Administraţia Naţională a Penitenciarelor \rOrdin nr.464 din 15.09.2022 cu privire la modalitatea de organizare şi funcţionare a comunităţilor terapeutice în instituţiile penitenciare

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR

O R D I N

cu privire la modalitatea de organizare şi funcţionare

a comunităţilor terapeutice în instituţiile penitenciare

nr. 464  din  15.09.2022

 (în vigoare 18.11.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 363-373 art.1328 din 18.11.2022

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

nr.1748 din 10 octombrie 2022

Ministru___________Sergiu LITVINENCO

În temeiul art.219¹ din Codul de executare al R.M.nr.443/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.214–220, art.704) cu modificările ulterioare şi pct.14 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.437/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.156, art.472) cu modificările ulterioare,

ORDON:

1. Se aprobă Regulamentul privind modalitatea de organizare şi funcţionare a comunităţilor terapeutice în instituţiile penitenciare (se anexează).

2. Instituţiile penitenciare vor asigura respectarea şi implementarea prevederilor prezentului ordin.

3. Controlul asupra executării prezentului ordin se atribuie Direcţiei reintegrare socială a Direcţiei generale detenţie.

4. Administraţia instituţiilor penitenciare, în care sunt create astfel de comunităţi, asigură condiţii adecvate pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii comunităţii terapeutice, prin dotarea cu spaţii, personal, echipament, utilaj, tehnică de calcul, alte dotări necesare, reieşind din resursele financiare alocate şi disponibile, inclusiv prin externalizarea serviciilor necesare bunei funcţionări a comunităţii terapeutice.

5. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

La Ordinul directorului ANP

nr.464 din 15 septembrie 2022

REGULAMENT

privind modalitatea de organizare şi funcţionare a

comunităţilor terapeutice în instituţiile penitenciare

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind modalitatea de organizare şi funcţionare a comunităţilor terapeutice în instituţiile penitenciare (în continuare – Regulament) stabileşte condiţiile de organizare şi desfăşurare a activităţii comunităţilor terapeutice create în instituţiile penitenciare.

2. În sensul prezentului Regulament, următorii termeni şi expresii semnifică:

1) departament al comunităţii terapeutice – unitate organizatorică responsabilă de domeniul determinat al comunităţii terapeutice, care asigură funcţionarea acestuia prin intermediul rezidenţilor;

2) echipă multidisciplinară - grup de angajaţi ai instituţiei penitenciare şi din alte instituţii comunitare, care acordă asistenţă specializată persoanelor consumatoare de droguri, alcool şi persoanelor HIV, desemnaţi prin ordinul directorului instituţiei, care colaborează în scopul realizării eficiente a tratamentului rezidenţilor;

3) grup de suport - ansamblul personalului comunităţii terapeutice şi al rezidenţilor care se întâlnesc săptămânal, sub îndrumarea unui specialist, pentru a discuta despre problemele comune ale tuturor participanţilor;

4) grupuri de planificare - ansamblu de întâlniri, componente ale procesului de schimbare, care asigură confruntarea comportamentelor şi atitudinilor pe care rezidenţii le manifestă, conştientizarea acestora, exprimarea compasiunii şi a grijii responsabile, ca paşi care conduc la o schimbare pozitivă şi la o vindecare graduală;

5) rezident - persoană condamnată la pedeapsa cu închisoarea, care are probleme de adicţie şi este beneficiar de tratament în cadrul comunităţii terapeutice.

3. Comunitatea terapeutică acţionează în următoarele domenii: formativ-educativ, social, psihologic, muncă, reintegrare socială, recreaţional, sportiv şi de ocupare a timpului liber.

4. Rutina zilnică şi activităţile structurate desfăşurate în cadrul comunităţii terapeutice reprezintă nişte metode, concepute pentru a avea un impact semnificativ asupra individului şi a comunităţii în general.

5. În cadrul comunităţii terapeutice, condamnaţii din diferite tipuri de instituţii penitenciare pot desfăşura activităţi terapeutice în comun şi pot fi plasaţi în acelaşi sector de deţinere, cu condiţia că în celule sunt respectate condiţiile de detenţie pentru tipul de penitenciar stabilit.

6. Comunitatea terapeutică funcţionează ca o structură ierarhică de tip familial în care fiecare rezident îndeplineşte un anumit rol, bine definit, în raport cu rolul celorlalţi membri şi este orientată spre oferirea şansei de a îndeplini responsabilităţi variate, care se schimbă pe măsura evoluţiei în procesul terapeutic.

