Aviz nr.1 din 16.04.2024 privind proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei prin referendum (aderarea la Uniunea Europeană)(sesizarea nr.84c/2024)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

A V I Z

privind proiectul de lege pentru modificarea

Constituţiei  prin  referendum

(aderarea la Uniunea Europeană)

(sesizarea nr.84c/2024)

nr. 1  din  16.04.2024

 (în vigoare 16.04.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.184-187 art. 65 din 25.04.2024

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 9 aprilie 2024,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Emite următorul aviz:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională, la 9 aprilie 2024, de domnii şi doamnele Igor Grosu, Veronica Roşca, Vasile Grădinaru, Lilian Carp, Alina Dandara, Mihail Druţă, Eugeniu Sinchevici, Maria Pancu, Efimia Bandalac, Ana Oglinda, Marian Radu, Igor Chiriac, Iulia Dascălu, Angela Munteanu-Pojoga, Marina Morozova, Artemie Cătănoi, Viorel Barda, Valentina Manic, Adrian Belîi, Roman Roşca, Natalia Davidovici, Veronica Briceag, Gheorghe Cojoc, Victor Spînu, Vitalie Jacot, Oazu Nantoi, Vitali Gavrouc, Ion Spac, Eugenia Cojocari, Mariana Lucreţeanu, Sergiu Lazarencu, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Liliana Grosu, Larisa Voloh, Dorian Istratii, Boris Popa, Ion Poia, Alexandr Trubca, Doina Gherman, Ersilia Qatrawi, Ion Babici, Vasile Porţevschi, Mariana Cuşnir, Boris Marcoci, Ion Groza şi Andrian Cheptonar, deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova, pe baza prevederilor articolelor 135 alin.(1) lit.c) şi 141 alin.(1) lit.b) din Constituţie, prin care se solicită avizarea proiectului de lege pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova prin referendum constituţional.

2. Cei 46 de deputaţi au supus controlului Curţii un proiect de hotărâre a Parlamentului privind desfăşurarea referendumului republican constituţional, bazat pe proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei. Proiectul de hotărâre stabileşte, în principal, întrebarea care ar urma adresată participanţilor la referendum: "Sunteţi pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?" Totuşi, la această etapă, Curtea poate aviza doar iniţiativa revizuirii Constituţiei, nu şi întrebarea care se doreşte a fi adresată la referendum. Nici prevederile constituţionale ale articolelor 135 alin.(1) literele a) şi c) şi 141 alin.(2), nici articolul 187 alin.(2) din Codul electoral nu stabilesc posibilitatea avizării unor asemenea proiecte de hotărâri ale Parlamentului de către Curtea Constituţională. Ele ar trebui adoptate doar după pronunţarea de către Curte a unui aviz pozitiv privind proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei. În consecinţă, Curtea va verifica şi aviza numai proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei prin referendum.

3. Proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei are următoarea redactare:

"Noi, poporul Republicii Moldova, exercitându-ne în mod direct suveranitatea naţională şi dreptul de a participa la administrarea treburilor publice, în temeiul art.2, 39 şi 75 din Constituţia Republicii Moldova,

Adoptăm prezenta lege constituţională.

Art. I. – Constituţia Republicii Moldova (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.78, art.140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Preambulul se completează cu două alineate noi cu următorul cuprins:

"RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,

 DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova,".

 Constituţia se completează cu Titlul V¹ cu următorul cuprins:

"Titlul V¹

INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Articolul 140¹

Aderarea la tratatele constitutive şi la actele de revizuire

a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene

(1) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabileşte de Parlament prin lege organică.

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."

Art. II. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii Curţii Constituţionale privind confirmarea rezultatelor referendumului republican."

4. La pronunţarea dispozitivului Avizului au fost prezenţi reprezentantul autorilor sesizării, dna Veronica Roşca, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, şi reprezentantul Parlamentului, dl Valeriu Kuciuk.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

5. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

"(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

[...]."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

"(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia."

Articolul 39

Dreptul la administrare

"(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

[...]."

Articolul 66

Atribuţiile de bază

"Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:

[...]

b) declară referendumuri;

[...]"

