Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi Agenţiă Naţională pentru Sănătate Publică \rOrdin nr.389/194 din 03.09.2026 comun cu privire la modificarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi al directorului Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică nr.488/122 din 07.08.2024 cu privire la sistemul de monitorizare a rezistenţei la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale de la animale de fermă şi din alimente de origine animală, în contextul implementării abordării "O singură sănătate"

"Anexa nr.1

la Regulamentul de funcţionare şi organizare a sistemului

de monitorizare a rezistenţei la antimicrobiene a bacteriilor

 zoonotice şi comensale de la animale de fermă

şi din alimente de origine animală

Eşantionare şi analize

1. Originea izolatelor bacteriene supuse testelor de sensibilitate la antimicrobiene

Izolatele bacteriene pentru monitorizarea RAM se obţin de la cel puţin fiecare dintre următoarele combinaţii de izolate/populaţii de animale de la care se obţin produse alimentare:

1) Izolate de Salmonella spp. obţinute din:

a) eşantioane prelevate din fiecare populaţie de găini ouătoare, pui de carne şi curcani pentru îngrăşare de la care s-au prelevat probe în cadrul Programului Naţional de control al Salmonelei conform Hotărârii Guvernului nr.398/2012 pentru aprobarea unor norme sanitar-veterinare privind controlul şi reducerea prevalenţei salmonelei în efectivele de animale;

b) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea porcilor pentru îngrăşare, cu excepţia situaţiei când se implementează un program naţional de control al Salmonelei;

c) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea bovinelor cu vârsta mai mică de un an, în cazul în care producţia naţională de carne provenită de la bovinele respective este de peste 10 000 de tone pe an;

d) eşantioane de carne proaspătă de pui de carne şi curcani, prelevate la punctele de control la frontiere.

2) Izolate de C. coli şi C. jejuni obţinute din:

a) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea puilor de carne;

b) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea curcanilor pentru îngrăşare, în cazul în care producţia naţională de carne de curcan este de peste 10 000 de tone pe an;

c) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea bovinelor cu vârsta mai mică de un an, în cazul în care producţia naţională de carne provenită de la bovinele respective este de peste 10 000 de tone pe an;

d) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea porcilor pentru îngrăşare.

3) Izolate de E. coli, bacterie comensală indicatoare, obţinute din:

a) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea puilor de carne;

b) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea curcanilor pentru îngrăşare, în cazul în care producţia naţională de carne de curcan este de peste 10 000 de tone pe an;

c) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea porcilor pentru îngrăşare;

d) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea bovinelor cu vârsta mai mică de un an, în cazul în care producţia naţională de carne provenită de la bovinele respective este de peste 10 000 de tone pe an;

e) eşantioane de carne proaspătă de pui de carne, de curcani, de porci şi de bovine, prelevate la punctele de control la frontiere.

4) Izolate de E. coli care produce ESBL, AmpC sau CP, obţinute din:

a) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea puilor de carne;

b) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea curcanilor pentru îngrăşare, în cazul în care producţia naţională de carne de curcan este de peste 10 000 de tone pe an;

c) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea porcilor pentru îngrăşare;

d) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea bovinelor cu vârsta mai mică de un an, în cazul în care producţia naţională de carne provenită de la bovinele respective este de peste 10 000 de tone pe an;

e) eşantioane de carne proaspătă de pui de carne, de curcani, de porci şi de bovine, prelevate la punctele de vânzare cu amănuntul;

f) eşantioane de carne proaspătă de pui de carne, de curcani, de porci şi de bovine, prelevate la punctele de control la frontiere.

5) În cazul în care se decide să se monitorizeze prezenţa E. faecalis şi a E. faecium, bacterii comensale indicatoare, în conformitate cu pct.6¹ din Regulament, izolate ale respectivelor bacterii obţinute din:

a) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea puilor de carne;

b) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea curcanilor pentru îngrăşare, în cazul în care producţia naţională de carne de curcan este de peste 10 000 de tone pe an;

c) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea porcilor pentru îngrăşare;

d) eşantioane de conţinut cecal prelevate la sacrificarea bovinelor cu vârsta mai mică de un an, în cazul în care producţia naţională de carne provenită de la bovinele respective este de peste 10 000 de tone pe an.

