarea unei foi de parcurs pentru punerea în aplicare a directivei apelor uzate urbane şi sprijinul în transpunerea Directivei privind apa potabilă şi Directiva nitraţi. Activităţi importante în acest context sunt dezvoltarea unei foi de parcurs pentru punerea în aplicare a Directivei privind apele uzate urbane şi transpunerea Directivei privind apa potabilă şi Directivei privind nitraţii. Aceste reforme vor oferi o oportunitate de a propulsa alte măsuri de reformă aflate pe rol, ca parte componentă a eforturilor de a apropia R Moldova de Europa în ceea ce priveşte domeniul apei.

Principalul obstacol este mediul politic fluid care reprezintă un risc de probabilitate redusă ca reforma instituţională fundamentală să fie efectuată în curând. Problemele instituţionale majore sunt suprapunerea atribuţiilor ministerelor sau suprapunerea responsabilităţilor în cadrul MM şi a subdiviziunilor respective (inclusiv la agenţiile subordonate MM). Într-un astfel de mediu fluid este extrem de important să se investească în construirea unui consens continuu, reuniuni periodice şi instituţionalizarea platformelor de coordonare şi strategiilor clare de implementare, în scopul de a promova punerea în aplicare eficientă, chiar şi fără reforme instituţionale majore.

Cu alte cuvinte: Strategia acestui proiect este crearea consensului în "capurile, inimile şi minţile părţilor interesate de profesionişti" pentru necesitatea de a conlucra în limitele cadrului instituţional existent (mai puţin optimal) decât a aştepta să fie adoptarea unui cadru instituţional ideal. Sau cu alte cuvinte – nimic nu împiedică specialiştii de la MM şi Apele Moldovei să identifice un mod pragmatic de colaborare, planificare eficientă şi un proces de monitorizare şi evaluare în parteneriat cu MDRC cu asistenţa GIZ.

3.5 Măsuri de asigurare a durabilităţii beneficiilor/extinderii–sfărşitul viziunii proiectului/strategia de ieşire

Durabilitatea proiectului este asigurată lucrând cu şi prin intermediul cadrul(ui) instituţional existent. Experţii angajaţi temporar vor lucra în strânsă colaborare cu toate agenţiile guvernamentale relevante şi alţi parteneri de la toate nivelurile, punând un accent puternic pe dezvoltarea capacităţilor, pe asistenţa tehnică la locul de muncă pentru structurile existente, fără să creeze structuri paralele "de tip proiect". Experienţa mondială a arătat, de asemenea, că sustenabilitatea asistenţei tehnice externe - un element-cheie în proiectul propus - poate fi amplificată atunci când sunt urmate unele dintre următoarele principii de bună practică: :

• Departamentul/unitatea care beneficiază de asistenţă tehnică ia parte activă în stabilirea necesităţilor, structurarea modului de acordare a asistenţei şi are cuvântul său de spus şi responsabilitate privind selectarea persoanelor.

• Departamentul care beneficiază de asistenţă tehnică dispune de capacitate managerială pentru a utiliza eficient asistenţa tehnică şi preia un rol activ în administrarea acestor resurse valoroase.

• Există o ancorare clară a personalului implicat în asistenţa tehnică in instituţia beneficiară.

• Se efectuează analize anuale privind eficienţa şi necesitatea continuării asistenţei tehnice.

• Termenii de Referinţă ai personalului tehnic şi rezultatele scontate sunt clare.

• Utilizarea planurilor de lucru anuale şi orientării spre rezultate, prin care rezultatele scontate să fie definite în prealabil şi evaluate.

• Asistenţa tehnică se desfăşoară în proximitate cu beneficiarii acesteia.

• Furnizarea asistenţei tehnice este sustenabilă astfel încât noile abordări şi capacităţi să fie consolidate şi fortificate în practica domeniului.

• Utilizarea abordărilor mixte: termen scurt unde este necesar doar un catalizator sau un rol al expertului; termen lung unde este necesară o asistenţă mai continuă.

În general, consensul global şi cadrul de monitorizare pentru obiectivul de dezvoltare durabilă a domeniului apei în viitor va sta la baza evaluării modului în care acest domeniu în întregime progresează spre managementul resurselor de apă şi furnizarea de servicii durabile. În cadrul acestei viziuni largi proiectul va oferi sprijin temporar în principal pentru consolidarea instituţională şi reforma administrativă pentru a realiza această viziune.

Viziunea pe termen lung în ceea ce priveşte asistenţa proiectului este de a-l ajusta pe deplin la sistemele naţionale, a reduce treptat necesitatea de asistenţă financiară şi consultanţă externă şi a oferi asistenţă de proiect alocat pentru întregul domeniu al apei. Este necesar de a stabili repere anuale în primul an al proiectului (faza 1), pentru a evalua pe modul în care proiectul se îndreaptă spre această viziune.

3.6 Reflecţie privind utilizarea sistemelor naţionale, în caz contrar, motivele de creare şi/sau utilizare a unor factori paraleli de implementare

Până în prezent practica din cadrul MM constă în înfiinţarea unei unităţi de implementare a proiectului (UIP) şi a unui mecanism de coordonare a proiectului pentru punerea în aplicare a proiectelor cu finanţare externă în acord cu partenerul de dezvoltare. Ţine de atribuţia UIP de a asigura administrarea şi managementul conform, precum şi actul dării de seamă privind gestionarea corectă a fondurilor oferite de partenerii externi de dezvoltare.

Exemple de astfel de cazuri şi experienţe sunt descrise în anexa 4. Cu toate acestea, în rezumat se poate spune că experienţa privind UIP în Moldova şi la nivel global este una mixă şi unele dintre principalele provocări în colaborare cu UIP sunt:

• UIP creează o tendinţă de a stabili structuri paralele de luare a deciziilor şi de administrare, şi

• Există tendinţa ca salariul mai atractiv pentru personalul din UIP să ducă la exodul de specialişti din principala administraţie publică şi prin urmare, nu contribuie la dezvoltarea capacităţilor în cadrul sistemului într-un mod sustenabil.

În pofida acestor deficienţe ale UIP, alternativa de a baza procesul în întregime pe sistemul naţional, în cazul unui parteneriat de proiect cu MM pentru durata proiectului şi managementul financiar nu poate fi privită la această etapă ca o alternativă pe deplin viabilă. Acest fapt a fost confirmat şi de înalţi funcţionari din MM. În special, capacitatea limitată pentru achiziţii publice şi de gestionare a contractelor (recrutarea consultanţilor, solicitările de propuneri din partea societăţii civile etc.) se declară frecvent ca fiind o constrângere în cadrul sistemului naţional.

Astfel, se propune o "abordare hibridă", care combină avantajele unei UIP cu principiile naţionale de executare. Principiul de bază al acestei abordări hibride este că implementarea proiectului tehnic va ţine de responsabilitatea subdiviziunilor relevante ale MM şi Apele Moldovei, pe când administrarea proiectului, managementul financiar şi al contractului va fi responsabilitatea unităţii de coordonare a proiectului deja existent - Instituţiei Publice pentru implementarea proiectelor de mediu (oficiul POP). Pentru mai multe detalii consultaţi rubrica 1.

În cazul în care viziunea instituţională privind care dintre agenţii/unităţi ar trebui să îndeplinească funcţiile de gestionare generală, supraveghere şi achiziţii a proiectului din domeniul apei se va clarifica în termen mediu şi lung - de fapt un rezultat dorit al acestui proiect – în faza 3 a proiectului ar putea fi examinată o schimbare a modului de administrare a acestuia spre executarea deplină la nivel naţional, inclusiv utilizarea sistemului naţional de achiziţii.

4 ORGANIZAREA, MANAGEMENTUL ŞI ADMINISTRAREA

4.1 Perioada iniţială şi divizarea anuală preliminară a fazei

În baza rezultatelor studiului preliminar şi a discuţiilor preparatorii, proiectul propus va fi desfăşurat în două faze.

• FAZA 1: un an de implementare accelerată a activităţilor prioritare şi mobilizarea deplină a proiectului în perioada 2015-2016, urmat de o fază de implementare a proiectului de 3 ani (2016-2019)

• FAZA 2: 4 ani de implementare adiţionali (2019-2023) în conformitate cu recomandările de evaluare intermediară sfârşitul anului 2018/începutul anului 2019 (în cadrul fazei 1).

Implementarea accelerată a activităţilor prioritare şi faza de mobilizare a proiectului

În faza de implementare accelerată şi mobilizare un accent deosebit trebuie pus pe adoptarea principiului "învăţare prin practică" în acordarea asistenţei subdiviziunilor managementul apelor şi cea de politici şi coordonare a asistenţei externe ale MM prin detaşarea a AT internaţionali finanţaţi de către ADA (termen iniţial de 2 ani). Această fază poate fi privită ca una de iniţiere, foarte importantă, de formulare şi de creare a dreptului sustenabil la o foaie de parcurs mai detaliată, care include, de asemenea o cronologie clară a principalelor obiective de referinţă a componentelor proiectului. Abordarea "învăţare prin practică" de asemenea presupune şi unele testări de scară mică în teritoriu (e.g. nivelul bazinelor secundare, comunităţi şi raioane selectate) a proceselor de planificare şi a modulelor prototip ale SNIA. Adiţional vor fi elaboraţi termeni de referinţă⁸ detaliaţi privind asistenţa consultaţilor regionali (România) sau naţionali în implementarea proiectului. Un rezultat important ale fazei 1 va fi de asemenea formularea unei planificări permanente pe parcurs (rolling planning), mai detaliate pentru implementarea proiectului. O asistenţă prioritară suplimentară în timpul acestei faze start, solicitat de guvern este de acorda ajutor la traducerea în limba engleză, publicarea şi difuzarea (on-line) a tuturor documentelor de politici, legilor, regulamentelor etc. adoptate până acum. Aceasta va include toate reglementările existente şi responsabilităţile funcţionale ale agenţiilor/personalul implicat în domeniul apei.

_______________________________

⁸ Elaborarea TOR va fi efectuată în mod transparent şi se va conveni privind perioadele de probă pentru consultanţi

Mai exact, în timpul fazei 1 se preconizează a fi puse în aplicare următoarele activităţi prioritare:

Componenta 1:

• În timpul acestei faze a proiectului este important de a pune fundamentul unui cadru de evaluare a performanţei domeniului, ajungând la un consens privind indicatorii de performanţă şi privind statutul general al domeniului ca bază pentru analizele viitoare ale performanţei.

• Elaborarea unei strategii globale de dezvoltare a capacităţilor şi a unui plan ca bază pentru o asistenţă mai sistematică pentru dezvoltarea capacităţilor în viitor.

Componenta 2:

• Asistenţă acordată Agenţiei Apele Moldovei în organizarea producerii informaţiei privind caracterizarea bazinelor;

• Testări în teritoriu a Planurilor de Management a Bazinelor Fluviale privind corespunderea lot iniţiativelor locale existente de planificare a bazinelor;

• Pregătire pentru prima solicitare de propuneri pentru componenta 2 a proiectului.

Componenta 3:

• Asistenţă acordată MM în analiza rezultatelor proiectelor anterioare privind managementul datelor/producerea informaţiei, precum este solicitat de MM;

• Verificarea fezabilităţii punerii în aplicare rapide a unor componente ale sistemului de informaţii (de exemplu, verificarea posibilităţii de a efectua link-ul cu surse de date locale, sau fezabilitatea producţiei indicator de alimentare cu apă, sau a digitalizării unor reţele de alimentare cu apă ...).

În scopul unei schimbări sistematice, punerea în aplicare a intervenţiilor de proiect în următorii trei ani este recomandat să fie efectuate prin intermediul celor 3 componente descrise mai detaliat în Capitolul 2.3 şi Licitarea şi contractarea componentelor proiectului 4.3.

4.2 Managementul proiectului

În calitate de modalitate generală de implementare, se propune SDC/ADA de a încheia cu MM un acord privind asistenţa proiectului, conform principiului de executare naţională, dar cu asigurarea menţinerii unui cont dedicat al proiectului şi posibilitatea de a respecta normele internaţionale de achiziţii publice (de exemplu, reguli Elveţiene sau Austriece). SDC va prelua conducerea în negocierea şi administrarea proiectului din partea partenerilor de dezvoltare, în timp ce ADA va oferi co-finanţare.

La rândul său, ca prioritate importantă a fazei 1 (iulie 2015-iunie 2016), se propune de a recruta rapid un expert internaţional privind administrarea şi formarea instituţională în domeniul apei, detaşat de ADA pentru subdiviziunile Managementul resurselor de apă şi Analiză a politicilor (inclusiv coordonarea asistenţei externe), în MM, care găzduieşte Secretariatul pentru Consiliul Coordonator al domeniului apei. Una dintre principalele responsabilităţi ale experţilor detaşaţi va fi de a acorda asistenţă personalul corespunzător în elaborarea TOR pentru asistenţă suplimentară din partea experţilor, care urmează să fie angajat pe termen scurt sau prin concurs, pentru a "conduce din spate" în facilitarea colaborării eficiente între diferite subdiviziuni şi agenţii ale MM, precum şi de a sprijini elaborarea unei foi de parcurs mai detaliate pentru procesul general de reformă administrativă, în conformitate cu noua legislaţie.

În efortul de a asigura gestionarea financiară şi contractuală adecvată, şi de asemenea pentru a asigura executarea naţională fără a crea o nouă unitate paralelă de coordonare a proiectului, este propusă o abordare hibridă ca modalitate generală de implementare a acestui proiect. Principiul de orientare a acestei abordări hibride este că implementarea tehnică a proiectului va fi responsabilitatea subdiviziunilor relevante din MM şi Apele Moldovei, iar administrarea proiectului, managementul financiar şi contractual va fi responsabilitatea unităţii de coordonare a proiectului deja deja existente - Institutul public pentru implementarea proiectelor de mediu (oficiul EMP) , după cum este reprezentat în Figura 4. Asigurarea calităţii şi supravegherea sunt furnizate prin intermediul birourilor ADA/SDC la Chişinău, prin procese consultative de planificare anuală şi mecanisme de asigurare a calităţii stabilite, inclusiv participarea ADA/SDC la reuniunile anuale ale domeniului, reuniunile consiliilor de coordonare ale acestuia. Ofiţerilor Proiectul de ADA / SDC va avea un rol de observator activ în comisii de achiziţii publice şi de selecţie consultant şi au dreptul de a se opune de atribuire a contractelor.

Responsabilii de proiect din cadrul ADA/SDC vor avea rol de observatori activi în comitetele de selectare a consultanţilor şi achiziţii şi vor avea dreptul la obiecţii privind atribuirea contractelor.

4.1 Structura organizatorică şi mecanismul de coordonare

Organigrama în Figura 4 reprezintă structura organizatorică a proiectului.