Articolul 72

Categorii de legi

"[...]

(3) Prin lege organică se reglementează:

[...]

b) organizarea şi desfăşurarea referendumului;

[...]"

Articolul 75

Referendumul

"(1) Cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului.

(2) Hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă."

Articolul 135

Atribuţiile [Curţii Constituţionale]

"(1) Curtea Constituţională:

[...]

c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

[...]."

Articolul 141

Iniţiativa revizuirii

"(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de:

[...]

b) un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament;

[...]

(2) Proiectele de legi constituţionale vor fi prezentate Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători."

Articolul 142

Limitele revizuirii

"(1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

(2) Nici o revizuire nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război."

Articolul 143

Legea privind modificarea Constituţiei

"(1) Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi.

(2) Dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă."

ÎN DREPT

Aprecierea Curţii

A) Referitor la iniţiativa de modificare a Constituţiei prin referendum

6. Prin proiectul de lege constituţională înaintat de deputaţi în data de 9 aprilie 2024 se propune includerea în Preambulul Constituţiei a unor prevederi referitoare la direcţia politică a statului Republica Moldova şi completarea Constituţiei cu un nou titlu "Integrarea în Uniunea Europeană" cu un articol referitor la procedura aderării Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi la actele de revizuire a acestor tratate. De asemenea, articolul urmăreşte stabilirea priorităţii normelor juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.

7. Conform notei de argumentare a proiectului de lege constituţională, se urmăreşte reconfirmarea identităţii europene a poporului Republicii Moldova şi declararea integrării în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova. Aspiraţiile Republicii Moldova de a stabili relaţii politice, economice, culturale şi în alte domenii cu ţările europene au fost consolidate în Declaraţia de Independenţă. Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost stabilite, iniţial, printr-un Acord de parteneriat şi cooperare semnat în 28 noiembrie 1994. Apoi, la 24 martie 2005, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declaraţia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor de integrare europeană a ţării. În iunie 2014, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora. În martie 2022, Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministrul au semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care s-a soldat cu acordarea de către Consiliul European, în 23 iunie 2022, a statutului de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Constituţionalizarea procesului integrării europene reprezintă un demers politico-juridic fundamentat inclusiv pe Hotărârea Curţii Constituţionale nr.24 din 9 octombrie 2014.

8. Semnatarii iniţiativei de modificare a Constituţiei propun aprobarea textului de lege prin referendum. Curtea reţine că procedura de revizuire a Legii Supreme este reglementată în Titlul VI (articolele 141-143) din Constituţie.

9. Curtea menţionează că până în anul 2010, a examinat doar problema modificării Constituţiei de către Parlament, considerând că o altă procedură decât votarea prin Parlament nu este prevăzută de către Legea Supremă (a se vedea HCC nr.57 din 3 noiembrie 1999). Ulterior însă, în rezultatul interpretării coroborate a articolelor 2 şi 75 din Constituţie, Curtea la adoptarea Avizului nr.3 din 6 iulie 2010 asupra iniţiativei de revizuire a articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum constituţional şi a Avizului nr.1 din 22 septembrie 2014 asupra iniţiativei de revizuire a articolelor 78, 85, 89, 91 şi 135 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum republican (a se vedea §§ 27-28) a considerat posibilă revizuirea Constituţiei şi pe calea referendumului. Curtea a avut aceeaşi abordare în Avizul nr.2 din 10 noiembrie 2015 (a se vedea §§ 16-17). Astfel, posibilitatea revizuirii Constituţiei pe calea referendumului şi-a găsit consacrarea constituţională prin interpretarea coroborată a articolelor 2 şi 75 din Constituţie. Curtea reiterează că hotărârile interpretative ale Curţii Constituţionale sunt texte cu valoare constituţională şi parte integrantă a Constituţiei. Ele fac corp comun cu dispoziţiile pe care le interpretează (a se vedea HCC nr.8 din 11 martie 2024, § 24).