6) Izolate de MRSA obţinute din probe nazale prelevate la sacrificare de la porci pentru îngrăşare.

2. Frecvenţa eşantionării

Monitorizarea RAM pentru fiecare combinaţie de izolate bacteriene/populaţii de animale de la care se obţin alimente/produse alimentare, se efectuează astfel cum sunt enumerate la pct.1, în conformitate cu următorul sistem de rotaţie:

a) În 2025, 2027 şi 2029: Monitorizarea RAM se efectuează la porcii pentru îngrăşare, la bovinele cu vârsta mai mică de un an, la carnea de porc şi la carnea de bovine, cu excepţia monitorizării MRSA la porcii pentru îngrăşare, care nu se efectuează în anul 2027.

b) În anii 2024, 2026 şi 2028: monitorizarea RAM se efectuează pentru găini ouătoare, pui de carne, curcani pentru îngrăşare şi carne proaspătă provenită de la pui de carne şi curcani.

3. Metoda eşantionării şi dimensiunea eşantionului

1) La nivel de abator

a) Planul de eşantionare:

Atunci când se elaborează planul de eşantionare la nivel de abator pentru conţinutul cecal, se va ţine cont de specificaţiile tehnice ale EFSA privind eşantionarea randomizată pentru monitorizarea armonizată a rezistenţei la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale.

La elaborarea planului de eşantionare la nivel de abator pentru probele nazale de la porcii pentru îngrăşare, se va lua în considerare specificaţiile tehnice ale EFSA pentru un studiu de referinţă privind prevalenţa Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porci.

Se asigură prelevarea stratificată proporţională a eşantioanelor din abatoarele care procesează minimum 60 % din populaţia specifică de animale domestice, cu o distribuţie uniformă a eşantioanelor prelevate de-a lungul perioadei de monitorizare şi, dacă este posibil, o randomizare a zilelor de eşantionare din fiecare lună. Eşantioanele se prelevează de la animale sănătoase din unităţi epidemiologice selectate aleatoriu. Unitatea epidemiologică pentru puii de carne şi curcanii pentru îngrăşare este efectivul. Unitatea epidemiologică pentru porcii pentru îngrăşare şi bovinele cu vârsta mai mică de un an este lotul de sacrificare.

Anual, se prelevează numai un singur eşantion cecal din aceeaşi unitate epidemiologică. Fiecare eşantion cecal se prelevează dintr-o carcasă selectată aleatoriu din unitatea epidemiologică. Cu toate acestea, în cazul puilor de carne, fiecare eşantion cecal se prelevează de la zece carcase selectate aleatoriu din unitatea epidemiologică.

Se prelevează douăzeci de probe nazale de la douăzeci de porci diferiţi selectaţi aleatoriu din aceeaşi unitate epidemiologică pe an. Aceste eşantioane se grupează în patru grupe compozite de cinci eşantioane. În cazul în care unitatea epidemiologică cuprinde mai puţin de douăzeci de porci, se prelevează probe de la toţi porcii din această unitate epidemiologică, iar eşantioanele rezultate se grupează cât mai uniform posibil pentru a forma cele patru grupuri compozite de eşantioane. Eşantioanele se prelevează după asomarea porcilor, dar înainte de opărirea carcaselor.

Numărul de eşantioane colectate dintr-un abator este proporţional cu producţia anuală a fiecărui abator participant la planul de eşantionare.

b) Dimensiunea eşantionului:

Pentru a testa sensibilitatea la antimicrobiene a unui număr minim necesar de izolate bacteriene menţionat la pct.4 subpct.1), se colectează anual un număr suficient de eşantioane menţionat la pct.1 subct.1) lit.b) şi c), pct.1 subct.2) şi pct.1 subpct.3) lit.a) - d), ţinând seama de prevalenţa estimată a speciilor de bacterii monitorizate la populaţia de animale vizată.