Figura 5: Organigrama proiectului

4.2 Rolurile, sarcinile şi responsabilităţile echipei proiectului

Au fost identificate următoarele sarcini şi responsabilităţi ale echipei proiectului:

Activitate tematică (MM, Apele Moldovei):

• Manager Proiect/Şef subdiviziune – desemnat de Minister

• Conducători ai Componentelor Proiectului – şefi de subdiviziuni MM/Şef Apele Moldovei

• Specialişti pe teme/funcţionari din MM, Apele Moldovei, organizaţii şi agenţii partenere

• Asistenţă CBF din partea Specialistului Management Bazine Fluviale

• Specialist Management Bazin Fluvial Prut

• Specialist Management Bazin Fluviale Nistru

Consultaţi adiţionali pe termen lung şi scurt:

• Consilier superior pentru consolidare instituţională şi reformă a domeniului – detaşat de ADA

• Consultant pentru directive, norme şi standarde UE în domeniul apei

• Consultant pentru relaţii publice, comunicare, angajamente ale partenerilor, comunicare pentru reformă

• Consultant pentru dezvoltarea capacităţilor şi managementul cunoştinţelor, învăţarea instituţională

• Companie de consultanţă internaţională pentru SNIA

• Echipă de consultanţi pentru misiuni de scurtă durată

Administrarea şi managementul proiectului (oficiu POP în cadrul MM):

• Director administrativ şi financiar al proiectului

• Specialist finanţe

• Specialist achiziţii

4.3 Licitarea şi contractarea componentelor proiectului

O schemă a planului de achiziţii este prezentată în Tabelele 4, 5 şi 6

4.4 Organizare administrativă (evidenţă contabilă, management financiar, audit extern)

Management financiar şi responsabilitate fiduciară va fi responsabilitatea oficiului EMP; este necesar de a respecta următoarele principii generale directoare:

• De a menţine controlul financiar adecvat, trebuie să fie efectuate controale asupra alocărilor, autorizaţiei, cheltuielilor şi achitărilor. Aceste controale vor fi exercitate de către funcţionarul ordonator, cel responsabil de aprobare şi cel responsabil de achitări. Pentru a reduce riscul erorilor sau a acţiunilor inadecvate şi a evita încălcări deontologice, lucrul unui membru al personalului este întotdeauna verificat de un alt membru în următorul pas al procesului de lucru.

• MM va menţine o evidenţă contabilă separată privind proiectul şi orice plăţi aferente acestuia. În decurs de 6 (şase) luni de la sfârşitul fiecărui an fiscal, pentru care au fost alocate fonduri menite acestui proiect, MM va prezenta ADA/SDC bilanţul contabil, care va justifica utilizarea acestor fonduri. Timp de 6 (şase) luni de la finalizarea acestui proiect, MM va prezenta ADA/SDC bilanţul contabil final, care va justifica utilizarea Contribuţiei. Toate conturile şi bilanţurile aferente acestei Contribuţii vor fi exprimate în Euro şi Franci elveţieni. Bilanţurile financiare vor fi aprobate de Controlorul MM. Bilanţul financiar va fi supus procedurilor de audit intern şi extern, stabilite în regulile şi reglementările aplicabile pentru ADA/SDC.

5 RESURSE

5.1 Buget total

Suma totală a contribuţiilor financiare ale Grupului de Donatori pentru Faza 1-a a acestui Proiect este estimată la: CHF 4′900′000. Suma contribuţiei SDC va constitui maximum CHF 3′815′000, iar contribuţia ADA va constitui maximum până la EUR 1′000′000.

Asistenţa financiară alocată de către SDC şi ADA pentru FAZA 1 (4 ani) a acestui proiect este următoarea:

În plus, se vor face eforturi conştiente de a atrage fonduri suplimentare armonizate de la alţi parteneri de dezvoltare pentru a sprijini implementarea proiectului şi a extinde domeniul de aplicare al acestuia.

O repartizare (defalcare) mai detaliată este prezentată în buget ca anexă separată .

5.2 Eficienţa costurilor

Abordarea conştientă de a lucra cât mai mult posibil prin intermediul sistemelor şi instituţiilor naţionale existente vine cu economii în ceea ce priveşte costurile mai mari de întreţinere a unităţilor şi structuri lor individuale paralele de implementare a proiectelor. La rândul său, se presupune totuşi şi că această abordare va duce la eforturi sporite pentru asigurarea calităţii şi monitorizarea externă minuţioasă a proiectului din perspectiva partenerilor de dezvoltare. Dacă astfel de activităţi de evaluare a calităţii şi monitorizare sunt planificate ca parte integrantă a abordării de dezvoltare a capacităţilor "învăţare prin practică", precum şi într-un spirit de parteneriat adevărat, atunci se poate de asumat că astfel de activităţi fac parte din sprijinul extern oferit pentru a obţine rezultatele de dezvoltare ale proiectul şi astfel , poate fi considerat că intervenţia proiectul este eficientă din punct de vedere a costurilor.

6 ANALIZA RISCURILOR

Analiza riscurilor din tabelul de mai jos oferă o privire de ansamblu asupra strategiilor de atenuare a riscurilor prevăzute de acest proiect.

7 MONITORIZARE ŞI EVALUARE

7.1 Planul de M&E

De principiu, activităţile de monitorizare şi evaluare ar trebui să cât mai mult posibil să fie aliniate la sistemul de monitorizare şi evaluare ale Guvernului. Sprijinul acordat sub aspectul componentei 1 a proiectului la stabilirea unui cadru de monitorizare a performanţei domeniului va sta la baza proiectului de monitorizare şi unui proiect mai detaliat de monitorizare pentru proiectul propus (care urmează să fie formulat mai detaliat în timpul fazei 1). Acestea ar trebui să includă, de asemenea, elaborarea unui set specific de indicatori de acces echitabil pentru sectorul apă şi sanitaţie, care să fie colectaţi şi utilizaţi permanent de către principalele părţi interesate în conformitate cu recomandările SEAM⁹

_______________________________

⁹ Fişa de punctaj pentru autoevaluare (Self-assessment score card), acces echitabil la apă şi sanitaţie (SEAM 2015)

Într-un efort conştient de a renunţa la activităţi de monitorizare ad-hoc a progreselor, se propune să o dată în şase luni să fie efectuate misiuni comune de evaluare a implementării proiectului conduse şi coordonate de Guvernul RM. Aceste misiuni pot fi efectuate pe bază de rotaţie, fie de către ADA sau SDC. În mod ideal, reuniunile Comitetului coordonator al proiectului ar trebui să fie proiectate de a avea loc în acelaşi timp. În calitate de măsuri minime posibile, se vor efectua evaluări anuale interne privind progresele, în colaborare cu analiza comună a sectorului cu participarea reprezentativă a beneficiarilor şi a grupurilor ţintă.

7.2 Sistem de raportare orientat spre rezultate, inclusiv indicatori cantitativi şi repere (cu accent pe monitorizarea rezultatului privind cadrul logic şi bugetul)

Indicatorii menţionaţi în cadrul logic (vedeţi Anexa 2) constituie baza pentru sistemul de raportare orientat spre rezultate ale proiectului. În special în faza 1 eforturi considerabile trebuie să fie depuse pentru a stabili valorile de bază ale indicatorilor selectaţi, pentru a permite urmărirea progresului în atingerea rezultatelor planificate. Din prima zi a lansării proiectului, este recomandat de a forma un grup de M&E între toţi liderii responsabili şi cu asistenţa consilierului superior, pentru a asigura colectarea în timp util a acestor valori.

Exemple de Unităţi de Implementare a Proiectului (UIP) la MM

Unitatea Managementul Apei finanţată de Banca Mondială:

Unitatea de Implementare a proiectelor în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţie finanţat de Banca Mondială (împrumuturi BM şi granturi GEF) a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr.986 din 11.08.2003 (cu modificări recente în 2012). Oficiul proiectului a fost amplasat în clădirea de MM şi a constat dintr-o echipa de 6 profesionişti angajaţi de proiect. Au fost aplicate normele BM privind achiziţiile. Comitetul de Coordonare a fost prezidat de MM. Suma resurselor în curs de implementare - mai mult de 10 mln. dolari SUA (sistemelor AAS în centrele raionale, sate etc.). În prezent, unitatea nu mai este în funcţiune, deoarece proiectul AAS finanţat de Banca Mondială s-a finalizat din cauza preocupărilor legate de gestionarea fondurilor (a cauzat datorii ale unităţii) şi un proces de judecată pe rol.

Modalitatea de implementare şi coordonare a proiectului BERD (din 2010)

Proiectul BERD/BEI/FIV(Facilitatea de investiţii pentru vecinătate) privind infrastructura municipal şi de mediu oferă un împrumut de până la 30 de milioane € pentru a sprijini utilităţile municipale în municipiile cele mai puternic orientate spre reforme. Proiectul sprijină regionalizarea companiilor de alimentare cu apă prin extinderea operaţiunilor acestora în localităţile vecine şi acordă asistenţă financiară pentru investiţii prioritare, concentrându-se pe utilităţile de alimentare cu apă din Floreşti, Soroca, Hânceşti, Orhei, Leova şi Ceadâr-Lunga, municipalităţi care s-au angajat să ajusteze tarifele şi să introducă principiile de recuperare a costurilor pentru a asigura viabilitatea financiară a investiţiilor.

Proiectul urmăreşte, de asemenea, consolidarea capacităţii operaţionale şi de gestionare a acestor utilităţi municipale. Estimat la un cost total de 30 de milioane €, proiectul este co-finanţat printr-un împrumut de 10 milioane € de la BEI şi un grant de 10 milioane € de la Facilitatea de investiţii pentru vecinătate a UE (FIV). BERD oferă o sumă suplimentară de 2 milioane de €, în forma unei subvenţii de asistenţă tehnică pentru a ajuta la punerea în aplicare a proiectului. Pentru contractele mai mari sunt utilizate licitaţiile internaţională şi normele BERD privind achiziţiile, în timp ce pentru lucrări locale şi contracte de construcţie sunt urmate regulile naţionale de achiziţii. O parte din Termenii de Referinţă pentru consultanţii internaţionali este de a asigura aplicarea standardelor UE în proiectarea şi construcţia infrastructurii AAS. Proiectul este implementat este de MM şi fondurile sunt canalizate printr-un cont separat operat şi administrat de subdiviziune responsabilă de finanţe a MM. Cu toate acestea, în acest context, este important de remarcat, că atât şeful subdiviziunii Finanţe cât şi cel al subdiviziunii Managementul Resurselor de Apă au ridicat problema insuficienţei personalului pentru aceste sarcini suplimentare. La nivel de raion şi la nivelul operatorului de apă, unităţile de implementare au fost create şi sunt susţinute de consultanţi naţionali şi internaţionali. Implementarea generală a proiectului este coordonată la nivelul Ministerului Economiei şi Ministerului Mediului (Comitetului de Coordonare). Compania de supraveghere - Eptisa este responsabilă de supravegherea cotidiană şi de managementul proiectului din partea MM. Personalul subdiviziunii Managementul Apelor a MM, adiţional la activitatea lor curentă, sunt implicaţi în revizuirea documentaţiei şi managementul general al contractelor companiei de supraveghere.

Instituţie publică pentru implementarea proiectelor de mediu, creată de Guvern şi MM (oficiu EMP)

Prin Hotărârea Guvernului nr.888 din 23 octombrie 2014, MM a modificat statutul UIP Poluanţi Organici Persistenţi (POP) şi Managementul Dezastrelor şi Riscurilor Climatice în Instituţia Publică "UIP Management Durabil POP" (EMP, a aprobat structura acesteia şi regulamentul. Conform Regulamentului aprobat, EMP are dreptul de a elabora propuneri de proiect şi administra/coordona implementarea eficientă a proiectelor finanţate de Banca Mondială şi alte instituţii naţionale şi internaţionale de finanţare în domeniul protecţiei mediului şi cele aferente, inclusiv cele pentru consolidarea capacităţilor Guvernului în domeniul mai larg al mediului.

Oficiul POP a fost pentru prima dată înfiinţat în 2002 în calitate de UIP prin Acord cu BM pentru proiectul GEF/BM privind Pesticidele Organice Persistente(POP) în Moldova. Suma totală a fondurilor (GEF, BM, CIDA, CzDA, UNEP, Fondul Ecologic Naţional) gestionate de oficiul POP în perioada 2002-2014 depăşeşte 21,6 milioane dolari SUA şi 19,5 milioane MDL (granturi şi împrumuturi) pentru POP şi eliminarea produselor chimice periculoase. Adiţional, oficiul este responsabil de gestionarea împrumutului IDA pentru managementul dezastrelor şi schimbărilor climatice în sumă de 10 milioane dolari SUA (BM, 2010-2015).

EMP aplică regulile de achiziţii ale Băncii Mondiale, donatorilor şi cele naţionale. Contul curent al proiectului este deţinut de Banca Naţională, dispune de stampilă proprie, raportare fiscala etc. Oficiul este amplasat în clădirea Ministerului Mediului (etaj 6). La momentul actual oficiul EMP constă din 5 specialişti: i) un Manager de Proiect ii) un specialist în domeniul achiziţiilor, iii) a un contabil, iv) un asistent al echipei şi v) un şofer. Unitatea dispune de toată tehnica de birou necesară, serverul său separat şi automobile. Companii naţionale şi internaţionale au fost contractate în bază de concursuri şi anual, cu regularitate, este efectuat auditul financiar independent. Preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare pentru operaţiunile oficiului EMP este Secretarul de Stat al Guvernului, Adjunctul este Ministrul Mediului. Membri adiţionali sunt reprezentanţii instituţiilor beneficiare ale proiectelor/proiectelor gestionate de oficiul EMP: Ministerul mediului şi subdiviziunile sale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Economiei (sector industrie şi energie), Ministerul Afacerilor Internet, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Ministerul Educaţiei, autorităţile publice locale şi ONG-urile.

Cadrul logic şi Bugetul proiectului sunt incluse în anexe separate şi vor fi definitivate (ajustate) in decurs de 90 zile după semnarea Acordului privind implementarea Proiectului.

AGREEMENT

between

THE MINISTRY OF ENVIRONMENT OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

and

THE SWISS AGENCY FOR DEVELOPMENT AND COOPERATION

and

THE AUSTRIAN DEVELOPMENT AGENCY

on the

Implementation of the Project "Strengthening the institutional framework

in the water and sanitation sector in the Republic of Moldova"

(Phase 01)

In an endeavour to strengthen the friendly relations existing between the three Countries, represented by the Ministry of Environment of the Republic of Moldova, the Swiss Agency for Development and Cooperation and the Austrian Development Agency.

In pursuance and in application of the Framework Agreement concerning Technical and Financial Co-operation and Humanitarian Aid between the Swiss Federal Council and the Government of Moldova, signed on 20 September, 2001, and the Agreement on Development Cooperation between the Government of the Republic of Austria and the Government of the Republic of Moldova, signed on 21 October, 2008.