7. Atât îndeplinirea activităţilor, cât şi comunicarea formală din interiorul comunităţilor terapeutice se realizează prin respectarea ierarhiei, care oferă posibilitatea rezidenţilor de a internaliza un set nou de valori personale şi de a învăţa să respecte regulile comunităţii. În acest fel, ei sunt pregătiţi pentru reintegrarea în societate, fără a recurge la consumul de substanţe psiho-active şi în absenţa infracţionalităţii.

8. Activitatea în comunităţile terapeutice se desfăşoară în baza unui program cu obiective, strategie şi metode specifice, pentru îndeplinirea căruia sunt necesare o serie de condiţii de lucru.

9. Ca parte componentă a comunităţii terapeutice în cadrul instituţiilor penitenciare pot fi amenajate centre de tranziţie. În centrele de tranziţie pot fi plasaţi deţinuţi care urmează să fie pregătiţi pentru programul comunităţii terapeutice, precum şi foşti participanţi la program ale căror perioadă de detenţie nu a expirat.

Capitolul II

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A COMUNITĂŢII

TERAPEUTICE ŞI PROGRAMUL DE TRATAMENT

10. Comunitatea terapeutică este amplasată în incinta instituţiilor penitenciare astfel încât să permită rezidenţilor detaşarea de legăturile cu restul populaţiei penitenciare şi stabilirea relaţiilor sănătoase cu persoanele aflate în aceleaşi condiţii de abstinenţă ca şi ei (în continuare - egali).

11. Amenajarea comunităţilor terapeutice se efectuează în aşa fel încât să întărească sentimentul rezidenţilor de integrare în comunitate şi conţine următoarele informaţii:

a) imagini şi mesaje de recuperare afişate în comunitate, care ilustrează filozofia şi principiile programului de tipul comunităţii terapeutice şi promovează ideea de scopuri şi mijloace comune de obţinere a acestora, precum şi conceptul modului corect de viaţă;

b) orarul activităţilor zilnice;

c) data intrării fiecărui rezident şi etapa de tratament la care se află;

d) afirmaţii cu rol mobilizator, ce sunt afişate în locuri vizibile;

e) poemul care sintetizează filozofia comunităţii terapeutice, scris cu caractere majuscule pe un panou la vedere.

12. Programul de tratament în cadrul comunităţilor terapeutice se bazează pe impactul vieţii comunitare şi pe sprijinul din partea egalilor, comunitatea în sine reprezentând metoda de tratament. Majoritatea activităţilor se desfăşoară în grupuri, astfel încât rezidenţii să poată interacţiona şi învăţa unii de la alţii.

13. Activităţile de grup includ: întâlniri zilnice şi seminare, grupuri de planificare, munca în diferite departamente, programe recreative, pregătirea sau servirea meselor etc.

14. În cadrul comunităţilor terapeutice munca reprezintă atât un scop, cât şi un instrument al recuperării. Activităţile derulate de rezidenţi au rolul de a facilita schimbarea terapeutică, dezvoltarea personală şi dobândirea deprinderilor de formare a comportamentului.

15. Pentru funcţionarea programului terapeutic şi pentru consolidarea comunităţii de egali, munca în cadrul comunităţii terapeutice se ierarhizează, prin stratificare, în funcţie de nivelul de complexitate al sarcinilor repartizate şi faza terapeutică în care se află rezidentul.

16. Rezidenţii sunt responsabili de desfăşurarea activităţilor zilnice din comunitate: curăţenie, pregătirea hranei, reparaţii, coordonarea programului şi întâlnirile cu ceilalţi.

Capitolul III

PROCEDURA DE INCLUDERE ŞI DE EXCLUDERE A REZIDENŢILOR

17. În cadrul comunităţilor terapeutice poate fi inclus condamnatul care corespunde următoarelor criterii:

a) condamnat definitiv la pedeapsa închisorii, cu excepţia celor aflaţi în regim iniţial de deţinere în penitenciar de tip închis;

b) cu istoric de consum de substanţe stupefiante sau psihotrope (criteriul respectiv poate fi constatat din anamneză);

c) compatibil pentru deţinerea comună conform art.205 alin.(1) din Codul de executare;

d) nu există indici că persoana prezintă pericol pentru siguranţa rezidenţilor sau personalului comunităţii terapeutice;

e) nu are statut de bănuit, învinuit sau inculpat în alte cauze penale;

f) acceptă acordul terapeutic (anexa nr.1);

g) lipsesc afecţiunile psihice majore sau deficitele cognitive majore;

h) capabil să îşi controleze propriul comportament în mediul terapeutic structurat;

i) poate citi şi scrie;

j) nu este condamnat pentru infracţiuni cu caracter sexual.

