Aviz nr.1 din 02.01.2018 privind constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea obligaţiei constituţionale de numire în funcţie a unor membri ai Guvernului (Sesizarea nr.176f /2017)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

A V I Z

privind constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei

 de Preşedinte al  Republicii  Moldova  pentru  exercitarea obligaţiei

constituţionale de numire în funcţie a unor membri ai Guvernului

(Sesizarea nr.176f/2017)

nr. 1  din  02.01.2018

 (în vigoare 02.01.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 33-39 art. 12 din 02.02.2018

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Igor DOLEA, preşedinte de şedinţă,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 28 decembrie 2017

şi înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Adoptă următorul aviz:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 28 decembrie 2017 de către Raisa Apolschi, Serghei Sîrbu, Igor Vremea, Corneliu Padnevici, Eugen Bodarev, Angel Agache, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, în temeiul prevederilor art.135 alin.(1) lit.f) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.f) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.f) şi 38 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.28 din 17 octombrie 2017.

2. Autorii sesizării au solicitat Curţii Constituţionale:

“1. Constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru asigurarea exercitării atribuţiilor constituţionale în scopul numirii candidaţilor propuşi de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcţiile de viceprim-ministru, ministru al economiei şi infrastructurii, ministru al agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului, ministru al afacerilor externe şi integrării europene, ministru al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, ministru al justiţiei şi intrării acestora în exercitarea mandatului.

2. Constatarea instituirii interimatului funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea atribuţiilor constituţionale în scopul numirii candidaţilor propuşi de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcţiile de viceprim-ministru, ministru al economiei şi infrastructurii, ministru al agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului, ministru al afacerilor externe şi integrării europene, ministru al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, ministru al justiţiei şi intrării acestora în exercitarea mandatului.”

3. Curtea a decis să examineze admisibilitatea concomitent cu fondul cauzei.

4. La şedinţa publică a Curţii sesizarea a fost susţinută de dl Serghei Sîrbu, deputat în Parlament. Preşedintele Republicii Moldova a fost reprezentat de dl Maxim Lebedinschi, consilier al Preşedintelui în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale, reprezentant al Preşedintelui Republicii Moldova în relaţiile cu Parlamentul şi Guvernul. Guvernul a fost reprezentat de dl Eduard Serbenco, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Justiţiei.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

5. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 56

Devotamentul faţă de ţară

“[…]

(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice [...] răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin [...].”

Articolul 79

Validarea mandatului şi depunerea jurământului

“[…]

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel târziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurământ:

«Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei».”

Articolul 91

Interimatul funcţiei

“Dacă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Preşedintele este demis ori dacă se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru.”

Articolul 98

Învestitura [Guvernului]

“(1) După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.

(2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul.

(5) Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova.

(6) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.”

Articolul 135

Atribuţiile

“(1) Curtea Constituţională:

[…]

f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte, precum şi imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;”

Articolul 140

Hotărârile Curţii Constituţionale

“[…]

(2) Hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive şi nu pot fi atacate.”

6. Prevederile relevante ale Legii nr.136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern (M.O., 2017, nr.252, art.412) sunt următoarele:

Articolul 16

Cerinţe privind numirea în funcţie

“(1) Poate fi membru al Guvernului persoana care întruneşte cumulativ următoarele cerinţe:

a) deţine cetăţenia Republicii Moldova;

b) are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova;

c) în privinţa sa nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară;

d) cunoaşte limba română;

e) are studii superioare;

f) are o reputaţie ireproşabilă.

(2) Se consideră că nu are o reputaţie ireproşabilă în sensul alin.(1) lit.f) şi nu poate fi numită în funcţia de membru al Guvernului persoana:

a) care a fost condamnată de către instanţa de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni şi are antecedente penale nestinse;

b) care are antecedente penale, inclusiv stinse, sau care a fost liberată de răspundere ori pedeapsă penală, inclusiv printr-un act de amnistie sau de graţiere, pentru săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave ori pentru săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni contra bunei desfăşurări a activităţii în sfera publică, de corupţie în sectorul privat sau contra autorităţilor publice şi a securităţii de stat;

c) care are, în cazierul privind integritatea profesională pentru ultimii 5 ani, înscrieri privind rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiilor prevăzute de legislaţia cu privire la evaluarea integrităţii instituţionale;

d) care a fost privată de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite activităţi, ca pedeapsă principală sau complementară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă;

e) în privinţa căreia s-a constatat, printr-un act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor sau al restricţiilor;

f) în privinţa căreia există o hotărâre irevocabilă a instanţei de judecată prin care s-a dispus confiscarea averii nejustificate.