In respect for democratic principles and fundamental human rights – as set out in particular in the Universal Declaration of Human Rights that inspires the internal and external policies of the three Parties and constitutes an essential element on an equal footing with the objectives of the present Agreement.

The Ministry of Environment of the Republic of Moldova and the donors, the Swiss Agency for Development and Cooperation and the Austrian Development Agency, have agreed on the terms and conditions as set forth below:

Article 1. Definitions

Wherever used in this Agreement, unless the context otherwise requires, the subsequent terms have the following meaning:

a) "The Ministry" means the Ministry of Environment of the Republic of Moldova.

b) "SDC" means the Swiss Cooperation Office in Moldova of the Swiss Agency for Development and Cooperation of the Ministry of Foreign Affairs of Switzerland.

c) "ADA" means the Austrian Development Agency represented in Moldova by the Coordination Office for Technical Cooperation of the Austrian Embassy, Chisinau (ADC Office);

d) "Parties" means the Ministry, SDC and ADA.

e) "Donor Group" or "Donors" means SDC and ADA.

f) "Project" means the project "Strengthening the institutional framework in the water and sanitation sector in the Republic of Moldova".

g) "EMP" means Unit for the implementation and coordination of projects Public Institution "EMP Sustainable Management Persistent Organic Pollutants".

h) "External evaluation" means an evaluation carried out by evaluators external to the entity evaluated.

Article 2. Goal and Objectives

1. The overall goal of this Project is that Moldovan population has improved its health status with regard to water-related diseases.

2. The outcomes of the Project are expected to be:

a) Outcome 1: Key stakeholders steer and manage the water and sanitation sector more effectively.

b) Outcome 2: Sector institutions and stakeholders have improved their performance in implementing water and sanitation services in a sustainable, efficient and equitable manner.

Article 3. Project Costs

1. The Donors will contribute funds to the Ministry for the implementation of Phase 1 of the Project, as described in the Project Description (Annex 1) and the estimated Budget (Annex 2).

2. The total amount of the financial contributions of the Donor Group for the Phase 1 of this Project is estimated at circa CHF 4′900′000. SDC′s contribution shall be up to a maximum of CHF 3′815′000 and ADA′s contribution shall be up to a maximum of EUR 1′000′000 (Annex 3). Each donor is only liable for its own contribution.

3. ADA and SDC will transfer their contributions respectively to a dedicated bank account at the State Treasury within the Ministry of Finance of the Republic of Moldova (hereinafter referred to as "Project Account") in accordance with the schedules of payments as set out in the Reporting and Payment Schedule (Annex 3). Donors will do payments to the Project account on a quarterly basis depending on the Project results and funds spending.

4. All financial transactions will follow the double signature: one of the EMP (according to the Article 5 lit.h-j) and the second by the international senior advisor seconded by ADA to the Ministry. In the event that ADA and SDC disburse funds before an actual need has been established, the Ministry must use the funds for the project only. Any interest accrued (if applicable) has to be reimbursed to the donors on a proportional basis.

Article 4. Responsibilities and rights of the donors

1. SDC:

a) The Swiss contribution is a grant and shall be used only for the implementation of the Project activities set forth in the Project Description, which forms an integral part of this Agreement;

b) Provide implementation support to the Ministry and quality monitoring through a long-term sector thematic backstopper mandated by SDC and selected by invitation.

c) Provide funds for the procurement and supply of goods and services in accordance with the activities agreed upon by the Parties as per payment and reporting procedure;

d) SDC together with ADA and the Ministry lead a dedicated policy dialog with the Ministry of Health and the Ministry of Regional Development and Construction of the Republic of Moldova, technically supported by a thematic backstopper of SDC and ADA water sector professionals.

e) SDC together with ADA takes the lead in organising independent review missions.

f) SDC and ADA have the right to object the award of contracts concerning the procurement of services and goods in case the rules and procedures as specified under Article 10 have not been respected.

g) SDC and ADA have the right to object recruitment decisions in the personnel financed by donor funds.

2. ADA:

a) The Austrian contribution is a grant and shall be used only for the implementation of the Project activities set forth in the Project Description;

b) In close collaboration with SDC provide implementation support through a long-term international senior advisor seconded by ADA to the Ministry; the person concerned will be selected by ADA in consultation with SDC and the Ministry.

c) ADA and SDC shall have the right to publish information concerning the Project, with the exception of communication agreed as confidential.

Article 5. Responsibilities and rights of the Ministry

The Ministry shall:

a) ensure the overall implementation, coordination and monitoring of the Project and act as the main counterpart with the donors;

b) designate the project coordinator in agreement with SDC and ADA, and play the leading role in defining concrete project interventions and supervising their implementation;

c) bear overall responsibility for the quality, efficiency, effectiveness and timeliness of project implementation: in particular, it shall ensure that the contributions of donors are used in conformity with the principles of economy, efficiency and expediency and in accordance with this Agreement;

d) for each project component appoint and maintain thematic task leaders from the relevant divisions of the Ministry or subordinated agencies;

e) create task teams from lead-specialists of the Ministry and subordinated agencies for the respective project components and ensure close working cooperation with project consultants and relevant sector stakeholders;

f) facilitate effective collaboration between project partners, tasks/thematic teams divisions and agencies of the Ministry involved in the project implementation and experts working under the project;

g) ensure the exemption from payment of taxes (including VAT), custom duties, fees and other compulsory payments for all the equipment, services, vehicles and materials financed on the grant basis, as specified in the Article 4.2 of the Agreement between the Government of the Republic of Moldova and the Government of Swiss Confederation concerning Humanitarian assistance and Technical Cooperation, the reference to which is made in the Preamble of the present Agreement and also in Article 5 of the Agreement between the Government of the Republic of Austria and the Government of the Republic of Moldova on Development Cooperation. The exemption also applies to local government (village, district) and community/individual contribution.

h) delegate the financial and procurement management, fiduciary and reporting responsibility to the EMP. Roles and responsibilities shall be specified in a separate contract concluded between the Ministry and the EMP. The Ministry may also delegate project implementation activities to further entities under its direction. Notwithstanding the above, the Ministry will take the sole responsibility for the implementation of the Project towards the Donors;

i) dispose that EMP elaborates the Project′s operational manual until 90 days after signature of this Agreement which will be endorsed then by the Project Steering Committee (PSC). ADA comments the operational manual within two weeks after receiving the draft document. SDC approves the final version.

j) together with EMP elaborate the detailed Project budget until 90 days after signature of this Agreement to be then approved by Donors.

Article 6. Project Management

1. The Project is a joint undertaking between the Ministry, SDC and ADA.

2. SDC and ADA:

a) will ensure the overall monitoring of the implementation of the Project.

b) may mandate foreign and local long and short-term experts to support the implementation of the Project.

c) may mandate other individuals and local or international organisations for the implementation of specific parts of the Project in consultation with the Ministry.

3. The Ministry:

a) is responsible for the overall implementation of the Project as per Project Description;

b) shall open a dedicated bank account at the State Treasury within the Ministry of Finance of the Republic of Moldova;

c) shall take all measures necessary to guarantee the security of the funds deposited and ensure the funds made available in this account are used exclusively for the project; the Project account cannot be blocked for whatever reasons.

d) shall take all the necessary actions to facilitate the implementation of the agreed Project′s activities;

e) convenes and chairs the Project Steering Committee meetings;

f) provides SDC and ADA with access to relevant information, including statistical data that are deemed necessary and useful for the achievement of the Project′s objectives. The information shall be used by the Ministry solely for the purposes of the Project. Any other use shall be submitted to the prior written consent of the Donors.

g) shall provide the donors with the operational and audit reports as per Article 8 and the attached reporting and payment schedule (Annex 3).

h) shall ensure the visibility of the Ministry and the Donors in an appropriate manner (include the logo or a reference to the contribution by the Donors, in (but not limited to) all documents and publications relating to the Project).

4. The Ministry shall have the right to publish information concerning the Project, with the exception of communication agreed as confidential.

Article 7. Supervision and Co-ordination

1. In order to ensure the overall supervision and co-ordination of the Project as well as to address policy issues, a Project Steering Committee (hereinafter referred to as "PSC") shall be established and meetings shall be held every six months. The PSC shall have a quorum only when the representatives of the three Parties are present. The decisions are taken by simple majority of all voting members. SDC and ADA have the veto right.

2. The Committee shall be composed by the following members with the right to vote:

a) Deputy Minister or State Secretary of the Ministry (chair of the PSC) acting as representative of the Ministry;

b) One representative of the Swiss Co-operation Office in Moldova acting as representative of the SDC;

c) One representative of the Coordination Office for Technical Cooperation of the Austrian Embassy in Moldova acting as representative of the ADA;

d) One representative of the Ministry of Health of the Republic of Moldova;

e) One representative of the Ministry of Regional Development and Construction of the Republic of Moldova.

3. The following members shall have the status of observers in the Committee:

a) One representative of the Agency Apele Moldovei;

b) One representative of the Association of Moldovan Water Utilities (AMAC);

c) One representative of the Congress of Local Public Authorities (CALM);

d) One representative of the civil society (tbd);

e) One representative of the State Chancellery.

4. The function of the secretariat of the PSC will be fulfilled by EMP. The PSC membership is open to extension upon the commitment and joining of the project by other donors.

5. The PSC shall perform the following tasks:

a) Support the Project and provide guidance in finding solutions to important implementation problems;

b) Settle possible divergences that may appear during Project implementation;

c) Approve the Yearly Plan of Operation (hereinafter referred to as "YPO") of the Project together with a financial forecast;

d) Discuss and exchange information on policy or other sector-related relevant issues;

e) Review on a semi-annual basis the achievements of the Project and endorse the Project′s progress reports;

f) Endorse the Project′s operational manual;

g) Approve the Terms of Reference of the Project evaluation or review missions. As stipulated in Article 4 the donors have the right to carry out independent reviews or evaluations.

6. Unscheduled meetings may be called at the request of one of the members of the PSC in agreement with the Ministry.

7. All documents to be endorsed by the PSC shall be submitted to the donors at least 10 days before the PSC meeting.

Article 8. Reporting and Information

1. Progress operational reports shall be prepared by the EMP every six months, endorsed by the Ministry and PSC and approved by the Donor Group in accordance with annex 3.

2. Every three months EMP will provide separate financial reports (financial statement of accounts with evidence of all expenditures related to the activities financed within the Project) to the Ministry, to the donors and to the Ministry of Finance.

3. The three Parties shall promptly inform each other of any situation arising, which might have an important influence on the implementation of the Project.

4. The project is subject to annual independent audits. EMP organises the tender for selecting the auditor company according to the terms of reference provided by donors. The selection of the audit company shall also be approved by the donors. Audit reports are endorsed by SDC. Original copies are shared with ADA, together with the respective SDC acceptance letter.

Article 9. Monitoring and Evaluation

1. The Ministry shall supervise the implementation of the Project. Project progress will be monitored by project monitoring review missions conducted bi-annually and coordinated with the Ministry, SDC and ADA. Findings of monitoring shall be endorsed by the PSC.

2. An external evaluation of the Project is planned for the second half of the year 2018.

Article 10. Procurement of Goods and Services

1. Internal payment orders are organised and signed by the Programme Officer from EMP based on the contractually agreed budget or any amendments of the budget as may have been agreed later in accordance with Article 13 and completed activities. The payment orders are co-signed by the international senior advisor.

2. Bank transactions are certified by the Director of EMP and the EMP Financial Officer (Accountant).

3. Goods and services to be financed out of the Swiss and Austrian contributions shall be procured according to Swiss procurement rules and procedures. Further financial-administrative rules and procedures shall be clearly established by EMP in the Project′s operational manual endorsed by the PSC and subsequently approved by the SDC.

4. For the duration of the Project, goods provided with donors funds (SDC and ADA) for use in the Project shall remain at the unrestricted disposal of the Project and shall not be diverted from the Project without prior written approval of the Swiss and Austrian Co-operation Offices in Moldova.

5. If for any reason the Project should have to be discontinued, or after termination of the Project, the property and use of the goods procured with the Swiss and Austrian contribution shall be transferred on the balance of the relevant beneficiaries of the project, decided upon in writing by the Parties. In such a case, SDC and ADA shall assume no liability whatsoever in connection with the mentioned goods and services.

6. At the end of the Project, the three Parties shall agree in written form on the property and use of the goods procured during the Project procured with the funds of SDC and ADA.

Article 11. Termination of the Agreement

1. Either Party shall have the right to terminate the present Agreement by giving six months′ written notice of termination.

2. If either Party considers that the aims of the present Agreement can no longer be achieved, either Party shall have the right to suspend or terminate the present Agreement by giving three months′ written notice. Notwithstanding the preceding, either Party can terminate the present Agreement with immediate effect in case of substantial breach of the Agreement and, in particular, in the case of:

a) failure to implement the project in accordance with the terms or material breach of the terms of this agreement;

b) part or all of the funds not being used for their specific purpose;

c) failure of submission of required reports or information requested by the donors;

d) the Project having been modified without the donors′ approval;

e) occurrence of events which delay or render impossible the implementation of the funded Project, or which require an amendment of the Project are not reported immediately.

3. SDC and ADA may reclaim immediate repayment of already disbursed funds (including interest in case of fault).

4. If events resulting from force majeure (natural disaster, etc.) prevent the execution of the Agreement, either Party may terminate the Agreement with effect from the moment when it becomes impossible to carry it out.

5. In case of termination of the present Agreement or at the end of the Project, any unspent funds provided within the frame of the Project shall be returned to the Donors, i.e. SDC and ADA respectively on a proportionally basis, and any entitlements to still undisbursed funds shall expire.

6. Within the framework of this agreement, the Parties shall neither directly nor indirectly propose, seek or accept benefits of any kind, which would or could be construed as an illegal or corrupt practice. They shall not accept any such proposals. Any corrupt or illegal behaviour signifies a substantial breach of the present agreement and justifies its termination as well as/or the recourse to supplementary corrective measures in accordance with applicable legislation.

Article 12. Modifications and Settlement of Disputes

1. Any modifications or amendments to the present Agreement shall be made in writing with the consent of the three Parties.

2. Disputes as to the interpretation or application of the provisions of the present Agreement shall be settled by direct negotiations between the Parties.