18. Candidaţii care doresc să fie incluşi în cadrul comunităţilor terapeutice depun cererile de intenţie în adresa echipei multidisciplinare din instituţia penitenciară în care este amplasată comunitatea.

19. Includerea repetată în comunitatea terapeutică poate fi examinată în cadrul şedinţei echipei multidisciplinare, după 6 luni de la refuz sau excludere, dacă condamnatul a realizat toate activităţile planificate pentru această perioadă. Decizia se adoptă de echipa multidisciplinară în funcţie de nivelul de realizare a activităţilor planificate.

20. Selectarea rezidenţilor în cadrul comunităţii terapeutice se efectuează de către echipa multidisciplinară, în urma examinării cererilor depuse de candidaţi, chestionării condamnatului (anexa nr.2) şi verificării întrunirii criteriilor de eligibilitate prevăzute de pct.17. Decizia se adoptă în termen de 30 de zile.

21. Componenţa nominală a echipei multidisciplinare se aprobă de directorul instituţiei penitenciare unde îşi are sediul comunitatea terapeutică. În componenţa echipei multidisciplinare se includ cel puţin 5 membri, dintre care obligatoriu psihologul, personalul medical, educatorul şi asistentul social.

22. Preşedintele echipei multidisciplinare este funcţionarul public cu statut special, cu funcţie de conducere din cadrul sistemului administraţiei penitenciare. În cazul lipsei temporare sau imposibilităţii de exercitare a obligaţiilor de către un membru al echipei multidisciplinare la şedinţele echipei, acesta va fi înlocuit de un angajat care asigură interimatul funcţiei sau exercită temporar atribuţiile de serviciu ale acestuia.

23. La selectarea rezidenţilor în cadrul comunităţii terapeutice, preşedintele echipei multidisciplinare solicită un raport analitic privind descrierea în dinamică a comportamentului şi parcursul executării pedepsei deţinutului, inclusiv anamneza medicală a condamnatului referitor la problemele medicale specifice ale acestuia de la instituţia penitenciară unde îşi execută pedeapsa condamnatul, în scopul verificării întrunirii condiţiilor de eligibilitate prevăzute de pct.17. Raportul se întocmeşte de subdiviziunea reintegrarea socială a instituţiei penitenciare unde îşi execută pedeapsa condamnatul.

24. Pentru verificarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la pct.17, administraţia instituţiei penitenciare poate utiliza orice informaţii, atât cele proprii sistemului administraţiei penitenciare, cât şi cele parvenite de la alte autorităţi publice sau persoane private. În acest scop, instituţia penitenciară poate face interpelările şi solicitările necesare.

25. Procedura de examinare a cererilor candidaţilor se bazează pe următoarele principii:

a) asigurarea accesului liber la procedura de selecţie a oricărei persoane condamnate care întruneşte criteriile de eligibilitate;

b) transparenţa, prin oferirea de informaţii referitoare la modul de desfăşurare a procedurii de selecţie tuturor celor interesaţi;

c) tratamentul egal prin aplicarea, în mod nediscriminatoriu, a criteriilor de selectare şi de eligibilitate în raport cu toţi candidaţii.

26. Şedinţele la care se desfăşoară procedura de selectare sunt deliberative dacă la ele participă cel puţin 2/3 din membrii echipei multidisciplinare.

27. Decizia privind includerea condamnatului în comunitatea terapeutică se ia prin votul majorităţii simple a membrilor echipei multidisciplinare prezenţi în cadrul şedinţei de selectare a rezidenţilor.

28. Echipa multidisciplinară informează neîntârziat în scris candidatul despre refuzul de includere a acestuia în cadrul comunităţii terapeutice, cu indicarea motivului.