(3) Evaluarea corespunderii candidaţilor la funcţia de Prim-ministru, de prim-viceprim-ministru, de viceprim-ministru şi de ministru cerinţelor stabilite de alin.(1) şi (2), în vederea acordării votului de încredere, se efectuează de către Parlament.

(4) Evaluarea corespunderii membrului Guvernului care urmează a fi desemnat ca Prim-ministru interimar cerinţelor stabilite la alin.(1) şi (2) se efectuează de către Preşedintele Republicii Moldova.

(5) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, evaluarea corespunderii candidatului la funcţia de prim-viceprim-ministru, de viceprim-ministru sau de ministru cerinţelor stabilite la alin.(1) şi (2) se efectuează de către Preşedintele Republicii Moldova.

(6) Evaluarea corespunderii membrilor Guvernului stabiliţi la art.10 alin.(1) lit.e) cerinţelor stabilite la alin.(1) şi (2) din prezentul articol se efectuează la momentul înaintării candidaturii pentru funcţia care din oficiu îi acordă statutul de membru al Guvernului.

(7) Dacă membrul Guvernului nu mai întruneşte cel puţin una dintre cerinţele stabilite la alin.(1) şi (2), Prim-ministrul propune Preşedintelui Republicii Moldova, în termen de cel mult 3 zile calendaristice de la momentul în care au fost constatate circumstanţele respective, revocarea din funcţie în condiţiile prezentei legi.

(8) În sensul prezentei legi, conducătorul entităţii care solicită cazierul privind integritatea profesională pentru candidatul la funcţia de ministru este candidatul la funcţia de Prim-ministru, iar pentru candidatul la funcţia de Prim-ministru – Parlamentul.

(9) Constatarea lipsei de integritate a Prim-ministrului şi a membrilor Guvernului se efectuează în condiţiile legislaţiei privind evaluarea integrităţii instituţionale. Rezultatele evaluării integrităţii profesionale a membrilor Guvernului se transmit Prim-ministrului, iar rezultatele evaluării integrităţii profesionale a Prim-ministrului se transmit Parlamentului.”

ÎN FAPT

7. La 20 decembrie 2017, Prim-ministrul Republicii Moldova a propus Preşedintelui Republicii Moldova, dl Igor Dodon, revocarea viceprim-ministrului, ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, ministrului afacerilor externe şi integrării europene, ministrului agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului, ministrului justiţiei şi a ministrului economiei şi infrastructurii.

8. De asemenea, la aceeaşi dată, prin scrisorile nr.16-08-36-9577, nr.16-08-35-9578, nr.16-08-30-9583, nr.16-08-34-9579, nr.16-08-32-9581, nr.16-08-31-9582, nr.16-08-33-9580, Prim-ministrul Republicii Moldova a propus şefului statului candidaturile pentru următoarele funcţii:

- dl Iurie Leancă, viceprim-ministru;

- dna Cristina Lesnic, viceprim-ministru;

- dl Alexandru Tănase, ministru al justiţiei;

- dl Chiril Gaburici, ministru al economiei şi infrastructurii;

- dl Tudor Ulianovschi, ministru al afacerilor externe şi integrării europene;

- dna Svetlana Cebotari, ministru al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale;

- dl Liviu Volconovici, ministru al agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului.

9. La 21 decembrie 2017, Preşedintele Republicii Moldova a emis decretele nr.501, nr.502, nr.503, nr.504, nr.505 şi nr.506 privind revocarea din funcţie a dlui Andrei Galbur, ministrul afacerilor externe şi integrării europene; dlui Octavian Calmîc, ministrul economiei şi infrastructurii; dlui Vasile Bîtca, ministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului; dnei Stela Grigoraş, ministrul sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale; dlui Vladimir Cebotari, ministrul justiţiei, şi a dlui Gheorghe Bălan, viceprim-ministru.

10. Totodată, Preşedintele Republicii Moldova, prin scrisoarea nr.01/1-06-156 din 21 decembrie 2017, a respins candidaturile propuse de Prim-ministru pentru funcţiile indicate supra, invocând faptul că Prim-ministrul şi nu preşedintele unui partid trebuie să iniţieze remanieri guvernamentale; remanierile guvernamentale trebuie să fie într-o proporţie nesemnificativă; asupra majorităţii candidaţilor propuşi de Prim-ministru planează suspiciuni grave de integritate, implicare în frauda bancară şi devalizarea sistemului bancar din Republica Moldova; candidaţii nu corespund cerinţelor minime statuate în articolul 16 alin.(1) şi (2) din Legea nr.136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern, demonstrând lipsă de profesionalism în activităţile desfăşurate anterior, inconsecvenţă şi oportunism.