10. Aşadar, pe baza articolelor 2 şi 75 din Constituţie, în lumina jurisprudenţei menţionate, Curtea subliniază că în cadrul referendumului republican constituţional poporul are prerogativa de a-şi exercita direct suveranitatea naţională, exprimându-şi voinţa cu privire la cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului, iar hotărârile adoptate pe baza rezultatelor referendumului republican constituţional au putere juridică supremă fără o eventuală confirmare a Parlamentului.

B) Respectarea procedurii de iniţiere a revizuirii Constituţiei prin referendum

11. Curtea reţine că, potrivit articolului 135 alin.(1) lit.c) din Constituţie, ea este competentă să se pronunţe cu privire la iniţiativele de revizuire a Constituţiei. Prin urmare, soluţionarea acestei sesizări ţine de competenţa sa ratione materiae.

12. De asemenea, conform articolului 141 alin.(1) din Constituţie, revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată: a) de un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot […]; b) de un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament sau c) de Guvern.

13. În această cauză, iniţiativa legislativă de revizuire a Constituţiei a fost înaintată spre avizare Curţii Constituţionale de 46 de deputaţi, adică de mai mult de o treime din numărul deputaţilor din Parlament. Prin urmare, este respectată condiţia articolului 141 alin.(1) lit.b) din Constituţie.

14. Referitor la limitele revizuirii Constituţiei, Curtea a observat că articolele 63 alin.(3) şi 142 din Constituţie stabilesc condiţii temporale şi materiale de revizuire a Constituţiei.

C) Respectarea condiţiilor temporale ale revizuirii Constituţiei (constituţionalitatea extrinsecă)

15. Condiţiile temporale presupun imposibilitatea revizuirii Constituţiei în perioada prelungirii mandatului Parlamentului, până la întrunirea legală a noii componenţe [articolul 63 alin.(3) din Constituţie] şi pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război [articolul 142 alin.(3) din Constituţie].

16. Curtea reţine că revizuirea Constituţiei iniţiată de deputaţi nu se încadrează, la această etapă, în vreuna dintre interdicţiile temporale prevăzute de Constituţie. Prin urmare, condiţiile prevăzute de articolele 63 alin.(3) şi 142 alin.(3) din Constituţie sunt îndeplinite.

D) Respectarea condiţiilor materiale ale revizuirii Constituţiei (constituţionalitatea intrinsecă)

17. Condiţiile materiale presupun că dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale [articolul 142 alin.(1) din Constituţie]. De asemenea, este interzisă suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora prin modificările propuse [articolul 142 alin.(2) din Constituţie].

18. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că analiza respectării condiţiilor materiale impune o verificare a modificărilor propuse prin raportare la dispoziţiile articolului 142 alineatele (1) şi (2) din Constituţie, pentru a stabili dacă obiectul revizuirii îl constituie caracterul suveran, independent şi unitar al statului, neutralitatea permanentă a statului, precum şi dacă modificările propuse nu au ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora (a se vedea ACC nr.1 din 15 martie 2022, § 18).

(i) Cu privire la caracterul suveran, independent, unitar şi neutralitatea permanentă a statului (articolul 142 alin.(1) din Constituţie)

19. Curtea reţine că iniţiativa de revizuire a Constituţiei, aşa cum este formulată în proiectul înaintat spre avizare, se referă la: (i) identitatea europeană a poporului; (ii) integrarea în Uniunea Europeană ca obiectiv strategic al statului; (iii) modalitatea de aderare la tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi la actele de revizuire a acestora; (iv) prioritatea acestor tratate, precum şi a normelor juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.

20. Curtea observă că propunerea legislativă aduce la împlinire un efort de durată al statului Republica Moldova şi al autorităţilor ei publice de apropiere de Uniunea Europeană. În perioada de timp care s-a scurs de la adoptarea Declaraţiei de independenţă, autorităţile constituţionale (legislative şi executive), în limita competenţelor deţinute, au încheiat/ratificat multiple acorduri internaţionale cu Uniunea Europeană şi au adoptat multe acte normative interne care au avut ca scop alinierea la standardele existente în Uniunea Europeană şi armonizarea legislaţiei naţionale la legislaţia ei. Printre cele mai importante acorduri prin care Republica Moldova s-a angajat să armonizeze legislaţia naţională cu cea a Uniunii Europene pot fi menţionate: Acordul de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, din 28 noiembrie 1994, ratificat prin Hotărârea Parlamentului nr.627 din 3 noiembrie 1995; Planul de acţiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.356 din 22 aprilie 2005; Acordul de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 27 iunie 2014 şi ratificat prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014.