29. La selectarea rezidenţilor în cadrul comunităţii terapeutice, în cazul în care numărul eligibil al candidaţilor depăşeşte numărul-limită al locurilor disponibile, au prioritate:

a) persoanele condamnate pentru prima dată la pedeapsa închisorii;

b) condamnaţii cu sancţiuni disciplinare stinse;

c) condamnaţii care mai au de executat între 6 şi 12 luni până la momentul în care devin eligibili pentru liberarea condiţionată înainte de termen.

30. Excluderea rezidenţilor din cadrul comunităţii terapeutice poate fi efectuată în orice moment al executării pedepsei, prin decizia echipei multidisciplinare, dacă condamnatul:

a) deţine ilegal substanţe stupefiante sau psihotrope;

b) consumă substanţe stupefiante sau psihotrope (depistate în urma testării rapide sau a examenului medical);

c) refuză participarea sau are cel puţin 2 absenţe nemotivate de la activităţile recomandate în cadrul comunităţii terapeutice;

d) comite abateri disciplinare grave sau foarte grave;

e) comite, în mod repetat, abateri disciplinare uşoare;

f) încalcă în mod repetat regulile uzuale din cadrul comunităţii terapeutice;

g) încalcă regulile fundamentale din cadrul comunităţii terapeutice (chiar dacă pentru prima dată);

h) încălcă repetat regulile majore sau obligaţiile asumate prin acordul terapeutic;

i) refuză să urmeze tratament specific pentru o afecţiune care pune în pericol sănătatea publică şi cea personală;

j) eşecul constant al măsurilor de tratament în privinţa rezidentului şi persistenţa în neconformarea la rigorile tratamentului;

k) la cererea personală, fără examinare în cadrul echipei multidisciplinare.

31. Pentru verificarea existenţei sau lipsei criteriilor prevăzute la pct.30, administraţia instituţiei penitenciare sau echipa multidisciplinară poate utiliza orice informaţii, atât cele proprii sistemului administraţiei penitenciare, cât şi cele parvenite de la alte autorităţi publice sau persoane private.

32. În cazul în care candidatul selectat pentru încadrare în comunitatea terapeutică se deţine în altă instituţie penitenciară, directorul penitenciarului unde este amplasată comunitatea, în baza deciziei de accept, emise în cadrul echipei multidisciplinare, înaintează un demers directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru emiterea deciziei de transfer, conform art.199 din Codul de executare.

33. În cazul în care rezidentul este exclus din comunitatea terapeutică pct.32 se aplică în mod corespunzător.

34. Materialele acumulate pe parcursul programului terapeutic în cadrul comunităţii (cererea de includere, excludere, acordul terapeutic, certificatele de finalizare a etapelor de tratament, caracteristicile şi fişele de evaluare iniţială, periodică şi finală) se anexează la dosarul personal al condamnatului.

35. Evaluarea iniţială, periodică şi finală se efectuează de către personalul comunităţii terapeutice prin completarea chestionarelor prevăzute în anexele nr.2 – 3.

36. Refuzul de includere a candidatului în cadrul comunităţii terapeutice sau excluderea rezidentului din aceasta poate fi contestată în conformitate cu art.473¹ din Codul de procedură penală. Contestarea nu suspendă executarea deciziei.

Capitolul IV

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PERSONALULUI

COMUNITĂŢII TERAPEUTICE ŞI REZIDENŢILOR

37. Personalul comunităţii terapeutice se numeşte prin ordinul directorului instituţiei penitenciare din personalul instituţiei penitenciare, în limitele unităţilor scriptice şi alt personal contractat, în limitele bugetului aprobat.

38. În activităţile comunităţilor terapeutice pot fi atraşi membrii organizaţiilor necomerciale cu care există acorduri de cooperare.

39. Personalul comunităţii terapeutice are obligaţia să instituie modele de comportament pozitiv, inclusiv prin exemplul propriu şi să ghideze desfăşurarea programului terapeutic.

40. Componenţa personalului comunităţii terapeutice este afişată pe panourile instalate în incinta comunităţii, fiind în permanenţă actualizată.

41. Structura ierarhică a comunităţii terapeutice presupune coordonatorul comunităţii şi personalul responsabil de departamentele acesteia.

42. Coordonatorul comunităţii terapeutice are sarcina să organizeze şi să monitorizeze întreaga activitate a comunităţii, asigurând legătura cu exteriorul şi buna desfăşurare a programului de tratament.

43. Educatorul din cadrul comunităţii terapeutice are sarcini stabilite prin reglementări departamentale, care stabileşte atribuţiile şi competenţele specialistului pe domeniul reintegrării şi educaţiei. Educatorul exercită atribuţiile coordonatorului comunităţii terapeutice în lipsa acestuia.