11. La 22 decembrie 2017, prin scrisorile nr.16-08-37-9665, nr.16-08-38-9666, nr.16-08-40-9668, nr.16-08-39-9667, nr.16-08-41-9669, nr.16-08-42-9670, nr.16-08-43-9671, Prim-ministrul şi-a reiterat propunerile anterioare.

12. La 28 decembrie 2017, prin scrisoarea nr.01/1-06-158, Preşedintele a informat Prim-ministrul că îşi menţine punctul de vedere privind respingerea candidaturilor propuse de numire în funcţiile de viceprim-ministru, ministru al economiei şi infrastructurii, ministru al agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului, ministru al afacerilor externe şi integrării europene, ministru al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, ministru al justiţiei.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

13. Autorii sesizării susţin, în esenţă, că pentru depăşirea blocajului instituţional generat de Preşedintele Republicii Moldova prin încălcarea obligaţiei constituţionale de numire în funcţie a viceprim-miniştrilor, ministrului economiei şi infrastructurii, ministrului agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului, ministrului afacerilor externe şi integrării europene, ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, ministrului justiţiei, la propunerea repetată a Prim-ministrului Republicii Moldova, se impune instituirea interimatului funcţiei de Preşedinte.

14. Prin urmare, autorii sesizării solicită constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova. Or, crearea blocajelor instituţionale, perpetuarea vidului de putere şi a unei stări de neconstituţionalitate sunt contrare spiritului Constituţiei, iar voinţa politică a Preşedintelui Republicii Moldova nu trebuie să afecteze funcţionalitatea instituţiilor statului şi să implice riscuri pentru promovarea şi implementarea politicilor vitale pentru societate în diverse sectoare: economie, agricultură, mediu, relaţii externe, justiţie, sănătate, protecţie socială etc.

B. Argumentele autorităţilor

15. În cadrul şedinţei plenare publice a Curţii, reprezentantul Preşedintelui Republicii Moldova a înaintat un demers privind sistarea procesului. Acesta a invocat că sesizarea în cauză nu se înscrie în domeniul de competenţă al deputaţilor. Or, conform articolului 38 alin.(2) lit.c) din Codul jurisdicţiei constituţionale, subiecţii prevăzuţi la alin.(1) pot face sesizări în probleme ce ţin de competenţa lor, cu excepţia sesizării privind constatarea circumstanţelor ce justifică suspendarea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, care poate fi făcută în temeiul unei hotărâri a Parlamentului, semnate de Preşedintele Parlamentului. Or, în speţă, lipseşte hotărârea corespunzătoare a Parlamentului.

16. Cât priveşte fondul cauzei, reprezentantul Preşedintelui a susţinut că propunerea Prim-ministrului privind numirea unui număr atât de mare de candidaţi în calitate de membri ai Guvernului nu se încadrează în conceptul remanierilor guvernamentale, prevăzut la articolul 98 alin.(6) din Constituţie.

17. De asemenea, reprezentantul Preşedintelui a susţinut că, în speţă, nu pot fi aplicate prevederile constituţionale cuprinse la articolul 91 din Legea Supremă, deoarece Preşedintele nu se află în imposibilitatea exercitării atribuţiilor. În plus, şeful statului nu a refuzat deliberat emiterea decretelor privind numirea candidaţilor propuşi. Or, persoanele propuse de Prim-ministru urmau să corespundă prevederilor legale şi jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional.

18. În cadrul şedinţei plenare publice a Curţii, reprezentantul Guvernului Republicii Moldova a menţionat că sesizarea a fost depusă de subiectul abilitat cu acest drept. Totodată, acesta a susţinut că sesizarea urmează a fi admisă, întrucât voinţa politică a Preşedintelui nu poate constitui o sursă de blocaj instituţional, pe de o parte, şi nu poate anula, pe de altă parte, competenţele Prim-ministrului în cadrul procedurii de codecizie în remanierea guvernamentală.

C. Admisibilitatea sesizării

19. Competenţa Curţii Constituţionale de a soluţiona prezenta cauză este prevăzută de dispoziţiile articolului 135 alin.(1) lit.f) din Constituţie, potrivit cărora Curtea Constituţională constată circumstanţele care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova.