Prin derogare de la primul paragraf din prezentul punct, dacă prevalenţa speciilor bacteriene monitorizate este mai mică sau egală cu 30 % la populaţia de animale vizate sau dacă nu se cunoaşte această prevalenţă în primul an de monitorizare sau dacă numărul de unităţi epidemiologice disponibile pentru eşantionare este insuficient pentru a preveni eşantionarea repetată a aceloraşi unităţi, se poate decide să se limiteze la 300 numărul anual de eşantioane care trebuie prelevate. Acest număr anual poate fi redus suplimentar la 150 pentru fiecare combinaţie specifică de izolate bacteriene/populaţie de animale dacă producţia naţională anuală este mai mică de 100000 de tone de carne de pui de carne/carne de curcan/carne de porc sau mai mică de 50 000 de tone de carne de bovine. În cazul în care se apelează la posibilitatea de limitare a numărului anual de eşantioane se justifică decizia prin dovezi documentate.

Se prelevează anual minimum 300 de eşantioane din fiecare populaţie de animale menţionată la pct.1 subpct.4) lit.a) - d). Prin derogare de la cerinţa menţionată, dacă producţia naţională anuală este mai mică de 100000 de tone de carne de pui de carne/carne de curcan/carne de porc sau mai mică de 50000 de tone de carne de bovine, se poate decide să se preleve un număr minim de 150 de eşantioane în loc de 300 de eşantioane pentru fiecare populaţie de animale specifică vizată.

Se eşantionează anual suficiente unităţi epidemiologice din populaţia animală menţionată la pct.1 alin.6) pentru a obţine o estimare exactă a prevalenţei MRSA în populaţia lor domestică de porci pentru îngrăşare. În acest scop, se utilizează formulele de calcul pentru numărul loturilor de sacrificare care urmează să fie eşantionate, astfel cum se menţionează în specificaţiile tehnice ale EFSA pentru un studiu de referinţă privind prevalenţa Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porci.

2) La nivelul vânzărilor cu amănuntul

a) Metoda eşantionării:

Atunci când se elaborează planul de eşantionare la nivelul vânzărilor cu amănuntul, se ţine cont de specificaţiile tehnice ale EFSA privind eşantionarea randomizată pentru monitorizarea armonizată a rezistenţei la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale.

Se asigură colectarea stratificată proporţională a eşantioanelor de carne proaspătă de pe piaţa vânzării cu amănuntul, fără a preselecta eşantioanele în funcţie de originea produselor alimentare şi cu o alocare proporţională a numărului de eşantioane la populaţia din regiunea geografică respectivă. De asemenea, se asigură distribuţia uniformă a eşantioanelor de carne proaspătă pe parcursul anului de monitorizare şi, dacă este posibil, asigură randomizarea zilelor de eşantionare din fiecare lună. Loturile care urmează să fie eşantionate într-o anumită zi sunt selectate aleatoriu.

b) Dimensiunea eşantionului:

Se prelevează 300 de eşantioane din fiecare categorie de carne proaspătă menţionată pct.1 subpct.4) lit.e). Prin derogare, dacă producţia anuală este mai mică de 100 000 de tone de carne de pui de carne/carne de curcan/carne de porc sau mai mică de 50 000 de tone de carne de bovine, se poate decide să se preleveze 150 de eşantioane în loc de 300 de eşantioane pentru fiecare categorie specifică de carne proaspătă vizată.

3) La punctele de control la frontieră

a) Metoda eşantionării:

Atunci când se elaborează planul de eşantionare la punctele de control la frontieră, se ţine cont de specificaţiile tehnice ale EFSA privind eşantionarea randomizată pentru monitorizarea armonizată a rezistenţei la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale.