21. În Hotărârea nr.24 din 9 octombrie 2014 privind controlul constituţionalităţii Acordului de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, Curtea a reţinut, la § 164, că prin ratificarea şi implementarea Acordului de Asociere, Republica Moldova şi statele membre ale Uniunii Europene vor împărtăşi în mod special valorile şi principiile comune, ca democraţia şi statul de drept, respectarea drepturilor omului, buna guvernare, economia de piaţă şi dezvoltarea durabilă.

22. În mai multe hotărâri şi decizii ale sale, Curtea a făcut trimitere la jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene ca la o sursă de autoritate pentru problemele juridice pe care le-a judecat (a se vedea HCC nr.17 din 10 mai 2017, §§ 120, 128 şi 129; HCC nr.38 din 14 decembrie 2017, § 108; HCC nr.4 din 20 februarie 2018, § 60; HCC nr.8 din 26 aprilie 2018, § 31; DCC nr.89 din 24 iulie 2018, §§ 17, 18 şi 22; DCC nr.139 din 14 decembrie 2018, § 27; HCC nr.3 din 4 februarie 2020, § 61, ş.a.).

23. De asemenea, Curtea Constituţională a invocat Acordul de Asociere în mai multe hotărâri şi decizii, afirmând necesitatea respectării acestuia şi a armonizării cadrului normativ naţional cu dreptul Uniunii Europene (a se vedea HCC nr.11 din 11 mai 2016, § 49; HCC nr.17 din 10 mai 2017, § 116; HCC nr.29 din 6 noiembrie 2017, § 49; DCC nr.57 din 11 iunie 2018, §§ 19 şi 20; DCC nr.149 din 29 noiembrie 2018, §§ 18 şi 19; DCC nr.125 din 25 noiembrie 2019, § 27; DCC nr.103 din 24 septembrie 2020, § 29, ş.a.).

24. Curtea Constituţională a făcut trimitere şi la Directivele Uniunii Europene, bazându-şi analizele juridice pe considerente ale acestora (a se vedea HCC nr.30 din 23 decembrie 2010, § 4; HCC nr.13 din 22 mai 2014, §§ 57, 58 şi 78; HCC nr.14 din 16 mai 2016, § 91; HCC nr.17 din 10 mai 2017, § 84; HCC nr.29 din 6 noiembrie 2017, § 65; HCC nr.40 din 21 decembrie 2017, §§ 62-64; HCC nr.27 din 30 octombrie 2018, § 79; HCC nr.20 din 26 septembrie 2019, § 43; DCC nr.73 din 9 iulie 2018, § 14; DCC nr.3 din 14 ianuarie 2019, §§ 20, 22 şi 27-29; DCC nr.14 din 29 ianuarie 2019, § 21, ş.a.).

25. Curtea subliniază, în aceste circumstanţe, că o eventuală accedere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu va submina supremaţia Constituţiei în sistemul de drept naţional, din perspectiva suveranităţii naţionale. Normele constituţionale nu-şi vor pierde forţa obligatorie sau nu-şi vor modifica esenţa, tocmai datorită existenţei articolului 8 din Constituţie, care instituie principiul respectării cu bună-credinţă de către autorităţile naţionale a obligaţiilor internaţionale pe care le are Republica Moldova. Tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene se vor încadra în categoria tratatelor internaţionale pentru Republica Moldova, odată ce vor fi respectate exigenţele constituţionale ale semnării şi ratificării lor. Republica Moldova va rămâne o entitate suverană, menţinându-şi dreptul de a denunţa tratatele internaţionale al căror membru nu mai doreşte să fie, potrivit condiţiilor stabilite de Convenţia de la Viena privind dreptul tratatelor din 1969.