44. Personalul responsabil de departamente are sarcina să coordoneze activitatea departamentelor şi să menţină un contact direct cu rezidenţii care îşi desfăşoară activitatea în acestea. Personalul responsabil de departamente este obligat să informeze coordonatorul comunităţii terapeutice cu privire la toate aspectele legate de departamentul pe care îl coordonează.

45. În cadrul comunităţilor terapeutice se organizează următoarele departamente:

a) Departamentul de întreţinere – responsabil pentru menţinerea permanentă a curăţeniei în spaţiile comunităţii terapeutice;

b) Departamentul de alimentare – responsabil pentru pregătirea şi servirea mesei;

c) Departamentul programe – responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative, culturale, moral - spirituale, instruire, recreaţionale, sociale etc.;

d) Departamentul antreprenoriat social – responsabil de dezvoltarea activităţilor antreprenoriale noi, activităţilor economice orientate spre creşterea potenţialului de sustenabilitate a comunităţii terapeutice.

46. Comunicarea formală, esenţială pentru buna funcţionare a comunităţii terapeutice, se face pe cale ierarhică, cu respectarea fiecărei poziţii din comunitatea terapeutică.

47. Pentru atingerea obiectivelor specifice, munca rezidenţilor în cadrul departamentelor se realizează prin rotaţie, astfel încât aceştia să fie încadraţi în toate departamentele comunităţii terapeutice şi, pe cât posibil, să ocupe toate poziţiile ierarhice (lider sau membru de execuţie).

48. Rezidenţii sunt antrenaţi atât la munci remunerate în cadrul departamentelor, cât şi neremunerate. Antrenarea rezidenţilor la munci remunerate, prin prestarea lucrărilor de deservire gospodărească, se efectuează în baza nomenclatorului funcţiilor remunerate în cadrul instituţiei penitenciare, aprobat de directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau în temeiul contractelor de prestări servicii încheiate cu persoanele fizice sau juridice.

49. Selectarea rezidenţilor la munci remunerate este efectuată de către echipa multidisciplinară.

50. În funcţie de sarcinile atribuite rezidenţilor, cu excepţia celor legate de muncă, rangul rezidentului poate fi:

1) membru cu sarcini de execuţie - cel mai mic rang în comunitate, îndeplineşte sarcinile de bază pentru funcţionarea unui departament. La intrarea în comunitatea terapeutică fiecare rezident începe programul de tratament de la acest rang, iar pe parcursul tratamentului poate avansa în ierarhie în baza rezultatelor evaluării. Acest rang oferă condiţiile necesare învăţării şi cunoaşterii specificului comunităţii terapeutice;

2) lider adjunct de departament - acordă ajutorul necesar liderului de departament şi poartă răspundere sporită în raport cu membrii cu sarcini de execuţie, preluând toate sarcinile liderului de departament în lipsa acestuia;

3) lider de departament - rang dobândit după ce persoana dovedeşte calităţile necesare, precum: punctualitate, autoritate recunoscută de ceilalţi rezidenţi, îndeplinirea cu seriozitate a sarcinilor, conduită ireproşabilă. Liderul este direct responsabil de felul în care funcţionează departamentul şi trebuie să fie un model pentru ceilalţi rezidenţi;

4) liderul rezidenţilor - cel mai înalt rang în rândul rezidenţilor, aflându-se în subordinea directă a personalului comunităţii terapeutice. El sprijină personalul în administrarea comunităţii terapeutice pentru buna desfăşurare a activităţilor derulate şi oferă informaţii necesare pentru funcţionarea comunităţii şi starea de spirit a rezidenţilor, fiind veriga de legătură dintre rezidenţi şi personalul comunităţii terapeutice.

Capitolul V

ACTIVITĂŢILE DE BAZĂ ÎN CADRUL COMUNITĂŢILOR TERAPEUTICE

51. Programul de tratament în cadrul comunităţilor terapeutice se desfăşoară, în special, prin intermediul activităţilor de bază. Activităţile de bază reprezintă procese de învăţare şi presupun oferirea de ajutor reciproc şi dobândirea capacităţii de a se ajuta pe sine.