20. Curtea reţine că prin Hotărârea nr.28 din 17 octombrie 2017 a statuat că instituirea interimatului funcţiei, cauzat de refuzul deliberat de a executa una sau mai multe obligaţii constituţionale, şi circumstanţele care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte urmează a fi constatate în fiecare caz în parte de către Curtea Constituţională, în conformitate cu competenţa atribuită acesteia prin articolul 135 alin.(1) lit.f) din Constituţie, la sesizarea subiecţilor prevăzuţi de articolul 38 alin.(1) şi (2) lit.c) din Codul jurisdicţiei constituţionale, în funcţie de domeniul lor de competenţă.

21. Curtea constată că, în temeiul articolului 38 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii în Parlament sunt în drept să sesizeze Curtea Constituţională pentru orice chestiune ce ţine de competenţa lor, inclusiv pentru verificarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în cazul refuzului deliberat de a executa una sau mai multe obligaţii constituţionale.

22. Articolul 38 alin.(2) lit.c) din Codul jurisdicţiei constituţionale, invocat de reprezentantul Preşedintelui, se referă la situaţia instituirii interimatului funcţiei de Preşedinte în cazul vacanţei funcţiei, prevăzute de articolul 90 din Constituţie, situaţie distinctă de prezenta cauză.

23. În lumina celor expuse, Curtea constată că demersul reprezentantului Preşedintelui este neîntemeiat şi, prin urmare, îl respinge.

24. Aşa fiind, Curtea va continua examinarea fondului prezentei cauze.

D. Aprecierea Curţii

25. Examinând sesizarea, Curtea observă că aceasta vizează:

(1) constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru asigurarea exercitării atribuţiilor constituţionale în scopul numirii candidaţilor propuşi de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcţiile de viceprim-ministru, ministru al economiei şi infrastructurii, ministru al agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului, ministru al afacerilor externe şi integrării europene, ministru al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, ministru al justiţiei şi intrării acestora în exercitarea mandatului.

(2) instituirea interimatului funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea atribuţiilor constituţionale în scopul numirii candidaţilor propuşi de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcţiile de viceprim-ministru, ministru al economiei şi infrastructurii, ministru al agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului, ministru al afacerilor externe şi integrării europene, ministru al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, ministru al justiţiei şi intrării acestora în exercitarea mandatului.

- Cu privire la competenţa Preşedintelui de numire a membrilor Guvernului

26. Curtea relevă că, în cadrul regimului parlamentar al Republicii Moldova, Preşedintele Republicii Moldova are un volum de competenţe expres stabilite de Constituţie.

27. În acest sens, Curtea reţine că, potrivit articolului 98 alin.(6) din Constituţie, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.

28. Prin Hotărârea nr.2 din 24 ianuarie 2017 Curtea a statuat că în sensul articolului 98 alineatul (6) din Constituţie:

- Preşedintele Republicii Moldova poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea Prim-ministrului de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru, atunci când consideră că persoana propusă nu corespunde cerinţelor legale pentru exercitarea funcţiei de membru al Guvernului;

- Prim-ministrul poate face o altă propunere Preşedintelui sau reitera aceeaşi candidatură pentru funcţia de ministru, pe care Preşedintele este obligat să o numească.

29. În hotărârea enunţată supra, Curtea a menţionat că voinţa politică a Preşedintelui nu poate constitui o sursă de blocaj instituţional, pe de o parte, şi nu poate anula, pe de altă parte, competenţele Prim-ministrului în cadrul procedurii de codecizie în remanierea guvernamentală.

30. Astfel, Curtea a constatat că Preşedintele Republicii Moldova are dreptul să verifice corespunderea candidatului propus de Prim-ministru pentru funcţie, însă nu are drept de veto faţă de propunerea Prim-ministrului.

31. Curtea a reţinut că dreptul Preşedintelui de a refuza doar o singură dată, motivat, propunerea Prim-ministrului de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru este o soluţie de natură să elimine blocajul instituţional ce s-ar genera prin eventualul refuz repetat al Preşedintelui Republicii Moldova de a numi un ministru la propunerea Prim-ministrului (a se vedea HCC nr.2 din 24 ianuarie 2017, §52-53).

32. Aşadar, întrucât Preşedintele nu poartă nici o responsabilitate politică pentru activitatea Guvernului, rolul acestuia în configurarea competenţei Guvernului este unul limitat.