Se asigură prelevarea stratificată proporţională a transporturilor şi a eşantioanelor de carne per punct de control la frontieră şi per ţară de origine, cu o distribuţie uniformă pe parcursul anului de monitorizare a transporturilor de carne proaspătă importată care este eşantionată la nivelul punctelor de control la frontieră. În planul de eşantionare sunt incluse toate punctele de control la frontieră desemnate pentru carnea proaspătă. Transporturile care urmează să fie eşantionate într-o anumită zi se selectează aleatoriu, iar eşantioanele dintr-un transport se colectează aleatoriu. Dacă un transport cuprinde loturi diferite, eşantioanele se colectează din loturi diferite. Eşantioanele nu se comasează.

b) Dimensiunea eşantionului:

Pe baza frecvenţei de eşantionare indicativă prezentată în Tabelul nr.1, se stabileşte numărul adecvat de eşantioane pe care se prelevă anual din fiecare categorie de carne proaspătă menţionată la pct.1 subpct.1) lit.d), pct.1 subpct.3) lit.e) şi pct.1 subpct.4) lit.g).

Tabelul nr.1

Carnea proaspătă supusă testelor RAM la import: frecvenţa de eşantionare indicativă

4. Teste de sensibilitate la antimicrobiene

1) Numărul de izolate care trebuie să fie testate

Se efectuează anual teste de sensibilitate la antimicrobiene pentru următorul număr de izolate şi se asigură faptul că nu se testează anual mai mult de un izolat per specie bacteriană/serotip de Salmonella din aceeaşi unitate epidemiologică:

Pentru Salmonella spp.:

a) până la 170 de izolate obţinute din eşantioanele menţionate la pct.1 subpct.1) lit.a). Dacă producţia naţională anuală este mai mică de 100 000 de tone de carne de pui de carne, se stabileşte un plafon de 85 de izolate în loc de 170 de izolate. Izolatele se obţin de la animale sănătoase. Dacă numărul izolatelor disponibile anual pentru fiecare populaţie de animale este mai mare decât plafonul, se efectuează o selecţie aleatorie a izolatelor respective astfel încât să se asigure reprezentativitatea geografică şi, dacă este posibil, o distribuţie uniformă a datelor eşantionării pe parcursul anului. Dacă numărul izolatelor disponibile anual este mai mic decât plafonul, se testează toate izolatele;

b) cel puţin 170 de izolate obţinute din eşantioanele menţionate la pct.1 subpct. 1) lit.b) sau, dacă se aplică derogarea menţionată la pct.3 subpct.1) lit.b) al doilea aliniat, toate izolatele obţinute din eşantioanele respective. Prin derogare, dacă producţia naţională anuală este mai mică de 100 000 de tone de carne de porc, se testează minimum 85 de izolate în loc de 170 de izolate;

c) cel puţin 170 de izolate obţinute din eşantioanele menţionate la pct.1 subpct. 1) lit.c) sau, în cazul dacă se aplică derogarea menţionată la pct.3, subpct.1) lit.b) al doilea aliniat, toate izolatele obţinute din eşantioanele respective;

d) toate izolatele obţinute din eşantioanele menţionate la pct.1, subpct.1) lit.d).

Pentru C. coli şi C. jejuni:

a) cel puţin 170 de izolate de la speciile de Campylobacter (C. coli şi C. jejuni) cu cea mai mare prevalenţă la nivel naţional, obţinute din eşantioanele menţionate la pct.1, subpct.2) lit.a) - c) sau, în caz că se aplică derogarea menţionată la pct.3, subpct.1) lit.b) al doilea aliniat, toate izolatele obţinute din eşantioanele respective. Prin derogare, dacă producţia naţională anuală este mai mică de 100000 de tone de carne de pui de carne, se poate decide să se testeze minimum 85 de izolate în loc de 170 de izolate;

b) până la 170 de izolate de la speciile de Campylobacter (C. coli şi C. jejuni) cu o prevalenţă mai mică la nivel naţional, identificate la recuperarea izolatelor celor mai prevalente specii de Campylobacter obţinute din eşantioanele menţionate la pct.1, subpct.2) lit.a) - c);

c) cel puţin 170 de izolate de C. coli obţinute din eşantioanele menţionate la pct.1, subpct.2) lit.d) sau, în caz că se aplică derogarea menţionată la pct.3, subpct. 1) lit.b) al doilea aliniat, toate izolatele obţinute din eşantioanele respective. Prin derogare, dacă producţia naţională anuală este mai mică de 100000 de tone de carne de porc, se testează minimum 85 de izolate în loc de 170 de izolate.