52. Activităţile de bază în cadrul comunităţii terapeutice se desfăşoară conform programului-cadru al comunităţii (anexa nr.4) şi constituie, în principal, întâlnirile zilnice ale rezidenţilor la care se discută problemele generale ale comunităţii, se planifică activităţile ulterioare şi se organizează acţiunile individuale sau comune. Întâlnirile în cadrul comunităţii terapeutice pot fi:

a) întâlniri de dimineaţă - au rolul de a influenţa pozitiv starea de spirit a comunităţii, terapeutice de a creşte nivelul de concentrare a energiilor în scopuri benefice. La aceste întâlniri este recomandabilă prezenţa cel puţin a unui membru al personalului comunităţii terapeutice;

b) întâlnirile casei - au loc ori de câte ori este nevoie pentru discutarea problemelor generale ale comunităţii terapeutice. Întâlnirile casei pot fi convocate fie de rezidenţi, fie de personalul comunităţii terapeutice;

c) întâlniri de seară - au rolul de sumar al activităţilor zilei respective, diseminarea de informaţii noi şi stabilirea planului pentru ziua următoare. Pentru a spori gradul de motivare generală şi individuală a rezidenţilor, aceştia sunt încurajaţi să ofere feedback pozitiv;

d) întâlniri de la sfârşitul săptămânii - sunt cele în care se trec în revistă evenimentele semnificative din săptămâna curentă şi se discută problemele generale ale comunităţii terapeutice;

e) şedinţe de planificare - reunesc personalul comunităţii terapeutice şi liderul comunităţii terapeutice la începutul săptămânii. Ele oferă oportunitatea personalului comunităţii terapeutice să discute modalităţile de rezolvare sau corectare a problemelor apărute, acordând recompense şi penalizări. Şedinţele de planificare au rolul principal de a asigura o bună funcţionare a comunităţii terapeutice şi a menţine un climat protejat, potrivit scopului terapeutic, în pofida eventualelor provocări.

Capitolul VI

REGULILE COMUNITĂŢILOR TERAPEUTICE

53. Comunităţile terapeutice activează cu respectarea regulilor interne, care se clasifică în felul următor:

a) regulile fundamentale;

b) regulile majore;

c) regulile uzuale.

54. Regulile fundamentale protejează siguranţa fizică şi psihologică a comunităţii terapeutice, fără respectarea lor, comunitatea terapeutică îşi pierde identitatea. Încălcarea unei reguli fundamentale are ca rezultat excluderea rezidentului din comunitate. Aceste reguli sunt:

a) este interzisă orice formă de violenţă şi ameninţările de violenţă sau intimidare;

b) este interzisă păstrarea şi consumul substanţelor stupefiante, psihotrope sau a băuturilor alcoolice;

c) sunt interzise orice acţiuni ilegale, care ar întruni elementele componente ale infracţiunilor;

d) sunt interzise relaţiile sexuale între membrii comunităţii terapeutice.

55. Regulile majore sunt esenţiale pentru ca procesul de recuperare să se desfăşoare în bune condiţii. Rezidenţii care încalcă regulile majore se penalizează, iar încălcarea repetată a acestora are ca rezultat excluderea rezidentului din comunitate. Aceste reguli sunt:

a) sunt interzise orice acţiuni ilegale, care ar întruni elementele componente ale contravenţiilor sau abaterilor disciplinare;

b) este interzisă vandalizarea sau distrugerea de bunuri;

c) nu se admite păstrarea şi utilizarea obiectelor interzise în instituţiile penitenciare.

56. Regulile uzuale au legătură cu modelele de comportament prosocial pe care rezidenţii le vor adopta gradual şi includ:

a) respectarea cu stricteţe a indicaţiilor din partea personalului comunităţii terapeutice;

b) punctualitate;

c) ţinută potrivită, decentă şi îngrijită;

d) manifestarea în mod constant a unor maniere adecvate, politicoase şi civilizate;

e) interzicerea acţiunilor de înstrăinare a bunurilor personale sau ale instituţiei, de împrumut, locaţiune, leasing sau alte forme de obţinere de avantaje patrimoniale, în rândul rezidenţilor;

f) interzicerea primirii cadourilor fără ştirea personalului comunităţii terapeutice;

g) participarea necondiţionată la toate activităţile psiho-sociale, care sunt implementate în cadrul comunităţii terapeutice.