Article 13. Annexes

The present Agreement comprises 3 annexes: Project Description (annex 1), which contains specifications regarding financing and implementation of the Project; the estimated Budget (annex 2) and the reporting and payment schedule (annex 3). All annexes form an integral part of the present agreement, and refer mainly to the following sector institutions of the Republic of Moldova:

- Ministry of Environment

- Agency Apele Moldovei

- State Environmental Inspectorate

- Hydro-meteorological State Service

- Association of Moldovan Water Utilities (AMAC)

- Congress of Moldovan Local Public Authorities (CALM)

Article 14. Duration and Effectiveness

1. The present Agreement shall enter into force on the date on which it is signed and cover the period until 31 August 2019. The validity of the present Agreement between 01 June 2017 and 31 August 2019 is furthermore subject to the renewal or extension of the validity period of the Federal Act of 24 March 2006 on Cooperation with the States of Eastern Europe by the Swiss Parliament and the approval of the corresponding credits. If these conditions are not fulfilled, the Agreement shall terminate on 31 May 2017; in this case, the Parties shall not be bound by any main obligation, except for the financial and operational reporting of the completed activities and disbursed funds. In such a case, SDC will inform ADA six months in advance of the termination.

2. Based on the performance of the Project and on the outcome of an external evaluation, the Contracting Parties shall decide on whether and in which form to continue the co-operation beyond 31 August 2019.

3. This Agreement is signed in three original copies in English and three original copies in Romanian language. In case of differences of interpretation the English version shall prevail.

The Parties herewith confirm and sign this Agreement done in Chisinau, Republic of Moldova on 13 may 2016.

Annex 1

STRENGTHENING THE INSTITUTIONAL

FRAMEWORK IN THE WATER AND SANITATION SECTOR

IN MOLDOVA

(Phase 01)

PROJECT DOCUMENT

1 CONTEXT

1.1 Political framework

Moldova is a country of 33,846 km² with a population of 2,9million people¹ (data from 2014 excluding Transnistria). It is mostly rural, with around 60 % of the population living in towns and villages with fewer than 10,000 inhabitants and 20 % living in the capital Chisinau. Moldova underwent a series of economic and social challenges during its transition to a market economy following its independence in 1991.

_________________________

¹ This is the preliminary result of the "2014 Population and Housing Census of the Republic of Moldova". In this census localities which are under the jurisdiction of the ATU Left Bank of River Nistru were not enumerated. Source of information: National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova.

European integration is the strategic path that the Moldovan Government has chosen as most compatible with its desire for long-term economic growth, and its social and democratic development priorities. Thus, Moldova seeks to ensure a higher level of living standards for all the citizens through modernization of infrastructure, improving public services, and increasing economic opportunities in urban and rural areas.

Deeper European integration and the harmonisation of key aspects of national legislation with European standards have already yielded visible results. Thus, new economic branches emerged as a result of investments made by European companies who are now present in the Moldovan economy. The Government also adopted fundamental human rights legislation to ensure the non-discrimination, tolerance and mutual respect principles.

The unsettled Transnistrian conflict is an essential factor hindering the development on the right and the left side of the River Nistru. The conflict impedes human and economic contacts, magnifies country risks and external financings costs, reduces Moldova′s attractiveness as a destination for investment and as a place to live for foreigners as well as creates a background of permanent stress, which impedes the ability of the authorities to focus on the long-term development agenda.

1.2 Governance

In comparison to the year 2000, when the MDGs were adopted as a guide to policy, the current governance agenda now encompasses a wider and more comprehensive vision of development. Hence, the "Activity Project of the Republic of Moldova Government for 2015-2018" has the major goal to increase the well-being, security and quality of the life of the population by development of the economy and facilitation of creation of new well-paid jobs, combating corruption and guarantee the supremacy of law, ensure personal security, providing accessible and cost-efficient public services, ensure social protection for the vulnerable groups of the population.

A long-term development vision is expressed in the National Development Strategy "Moldova 2020: eight solutions for economic growth and poverty reduction", which served as basis for the Government Activity Project and a series of sector strategies. The eight solutions identified in "Moldova 2020" actually represent horizontal intervention priorities, which it is hoped will benefit all the sectors of the economy equally as well as all social groups, these solutions include:

1) education relevant for a career (focusing on vocational and technical education);

2) roads in good condition, anywhere;

3) cheap and affordable financing;

4) business with clear rules of the game;

5) an equitable and sustainable pension system;

6) safely delivered and efficiently used energy;

7) responsible and incorruptible justice system;

8) Agricultural and rural development.

For a better sectorial governance, in 2014 the "Strategy for water supply and sanitation for 2014-2028" and the "Environmental Strategy for 2014-2023" including action plans, were adopted. The water supply and sanitation strategy aim is to improve the institutional capacities in the water supply and sanitation sector, including the regionalization of services. The Environmental Strategy foresees a wide environmental sector reform and contains specific objectives for the implementation of the system of hydrographical basins management. A detailed description of the different strategies and laws that are relevant for this project is given in section 1.9.

More specifically Governance for water management is not adequate to ensure the implementation of the AA. Political will is required to ensure water and sanitation become a priority on the governmental policy agenda and the funding and investment requirements of the sector are addressed. Issues include fragmented institutional structures, the weak operational capacity of existing water utility companies (ApaCanals), the absence of coordinated strategic investment projecting and the method of setting water tariffs at municipal level.

1.3 Social and demographic factors

After a decade of negative natural population growth (2011-2012), the Republic of Moldova registered zero natural population growth as a product of an increased birth rate and decreased death rate. This disaggregated indicator reflects a worse situation in rural areas. The difference in attitudes towards health, lifestyle and food, as well as the unequal access to health care services, are the main causes of an increasing rural - urban gap. The alarming demographic situation in the rural areas is even worse when emigration is taken into account, which represents a real population drain for villages. Data from the National Bureau of Statistics suggests that about 7% of urban stable population aged 15 years old and over has left for working abroad in 2012, while this indicator even doubles for the rural area, being 14%. The intense migration of labour is a real constraint for the regions′ and local community′s development. While from the short term perspective emigration contributes to poverty reduction, from the long-term perspective it erodes human capital which could be used for the sustainability development of Moldovan communities and regions and of the country as a whole. This demographic dimension also has consequences on infrastructure development. Whereas in many parts of the world infrastructure has to be planned for a drastically growing population, in Moldova rural town and village infrastructure planning needs to be able to cope with a decreasing population.

1.4 Economic situation

During 2010-2012, economic growth in Moldova was rather rapid with an annual average GDP growth rate of 4.6%. However, growth was volatile, reflecting the wider vulnerability of the economy to external and climate shocks. Official statistical data showed that the percentage of the population employed in the Moldovan economy in 2012 was 25% lower than the number registered in 2000. Again a large rural-urban gap is apparent: in this period, the share of urban employed population decreased by 4%, while the rural employed population decreased by 37% with no signs of recovery. This rural-urban inequality in employment opportunities is reflected in the sharp income inequality throughout the country. During 2006-2007 the average income of the rural population was 25% lower than the income of the urban population in 2011.

The related low level of revenues has also resulted in a limited flow of public resources for public expenditure to implement development policies and projects. This weakness is magnified by the extended informal economy with untaxed incomes and consumption. According to some estimates, the share of the informal economy accounts for about 45% of the official economy, creating a high degree of dependency on external support.

1.5 Hydrological situation

Moldova is a water scarce country with only two perennial watercourses. Current water availability in Moldova is estimated at around 500 m³ per capita per year. This is well below the 1.000 m³ per capita thresholds under which water scarcity begins to hamper economic development and human health and wellbeing, according to the Food and Agriculture Organization (FAO).

Moldova has two main water basins: the Nistru (Dniester) basin at the East, which flows into the Black Sea, and the Prut basin at the West, a tributary of the Danube. Both rivers are perennial watercourses, but during the severe drought in 2012 the river flows dropped to 30-35% and 50/60 % of their average flow respectively. Both rivers have small tributaries, but even the most important of them are not perennial watercourses. According to the United Nations Development Project (UNDP), climate change could even cause Moldova′s surface water supplies to decrease by 16 to 20 %.

In many regions deep underground water resources have inadequate quality either due to human pollution or due to geological formations that are not favourable and lead to "natural" contamination of the groundwater. Around 4,800 deep wells (150 to 200 meters deep) have been drilled in Moldova for residential, industrial and irrigation purposes.

Without specific treatment technologies, such as distillation or reverse osmosis, underground water is not suitable for drinking water. These technologies are though not affordable in the local context.

According to a hydrogeological expedition in Moldova (EHGEOM S.E.) the water table in deep aquifers is generally stable and has not been affected by recent droughts. Shallow aquifers, commonly used in rural areas, do not meet quality or reliability standards. Shallow groundwater is available throughout the country but the yield of shallow wells of 10 to 30 meters depth, which are widely in use in rural areas, is generally limited to 0.5 cubic meters per hour and a non-negligible number are subject to drought. Due to the lack of sanitary protection zones, shallow aquifers in rural settlements are frequently contaminated by inadequate sanitation facilities, use of fertilizers and presence of animals (World Bank 2013).

With scarce water resources that are susceptible to extreme weather conditions and a dilapidated water supply and sanitation infrastructure, Moldova hardly meets peoples′ legitimate basic needs for water and sanitation.

1.6 Institutional challenges of the water sector in Moldova

The water sector institutional set up is rather confusing and operationally weak. There is a wide range of stakeholders entitled with WSS sector management functions. Delineation of tasks and responsibilities between various governmental agencies is not always clear. Strategies and resources for the sector are lacking thorough policy coherence and coordination

Governmental sector agencies have limited strategic financial planning capacity. The sector lacks an accurate and incisive database. Existing information is obsolete and for some sector aspects data does not exist or is not readily accessible. In general access to data sources is difficult, creating information asymmetry.

Meanwhile the water sector in Moldova undergoes a long-lasting process of reforming policies and institutions that generated mixed results. Some improvements have been achieved in upgrading the legal framework and its approximation to the European standards. Although at a slow pace, progress is being registered in applying new management approaches and partnering with private sector in service provision. However, decentralization of responsibilities for services provision to local authorities took place without suitable fiscal coverage.

Continued political interference has prevented water utilities from operating as autonomous institutions and applying cost-recovery tariffs. Low absorption capacity undermines financial sustainability and efficiency of allocated resources. As a result, the overall sector performance still remains low. A key challenge is the poor water governance which is rooted in weak sector institutions with insufficient capacities.

The government recognizes the necessity of putting in place a coherent inter-sectorial cooperation between authorities and water stakeholders where cross-sectorial demand for and multiple uses of water are based on integrated water resource management (IWRM) (a principle which has been addressed at the International Water Conference in Moldova, November 2012) and ultimately ingrained in national policy documents.

Despite encountered challenges, the country context is favourable for modernizing and streamlining the sector institutional framework. The Association Agreement with the EU, as well as international conventions to which Moldova is a party, provide a clear road-map towards achieving a more efficient management of the water sector. The updated National Water Sector Strategy opens a broad range of options aimed at institutional development and capacity building. At the same time, the new water law and the respective by-laws create favourable conditions for deploying interventions in line with European standards.

1.7 Needs for support in the water sector in Moldova

SDC and ADC, as strategic partners in the water sector in Moldova for almost ten years, have commissioned an analysis of potential relevant options for joint Swiss / Austrian intervention in the water sector in Moldova (focusing on institutional framework) and following needs for support have been identified:

a) The need to develop/organize the inter-ministerial cooperation and coordination (including an annual sector review) in the water sector:

• On Water Information System (WIS): for establishing a network of stakeholder institutions agreeing to exchange water related data following rules defined in the frame of the e-governance, and steering the national Water Information System development.

• On IWRM: for steering the process of the development and implementation of the River Basin Management Plans (RBMPs) with the River Basin Councils (RBCs).

• On WSS: for a clear division and delineation of roles for policy development and implementation between different ministries as well as for a comprehensive multi-sectorial approach to address uses, protect, develop and maintain water resources and the related WSS infrastructure.

b) The need to develop and adopt a systematic planning and financing process combining a top-down and bottom-up approach coupled with adequate project implementation capacity:

• On WIS: Data master plan, identifying the task to be developed for improving the monitoring and for developing the various component of the national water information system making link between information user and data producer.

• On IWRM: Water resource management plans, with a necessary integration of national planning with basin planning and local area water management plans. The WIS will be the main tool to integrate basin level planning with planning following administrative areas.

• On WSS: Ensure economic and technical feasibility of projects proposed at community, rayon and regional levels as well as coherence with national strategies and financing priorities.

c) The need to establish/reinforce technical and operational capacity in selected government units and utilities:

• For WIS: Establishing a national data management technical unit of coordination, organizing the necessary working group and the training of human resources made available by the various stakeholders contributing to the national information system.

• For IWRM: i) reinforce River Basin Councils providing them a roadmap regarding the development, implementation and monitoring of River Basin Management Plans² (integrating master plans for water supply and sanitation as well as sub-basins/local projects) and the monitoring of its implementation; ii) provide support to the existing sub-basin councils which have been established by the local authorities and environmental NGOs, their activities and replication of best practices at the broader national level (all major tributaries of Nistru, Prut and internal rivers to be covered).

_________________________

² The draft Management plan for Nistru district basin, elaborated with the support of MCA and the river basin management plan for Prut river (excluding the Black Sea area) is expected to be endorsed by the end of 2016. Adjustments and establishment of a joint approach with Romania, Ukraine and Transnistria still have to be ensured at a later stage and should be an integral part of the proposed project.

• For WSS: increase absorption and project management capacity for speeding up infrastructure expansion and more effective and sustainable resource utilization.

1.8 Analysis of drivers and restrainers of change

Table 1 provides an overview on the main drivers and restrainers of change.

1.9 Contribution to the implementation of national and international strategies

The project for "Strengthening the institutional framework in the water sector to secure sustainable water for all in Moldova" is fully aligned with national policy documents of the Republic Moldova. The project is in line with SDC′s and ADA′s strategies for cooperation with Moldova and will contribute to the implementation of the following national strategy documents:

1. National Strategy for water supply and sanitation for 2014-2028 (Law on water supply and sanitation no. 303 of 13.12.2013)

2. Law on Water as of 2011

3. Environmental Strategy for 2014-2023 and its action plan (April 2014)

4. Association agreement with the EU

5. National Strategy for the Adaptation to the Climate Change till 2020 (October 2014)

6. Targets and Target Dates to implement the Protocol on Water and Health in the Republic of Moldova (May 2011)

7. Recently adopted River Basin Management Plans for the rivers Prut and Nistru

In the framework of the National Action Plan for the implementation of the "Moldova-European Union Association Agreement", at the chapter "Environment, Climate Action", the Republic of Moldova has agreed to progressively comply with the European legal framework. The European legal framework in water policy is based on the Water Framework Directive (2000/60/EC). This legal framework has been implemented into national law by the Water Law no. 272 of 23.12.2011 and is aiming to protect water against pollution and establish environmental quality standards according to the WFD (Water Framework Directive) principles.

The Law and its by-laws, which entered into force on the 26^th October 2013, provides mechanisms for managing water resources within the river basins that contribute to effective action on preventing further damage, preserving, protecting and restoring surface and underground water resources and also sets the legal base for the water cadastre and WIS.