Pentru E. coli, bacterie comensală indicatoare:

a) cel puţin 170 de izolate obţinute din eşantioanele menţionate pct.1, subpct.3) lit.a) - d). Prin derogare, dacă producţia naţională anuală este mai mică de 100 000 de tone de carne de pui de carne/carne de curcan/carne de porc, se testează minimum 85 de izolate în loc de 170 de izolate pentru fiecare populaţie de animale specifică vizată;

b) toate izolatele obţinute din eşantioanele menţionate la pct.1, subpct.3) lit.e).

Pentru E. coli care produce ESBL, AmpC şi CP:

- toate izolatele obţinute din eşantioanele menţionate la pct.1, subpct.4).

Pentru MRSA:

- Până la 208 izolate obţinute din eşantioanele menţionate la pct.1 alin.6) şi confirmate în conformitate cu pct.5a.

2) Metode analitice pentru detectare şi teste de sensibilitate la antimicrobiene

Se utilizează valorile de departajare în scop epidemiologic şi intervalele de concentraţie indicate în tabelele 2, 3 şi 4 şi 4a de mai jos, pentru a stabili sensibilitatea la antimicrobiene a Salmonella spp., C. coli, C. jejuni, bacteriile comensale indicatoare E. coli, E. faecalis şi E. faecium şi MRSA.

Orice izolat de E. coli şi Salmonella testat în conformitate cu Tabelul nr.2 care manifestă rezistenţă la cefotaximă sau ceftazidimă sau meropenem se supune în continuare unor teste cu un al doilea set de substanţe antimicrobiene, în conformitate cu Tabelul nr.5.

Pentru monitorizarea specifică a E. coli care produce ESBL, AmpC şi/sau CP, se utilizează metodele menţionate la pct.4.

Pentru monitorizarea specifică a MRSA, se utilizează metodele menţionate la pct.5a.

Testele de sensibilitate la antimicrobiene se efectuează de laboratoarele menţionate la pct.12 din Regulament. Testele se efectuează utilizând metoda microdiluţiilor în bulion, conform metodei de referinţă ISO 20776-1:2019.

Tabelul nr.2

Set de substanţe antimicrobiene

care trebuie incluse în monitorizarea RAM, pragurile EUCAST pentru rezistenţă

şi intervalele de concentraţii care trebuie testate în cazul Salmonella spp. şi

al E. coli, bacterie comensală indicatoare (primul set)

Tabelul nr.3

Set de substanţe antimicrobiene

care trebuie incluse în monitorizarea RAM, pragurile EUCAST pentru rezistenţă

şi intervalele de concentraţie care trebuie testate în cazul C. jejuni şi al C. Coli

Tabelul nr.4

Set de substanţe antimicrobiene

care trebuie incluse în monitorizarea RAM, pragurile EUCAST pentru rezistenţă şi

intervalele de concentraţie care trebuie testate în cazul E. faecalis şi al E. faecium

Tabelul nr.4a

Set de substanţe antimicrobiene

care trebuie incluse în monitorizarea RAM, pragurile EUCAST pentru rezistenţă şi

intervalele de concentraţie care trebuie testate în cazul Staphylococcus aureus

*: Nu este indicată de EUCAST ca valoare critică.

5. Monitorizarea specifică a E. coli care produce ESBL, AmpC sau CP

1) Metode de detectare a E. coli prezumtiv producătoare de ESBL, AmpC sau CP

Pentru a estima ponderea de eşantioane care conţin E. coli prezumtiv producătoare de ESBL, AmpC sau CP dintre eşantioanele cecale şi de carne proaspătă colectate în conformitate cu pct.1, subpct.4), laboratorul desemnat menţionat la pct.12 din Regulament, utilizează metodele de detecţie detaliate în protocoalele EURL pentru RAM.