26. Mai mult, în jurisprudenţa sa, Curtea a notat că competenţa statului de a-şi asuma angajamente internaţionale este un element al suveranităţii statului. Delegarea anumitor competenţe ale statului către instituţiile internaţionale prin încheierea unor tratate nu antrenează renunţarea la suveranitate. Aceste tratate reprezintă convenţii, prin care deţinătorul de suveranitate deleagă anumite competenţe spre o altă autoritate. În relaţiile internaţionale ale statelor şi ale organizaţiilor internaţionale, acestea din urmă sunt instituţiile în cadrul cărora statele îşi unesc suveranităţile şi resursele pentru a soluţiona probleme comune şi pentru a găsi soluţii comune reciproc acceptabile, acţionând astfel în favoarea intereselor lor naţionale. Astfel, statele Uniunii Europene au hotărât că unele atribute pot fi realizate mai bine prin efortul comun, realizat sub tutela instituţiilor europene. Pe această cale statele şi-au consolidat suveranitatea, împărţind atât costurile, cât şi beneficiile unei asemenea colaborări (HCC nr.24 din 9 octombrie 2014, §§ 94-97).

27. Curtea notează că, în prezent, Preambulul Constituţiei reafirmă devotamentul statului Republica Moldova faţă de valorile general-umane şi dorinţa de a trăi în pace şi bună înţelegere cu toate popoarele lumii, conform principiilor şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional. Scopul declarat al proiectului de lege constituţională este integrarea în Uniunea Europeană, iar acest scop este compatibil cu teza Preambulului, i.e. cu unul dintre scopurile Constituţiei, având în vedere că modelul dreptului Uniunii Europene presupune coexistenţa ordinilor juridice ale statelor membre şi operativitatea lor simultană, în vederea protejării valorilor universale ale drepturilor inviolabile şi inalienabile ale persoanei, precum şi libertăţii, democraţiei, egalităţii şi statului de drept (a se vedea Preambulul Tratatului privind Uniunea Europeană).

(ii) Cu privire la îndeplinirea condiţiei de nesuprimare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora (articolul 142 alin.(2) din Constituţie)

28. Curtea reiterează că obiectivul strategic al Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană presupune şi alinierea la standardele şi principiile pe care aceasta este fondată, inclusiv pe principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, precum şi al statului de drept, principii care sunt comune statelor membre (a se vedea HCC nr.24 din 9 octombrie 2014, § 118).

29. Mai mult, Republica Moldova şi Uniunea Europeană s-au obligat să respecte toate principiile şi prevederile Cartei ONU, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), […] ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă din 1990, precum şi ale Declaraţiei Universale a Naţiunilor Unite cu privire la drepturile omului din 1948 şi Convenţiei Europene pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 1950 (a se vedea HCC nr.24 din 9 octombrie 2014, § 124), iar proiectul de modificare a Constituţiei nu presupune o renunţare de la îndeplinirea acestor obligaţii.

30. Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că iniţiativa de revizuire a Constituţiei nu afectează caracterul suveran, independent şi unitar al statului Republica Moldova, impus de articolul 1 alin.(1) din Constituţie, nici statutul de neutralitate permanentă, prevăzut de articolul 11 din Constituţie. De asemenea, conţinutul iniţiativei de revizuire a Constituţiei nu presupune suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. Aşadar, Curtea constată că iniţiativa de revizuire a Constituţiei prin referendum respectă condiţiile impuse de articolul 142 alineatele (1) şi (2) din Constituţie.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.c), 140 alin.(2), 141 şi 142 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 63 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională adoptă următorul

AVIZ:

1. Iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova prin referendum, semnată de 46 de deputaţi din Parlament, este prezentată de subiectul autorizat şi, în acest sens, este conformă cu prevederile articolului 141 alin.(1) lit.b) din Constituţie.

2. Iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova prin referendum corespunde limitelor temporale de revizuire stabilite de articolele 63 alin.(3) şi 142 alin.(3) din Constituţie.

3. Iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova prin referendum nu depăşeşte limitele materiale de revizuire a Constituţiei stabilite de articolul 142 alineatele (1) şi (2) din Constituţie şi poate fi prezentată Parlamentului spre examinare.

4. Acest Aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.