It is also in this context and part of national priorities that the project will provide the necessary technical assistance and limited financial support to the implementation of the recently adopted River Basin Management Plans for the rivers Prut and Nistru (including internal rivers and the black see basin).

One of the measures foreseen by the "National Strategy for Water Supply and Sanitation" is to improve the institutional capacities in the water supply and sanitation sector. This project will contribute to this respective objective since support to overall capacity development and technical assistance are at the core of the proposed project.

The national environment protection strategy for 2014-2023 mentions as one of its specific objectives the implementation of the system of hydrographical basins managements. In this context, the IWRM component of this project will contribute to the implementation of the above mentioned objective.

One of the problems identified by the environment protection strategy is the lack of an integrated environmental information system. The WIS component of the project will contribute to developing a WIS, which is an important element of the future environmental information system that will interconnect multiply specialized systems. The necessity of the WIS resides also from the Water Law no. 272 of 23.12.2011 and the regulation no. 763 of 23.09.2013 on state water cadastre. Therefore the proposed intervention in project component 3 can be considered as highly relevant to the national priorities as enshrined in the recent legislation.

The entrance into force of the new law on water supply and sanitation no. 303 of 13.12.2013 (in force since 14.09.2014) triggered a number of changes and challenges in the WSS sector. It concerns first of all the new role of the central regulator in tariff approval and the introduction of the mandatory licencing for the WSS operators proving services in cities and at regional level. This unveiled and brought on the agenda the challenges faced by local authorities and WSS operators: lack of qualified staff, lack of clarity in funding streams and procedures, lack of a central unit responsible to provide advice and assistance to local authorities. In this context the project is relevant by its capacity development activities that will contribute to training of the staff involved in service provision.

2 OBJECTIVES

2.1 Overall goal (impact level)

The project is expected to contribute to the following change at the impact level (overall development objective): "Moldovan population has improved its health status with regard to water-related diseases".

Achieving this objective should lead to a significant progress in:

• Implementing integrated approaches to water management at local, sub basin, basin and national levels including participatory decision-making and harnessing NGO capacity for IWRM;

• Delivering drinking water supply, sanitation and hygiene services in an affordable, accountable, and progressively financially and environmentally sustainable manner;

• Ensuring regulatory and administrative frameworks are in place for water resources management, infrastructure development and services provision, and enhance the performance of responsible public authorities and their water and sanitation services operators;

• Strengthening knowledge transfer, skills development; and access to information in the water sector;

2.2 Expected results (outcome level)

In line with the project objective the following outcomes are anticipated to be achieved:

• Outcome 1: Key stakeholders steer and manage the water and sanitation sector more effectively.

• Outcome 2: Sector institutions and stakeholders have improved their performance in implementing water and sanitation services in a sustainable, efficient and equitable manner.

2.3 Outline of activities and project components (output level)

As a response to the current sector challenges and in line with the consensus of the consultations as part of the study "Analysis of potential relevant options for a joint SDC/ ADA supported intervention in the water sector in Moldova (focusing on the institutional framework)" the following outputs and activities are proposed for implementation⁴. The project activities are hereby clustered in three thematic components.

_________________________

⁴ Refer to the logframe for a presentation of activities linked to outputs

2.3.1 COMPONENT 1: Development of the Water Sector

OUTPUT 1.2: Sector coordination council and its secretariat is acting as the main platform for reaching multi partner consensus on core policy issues and implementation modalities in the water sector

Infrastructure projects are subject to a fragmented financing from various domestic and foreign channels, whereby each financier uses its own procedure for planning, preparing and implementing investment projects. There is no uniform pipeline of investment projects in line with the strategically prioritized needs of the sector. In order to overcome the lack of a harmonised and coordinated approach to investment planning and implementation the sector coordination council with is recently updated terms of reference should become the core platform for a structure policy dialogue and should oversee the more towards a more projectmatic approach in the water sector

It′s in this context that following activities are planned:

• Develop an annual work plan and priority agenda for policy dialogue and reform options for the sector coordination council;

• Ensure close coordination with the Health and Education sector with an aim to improve institutional WASH (especially in health centers and schools) and independent monitoring of water quality;

• Reach an agreement on a clear delineation of roles and responsibilities especially on water quality monitoring;

OUTPUT 1.2: Sector performance evaluation system is established

Under this output following activities are planned:

• Reach consensus on core performance indicators for the whole sector and on an annual calendar synchronised with the government planning and budgeting cycle;

• Formulate a performance evaluation framework;

• Host an annual joint sector performance review;

• Publish the annual sector performance report based on the M&E framework and the WIS;

OUTPUT 1.3: Core functions and related responsibilities of water sector institutions are defined

In order to address a key bottleneck in the water sector there is consensus among stakeholders for the need to get clarity and a forward looking vision for a streamlined institutional framework for the water sector.

In this context it is proposed to:

• Provide the support of expertise to carry out as sector functional analysis and propose options for reform which should contribute to an increase in gender equality;

• Organise a high level exchange visit to countries with a similar institutional framework (agree on quota for female participants in exchange visits);

• Facilitate formal consensus among senior bureaucrats and political decision makers on the proposed reform options;

OUTPUT 1.4: National water sector legislation (including regulations) is updated and in line with EU directives

As already mentioned before the "EU accession" agenda is high on the government agenda and provides a strong incentive for overall sector reform. Moreover there is a clear timetable for reform defined in the action plan as part of the AA.

As part of this overall action agenda the following activities are planned under this project:

• Support the Water resources management Division in the transposition of the EU Directive on Urban Waste Water Treatment (91/271/EEC) (WSS 3.6.);

• Support the elaboration of an implementation roadmap for the EU Directive on Urban Waste Water Treatment (91/271/EEC) in Moldova;

• Support the elaboration of an investment plan for waste water treatment infrastructure

• Support the Water resources management Division in the transposition of the EU Directives on drinking water (EC 98/83) if conditions are favourable (available budget) also support for transposition of Nitrates directive (1991);

OUTPUT 1.5: A national strategy and action plan for regionalisation of WSS is endorsed

The concept of regionalisation of water and sanitation service provision has been debated in the water sector in Moldova for quite some time. There are quite strong commercial, economic and technical arguments for augmenting areas of service provision and benefiting from economies of scale and compensate for possible capacity gaps of smaller water operators. However regionalisation should not be seen as a one size fits all solution to all the major capacity challenges of water operators. Moreover and since the mandate for service provision is with the LGAs at primaria level there is also an obvious need for clear process guidance and regulations on how larger service areas can be formed within the current legal framework.

In light of this the following activities are planned:

• Support in the development of a national concept and action plan on the regionalisation of water supply and sanitation in accordance in close coordination with MRDC;

• Support the development of legal and process guidance to LPAs and Water Operators for the overall process of regionalization of water service provision based on a balanced approach – optimizing on technical, economic, environmental and political feasibility;

• Awareness creation and information imitative targeting local decision makers in partnership with CALM;

OUTPUT 1.6: A coherent planning process and related financing modalities (including budget provisions for the implementation of RBMPs) for the water sector are defined and communicated to decision makers at local level

In line with the findings of the preparatory studies the 3 main areas of proposed administrative reform related to planning and financing are:

1. Raise the quality of new projects by improving preliminary screening and project appraisal mechanisms;

2. Improve selection of new projects and ensure continuity of funding for ongoing projects through better prioritization and budgeting processes in line with a national master plan and the WSS strategy ; and

3. Strengthen monitoring of project implementation for cost efficiency and timely delivery of public services.

In addition to the reforms related to WSS investments and service provision, there is also a considerable risk that measures planned for in the RBM Plans will not be implemented without clarity on the sources of funding for the planned measures. Currently sources of funding are fragmented and spread over different ministries.

Therefore there is a clear need to come up with a clear set of financing options in the form of a practical guide to local implementers for financing of infrastructure for WSS and WWTP, water protection measures (wetlands, diffuse pollution prevention, biodiversity), water quality and quantity monitoring (physical-chemical and biological monitoring), etc.

As a consequence the following activities and necessary support will be supported:

• Improve strategic guidance to LGAs and project implementers by developing master plans;

• Introduce project appraisal with feasibility studies and environmental impact assessment;

• Strengthen procurement and administrative skills of local governments and utility companies;

• Develop legal and process guidance to LPAs and Water Operators for the overall process of regionalization of water service provision based on a balanced approach – ideally optimizing on technical, economic and political feasibility;

• Ensure that RBMP and water and sanitation masterplan are getting synchronised on an annual basis;

OUTPUT 1.7: National norms and standards are updated and in line with EU standards

As already mentioned in the introductory chapter construction norms and design standards are obsolete and over-dimensioned. They contradict modern international norms and maintenance practices and thus are considered a major bottleneck in the sector-

To overcome this situation following activities are planned:

• Support MRDC in partnership with MoEnv, AMAC and other key stakeholder in the implementation of the action Plan on harmonisation of the technical regulations and national standards in constructions for WSS with the EU legislation and standards for the period 2014-2020 (Governmental Decision nr.933 from 12 November 2014);

• Establish a working group working on norms and standards with support from consultants and participation of AMAC;

• Revision of water operators manual used in Romania for application in Moldova;

OUTPUT 2.1: The capacities of AMAC are strengthened and energy efficiency of selected member water operators increased

The Association "Moldova Apa-Canal" (AMAC) combines 50 water utilities which all together represent 90 % of the Moldovan inhabitants. Furthermore local companies are members of the association. AMACs objectives are to provide a lobby and a platform of common interest for all stakeholders related to water supply and sanitation. It′s because of the critical role that AMAC has been identified as a strategic partner for this project especially when it comes to capacity development and coordinated technical dialogue on norms and standards. Moreover AMAC has identified energy efficiency as a major challenge. Energy inefficiency affects operational costs, and partly results from a lack of internal capacity. Energy audits conducted among six large utilities as part of the National Water Supply and Sanitation Project funded by the World Bank have shown that, with immediate actions, energy consumption could be reduced by an average 39 percent. The scope of improvement is likely even higher in small utilities with limited operation and maintenance capacity. These audits also showed that current inefficiencies stem not only from the use of obsolete electromechanical equipment, but also from systems′ inadequate designs and operation, and importantly from a lack of capacity to diagnose the problems. With electricity accounting in average for 40 percent of operating costs, energy inefficiency can strongly impact utilities′ financial viability.

As a consequence the following activities are planned:

• Support AMAC and its members to carry out energy efficiency audits at utility level with the related response projects (Water – Energy NEXUS);

• Provide flexible support for cost effective "quick win" capacity improvement initiatives like improvement of operational efficiency of water operators through more energy efficient electro mechanical equipment, upgrading and equipment of laboratories --> should be co-funded by Energy funds or other donors;

OUTPUT 2.2: New norms and standards are applied by practitioners in technical designs, tender processes and in constructions works

Updated norm and stands cannot be an end by itself. These norms need to be applied by practitioners in the field and be the basis for all tender and construction activities in the water and sanitation sector.

In order to support capacity development on new norms and standards the following activities are planned:

• Orient MoEnv staff on new norms and standards;

• Upgrade skills of practitioners, design engineers and water and sanitation works contactor in line with the new norms and standards to be developed und the proposed project;

• Facilitate experience exchange and learning visits (Agree on quota for female participants for exchange visits and scholarships);

OUTPUT 2.3: Water sector capacity development strategy endorsed and training institutions capacitated to provide up-to-date training content

A more systematic approach to capacity development in the sector has been identified as priority intervention for this project with a related dedicated output.

Under this output following activities are planned:

• Support the institutionalization of Moldova′ s community of practice on sector capacity building as an additional effort to bring ongoing sector capacity building initiatives (incl. WSS, IWRM, RBMP, WIS) supported by ADA, SDC, GIZ, WB-IAWD Danube Water Project etc under a broader capacity development project umbrella;

• Strengthen and expand the scope of existing centers of excellence and training centers for water and ans sanitationcapitalising the work done on capacity building (APASAN, Protocol of Health, GIZ, ADA, SDC, USAID);

• Develop specialized curricula and training projects for different target groups of sector professionals (implemented if budget is available);

• On the job training, short term trainings, twinning arrangements and exposure visits with specific focus on civil servant counterpart staff playing an active role in the project implementation (agree on quota for female participants for trainings, scholarships and exchange visits);

• Design and implementation of training projects for staff of water operator who are in need of skill upgrading in order to meet the minimum staff qualifications as part of the water operator certification process;

• Strengthen procurement and administrative skills of local governments and utility companies;

OUTPUT 2.4: Package of legal amendments needed to guarantee human right to water and sanitation to all persons elaborated and submitted to the government and parliament

Under this output following activities are planned:

• Support legal amendments for ensuring access for vulnerable and marginalized groups;

• Foster a dialogue and consultation process with civil society organisation representing persons with disabilities on best ways to integrate the disability perspective into the water and sanitation policy; Introduce better data and earmark specific funding for most vulnerable communities and schools);

• Support the development of public policies to ensure affordability (Collect more data on affordability; Identify the most vulnerable communities and regions; Assess the opportunity to introduce a onetime allowance for water and sanitation connection targeted to poor households);

2.3.2 COMPONENT 2: IWRM/RBM plan implementation

In order to achieve the expected results of this project component and to address the current capacity gaps and institutional constraints on water resource management the project component in short "IWRM/RBM plan implementation" is composed of two outputs that are linked to improved steering of IWRM and are therefore attributed to outcome 1 and three outputs that are focusing on increasing performance of sector institutions are attributed to outcome 2.

OUTPUT 1.8: The RBC and its Technical Working Group are strengthened and operational according to their legal mandate

The newly established River Basin Council faces difficulties in taking over the role of decision making in the water resources sector, as the real benefit of an Integrated Water Resources Management and Nexus approach is still not internalised by senior stakeholders. Cooperation and information exchange with other ministries in relation to water resources allocation (irrigation, water extraction permits, hydropower⁵) are still underdeveloped. This project component shall create awareness of the benefits of balanced water requirements between water allocation for domestic water supply and irrigation. In a water scarce country, reuse of treated wastewater should be seriously considered especially in a perspective where biofuels shall present 10% of fuel in the next 10 years (National Development Strategy "Moldova 2020") which will impend an increase of water allocation for irrigation.

_________________________

⁵ Hydropower represents currently only 1% of the primary energy supply. The National Development Strategy "Moldova 2020" aims at reducing energy consumption by enhancing energy efficiency and increasing the penetration of renewable energy sources, the. The strategy envisages that, by the year 2020, 10 per cent of fuel consumption will be from biofuels and 20 per cent of Moldova′s total energy will be produced by renewable resources, out of which 10% will be produced by hydropower (20 MW for hydropower capacity by 2030).