Capitolul VII

RECOMPENSELE ŞI PENALIZĂRILE

57. Recompensele şi penalizările sunt reacţiile întemeiate ale personalului comunităţii terapeutice la comportamentul, atitudinea şi acţiunile rezidenţilor. Aceste reacţii reflectă aprobarea sau dezaprobarea comunităţii terapeutice pentru comportamentul şi atitudinea rezidentului faţă de normele şi regulile zilnice ale convieţuirii şi recuperării.

58. Recompensele sunt acordate de personalul comunităţii terapeutice ca urmare a schimbărilor vizibile la nivel de comportament şi atitudine, dar şi al progresului clinic în cadrul procesului de recuperare a rezidentului. Acestea sunt:

a) acordarea de timp liber suplimentar;

b) oferirea de rechizite;

c) coordonarea unui seminar sau a unei întâlniri;

d) avansarea în rang;

e) oferirea rolului de ghid pentru oaspeţii comunităţii terapeutice;

f) remarci şi încurajări verbale, cu rol de recunoaştere reciprocă a eforturilor de schimbare, stimulare şi consolidare a semnelor de progres;

g) deplasarea organizată în afara penitenciarului sub pază şi supraveghere.

59. Membrii echipei multidisciplinare pot propune conducerii instituţiei penitenciare aplicarea stimulărilor prevăzute la art.243 din Codul de executare.

60. Penalizările sunt consecinţele comportamentelor şi atitudinilor negative aflate în dezacord cu aşteptările comunităţii terapeutice. Pot fi aplicate următoarele penalizări:

a) corecţii verbale, referitoare la reacţiile personalului comunităţii terapeutice şi grupurilor de suport apărute ca efecte ale comportamentului negativ, care nu constituie încălcări ale regulilor;

b) lipsirea de timp liber pe parcursul a cel mult 3 zile consecutive;

c) lipsirea de activităţi recreaţionale pe parcursul a cel mult 3 zile consecutive;

d) serviciu în plus la bucătărie sau în casă pe parcursul a cel mult 3 zile consecutive;

e) retrogradarea.

61. Penalizările se aplică de către coordonatorul comunităţii terapeutice, la propunerea membrilor personalului, în cadrul şedinţelor de planificare.

62. Penalizarea se aduce la cunoştinţă verbal în cadrul întâlnirilor comunităţii terapeutice de către unul din membrii personalului comunităţii terapeutice desemnat de către coordonator.

63. Membrii echipei multidisciplinare pot propune conducerii instituţiei penitenciare iniţierea procedurilor disciplinare, ca urmare a atitudinilor şi comportamentelor ce reprezintă abateri disciplinare, în conformitate cu prevederile art.245 din Codul de executare.

64. Penalizările au rolul de a promova conştientizarea comunităţii terapeutice şi auto - managementul membrilor grupului de suport, al apropiaţilor şi de a menţine ordinea socială prin rezolvarea conflictelor individuale sau colective.

Capitolul VIII

CURSURILE DE TRATAMENT ÎN CADRUL

COMUNITĂŢILOR TERAPEUTICE

65. În comunităţile terapeutice cu program de tratament de lungă durată, funcţionează 4 cursuri de tratament.

66. Cursurile de tratament permit stabilirea unor scopuri individuale, personalizate şi parcurgerea unui proces de învăţare progresivă. Cursurile de tratament pot fi:

a) scurte – dacă rezidenţii îşi dovedesc complianţa la program;

b) lungi - dacă rezidenţii nu sunt destul de motivaţi pentru schimbare.

67. Parcurgerea cursurilor şi menţinerea în comunitate depinde de progresul realizat de rezident pentru atingerea obiectivelor de schimbare comportamentală şi a stilului de viaţă, corespunzător fiecărui curs de tratament.

68. În comunităţile terapeutice metoda de tratament se bazează pe implicarea rezidenţilor în toate activităţile de grup ale comunităţii. Toate serviciile, care sunt oferite de specialişti din afara comunităţii terapeutice (obligatoriu instruiţi în prealabil), se acordă cu acceptarea strictă a abordării comunităţii terapeutice ca metodă de tratament.

69. Trecerea de la un curs la altul se efectuată prin decizia coordonatorului comunităţii terapeutice, la propunerea personalului comunităţii terapeutice. În situaţia în care se constată complianţă redusă la tratament sau dificultăţi de atingere a obiectivelor aferente unui curs de tratament, personalul comunităţii terapeutice poate recomanda fie întoarcerea rezidentului într-un curs anterior de tratament, fie menţinerea pentru o perioadă mai îndelungată în actualul curs de tratament. Eşecul acestor măsuri şi persistenţa în neconformarea la rigorile tratamentului pot conduce la excluderea rezidentului din comunitatea terapeutică.