- Cu privire la efectele refuzului Preşedintelui de a-şi îndeplini obligaţiile constituţionale

33. Curtea reţine că prevederea de la articolul 98 alin.(6) din Constituţie urmează a fi interpretată prin aplicarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat în articolul 6 din Legea fundamentală. În considerarea acestui principiu, pentru evitarea blocajelor instituţionale şi pentru buna lor funcţionare, autorităţile publice au obligaţia de a colabora.

34. Totodată, Curtea relevă că în situaţia de blocaje instituţionale, când atribuţiile unor instituţii nu sunt exercitate de titularii acestora, indiferent de motivele acestor blocaje, dispoziţiile constituţionale prevăd suplinirea acestora prin instituirea interimatului.

35. În Hotărârea nr.28 din 17 octombrie 2017 Curtea a reţinut că inacţiunea instituţiei prezidenţiale, prin neexercitarea atribuţiilor fie pentru motive obiective, fie pentru motive subiective, prin refuzul deliberat de a exercita atribuţiile, are consecinţe identice, adică blocarea altor instituţii.

36. Aşadar, Curtea a statuat că în cazul refuzului deliberat al Preşedintelui de a-şi exercita atribuţiile consecinţele sunt identice cu cele ce survin în cazul imposibilităţii exercitării atribuţiilor pentru motive obiective, astfel, soluţionarea acestor situaţii trebuie să fie identică, adică instituirea interimatului.

37. La fel, Curtea a reţinut că prin refuzul deliberat de a-şi executa una sau mai multe obligaţii constituţionale Preşedintele se înlătură el însuşi de la exercitarea acestora.

- Constatarea circumstanţelor care justifică instituirea interimatului

38. În speţă, Curtea constată că Preşedintele Republicii Moldova, dl Igor Dodon, a refuzat repetat să numească în funcţiile de viceprim-ministru şi ministru candidaturile:

- dl Iurie Leancă, viceprim-ministru;

- dna Cristina Lesnic, viceprim-ministru;

- dl Alexandru Tănase, ministru al justiţiei;

- dl Chiril Gaburici, ministru al economiei şi infrastructurii;

- dl Tudor Ulianovschi, ministru al afacerilor externe şi integrării europene;

- dna Svetlana Cebotari, ministru al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale;

- dl Liviu Volconovici, ministru al agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului.

39. În scrisorile de refuz, Preşedintele Republicii Moldova a invocat că Prim-ministrul şi nu preşedintele unui partid trebuie să iniţieze remanieri guvernamentale şi că remanierile guvernamentale trebuie să fie într-o proporţie nesemnificativă.

40. De asemenea, Preşedintele a menţionat că asupra majorităţii candidaţilor propuşi de Prim-ministru planează suspiciuni grave de integritate, nu corespund cerinţelor minime statuate în articolul 16 alineatele (1) şi (2) din Legea nr.136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern, demonstrând lipsă de profesionalism în activităţile desfăşurate anterior, inconsecvenţă şi oportunism.

41. Cu referire la alegaţiile Preşedintelui potrivit cărora Prim-ministrul şi nu preşedintele unui partid trebuie să iniţieze remanieri guvernamentale, Curtea observă că remanierea a fost propusă Preşedintelui Republicii Moldova prin demersurile Prim-ministrului din 20 decembrie 2017, fiind conformă cerinţelor statuate la articolul 98 alin.(6) din Constituţie.

42. Mai mult, remanierile propuse au fost acceptate de Preşedintele Republicii Moldova, care, în ziua imediat următoare, la 21 decembrie 2017, a emis decretele privind revocarea din funcţie a viceprim-ministrului, ministrului justiţiei, ministrului economiei şi infrastructurii, ministrului afacerilor externe şi integrării europene, ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale şi a ministrului agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului.

43. Totodată, cu referire la alegaţiile Preşedintelui potrivit cărora remanierile guvernamentale trebuie să fie într-o proporţie nesemnificativă, Curtea reţine că în Hotărârea nr.28 din 17 octombrie 2017 a statuat că remanierea guvernamentală nu presupune exercitarea competenţei Parlamentului, întrucât modificările intervenite în componenţa Guvernului se petrec în interiorul puterii executive. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic individual faţă de Primul-ministru. Parlamentul nu se poate opune revocării unui membru al Guvernului, dar, dacă prin aceasta şi-a pierdut încrederea în Guvern, poate recurge la moţiunea de cenzură împotriva întregului Guvern.