Under this output the following activities are planned:

• Support to the RBC in advocating for IWRM at the national and river basin level, and in steering the implementation of the RBMPs;

• Support a review of current regulations for the RBC so that an upgraded from an advisory function to a decisive function is reached;

• Agree on quota for female members in the River Basin Council and fro female participants in training courses;

• Support to the establishment of a roadmap for the project of measures of the RBMP (including a monitoring framework);

• Reach consensus with political decision makers on the implementation of project of measures of the RBMP;

• Support to the RBC´s Technical Working Group in implementing and monitoring the RBMP (classification of water bodies according EU WFD, etc.);

• Facilitate the networking of main actors and connect monitoring results with pressures and impact assessments by using the WIS modules;

• Support the systematic use of data provided by the WIS based on an endorsed agreement on water data between raw data producers, data processing, and decision makers;

• Support trainings for ApeleMoldovei in processing of monitoring data (use of WIS data platform, apply EU - INSPIRE directive);

• Support for capacity building and equipment to current staff of ApeleMoldovei responsible for IWRM;

OUTPUT 1.9: Priority measures related to the Prut River and Nistru River Basin are implemented

The draft RBM Plans of Nistru and Prut River Basin have identified a set of 7 priority measures in order to achieve the objectives for each river basin respectively. During the consultative process for the project development it became clear that currently the funding of these priority measures is not yet secured by the National Ecological Fund (except funding for water supply and sanitation projects).

Under this output following activities are planned:

• Support and co-financing of the implementation of priority measures which are not in the domain of water supply and sanitation infrastructure projects (such as: extension of monitoring network, wetlands, riparian restoration, etc). Priority will be given to civil society initiatives aiming at awareness creation and public sensitisation linked with cost effective priority and demonstration measures.

Figure 1: Organigram of River Basin Organisations: composition, tasks and reporting system

OUTPUT 2.5: Surface and ground water quality monitoring network is progressively reaching WFD standards

The Ministry of Environment is the authority responsible for strategies and policies in the water sector and coordinates through its subdivisions, including SHS and AGRM, the implementation of these policies. At the current stage, MoEnv does not finance directly its subdivisions, but submits proposals to the Ministry of Finance to cover the costs from the state budget. However when it comes to the operation costs of the monitoring network (maintenance of monitoring stations, laboratory analysis, etc.) the sub divisions in charge are severely underfunded. This fact can be demonstrated by the challenge to maintain the surface water quality monitoring network. For the year 2015 and 2016 a total number of 72 monitoring stations are confirmed by the MoEnv. From the annual budget contributed to SHS, 88% covers the salaries of staff. The remaining 12% are spent for maintenance (utilities, repairs, fuel, maintenance of cars, etc.). Very limited funds (approx. 100 thousands MDL/ca. 5000 Euro) are actually allocated to the annual maintenance and operation of the monitoring system (water, air, soil, radiation and sediments). What is left over for surface water quality monitoring represents only 5% of the necessary amount needed for operation of the network (approx. 2 million MDL).

This project will therefore not invest in a large extension of monitoring network nor high investment in monitoring equipment but will rather provide targeted support to enable the existing structures to full fill their current minimum scope of work and gradually upgrade to the requirements of the WFD. Additional financial support from the EU is expected for extending the monitoring network in the future.

In this given context and under this output following activities are planned:

• Support in the upgrade of the existing monitoring network of surface water and ground water in terms of frequency and analysed parameters to progressively reach WFD monitoring requirements;

• Provision of 2 automatic surface water quality sensors integrated in the existing monitoring facilities of the border stations of Prut River;

• Trainings for SHS hydromet and AGRM staff in submitting data to the WIS platform;

• Support in the implementation of new hydrobiological monitoring techniques required by the WFD;

OUTPUT 2.6: Sub-basin Committees on the major tributaries and selected small rivers strengthened and operational

With the support of local NGO´s four sub-basin committees have already been created in the recent years and are contributing to better water resource management and protection at local level. Some have succeeded to push hard enough to convince mayors to invest in waste water treatment facilities. The information available at sub basin level on river water quality status is very fragmented, as very few monitoring stations at sub basin level are existing⁶. In addition general expertise of the overall water quality status is very low at rayon level and reporting mechanisms are not set up. A bottom up approach is recommended in the case of RBM in Moldova, as sub basin commissions could take over these roles and fill these gaps.

_________________________

⁶ The number of tributary stations has been enlarged through the RBM Projects from a few stations in the last years the number was increased to: 22 stations of tributaries at Prut river 18 surveillance monitoring stations at tributaries of Nistru river.

Under this output following activities are planned:

• Develop and support sub River Basin councils in cooperation with local authorities;

• Assistance to the development of a guide for the Sub-basin RBMP development and implementation;

• Strengthening of the Technical Working Groups of RBC/NGOs, for running sub-basin RBC, their meetings and reporting to national RBMC;

• Support sub-basin RBC for formulation of project proposal (identifying project ideas, integration of projects in the RBMP, project design for getting funding from NEF, M&E);

• Trainings and information campaigns at local level to inform municipalities on the need to create River Basin sub councils and the opportunity to obtain funding for water restoration projects;

OUTPUT 2.7: Local projects implemented by NGOs are contributing in a harmonised/coordinated way to the implementation of the RBMP

Several local projects exist and are contributing to the objectives set in the RBMP. These activities should be supported and their outputs should be integrated in the implementation and monitoring framework of the RBMP.

Under this output following activities are planned:

• Establishment of a funding window of civil society/NGO projects that are supporting the implementation of the RBMP;

• Support the development of a practical guidance document for municipalities/NGOs/civil society on where to apply to achieve funds for projects that are improving the water quality/quantity status Integration of these projects in the implantation and monitoring framework of the RBMP;

2.3.3 COMPONENT 3: Support to establishment and national roll out of a water information system to support informed decision making in the sector.

This system will constitute a fundamental instrument for the water management in Moldova, making the link between data producers and information users, and allowing the digitizing/ processing and dissemination of data and information for decision makers, water managers and water operators on the one hand, and for information to the public on the other hand.

The National Water Information System should be a the main tool to support planning and decision making in the eater sector in Moldova and thus the four outputs of this component are directly contributing to project outcome 1.

OUTPUT 1.10: A WIS is established, operational procedures for the WIS published and a core team of experts operating the WIS is formally assigned

Currently several platforms in the water sector exist but are hosted at different institutions and subdivisions, such as:

• Special water use authorization platform, launched by the Ministry of Environment (State Environmental Inspectorate) in partnership with Electronic Government Centre;

• Portal of the geospatial fund implemented under the ALRC supervision including layers of information describing the water supply network of some municipalities;

• Water resources platform hosted at Apele Moldovei;

• Others;

There is no clarity who should be the main organ that is pooling and managing these platforms, so that informed decision making can take place. The WIS should constitute a framework to coordinate the production/processing of water related data and the production/dissemination of the information necessary for:

• The Integrated Water Resource Management at national basin and local sub-basin level, including the needs for monitoring water resources (including laboratory data on water quality) and protection of ecosystems;

• Water infrastructure master planning at local/regional and national level (including planning, financing and controlling the operation and maintenance of infrastructures)

• Facilitate the access to existing information related to water management and support the dissemination of knowledge about the water for the society and its institutions.

Its implementation will result from the cooperation of multiple partners, administrations, public institutions, companies and associations, who are committed to respect common rules. For that, the main national and local agencies involved in the water data production and management will be involved in the development of the system.

Roles of the beneficiaries/stakeholders involved in the future WIS:

• MoE as coordinator of the water sector

• ApeleMoldovei (hydraulic structures), SHS (surface water) and AGRM (ground water) as important actors reporting to MoE and for data production and data management

• Center of Electronic Government (e-government centre), as frame for interoperability and support for hosting

• ACRL, as coordinator of and actor willing to develop a mutualized approach of the geospatial information

• MRDC (Data of WSS infrastructure), MoForest (water resources data of land and water bodies owned by the state), MOH (Protocol on Health Data), National Bureau of Statistics as important data producers and also user of information for WSS sector and public information

Roles of the different actors of the WIS:

• Steering committee

The steering committee shall provide overall strategic direction and the priorities for the development of the WIS.

• Users:

System functionalities, service and information production requirements shall be defined by the users.

• Technical unit:

The technical unit housed in Apele Molodovei of the system will insure the implementation of global services for the data discovery, the data enhancement, dissemination, assessment and reporting, through the development of elements such as metadata catalogue, web mapping, modelling and simulation tools, statistic indicators, dashboard, web portal, division support system, bulletins…

It will also insure the definition and validation of the elements of common language allowing insuring the semantic interoperability, in link with the semantic catalogue to be established as part of the e-governance interoperability platform.

Under this output following activities are planned:

• Establishment of an inter-institutional steering committee led by the MoE and with at minimum the participation of the following institutions: e-gov. center, ACRL, MRDC, MoH, AMA, SHMS, RBC, AGRM, MoForest;

• Formulation of an agreement between institutions that are interested in data and data producers, for establishing clarity of roles and ownership of the WIS;

• Support in the establishment of a technical unit in Apele Moldovei for the coordination of the water information system development and maintenance;

• Technical assistance through an IT company which will be in charge of design, training and guide the implementation of WIS, Water Cadaster and Environmental Authorisations during an initial trial period;

• Support to the establishment of the Water Information System that is composed of existing information systems hosted at one server located at Apele Moldovei;

• Support the development of application modules based on the WIS for the processing of raw data and produce data and figures required for the generation of M&E reports, annual budgets and national funds;

• Support gender disaggregated data management as part of the WIS;

• Ensure coordination with the e-government centre to facilitate interconnection of information systems;

Figure 2: Stakeholders of component 3

OUTPUT 1.11: Water cadastre is elaborated and integrated into the WIS

The establishment of the water cadastre is fundamental for efficient water resources management and the legal basis is set out in the Water Act, art.14. The water cadastre shall have following components according to art.14:

1) Chapter I. surface waters - will include information on the list and location of hydrological and hydrochemical observations points, hydrographic characteristics, characteristics of water levels, water temperature, the phenomena of frost, ice thickness, with the following sections⁷:

_________________________

⁷ It is suggested that annual norms and anomalies of atmospheric precipitation′s distribution should be also considered here.

a) Water resources of the rivers;

b) Accumulation of surface water (lakes, reservoirs, ponds);

2) Chapter II. GROUNDWATER - will include information on the operating reserves and projected groundwater resources;

3) Chapter III. WATER QUALITY - will include information on the criteria of water pollution and improving water quality criteria, characterizing the degree of water pollution, water chemical composition with the following sections:

o Surface water quality;

o groundwater quality;

4) Chapter IV. WATER USE - will include information on water management data, general indicators of water management, water use for different needs, depending on the use of water power sources and water categories, information collection, use, transfer and discharge of water, wastewater discharges waste water and other data on discharge of pollutants into waters;

5) Chapter V. hydraulic structures - will include information on hydraulic structures and their status;

6) Chapter VI. GROUND WATER FUND - will contain information on land under water, beds of rivers and lake basins, ponds, water reservoirs, swamps and water protection strips of land on which they are located hydraulic structures and other structures of service water, land allocated for files deviation (on the sides) rivers, water basins, canals and collector highways and land used for construction and operation of facilities that provide drinking water needs, water technical, clean water and other needs of public interest.

In a former ODA supported project (MCA grant) already TORs were developed for the establishment of the water cadastre and were approved on 19 September 2014 by the Minister of Environment and Agency ApeleMoldovei based on the "Regulation on State Cadastre of Water Published: 27.09.2013 in the Official Gazette no. 213-215 Article No. 866". These TORs shall be revised to verify if there is no institutional overlapping and doubling of data that already exists at other authorities that are outside the MoEnv. At technical level, the system will be composed of a coherent network of devices, processes and services, by which water-related data will be acquired, collected, preserved, organized, treated and published systematically by identified partners and human resources.

Under this output following activities are planned:

• Support the ministry in the elaboration of the regulation for operation and maintenance of the cadastre and its integration in the WIS following guidelines of the "Center of Electronic Government"

•Reach consensus on sharing and updating information on Water quality - synthesis across data producers: SEI, PHC, SHMS, EMC, AGEOM and linkage with the environment information system

•Support in the critical review of preconditions set out in the "Regulation on State Cadastre of Water Published: 27.09.2013 in the Official Gazette no. 213-215 Article No. 866", in terms of overlapping of existing data (such us the delimitation and registering of lands of the water fund on all the territory)

• Successive implementation of the Water Cadastre, in the first 4 years in 4 sub river basin of Prut river basin, where already sub basin councils exist, if successful, extension in the whole basin.

OUTPUT 1.12: Environmental authorization platform is part of the WIS and will be managed online

The Environmental Authorization platform (as defined in art 15 of the water law) which has already been established by the ISRA project (Platform CP1) will be reinforced, on the basis of ISRA project recommendations.

Under this output following activities are planned:

• Support in the further development of the Environmental Authorization platform (as defined in art 15 of the water law) which has already been established by the ISRA project (Platform CP1) on the basis of ISRA project recommendations;

• Support the integration of the Environmental authorization platform into the WIS system following guidelines of the "Center for Electronic Governance";

OUTPUT 1.13: WIS users have gained capacities for maintenance of WIS, data entry and reporting of WIS data

Different types of trainings will be provided tailored for end users, data producers and the technical unit.

Under this output following activities are planned:

• Training of a core team of expert for the maintenance and data processing of the WIS

• Training of users that are entering the data into the WIS

• Training of users that are using WIS for reporting

• Agree on quota for female participants for training courses

Figure 3: Modules and priorities proposed for the national Water Information System (WIS)

2.3.4 Description of the target group

The main target group and primary beneficiaries of the project are sector professionals and institutions, local public authorities and water and sanitation service providers.

Table 2 provides an illustrative overview in the estimated number of direct beneficiaries benefitting from the project whereas the number of indirect beneficiaries is the whole population of Moldova, which is currently estimated at 2.9 million people (data from 2014 excluding Transnistria).

2.4 Outreach

With its focus on institutional strengthening and capacity building the design and ambition of the project is to reach out and contribute to nationwide change in improvement of the institutional performance.

However under project component 2 "IWRM" selected sub river basin will benefit from the implementation of priority measures as part of the RBMPs.

2.5 Level of the intervention

Following the structure of the capacity gap analysis from primaria level to the national level the recommendations for needed actions and needs for possible future support are presented below.

2.5.1 Primaria level (micro level)

Support to engagement with Local Authorities and communications for reform:

Mayors at primaria level are normally confronted with a dual challenge:

1. They receive limited support and guidance to fulfil their mandate to develop new infrastructure from other parts or levels of government;

2. The existing infrastructure within their area of jurisdiction is most likely deteriorated and is not adequately maintained due to lack of performance incentives and capacities in public WSS utilities (WOCs - Apacanals);

Mayors in villages and municipalities suffer from the limited support and guidance in their efforts to develop new infrastructure and are most of the time not aware about implications of the new legislations, strategies, technical guidelines in detail.