70. După finalizarea fiecărui curs, rezidenţii sunt evaluaţi de către personalul comunităţii prin completarea chestionarelor prevăzute în anexele nr.2-3.

71. Cursul I durează, de regulă, 3 luni. Obiectivul principal îl constituie adaptarea rezidentului în comunitatea terapeutică.

72. Rezidenţii participă la toate activităţile zilnice şi sunt familiarizaţi de către restul rezidenţilor cu regulile, procedurile şi comportamentele aşteptate.

73. În cadrul cursului I se organizează seminare cu privire la regulile şi structura comunităţii terapeutice, etapele şi cursurile de tratament, sistemul de recompense şi penalizări.

74. În afara responsabilităţilor prevăzute în cursul I, rezidenţii din cursul al II-lea, sunt obligaţi să desfăşoare activităţi cu ceilalţi rezidenţi şi să fie responsabili pentru iniţierea rezidenţilor nou - sosiţi, conform conceptului "Frate mai mare".

75. Rezidenţii din cursul al III-a sunt obligaţi să preia responsabilităţile indicate la pct.72-74 să desfăşoare activităţile informative cu ceilalţi rezidenţi, să fie responsabili pentru implementarea direcţiilor de activitate a comunităţii terapeutice.

76. Pe lângă responsabilităţile indicate la pct.71-75, rezidentul din acest curs poate deveni liderul sau viitorul lider al comunităţii terapeutice.

Capitolul IX

FINALIZAREA TRATAMENTULUI ÎN CADRUL

COMUNITĂŢII TERAPEUTICE

77. După parcurgerea succesivă a tuturor cursurilor în cadrul comunităţii terapeutice, echipa multidisciplinară propune conducerii instituţiei penitenciare examinarea dosarului rezidentului în cadrul comisiei penitenciare pentru aplicarea în privinţa acestuia a liberării condiţionate de pedeapsă înainte de termen sau înlocuirii părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă, în cazul în care rezidentul este eligibil pentru aplicarea acestora, precum şi acordarea dreptului de deplasare fără escortă sau însoţire.

78. După finalizarea tratamentului, însă, înainte de eliberare, echipa multidisciplinară poate propune conducerii penitenciarului transferarea condamnatului în centrul de tranziţie sau lăsarea condamnatului în comunitatea terapeutică până la eliberare, ori până la transferul acestuia în alt sector al penitenciarului sau altă instituţie penitenciară.

79. În cazul transferului condamnatului în alt sector al penitenciarului sau altă instituţie penitenciară, administraţia acestei instituţii este obligată să ia măsurile necesare pentru a asigura menţinerea progresului înregistrat în comunitatea terapeutică, limitând astfel orice interacţiune care ar putea influenţa negativ condamnatul.

Capitolul X

CONTROLUL ACTIVITĂŢII COMUNITĂŢII TERAPEUTICE

80. Coordonatorul comunităţii terapeutice este obligat să prezinte Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, trimestrial sau la solicitare (cu acordarea unui termen rezonabil), un raport cu privire la activitatea comunităţii terapeutice, care va cuprinde:

a) numărul rezidenţilor încadraţi în comunitatea terapeutică;

b) numărul condamnaţilor respinşi pentru includerea în comunitatea terapeutică şi motivul respingerii;

c) numărul rezidenţilor excluşi din comunitatea terapeutică şi motivul excluderii;

d) activităţile desfăşurate în cadrul comunităţii terapeutice;

e) analiza privind rezultatele evoluţiei de tratament în cadrul comunităţii terapeutice.

81. Administraţia Naţională a Penitenciarelor poate solicita, în limitele competenţei, orice informaţie suplimentară cu privire la activitatea comunităţii terapeutice, dacă consideră că raportul prezentat este incomplet.

Capitolul XI

DISPOZIŢII FINALE

82. În scopul familiarizării condamnaţilor cu programul de tratament în cadrul comunităţii terapeutice, membrii personalului comunităţii terapeutice pot iniţia campanii de informare a condamnaţilor şi rudelor acestora, inclusiv prin diseminarea pliantelor cu informaţii pertinente despre programul de tratament.