44. În acelaşi timp, Curtea observă că, în refuzul său, Preşedintele nu a indicat expres cerinţele legale pentru numirea membrilor Guvernului prevăzute de articolul 16 alin.(1)-(2) din Legea nr.136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern, pe care nu le-ar fi întrunit candidaţii propuşi de Prim-ministru.

45. Curtea menţionează că, potrivit articolului 16 alin.(2) din Legea cu privire la Guvern, se consideră că nu are o reputaţie ireproşabilă şi nu poate fi numit în funcţia de membru al Guvernului persoana care: a) a fost condamnată de către instanţa de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni şi are antecedente penale nestinse; b) are antecedente penale, inclusiv stinse, sau care a fost liberată de răspundere ori pedeapsă penală, inclusiv printr-un act de amnistie sau de graţiere, pentru săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave ori pentru săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni contra bunei desfăşurări a activităţii în sfera publică, de corupţie în sectorul privat sau contra autorităţilor publice şi a securităţii de stat; c) are, în cazierul privind integritatea profesională pentru ultimii 5 ani, înscrieri privind rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiilor prevăzute de legislaţia cu privire la evaluarea integrităţii instituţionale; d) a fost privată de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite activităţi, ca pedeapsă principală sau complementară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă; e) în privinţa căreia s-a constatat, printr-un act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor sau al restricţiilor; f) în privinţa căreia există o hotărâre irevocabilă a instanţei de judecată prin care s-a dispus confiscarea averii nejustificate.

46. Curtea constată că Preşedintele Republicii Moldova nu a prezentat referitor la candidaţii propuşi de către Prim-ministru nici un act justificativ care ar demonstra prezenţa unei situaţii din cele menţionate mai sus.

47. În acest sens, în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 24 ianuarie 2017, Curtea a statuat că Preşedintele Republicii Moldova poate refuza o singură dată, motivat, propunerea Prim-ministrului de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru. Limitarea la o singură respingere a propunerii se justifică prin faptul că, în continuare, răspunderea pentru o altă nominalizare revine, în exclusivitate, Prim-ministrului.

48. Prin urmare, Curtea reţine că refuzul Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de numire a candidaturilor propuse repetat de Prim-ministru şi de a executa Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 24 ianuarie 2017 constituie o încălcare a obligaţiilor sale constituţionale şi a jurământului depus la învestirea în funcţie, stabilit de articolul 79 alin.(2) din Constituţie.

49. Aşadar, având în vedere că Preşedintele a refuzat în mod deliberat de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de numire a candidaturilor propuse repetat de Prim-ministru, Curtea reţine că, în sensul articolului 91 din Constituţie, Preşedintele se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţia în cauză, ceea ce justifică instituirea interimatului funcţiei pentru asigurarea exercitării acestei obligaţii constituţionale. Or, prin refuzul deliberat al Preşedintelui de a-şi îndeplini obligaţia constituţională menţionată, Preşedintele s-a înlăturat el însuşi de la exercitarea acesteia.

50. Totodată, Curtea reţine că, potrivit articolului 91 din Constituţie, în cazul în care Preşedintele Republicii Moldova se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Prim-ministru.

51. Astfel, în conformitate cu articolul 91 din Constituţie, în ordinea exercitării interimatului, Preşedintele Parlamentului sau Prim-ministrul va emite, în calitate de Preşedinte interimar, decretele de numire în funcţie a viceprim-miniştrilor, ministrului justiţiei, ministrului economiei şi infrastructurii, ministrului afacerilor externe şi integrării europene, ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale şi a ministrului agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului şi va primi jurământul acestora.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.135 alin.(1) lit.f) din Constituţie, conducându-se de art.63 lit.d) şi art.66 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională emite următorul

AVIZ:

1. Se constată ca circumstanţă care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în cadrul procedurii de remaniere guvernamentală refuzul deliberat al Preşedintelui de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de numire a candidaturilor propuse repetat de Prim-ministru, ceea ce constituie, în sensul articolului 91 din Constituţie, imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţia în cauză.

2. În temeiul articolului 91 din Constituţie, în ordinea exercitării interimatului, Preşedintele Parlamentului sau Prim-ministrul va emite, în calitate de Preşedinte interimar, decretele de numire în funcţie a viceprim-miniştrilor, ministrului justiţiei, ministrului economiei şi infrastructurii, ministrului afacerilor externe şi integrării europene, ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale şi a ministrului agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului şi va primi jurământul acestora.

3. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.