At the micro level it is therefore proposed to:

• Create full understanding of rights, obligations according to new laws (including the legislation on public health) as well as the options to get support from other levels of government administration;

• Provide Information on sound legal and organizational options for the effective operation of WSS infrastructure;

2.5.2 Regional level (meso level)

Coordinated support to Local Authorities to plan, implement and maintain WSS infrastructure projects

In this context it is important to mention that GIZ through support of the German Government, Sweden and the Czech Republic are already providing significant support to MRDC and the RDAs to plan, implement and maintain WSS infrastructure projects. However since this regional level support is such an important missing link in the whole infrastructure development chain it is recommended to that through a close coordination of the proposed project with the APASAN project the following should be achieved:

• Maintain region/district wide master plans to ensure technical and economic feasibility of projects and provide the all-important "bird eyes view" to assess the individual project proposed at primaria level. This function is an important missing link in the overall debate on regionalization. Only if adequate plans are developed and feasibilities studies are carried out systematically political decision makers will be able to make evidence based decision on the most feasible options for future management of their WSS schemes;

• Ensure coherence with National strategies/plans;

• Establish regional hubs for information management;

2.5.3 National level (macro level):

Due to the project focus on institutional strengthening systematic interventions at the national (macro level) are at the core or the project and are described in the previous chapter in more detail.

3 IMPLEMENTING STRATEGY

3.1 Description of the intervention approach/ methodology / instruments

Work through the existing structure to ensure national ownership

In an already fragmented sector with capacity constraints like the water sector in Moldova it is of paramount importance not to go for the "short cut" and create parallel project structures which can potentially further weaken the existing institutional set up and compromise national ownership. For a project with a longer term perspective, as it is the case with the ADA/SDC supported project on institutional strengthening, it is important to take an incremental but systematic approach to change and improvement in the institutional performance and capacity. The project aims at ensuring full national ownership and has been designed in accordance with Moldova′s sector goals and policies and is in line with international commitments including the emerging SDGs and the Paris Declaration on Aid Effectiveness.

Working through the "multiples":

An important element of the project will be the ability of the project team to work through the "multiples" to increase the likelihood of achieving the intended development results.

Therefore the challenge for the project team is to:

• ensure effective collaboration and communication of different government units at different levels (multiple levels);

• collaborate with different sector and ministries (multi-sectorial)

• reach a broad consensus on institutional and policy reform among a broad range of stakeholder (multi partner);

• communicate and engage with a multitude of stakeholders and ultimate beneficiaries for effective reform implementation (multi-channel communication and engagement)

Through working through the "multipliers" the project is adopting a comprehensive approach to capacity development aiming a systemic change.

Foster broad Partnerships for reform and harmonization:

The project team is expected to work actively with partners to improve harmonization in the water sector through the strengthening of the Sector Coordination Council and through the institutionalisation of an annual sector performance review. Furthermore the project aims to support the GoM to establish coherent planning and transparent financing mechanisms in order allow for better harmonisation and alignment of external support. In supporting this process of harmonisation under government leadership, the project is designed to lay the foundation for possible additional development partner support in future.

Project approach and mode of support:

Contributions to the proposed project from ADA/SDC will be allocated to priority intervention areas as spelled out in this project document and within the context of the overall water and environmental strategies. It will also allow the allocation of resources to high-priority activities that would otherwise go unfunded (e.g. support to systematic capacity development, the WIS as well as selected measures of the RBMPs). The "upstream policy and technical assistance support" will mainly be provided through continuous process guidance, professional lobbying, on the job technical assistance based on the "learning by doing principle" as well as facilitation of a structured policy and experience sharing dialogue among key stakeholders.

Harness the innovation and implementation capacity of the civil society.

Especially through project component "IWRM" it is intended to benefit from the innovation and implementation capacity of the civil society and NGOs. Through a special call for proposal to implement priority measures of the RMPs innovative proposals from civil society organisations and organisations with a proven track record and demonstrable implementation capacity will received grant finance from the project.

3.2 Description of the partner organizations, their roles, experiences, added value, capacities and limitations

The main implementing agency and beneficiary for the project support at the same time will be the MoEnv. MoEnv will use the services of the Public Institution "EMP Sustainable Management Persistent Organic Pollutants" ("EMP") for project management support as well as for contract and fund management⁸. Project component 1 and 2 will be led by the Water resource management and Policy divisions of the MoEnv whereas project component 3 and 4 will be led by the respective sections in the Agency Apele Moldovei.

_________________________

⁸ By the Governmental decision nr.888 from 23 October 2014 the Project Implementation Unit for the Persistent Organic Pollutants (POP) changed its status into the Public Institution "EMP Sustainable Management Persistent Organic Pollutants" ("EMP").

Annex 1 provides a more detailed overview on water sector institutions involved in the project including their roles and responsibilities.

An overall challenge of the project is to facilitate consensus on a clear division and delineation of roles for policy development and implementation between different ministries as well as for a comprehensive multi-sectorial approach to address multiple uses of water, water source protection as wells as the development and maintenance of water resources monitoring network and the related WSS infrastructure.

The total number of the staff of the Ministry of Environment at central level is 65 (2014). The Division on Water Management as the main division responsible mainly for water resource management including water supply and sanitation (mainly sewerage) issue consists of 7 professionals whereas the Division of Natural Resources and Biodiversity consists of a team of 10 persons, only 2 of which are directly involved in water resources and river basin management issues. The Financial and book-keeping Division of the MoEnv is composed of 5 professionals whereas the Department of Analyses, monitoring and evaluation of policies (responsible for development / coordination of policy documents and law on environment, international relations and projects) has a strength of 9 team members with one additional contract staff currently supported by SDC with the aim of strengthening the work of the Sector Coordination Council. In addition to the simple analysis of team size and number of staff within the central Ministry it is important to note that additional human resource capacity can be found in agencies like Apele Moldovei and the State Enterprise for Basin Management which are reporting and accountable to the MoEnv. For example Apele Moldovei is in the process of restructuring and increasing the human resource capacity mainly through the establishment of the Capital Investment and Project Implementation unit (according to the Governmental Decision nr.882 of 22 October 2014) with 4 staff units. However the additional budget is not approved yet and thus the recruitment process of hiring additional professionals has not started yet.

At a quick glance it can be summarised that there is sufficient capacity within the MoEnv and its agencies and State Enterprises in terms of number of technical and professional staff which can potentially work for and at the same time benefit from the proposed project. However it has to be mentioned that proper delegation and clear delineation of tasks is not always practiced within the wider system of public administration responsible for environmental and water resource issues (MoEnv and its subordinated agencies and state enterprises). This comes with a certain risk of both duplication of efforts but also lack of staff capacity on certain work areas at the same time.

3.3 Form of cooperation and coordination between partners and drivers and restrainers of change

Specific emphasis will be put on Coordination of activities with other divisions and agencies within the MoEnv and the Government at large. The senior advisor reporting to the Minister is expected to play a role as a catalyser and facilitator for increased collaboration within the MoEnv and the agencies reporting to MoEnv.

Additional ideas on the involvement of the target group and beneficiary representatives in project planning and implementation are as follows:

• Use the potential of the Sector Coordination Council and the existing donor coordination mechanisms especially for inter-ministerial coordination and to lobby for additional development partner support to increase the scope of the project.

• The annual multi stakeholder joint water sector review with participation of focal points from Nexus relevant institutions (agriculture, energy, health) to be supported and institutionalised through this project will be a major platform for various stakeholder groups and groups of society to get involved and informed about the progress of the project and the sector progress as a whole.

• Proactive engagement of water sector decision makers on decision making for a of the energy, water and health sectors with an aim to influence the water related agenda in these important sectors for development and for water security as a whole (Nexus approach)

• Establishment of Working Groups with beneficiary representatives for each of the Project components and establish an information exchange, coordination and cooperation framework among them.

• Close collaboration with the already established River Basin Councils for Nistru River and Prut River Basin. Collaboration with the established sub-basin councils and develop a coordination mechanism between the basins and sub-basins.

• Ensure cooperation with the national focal points of the water conventions, with the division responsible for the Environmental Policy and Association Agreement, with Water Management and Biodiversity and Natural resources Divisions. Particular emphasis will be paid to also include national focal points from Nexus relevant institutions form the agriculture (irrigation), energy and health sectors (public health, sanitation and water quality) in this collaboration and dialogue at the policy level.

• Involve NGOs, LPA representatives, business representatives and other stakeholders at all stages of consultations, planning or implementation, based on a Communication Strategy.

• Set up performance monitoring indicators and involve NGOs or other target groups in their evaluation. These indicators should also include allow for monitoring of equitable access indicators to water and sanitation services and should be adopted as mainstream indictors for the water sector coordination with ongoing policy dialogue process on the Environment and Health like the OECD/EUWI/UN ECE national policy dialogue process.

Coordination and collaboration with other ADA/SDC supported projects and projects will be carried out mainly through existing sector coordination fora (refer to "governance and strategic directions") and regular bilateral partnership meetings (at least every 6 months) and joint field missions of the project team members with the ADA/SDC funded project teams (e.g. APASAN) . The MoEnv will appoint a dedicated officer to be responsible for partnership management and liaison with ADA/SDC in Chisinau. Any necessary bilateral discussions between the ADA/SDC will be preferably held back to back with sector meetings in order to minimize additional efforts for both partners.

In order to maximise synergies with complementary projects and initiatives supported by SDC/ADA special attention will be paid under this project component to:

• Closely coordinate the project implementation with the evolution and expansion of the scope of the APASAN project in its new project extension phase and under an overall shared vision. The Apasan project is expected to practically demonstrate the functions of a "one stop support unit to local public authorities". As possible option the APASAN project could provide practical guidance to at least one Regional Development Agency in project implementation support to Local Authorities, capacity development in project cycle management as well as the link of bottom up planning processes in close coordination and therefore consider signing a MoU with RDA and/or MRDC.

• Ongoing projects and initiatives supported by SDC/ADA and other development partners such as the establishment of a regional (inter municipal) water service provider initiated in the context of Nisporeni project or the lessons learnt in the field of waste water management in the APASAN project will provide real time and real term lessons learnt for the proposed project. Project partners will be encouraged to contribute their capacity and sometimes unique hands-on experience to support the project formulation process through coordination platforms and consultation fora (like the community of practice on capacity development) to be supported/initiated during this project

3.4 Strategy to address the drivers and restrainers of change

One of the main drivers of change identified during the formulation of the project is the aspiration of the government to move ahead with the EU accession agenda and to increase absorption capacity for foreign support. As a consequence the whole project and especially project component 1 was designed to provide tangible support the MoEnv in this overall reform agenda. Important activities in this context are the development of a road map for the implementation of the urban waste water directive and the support in the transposition of the drinking water directive and nitrate directive. These activities will provide an opportunity to piggy back other pending reform steps as part of the efforts to get Moldova "fit for Europe" in the Water sector.

The main restrainer is the fluid political environment resulting in a low likelihood for fundamental institutional reform to happen soon. Major institutional bottlenecks like the overlap of mandates of Ministries or the overlap of responsibilities within the MoEnv and the respective divisions (including the agencies reporting to the MoEnv. In such an environment fluid environment it is paramount to invest in continuous consensus building, regular meetings and institutionalisation of coordination platforms and clear implementation strategies in order to promote effective implementation even without major institutional reforms. Or in other words: The strategy of this project is to create consensus in the "professional stakeholders´ heads, hearts and minds" for the need to work together in the existing (less than optimal) institutional framework rather than waiting for the ideal institutional framework to be formally endorsed. Or in other words – nothing prevents MoEnV and Apele Moldovei professionals to find a pragmatic mode of collaboration and a streamlined planning and M&E process in partnership with MoRDC with the support of GIZ.

3.5 Measures to ensure the sustainability of benefits / scaling up - end of project vision / exit strategy

Sustainability of the project is ensured by working with and through the existing institutional framework. Experts hired on a temporary basis will work in very close cooperation with all relevant government agencies and other partners at all levels with a strong emphasis on capacity development, on the job technical assistance to the existing structures rather than creating parallel "project type" structures. Global experience has also shown that sustainability of external technical assistance support – a key feature in the proposed project - can be increased when some of the following principles of good practice are followed:

• The department/unit receiving technical assistance takes an active part in defining the needs, structuring how the assistance is to be delivered and has a say and responsibility in selecting the individuals.

• The department receiving technical assistance has the managerial capacity to make good use of the technical assistance and takes an active role in managing this valuable resource.

• There is a clear anchorage of the technical assistance personnel in the receiving institution.

• There are annual reviews of the effectiveness and continued need for technical assistance.

• The ToR of the technical personnel and the results expected are clear.

• The use of annual work plans and a results orientation whereby expected results are predefined and evaluated.

• The technical assistance is in close working proximity to those receiving the technical assistance.

• Sustained provision of technical assistance so that new approaches and capacities are consolidated and entrenched in sector practice.

• A mix of approaches: short term when a catalytic or expert role is needed; long term when a more continuous support role is needed.

Overall the global consensus and related monitoring framework for the future sustainable development goal on water will form the basis for assessing on how the water sector in Moldova as a whole moves towards sustainable water resources management and service delivery. Within this broad vision the project will provide temporary support mainly for institutional strengthening and administrative reform to achieve this vision.

The longer term vision in relation to the project support is to fully align the support to country systems, gradually reduce the need for external financial and consultant support and provide earmarked project support for the whole water sector project. Annual benchmarks need to be defined during the first year of the project (Phase 1) to asses on how the project is moving towards this vision.

3.6 Reflection on the use of country systems, and if not, the reasons to establish and/or use parallel implementing units

Until now it is the common practice within the MoEnv to set up a project implementation unit (PIU) and a project coordination mechanism for the implementation of externally funded projects in agreement with the development partner. PIUs are expected to ensure adequate administration, management and proper accountability of funds provided by external development partners.

Examples of such cases and experiences are described in Annex 4. However in summary it can be stated that the experience with PIUs in Moldova and globally has been mixed and some of the main challenges in conjunction with PIUs are:

• PIUs lead to a tendency to establish parallel structures of decision making and administration and

• More attractive salary scales for staff within PIUs tend to promote a further "brain drain" out of the mainstream public administration and therefore do not contribute to capacity development within the system in a sustainable way.

Despite these weaknesses of PIUs the alternative to fully rely on the national system in the case of a project partnership with the MoEnv for project cycle and financial management cannot be seen at this stage as a fully viable alternative. This fact has also been confirmed by senior officials in the MoEnv. Especially limited capacity for procurement and contract management (recruitment of consultants, call for proposal from civil society etc.) is frequently stated as a constraint within the national system.