Toate izolatele de E. coli prezumtiv producătoare de ESBL, AmpC sau CP identificate prin metodele menţionate mai sus se testează cu primul şi cu al doilea set de substanţe antimicrobiene, în conformitate cu Tabelul nr.2 şi, respectiv, Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5

Set de substanţe antimicrobiene, valorile EUCAST

de departajare în scop epidemiologic (ECOFF) şi valorile critice de rezistenţă clinică şi

intervalele de concentraţie care trebuie utilizate doar pentru testarea izolatelor de

Salmonella spp. şi E. coli rezistente la cefotaximă sau ceftazidimă

sau meropenem - (al doilea set)

2) Metodă cantitativă pentru a evalua ponderea de E. coli care produce ESBL sau AmpC

Se poate decide evaluarea pondereii de E. coli care produce ESBL sau AmpC comparativ cu totalul izolatelor de E. coli prezente într-un eşantion. În acest caz, statele membre enumeră E. coli care produce ESBL sau AmpC şi totalul de E. coli prin utilizarea metodelor de diluţie şi, ulterior, prin cultivarea pe medii selective şi neselective, în conformitate cu protocoalele EURL pentru RAM.

5a. Monitorizarea specifică a MRSA

Pentru a detecta MRSA în probele nazale colectate în conformitate cu pct.1 alin.6), laboratoarele menţionate la pct.12 din Regulament trebuie să utilizeze metode de izolare şi metode de confirmare bazate pe PCR, astfel cum se menţionează în specificaţiile tehnice ale EFSA pentru un studiu de referinţă privind prevalenţa Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porci şi detaliate în protocoalele pentru RAM ale laboratoarelor de referinţă ale UE.

Pentru confirmarea izolatelor MRSA prezumtive, laboratoarele pot decide să înlocuiască metoda de confirmare bazată pe PCR cu o metodă WGS pusă în aplicare în conformitate cu protocoalele pentru RAM ale laboratoarelor de referinţă ale UE.

Toate izolatele MRSA confirmate, cu maximum 208 izolate, identificate prin metodele bazate pe PCR sau WGS, se testează cu grupul de substanţe antimicrobiene în conformitate cu tabelul 4a. Se testează cel mult un izolat pentru fiecare unitate epidemiologică. Izolatele MRSA care au fost confirmate prin metoda bazată pe PCR şi care nu aparţin complexului clonal 398 se testează prin metoda WGS pusă în aplicare în conformitate cu protocoalele pentru RAM ale laboratoarelor de referinţă ale UE. Douăzeci la sută din izolatele MRSA confirmate prin metoda bazată pe PCR şi aparţinând complexului clonal 398 se testează prin metoda WGS, cu maximum douăzeci de izolate testate.

6. Metodă alternativă

Se poate decide utilizarea secvenţierii întregului genom (WGS) ca metodă alternativă la microdiluţia în bulion, utilizând seturile de substanţe antimicrobiene de testare din tabelele 2 şi 5 la efectuarea monitorizării specifice a E. coli care produce ESBL, AmpC sau CP, astfel cum se menţionează la pct.5. De asemenea, se poate decide utilizarea WGS ca metodă alternativă la microdiluţia în bulion, utilizând setul de substanţe antimicrobiene de testare din tabelul 5 atunci când se efectuează teste suplimentare, în conformitate cu pct.4 subpct. 2) pe izolate de E. coli şi de Salmonella care au rezistenţă la cefotaximă, ceftazidimă sau meropenem.

Laboratoarele care implementează WGS ca metodă alternativă utilizează protocoalele EURL pentru RAM.

7. Controlul calităţii, stocarea izolatelor şi testele de confirmare

Laboratorul menţionat la pct.12 din Regulament, trebuie să participe la un sistem de asigurare a calităţii, incluzând testarea de competenţă, implementat la nivel naţional, prin care se vizează identificarea speciilor, subtiparea şi testele de sensibilitate la antimicrobiene a bacteriilor recoltate pentru monitorizarea armonizată a RAM.

Izolatele rezistente se stochează de către laboratoare la o temperatură de - 80 °C pe o perioadă de minimum cinci ani. Alte temperaturi de stocare pot fi utilizate, cu condiţia ca ele să asigure viabilitatea şi păstrarea nemodificată a proprietăţilor tulpinilor.".