Thus a "hybrid approach" combining the advantages of a PIU with the principles of national execution is proposed. The guiding principle of this hybrid approach is that the technical project implementation will be the responsibility of the relevant divisions in MoEnv and Apele Moldovei whereas project administration, financial and contract management will be the responsibility of the already existing project coordination unit - the Public Institution for environmental projects implementation ("POPs office"). For more details refer to Box 1.

In case the institutional vision on which agency/unit should fulfil the functions of overall water sector project management, supervision and procurement gets clarified in the medium to long term - actually an intended result of this project – a change of the project administration modality towards full-fledged national execution including the use of the country procurement system can be considered in Phase 3 of the project.

4 ORGANIZATION, MANAGEMENT AND ADMINISTRATION

4.1 Initial time frame and tentative yearly breakdown of the phase

Based on results of the preliminary study and outcomes of prior discussions, the proposed project will be conducted in 2 consecutive phases.

• PHASE 1: a 1 year fast track implementation of priority activities and full project mobilisation from 2015 to 2016 followed by a 3 year project implementation phase (2016-2019)

• PHASE 2: additional 4 years of implementation (2019-2023) in line with the recommendations of a midterm review late 2018/early 2019 (still under phase 1).

Fast track implementation of priority activities and project mobilisation phase

During this fast track implementation and mobilisation phase major emphasis will be put on to adopt a "learning by doing" capacity strengthening approach in supporting the water resource management and policy and foreign aid coordination units of the MoEnv through the secondment of international TA funded by ADA (initial term of 2 year). This phase can be seen as an important inception phase to formulate and create strong ownership for a more detailed roadmap which also includes a timeline with clear milestones for the project components. The learning by doing approach will also entail some small scale field testing (e.g. sub basin level, selected communities and rayons) of planning processes and prototype modules of the WIS. In addition detailed terms of reference⁹ for additional regional (Rumanian) or national consultants to support project implementation will be formulated. An important output of phase 1 will also be the formulation of a more detailed rolling planning for project implementation. An additional priority support during this start-up phase requested by the government is to help with the translation, publication and (online) dissemination of all policy documents, laws, regulations, etc. into English for all adopted documents till now. This will include all existing regulations and functional responsibilities of the agencies/personnel involved in the water sector.

_________________________

⁹ The formulation of TOR will be done in a consultative and transparent way and probation periods for consultants will be agreed upon

More specifically the following priority activities are expected to be implemented during phase 1:

Component 1:

• During this project phase it is also important to lay the foundation for a sector performance evaluation framework by reaching consensus on the main performance indicators and consensus on the overall sector status as a baseline for future performance reviews.

• Formulation of an overall capacity development strategy and plan as a basis for a more systematic support to future capacity development

Component 2:

• Support Apele Moldovei in the organization of information production for basin characterization;

• Field test the articulation of River Basin Management Plans with existing local basin planning initiatives;

• Prepare for the first call of proposals under project component 2

Component 3:

• Support the MoEnv in the analysis of previous projects results/outputs related to data management/ information production as requested by the MoEnv¹⁰;

_________________________

¹⁰ As per recommendation of Mr. Vice Minister Dorin Dusciac during the stakeholder consultation workshop on 22/10/2014

• Check the feasibility of fast track implementation of some components of the information system (example checking the possibility of link with local data sources, or the feasibility of water supply indicator production, or of some water supply network digitizing …).

Aiming for a systematic change, the implementation of project interventions in the following three years is then recommended to be conducted through the 3 components described in more detail in chapter 2.3 and Tendering and contracting of project components 4.3.

Table 3: Project workplan

4.2 Management of the project

As the overall implementation modality it is proposed to SDC/ADA to enter into a project support agreement with MoEnv for the proposed project following the principle of national execution but with the provision of maintaining a dedicated project account and the possibility to follow international procurement rules (e.g. Swiss or Austrian rules). SDC will take the lead in the project negotiation and administration from the development partner side, whereas ADA will provide co-funding support. In turn however and as an important priority of phase 1 (July 2015 -June 2016), it is proposed to fast track the recruitment of an international expert on water sector governance and institution building seconded by ADA to the Water Resource Management and Policy Analysis Divisions (including foreign aid coordination) in the MoEnv., which is hosting the secretariat for the Water Sector Coordination Council. One of the main responsibilities of the seconded TA will be to support the government counterpart staff in the formulation of the TOR for additional TA support to be hired on short term basis or to be tendered out, to provide "leadership from behind" in facilitating effective collaboration between various divisions and agencies in the MoEnv as well as to support the formulation of a more detailed roadmap for the overall administrative reform process in line with the new legislation.

In an effort to allow for adequate financial and contract management, but also to ensure national execution without creating a new parallel project coordination unit, a hybrid approach is proposed as overall implementation modality for this project. The guidance principle of this hybrid approach is that the technical implementation of project will be the responsibility of the relevant divisions in MoEnv and ApeleMoldovei whereas project administration, financial and contract management will be the responsibility of the already existing project coordination unit- the Public Institution for environmental projects implementation ("EMP") as illustrated in Figure 5. Quality assurance and oversight is provided through ADA/SDC offices in Chisinau through consultative annual planning processes and established quality assurance mechanisms including ADA/SDC participation in the annual sector, the meetings of the sector coordination councils. The Project Officers of ADA/SDC will take an active observer role in procurement and consultant selection committees and have the right to object the award of contracts.

4.1 Organizational structure and steering mechanism

The organigram in Figure 5 represents the origanisational structure of the project.

Figure 5: Organigram of the project

4.2 Roles, tasks and responsibilities of the project team

The following tasks and responsibilities of the project team have been identified:

Thematic work (MoEnv, Apele Moldovei):

• Project Manager/ Head of Division – nominated by the Minister

• Project Component Leaders – Heads of Division MoEnv /Head of Division in Apele Moldovei

• Theme specialists/officers in MoEnv, Apele Moldovei, and partner organisations and agencies

• River Basin Management Specialist Support to RBC

• River Basin Management Specialist Prut River Basin

• River Basin Management Specialist Nistru River Basin

Additional long and short term consultants:

• Senior advisor on institutional strengthening and sector reform – seconded by ADA

• Consultant for EU directives and norms and standards in the water sector

• Consultant for public relations, communication, partner engagement, communication for reform

• Consultant for capacity development and knowledge management, institutional learning

• International consulting company for the WIS

• Pool of consultants for specialised short term assignments

Administration and project management (POPs office in MoEnv):

• Administrative and Financial Project Director

• Finance Specialist

• Procurement specialist

4.3 Tendering and contracting of project components

An outline of a procurement plan is presented in Table 4 to Table 6

4.4 Administrative arrangements (accounting, financial management, external audit)

Financial Management and fiduciary responsibility will be the responsibility of the EMP and the following overall guiding principles have to be followed:

• To maintain proper financial control, there should be allotment, authorization, expenditure, and payment controls. These controls will be exercised by authorizing, certifying, approving and paying officers. To reduce the risk of error or inappropriate action and ovoid appearance of impropriety, the work of one staff member is always reviewed by a different staff member in the next step of the work process

• MoEnv will maintain separate records and ledger accounts in respects of the project and disbursements therefrom. MoEnv will, within six (6) months of the end of each fiscal year in which the ADA/SDC funds for this project are expended, provide the ADA/SDC with a statement of account showing the use of those funds. The MoEnv will, within six (6) months of the termination of this project, provide ADA/SDC with a final statement of account showing the use of the Contribution. All financial accounts and statements with respect of the Contribution will be expressed in Euros and Swiss Francs. The financial statements will be certified by the Comptroller MoEnv. The financial statement will be subject to the internal and external auditing procedures laid down in the rules and regulations applicable to ADA/SDC.

5 RESOURCES

5.1 Overall budget

The total amount of the financial contributions of the Donor Group (SDC and ADA) for the Phase 1 of this Project is estimated at CHF 4′900′000. SDC′s contribution shall be up to a maximum of CHF 3′815′000 and ADA′s contribution shall be up to a maximum of EUR 1′000′000.

The committed funding support by SDC and ADA for PHASE 1 (4 years) of this project is as follows:

In addition conscious efforts will be made to attract additional harmonised funding from other development partners to support project implementation and expand the scope of the project.

A more detailed budget breakdown is provided in a separate annex.

5.2 Cost-efficiency

The conscious approach of working as much a possible through the existing national systems and institutions comes with savings in relation to the set up and higher costs of maintaining individual parallel project implementation units and structures. However and in turn it is assumed that this approach will result in increased efforts for close quality assurance and external project monitoring from the development partners perspective. If such QA und M&E activities are planned as an integral part of the "learning by doing" capacity development approach as well as in an true partnership spirit such activities can be assume to be part of the external support provided to achieve the development results of the project and thus can be seen as cost effective project intervention.

6 RISK ANALYSIS

The risk analysis presented in the table below provides an overview of the proposed risk mitigation strategies foreseen in the project.

7 MONITORING AND EVALUATION

7.1 M&E plan

As a principle the Monitoring and Evaluation activities should as much as possible be aligned to the M&E system of the Government. The support provided under Project component 1 to the establishment of s a sector performance monitoring framework will form the basis for the monitoring project and a more detailed monitoring project for the proposed project (to be formulated in more detail during phase 1).These should also include the development of a specific set of equitable access indicators for water and sanitation sector to be collected and used by the main stakeholders on permanent basis as recommended by SEAM¹¹

_________________________

¹¹ Self-assessment score card, equitable access to water and sanitation (SEAM 2015)

In a conscious effort to move away from more ad hoc project like progress monitoring activities it is proposed to carry out every six month joint project implementation review missions led and coordinated by GoM. These missions can be led on a rotational basis either by ADA or SDC. Ideally the meetings of the project steering committee should be scheduled at the same time. At the minimum annual internal progress reviews will be done in conjunction with the joint sector review with the participation of representative of the beneficiaries and target groups.

7.2 Result-oriented reporting system, including quantitative indicators and benchmarks (focus on outcome monitoring with reference to logframe and budget)

The indicators mentioned in the logframe (refer to Annex 2) form the basis for the results oriented reporting system of the project. Especially in phase 1 considerable efforts need to be put on establishing baseline values of selected indicators to allow tracking progressing in achieving the planned results. From the first day of the project start it is recommended to form a M&E group among all the project task leaders and with support of the senior advisor to ensure that these baselines values are collected timely.

Examples of Project implementation units at MoEnv

World Bank Bank funded Water Management unit:

The Unit for the Implementation of the projects in the field of water supply and sanitation funded by the Wold Bank (WB Loans and GEF grants) was established by the Governmental decision nr.986 from 11.08.2003 (with latest changes in 2012) a staff of 6 persons. The project office was located in the building of the MoEnv and consisted of a team of 6 professionals hired by the project. WB procurement rules were applied. The Steering Committee was chaired by the MoEnv. The amount of resources under implementation – more than 10 mln USD (WSS systems in rayon centres, villages etc.). Currently the unit is no longer in operation since the World Bank funded WSS project has come to an end and due to concerns related to fund management (causing the unit to run into debts) and a pending court case.

EBRD project implementation and coordination modality (since 2010)

The EBRD/EIB/NIF Project on Municipal and environmental infrastructure is providing a sovereign loan of up to €30 million to support municipal utilities in most reform-minded municipalities. The project supports the regionalisation of water companies by expanding their operations into neighbouring localities and is provides financial support to priority investments focusing on the water utilities from Floresti, Soroca, Hancesti, Orhei, Leova and Ceadar-Lunga, municipalities committed to adjust the tariffs and introduce the principles of cost recovery to ensure financial viability of the investments. The project also aims at strengthening the operational and management capacity of these municipal utilities. With a total cost of €30 million, the project is co-financed by a €10 million loan from the EIB and a €10 million grant from the EU′s Neighbourhood Investment Facility (NIF). The EBRD is providing an additional €2 million in form of a grant for technical assistance to assist project implementation. For larger contracts international bidding and EBRD Procurement rules are used whereas for local works and building contracts the national procurement rules are followed. Part of the TOR of the international consultants is to ensure application of EU standards in the design and construction of the WSS infrastructure. The project is implemented is by the MoEnv and funds are channelled through a separate account operated and administered by the Finance Division of the MoEnv.- However in this context it is important to note that both the head of the Finance division and the Water Resource Management Division raised concerns of understaffing for these additional non routine tasks. At the level of rayons and at water operator′s level implementation units have been set up and are supported by national and international consultants.

The overall project implementation is coordinated at the level of the Minister of Economy and the Minister of Environment (coordination committee). The supervision company – Eptisa is in charge of daily supervision and project management on behalf of MoEnv.

The staff members of the Water Management Division of MoEnv, in addition to their daily work, are involved in the review of documentation and overall contract management of the supervision company.

Public Institution for environmental projects implementation, established by the Government and MoEnv ("EMP")

By the Governmental decision nr.888 from 23 October 2014 the Ministry of Environment changed the status of the Project Implementation Unit for the Persistent Organic Pollutants (POP) and Management of Disasters and Climate Risks into the Public Institution "EMP Sustainable Management Persistent Organic Pollutants" ("EMP") and approved its structure and new Regulation. According to the approved Regulation, the Unit has the rights to develop project proposals and administrate/coordinate the efficient implementation of projects financed by the WB and other international and national financing institutions in environmental protection and related areas, including the ones for strengthening capacities of the Government in the broader field of environment. The POPs office was first established in 2002 as a PIU by an Agreement with the WB for the GEF/WB Project on Persistent Organic Pesticides (POPs) in Moldova. The total amount of funds (GEF, WB, CIDA, CzDA, UNEP, National Ecological Fund) managed by the POPs office in the period 2002-2014 is more than 21,6 million USD and 19,5 million MDL (grants and loans) for POPs and elimination chemicals. In addition the office is also responsible for the management of an IDA Loan for Disaster and Climate risk Management amounting to 10 million USD (WB, 2010-2015). WB, donor and national procurement rules are applied by the POPS office. The current project account is with the National Bank, an own stamp, own fiscal reporting etc. The office is placed in the building of the Ministry of Environment (6 floor). Currently the EMP consists of 5 professionals: i) a Project Manager, ii) a procurement specialist, iii) a financial management officer, iv) a team assistant and v) a driver. The Unit has all necessary office equipment, its separate server and office cars. National and international companies and consultant services were contracted on tender/competition base and annual Independent Financial Audits are carried out regularly. The National Steering Committee for the operations of the EMP is chaired by the State Secretary of the Government and with the Minister of Environment acting as the Co-Chair. Additional members are representatives of the beneficiary institutions of the projects/projects managed by the EMP line the Ministry of Environment and its subdivisions, Ministry of Agriculture and Food Industry, Ministry of Economy (energy and industry sectors), Ministry of Internal Affairs, Civil Protection and Exceptional Situations Service, Ministry of Education, local public authorities and NGOs.

The Logframe and the Project budget are on separate annexes and will be updated within 90 days after the signature of the project Agreement.